The New Testament of our Lord and Saviour Jesus Christ

Mateo 1

1 Sa' li hu a'in tz'i̱banbil retalil jo' q'uialeb lix xe' xto̱nal li Jesucristo. Li Jesucristo ralal xc'ajol li rey David ut ralal xc'ajol ajcui' laj Abraham. 2 Laj Abraham, a'an xyucua' laj Isaac. Laj Isaac, a'an xyucua' laj Jacob. Ut laj Jacob, a'an xyucua' laj Judá jo' eb ajcui' li ras ut li ri̱tz'in. 3 Ut laj Judá ut lix Tamar, a'aneb xna' xyucua'eb laj Fares ut laj Zara. Laj Fares, a'an xyucua' laj Esrom. Ut laj Esrom, a'an xyucua' laj Aram. 4 Ut laj Aram, a'an xyucua' laj Aminadab. Ut laj Aminadab, a'an xyucua' laj Naasón. Ut laj Naasón, a'an xyucua' laj Salmón. 5 Ut laj Salmón ut lix Rahab, a'aneb xna' xyucua' laj Booz. Laj Booz ut lix Rut, a'aneb xna' xyucua' laj Obed. Ut laj Obed, a'an xyucua' laj Isaí. 6 Ut laj Isaí, a'an xyucua' li rey David. Ut li rey David, a'an lix yucua' laj Salomón riq'uin li ixk li quicuan chok' rixakil laj Urías. 7 Ut laj Salomón, a'an xyucua' laj Roboam. Ut laj Roboam, a'an xyucua' laj Abías. Ut laj Abías, a'an xyucua' laj Asa. 8 Ut laj Asa, a'an xyucua' laj Josafat. Ut laj Josafat, a'an xyucua' laj Joram. Ut laj Joram, a'an xyucua' laj Uzías. 9 Ut laj Uzías, a'an xyucua' laj Jotam. Ut laj Jotam, a'an xyucua' laj Acaz. Ut laj Acaz, a'an xyucua' laj Ezequías. 10 Ut laj Ezequías, a'an xyucua' laj Manasés. Ut laj Manasés, a'an xyucua' laj Amón. Ut laj Amón, a'an xyucua' laj Josías. 11 Ut laj Josías, a'an xyucua' laj Jeconías jo' eb ajcui' li ri̱tz'in. Eb a'an que'cuan sa' eb li cutan nak eb laj Israel que'chape' ut que'c'ame' aran Babilonia. 12 Ut nak ac chapbileb chak xbaneb laj Babilonia, laj Jeconías quicuan li ralal. Ut a'an laj Salatiel. Ut laj Salatiel, a'an xyucua' laj Zorobabel. 13 Ut laj Zorobabel, a'an xyucua' laj Abiud. Ut laj Abiud, a'an xyucua' laj Eliaquim. Ut laj Eliaquim, a'an xyucua' laj Azor. 14 Ut laj Azor, a'an xyucua' laj Sadoc. Ut laj Sadoc, a'an xyucua' laj Aquim. Ut laj Aquim, a'an xyucua' laj Eliud. 15 Ut laj Eliud, a'an xyucua' laj Eleazar. Ut laj Eleazar, a'an xyucua' laj Matán. Ut laj Matán, a'an xyucua' laj Jacob. 16 Ut laj Jacob, a'an xyucua' laj José, xbe̱lom lix María. Ut lix María, a'an lix na' li Jesús. Ut li Jesús, A'an li Cristo. 17 Ca̱laju te̱p li ralal xc'ajol laj Abraham quicuan toj nak quiyo'la laj David. Ac cuan ca̱laju te̱p li ralal xc'ajol laj David nak que'c'ame' aran Babilonia. Ut chirix chic a'an, quicuan cui'chic ca̱laju te̱p li ralal xc'ajol chalen toj nak quiyo'la li Cristo. Li c'a'ru quic'ulman nak quiyo'la li Cristo 18 Ut lix yo'lajic li Jesucristo, jo'ca'in nak quicuan: Lix María lix na' li Jesús ac tz'a̱manbil xban laj José. Toj ma̱ji' neque'xlak'ab rib nak lix María quicana chi yaj aj ixk xban xcuanquil li Santil Musik'ej. 19 Ut xban nak ti̱c xch'o̱l laj José, li ac xtz'a̱man re, inc'a' quiraj xc'utbal xxuta̱n lix María. Xraj raj xcanabanquil chi mukmu. 20 Ut yo̱ chixc'oxlanquil a'in laj José nak jun lix ángel li Ka̱cua' quixc'utbesi rib chiru sa' xmatc' ut quixye re: —At José, ralalat li rey David, matc'oxlac chixc'ambal lix María chok' a̱cuixakil. A'an xcana chi yaj aj ixk xban xcuanquil li Santil Musik'ej. 21 Ta̱cua̱nk jun lix c'ula'al ch'ina te̱lom. Ut Jesús ta̱q'ue chok' xc'aba' xban nak a'an ta̱colok re lix tenamit sa' lix ma̱queb, chan. 22 Chixjunil a'an quic'ulman re nak ta̱tz'aklok ru li quixye li profeta Isaías jo' nak quiyehe' re xban li Ka̱cua'. 23 A'an a'in li quixye: Jun xka'al toj ma̱ji' cuanjenak riq'uin cui̱nk ta̱cua̱nk lix c'ula'al ch'ina te̱lom. Ut Emanuel ta̱q'uehek' chok' xc'aba'. (Is. 7:14) 24 Nak qui-aj ru laj José, quixba̱nu li c'a'ru quiyehe' re xban lix ángel li Ka̱cua' sa' xmatc'. Quixc'am lix María sa' rochoch. 25 Abanan inc'a' quicuan riq'uin toj quiyo'la li xbe̱n c'ula'al. Ut Jesús quixq'ue chok' xc'aba'.

Mateo 2

1 Nak cua̱nk chok' rey laj Herodes, li Jesús quiyo'la aran Belén xcue̱nt Judea. Cuanqueb aj k'e que'chal chak sa' releb sak'e ut que'cuulac Jerusalén. 2 Que'patz'oc ut que'xye: —¿Bar cuan lix reyeb laj judío xyo'la? Xochal xban nak xkil chak toj sa' releb sak'e li chahim retalil lix yo'lajic ut xochal chixlok'oninquil, chanqueb. 3 Ut nak quirabi a'an, li rey Herodes quisach xch'o̱l ut qui-oc xc'a'ux jo' ajcui' chixjunileb li cuanqueb Jerusalén. 4 Ut laj Herodes quixch'utubeb chixjunil li xbe̱nil aj tij jo' eb ajcui' laj tz'i̱b sa' li tenamit ut quixpatz' reheb bar ta̱yo'la̱k li Cristo. 5 Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —Aran Belén xcue̱nt Judea xban nak jo'can tz'i̱banbil chak xban li profeta. 6 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li tenamit Belén, xch'och'eb laj Judá, moco k'axal ca'ch'in ta lix cuanquil sa' xya̱nkeb li xni̱nkal ru tenamit re Judá xban nak aran ta̱e̱lk jun Acuabej ut a'an ta̱beresi̱nk re lin tenamit Israel. (Mi. 5:2) 7 Tojo'nak laj Herodes quixbokeb laj k'e sa' mukmu ut quixpatz' reheb jok'e tz'akal quic'utun li chahim. 8 Ut nak quixtaklaheb Belén quixye reheb: —Ayukex aran Belén ut q'uehomak e̱ch'o̱l chixsic'bal toj retal te̱tau li c'ula'al. Ut nak te̱tau chak, tole̱ye cue re nak tinxic ajcui' la̱in ut toxinlok'oni chak, chan. 9 Ut nak que'rabi li quixye li rey, eb laj k'e que'co̱eb. Ut li chahim li que'ril chak sa' releb sak'e yo̱ chi xic c'amol be chiruheb tojo'nak quixakli sa' xbe̱n li na'ajej cuan cui' li c'ula'al. 10 Ut c'ajo' nak que'saho' sa' xch'o̱leb chirilbal li chahim nak quixakli sa' xbe̱n li na'ajej a'an. 11 Ut nak que'oc sa' li cab, que'xtau li c'ula'al rochben lix María li na'bej. Ut que'xcuik'ib rib chiru li Jesús ut que'xlok'oni. Ut que'xte lix c'u̱leba̱leb ut que'xq'ue lix ma̱tan. Ut li ma̱tan li que'xq'ue, a'an li oro, li incienso ut li sununquil ban mirra xc'aba'. 12 Ut que'c'utbesi̱c chiruheb xban li Dios sa' xmatq'ueb nak inc'a' chic te'suk'i̱k riq'uin laj Herodes. Sa' jalan chic be que'xc'am nak que'suk'i sa' xtenamiteb. Laj José ut lix María que'xc'am li Jesús Egipto re xcolbal chiru laj Herodes 13 Ut nak ac xco̱eb laj k'e, jun x-ángel li Ka̱cua' quixc'ut rib chiru laj José sa' xmatc' ut quixye re: —Cuaclin, c'am li c'ula'al jo' cui' lix na'. Tex-e̱lk arin ut ayukex sa' li tenamit Egipto. Ut aran texcana̱k toj la̱in toxinyehok a̱cue. Tex-e̱lelik xban nak laj Herodes oc re chixsic'bal li c'ula'al re xcamsinquil.— 14 Ut laj José qui-aj ru, quicuacli ut quixc'am li c'ula'al jo' cui' lix na' ut sa' ajcui' li k'ojyi̱n a'an que'co̱eb Egipto. 15 Ut que'cuan aran Egipto toj quicam laj Herodes. A'an quic'ulman jo' quixtz'i̱ba li profeta li quiyehe' re xban li Ka̱cua' nak quixye: Sa' li tenamit Egipto quinbok chak li cualal, chan. (Os. 11:1) 16 A'ut laj Herodes nak quiril nak quibalak'i̱c xbaneb laj k'e, k'axal nak quichal xjosk'il. Ut quixtakla xcamsinquil chixjunileb li coc' te̱lom cuanqueb Belén, jo' cui' sa' eb li na'ajej cuanqueb chixc'atk. Que'camsi̱c chixjunileb li coc' te̱lom li toj c'ula'aleb jun xxiquic aj ca'cab chihab xban nak quixbir rix c'a'ru li cutan quiyo'la cui' li c'ula'al jo' quiyehe' re xbaneb laj k'e. 17 Jo'can nak quitz'akloc ru li yebil xban li profeta Jeremías nak quixye chi jo'ca'in: 18 Qui-abi̱c li ya̱bac sa' li tenamit Ramá xban li nimla rahil ch'o̱lej, ut yot'ba ch'o̱lej li que'xc'ul. A'an eb li ixk aj Israel nak yo̱queb chi ya̱bac chirixeb lix coc'al. Ut inc'a' chic neque'raj xc'ojobanquil xch'o̱leb xban nak ac camenakeb chic lix coc'aleb. (Jer. 31:15) Que'suk'i cui'chic Nazaret 19 Ut nak quicam laj Herodes, jun x-ángel li Ka̱cua' quixc'utbesi rib chiru laj José sa' xmatc' aran Egipto. 20 Ut quixye re: —Cuaclin. C'am li c'ula'al jo' cui' li na'bej ut texxic cui'chic sa' li tenamit Israel xban nak xe'cam li que'ajoc re xcamsinquil li c'ula'al, chan. 21 Ut laj José quicuacli, quixc'am li c'ula'al jo' cui' lix na' ut quichal sa' li tenamit Israel. 22 Ut nak quirabi resil nak a' laj Arquelao chic li rey aran Judea re̱kaj laj Herodes lix yucua', laj José quixucuac chi xic aran. Ut nak quic'utbesi̱c chiru sa' xmatc', que'co̱eb sa' jun na'ajej xcue̱nt Galilea. 23 Que'chal ut que'cuan sa' jun li tenamit Nazaret xc'aba' xcue̱nt Galilea. A'in quic'ulman jo' que'xye li profeta nak que'xye nak aj Nazaret tixc'aba'in.

Mateo 3

1 Mokon chic quicuulac laj Juan laj Cubsihom Ha' sa' li chaki ch'och' cuan Judea. Yo̱ chixch'olobanquil xya̱lal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Quixye chi jo'ca'in: 2 —Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut chejal e̱c'a'ux xban nak yo̱ chak chi cha̱lc li ta̱q'uehek' sa' xcuanquil xban li Dios. Ut a'an chic ta̱cua̱nk xcuanquil sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol. 3 Li profeta Isaías quia̱tinac chirix laj Juan nak quixye chi jo'ca'in: A'an ta̱ch'oloba̱nk xya̱lal chi cau xya̱b xcux sa' li chaki ch'och', ut tixye: Yi̱bomak le̱ yu'am ut yo'on cua̱nkex chixc'ulbal li Ka̱cua' jo' nak neque'xyi̱b li be re xc'ulbal junak li nim xcuanquil, chan. (Is. 40:3) 4 Li rak' narocsi laj Juan, a'an yi̱banbil riq'uin rix li xul camello ut lix c'a̱mal xsa' a'an yal tz'u̱m. Aj sa̱c' naxtzaca riq'uin xya'al sak c'au. 5 Yalak bar que'chal chak li que'cuulac chirabinquil li c'a'ru yo̱ chixyebal laj Juan. Nabal que'chal Jerusalén. Nabal que'chal chak Judea ut nabal cui'chic que'chal chak nach' riq'uin li nima' Jordán. 6 Que'xxo̱to xma̱queb ut laj Juan naxcubsiheb xha' sa' li nima' Jordán. 7 Nak quiril nabaleb xcomoneb laj fariseo ut xcomoneb laj saduceo yo̱queb chi cuulac yal re nak te'cubsi̱k xha'eb, quixye reheb: —La̱ex chanchanex li ral li c'ambolay. ¿Ani xyehoc e̱re la̱ex nak ta̱ru̱k te̱col e̱rib chiru lix josk'il li Dios li ta̱cha̱lk sa' e̱be̱n? 8 Cheba̱nuhak ban li us re nak ta̱c'utu̱nk nak xyot'e' e̱ch'o̱l ut xejal e̱c'a'ux. Chanchanakex li che' cha̱bil li ru naxq'ue. 9 Me̱c'oxla nak inc'a' te̱c'ul xjosk'il li Dios yal xban nak la̱ex ralal xc'ajol laj Abraham. La̱in tinye e̱re nak li Dios ta̱ru̱k tixyo'obtesi li pec a'in chok' ralal xc'ajol laj Abraham. 10 Q'uehomak retal xban nak cha̱lc re li rakba a̱tin sa' e̱be̱n jo' nak ac cauresinbil li ma̱l re xyoc'bal lix xe' li che'. Ut chixjunil li che' inc'a' cha̱bil li ru naxq'ue, nayoc'man ut naq'ueman sa' xam. 11 Ya̱l nak la̱in nincubsi e̱ha' riq'uin ha' retalil nak xyot'e' e̱ch'o̱l ut xejal e̱c'a'ux. Abanan cha̱lc re li k'axal nim xcuanquil. Xban nak k'axal nim xcuanquil chicuu la̱in, moco inc'ulub ta nak tincuisi lix xa̱b. A'an tixcubsi e̱ha' riq'uin li Santil Musik'ej ut riq'uin xam. 12 Ac cuan chak sa' ruk' lix c'anjeleba̱l. Ut ta̱rapu ru chi us li riyajil li trigo ut tixch'utub lix trigo sa' lix c'u̱leba̱l ut li rix tixc'at sa' li xam li ma̱ jaruj nachup, chan laj Juan. Quicube xha' li Jesús xban laj Juan 13 Ut quicuulac xk'ehil nak li Jesús quichal chak Galilea. Quicuulac riq'uin laj Juan re nak ta̱cubsi̱k xha' xban sa' li nima' Jordán. 14 Abanan laj Juan inc'a' raj quiraj xcubsinquil xha' ut quixye re: —Ma̱cua' raj la̱in tincubsi̱nk a̱ha'. La̱at raj ban tatcubsi̱nk inha' la̱in, chan. 15 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Us takaba̱nu anakcuan xban nak tento ta̱uxma̱nk chixjunil li c'a'ru naxye li Dios, chan. Tojo'nak quixc'uluban xch'o̱l laj Juan. 16 Ut nak ac xcubsi̱c xha' li Jesús, qui-el chak sa' li ha'. Ut sa' junpa̱t quiteli li choxa chiru ut quiril li Santil Musik'ej chanchan jun li paloma nak yo̱ chak chi cubec sa' xbe̱n li Jesús. 17 Ut qui-abi̱c xya̱b xcux li Dios toj sa' choxa nak quixye: —A'an a'in li cualal raro inban. Nasaho' inch'o̱l riq'uin, chan.

Mateo 4

1 Tojo'nak li Jesús quic'ame' xban li Santil Musik'ej sa' li chaki ch'och' re ta̱yalek' ra̱lenquil xban laj tza. 2 Nak ac xba̱nu x-ayu̱n ca'c'a̱l cutan ca'c'a̱l k'ojyi̱n quitz'oca. 3 Ut laj tza quicuulac riq'uin ut quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, suk'isiheb chok' caxlan cua li pec a'in.— 4 Quichak'oc li Jesús ut quixye: —Inc'a' tinba̱nu a'an xban nak tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: Ma̱cua' ca'aj cui' riq'uin li naxtzaca yo'yo cui' li cui̱nk; riq'uin ban li a̱tin li naxye li Dios. (Dt. 8:3) 5 Tojo'nak quic'ame' xban laj tza sa' li santil tenamit Jerusalén; ut coxakaba̱k toj takec' sa' xbe̱n li rochoch li Dios. 6 Ut laj tza quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, cut a̱cuib tak'a. Ma̱c'a' ta̱c'ul xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Tixtaklaheb lix ángel cha̱cuilbal ut riq'uin ruk'eb tate'xchap re nak inc'a' ta̱toch' la̱ cuok chiru pec. (Sal. 91:11-12) 7 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Ma̱tz'a̱ma xmilagro li Ka̱cua' la̱ Dios yal chi ma̱c'a' rajbal. (Dt. 6:16) 8 Ut quic'ame' cui'chic xban laj tza sa' xbe̱n jun li tzu̱l k'axal najt xteram. Ut laj tza quixc'ut chak chiru li Jesús chixjunil li tenamit li cuan sa' ruchich'och' jo' ajcui' lix nimal lix lok'al cuan chi sa'. 9 Ut quixye re li Jesús: —Chixjunil a'in tinq'ue a̱cue cui la̱at ta̱cuik'ib a̱cuib chicuu ut tina̱lok'oni.— 10 Tojo'nak li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Elen chicuu la̱at aj tza, xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li Ka̱cua' la̱ Dios ta̱lok'oni ut ca'aj cui' chiru a'an tatc'anjelak. (Dt. 6:13) 11 Tojo'nak quicanaba̱c xban laj tza ut eb li ángel que'cuulac ut que'c'anjelac chiru. Xticlajic xc'anjel li Jesús 12 Nak li Jesús quirabi resil nak laj Juan cuan chi pre̱xil, co̱ Nazaret xcue̱nt Galilea. 13 Qui-el Nazaret ut co̱ Capernaum. Ut aran quicana. Li tenamit a'an cuan chire li palau sa' xch'och'eb laj Zabulón ut eb aj Neftalí. 14 A'in quic'ulman jo' quixye li profeta Isaías nak quixye chi jo'ca'in: 15 Aran sa' xch'och' laj Zabulón ut sa' xch'och' laj Neftalí, li cuan chire li be li naxic sa' li palau, aran jun pac'al li nima' Jordán, sa' li na'ajej Galilea bar neque'cuan cui' li ma̱cua'eb aj judío, 16 li tenamit chanchan li cuanqueb sa' k'ojyi̱n xban nak inc'a' neque'xnau lix ya̱lal. Chanchan quicutano' nak que'ril nak que'xtau li colba-ib. Chanchan nak cuanqueb sa' jun na'ajej re ca̱mc xban lix ma̱queb nak quicuulac li cutan sa' xya̱nkeb. (Is. 9:1-2) 17 Chalen nak quicuulac aran, li Jesús yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal ut quixye: —Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut jalomak e̱c'a'ux xban nak cuulac re xk'ehil nak tinq'uehek' sa' incuanquil xban li Dios. Ut la̱in chic cua̱nk incuanquil sa' xbe̱neb li cualal inc'ajol.— Li Jesús quixbok ca̱hib aj car re nak te'xic chirix 18 Sa' jun cutan nak coxnumek' li Jesús chire li palau cuan Galilea, quirileb cuib li cui̱nk ri̱tz'ineb rib. Li jun, a'an laj Simón. Aj Pedro nayeman re. Li jun chic aj Andrés xc'aba'. Yo̱queb chixq'uebal lix yoy sa' li palau xban nak a'aneb aj chapol car. 19 Li Jesús quixye reheb: —Chine̱ta̱ke. Ma̱cua' chic caribc te̱ba̱nu. E̱ras e̱ri̱tz'in ban chic te̱sic' re te'pa̱ba̱nk, chan reheb. 20 Ut sa' junpa̱t que'xcanab lix yoy ut que'xta̱ke li Jesús. 21 Junpa̱t na chic quibe̱c li Jesús nak quixtauheb cui'chic cuibeb li cui̱nk ri̱tz'ineb rib. A'aneb laj Jacobo ut laj Juan. Cuanqueb sa' lix jucub rochben laj Zebedeo lix yucua'eb. Yo̱queb chixxi̱tinquil lix yoy. Ut li Jesús quixbokeb re nak te'xic chirix. 22 Ut sa' junpa̱t que'xcanab lix yucua'eb ut que'xcanab li jucub ut que'xta̱ke li Jesús. 23 Ut li Jesús quixbeni chixjunil li na'ajej Galilea. Yo̱ chixc'utbal lix ya̱lal sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quixch'olob xya̱lal li cha̱bil esilal chirix lix cuanquilal li Dios. Ut yo̱ chixq'uirtesinquil chixjunil li q'uila pa̱y ru chi yajel ut li raylal. 24 Quicuulac resil sa' chixjunil li na'ajej Siria li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil li Jesús aran Galilea. Ut que'xc'am riq'uin chixjunileb li yaj. Q'uila pa̱y ru lix yajeleb ut lix raylaleb. Cuan li toj nak'ehin xyajeleb. Ut cuan li cuanqueb ma̱us aj musik'ej riq'uineb ut cuanqueb ajcui' li sic. Ut li Jesús naxq'uirtesiheb. 25 Ut quita̱ke̱c xbaneb li q'uila tenamit. Cuan li que'chal chak Galilea. Cuan li que'chal chak Decápolis. Cuan li que'chal chak Jerusalén. Cuan li que'chal chak Judea jo' ajcui' jun pac'al li nima' Jordán.

Mateo 5

1 Ut nak quirileb li q'uila tenamit, li Jesús quitake' sa' xbe̱n jun li tzu̱l. Ut nak quic'ojla, eb li yo̱queb chixta̱kenquil que'xch'utub rib riq'uin. 2 Qui-oc chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb ut quixye: 3 —Us xak reheb li neque'rec'a nak cubenak xcuanquileb xban nak eb a'an cua̱nkeb chic rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. 4 Us xak reheb li neque'ya̱bac xban xrahileb xch'o̱l xban nak eb a'an ta̱c'ojoba̱k xch'o̱leb. 5 Us xak reheb li tu̱laneb xban nak eb a'an te'e̱chani̱nk re li na'ajej li yechi'inbil reheb xban li Dios. 6 Us xak reheb li te'raj ru xba̱nunquil li ti̱quilal. Chanchan li te'tz'oca̱k ut te'chakik re. Us xak reheb xban nak li Dios ta̱tenk'a̱nk reheb chixba̱nunquil li us. 7 Us xak reheb li neque'uxta̱nan u xban nak eb a'an te'uxta̱na̱k ruheb xban li Dios. 8 Us xak reheb li ti̱queb xch'o̱l xban nak eb a'an te'ril ru li Dios. 9 Us xak reheb li neque'xtenk'a ras ri̱tz'in chi cua̱nc sa' tuktu̱quil usilal xban nak eb a'an ralal xc'ajol li Dios te'yehek' reheb. 10 Us xak reheb li neque'rahobtesi̱c sa' xc'aba' li ti̱quilal, xban nak eb a'an cua̱nkeb chic rubel lix cuanquilal li Dios. 11 Us xak e̱re nak texhobek' ut texrahobtesi̱k sa' inc'aba' ut ta̱yehek' e̱re c'a'ak re ru chi ma̱usilal chi yal tic'ti'. 12 Miraho' e̱ch'o̱l. Chisahok' ban e̱ch'o̱l riq'uin li c'a'ru ta̱uxk e̱re xban nak k'axal nim le̱ k'ajca̱munquil ta̱q'uehek' e̱re sa' choxa. Moco ca'aj cui' ta la̱ex yo̱quex chi c'uluc re li raylal. Jo'can aj ban cui' que'xc'ul li profeta li que'cuan junxil. Li ratz'amil li ruchich'och' 13 La̱ex aj pa̱banel chanchanex li atz'am li nac'anjelac arin sa' ruchich'och'. Cui ta li atz'am ta̱sachk xqui'al, ¿c'a' ta raj chic ru ta̱oc cui'? Ma̱c'a' chic ta̱oc cui'. Yal re tz'ekec' aj chic ut re yek'i̱c. Lix saken li ruchich'och' 14 La̱ex aj pa̱banel, la̱ex lix cutan saken li ruchich'och'. Junak tenamit cuan sa' xbe̱n junak tzu̱l ma̱ jaruj naru xmukbal. 15 Chi moco nalochman junak candil re xq'uebal rubel junak chacach. Naq'ueman ban sa' xbe̱n xna'aj candil re nak tixcutanobresi sa' li cab li cuanqueb cui' chixjunileb. 16 Jo'can ajcui' la̱ex. La̱ex lix cutan saken li ruchich'och'. Chic'utu̱nk bi' le̱ cha̱bilal chiruheb le̱ ras e̱ri̱tz'in re nak eb a'an te'xq'ue retal li us nequeba̱nu ut te'xq'ue xlok'al le̱ Yucua' li cuan sa' choxa. Li Jesús naxch'olob xya̱lal li chak'rab 17 Me̱c'oxla nak xinchal chixsachbal xcuanquil li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés chi moco li ac xole'xye li profeta. Inc'a' xinchal chixsachbal xcuanquil a'an. Xinchal ban re nak ta̱tz'aklok ru a'an. 18 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ta̱osok' li choxa, ta̱osok' li ruchich'och', ut yal ta jun xle̱tril chi moco junak retalil li chak'rab ta̱sachk xcuanquil. Toj retal talaje'c'ulma̱nk chixjunil. 19 Li ani naxk'et li chak'rab, usta nac'utun nak inc'a' nim xcuanquil chiru a'an, ut cui naxc'ut chiru li ras ri̱tz'in xba̱nunquil chi jo'can, li jun a'an k'axal ca'ch'in lix lok'al ta̱q'uehek' re sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. Abanan li ani naxba̱nu chi tz'akal li naxye li chak'rab, ut tixc'ut chiru li ras ri̱tz'in xba̱nunquil chi jo'can, li jun a'an k'axal nim lix lok'al ta̱q'uehek' re sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. 20 Tinye ajcui' e̱re nak cui lix ti̱quilal le̱ ch'o̱l inc'a' tixk'ax ru xti̱quilal xch'o̱leb laj tz'i̱b ut eb laj fariseo, inc'a' tex-oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. Li Jesús naxch'olob xya̱lal chirix li josk'il 21 E̱rabiom resil li chak'rab nak yebil reheb li kaxe' kato̱n: Ma̱camsi a̱cuas a̱cui̱tz'in. Li ani ta̱camsi̱nk, toj tixtoj rix sa' rakba a̱tin. 22 Aban la̱in tinye e̱re lix ya̱lal a'an. Li ani ta̱josk'ok riq'uin li ras ri̱tz'in ta̱rakek' a̱tin sa' xbe̱n. Ut li ani tixtz'ekta̱na li ras ri̱tz'in cuan xma̱c chiru laj rakol a̱tin. Ut li ani tixye xyaj tiox re li ras ri̱tz'in, ma̱re anchal ta̱xic sa' xxamlel li xbalba. 23 Jo'can nak cui sa' xq'uebal la̱ mayej chiru li artal ta̱julticok' a̱cue nak ta̱rec'a sa' xch'o̱l la̱ cuas a̱cui̱tz'in nak cuan a̱ma̱c chiru, 24 canab aran la̱ mayej, ut ayu, c'am chak a̱cuib sa' usilal riq'uin la̱ cuas a̱cui̱tz'in, tojo'nak toxa̱k'axtesi la̱ mayej. 25 Cui cuan la̱ ch'a'ajquilal riq'uin la̱ cuas a̱cui̱tz'in, yi̱b ru chi junpa̱t. Cui inc'a' nacac'am a̱cuib sa' usilal chi junpa̱t, ma̱re anchal tatxc'am riq'uin laj rakol a̱tin ut a'an tatxtakla sa' tz'alam. 26 Ut inc'a' tat-e̱lk aran cui inc'a' ta̱toj chixjunil li jo' q'uial te'xpatz' a̱cue. Relic chi ya̱l ninye a̱cue nak tento ta̱c'am a̱cuib sa' usilal riq'uin la̱ cuas a̱cui̱tz'in. Li Jesús naxch'olob xya̱lal chirix li muxuc caxa̱r 27 E̱rabiom resil nak quiyeman najter: Matmuxuc caxa̱r. 28 Ut la̱in tinye e̱re nak yalak ani tixca'ya junak ixk re xrahinquil ru, ac xmux ru lix sumlajic xban xrahinquil ru. 29 Le̱ najter na'leb tento te̱canab chi junaj cua. Li c'a'ak re ru ta̱q'uehok e̱re chi ma̱cobc, te̱tz'ekta̱na. Cui li xnak' la̱ cuu li cuan sa' a̱nim naq'uehoc a̱cue chi ma̱cobc, us raj nak ta̱cuisi ut ta̱tz'ek. K'axal us nak ta̱sachk li xnak' a̱cuu chiru nak tatxic la̱at sa' xbalba. 30 Cui la̱ nim uk' naq'uehoc a̱cue chi ma̱cobc, us raj cui ta̱yoc' ut ta̱tz'ek. K'axal us nak ta̱sachk la̱ cuuk' chiru nak tatxic la̱at sa' xbalba. Li Jesús naxch'olob xya̱lal chirix li jachoc ib 31 Ut yebil ajcui' chi jo'ca'in: Li ani tixjach rib riq'uin li rixakil, tento nak tixyi̱b li hu re xjachbal rib ut tixq'ue re. 32 Abanan la̱in ninye e̱re li xya̱lal a'an. Li ani naxjach rib riq'uin li rixakil chi inc'a' xmux ru xsumlajic li ixakilbej, a' li be̱lomej cuan xma̱c nak li ixk a'an tixmux ru xsumlajic. Ut li ani ta̱c'amok re li ixk, li ac xcanaba̱c xban xbe̱lom, li cui̱nk a'an naxmux ru li sumsu. Li Jesús naxch'olob xya̱lal chirix li juramento 33 E̱rabiom resil nak quiyehe' reheb le̱ xe'to̱nil yucua' chi jo'ca'in: Li c'a'ak re ru te̱yechi'i xba̱nunquil riq'uin juramento, tento te̱ba̱nu. 34 Abanan la̱in tinye e̱re tento te̱ba̱nu li c'a'ru te̱yechi'i ut me̱ba̱nu li juramento chi ma̱c'a' rajbal. Me̱patz' xc'aba' li choxa xban nak a'an xna'aj li Dios. 35 Ut me̱patz' xc'aba' li ruchich'och' xban nak a'an xna'aj li rok. Ut me̱patz' xc'aba' li tenamit Jerusalén xban nak a'an xtenamit li nimajcual Dios, li tz'akal Rey. 36 Chi moco te̱ba̱nu li juramento sa' xc'aba' le̱ jolom xban nak la̱ex inc'a' naru te̱sakobresi le̱ rismal chi moco naru te̱k'ekobresi. 37 Jo'ca'in ban te̱ba̱nu. Cui te̱ye nak ya̱l, junes ya̱l te̱ye. Ut cui te̱ye nak inc'a', junes inc'a' te̱ye. Cui te̱q'ue xtz'akob li a̱tin a'an, li na'leb a'an riq'uin laj tza nachal. Li xya̱lal chirix xra̱baleb li xic' neque'iloc ke 38 E̱rabiom resil nak quiyehe' chi jo'ca'in najter: Cui ani ta̱risi xnak' a̱cuu, ta̱isi̱k ajcui' li xnak' ru a'an. Cui ani ta̱risi li ruch a̱cue, ta̱isi̱k ajcui' li re a'an. 39 Abanan la̱in tinye e̱re: Me̱sume ma̱usilal riq'uin ma̱usilal. Cui junak tixq'ue junak ruk' sa' a̱cuu, q'ue cui'chic chixsac' li jun pac'al. 40 Li ani ta̱raj tatxc'am riq'uin laj rakol a̱tin ut ta̱raj xmak'bal la̱ cami̱s, q'ue ajcui' la̱ chaque̱t re. 41 Cui ani ta̱minok a̱cuu chixc'ambal li ri̱k jun kilómetro, c'am cuibak kilómetro la̱at. 42 Li ani tixtz'a̱ma c'a'ru re a̱cue, q'ue re. Ut li ani ta̱ajok to'oni̱nc a̱cuiq'uin, ma̱k'etk'eti a̱cuib chiru. 43 E̱rabiom resil nak te̱ra li ani narahoc e̱re ut xic' te̱ril li xic' na-iloc e̱re. 44 Abanan la̱in tinye e̱re, cherahak li xic' na-iloc e̱re. Chetz'a̱ma usilal sa' xbe̱neb li neque'hoboc e̱re. Cheba̱nuhak li us reheb li xic' neque'iloc e̱re ut chextijok chirix li neque'ba̱nun ma̱usilal e̱re ut neque'rahobtesin e̱re. 45 Cui te̱ba̱nu chi jo'can, la̱exak ralal xc'ajol le̱ Yucua' cuan sa' choxa. A'an naq'uehoc chak li sak'e sa' xbe̱neb li useb xna'leb jo' ajcui' li inc'a' useb xna'leb. Ut a'an ajcui' naq'uehoc chak li hab sa' xbe̱neb li ti̱queb xch'o̱l jo' ajcui' li inc'a' ti̱queb xch'o̱l. 46 Cui ca'aj cui' li neque'rahoc e̱re nequera, ¿c'a'ru le̱ k'ajca̱munquil te̱c'ul? ¿Ma inc'a' ta bi' jo'can ajcui' neque'xba̱nu eb laj titz'ol toj, li neque'balak'in? 47 Ut cui ca'aj cui' le̱ rech tenamitil nequeq'ue xsahil xch'o̱leb, ¿c'a'ru rusil a'an? ¿Ma inc'a' ta bi' jo'can ajcui' neque'xba̱nu li inc'a' neque'xpa̱b li Dios? 48 Ti̱cak bi' e̱ch'o̱l jo' le̱ Yucua' li cuan sa' li choxa ti̱c xch'o̱l.

Mateo 6

1 Cheq'uehak retal c'a'ru nequeba̱nu. Cui la̱ex te̱ba̱nu li usilal yal re nak tex-ilek' jo' neque'xba̱nu eb laj fariseo, ma̱c'a'ak le̱ k'ajca̱munquil riq'uin le̱ Yucua' cuan sa' choxa. 2 Ut nak ta̱si li c'a'ak re ru re li ani ta̱raj tenk'a̱c, ma̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu laj ca'pac'al u. Eb a'an neque'xic sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut sa' eb li c'ayil chixyebal resil li usilal neque'xba̱nu re nak te'q'uehek' xlok'al xbaneb li cui̱nk. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb a'an ac xe'xc'ul lix k'ajca̱munquil nak que'q'uehe' xlok'al xbaneb li cui̱nk. 3 Li c'a'ru ta̱si re li ma̱c'a' cuan re, ma̱ ani aj e ta̱serak'i li c'a'ru xasi, chi moco ta̱serak'i re li tz'akal a̱cuami̱g. 4 Chaba̱nu ban chi mukmu ut la̱ yucua' li naxnau chixjunil li c'a'ak re ru nacaba̱nu, a'an li ta̱k'ajca̱mu̱nk a̱cue. Li Jesús naxch'olob xya̱lal li tijoc 5 Ut nak textijok moco jo'cakex ta eb laj ca'pac'al u. Eb a'an neque'xxakab chak ribeb chi tijoc sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut neque'xxakab rib chi tijoc sa' xala̱ be yal re nak te'ilek'. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb a'an ac xe'xc'ul lix k'ajca̱munquileb nak que'q'uehe' xlok'al xbaneb li cui̱nk. 6 Ut nak textijok la̱ex, ocankex sa' le̱ rochoch, tz'apomak re li cab, ut tijonkex chiru le̱ Yucua' li inc'a' na-ilman ru. Ut le̱ Yucua' li naril chixjunil li c'a'ru nequeba̱nu, a'an ta̱k'ajca̱mu̱nk e̱re. 7 Ut nak textijok, me̱ye q'uila a̱tin chi ma̱c'a' rajbal jo' neque'xba̱nu li inc'a' neque'xpa̱b li Dios. Eb a'an neque'xc'oxla nak riq'uin li q'uila a̱tin, te'abi̱k xban li Dios. 8 Me̱juntak'e̱ta bi' e̱rib riq'uin eb a'an xban nak le̱ Yucua' naxnau c'a'ru nac'anjelac e̱re chi toj ma̱ji' nequetz'a̱ma chiru. 9 Ut la̱ex jo'ca'in nak textijok: At Ka̱cua', cuancat sa' li santil choxa, lok'oninbilak taxak la̱ santil c'aba'. 10 Chicha̱lk ta la̱ nimajcual cuanquilal. Chi-uxk ta li nacacuaj, jo' sa' choxa jo' ajcui' sa' ruchich'och'. 11 Chaq'ue taxak ke li kacua kuc'a chi cuulaj cuulaj. 12 Ut chacuy chasach ta li kama̱c jo' nak nakacuyeb xma̱c li neque'ma̱cob chiku. 13 Ut moa̱q'ue taxak chi a̱le̱c. Choa̱col ban chiru li inc'a' us. A̱cue li nimajcual cuanquil, li lok'oni̱c ut li lok'al chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak. 14 Cui nequecuy xma̱queb le̱ ras e̱ri̱tz'in, tixcuy ajcui' e̱ma̱c la̱ex le̱ Yucua' cuan sa' choxa. 15 Cui inc'a' nequecuy xma̱queb le̱ ras e̱ri̱tz'in, jo'can ajcui' la̱ex inc'a' ta̱cuyek' e̱ma̱c xban le̱ Yucua' cuan sa' choxa. Li Jesús quixch'olob xya̱lal li ayunic 16 Ut nak te̱ba̱nu le̱ ayu̱n, me̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu laj ca'pac'al u. Eb a'an neque'xba̱nu rib nak raheb sa' xch'o̱l yal re nak ta̱na'ek' nak yo̱queb xba̱nunquil lix ayu̱n. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb a'an ac xe'xc'ul lix k'ajca̱munquil. 17 A'ut la̱ex nak te̱ba̱nu le̱ ayu̱n, te̱ch'aj le̱ ru ut te̱yi̱b e̱rib chi us, 18 re nak inc'a' ta̱c'utu̱nk chiruheb le̱ ras e̱ri̱tz'in nak yo̱quex chi ayunic. Chic'utu̱nk ban chiru le̱ Yucua' li inc'a' na-ilman ru. Ut le̱ Yucua' li naxnau chixjunil li nequeba̱nu, a'an ta̱k'ajca̱mu̱nk e̱re. Li kabiomal sa' choxa 19 Me̱q'ue e̱ch'o̱l chixc'u̱lanquil e̱biomal sa' ruchich'och' bar cui' namaxen ut nak'olen ru ut bar cui' neque'oc laj e̱lk' chi elk'ac. 20 Q'uehomak ban e̱ch'o̱l chirix le̱ biomal cuan sa' choxa bar cui' inc'a' namaxen chi moco nak'olen ru ut bar cui' inc'a' ta̱elk'a̱k. 21 Jo'can nak chenauhak nak bar cuan cui' le̱ biomal, aran ajcui' cua̱nk le̱ c'a'ux. 22 Li xnak' e̱ru chanchan jun li lámpara. Xban nak na-iloc li xnak' e̱ru, cuanquex sa' cutan. Chanchan le̱ na'leb. Cui cha̱bil le̱ na'leb, cuanquex sa' cutan saken. 23 Cui ut inc'a' saken na-iloc li xnak' e̱ru, cuanquex sa' k'ojyi̱n. Ut jo'can ajcui' le̱ na'leb. Cui inc'a' cha̱bil le̱ na'leb xban nak junes le̱ biomal nequec'oxla, cuanquex sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. 24 Ma̱ ani naru nac'anjelac chiru cuib chi patrón. Naru tixra li jun ut tixtz'ekta̱na li jun chic malaj ut xic' ta̱ril li jun ut tix-oxlok'i li jun chic. Jo'can nak ma̱ jok'e naru te̱c'oxla li Dios cui ca'aj cui' le̱ biomal nequec'oxla. Mexc'oxlac chirix chanru te̱numsi li cutan junju̱nk arin sa' ruchich'och' 25 Jo'can ut nak ninye e̱re: Mixic e̱ch'o̱l chirix le̱ cua e̱ruc'a chi moco chirix chanru te̱tikib e̱rib. ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal lok' li kayu'am chiru li c'a'ru takatzaca? ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal lok' li kayu'am chiru li kak'? 26 Cheq'uehak retal li xul li neque'rupupic chiru choxa. Eb a'an inc'a' neque'au, chi moco neque'k'oloc chi moco neque'xxoc xtzacae̱mk sa' c'u̱leba̱l. Ut le̱ Yucua' cuan sa' choxa, a'an naq'uehoc xcuaheb. ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal raro̱quex la̱ex chiruheb a'an? 27 ¿Ani e̱re la̱ex ta̱ru̱k tixtik ru lix yu'am usta naxic xch'o̱l xc'oxlanquil? 28 ¿C'a'ut nak naxic e̱ch'o̱l chi c'oxlac chirix le̱ rak'? Q'uehomak retaleb li utz'u'uj sa' pim chanru nak neque'q'ui chi inc'a' neque'c'anjelac chi moco neque'quemoc. 29 A'ut la̱in tinye e̱re, usta c'ajo' xchak'al ru lix tikibanquil laj Salomón, abanan inc'a' quixtau xchak'al ru li utz'u'uj a'in. 30 La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Ut cui li Dios naxq'ue lix ch'ina'usal li pim li cuan junpa̱t ajcui' ut cuulaj q'uebilak sa' xam, ¿ma toja' ta chic la̱ex inc'a' textikib? 31 Jo'can ut nak moco yo̱kex ta chixyebal: ¿C'a'ru takatzaca anakcuan? chi moco, ¿c'a'ru takatikib cui' kib? 32 Li inc'a' neque'xpa̱b li Dios neque'xq'ue xch'o̱l xc'oxlanquil a'an. Abanan le̱ Yucua' li cuan sa' choxa naxnau li c'a'ru nequeraj ru. 33 Li c'a'ru li te̱sic' xbe̱n cua, a'an lix nimajcual cuanquilal li Dios ut lix ti̱quilal, ut chixjunil li c'a'ak re ru a'in talajq'uehek' e̱re chok' xtz'akob. 34 Jo'can ut nak mexc'oxlac chirix li cutan re cuulaj xban nak a'an ta̱c'oxlama̱nk ajcui' cuulaj. Tz'akalak riq'uin li ch'a'ajquilal li naxc'am chak li junju̱nk chi cutan.

Mateo 7

1 Ma̱ ani te̱tz'il a̱tin chirix re nak inc'a' ta̱tz'ilek' a̱tin che̱rix la̱ex. 2 Xban nak chanru nak nequextz'iloc a̱tin, jo'can ajcui' ta̱uxk e̱re la̱ex. Ut riq'uin li bisleb li nequexbisoc cui', riq'uin ajcui' a'an texbisek' la̱ex. 3 ¿C'a'ut nak nacaq'ue retal li c'aj che' cuan sa' xnak' ru la̱ cuas a̱cui̱tz'in ut inc'a' nacacuil li tz'amba cuan sa' xnak' a̱cuu la̱at? 4 ¿Chanru nak ta̱ye re la̱ cuas a̱cui̱tz'in: “Cuisihak li c'aj che' sa' xnak' a̱cuu”, ut toj cuan li tz'amba sa' xnak' a̱cuu la̱at? 5 At aj ca'pac'al u, xbe̱n cua isi li tz'amba cuan sa' li xnak' a̱cuu, tojo'nak tat-ilok chi tz'akal re risinquil li c'aj che' cuan sa' xnak' ru la̱ cuas a̱cui̱tz'in. 6 Me̱q'ue reheb li tz'i' li c'a'ru k'axal lok' xban nak naru neque'chal sa' e̱be̱n ut textiu. Chi moco te̱q'ue li pec li k'axal terto xtz'ak chiruheb li a̱k re te'xyek'i. Li Dios tixq'ue li cha̱bil na'leb reheb li neque'xtz'a̱ma chi anchaleb xch'o̱l 7 Nak ta̱paltok c'a'ru e̱re, chextz'a̱ma̱nk chiru li Dios ut a'an tixq'ue e̱re; chesic'ak ut te̱tau, chebokak ut li puerta ta̱tehek' che̱ru. 8 Cheba̱nu a'an xban nak li ani natz'a̱man chiru li Dios naq'uehe' re. Li ani naxsic', naxtau. Ut li ani nabokoc, li puerta natehe' chiru. 9 ¿Ma cuan ta bi' junak yucua'bej sa' e̱ya̱nk tixq'ue junak pec re li ralal nak tixpatz' xcua re? 10 Ut nak tixpatz' junak xcar re, ¿ma c'anti' ta bi' tixq'ue re? 11 Cui la̱ex li moco cha̱bilex ta nequenau xq'uebal li c'a'ru cha̱bil re le̱ ralal e̱c'ajol, ¿ma toja' ta chic le̱ Yucua' li cuan sa' choxa inc'a' tixq'ue li k'axal cha̱bil re li ani tixtz'a̱ma chiru? 12 Jo'can nak li c'a'ru nequeraj la̱ex nak te'xba̱nu raj le̱ ras e̱ri̱tz'in, cheba̱nuhak la̱ex reheb a'an, xban nak a'an a'in xya̱lal li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés, ut a'an ajcui' li xya̱lal lix yehomeb li profeta. 13 Chex-oc sa' li oqueba̱l li ca'ch'in ru xban nak nim ru li oqueba̱l ut nim ru li be li naxic sa' li tojba ma̱c ut nabaleb li neque'xic aran. 14 Abanan li oqueba̱l ut li be li naxic sa' li junelic yu'am, a'an ca'ch'in ru ut inc'a' q'uiheb li neque'oc aran. Li che' nana'e' ru xban li ru naxq'ue 15 Chenauhak xcolbal e̱rib chiruheb li profeta aj balak'. Chanchan nak cha̱bileb jo' li carner nak neque'c'utun. Abanan moco ya̱l ta. Chanchaneb li josk' aj xoj nak neque'chal chi balak'i̱nc. 16 Yal riq'uin lix na'lebeb te̱nau ruheb. La̱ex nequeq'ue retal nak li q'uix inc'a' naru̱chin li uva ut li tun q'uix inc'a' naru̱chin li higo. 17 Jo'can nak li cha̱bil che', cha̱bil ajcui' li ru naxq'ue. Ut li che' li inc'a' us, inc'a' ajcui' us li ru naxq'ue. 18 Li cha̱bil che' inc'a' naru naru̱chin li inc'a' us, chi moco li che' inc'a' us naru̱chin li cha̱bil. 19 Chixjunil li che' li inc'a' cha̱bil li ru naxq'ue nayoc'man ut naq'ueman sa' xam. 20 Jo'can ut nak riq'uin lix na'lebeb li profeta te̱nau ru aniheb. Ma̱cua' riq'uin kayehom kaba̱nuhom to-oc rubel xcuanquil li Dios 21 Moco chixjunileb ta li neque'yehoc “Ka̱cua', Ka̱cua'” cue, te'oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. Aban li neque'ba̱nun re li naraj lin Yucua' cuan sa' choxa, a'aneb li te'oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. 22 Nabaleb li te'yehok cue sa' xk'ehil li rakba a̱tin, “Ka̱cua', Ka̱cua', ¿ma ma̱cua' ta bi' sa' a̱c'aba' coa̱tinac jo' profeta? ¿Ma ma̱cua' ta bi' sa' a̱c'aba' co-isin ma̱us aj musik'ej? La̱o nabal li milagro quilajkaba̱nu sa' a̱c'aba'”, cha'keb. 23 Ut la̱in tinye reheb, “La̱ex ma̱cua'ex cualal inc'ajol. La̱in inc'a' ninnau e̱ru. Elenkex chicuu, ex aj ba̱nuhom ma̱usilal.” Li ani naxba̱nu li c'a'ru naxye li Ka̱cua', li jun a'an cuan xna'leb 24 Jo'can nak yalak ani ta̱abi̱nk reheb li cua̱tin a'in ut cui tixba̱nu li c'a'ru xinye, li jun a'an tinjuntak'e̱ta riq'uin li cui̱nk cuan xna'leb li quixyi̱b li rochoch sa' xbe̱n pec. 25 Ut quichal li hab ut quicuan li but'i ha', ut quichal li cak-sut-ik'. Coxsac' rib chiru li cab a'an, ut inc'a' quit'ane' li cab xban nak yi̱banbil chi us sa' xbe̱n pec. 26 Ut yalak ani ta̱abi̱nk re li cua̱tin ut inc'a' tixba̱nu li c'a'ru xinye, li jun a'an tinjuntak'e̱ta riq'uin li cui̱nk li ma̱c'a' xna'leb. Inc'a' quixyi̱b li rochoch chi cha̱bil. Yal sa' xbe̱n samaib quixq'ue. 27 Ut quichal li hab, quicuan li but'i ha' ut quichal li cak-sut-ik'. Coxsac' rib chiru ut li cab a'an quit'ane' ut aran qui-oso'. 28 Ut nak quirake' li Jesús chixyebal li a̱tin a'in, sachso̱queb xch'o̱l que'cana li q'uila tenamit chirabinquil li c'a'ru yo̱ chixyebal. 29 Que'sach xch'o̱leb xban nak quixc'ut chi tz'akal li xya̱lal chiruheb riq'uin xcuanquil ut moco jo' ta eb laj tz'i̱b.

Mateo 8

1 Nak quicube chak li Jesús chiru li tzu̱l, quita̱ke̱c xbaneb li q'uila tenamit. 2 Ut quichal jun li saklep rix ut quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re: —Ka̱cua', la̱in ninnau nak la̱at naru tina̱q'uirtesi. Cui ta̱ba̱nu li usilal, china̱q'uirtesi, chan. 3 Li Jesús quixye' li ruk', quixch'e' li cui̱nk ut quixye re: —Nacuaj a̱q'uirtesinquil. Anakcuan tatinq'uirtesi, chan. Ut sa' junpa̱t quiq'uira li saklep rix. 4 Tojo'nak li Jesús quixye re: —Abi li tinye a̱cue. Ma̱ ani aj e ta̱serak'i li xac'ul. Ayu ban ut c'ut a̱cuib chiru laj tij. Ut ta̱q'ue li mayej jo' naxye sa' lix chak'rab laj Moisés re xc'utbal chiruheb nak xatq'uira.— (Lv. 13:49) Li Jesús quixq'uirtesi lix mo̱s jun li capitán 5 Ut nak quicuulac li Jesús aran Capernaum, quichal jun li capitán aj Roma riq'uin. Quixtz'a̱ma usilal chiru ut quixye re: 6 —Ka̱cua', lin mo̱s t'ant'o sa' cab. Sic ut k'axal ra cuan, chan. 7 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Tinxic la̱in ut toxinq'uirtesi.— 8 Li capitán quixye re li Jesús: —Ka̱cua', moco inc'ulub ta nak tatxic sa' li cuochoch. Ca'aj cui' nacuaj nak ta̱ye nak ta̱q'uira̱k lin mo̱s ut ninnau nak ta̱q'uira̱k. 9 La̱in ninnau nak naru ta̱ba̱nu a'an xban nak la̱in cuan ani nataklan cue ut cuanqueb lin soldado rubel lin cuanquil. Ut ninye re li jun, “ayu” ut naxic. Ut ninye re li jun chic, “quim”, ut nachal. Ut ninye re lin mo̱s, “ba̱nu a'in”, ut naxba̱nu, chan li capitán. 10 Ut nak li Jesús quirabi li quixye, quisach xch'o̱l ut quixye reheb li yo̱queb chi ochbeni̱nc re: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun intauhom chi moco sa' xya̱nkeb laj Israel tz'akal re ru xpa̱ba̱l jo' li jun a'in, usta ma̱cua' aj judío. 11 Ut la̱in tinye e̱re nak nabaleb li ma̱cua'eb aj judío yalak bar sa' ruchich'och' te'pa̱ba̱nk. Ut eb a'an te'e̱chani̱nk re lix nimajcual cuanquilal li Dios rochbeneb laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob. 12 A'ut nabaleb laj judío li te'e̱chani̱nk raj re lix nimajcual cuanquilal li Dios, eb a'an chic li te'isi̱k ut te'q'uehek' sa' li k'ojyi̱n. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li c'uxuxi̱nc ruch e, chan li Jesús reheb li tenamit. 13 Tojo'nak li Jesús quixye re li capitán: —Ayu sa' la̱ cuochoch. Chanru nak xapa̱b, jo'can ajcui' nak chi-uxk li c'a'ru xatz'a̱ma, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira lix mo̱s li capitán. Li Jesús quixq'uirtesi xna' li rixakil laj Pedro 14 Ut quicuulac li Jesús sa' rochoch laj Pedro. Ut aran quixtau lix na' li rixakil laj Pedro yocyo sa' xch'a̱t ut yo̱ xtik. 15 Ut li Jesús quixchap li ruk' ut quinume' lix tik. Ut a'an quicuacli, ut quic'anjelac chiru. 16 Nak ac oc re li k'ojyi̱n, nabaleb li cristian que'c'ame' chak riq'uin li Jesús. Cuanqueb ma̱us aj musik'ej riq'uineb. Ut yal riq'uin ra̱tin, li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uineb, ut quixq'uirtesi chixjunileb li yaj. 17 A'in quic'ulman jo' quixye li profeta Isaías, nak quixye chi jo'ca'in: A'an quic'amoc re li kayajel, ut a'an quic'uluc re li karaylal. (Is. 53:4) 18 Ut nak quiril li Jesús nak sutsu xbaneb li q'uila tenamit, quixye: —Tento toxic jun pac'al li palau, chan reheb lix tzolom. 19 Ut sa' li ho̱nal a'an quicuulac riq'uin li Jesús jun aj tz'i̱b ut quixye re: —At tzolonel, tincuaj a̱ta̱kenquil yalak bar tatxic, chan re. 20 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —C'oxla chi us ma ta̱cuy inta̱kenquil. Li yac cuanqueb xjul sa' pec, ut li xul li neque'rupupic chiru choxa cuanqueb xsoc, abanan la̱in li C'ajolbej ma̱c'a' inna'aj bar ta̱ru̱k tinyocob cui' cuib, chan. 21 Ut jun reheb lix tzolom quixye re li Jesús: —Ka̱cua', china̱cuy. Inmukak cuan inyucua' tojo'nak tinxic cha̱cuix, chan. 22 Ut li Jesús quixye re: —Ta̱kehin, canabeb li toj camenakeb sa' li ma̱c xmukakeb cuan lix camenak, chan re. Nak quixch'anab li ik' chiru li palau 23 Ut li Jesús qui-oc sa' li jucub rochbeneb lix tzolom. 24 Nak ac cuanqueb chiru ha', sa' junpa̱t quichal jun li nimla cak-sut-ik'. Ut yo̱ chi oc lix cau ok li ha' sa' li jucub. Ut li Jesús sa xcuara. 25 Eb lix tzolom que'jiloc riq'uin, que'rajsi, ut que'xye re: —Ka̱cua', choa̱col. Osoc' ke, chanqueb re. 26 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye: —La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Jo'can nak nequexxucuac, chan reheb. Tojo'nak quicuacli, quixk'us li ik', ut li palau, ut sa' junpa̱t quich'ana li ik' ut quitukla ru li ha'. 27 Ut c'ajo' nak que'sach xch'o̱l lix tzolom nak que'ril li quixba̱nu ut que'xye chi ribileb rib: —¿Chanru nak cuan xcuanquil li cui̱nk a'in nak naxk'us li ik' ut li palau ut neque'abin chiru? chanqueb. Li cui̱nk li cuan ma̱us aj musik'ej riq'uineb 28 Ut nak ac xk'axon li Jesús jun pac'al li palau sa' xch'och'eb laj Gadara, cuib li cui̱nk que'chal chixc'ulbal. Que'chal chak sa' li na'ajej bar neque'muke' cui' li camenak. Cuan ma̱us aj musik'ej riq'uineb. K'axal xiu xiu rilbaleb ut ma̱ ani naru nanume' sa' li be a'an. 29 Ut eb a'an que'xjap re chixyebal: —¿C'a'ru ta̱cuaj kiq'uin, at Jesús? La̱at ralalat li nimajcual Dios. ¿Ma xatchal arin chikach'i'ch'i'inquil chi toj ma̱ji' xk'ehil li rakba a̱tin? chanqueb. 30 Ut najt ca'ch'in riq'uineb cuan chak jun tu̱b li a̱k, yo̱queb chi ichajibc. 31 Ut eb li ma̱us aj musik'ej que'xtz'a̱ma chiru li Jesús ut que'xye re: —Cui toa̱cuisi riq'uineb li cui̱nk a'in, choa̱canab chi oc riq'uineb li jun tu̱b chi a̱k li cuanqueb aran. 32 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Ayukex. Ut eb a'an que'el ut co̱eb riq'uineb li jun tu̱b chi a̱k. Ut eb li a̱k que'oc chi a̱linac ut que'xrum chak rib sa' xbe̱n u̱l ut toj sa' li palau coxe'nak ut aran que'oso'. 33 Ut eb laj ilol a̱k que'xucuac ut que'co̱eb sa' a̱nil sa' li tenamit chixyebal resil chixjunil li c'a'ru quic'ulman. Ut que'xserak'i li c'a'ru quic'ulman riq'uineb li cui̱nk li cuanqueb ma̱us aj musik'ej riq'uineb. 34 Ut chixjunileb li tenamit que'el chak chixc'ulbal li Jesús. Ut nak que'ril ru, que'xtz'a̱ma chiru nak chie̱lk sa' lix tenamiteb.

Mateo 9

1 Ut li Jesús qui-oc cui'chic sa' jun li jucub ut quik'axon jun pac'al li palau ut quicuulac sa' lix tenamit. 2 Ut aran que'xc'am riq'uin li Jesús jun li cui̱nk sic li rok ut sic li ruk' yocyo chiru xcuarib. Ut li Jesús quixq'ue retal nak eb li cui̱nk a'an neque'xpa̱b nak naru tixq'uirtesi li yaj. Jo'can nak quixye re li yaj: —At cui̱nk cauhak taxak a̱ch'o̱l. Ac xcuyman xsachman la̱ ma̱c.— 3 Ut cuanqueb junju̱nk sa' xya̱nkeb laj tz'i̱b yo̱queb chixyebal sa' xch'o̱leb: —Li cui̱nk a'in naxjuntak'e̱ta rib riq'uin li Dios, chanqueb. 4 Li Jesús ac naxnau li c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil ut quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixc'oxlanquil li inc'a' us? 5 ¿Bar cuan li us tinye re li yaj re nak ta̱c'utu̱nk che̱ru nak cuan incuanquil? ¿Ma tinye re, “Cuybil sachbil la̱ ma̱c” malaj ut tinye re, “Cuaclin ut be̱n”? 6 La̱in tinc'ut che̱ru nak la̱in li Cristo li C'ajolbej ut cuan incuanquil sa' ruchich'och' chixcuybal xsachbal li ma̱c, chan. Jo'can nak quixye re li yaj: —Cuaclin, c'am la̱ ch'a̱t ut ayu sa' la̱ cuochoch, chan. 7 Tojo'nak quicuacli li cui̱nk ut co̱ sa' rochoch. 8 Nak li q'uila tenamit que'ril li quic'ulman, que'xucuac ut que'xq'ue xlok'al li Dios li quiq'uehoc chak xcuanquil li Jesús chi q'uirtesi̱nc ut chi cuyuc ma̱c. Nak quiboke' laj Mateo xban li Jesús 9 Ut li Jesús qui-el aran Capernaum ut quinume' sa' li na'ajej bar neque'c'uluc cui' toj. Quiril jun li cui̱nk aj Mateo xc'aba'. C'ojc'o aran xban nak a'an aj titz'ol toj. Ut li Jesús quixye re: —China̱ta̱ke.— Ut laj Mateo quicuacli ut quixta̱ke. 10 Ut chirix a'an li Jesús co̱ sa' li rochoch laj Mateo chi cua'ac. C'ojc'o sa' me̱x rochbeneb lix tzolom nak que'cuulac nabaleb laj titz'ol toj rochbeneb nabaleb chic li rech aj ma̱quil. Ut que'c'ojla sa' me̱x chi cua'ac rochben li Jesús. 11 Ut nak que'ril a'an, eb laj fariseo que'xye reheb lix tzolom li Jesús: —¿C'a'ut nak nacua'ac laj tzolol e̱re rochbeneb laj titz'ol toj ut rochbeneb laj ma̱c? chanqueb. 12 Nak quirabi li c'a'ru quipatz'e' reheb lix tzolom, li Jesús quixye: —Li cauheb ma̱c'a' na-oc cui' aj banonel reheb. Aban li yajeb, a'aneb li te'raj banec'. 13 Cheq'uehak bi' e̱ch'o̱l chixtaubal ru li xya̱lal li a̱tin a'in: “li k'axal lok' chicuu, a'an li uxta̱na̱nc u ut ma̱cua' li mayejac xul”. La̱in inc'a' xinchal chixsic'bal li ti̱queb xch'o̱l. Xinchal ban chixsic'baleb laj ma̱c re nak te'yot'ek' xch'o̱l te'xjal xc'a'ux, chan li Jesús. Li Jesús quixch'olob xya̱lal li ayunic 14 Ut que'cuulac lix tzolom laj Juan riq'uin li Jesús ut que'xye re: —La̱o nakaba̱nu ka-ayu̱n rajlal ut eb laj fariseos neque'xba̱nu x-ayu̱n. ¿C'a'ut nak la̱ tzolom inc'a' neque'xba̱nu x-ayu̱n? chanqueb. 15 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb li tijleb a'in: —¿Ma naru ta bi' nak rahak sa' xch'o̱leb li neque'boke' riq'uin sumla̱c nak toj cuan li be̱lomej sa' xya̱nkeb? La̱in jo' jun li be̱lomej. Ta̱cuulak xk'ehil nak tin-isi̱k sa' xya̱nkeb tojo'nak te'xba̱nu x-ayu̱n eb lin tzolom, chan. Li najter na'leb inc'a' naxc'am rib riq'uin li ac' na'leb 16 Ma̱ ani naxxi̱ti junak k'el t'icr riq'uin ac' t'icr. Cui ut naxxi̱ti riq'uin ac' t'icr nak tixpuch', ta̱c'osk li ac' t'icr ut naxnimobresi xpejelal li k'el t'icr. 17 Ut ma̱ ani naq'uehoc ac' vino sa' li k'el bo̱ls tz'u̱m. Cui tixq'ue li ac' vino sa' li k'el bo̱ls tz'u̱m, ta̱puq'uek' li k'el tz'u̱m, ta̱hoyek' li vino, ut ta̱osok' ajcui' li bo̱ls tz'u̱m. Li ac' vino sa' ac' bo̱ls tz'u̱m naq'ueman. Chi jo'can ma̱c'a' nasachman, chan li Jesús. Li Jesús quixyo'obtesi cui'chic lix rabin laj Jairo 18 Nak yo̱ chixyebal li c'a'ak re ru a'in reheb, quicuulac riq'uin jun li cui̱nk xcomoneb li xbe̱nil sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re: —Lin rabin toje' ta̱ca̱mk. Tatxic taxak ut ta̱q'ue raj la̱ cuuk' sa' xbe̱n, ut ta̱yo'la̱k raj cui'chic, chan. 19 Quicuacli li Jesús ut co̱ chirix rochbeneb lix tzolom. 20 Ut cuan jun li ixk cablaju chihab xticlajic xyajel. Junelic yo̱ lix yajel li ixk a'an ut inc'a' chic natz'ap lix quiq'uel. Quijiloc chixc'atk li Jesús nak yo̱ chi xic, ut quixch'e' li rak'. 21 Usta ca'aj cui' li rak' tinch'e', tinq'uira̱k, chan sa' xch'o̱l li ixk. 22 Ut li Jesús quixakli ut qui-iloc chirix. Quiril li ixk ut quixye re: —Kana', cauhak taxak a̱ch'o̱l. Xban nak xapa̱b nak cuan incuanquil cha̱q'uirtesinquil, jo'can nak xatq'uira, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an, li ixk quiq'uira. 23 Chirix chic a'an li Jesús co̱ sa' rochoch laj Jairo. Nak quicuulac sa' li rochoch, quirileb li yo̱queb chixya̱basinquil li xo̱lb ut li japjo̱queb re chi ya̱bac xban xcamic li xka'al. 24 Ut quixye reheb: —Elenkex arin. Li xka'al a'in yal cua̱rc yo̱. Moco camenak ta, chan reheb. Ut li tenamit que'oc chixse'enquil. 25 Ut nak ac xrisiheb li tenamit chirix cab, li Jesús qui-oc cuan cui' li xka'al ut quixchap chi ruk' ut li xka'al quicuacli cui'chic chi yo'yo. 26 Ut li c'a'ru quixba̱nu li Jesús, qui-el resil sa' chixjunil li na'ajej a'an. Li Jesús quixq'ue chi iloc li cuib chi mutz' 27 Ut nak qui-el aran li Jesús, cuib li mutz' yo̱queb chi ta̱ke̱nc re ut japjo̱queb re chixyebal: —Chacuuxta̱na taxak ku, at ralal xc'ajol li rey David.— 28 Nak ac x-oc li Jesús sa' li cab, que'oc ajcui' li mutz' riq'uin ut li Jesús quixye: —¿Ma nequepa̱b nak cuan incuanquil che̱q'uirtesinquil? chan reheb. Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Nakapa̱b, Ka̱cua'.— 29 Tojo'nak li Jesús quixch'e' li xnak' ruheb ut quixye: —Chanru nak xepa̱b, jo'can ajcui' nak chi-uxk li c'a'ru te̱raj.— 30 Ut que'iloc li xnak' ruheb. Ut li Jesús quixye reheb: —Cherabi chi us li c'a'ru tinye e̱re. Ma̱ ani aj iq'uin te̱serak'i li c'a'ru xec'ul, chan reheb. 31 Ca'aj cui' tz'akal que'el aran nak que'oc chixserak'inquil resil sa' chixjunil li na'ajej a'an li c'a'ru quixba̱nu li Jesús reheb. Li Jesús quixq'uirtesi li cui̱nk mem 32 Toje' ajcui' te'e̱lk eb a'an nak quic'ame' chak riq'uin li Jesús jun li cui̱nk mem. Cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. 33 Li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uin ut li cui̱nk qui-oc chi a̱tinac. C'ajo' nak que'sach xch'o̱l li tenamit ut que'xye: —Ma̱ jun cua kilom a'in sa' li katenamit Israel.— 34 Aban eb laj fariseo que'xye: —Riq'uin xcuanquil laj tza narisiheb li ma̱us aj musik'ej li cui̱nk a'an, chanqueb. Li Jesús quiril xtok'oba̱l ruheb li tenamit 35 Ut li Jesús yo̱ xbeninquil sa' eb li tenamit junju̱nk ut sa' eb ajcui' li c'aleba̱l. Quixc'ut li xya̱lal chiruheb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut quixch'olob xya̱lal lix nimajcual cuanquilal li Dios chiruheb. Ut yo̱ chixq'uirtesinquil chixjunil li q'uila pa̱y chi yajel ut li raylal. 36 Ut nak quirileb li q'uila tenamit, quixtok'obaheb ru xban nak tacuajenakeb ut raheb sa' xch'o̱l. Chanchaneb li carner li ma̱c'a' aj ilol reheb. 37 Tojo'nak quixye reheb lix tzolom, —Relic chi ya̱l nabaleb li inc'a' neque'xnau li xya̱lal. Abanan moco q'uiheb ta li te'xye li xya̱lal reheb. Chanchaneb li ru li acui̱mk li ma̱c'a' aj sic'ol re. 38 Jo'can ut tinye e̱re nak te̱tz'a̱ma chiru li Ka̱cua' re nak a'an tixtaklaheb laj c'anjel chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb, chan li Jesús.

Mateo 10

1 Sa' jun li cutan li Jesús quixbokeb lix tzolom cablaju riq'uin ut quixq'ueheb xcuanquil chirisinquil li ma̱us aj musik'ej ut quixq'ueheb xcuanquil chixq'uirtesinquileb li yaj, a' yalak c'a'ru chi xyajelil ut raylal. 2 A'an a'in lix c'aba'eb lix tzolom cablaju, li quixxakab chok' x-apóstol: li xbe̱n, a'an laj Simón, Pedro nayeman re; ut laj Andrés li ri̱tz'in; laj Jacobo ut laj Juan li ri̱tz'in. Laj Zebedeo, a'an lix yucua'eb; 3 laj Felipe ut laj Bartolomé; laj Tomás ut laj Mateo laj titz'ol toj; laj Jacobo li ralal laj Alfeo ut laj Lebeo aj Tadeo xcab xc'aba', 4 laj Simón aj Canaán, ut laj Judas Iscariote, a' li quik'axtesin re li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re. 5 Nak quixtaklaheb li cablaju a'in chi c'anjelac, li Jesús quixchak'rabiheb ut quixye reheb: —Mexxic sa' lix tenamiteb li ma̱cua'eb aj judío chi moco tex-oc sa' xtenamiteb aj Samaria. 6 Texxic ban riq'uineb laj judío. A'aneb li ralal xc'ajol laj Israel. Chanchaneb li carner li sachenakeb. 7 Ut nak yo̱kex chi xic, yo̱kex chixch'olobanquil li xya̱lal ut chixyebal, “cuulac re xk'ehil nak ta̱q'uehek' sa' xcuanquil xban li Dios li ta̱cua̱nk xcuanquil sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol,” cha'kex. 8 Cheq'uirtesiheb li yaj, checuaclesiheb cui'chic chi yo'yo li camenak. Cheq'uirtesiheb li saklep rix ut cherisiheb li ma̱us aj musik'ej. Chi ma̱tan xec'ul le̱ cuanquil ut chi ma̱tan ajcui' te̱ba̱nu li usilal. 9 Ma̱c'a' c'a'ru te̱c'am che̱rix. Inc'a' te̱c'am li oro chi moco li plata, chi moco li coc' tumin k'an ru. 10 Chi moco te̱c'am xna'aj li c'a'ak re ru ta̱c'anjelak e̱re sa' be, chi moco te̱c'am xjalbal le̱ rak', chi moco xjalbal e̱xa̱b, chi moco e̱xuk'. Me̱c'am li c'a'ak re ru a'in xban nak laj c'anjel, a'an tento nak ta̱q'uehek' re lix tzacae̱mk. 11 Ut yalak bar tenamitil ut c'aleba̱l toxex-ocak cui', patz'omak ani ta̱c'uluk e̱re chi sa sa' xch'o̱l, ut aran texhila̱nk riq'uin toja' ya̱l jok'e texxic. 12 Ut nak tex-oc sa' li cab, q'uehomak xsahil xch'o̱leb ut te̱tz'a̱ma li tuktu̱quil usilal sa' xbe̱neb li cuanqueb sa' li cab. 13 Ut cui texc'ulek' sa' usilal, ta̱cana̱k riq'uineb li tuktu̱quil usilal. Ut cui inc'a' texc'ulek' sa' usilal, inc'a' ajcui' ta̱cana̱k riq'uineb li tuktu̱quil usilal. Ta̱suk'i̱k cui'chic e̱riq'uin. 14 Ut yalak ani inc'a' ta̱c'uluk e̱re chi moco ta̱rabi le̱ ra̱tin, nak tex-e̱lk sa' li cab a'an, malaj ut sa' li tenamit, te̱chik'chik'i li poks cuan che̱rok chok' retalil nak inc'a' chic texc'oxlak chirix li na'ajej a'an. 15 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak toj cubenak ca'ch'in lix tojbal xma̱queb li tenamit Sodoma ut li tenamit Gomorra chiru lix tojbal xma̱queb li tenamit a'an sa' xk'ehil li rakba a̱tin. Resil li ra xi̱c' li ta̱cha̱lk sa' xbe̱neb 16 Chenauhak nak la̱in tintakla̱nk e̱re sa' xya̱nkeb li xic' neque'iloc e̱re. Chanchanakex li carner sa' xya̱nkeb laj xoj. Se̱bak e̱ch'o̱l jo'cakex li c'anti' ut ti̱cak e̱ch'o̱l jo'cakex li paloma. 17 Cauhak le̱ ch'o̱l xban nak cuanqueb li te'k'axtesi̱nk e̱re sa' ruk'eb laj rakol a̱tin. Ut chi ma̱c'a' e̱ma̱c texsaq'uek' xbaneb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. 18 Ut texc'amek' chiruheb li acuabej ut chiruheb li rey sa' inc'aba' la̱in. Ut te̱ch'olob li xya̱lal chiruheb a'an, jo' ajcui' chiruheb li ma̱cua'eb aj judío. 19 Ut nak toxexxakaba̱k chiruheb, mexc'oxlac chirix li c'a'ru te̱ye, chi moco texc'oxlak chirix chanru tex-a̱tinak xban nak sa' li ho̱nal a'an ta̱yehek' e̱re c'a'ru te̱ye. 20 Ma̱cua' la̱ex li tex-a̱tinak. A' ban li Santil Musik'ej ta̱a̱tinak. Yal tixto'oni lix tz'u̱mal e̱re. 21 Sa' eb li cutan a'an, cuan li asbej tixk'axtesi li i̱tz'inbej re ta̱camsi̱k ut cuan li i̱tz'inbej tixk'axtesi li asbej. Ut cuan li yucua'bej tixk'axtesi li alalbej. Ut cuan li alalbej xic' te'rileb lix na' xyucua' ut te'xq'ueheb chi camsi̱c. 22 Ut chixjunileb xic' te'ilok e̱re sa' inc'aba'. Abanan li ani te'cuyuk xc'ulbal li raylal toj sa' roso'jic lix yu'am, eb a'an te'colek'. 23 Nak texrahobtesi̱k sa' jun li tenamit, texxic sa' jalan chic. Relic chi ya̱l ninye e̱re nak toj ma̱ji' ajcui' nequechoy xbeninquil chixjunileb li tenamit cuanqueb Israel te'xnau nak xoline̱lk la̱in li C'ajolbej. 24 Junak li yo̱ chi tzoloc inc'a' naru tixk'ax xcuanquil li yo̱ chi tzoloc re, chi moco li mo̱s naxk'ax xcuanquil lix patrón. 25 Chic'ojla̱k xch'o̱l li yo̱ chi tzoloc nak ta̱cuulak jo' laj tzolol re, ut li mo̱s jo'cak lix patrón. Cui aj tza nayehe' re laj e̱chal cab, ¿ma toja' ta chic inc'a' te'yehek' aj tza reheb li ralal xc'ajol? 26 Jo'can utan mexxucuac chiruheb li xic' neque'iloc e̱re. Ma̱ jun na'leb mukmu anakcuan chi inc'a' ta ta̱tauma̱nk ru mokon, ut ma̱c'a' mukmu anakcuan chi inc'a' ta̱c'utbesi̱k. 27 Li c'a'ru xexintzol cui' e̱junes, a'an te̱ye chiruheb chixjunileb, ut li c'a'ru xinye e̱re e̱junes, a'an te̱ye chi cau xya̱b e̱cux chiruheb chixjunileb li tenamit. 28 Mexxucuac chiruheb laj camsinel xban nak li a̱mej inc'a' naru te'xcamsi. A' li te̱xucua ru, a'an li Ka̱cua' li cuan xcuanquil chixcamsinquil li tibelej ut chixtaklanquil li a̱mej sa' xbalba. Li Dios na-iloc e̱re 29 ¿Ma inc'a' ta bi' nac'ayi̱c cuib chi tzentzeyul chi jun centavo? K'axal cubenak xtz'ak, abanan ma̱ jun li ch'ina tzentzeyul nacam chi inc'a' ta tixnau li Dios le̱ Yucua'. 30 Jo'can ajcui' li rismal le̱ jolom ajlanbileb chixjunil xban li Dios. 31 Jo'can nak mexxucuac chiruheb li xic' neque'iloc e̱re xban nak la̱ex k'axal terto e̱tz'ak chiruheb nabal chi tzentzeyul. 32 Li ani naxye chiruheb li tenamit nak niquinixpa̱b, la̱in tinye chiru lin Yucua' cuan sa' choxa nak a'an li cualal. 33 Ut li ani ta̱tz'ekta̱na̱nk cue chiruheb li tenamit, la̱in tintz'ekta̱na ajcui' a'an chiru lin Yucua' cuan sa' choxa. 34 Me̱c'oxla nak xinchal ta chixq'uebal li tuktu̱quil usilal sa' ruchich'och'. Xinchal ban chixch'olobanquil li xya̱lal; ut xban li xya̱lal li nach'oloba̱c, nacuan li ch'a'ajquilal. 35 Xinchal ut chixch'olobanquil li xya̱lal ut li ani ta̱pa̱ba̱nk cue, te'xc'ul li raylal. Li alalbej ta̱cua̱nk sa' ra xi̱c' riq'uin lix yucua', ut li co'bej ta̱cua̱nk sa' ra xi̱c' riq'uin lix na', ut li alibej ta̱cua̱nk sa' ra xi̱c' riq'uin li na'bej sa' inc'aba' la̱in. 36 Li cuanqueb sa' jun cabal, xic' te'ril rib sa' inc'aba' la̱in. 37 Ut ani k'axal naxra xna' xyucua' chicuu la̱in, moco xc'ulub ta nak tinc'ul chok' cualal. Ut ani k'axal naxra li ralal xc'ajol chicuu la̱in, moco xc'ulub ta nak tinc'ul chok' cualal. 38 Li ani tixcuy inta̱kenquil usta tixc'ul li camsi̱c sa' inc'aba', li jun a'an xc'ulub nak tinc'ul chok' cualal. Abanan li ani inc'a' tixcuy inta̱kenquil, li jun a'an moco xc'ulub ta nak tinc'ul chok' cualal. 39 Li ani naxra lix yu'am arin sa' ruchich'och', a'an tixsach li junelic yu'am. Ut li ani tixsach lix yu'am arin sa' ruchich'och' sa' inc'aba' la̱in, a'an ta̱re̱chani li junelic yu'am. Lix k'ajca̱munquil li nac'uluc reheb lix tzolom li Jesús 40 Li ani ta̱c'uluk e̱re la̱ex, tinixc'ul ajcui' la̱in. Ut li ani ta̱c'uluk cue, tixc'ul ajcui' li xtaklan chak cue. 41 Li ani ta̱c'uluk re junak profeta chi anchal xch'o̱l xban nak a'an naxye ra̱tin li Dios, li jo' q'uial lix k'ajca̱munquil li tixc'ul li profeta, a'an ajcui' li tixc'ul li ta̱c'uluk re. Ut li ani ta̱c'uluk re li ti̱c xch'o̱l xban nak a'an ti̱c xch'o̱l, li jo' q'uial lix k'ajca̱munquil li tixc'ul li ti̱c xch'o̱l, a'an ajcui' li tixc'ul li ta̱c'uluk re. 42 Li ani tixq'ue jun sec'ak ruc'a junak reheb lin tzolom usta cubenak xcuanquil, cui tixq'ue li ruc'a xban nak a'an intzolom, relic chi ya̱l ninye e̱re nak li jun a'an tixc'ul lix k'ajca̱munquil.

Mateo 11

1 Nak quirake' li Jesús chixtaklanquileb chi xic chi c'anjelac lix tzolom cablaju, qui-el aran ut co̱ chixch'olobanquil li xya̱lal sa' eb li tenamit. 2 Ac cuan chi pre̱xil laj Juan laj Cubsihom Ha' nak quirabi resil li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil li Cristo. Laj Juan quixtaklaheb lix tzolom chi a̱tinac riq'uin ut chixpatz'bal re: 3 ¿Ma la̱at li Cristo li yechi'inbil, li yo̱co chiroybeninquil? ¿Malaj toj takoybeni chic junak? chanqueb. 4 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Ayukex ut te̱serak'i re laj Juan li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil che̱ru ut te̱ye re li c'a'ru yo̱quex chirabinquil chicuix la̱in. 5 Yehomak re nak eb li mutz' neque'iloc chic; eb li ye̱k rok neque'be̱c chic; eb li saklep rix xe'q'uirtesi̱c; eb li tz'ap xic neque'abin chic; eb li camenak neque'cuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo; ut eb li neba' yo̱queb chirabinquil resil li usilal, cha'kex re. 6 Us xak reheb li ani inc'a' ta̱ch'ina̱nk xch'o̱l inban, chan li Jesús. 7 Ut nak que'el eb a'an, qui-oc chi a̱tinac li Jesús riq'uineb li tenamit chirix laj Juan ut quixye chi jo'ca'in: —¿C'a'ru coxe̱ril chak sa' li chaki ch'och'? ¿Ma junak cui̱nk nacuiban xch'o̱l chanchan li caxlan aj yo̱ rec'asinquil xban ik' coxe̱ril chak? 8 ¿C'a' put ru coxe̱ril chak? ¿Ma junak cui̱nk cha̱bil xtikibanquil coxe̱ril chak? A' li cha̱bileb rak' sa' rochocheb li rey cuanqueb. 9 ¿C'a'ru coxe̱ril chak? ¿Ma junak profeta coxe̱ril chak? Ya̱l nak a'an jun profeta. Abanan la̱in tinye e̱re nak li jun a'in naxk'ax ru xcuanquil junak profeta. 10 Chirix laj Juan tz'i̱banbil sa' li Santil Hu nak naxye chi jo'ca'in: A'ut la̱in tintakla lin takl aj c'amol be cha̱cuu. A'an ta̱ch'oloba̱nk xya̱lal chiruheb li tenamit re nak eb a'an yo'on cua̱nkeb cha̱c'ulbal la̱at. (Mal. 3:1) 11 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun reheb li neque'yo'la arin sa' ruchich'och' naxk'ax xcuanquil laj Juan laj Cubsihom Ha'. Aban li k'axal ca'ch'in sa' lix nimajcual cuanquil li Dios, k'axal us chok' re a'an chiru laj Juan (xban nak laj Juan inc'a' quiril lix nimajcual cuanquilal li Dios arin sa' ruchich'och'). 12 Chalen chak nak quixtiquib xch'olobanquil xya̱lal laj Juan laj Cubsihom Ha' ut toj anakcuan cuanqueb li neque'xyal xxakabanquil lix nimajcual cuanquilal li Dios, yal xjuneseb, ut que'raj xba̱nunquil sa' junpa̱t usta riq'uin raylal ta̱uxma̱nk. 13 Chixjunileb li profeta jo' cui' lix chak'rab laj Moisés, toj riq'uin laj Juan xolrakek' xyebal nak ta̱xakaba̱k lix nimajcual cuanquilal li Dios. 14 Ut cui te̱raj xtaubal lix ya̱lal chirix laj Juan, a'an laj Elías li tol-e̱lk. 15 Li ani na-abin re li yo̱quin xyebal chixq'uehak retal chi us li cua̱tin xban nak cuan xya̱lal. 16 ¿Ani ta cui' aj iq'uin ta̱ru̱k tebinjuntak'e̱ta li cuanqueb sa' ruchich'och' anakcuan? Ma̱c'a' nacuulac chiruheb. Chanchaneb li coc'al li neque'c'ojla chi batz'u̱nc sa' eb li c'ayil ut neque'xjap re chixyebal reheb lix comon: 17 “Xkaya̱basi li kaxo̱lb ut inc'a' xexxajoc; xobichan chi ra sa' kach'o̱l, ut inc'a' xyot'e' e̱ch'o̱l chi moco xexya̱bac xban”, chanqueb. 18 Nak quic'ulun laj Juan laj Cubsihom Ha', cuan li inc'a' quixtzaca, ut cuan li inc'a' quiruc', ut eb li tenamit inc'a' que'xc'ul ut que'xye, “Ma̱us aj musik'ej cuan riq'uin”, chanqueb. 19 Ut nak xinc'ulun la̱in li C'ajolbej, nincua'ac ut nin-uc'ac, ut inc'a' ajcui' quine'xc'ul sa' xya̱lal. Eb li tenamit neque'xye chicuix, “Li jun cuan arin, junes cua'ac ut junes uc'ac vino naxba̱nu. A'an rami̱gueb laj ma̱c ut eb laj titz'ol toj”, chanqueb. A'ut li na'leb li q'uebil xban li Dios, xakxo xcuanquil riq'uin li xba̱nu laj Juan ut li c'a'ru xinba̱nu la̱in. Ra te'xc'ul li tenamit cui inc'a' te'xxo̱to xma̱c 20 Tojo'nak li Jesús qui-oc chixk'usbaleb li tenamit sa' eb li na'ajej bar quixba̱nu cui' nabal li milagro xban nak inc'a' que'yot'e' xch'o̱leb ut inc'a' que'xjal xc'a'uxeb, ut quixye reheb: 21 —Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n, ex aj Corazín. Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n ex aj Betsaida. Cui ta qui-uxman aran Tiro li milagro a'in li xinba̱nu che̱ru ut cui ta qui-uxman aran Sidón, ac najter raj que'xq'ue li cha sa' xjolomeb ut ac que'xq'ue raj li k'es ru t'icr chirixeb chok' retalil nak raheb sa' xch'o̱l ut que'yot'e' raj xch'o̱leb ut que'xjal raj xc'a'uxeb. 22 Jo'can ut nak tinye e̱re nak sa' xk'ehil li rakba a̱tin, k'axal cui'chic li raylal li te̱c'ul la̱ex chiru li raylal li te'xc'ul eb laj Tiro ut eb laj Sidón. 23 Ut la̱ex aj Capernaum, c'ajo' nak nequenimobresi e̱rib. ¿Ma nequec'oxla nak ta̱taksi̱k le̱ cuanquil toj sa' choxa? Ta̱cubsi̱k ban le̱ cuanquil toj sa' xna'ajeb li camenak. Cui ta riq'uineb laj Sodoma quilaj-uxman eb li milagro li x-uxman e̱riq'uin la̱ex, toj cuanqueb raj sa' li cutan anakcuan. 24 Jo'can ut nak tinye e̱re nak sa' xk'ehil li rakba a̱tin, k'axal cui'chic nabal lix tojbal e̱ma̱c li te̱c'ul la̱ex chiru li te'xc'ul eb laj Sodoma.— Cha̱lkex cuiq'uin ut texinq'ue chi hila̱nc, chan li Jesús 25 Sa' eb li cutan a'an, li Jesús quitijoc ut quixye: —At inYucua', la̱at laj e̱chal re li choxa jo' ajcui' li ruchich'och'. Ninbantioxi cha̱cuu xban nak xamuk li xya̱lal chirix lix nimal la̱ cuanquilal chiruheb li cuanqueb xna'leb nak neque'xye rib, ut xamuk ajcui' chiruheb li tzolbileb. Ut xac'ut li xya̱lal chiruheb li cubenakeb xcuanquil, li chanchaneb coc'al. 26 Xaba̱nu chi jo'can xban nak jo'can xcuulac cha̱cuu, chan li Jesús nak quitijoc. 27 Ut quixye reheb li tenamit: —Chixjunil li c'a'ak re ru xk'axtesi sa' cuuk' lin Yucua'. Ma̱ ani nana'oc cuu la̱in li C'ajolbej, ca'aj cui' li Acuabej Dios. Ma̱ ani nana'oc ru li Acuabej Dios, ca'aj cui' la̱in li C'ajolbej. Ut ta̱na'ek' ajcui' ru xbaneb li ani tinc'ut cui' li xya̱lal, la̱in li C'ajolbej. 28 Jo'can ut cha̱lkex cuiq'uin che̱junilex li lublu̱quex ut li tacuajenakex ut la̱in texinq'ue chi hila̱nc. 29 C'ulumak li yugo li tinq'ue sa' e̱be̱n ut tzolomak e̱rib cuiq'uin xban nak tu̱lanin ut k'un inch'o̱l ut te̱tau xc'ojobanquil e̱ch'o̱l, 30 xban nak lin yugo k'un ut se̱b li i̱k li tinq'ue sa' e̱be̱n.

Mateo 12

1 Ut chirix chic a'an sa' jun hiloba̱l cutan, li Jesús yo̱ chi be̱c bar cui' aubil li acui̱mk trigo. Ut eb lix tzolom te'tz'oca̱k ut que'oc chixch'otbal ru li acui̱mk ut yo̱queb chixcua'bal. 2 Ut nak que'ril eb laj fariseo, que'xye re li Jesús: —Ileb la̱ tzolom. Yo̱queb chixsic'bal ru li acui̱mk. Yo̱queb chixba̱nunquil li c'anjel moco uxc ta naraj sa' li hiloba̱l cutan, chanqueb. 3 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —¿Ma inc'a' ta bi' xeril sa' li Santil Hu c'a'ru quixba̱nu laj David nak a'an ut eb li rochben te'tz'oca̱k? 4 Qui-oc sa' li cab bar neque'xlok'oni cui' li Dios ut cuan aran li mayejanbil caxlan cua. Ma̱cua' raj re laj David xcua'bal li caxlan cua a'an, chi moco reheb li rochben. Juneseb laj tij naru neque'xcua' li mayejanbil caxlan cua. Abanan laj David quixcua'. 5 Ut, ¿ma inc'a' e̱rilom sa' lix chak'rab laj Moisés nak eb laj tij ma̱c'a' xma̱queb nak neque'xk'et li hiloba̱l cutan nak neque'c'anjelac sa' rochoch li Dios? 6 La̱in tinye e̱re nak cuanquin arin la̱in, ut k'axal nim incuanquil chiru li rochoch li Dios. 7 La̱ex inc'a' nequenau xya̱lal li a̱tin a'in li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li nacuulac chicuu la̱in, a'an nak tex-uxta̱na̱nk u ut ma̱cua' nak texmayejak xul. (Os. 6:6) 8 La̱in li C'ajolbej. La̱in laj e̱chal re li hiloba̱l cutan. Cuan incuanquil chixyebal c'a'ru ta̱uxma̱nk sa' li hiloba̱l cutan, chan li Jesús. Li Jesús quixq'uirtesi li cui̱nk sic li ruk' 9 Ut nak qui-el chak aran, quichal sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. 10 Ut aran cuan jun li cui̱nk sic jun li ruk'. Ut eb laj fariseo que'xpatz' re li Jesús yal re xjitbal: —¿Ma us q'uirtesi̱nc sa' li hiloba̱l cutan? 11 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Cui junak sa' e̱ya̱nk cuan junak lix carner ta̱t'anek' sa' junak jul sa' li hiloba̱l cutan, ¿ma inc'a' raj toxchap ut toxrisi chak sa' li jul? 12 ¿Ma inc'a' ta bi' numtajenak terto xtz'ak junak cui̱nk chiru junak carner? Cui us xcolbal li carner sa' li hiloba̱l cutan, ¿ma inc'a' ta bi' k'axal cui'chic us xtenk'anquil li cui̱nk sa' li hiloba̱l cutan?— 13 Tojo'nak quixye re li cui̱nk li sic li ruk': —Ye' la̱ cuuk', chan re. Ut li cui̱nk quixye' li ruk' ut sa' junpa̱t quicana chi ma̱c'a' re̱c' jo' li jun chic. 14 Ut eb laj fariseo que'el aran ut que'oc chixc'u̱banquil chanru nak te'xcamsi li Jesús. Najter quiyeman resil xc'anjel li Jesucristo 15 Li Jesús quixnau nak yo̱queb xc'u̱banquil chanru nak te'xcamsi ut qui-el sa' li na'ajej a'an. Ut nabaleb li tenamit que'ta̱ken re ut naxq'uirtesiheb chixjunileb li yaj. 16 Ut li Jesús quixye reheb nak ma̱ ani aj e te'xye resil nak a'an li xq'uirtesin reheb. 17 A'in quic'ulman jo' yebil chak xban li profeta Isaías nak quixye chi jo'ca'in: 18 A'an a'in laj c'anjel chicuu, li sic'bil ru inban. A'an ninra ut riq'uin a'an nasaho' lin ch'o̱l. Tinq'ue re lin musik', ut a'an ta̱yehok resil li rakba a̱tin li cha̱lc re sa' xbe̱neb li tenamit. 19 Inc'a' ta̱cuech'i̱nk chi moco tixjap re ut ma̱ ani ta̱abi̱nk re lix ya̱b xcux sa' be. 20 Inc'a' tixrahobtesiheb li tacuajenakeb. Inc'a' tixchoy xtokbal li caxlan aj li ac tokec' re, chi moco tixchoy xchupbal ru li xam li toj yo̱ chi e̱lc xsibel toj nak tixxakab lix cuanquil ut ta̱rakok a̱tin sa' ti̱quilal. 21 Ut chixjunileb li tenamit ca'aj cui' riq'uin a'an te'yo'oni̱nk. (Is. 42:2-4) Ma̱c'a' chic xcuybal xma̱c li namajecuan re li Santil Musik'ej 22 Ut mokon chic quic'ame' chak riq'uin li Jesús jun li cui̱nk cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Mutz' ut mem li cui̱nk a'an. Ut li Jesús quixq'uirtesi, ut li cui̱nk li mutz' ut mem nak quicuan, quia̱tinac ut qui-iloc chic. 23 Ut chixjunileb li tenamit que'sach xch'o̱l ut yo̱queb chixyebal: —¿Malaj a'in ta ut ralal li rey David, li yo̱co chiroybeninquil? 24 Ut eb laj fariseo nak que'rabi a'an, que'xye: —Li cui̱nk a'in na-isin ma̱us aj musik'ej riq'uin xcuanquil laj Beelsebú, lix yucua'ileb li ma̱us aj musik'ej, chanqueb. 25 Li Jesús quixnau li c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil ut quixye reheb: —Cui cuan jun te̱pak chi tenamit xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun te̱p chi tenamit a'an tixsach xcuanquil xjunes rib. Ut cui cuan ta jun cabalak xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun cabal a'an te'xsach xcuanquil lix jun cablal. 26 Jo'can ajcui' laj tza cui te'xpleti rib chi ribileb rib, a'an tixsach xcuanquil xjunes rib. 27 Cui ut sa' xc'aba' laj tza nacuisiheb li ma̱us aj musik'ej, ¿ani sa' aj c'aba' neque'isin ma̱us aj musik'ej li neque'ta̱ken e̱re? Jo'can nak a'aneb ajcui' te'yehok re nak inc'a' ya̱l li yo̱quex chixyebal. 28 Cui ut riq'uin xcuanquil li Dios nacuisiheb li ma̱us aj musik'ej, riq'uin a'an nac'utun nak relic chi ya̱l ac xc'ulun sa' e̱ya̱nk lix nimajcual cuanquilal li Dios. 29 Ut chanru nak ta̱oc junak sa' rochoch jun cui̱nk cau rib chixmak'bal li c'a'ru cuan re cui inc'a' ta xbe̱n cua tixbac' li cui̱nk cau rib, tojo'nak ta̱oc chixc'ambal li c'a'ru cuan re. 30 Li ani inc'a' na-oquen chicuix, a'an xic' niquinril. Ut ani inc'a' naxococ cuochben, a'an paji̱nc naxba̱nu. 31 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak ta̱cuyma̱nk ta̱sachma̱nk lix ma̱queb li cristian ut ta̱cuyma̱nk ajcui' xma̱queb li neque'majecuan. Abanan li ani ta̱majecua̱nk re li Santil Musik'ej, inc'a' ta̱cuyek' ta̱sachek' lix ma̱c. 32 Li ani ta̱hobok cue la̱in, li C'ajolbej, ta̱cuyek' xma̱c; abanan li ani ta̱hobok re li Santil Musik'ej inc'a' ta̱cuyek' xma̱c chi moco sa' eb li cutan a'in, chi moco sa' eb li cutan cha̱lel. Cua̱nk ban sa' xbe̱n chi junelic lix tojbal rix li nimla ma̱c a'an. 33 Jo'can ajcui' cui cha̱bil junak che', cha̱bil ajcui' li ru. Cui inc'a' us li che', li ru inc'a' ajcui' us. Ut riq'uin li naru̱chin, nana'li ru li che'. 34 ¡La̱ex chanchanex ral li c'ambolay! ¿Chan ta cui' ru nak tex-a̱tinak cha̱bil a̱tin nak moco usex ta? Jo' chanru lix ch'o̱l junak, jo'can ajcui' naa̱tinac. 35 Li cha̱bil cui̱nk naa̱tinac chi cha̱bil xban nak cha̱bil li cuan sa' xch'o̱l. Ut li cui̱nk li inc'a' us lix na'leb, yibru naa̱tinac xban nak inc'a' us li cuan sa' xch'o̱l. 36 La̱in tinye e̱re nak sa' xk'ehil li rakba a̱tin li junju̱nk tixk'axtesi xcue̱nt chirix chixjunil li jo' ma̱jo'il aj a̱tin quixye. 37 Riq'uin le̱ ra̱tin ta̱q'uehek' e̱retal. Riq'uin le̱ ra̱tin ta̱c'utu̱nk nak ma̱c'a' le̱ ma̱c malaj riq'uin le̱ ra̱tin ta̱teneba̱k li tojbal ma̱c sa' e̱be̱n.— Eb laj fariseo que'xtz'a̱ma li milagro 38 Cuan xcomoneb laj tz'i̱b ut xcomoneb laj fariseo que'a̱tinac ut que'xye: —At tzolonel, ba̱nu junak milagro chiku. C'ut chiku nak riq'uin li Dios nachal la̱ cuanquil, chanqueb. 39 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Li inc'a' useb xna'leb neque'raj nak ta̱c'utbesi̱k junak milagro chiruheb, aban ma̱ jun milagro ta̱c'utbesi̱k chiruheb. Ca'aj cui' li milagro li qui-ux re laj Jonás, li quic'utbesi̱c chiruheb junxil, a'an li ta̱c'utbesima̱nk chiruheb. 40 Jo' nak laj Jonás oxib cutan ut oxib k'ojyi̱n quicuan chak sa' xsa' li nimla car, jo'can ajcui' nak la̱in li C'ajolbej tincua̱nk oxib cutan ut oxib k'ojyi̱n sa' li mukleba̱l. 41 Laj Jonás quixch'olob xya̱lal chiruheb laj Nínive ut que'yot'e' xch'o̱l que'xjal xc'a'ux. Ut la̱in k'axal nim incuanquil chiru laj Jonás ut cuanquin arin sa' e̱ya̱nk, abanan la̱ex inc'a' niquine̱pa̱b. Jo'can nak eb laj Nínive te'cuacli̱k chak sa' xk'ehil li rakba a̱tin e̱rochben ut texjiteb xban nak inc'a' nequexpa̱ban. 42 Li ixk li quicuan chok' reina sa' li tenamit li cuan sa' li sur ta̱cuacli̱k chak sa' xk'ehil nak ta̱rakek' a̱tin sa' e̱be̱n ut tixye nak cuan e̱ma̱c xban nak inc'a' nequexpa̱ban. A'an quichal chak toj sa' xmaril li ruchich'och' chirabinquil lix na'leb laj Salomón. Ut la̱in k'axal cui'chic cuan inna'leb chiru laj Salomón ut cuanquin arin sa' e̱ya̱nk. Abanan inc'a' nequepa̱b li cua̱tin. 43 Li ma̱us aj musik'ej nak ac x-el riq'uin junak cui̱nk, nalajnume' sa' li chaki na'ajej ut yo̱ chixsic'bal bar ta̱oc chi hila̱nc. Ut ma̱ bar naxtau xna'aj. 44 Tojo'nak naxye sa' xch'o̱l: —La̱in tinsuk'i̱k cui'chic riq'uin li cui̱nk bar quin-el cui' chak, chan. Ut nak nocoxtau li cui̱nk, chanchan jun li cab ma̱c'a' chic cuan chi sa', mesunbil ut cauresinbil re oybeni̱nc. 45 Ut li ma̱us aj musik'ej naxsic' cuukub chic chi ma̱us aj musik'ej k'axal cui'chic numtajenak xma̱usilaleb chiru a'an. Neque'oc chi cua̱nc riq'uin li cui̱nk. Ut lix na'leb li cui̱nk a'an numtajenakak chic xyibal ru chiru nak xcuan chak junxil. Ut jo'can ajcui' te̱c'ul la̱ex li numtajenak le̱ ma̱usilal. Lix na' ut eb li ri̱tz'in li Jesús 46 Ut toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac li Jesús riq'uineb li tenamit nak quicuulac aran lix na' rochbeneb li ri̱tz'in li Jesús. Cuanqueb chirix cab ut te'raj raj ra̱tinanquileb. 47 Ut jun quiyehoc chak re li Jesús: —Ka̱cua', la̱ na' ut eb la̱ cui̱tz'in cuanqueb chirix cab. Te'raj a̱cua̱tinanquil. 48 Ut li Jesús quixye re: —¿Ani lin na' ut aniheb li cui̱tz'in nak nequec'oxla la̱ex?— 49 Ut quixye' li ruk' cuanqueb cui' lix tzolom ut quixye: —A'ineb lin na' ut a'ineb li cui̱tz'in. 50 Chixjunileb li te'ba̱nu̱nk re li naraj lin Yucua' li cuan sa' choxa, a'aneb li cui̱tz'in, a'aneb li cuanab ut a'aneb lin na', chan.

Mateo 13

1 Ut sa' li cutan a'an, li Jesús qui-el sa' li cab ut coxc'ojla̱k chire li palau. 2 Ut que'cuulac li q'uila tenamit riq'uin chirabinquil. Xban xq'uialeb li tenamit, li Jesús qui-oc sa' jun li jucub cuan sa' li palau ut quic'ojla chi sa'. Ut chixjunileb li tenamit xakxo̱queb chire li ha'. 3 Ut nabal c'a'ak re ru quixtzoleb cui' riq'uin jaljo̱quil ru a̱tin, ut quixye reheb: —Abihomak li tinye e̱re. Jun aj acuinel co̱ chi a̱uc. 4 Ut nak yo̱ chixhirbal li iyaj, cuan quinak chire be. Que'chal li xul li neque'xic'an ut que'xcua' li iyaj. 5 Ut cuan ajcui' li iyaj quinak sa' li pec ru bar ma̱c'a' cui' mas li ch'och'. Sa' junpa̱t quimok, abanan inc'a' quixchap xxe' xban nak jay li ch'och' sa' xbe̱n li pec. 6 Nak quichal li sak'e quichakic li acui̱mk xban nak inc'a' cham naxic lix xe'. 7 Ut cuan cui'chic li iyaj quinak sa' xya̱nk li q'uix. Ut nak quichamo' li q'uix sa' xbe̱n, quixnat' li acui̱mk. 8 Ut cuan cui'chic li iyaj quinak sa' li cha̱bil ch'och'. Quimok ut quiu̱chin. Cuan quixq'ue laje̱tk xca'c'a̱l ru (30). Cuan quixq'ue oxtakc'a̱l ru (60), ut cuan cui'chic quixq'ue o'takc'a̱l ru (100) li junju̱nk. 9 Tojo'nak li Jesús quixye reheb: —Li ani na-abin, chixq'uehak retal li c'a'ru ninye, chan. Li Jesús quixye c'a'ru aj e nak cuan li jaljo̱quil ru a̱tin 10 Mokon chic que'cuulac lix tzolom riq'uin li Jesús, ut que'xye re: —¿C'a'ut nak nacacua̱tinaheb sa' jaljo̱quil ru a̱tin?— 11 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Q'uebil e̱re la̱ex re nak te̱nau xya̱lal li mukmu̱quil na'leb chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Aban eb a'an inc'a' q'uebil reheb re te'xnau li na'leb a'an. 12 A' li ani naxtau ru li xya̱lal, k'axal cui'chic nabal ta̱q'uehek' chixnau; a'ut li ani ca'ch'in ajcui' naxnau, ta̱isi̱k chiru li jo' q'uial naxnau. 13 Jo'can nak nina̱tinac riq'uineb sa' jaljo̱quil ru a̱tin xban nak usta yo̱queb chi iloc, abanan inc'a' te'xq'ue retal. Usta yo̱queb chi abi̱nc, abanan inc'a' te'xtau xya̱lal. 14 Chi jo'can natz'akloc ru li quiyehe' xban li profeta Isaías nak quixye chi jo'ca'in: Cuulaj cuulajeb chirabinquil ut inc'a' neque'xtau xya̱lal. Ut cuulaj cuulajeb chirilbal ut inc'a' neque'xq'ue retal li c'a'ru neque'ril. 15 Li tenamit a'in xe'a̱lo' lix ch'o̱leb ut chanchan tz'aptz'o lix xiqueb ut chanchaneb li mutz'. Jo'can nak inc'a' neque'xnau li xya̱lal. Cui ta ma̱cua' jo'can, te'ilok raj ut te'xq'ue raj retal li te'ril ut te'abi̱nk raj ut te'xtau raj ru li neque'rabi ut te'yot'ek' raj xch'o̱l ut te'xjal raj xc'a'uxeb ut la̱in tebinq'uirtesi raj. (Is. 6:9-10) 16 Us xak e̱re la̱ex xban nak nequex-iloc ut nequeq'ue retal li c'a'ru nequeril. Nequex-abin ut nequetau ru lix ya̱lal. 17 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak nabaleb li profeta ut nabaleb li ti̱queb xch'o̱l que'raj rilbal li c'a'ru yo̱quex chirilbal ut inc'a' que'ril. Ut que'raj rabinquil li c'a'ru yo̱quex chirabinquil ut inc'a' que'rabi. Li Jesús quixch'olob xya̱lal chirix laj acuinel 18 Abihomak lix ya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin a'in chirix laj acuinel. 19 Li ani na-abin re li xya̱lal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios ut inc'a' naxtau ru, a'an chanchan li iyaj li quinak chire be. Ut laj tza nachal ut naxmak' chiru li xya̱lal ut sa' junpa̱t nasach sa' xch'o̱l. 20 Ut li iyaj li quinak sa' li pec ru li inc'a' quixchap xxe', a'aneb li neque'abin re li ra̱tin li Dios ut sa' junpa̱t neque'xpa̱b chi saheb sa' xch'o̱leb. 21 Abanan inc'a' nacana sa' xch'o̱leb. Nak nachal junak raylal, malaj ch'a'ajquilal sa' xbe̱neb xban lix pa̱ba̱leb, inc'a' neque'xcuy xnumsinquil. Sa' junpa̱t neque'ch'inan xch'o̱l. 22 Ut li iyaj li quinak sa' xya̱nk li q'uix, a'aneb li neque'abin re li ra̱tin li Dios. Abanan ca'aj cui' li c'a'ak re ru cuan sa' ruchich'och' neque'xc'oxla, jo' li biomal ut xra̱bal ru li c'a'ak chic re ru. Ut a'an li naramoc lix ya̱lal chiruheb. Ma̱c'a' na-oc cui' li ra̱tin li Dios chiruheb. 23 Ut li iyaj li quinak sa' li cha̱bil ch'och', a'aneb li neque'rabi ut neque'xpa̱b ut neque'xtau ru chi tz'akal li ra̱tin li Dios. Neque'q'ui chi us sa' lix pa̱ba̱leb, jo' li acui̱mk li naru̱chin laje̱tk xca'takc'a̱l (30) ut li naxq'ue oxtakc'a̱l (60), ut li naxq'ue o'takc'a̱l ru (100) li junju̱nk. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li pim li inc'a' us 24 Ut quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb li tenamit: Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan jun li cui̱nk quirau li cha̱bil riyajil li trigo sa' lix ch'och'. 25 Ut nak ac xe'cuar chixjunileb, quicuulac li xic' na-iloc re laj e̱chal re li ch'och' ut sa' xya̱nk li trigo coxrau chak li riyajil li yibru pim chanchan ajcui' li trigo ut co̱. 26 Ut nak quimok chak li acui̱mk ut quiu̱chin, tojo'nak quic'utun ajcui' li pim. 27 Que'cuulac ut eb laj c'anjel riq'uin laj e̱chal re li ch'och' ut que'xye: —Ka̱cua', ¿ma ma̱cua' cha̱bil iyaj li xacuau sa' li ch'och'? ¿Bar put xchal li pim cuan chi sa'?— 28 Ut a'an quixye reheb: —Jun li cui̱nk xic' na-iloc cue xba̱nun re a'in, chan. Ut eb laj c'anjel que'xye: —¿Ma ta̱cuaj toxic ut toxkamich'?— 29 Ut laj e̱chal re li ch'och' quixye: —Inc'a'. Ma̱re sa' xmich'bal li pim naru te̱mich' ajcui' li acui̱mk. 30 Canabomak chi q'ui̱c chi xcabichaleb toj sa' xk'ehil xsic'bal ru li trigo. Ut sa' xk'ehil li xsic'bal, tinye reheb laj sic'ol re: —Xocomak junxil li pim ut bac'omak chi jo̱b re xc'atbal. A'ut li trigo c'u̱lahomak sa' li rochochil.— Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li mostaza 31 Li Jesús quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb: Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan li riyajil li ni̱nki mostaza, li quixc'am jun li cui̱nk ut quirau sa' lix ch'och'. 32 Li riyajil li mostaza coc' chiruheb chixjunil li iyaj cuan. Ut nak naq'ui, ni̱nk chi us nacuulac. Naxk'ax xteram li acui̱mk. Chanchan jun to̱n li che' ut eb laj xic'anel xul neque'xyi̱b lix soc sa' eb li ruk'. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix xch'amal xk'emal li caxlan cua 33 Jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin quixye: Jun li ixk quixq'ue ca'ch'in lix ch'amal caxlan cua sa' xya̱nk li oxib bisoc li c'aj ut quisi̱po' li k'em xban, ut nabal chic li caxlan cua qui-el. Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan ajcui' a'an. Nak neque'rabi resil, nabal neque'pa̱ban re. C'a'ru rajbal nak quia̱tinac sa' jaljo̱quil ru a̱tin li Jesús 34 Chixjunil a'in sa' jaljo̱quil ru a̱tin quixye li Jesús reheb li q'uila tenamit. Ut ma̱c'a' quixye reheb chi ma̱cua' ta sa' jaljo̱quil ru a̱tin. 35 Nak quixba̱nu chi jo'can quitz'akloc ru li quixye li profeta nak quixye chi jo'ca'in: Tina̱tinak riq'uineb sa' jaljo̱quil ru a̱tin. Tinch'olob xya̱lal li c'a'ak re ru mukmu chak chalen sa' xticlajic li ruchich'och'. (Sal. 78:2) 36 Ut nak quixchak'rabiheb li tenamit, li Jesús qui-oc sa' cab. Ut nak que'cuulac eb lix tzolom riq'uin, que'xye re: —Ka̱cua', ch'olob chiku li xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li yibru pim sa' li acui̱mk, chanqueb. 37 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Li na-acuoc re li cha̱bil iyaj, a'an la̱in li C'ajolbej. 38 Ut li ch'och', a'an li ruchich'och'. Ut li cha̱bil iyaj, a'aneb li cuanqueb rubel xcuanquil li nimajcual Dios. Ut li yibru pim, a'aneb li cuanqueb rubel xcuanquil laj tza. 39 Ut li xic' na-iloc, a'an li qui-acuoc re li yibru pim. A'an laj tza. Ut lix k'ehil xsic'bal ru li acui̱mk, a'an li roso'jic li ruchich'och'. Ut eb laj sic'ol re, a'aneb lix ángel li Dios. 40 Ut jo' ajcui' nak nach'utuba̱c ut nac'ate' sa' xam li pim, jo'can ajcui' nak toxrakek' li ruchich'och' a'in. 41 La̱in li C'ajolbej tintaklaheb chak lin ángel ut eb a'an tole'isi̱nk reheb chixjunileb laj ma̱c sa' xya̱nkeb li cuanqueb rubel xnimajcual cuanquilal li Dios. Ut te'isi̱k ajcui' chixjunileb li neque'q'uehoc re chi ma̱cobc li tenamit. 42 Ut te'q'uehek' sa' li horno li lochlo cui' li xam. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li c'uxuxi̱nc ruch e xban li raylal li te'xc'ul. 43 Ut li ti̱queb xch'o̱l te'q'uehek' xlok'al. Chanchanakeb li sak'e sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios lix Yucua'eb. Li ani na-abin re li yo̱quin chixyebal chixq'uehak retal chi us li ninye. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li tumin mukmu sa' ch'och' 44 Lix nimajcual cuanquilal li choxa, a'an chanchan li tumin mukbil sa' ch'och'. Quitauman xban jun li cui̱nk. Ut li cui̱nk a'an quixmuk cui'chic xca' sut li tumin. K'axal quisaho' sa' xch'o̱l nak coxc'ayi chixjunil li c'a'ru cuan re ut quixlok' li ch'och' li mukmu cui' li tumin. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li k'ol k'axal terto xtz'ak 45 Ut lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan ajcui' jun li cui̱nk aj yaconel li naxsic' li terto̱quil pec perla xc'aba'. 46 Ut nak quixtau jun li perla k'axal cha̱bil, quixc'ayi chixjunil li c'a'ru cuan re ut quixlok' li perla li k'axal terto xtz'ak. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li yoy re chapoc car 47 Jo'can ajcui' lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan li yoy li quiq'ueman sa' li palau ut q'uila pa̱y chi car quirisi chak. 48 Ut nak quinujac, que'risi chire li ha' ut que'oc chixsic'bal ru li car. Li cha̱bil que'xxoc ut que'xq'ue sa' li chacach ut li inc'a' us que'xtz'ek. 49 Jo'can ajcui' ta̱uxma̱nk sa' roso'jic li ruchich'och'. Te'cha̱lk eb li ángel ut a'an tole'isi̱nk reheb li inc'a' useb xna'leb sa' xya̱nkeb li ti̱queb xch'o̱l. 50 Ut te'q'uehek' li inc'a' useb xna'leb sa' li horno li lochlo cui' li xam. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li c'uxuxi̱nc ruch e xban li raylal li te'xc'ul. 51 Li Jesús quixpatz' reheb: —¿Ma xetau xya̱lal chixjunil li jaljo̱quil ru a̱tin a'in?— Eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —Ka̱cua', xkatau xya̱lal, chanqueb. 52 Li Jesús quixye reheb: —Jo'can nak chixjunileb li neque'xnau c'a'ru naxye sa' li chak'rab ut neque'xtzol rib cuiq'uin, eb a'an chanchaneb laj e̱chal cab li narisi sa' lix c'u̱leba̱l li c'a'ru ac' jo' ajcui' li c'a'ru k'el, chan li Jesús. (Quixye chi jo'can xban nak cuan xlok'al li na'leb q'uebil najter xban li Dios ut cuan ajcui' xlok'al li ac' na'leb q'uebil xban li Jesús.) Li Jesús quitz'ekta̱na̱c xban lix tenamit aj Nazaret 53 Ut nak quirake' xyebal li jaljo̱quil ru a̱tin a'in, li Jesús qui-el sa' li tenamit Capernaum. 54 Ut nak quicuulac sa' lix tenamit Nazaret, quixtzoleb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut eb a'an que'sach xch'o̱leb chirabinquil li quixye li Jesús, ut que'xye chi ribileb rib: —¿Bar naxtau lix na'leb li cui̱nk a'in? ¿Chanru nak naru xba̱nunquil li milagro a'in li nalajxba̱nu? 55 ¿Ma ma̱cua' ta bi' a'an li ralal laj pech'? ¿Ma ma̱cua' ta bi' lix María lix na'? Ut, ¿ma ma̱cua' ta bi' a'an li raseb laj Jacobo ut laj José, laj Simón ut laj Judas? 56 Ut, ¿ma ma̱cua' ta bi' sa' kaya̱nk cuanqueb li ranab? ¿Bar ta cui' xtau chixjunil lix na'leb? chanqueb. 57 Ut inc'a' que'raj rabinquil ut que'xtz'ekta̱na. A' ut li Jesús quixye reheb: —Junak profeta q'uebil xlok'al. Abanan sa' lix tenamit ut sa' li rochoch inc'a' q'uebil xlok'al, chan. 58 Ut inc'a' q'ui li milagros li quixba̱nu aran xban nak inc'a' que'raj pa̱ba̱nc li tenamit.

Mateo 14

1 Sa' eb li cutan a'an laj Herodes li acuabej quirabi resil li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil li Jesús. 2 Ut a'an quixye reheb laj c'anjel chiru: —A'an tana laj Juan laj Cubsihom Ha'. A'an xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Jo'can nak cuan xcuanquil chixba̱nunquil li milagros, chan. 3 Ac junxil laj Herodes quixtakla xchapbal laj Juan. Que'xbac' riq'uin cadena ut que'xq'ue sa' tz'alam. Laj Herodes quixba̱nu chi jo'can yal xban nak jo'can quiraj lix Herodías. Lix Herodías a'an li rixakil laj Felipe li ri̱tz'in laj Herodes. Ut laj Herodes quixc'am chok' rixakil. 4 Toj ma̱ji' naq'uehe' sa' tz'alam laj Juan laj Cubsihom Ha' nak quixye re laj Herodes chi jo'ca'in: —Nimla ma̱c xaba̱nu nak xac'am chok' a̱cuixakil lix Herodías, chan laj Juan re. 5 Jo'can nak laj Herodes quiraj raj xcamsinquil, aban quixucuac chiruheb li q'uila tenamit xban nak laj Juan profeta nak cuan chiruheb a'an. 6 Ut sa' xnink'einquil lix chihab laj Herodes, lix co' lix Herodías quixajoc chiruheb chixjunileb li ula'. Ut c'ajo' nak quicuulac chiru laj Herodes. 7 Jo'can nak laj Herodes quixyechi'i re riq'uin juramento nak tixq'ue re chixjunil li c'a'ru tixpatz'. 8 Ut li xka'al chi ac tacchi'inbil xban lix na', quixye re laj Herodes: —Q'ue cue arin sa' plato lix jolom laj Juan laj Cubsihom Ha', chan. 9 Ma̱ ca'ch'in nak quiraho' xch'o̱l laj Herodes chirabinquil li quixye. Aban xban li juramento li ac quixye chiruheb li cuanqueb sa' me̱x rochben, quixtakla xq'uebal re li xka'al li c'a'ru quixpatz'. 10 Quixtakla xch'otbal xcux laj Juan aran sa' tz'alam. 11 Ut que'xc'am chak lix jolom laj Juan sa' jun plato ut quik'axtesi̱c re li xka'al. Ut li xka'al quixq'ue re lix na'. 12 Nak que'rabi resil lix camic laj Juan, eb lix tzolom que'cuulac chixc'ambal li camenak ut coxe'xmuk. Ut coxe'xye chak resil re li Jesús. Li Jesús quixq'ueheb chi cua'ac li o̱b mil chi cui̱nk 13 Nak quirabi resil li quic'ulman, li Jesús qui-el aran. Qui-oc sa' jun li jucub ut co̱ sa' jun na'ajej cuan xjunes. Ut nak que'xq'ue retal li tenamit nak co̱, que'el chak sa' lix tenamiteb ut que'co̱eb chi rokeb sa' a̱nil bar co̱ cui' li Jesús. 14 Ut li Jesús nak qui-el sa' li jucub, quiril li q'uila tenamit li ac que'cuulac xbe̱n cua chiru a'an. Ut quixtok'oba ruheb ut quixq'uirtesiheb li yaj cuanqueb sa' xya̱nkeb. 15 Ut nak qui-ecuu, que'cuulac lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: —Yo̱ chi ecuu̱c ut ma̱c'a' cuan arin cuanco cui'. Jo'can nak ta̱taklaheb li q'uila tenamit chixlok'bal lix cua sa' eb li coc' tenamit.— 16 Li Jesús quixye reheb: —Moco tento ta nak te'xic eb a'an. Q'uehomak xcuaheb la̱ex.— 17 Ut eb a'an que'xye: —Ma̱c'a' cuan ke la̱o arin, ca'aj cui' o̱b chi caxlan cua ut cuib chi car.— 18 Li Jesús quixye reheb: —C'amomak chak cuiq'uin.— 19 Ut nak ac xtaklaheb li q'uila tenamit chi c'ojla̱c sa' li pach'aya', quixchap li o̱b chi caxlan cua ut li cuib chi car, qui-iloc takec' ut quixbantioxi chiru li Dios. Ut quixjachi ut quixq'ue li caxlan cua reheb lix tzolom ut que'xjeq'ui reheb li q'uila tenamit. 20 Ut que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'o̱leb. Ut que'xxoc li jo' q'uial qui-ela'an. Cablaju chacach nujenak li rela' qui-ela'an. 21 Eb li que'cua'ac cuanqueb o̱b mil chi cui̱nk chi inc'a' q'uebileb sa' ajl li ixk ut eb li coc'al. Li Jesús quibe̱c chiru li palau 22 Tojo'nak li Jesús quixtaklaheb lix tzolom chi oc sa' li jucub re nak a'aneb xbe̱n cua te'xic jun pac'al li palau roybeninquil nak tixchak'rabiheb li q'uila tenamit. 23 Ut nak ac xchak'rabiheb li tenamit, yo̱ chi oc li k'ojyi̱n nak li Jesús co̱ chiru tzu̱l chi tijoc. Ut aran cuan xjunes. 24 Ut li jucub li yo̱queb chi xic cui' lix tzolom ta̱cuulak sa' xyi li palau, ut lix cau ok li palau cau nocoxquet rib chiru li jucub, xban nak chiru yo̱ chak chi cha̱lc li ik'. 25 Sake̱uc re nak quicuulac li Jesús bar cuanqueb cui' ut yo̱ chi be̱c chiru li ha'. 26 Nak que'ril lix tzolom nak cuan jun yo̱ chi be̱c chiru ha', que'xucuac ut que'xjap re ut que'xye: —Anum a'an.— 27 A'ut li Jesús ticto quira̱tinaheb ut quixye reheb: —Mexxucuac. La̱in li yo̱quex chicuilbal. Cacuubresihomak e̱ch'o̱l, chan reheb. 28 Quichak'oc laj Pedro ut quixye: —Ka̱cua', cui la̱at, ye nak tinxic ajcui' la̱in a̱cuiq'uin chiru li ha'.— 29 Li Jesús quixye re: —Quim.— Ut laj Pedro qui-el chak sa' li jucub ut qui-oc chi be̱c chiru li ha' re ta̱xic riq'uin li Jesús. 30 Abanan nak quixq'ue retal li cak-sut-ik', quixucuac, ut qui-oc chi subec' sa' li ha' ut quixjap re ut quixye: —¡Ka̱cua', china̱colak! chan. 31 Ut li Jesús sa' junpa̱t quixye' li ruk', quixchap ut quixye re: —At cui̱nk, inc'a' nacatpa̱ban chi tz'akal. ¿C'a'ut nak xacuiba a̱ch'o̱l?— 32 Ut nak que'oc sa' li jucub, quich'ana li ik'. 33 Ut eb li cuanqueb sa' li jucub que'xcuik'ib rib chiru li Jesús ut que'xlok'oni ut que'xye re: —Relic chi ya̱l nak la̱at li Ralal li Dios, chanqueb re. Li Jesús quixq'uirtesi li yaj aran Genesaret 34 Nak quicuulac li Jesús rochbeneb lix tzolom jun pac'al li palau, coxe'el sa' li na'ajej Genesaret. 35 Eb li cui̱nk cuanqueb aran ticto que'xq'ue retal nak a'an li Jesús ut que'xye resil sa' chixjunil li na'ajej a'an. Ut quilaje'xc'am li yaj riq'uin re nak tixq'uirtesiheb. 36 Ut que'xtz'a̱ma chiru nak tixcanabeb li yaj chixch'e'bal li rak'. Ut chixjunileb li que'ch'e'oc re li rak' quilaje'q'uira.

Mateo 15

1 Jun ch'ol eb aj tz'i̱b rochbeneb laj fariseo que'chal chak Jerusalén. Que'cuulac riq'uin li Jesús ut que'xye re: 2 —¿C'a'ut nak eb la̱ tzolom neque'xk'et li chak'rab li canabanbil xbaneb li kaxe' kato̱n? ¿C'a'ut nak inc'a' neque'xch'aj li ruk'eb nak neque'cua'ac jo' tz'i̱banbil sa' li kachak'rab? chanqueb. 3 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Ut la̱ex, ¿c'a'ut nak nequek'et li chak'rab q'uebil e̱re xban li Dios riq'uin xba̱nunquil le̱ najter na'leb li c'aynakex chixba̱nunquil? 4 Li Dios quixye: —Cha-oxlok'i la̱ na' a̱yucua'. Ut quixye ajcui': —Ani tixhob xna' xyucua', li jun a'an camsinbil nak ta̱osok'. (Ex. 20:12; 21:17) 5 A'ut la̱ex nequeye cui cuan junak inc'a' naraj xtenk'anquil lix na' xyucua', li jun a'an tixye re lix na' xyucua', “ac mayejanbil chiru li Dios li c'a'ru raj ta̱ru̱k tatintenk'a cui'.” Ut inc'a' chic tento tixtenk'a lix na' xyucua', chanquex. 6 Jo'can nak la̱ex nequetz'ekta̱na xcuanquil li chak'rab q'uebil xban li Dios ut a' chic le̱ najter na'leb nequeba̱nu. 7 La̱ex aj ca'pac'al u. Ya̱l ajcui' li quixye li profeta Isaías che̱rix la̱ex nak quixtz'i̱ba li c'a'ru quiyehe' re xban li Dios nak quixye: 8 Li tenamit a'in niquine'xlok'oni ca'aj cui' riq'uin xtz'u̱mal reheb. Moco neque'xba̱nu ta chi anchal xch'o̱leb. 9 Ma̱c'a' rajbal nak niquine'xlok'oni xban nak li tijleb li neque'xc'ut a'an yal xchak'rabeb li cui̱nk. (Is. 29:13) 10 Ut li Jesús quixbokeb li tenamit riq'uin ut quixye reheb: —Abihomak che̱junilex li c'a'ru tinye ut q'uehomak retal re nak te̱tau xya̱lal. 11 Ma̱cua' li c'a'ru naxtzaca li cui̱nk nama̱co' cui'; aban li c'a'ru inc'a' us naxc'oxla sa' xch'o̱l, a'an li nama̱co' cui'.— 12 Que'jiloc lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: —¿Ma xaq'ue retal nak eb laj fariseos ra xe'rec'a nak xe'rabi li a̱tin li xaye?— 13 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Chixjunil li acui̱mk inc'a' aubil xban lin Yucua' cuan sa' choxa, a'an ta̱mich'ma̱nk. 14 Canabomakeb. A'aneb mutz'eb ut neque'xberesiheb li mutz'. Ut cui li mutz' neque'xberesi li rech mutz'il, chi xcabichaleb te't'anek' sa' jul.— 15 A'ut laj Pedro quichak'oc ut quixye: —Ba̱nu usilal, ch'olob chiku li xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin a'in.— 16 Ut li Jesús quixye re: —¿Ma toj ma̱c'a' ajcui' e̱na'leb la̱ex? 17 ¿Ma toj ma̱ji' nequetau xya̱lal nak chixjunil li c'a'ru naxtzaca junak, a'an moco sa' xch'o̱l ta naxic? Ti̱c sa' xsa' naxic ut chirix a'an naxtz'ek cui'chic. 18 Li inc'a' us na-el sa' xtz'u̱mal re li junju̱nk, a'an sa' lix ch'o̱l nachal. Ut a'an a'in li nama̱co' cui'. 19 Sa' lix ch'o̱l junak nachal chak li ma̱us aj na'leb, li camsi̱nc ras ri̱tz'in, li muxuc caxa̱r, li co'be̱tac yumbe̱tac, li elk'ac, li k'aba̱nc ut li majecua̱nc. 20 Chixjunil li ma̱us aj na'leb a'in sa' xch'o̱l junak nachal chak, ut a'an li nama̱co' cui' li junju̱nk. Ut li cua'ac chi inc'a' ch'ajbil li uk'ej, ma̱cua' a'an li nama̱co' cui' li cui̱nk, chan. Li ma̱cua'eb aj judío naru neque'oc rubel xcuanquil li Dios 21 Ut qui-el aran li Jesús ut co̱ sa' eb li na'ajej xcue̱nt Tiro ut xcue̱nt Sidón. 22 Ut cuan jun li ixk aj Canaán quichal sa' li na'ajej a'an. Japjo re chixyebal: —Ka̱cua', Ralalat laj David, chacuuxta̱na taxak cuu. Lin co' c'ajo' nak yo̱ chi tacuasi̱c xban li ma̱us aj musik'ej, chan. 23 A'ut li Jesús ma̱ jun li a̱tin quixye re. Ut eb lix tzolom que'nach'oc riq'uin li Jesús ut que'xye re: —Ka̱cua', ba̱nu li usilal re, re nak tixcanab xjapbal re, chanqueb. 24 Li Jesús quichak'oc ut quixye: —Ma̱ bar chic taklanbilin chak, ca'aj cui' riq'uineb laj Israel. Chanchaneb li carner sachenak, chan. 25 Ut li ixk quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye cui'chic: —Ka̱cua', chacuuxta̱na taxak cuu.— 26 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Inc'a' us xmak'bal xcuaheb li coc'al ut xq'uebal reheb li tz'i', chan li Jesús. 27 Ut li ixk quichak'oc ut quixye re: —Ya̱l li nacaye, Ka̱cua', abanan eb li tz'i' neque'xxoc xc'aj xcuaheb li coc'al li nat'ane' rubel li me̱x nak yo̱queb chi cua'ac, chan. 28 Ut li Jesús quixye re: —Kana', la̱at relic chi ya̱l xatau ru li xya̱lal ut chi anchal a̱ch'o̱l xatpa̱ban. Chi-uxk li c'a'ru xatz'a̱ma, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira lix co'. Li ma̱cua'eb aj judío que'q'uirtesi̱c xban li Jesús 29 Qui-el chak li Jesús aran, ut quinume' chire li palau Galilea sa' xna'ajeb li ma̱cua'eb aj judío. Tojo'nak quitake' chiru jun li tzu̱l ut aran quic'ojla. 30 Ut que'cuulac li q'uila tenamit riq'uin. Cuanqueb nabal li yaj li que'c'ame' riq'uin. Cuanqueb li ye̱k rok, cuanqueb li mutz', cuanqueb li mem ut li tokol ruk'eb, ut cuanqueb ajcui' nabaleb li yaj rochbeneb. Ut cole'q'uehek' chiru li Jesús ut a' yal c'a'ru lix yajel li junju̱nk, li Jesús quixq'uirtesiheb. 31 Jo'can nak que'sach xch'o̱leb li tenamit chirilbal nak li mem neque'a̱tinac chic ut li tokoleb ruk' que'q'uira ut li ye̱keb rokeb neque'be̱c chic ut eb li mutz' ruheb neque'iloc chic. Ut que'xnima xlok'al lix Dioseb laj Israel. Li Jesús quixq'ueheb chi cua'ac li ca̱hib mil chi cui̱nk 32 Ut li Jesús quixbokeb lix tzolom riq'uin ut quixye reheb: —Neque'cuil xtok'oba̱l ruheb li tenamit. Ac oxib cutan xchaliqueb chicuix ut ma̱c'a' xcuaheb. Ut inc'a' nacuaj xtaklanquileb sa' rochocheb chi inc'a' te'cua'ak. Naru neque'lub sa' be, chan. 33 Ut eb lix tzolom que'xye re: —¿Bar takatau cua sa' li na'ajej a'in re takaq'ueheb chi cua'ac li q'uila tenamit a'in? Arin ma̱c'a' cuan, chanqueb. 34 Ut li Jesús quixye reheb: —¿Jarub li caxlan cua cuan e̱riq'uin? chan. —Cuukub ajcui' li caxlan cua ut cuib oxib li coc' car, chanqueb re. 35 Ut li Jesús quixtaklaheb li tenamit chi c'ojla̱c chiru ch'och'. 36 Ut quixchap li cuukub chi caxlan cua ut eb li car, quixbantioxi chiru li Dios ut quixjachi. Ut quixq'ue reheb lix tzolom re nak te'xjeq'ui reheb li tenamit. 37 Que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'o̱leb. Ut que'xc'u̱la li qui-ela'an. Cuukub chacach nujenak li rela' xc'aj li caxlan cua li qui-ela'an. 38 Ut eb li que'cua'ac, a'aneb ca̱hib mil chi cui̱nk chi ma̱c'a'eb sa' ajl li ixk chi moco li coc'al. 39 Nak ac quixchak'rabiheb li tenamit, li Jesús qui-oc cui'chic sa' li jucub ut co̱ cui'chic jun pac'al li palau sa' li na'ajej xcue̱nt Magdala.

Mateo 16

1 Que'cuulac laj fariseo ut eb laj saduceo riq'uin li Jesús. Que'raj xyalbal rix ut que'oc chixtz'a̱manquil chiru nak tixba̱nu junak milagro chiruheb re rilbal ma ya̱l nak riq'uin li Dios nachal lix cuanquil. 2 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Nak na-ecuu nequeye “cha̱bilak li cutan cuulaj xban nak cak ru li choxa.” 3 Ut ek'ela nequeye “ho̱n naxq'ue hab xban nak cak ru ut k'ojyi̱n ru li choxa.” La̱ex aj ca'pac'al u. Nequenau xq'uebal retal ru li choxa. Abanan, ca'aj cui' a'an nequenau rilbal. Inc'a' nequeq'ue retal c'a'ru xya̱lal li yo̱ chi c'ulma̱nc sa' eb li cutan a'in. 4 La̱ex jun te̱p chi tenamit inc'a' us le̱ na'leb. Nequetz'ekta̱na li Dios ut nequeraj nak ta̱c'utbesi̱k che̱ru junak milagro. Abanan inc'a' ta̱c'utbesi̱k che̱ru, ca'aj cui' li milagro li qui-ux re laj Jonás, chan li Jesús. Tojo'nak quixcanabeb ut co̱. 5 Nak ac xe'nume' lix tzolom jun pac'al li palau, que'xq'ue retal nak inc'a' que'xc'am xtzacae̱mk. 6 Ut li Jesús quixye reheb: —Cheq'uehak retal, me̱bon e̱rib riq'uin xch'amal xcaxlan cua eb laj fariseo chi moco riq'uin xch'amal xcaxlan cua eb laj saduceo. 7 Eb lix tzolom que'oc chi a̱tinac chi ribileb rib ut que'xye: —Xban nak inc'a' xkac'am chak li caxlan cua, jo'can nak yo̱ chixyebal ke chi jo'can. 8 Li Jesús quixnau li c'a'ru yo̱queb chixyebal ut quixye reheb: —La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. ¿C'a'ut nak yo̱quex chi c'oxlac chirix li xinye e̱re? ¿C'a'ut nak yo̱quex chixyebal chiribil e̱rib nak ma̱c'a' le̱ caxlan cua? 9 ¿Ma toj ma̱ji' nequetau xya̱lal? ¿Ma inc'a' najultico' e̱re nak xinjachi li o̱b chi caxlan cua reheb li o̱b mil chi cui̱nk? Ut, ¿jarub chacach li rela' quexoc? chan. 10 —Ut, ¿ma inc'a' najultico' e̱re nak xinjachi li cuukub chi caxlan cua reheb li ca̱hib mil chi cui̱nk? ut, ¿jarub chacach li rela' quexoc? 11 ¿C'a'ut nak inc'a' nequetau xya̱lal nak ma̱cua' chirix li caxlan cua yo̱quin chi a̱tinac nak xinye e̱re: Me̱bon e̱rib riq'uin li xch'amal xcaxlan cua eb laj fariseo ut eb laj saduceo? chan. 12 Tojo'nak que'xtau ru nak ma̱cua' chirix xch'amal lix caxlan cua yo̱ chi a̱tinac. Chirix ban lix tijlebeb laj fariseo ut laj saduceo yo̱ chi a̱tinac. Laj Pedro quixye nak li Jesús, a'an li Cristo 13 Chirix chic a'an li Jesús co̱ rochbeneb lix tzolom sa' li na'ajej Cesarea re Filipo. Nak yo̱queb chi xic, quixpatz' reheb lix tzolom: —¿Anihin la̱in nak neque'xye li tenamit?— 14 Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Cuan neque'yehoc nak la̱at laj Juan laj Cubsihom Ha'. Ut cuan neque'yehoc nak la̱at li profeta Elías, ut cuan neque'yehoc nak la̱at li profeta Jeremías. Ut cuan cui'chic neque'yehoc nak la̱at junak chic reheb li profeta. 15 Ut li Jesús quixye reheb: —Ut la̱ex, ¿Anihin la̱in nak nequeye?— 16 Quichak'oc laj Simón Pedro ut quixye: —La̱at li Cristo, li Ralal li yo'yo̱quil Dios.— 17 Tojo'nak quichak'oc li Jesús ut quixye re: —Us xak a̱cue, at Simón, ralalat laj Jonás, xban nak moco cui̱nk ta xc'utbesin cha̱cuu li xya̱lal a'in. Lin Yucua' cuan sa' choxa, a'an ban li xc'utbesin cha̱cuu. 18 Ut la̱in ninye a̱cue nak la̱at laj Pedro. Ut sa' xbe̱n li sako̱nac a'in la̱in tincabla lin iglesia ut laj tza ma̱c'a'ak xcuanquil sa' xbe̱n. 19 Ut la̱in tinq'ue a̱cuanquil sa' xbe̱neb li ani te'pa̱ba̱nk cue. Ut chixjunil li c'a'ru ta̱c'u̱b ru sa' xya̱lal sa' ruchich'och', li Dios tixc'u̱b ajcui' ru sa' choxa. Li c'a'ru ta̱ye us arin sa' ruchich'och', li Dios tixye ajcui' nak us. Ut li c'a'ru ta̱ye inc'a' us, li Dios tixye ajcui' nak inc'a' us. 20 Tojo'nak quixye reheb lix tzolom nak ma̱ ani aj e te'xye nak li Jesús, a'an li Cristo, li yechi'inbil xban li Dios. Li Jesús quixye resil lix camic 21 Chalen sa' li cutan a'an li Jesús quixtiquib xch'olobanquil chiruheb lix tzolom nak tento ta̱xic Jerusalén chixc'ulbal nabal li raylal xbaneb li cui̱nk li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li templo ut xbaneb li xbe̱nil aj tij jo' eb ajcui' laj tz'i̱b. Quixye reheb nak ta̱camsi̱k ut nak ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' rox li cutan. 22 Ut laj Pedro quirisi xjunes li Jesús ut qui-oc chixk'usbal: —Ka̱cua', chan re, li Dios taxak chicolok a̱cue re nak inc'a' ta̱c'ul chi jo'can, chan. 23 Ut li Jesús quixsuk'isi rib chirilbal laj Pedro ut quixye re: —Elen arin sa' xnak' cuu. La̱at chanchanat laj tza. Mich'inan inch'o̱l a̱ban chixba̱nunquil li c'a'ru tento tinba̱nu. La̱at inc'a' yo̱cat chixc'oxlanquil jo' naxc'oxla li Dios. Yo̱cat ban chixc'oxlanquil jo' naxc'oxla li cui̱nk, chan. 24 Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Li ani ta̱raj inpa̱banquil, tento nak tixtz'ekta̱na li c'a'ru naxrahi ru lix ch'o̱l. Tixcuy xnumsinquil li raylal, usta ta̱camsi̱k sa' inc'aba'. Ut chinixta̱kehak. 25 Li ani naxra lix yu'am arin sa' ruchich'och', a'an tixsach li junelic yu'am. A'ut li ani naxsach lix yu'am arin sa' ruchich'och' sa' inc'aba', a'an ta̱re̱chani li junelic yu'am. 26 ¿C'a'ru tixra li cui̱nk cui ta̱re̱chani chixjunil xbiomal li ruchich'och' ut tixsach li junelic yu'am xban li biomal? ¿Ma cuan ta bi' c'a'ru tixtoj cui' li yu'am chi junelic? 27 La̱in li C'ajolbej tincha̱lk riq'uin xnimal xlok'al lin Yucua' cuochbeneb lix ángel. Tojo'nak tinq'ue lix k'ajca̱munquil chi xjunju̱nkaleb jo' chanru lix yehom xba̱nuhom. 28 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak cuanqueb arin sa' e̱ya̱nk li inc'a' te'ca̱mk toj tine'ril chi cha̱lc la̱in li C'ajolbej riq'uin incuanquilal, chan li Jesús.

Mateo 17

1 Cuakib cutan chic chirix a'an, li Jesús quixc'ameb laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan li ri̱tz'in sa' xbe̱n jun li nimla tzu̱l xjuneseb. 2 Ut nak cuanqueb aran, quijalano' li riloba̱l li Jesús chiruheb. Ut nalemtz'un li riloba̱l jo' li sak'e ut li rak' saksakpotz'in quic'utun ut nalemtz'un. 3 Ut xaka̱mileb laj Moisés ut laj Elías chiruheb nak que'ril ut yo̱queb chi a̱tinac riq'uin li Jesús. 4 Ut quia̱tinac laj Pedro ut quixye re li Jesús: —Ka̱cua', c'ajo' xchak'al ru nak cuanco arin. Cui ta̱cuaj, takayi̱b oxibak muheba̱l arin. Jun a̱cue, jun re laj Moisés ut jun re laj Elías, chan. 5 Toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac a'an nak quichal sa' xbe̱neb jun li chok nalemtz'un. Li Dios quia̱tinac chak sa' li chok, ut quixye: —A'in li cualal raro inban. Riq'uin a'an nasaho' inch'o̱l. Cherabihak li c'a'ru tixye.— 6 Nak que'rabi a'an, k'axal nak que'xucuac lix tzolom ut que'xcut rib sa' ch'och' ut huphu que'cana. 7 Tojo'nak li Jesús quijiloc riq'uineb ut quixt'otz't'otz'iheb ut quixye reheb: —Cuaclinkex. Mexxucuac.— 8 Ut nak que'xtaksi li riloba̱leb, ma̱ ani chic que'ril ru, ca'aj chic li Jesús quicana xjunes. 9 Nak yo̱queb chak chi cubec sa' li tzu̱l, quixye li Jesús reheb: —Ma̱ ani aj e te̱ye li c'a'ru xeril. Toj mokon naru te̱ye nak la̱in li C'ajolbej ac xincuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak.— 10 Ut eb lix tzolom que'xpatz' re: —¿C'a'ut nak neque'xye laj tz'i̱b nak xbe̱n cua ta̱c'ulu̱nk laj Elías chiru laj colonel li yechi'inbil xban li Dios?— 11 Ut nak quichak'oc li Jesús quixye reheb: —Ya̱l ajcui' nak laj Elías xbe̱n cua ta̱cha̱lk chixc'u̱banquil ru chixjunil li c'a'ak re ru. 12 Abanan la̱in tinye e̱re nak laj Elías ac xc'ulun ut inc'a' que'xnau ru. C'ajo' li raylal xe'xba̱nu re ut jo'can ajcui' la̱in li C'ajolbej nabal li raylal tinc'ul xbaneb.— 13 Ut eb lix tzolom que'xtau ru nak chirix laj Juan laj Cubsihom Ha' yo̱ chi a̱tinac li Jesús. 14 Ut que'cuulac bar cuanqueb cui' nabal li tenamit. Ut jun li cui̱nk colxcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re: 15 —Ka̱cua', chan, chacuuxta̱na taxak ru li cualal. Rajlal nac'ul xyajel, ut k'axal ra naxc'ul. Nabal sut nat'ane' sa' xam ut nabal sut nat'ane' sa' ha'. 16 Ut xinc'am riq'uineb la̱ tzolom re nak te'xq'uirtesi; abanan inc'a' xe'ru xq'uirtesinquil, chan. 17 Li Jesús quixye: —Ex tenamit, ti̱c inc'a' nequexpa̱ban ut inc'a' us le̱ na'leb. ¿Jo' najtil chic tincua̱nk e̱riq'uin re nak texpa̱ba̱nk? ¿Jo' najtil chic texincuy nak nequec'oxla? C'am chak li al arin cuiq'uin, chan li Jesús nak quichak'oc. 18 Ut li Jesús quixch'ila li ma̱us aj musik'ej ut qui-el riq'uin li al. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an li al quiq'uira. 19 Ut que'cuulac riq'uin li Jesús lix tzolom nak cuan xjunes ut que'xpatz' re: —¿C'a'ut nak inc'a' xoru la̱o chirisinquil li ma̱us aj musik'ej? chanqueb. 20 Ut li Jesús quixye reheb: —Inc'a' xexru xban nak inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak cuan taxak ca'ch'inak le̱ pa̱ba̱l chanchan xnimal ru jun ch'ina riyajil mostaza, te̱ye raj re li tzu̱l a'in, “Elen arin, k'axon le'” ut ta̱k'axo̱nk raj. Ut ma̱c'a' raj c'a'ru inc'a' ta̱ru̱k te̱ba̱nu. 21 Ca'aj cui' riq'uin ayu̱n ut riq'uin tijoc naru risinquil li ma̱us aj musik'ej xcomoneb a'an, chan. Li Jesús quixye cui'chic resil lix camic 22 Ut nak cuanqueb Galilea, li Jesús quixye reheb: —La̱in li C'ajolbej tink'axtesi̱k sa' ruk'eb li cui̱nk li te'camsi̱nk cue. 23 Tine'xcamsi, abanan la̱in tincuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak sa' rox li cutan, chan. Ut c'ajo' nak que'raho' sa' xch'o̱leb lix tzolom chirabinquil li c'a'ru quixye li Jesús. Li toj re li rochoch li Dios 24 Ut nak que'cuulac Capernaum li Jesús rochbeneb lix tzolom, que'chal riq'uin laj Pedro li neque'titz'oc toj re li rochoch li Dios ut que'xye re: —¿Ma natojoc laj tzolol e̱re?— 25 —¿C'a' nak inc'a'? Natojoc, chan laj Pedro. Ut nak cox-ocak a'an sa' cab, li Jesús xbe̱n cua quia̱tinac ut quixye: —¿C'a'ru nacaye at Simón, eb li acuabej sa' ruchich'och', aniheb aj e neque'xtitz' li toj? ¿Ma reheb li ralal malaj ut reheb li jalaneb xtenamit? chan. 26 Laj Pedro quixye re: —Reheb li jalaneb xtenamit.— Ut li Jesús quixye re: —Eb li ralal li acuabej inc'a' neque'tojoc chi jo'canan. 27 Usta inc'a' raj tento tintoj la̱in, abanan re nak me'xpo' xch'o̱leb kaban, la̱in tintoj. Ayu sa' a̱nil ut cut la̱ chapleb car sa' li palau. Ut li xbe̱n li car li ta̱chap chak, ta̱te lix tz'u̱mal re. Aran ta̱tau jun li tumin. Ta̱c'am ut riq'uin a'an ta̱toj li cue ut ta̱toj ajcui' la̱ cue, chan.

Mateo 18

1 Sa' li cutan a'an que'cuulac lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: —¿Ani li k'axal nim xcuanquil sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios?— 2 Ut li Jesús quixbok jun li ch'ina al riq'uin ut quixxakab chiruheb. 3 Ut quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re cui inc'a' te̱jal e̱na'leb ut cui inc'a' k'unak e̱ch'o̱l jo' li ch'ina al a'in, inc'a' tex-oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. 4 Jo'can nak li ani narec'a nak ma̱c'a' xcuanquil jo' li ch'ina al a'in, a'an li k'axal nim xcuanquil sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. 5 Ut li ani ta̱c'uluk re junak ch'ina al jo' a'in sa' inc'aba' chanchan ajcui' nak la̱in xinixc'ul. 6 Ut li ani ta̱po'ok xch'o̱leb li toj k'uneb xch'o̱l li neque'pa̱ban cue, k'axal raj us chok' re a'an nak ta̱cutek' sa' xchamal li palau chi bac'bo junak nimla pec chixcux. 7 Tok'ob ruheb li cuanqueb sa' ruchich'och' xban nak cuan c'a' re ru napo'oc re lix ch'o̱leb. Ac ch'olch'o nak cuan li c'a'ru napo'oc ch'o̱lej. Abanan raylal cha̱lel sa' xbe̱n li ani ta̱yo'oba̱nk re li c'a' re ru ta̱po'ok ch'o̱lej. Chetz'ekta̱na li yibru na'leb li naq'uehoc e̱re chi ma̱cobc 8 Cui la̱ cuok malaj ut la̱ cuuk' ta̱q'uehok a̱cue chixba̱nunquil li c'a'ru inc'a' us, us raj cui ta̱yoc' ut ta̱tz'ek. K'axal us chok' a̱cue nak cua̱nk la̱ yu'am chi junelic riq'uin jun ajcui' la̱ cuok ut la̱ cuuk' chiru nak tatxic chi cuib la̱ cuok chi cuib la̱ cuuk' sa' li xbalba bar cui' inc'a' ta̱chupk li xam. 9 Cui li xnak' a̱cuu ta̱q'uehok a̱cue chixba̱nunquil li inc'a' us, us raj cui ta̱cuisi ut ta̱tz'ek. K'axal us nak ta̱cua̱nk la̱ yu'am chi junelic riq'uin jun ajcui' li xnak' a̱cuu chiru nak tatxic riq'uin cuib li xnak' a̱cuu sa' li xam re li xbalba. Li carner sachenak 10 La̱in ninye e̱re cheq'uehak retal me̱tz'ekta̱na junak reheb li k'uneb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l xban nak eb a'an c'ac'alenbileb xbaneb li ángel, li cuanqueb riq'uin lin Yucua' cuan sa' choxa. 11 La̱in li C'ajolbej quinc'ulun arin sa' ruchich'och' chixcolbaleb li sachenakeb sa' li ma̱c. 12 ¿C'a'ru nequec'oxla la̱ex chirix li na'leb a'in li oc cue xyebal e̱re? Cuan ta junak li cui̱nk cuan o'c'a̱lak (100) xcarner ut cui ta̱sachk junak reheb, ¿ma inc'a' raj tixcanabeb li bele̱laju ro'c'a̱l (99) chic ut ta̱xic chiruheb li tzu̱l chixsic'bal li jun li xsach? 13 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak tixtau chak li sachenak, k'axal ta̱sahok' sa' xch'o̱l riq'uin li jun a'an chiruheb li bele̱laju ro'c'a̱l li inc'a' que'sach. 14 Jo'can ajcui' le̱ Yucua' cuan sa' choxa inc'a' naraj nak ta̱sachk junak reheb li toj k'uneb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l. Tento takacuy xma̱queb li kas ki̱tz'in 15 Cui junak la̱ cuech aj pa̱banelil ta̱ma̱cobk cha̱cuu, ayu riq'uin ut nak cua̱nkex e̱junes, ta̱ch'olob chiru lix ma̱c. Ut cui ta̱rabi li xna'leb li ta̱q'ue, la̱at xatenk'a la̱ cuech aj pa̱banelil re nak tixc'am rib sa' usilal a̱cuiq'uin. 16 Cui ut inc'a' naraj nacatrabi, c'am jun malaj cuib li herma̱n a̱cuochben re nak riq'uin li ra̱tin cuib oxib chi testigo, ta̱ch'ola̱k ru chixjunil li a̱tin. 17 Ut cui inc'a' naraj ta̱rabiheb a'an, ta̱ye re li iglesia re nak li herma̱n te'xch'olob xya̱lal chiru. Ut cui inc'a' ajcui' naraj abi̱nc chiruheb a'an, a'an chic ta̱cua̱nk che̱ru jo' chanchan li ma̱cua'ak aj pa̱banel ut chanchanak laj titz'ol toj li inc'a' us neque'xba̱nu. 18 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak chixjunil li c'a'ru te̱c'u̱b ru sa' xya̱lal sa' ruchich'och', li Dios tixc'u̱b ajcui' ru sa' choxa. Li c'a'ru te̱ye us arin sa' ruchich'och', li Dios tixye ajcui' nak us. Ut li c'a'ru te̱ye inc'a' us, li Dios tixye ajcui' nak inc'a' us. 19 Tinye e̱re cui cuan cuibak sa' e̱ya̱nk te'xc'u̱b ru sa' cuibal chirix c'a'ru te'tijok cui', ut te'xtz'a̱ma chiru lin Yucua' cuan sa' choxa, li c'a'ru te'xtz'a̱ma ta̱q'uehek' reheb. 20 Yalak bar cua̱nkeb cuib oxib ch'utch'u̱keb sa' inc'aba', aran ajcui' cua̱nkin la̱in sa' xya̱nkeb a'an, chan li Jesús. 21 Ut laj Pedro quia̱tinac ut quixye re li Jesús: —Ka̱cua', ¿jarub sut ta̱ru̱k tincuy xma̱c li ta̱ma̱cobk chicuu? ¿Ma tento nak cuukub sut tincuy xma̱c?— 22 Ut li Jesús quixye re: —Inc'a' ninye a̱cue nak ca'aj cui' cuukub sut ta̱cuy xma̱c. Tinye ban a̱cue nak ta̱cuy xma̱c cuukub sut chi laje̱tk xca̱c'a̱l sut (70), chan. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix laj c'anjel li inc'a' quiraj xcuybal xma̱c li rech aj c'anjelil 23 Lix nimajcual cuanquilal li Dios tinjuntak'e̱ta riq'uin jun li rey quixbir rix lix c'aseb laj c'anjel chiru. 24 Nak quixtiquib xbirbal rix lix c'aseb, quic'ame' chak chiru li rey jun li cui̱nk laje̱b mil chi tumin lix c'as. 25 Ut xban nak ma̱c'a' c'a'ru cuan re li cui̱nk a'an re tixtoj cui' lix c'as, jo'can nak li rey quixtakla xc'ayinquil a'an rech xxiquic li rixakil, ut li ralal xc'ajol ut chixjunil li c'a'ru cuan re, re xtojbal lix c'as. 26 Ut laj c'anjel a'an quixcuik'ib rib chiru li rey ut quixpatz' xcuybal chiru ut quixye re: —Ka̱cua', china̱cuy cuan chic ca'ch'inak, ut la̱in tintoj chixjunil lin c'as cha̱cuu.— 27 Ut li rey quiril xtok'oba̱l ru laj c'anjel chiru. Quirach'ab ut quixsach li retalil lix c'as. 28 Ut nak qui-el chak laj c'anjel riq'uin li rey, quixc'ul jun li rech aj c'anjelil cuan junmay chi tumin lix c'as riq'uin li cui̱nk a'an. Ut laj c'anjel, li quicuye' xma̱c, quixchap chi xcux li jun li cuan xc'as riq'uin ut qui-oc chixyatz'bal ut quixye re: —Toj la̱ c'as, chan. 29 Ut li rech aj c'anjelil quixcuik'ib rib chiru, quixpatz' xcuybal ut quixye re: —China̱cuy cuan chic ca'ch'inak ut la̱in tintoj ajcui' chixjunil lin c'as, chan re. 30 Abanan li jun inc'a' quiraj xcuybal xma̱c. Co̱ ban ut coxq'ue chak sa' tz'alam toj retal quixtoj rix lix c'as. 31 Nak eb li rech aj c'anjelil que'ril li c'a'ru quixba̱nu, c'ajo' nak que'raho' sa' xch'o̱l. Ut que'chal cole'xch'olob chiru li rey chixjunil li c'a'ru quic'ulman. 32 Tojo'nak quiboke' cui'chic laj c'anjel li quicuye' xma̱c xban li rey. Ut li rey quixye re: —At tz'ekbe̱tal aj c'anjel, chixjunil la̱ c'as xinsach retalil xban nak xapatz' a̱cuybal chicuu. 33 ¿Ma inc'a' raj xru xatok'oba ru la̱ cuech aj c'anjelil jo' nak xintok'oba a̱cuu la̱in? chan. 34 C'ajo' nak quipo' li rey ut quixk'axtesi sa' ruk'eb laj ilol tz'alam toj retal quixtoj chixjunil lix c'as. 35 Ut jo'ca'in ajcui' tixba̱nu e̱re la̱ex lin Yucua' cuan sa' choxa cui inc'a' te̱cuy xma̱queb le̱ ras e̱ri̱tz'in chi anchal e̱ch'o̱l che̱junju̱nkalex, chan li Jesús.

Mateo 19

1 Ut nak quirake' chixyebal li a̱tin a'in, li Jesús qui-el Galilea ut co̱ jun pac'al li nima' Jordán sa' eb li na'ajej xcue̱nt Judea. 2 Ut quita̱ke̱c xbaneb li q'uila tenamit ut nabaleb li yaj quixq'uirtesiheb aran. 3 Cuanqueb laj fariseo que'cuulac chi patz'oc riq'uin yal re xyalbal rix ut que'xye re: —¿C'a'ru nacaye la̱at? ¿Ma ta̱ru̱k tixjach rib li cui̱nk riq'uin li rixakil yal riq'uin c'a'ak re ru?— 4 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —¿Ma inc'a' e̱rilom li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu nak li Dios quiyo'obtesin chak re li cristian sa' xticlajic, cui̱nk ut ixk nak quixyo'obtesiheb chak? 5 Jo'can nak li cui̱nk tixcanab xna' xyucua' ut tixlak'ab rib riq'uin li rixakil. Ut chi xcabichaleb junajakeb aj chic. 6 Jo'can nak moco cuibakeb ta chic. Junajakeb aj ban chic. Jo'can ut nak li ani naxlak'ab li Dios, ma̱ ani chic naru najachoc re, chan. 7 Ut que'xye cui'chic re li Jesús: —¿C'a'ut nak quixye laj Moisés nak ta̱ru̱k xyi̱banquil junak li hu re nak tixjach rib li cui̱nk riq'uin li rixakil?— 8 Li Jesús quichak'oc ut quixye: —Xban nak k'axal cau e̱ch'o̱l, jo'can nak laj Moisés quixsume che̱ru nak ta̱ru̱k te̱jach e̱rib riq'uin le̱ rixakil. Aban moco jo'can ta chak sa' xticlajic nak li Dios quixyo'obtesiheb li cristian. 9 Ut la̱in tinye e̱re nak yalak ani tixcanab rixakil chi ma̱cua' xma̱c yumbe̱tac, ut tixc'am jalan chic ixk, li jun a'an tixmux ru lix sumlajic. Ut li ani tixc'am chok' rixakil li ixk li canabanbil, li jun a'an tixmux ajcui' ru lix sumlajic, chan li Jesús. 10 Ut eb lix tzolom que'xye: —Cui ya̱l nak jo'can ta̱c'ulma̱nk, k'axal us raj nak inc'a' tixsic' rixakil li cui̱nk, chanqueb. 11 Ut li Jesús quixye reheb: —Moco chixjunileb ta neque'xc'ul xch'o̱l li a̱tin a'in, ca'aj cui' li ani q'uebil re xban li Dios re xtaubal ru li xya̱lal a'in. 12 Cuanqueb cui̱nk chalen sa' xyo'lajiqueb ac reheb nak inc'a' te'cua̱nk rixakil, ut cuanqueb yal pok'bileb xbaneb li rech cui̱nkilal re inc'a' te'cua̱nk rixakileb, ut cuanqueb cui'chic yal inc'a' neque'xc'ul xch'o̱leb nak te'xc'am rixakil xban nak neque'xk'axtesi rib chi c'anjelac chiru li Dios. Li ani ta̱ru̱k tixtau ru li xya̱lal a'in, chixtauhak ru, chan li Jesús. Li Jesús quirosobtesi li coc'al 13 Ut chirix chic a'an cuanqueb coc'al que'c'ame' chak riq'uin li Jesús re nak tixq'ue li ruk' sa' xbe̱neb ut ta̱tijok. Ut eb lix tzolom que'xk'us li que'c'amoc chak reheb li coc'al. 14 Nak li Jesús quiril li yo̱queb chixba̱nunquil, quixye reheb lix tzolom: —Canabomakeb chi cha̱lc cuiq'uin li coc'al. Me̱ram chiruheb xban nak lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an reheb li k'uneb xch'o̱l jo' li coc'al, chan. 15 Ut li Jesús quixq'ue li ruk' sa' xbe̱neb ut quitijoc. Ut chirix a'an qui-el sa' li na'ajej a'an. Jun cui̱nk biom quia̱tinac riq'uin li Jesús 16 Ut quicuulac jun li cui̱nk riq'uin li Jesús ut quixye re: —At cha̱bil tzolonel, ¿C'a' raj ru us tinba̱nu re nak tincue̱chani li junelic yu'am? chan. 17 Ut li Jesús quixye re: —¿C'a'ut nak nacaye cha̱bil cue cui inc'a' nacanau anihin? Jun ajcui' li cha̱bil cuan ut a'an li Dios. Cui ta̱cuaj nak ta̱cua̱nk la̱ yu'am chi junelic ba̱nu li c'a'ru naxye li chak'rab.— 18 Ut li cui̱nk quixye: —¿C'a'ru li chak'rab li nacaye?— Ut li Jesús quixye re: —Ma̱camsi a̱cuas a̱cui̱tz'in. Matmuxuc caxa̱r. Mat-elk'ac. Matk'aban. 19 Cha-oxlok'i la̱ na' a̱yucua' ut chara la̱ cuas a̱cui̱tz'in jo' nak nacara a̱cuib la̱at, chan. 20 Ut li cui̱nk quichak'oc ut quixye: —At tzolonel, chixjunil a'in xinba̱nu chalen chak sa' inca'ch'inal. ¿C'a' chic ru ma̱ji' ninba̱nu?— 21 Quixye li Jesús re: —Cui ta̱cuaj nak tz'akalak re ru la̱ yu'am, ayu ut c'ayi li c'a'ru cuan a̱cue ut si lix tz'ak li ta̱c'ul reheb li neba'. Ut ta̱cua̱nk a̱biomal sa' choxa. Ut nak ac xaba̱nu a'an tatcha̱lk ut tina̱ta̱ke, chan li Jesús re. 22 Ut nak quirabi a'an, li cui̱nk co̱ chi ra sa' xch'o̱l xban nak nabal lix biomal cuan. 23 Tojo'nak quixye li Jesús reheb lix tzolom: —Relic chi ya̱l tinye e̱re, k'axal ch'a'aj chok' re junak biom nak ta̱oc rubel xcuanquil li Dios. 24 Tinye ajcui' e̱re nak inc'a' raj ch'a'aj nak ta̱numek' junak nimla xul camello sa' ru junak cu̱x chiru nak ta̱oc junak biom rubel xcuanquil li Dios. 25 Ut eb lix tzolom nak que'rabi a'an, c'ajo' nak que'sach xch'o̱l ut que'xye: —¿Ani put ta̱ru̱k ta̱colek'? chanqueb. 26 Ut li Jesús quixca'yaheb ut quixye reheb: —Chiru junak yal cui̱nk a'an ma̱min ta̱ru̱k, abanan chiru li Dios chixjunil naru xba̱nunquil. 27 Quichak'oc laj Pedro ut quixye re: —La̱o xkacanab chixjunil li c'a'ru cuan ke xban a̱ta̱kenquil. ¿C'a'ru ta̱cua̱nk ke?— 28 Ut li Jesús quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak la̱in li C'ajolbej tinc'ojla̱k sa' lin lok'laj c'ojariba̱l sa' li ac' ruchich'och', la̱ex li xexta̱ken cue, texc'ojla̱k ajcui' sa' li cablaju chi c'ojariba̱l re texrakok a̱tin sa' xbe̱neb li cablaju xte̱paleb laj Israel. 29 Li ani naxcanab rochoch, ras ri̱tz'in, xna' xyucua', rixakil, ralal xc'ajol, malaj xch'och' sa' inc'aba' la̱in, li jun a'an k'axal cui'chic nabal li tixc'ul chiru li quixcanab ut ta̱re̱chani li junelic yu'am. 30 Ut nabaleb li neque'xsic' xcuanquil anakcuan, mokon ma̱c'a'ak chic xcuanquileb. Ut li ani inc'a' neque'xsic' xcuanquil anakcuan, a'aneb chic li te'cua̱nk xcuanquil mokon, chan li Jesús.

Mateo 20

1 Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan jun li yucua'bej cuan sa' xjun cablal. Qui-el chak toj ek'ela chixsic'baleb aj c'anjel re te'c'anjelak sa' li racui̱mk. 2 Ut que'xsume c'anjelac chiru chi jun denario li cutan xtojbaleb. Ut quixtaklaheb sa' li racui̱mk chi c'anjelac. 3 Ut nak qui-el cui'chic sa' bele̱b o̱r, cuan cui'chic quixtauheb chak sa' c'ayil yal yo̱queb chixbaybal rib. 4 Ut quixye reheb: —¿Ma inc'a' xeraj c'anjelac sa' li cuacui̱mk ut texintoj chi tz'akal? chan reheb. Ut eb a'an co̱eb chi c'anjelac. 5 Ca' sut chic co̱ xsic'baleb xtz'akobeb lix mo̱s. Co̱ cua'leb ut co̱ cui'chic sa' oxib o̱r. 6 Ut nak ta̱nach'ok o̱b o̱r, co̱ cui'chic. Ut cuan cui'chic quixtauheb yo̱queb chixbaybal rib. Ut quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixnumsinquil le̱ cutan arin chi ma̱c'a' le̱ trabaj? chan reheb. 7 Que'chak'oc li cui̱nk ut que'xye re: —Xban nak ma̱ ani naq'uehoc kac'anjel.— Ut li patrón quixye reheb: —¿Ma inc'a' xeraj c'anjelac la̱ex sa' li cuacui̱mk? chan reheb. 8 Ut nak qui-ecuu, li patrón quixye re lix merto̱m: —Bokeb laj c'anjel ut ta̱tojeb. Li ta̱tojeb xbe̱n cua, a'aneb li toje' xe'oc, ut nak ac xatrake' xtojbaleb a'an, tojo'nak ta̱tojeb li xe'oc ek'ela.— 9 Ut nak que'chal, jun denario que'toje' cui' li junju̱nk li que'oc chi c'anjelac sa' o̱b o̱r. 10 Ut que'toje' ajcui' li que'oc ek'ela. Sa' xch'o̱leb a'an nak terto raj te'xc'ul chiru li que'oc ecuu. Abanan jun denario ajcui' que'xc'ul li junju̱nk. 11 Ut nak ac xe'xc'ul li tumin, que'oc chixcuech'bal li patrón. 12 Ut que'xye: —Eb a'in li xe'oc mokon jun o̱r ajcui' xe'c'anjelac. Ut juntak'e̱t lix tojbaleb xaq'ue riq'uin li xkac'ul la̱o. Ut la̱o xoc'anjelac chiru chixjunil li cutan ut xkacuy xtikcual li sak'e ut juntak'e̱t xoa̱toj riq'uineb li jun ch'o̱l chic li toj xe'oc ecuu.— 13 Ut quichak'oc li patrón ut quixye re jun reheb li que'oc xbe̱n cua: —At cuami̱g, la̱in xatintoj chi tz'akal. ¿Ma inc'a' ta bi' xasume c'anjelac chi jun denario li cutan? 14 C'am la̱ tojbal ut ayu. Li jo' nimal xinq'ue a̱cue la̱at, a'an ajcui' tinq'ue reheb li xe'oc mokon. 15 ¿Ma inc'a' ta bi' la̱in yal cue sa' xbe̱n li c'a'ru cue? ¿C'a'ut nak nacatcakalin? ¿Ma xban nak cha̱bilin la̱in riq'uineb? chan li patrón. 16 Jo'can nak nabaleb li cuanqueb xcuanquil anakcuan te'cana̱k chi ma̱c'a'ak xcuanquil mokon. Ut li ma̱c'a'eb xcuanquileb anakcuan, te'q'uehek' xcuanquileb mokon. Nabaleb li bokbileb, abanan inc'a' q'uiheb li te'xtau ru li xya̱lal. Quixye cui'chic resil lix camic li Jesús 17 Ut nak yo̱ chi xic Jerusalén, li Jesús quirisiheb xjunes lix tzolom cablaju ut quixye reheb: 18 —Q'uehomak retal li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk. Anakcuan yo̱co chi xic Jerusalén bar cui' tink'axtesi̱k la̱in li C'ajolbej sa' ruk'eb li xbe̱nil aj tij jo' ajcui' sa' ruk'eb laj tz'i̱b. Eb a'an te'xteneb ca̱mc sa' inbe̱n. 19 Ut tine'xk'axtesi sa' ruk'eb li ma̱cua'eb aj judío. Ut eb a'an tine'xhob, tine'xsac', ut tine'xcamsi chiru cruz. Abanan sa' rox li cutan tincuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, chan li Jesús. Li na'bej quixtz'a̱ma xcuanquileb lix yum chiru li Jesús 20 Laj Jacobo ut laj Juan, a'aneb li ralal laj Zebedeo. Que'cuulac riq'uin li Jesús rochben lix na'eb. Ut li na'bej quixcuik'ib rib chiru li Jesús chixtz'a̱manquil jun usilal chiru. 21 Li Jesús quixye re: —¿C'a'ru ta̱cuaj tinba̱nu a̱cue?— Ut li ixk quichak'oc ut quixye re: —Ye nak eb lin yum a'in te'c'ojla̱k cha̱c'atk sa' la̱ nimajcual cuanquilal, jun sa' la̱ nim ut jun sa' la̱ tz'e, chan. 22 Ut li Jesús quixye re: —Inc'a' nequenau xya̱lal li c'a'ru yo̱quex chixtz'a̱manquil. ¿Ma te̱cuy xc'ulbal li raylal li oc cue chixc'ulbal la̱in? ¿Ma te̱cuy xnumsinquil li rahobtesi̱c li tinc'ul la̱in?— Eb a'an que'xye: —Takacuy, chanqueb. 23 Ut li Jesús quixye reheb: —Ya̱l ajcui' nak la̱ex te̱c'ul li raylal jo' li tinc'ul la̱in. Ut te̱cuy xnumsinquil li rahobtesi̱c jo' li tincuy xnumsinquil la̱in. Abanan li na'ajej sa' lin nim ut sa' lin tz'e ma̱cua' la̱in tinq'uehok re li na'ajej a'an xban nak ac ch'olch'o chiru lin yucua' ani aj e tixq'ue li na'ajej a'an, chan li Jesús reheb. 24 Ut nak que'rabi li laje̱b chic lix tzolom li Jesús li c'a'ru que'xtz'a̱ma li ri̱tz'ineb rib, que'po' riq'uineb. 25 Ut li Jesús quixbokeb riq'uin ut quixye reheb: —La̱ex nequenau nak li neque'taklan sa' li ruchich'och' neque'numta sa' xbe̱neb li tenamit. Li ni̱nkeb xcuanquil, a'aneb li neque'taklan. 26 Abanan ma̱cua' jo'can te̱ba̱nu la̱ex. Li ani ta̱raj cua̱nk xcuanquil sa' e̱ya̱nk, tento nak tixcubsi rib ut ta̱c'anjelak che̱ru. 27 Ut li ani naraj nima̱k xcuanquil sa' e̱ya̱nk, tento nak tixcubsi rib ut ta̱c'anjelak che̱ru. 28 La̱in li C'ajolbej. Abanan inc'a' xinchal re nak te'xc'anjela cuu. Xinchal ban re tinc'anjelak chiruheb chixjunil ut re xq'uebal lin yu'am re xtojbal rix lix ma̱queb chixjunileb.— Li Jesús quixq'uirtesiheb li mutz' 29 Nak yo̱queb chi e̱lc Jericó, nabaleb li tenamit que'ta̱ken re li Jesús. 30 Ut cuanqueb cuibeb li mutz' chunchu̱queb chire li be. Nak que'rabi nak yo̱ chi cha̱lc li Jesús, que'xjap re chixyebal: —Ka̱cua', Ralalat xc'ajol laj David. ¡Chacuuxta̱na taxak ku!— 31 Ut eb li tenamit que'xch'ilaheb ut que'xye reheb nak inc'a' te'choki̱nk. A'ut eb a'an k'axal cui'chic cau que'xjap re chixyebal: —¡Ka̱cua', ralalat xc'ajol laj David, chacuuxta̱na taxak ku!— 32 Quixakli li Jesús, quixbokeb ut quixye reheb: —¿C'a'ru te̱raj tinba̱nu e̱re? chan reheb. 33 Ut eb li mutz' que'xye: —Ka̱cua', takaj ta̱ilok li xnak' ku.— 34 Ut li Jesús quiril xtok'oba̱leb ru, quixch'e' li xnak' ruheb. Ut sa' junpa̱t que'iloc li ruheb ut que'xta̱ke li Jesús.

Mateo 21

1 Nak ac cuulaqueb re Jerusalén, que'cuulac chire li tenamit Betfagé bar cuan cui' li tzu̱l Olivos. Ut li Jesús quixtaklaheb cuibeb lix tzolom ut quixye reheb: 2 —Ayukex sa' li ch'ina tenamit a'an. Ut nak texcuulak, te̱tau jun li bu̱r bac'bo aran cuan ral. Te̱hit ut te̱c'ameb chak cue. 3 Ut cui c'a'ru ta̱yehek' chak e̱re, te̱ye re, “Li Ka̱cua' ta̱ajok re li bu̱r ut a' que ajcui' tixtakla chak ho̱n”, cha'akex re. 4 Ut chixjunil a'in quic'ulman jo' quiyehe' xban li profeta nak quixye chi jo'ca'in: 5 Ye reheb li tenamit aj Sión: —Cue' chak le̱ Rey xchal e̱riq'uin. Tu̱lan ut c'ojc'o chak chirix jun li bu̱r. Chirix jun ch'ina ral bu̱r xcomon li neque'i̱kan yo̱ chak chi cha̱lc.— (Zac. 9:9; Is. 62:11) 6 Ut co̱eb lix tzolom ut que'xba̱nu jo' que'yehe' reheb xban li Jesús. 7 Que'xc'am chak li bu̱r rochben li ral ut que'xq'ue li rak'eb sa' xbe̱neb. Ut li Jesús quitake' chirix li ch'ina bu̱r. 8 Ut li q'uila tenamit k'axal nabaleb. Cuan li yo̱queb chixhelbal lix t'icr sa' be bar ta̱numek' cui' li Jesús. Ut cuan li que'xyoc' chak ruk' che' ut que'xq'ue li xak sa' be. 9 Nak yo̱ chi xic li Jesús cuan yo̱queb chi xic chiru ut cuan yo̱queb chi xic chirix. Japjo̱queb re chixyebal: —Lok'oninbil taxak laj Colol ke, li ralal xc'ajol li rey David. Osobtesinbil taxak li yo̱ chak chi cha̱lc sa' xc'aba' li Ka̱cua' Dios. Aj Colol ke taxak li xchal chak riq'uin li Dios, chanqueb. 10 Ut nak cox-ocak li Jesús sa' li tenamit Jerusalén, que'xtububi rib chixjunil ut nabaleb li tenamit yo̱queb chixyebal: —¿Ani a'in? chanqueb. 11 Ut eb li tenamit li yo̱queb chi xic chirix yo̱queb chixyebal: —A'an a'in li Jesús li profeta, aj Nazaret re Galilea, chanqueb. Li Jesús quirisiheb laj c'ay sa' rochoch li Dios 12 Ut chirix chic a'an li Jesús qui-oc sa' li rochoch li Dios ut quixyolesiheb li yo̱queb chi c'ayi̱nc ut li yo̱queb chi lok'oc. Quixbalk'usi lix me̱xeb laj jalol ru tumin ut quixbalk'usi ajcui' lix temeb li yo̱queb chi c'ayi̱nc paloma. 13 Quixye reheb: —Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chirix li rochoch li Dios: Li cuochoch a'in re te'tijok cui' li tenamit nak cuan. Abanan la̱ex xeq'ue li rochoch li Dios chok' xna'ajeb laj e̱lk', chan li Jesús reheb. 14 Ut que'c'ame' riq'uin li Jesús sa' rochoch li Dios li mutz' ut eb li ye̱k rok ut li Jesús quilajxq'uirtesiheb. 15 Ut eb lix be̱nil aj tij ut eb laj tz'i̱b que'ril li sachba ch'o̱lej li yo̱ chixba̱nunquil. Ut que'ril nak eb li sa̱j al japjo̱queb re chixyebal sa' li rochoch li Dios: —Lok'oninbil taxak laj Colol ke, li ralal xc'ajol li rey David, chanqueb. Ut c'ajo' nak que'po' laj tij ut eb laj tz'i̱b. 16 Ut que'xye re li Jesús: —¿Ma yo̱cat chirabinquil li yo̱queb chixyebal li sa̱j al?— Ut li Jesús quixye reheb: —Yo̱quin chirabinquil. ¿Ma ma̱ jun cua e̱rilom li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in: “Eb li coc'al ut li toj neque'tu'uc neque'xq'ue xlok'al li Dios chi tz'akal”? (Sal. 8:2) 17 Ut li Jesús quixcanabeb ut qui-el sa' li tenamit ut co̱ toj Betania bar quihilan cui'. Li Jesús quixtz'ekta̱na li jun to̱n chi higo ma̱c'a' ru 18 Ut ek'ela nak yo̱ cui'chic chi xic Jerusalén, quichal xtz'ocajic li Jesús. 19 Ut quiril jun to̱n li che' higo chire li be. Nak quicuulac cuan cui' li che' quiril nak ma̱c'a' ru. Junes xak cuan. Quixye re li jun to̱n chi higo: —Ma̱ jun cua chic tatu̱chi̱nk, chan. Ut sa' junpa̱t quichakic li che'. 20 Ut nak que'ril a'an, lix tzolom que'sach xch'o̱l ut que'xye: —¿Chanru nak xchakic sa' junpa̱t lix to̱nal li higo? chanqueb. 21 Quichak'oc li Jesús ut quixye: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak cui te̱pa̱b chi tz'akal nak li Dios tixba̱nu, ut inc'a' ta̱cuiba̱nk e̱ch'o̱l, ta̱ru̱k ajcui' te̱ba̱nu jo' xinba̱nu la̱in re li che'. Ut moco ca'aj cui' ta raj a'an te̱ba̱nu. Ta̱ru̱k ajcui' te̱ye re li tzu̱l a'in, “Elen ut cut a̱cuib sa' li palau” ut ta̱uxk ajcui' che̱ru. 22 Ut chixjunil li c'a'ru te̱tz'a̱ma nak textijok, cui te̱pa̱b nak te̱c'ul, ta̱q'uehek' e̱re. Eb laj tz'i̱b que'xcuech'i rix xcuanquil li Jesús 23 Ut qui-oc cui'chic li Jesús sa' rochoch li Dios. Ut nak yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit, que'cuulac riq'uineb li xbe̱nil aj tij ut que'cuulac ajcui' eb li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li rochoch li Dios. Ut que'xye re: —¿Ani xtaklan chak a̱cue chixba̱nunquil li c'a'ru yo̱cat chixba̱nunquil? Ut, ¿ani xq'uehoc a̱cuanquil?— 24 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —La̱in tincuaj ajcui' patz'oc e̱re. Cui te̱sume li c'a'ru tinpatz' e̱re, la̱in tinye e̱re ani xq'uehoc lin cuanquil chixba̱nunquil li c'a'ru ninba̱nu. 25 ¿Ani quitaklan chak re laj Juan chi cubsi̱nc ha'? ¿Ma li Dios malaj ut cui̱nk quitaklan re? chan reheb. Eb a'an que'xc'oxla ut que'xye chi ribileb rib: —¿C'a'ru takasume cui'? Cui takaye nak a' li Dios xtaklan chak re, a'an tixye ke c'a'ut nak inc'a' xkapa̱b li c'a'ru quixye laj Juan. 26 Ut cui takaye nak cui̱nk xtaklan chak re, te'pok' li tenamit sa' kabe̱n ut xiu xiu chic cua̱nko xban nak chixjunileb neque'yehoc re nak laj Juan, a'an tz'akal profeta.— 27 Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye re li Jesús: —La̱o inc'a' nakanau, chanqueb. Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: —Chi moco la̱in tinye e̱re ani xq'uehoc lin cuanquil, chan reheb. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li cuib chi alalbej 28 Li Jesús quixye cui'chic reheb: ¿C'a'ru nequec'oxla chirix li oc cue chixyebal? Jun li cui̱nk cuan cuib li ralal. Ut quicuulac riq'uin li xbe̱n ralal ut quixye: —At cualal, tatxic anakcuan chi c'anjelac sa' li cuacui̱mk.— 29 Quichak'oc li alalbej ut quixye: —Inc'a' nacuaj xic, chan. Abanan mokon chic quiyot'e' xch'o̱l ut co̱. 30 Ut li yucua'bej co̱ riq'uin li ralal jun chic ut quixtz'a̱ma chiru a'an nak ta̱xic chi c'anjelac sa' li racui̱mk. Ut li ralal quichak'oc ut quixye: —Cua', la̱in tinxic, chan. Ut inc'a' co̱. 31 ¿Ani reheb li cuib a'an xba̱nun re li quiraj lix yucua'? chan. Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Li xbe̱n.— Ut li Jesús quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb laj titz'ol toj ut eb laj yumbe̱t te'oc xbe̱n cua che̱ru sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. 32 Xban nak quic'ulun e̱riq'uin laj Juan laj Cubsihom Ha'. Quixc'ut che̱ru c'a'ru li ti̱quilal ut inc'a' quepa̱b. Ut eb laj titz'ol toj ut eb laj yumbe̱t que'xpa̱b. Ut la̱ex queril a'an ut inc'a' quiyot'e' le̱ ch'o̱l chi moco quejal le̱ c'a'ux re xpa̱banquil, chan. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix laj ilol acui̱mk inc'a' useb xna'leb 33 Abihomak jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin li oc cue xyebal: Quicuan jun yucua'bej. Quirau jun si̱r li racui̱mk uvas ut quixsut sa' corral. Quixyi̱b jun xna'aj bar te'xyatz' cui' li uvas ut quixyi̱b ajcui' jun ch'ina cab najt xteram re li ta̱c'ac'ale̱nk re li acui̱mk. Quixsiq'ueb laj ilol re li racui̱mk. Ut laj e̱chal re co̱ chi najt sa' jalan tenamit. 34 Nak quicuulac xk'ehil xsic'bal ru li acui̱mk, laj e̱chal re quixtaklaheb lix mo̱s riq'uineb laj ilol re li acui̱mk chixc'ulbal li jo' q'uial ru li racui̱mk li ta̱tz'ak a'an. 35 Eb li mo̱s que'chape' xbaneb laj ilol re li acui̱mk. Quisaq'ue' li jun, li jun chic quicamsi̱c, ut li jun chic quicuti̱c chi pec. 36 Laj e̱chal re li acui̱mk quixtakla cui'chic jun ch'o̱leb lix mo̱s, nabaleb chiru li quixtakla xbe̱n cua. Ut jo'can cui'chic que'xba̱nu reheb. 37 Ut inc'a' chic quixtakla lix mo̱s. A' chic li ralal quixtakla. “Li cualal te'x-oxlok'i” chan sa' xch'o̱l. Jo'can nak quixtakla li ralal riq'uineb. 38 Ut nak que'ril li ralal, eb laj ilol re li acui̱mk que'xye chi ribileb rib, “A'an li ralal li ta̱e̱chani̱nk re li na'ajej. Kachapak ut kacamsihak, ut la̱o chic toe̱chani̱nk re.” 39 Jo'can nak que'xchap. Ut que'risi sa' li na'ajej ut que'xcamsi. 40 Ut li Jesús quixpatz' reheb li xbe̱nil aj tij: —Nak ta̱c'ulu̱nk laj e̱chal re li acui̱mk, ¿c'a'ru tixba̱nu riq'uineb laj ilol re li racui̱mk nak nequeye la̱ex?— 41 Que'xye re: —Inc'a' ta̱ril xtok'oba̱l ruheb laj ilol re li racui̱mk li inc'a' useb xna'leb. Tixcamsiheb. Jalan chic tixsiq'ueb re te'ilok re li racui̱mk. Ut eb a'an, sa' xk'ehil li sic'oc, te'xk'axtesi chi tz'akal li jo' q'uial li ta̱tz'ak a'an, chanqueb. 42 Li Jesús quixpatz' reheb: —¿Ma inc'a' xeril sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in? Li pec li que'xtz'ekta̱na laj cablanel, a'an li k'axal lok', li quiq'ueman chok' xxuc li cab. Li Ka̱cua', a'an quixq'ue xlok'al li pec. Ut a'an xsachba ch'o̱lej chok' ke la̱o. (Sal. 118:22-23) 43 Jo'can nak ninye e̱re nak lix nimajcual cuanquilal li Dios ta̱mak'ek' che̱ru ut ta̱q'uehek' re jalanil tenamit ut eb a'an chic li te'pa̱ba̱nk ut te'cua̱nk sa' ti̱quilal. 44 Li ani ta̱t'anek' sa' xbe̱n li pec a'in tixtoch'i rib. Ut cui ani sa' aj be̱n ta̱t'anek' li pec a'in, xujinbil ta̱cana̱k, chan li Jesús. 45 Ut eb lix be̱nil aj tij ut eb laj fariseos que'xtau ru nak chirixeb a'an yo̱ chi a̱tinac nak quixyeheb li jaljo̱quil ru a̱tin a'in. 46 Ut que'xc'oxla raj xchapbal li Jesús, abanan que'xucuac xbaneb li q'uila tenamit xban nak profeta nak cuan chiruheb.

Mateo 22

1 Li Jesús quia̱tinac cui'chic riq'uineb sa' jaljo̱quil ru a̱tin. 2 Quixye reheb: Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan jun li rey li quixnink'ei lix sumlajic li ralal. 3 Quixtaklaheb lix mo̱s chixc'ambaleb chak li ac bokbileb. A'ut eb a'an inc'a' que'raj cha̱lc. 4 Quixtakla cui'chic jalaneb chic lix mo̱s ut quixye reheb: —Yehomak reheb li ac bokbileb, “Ac c'ubc'u li tzacae̱mk, ac xe'camsiman eb li cuacax ut chixjunil li xul li ni̱nk xtibeleb. Ac cauresinbil chixjunil. Cha̱lkex sa' li sumla̱c,” cha'akex reheb. 5 Ut eb a'an inc'a' que'raj que'rabi ut co̱eb. Cuan co̱eb sa' xc'aleba̱l ut cuan co̱eb sa' xc'ayiba̱leb. 6 Ut eb li jun ch'ol chic que'xchapeb lix mo̱s li rey, que'xrahobtesiheb ut que'xcamsiheb. 7 Ut li rey nak quirabi a'an, c'ajo' nak quijosk'o'. Quixtaklaheb lix soldado chixcamsinquil li que'camsin reheb lix mo̱s. Ut quixtakla xc'atbal lix tenamiteb. 8 Tojo'nak quixye reheb lix mo̱s: —Ya̱l nak li sumla̱c ac cauresinbil. Abanan li bokbileb ma̱cua' ajcui' xc'ulubeb cha̱lc sa' li sumla̱c. 9 Anakcuan texxic sa' eb li be bar neque'nume' cui' li cristian. Ut te̱bokeb sa' li nink'e li ani te̱tauheb chak, chan. 10 Ut co̱eb lix mo̱s sa' eb li be ut que'xc'ameb sa' li nink'e li jo' q'uial que'xtau, jun chaliqueb li cha̱bil xna'leb jo' ajcui' li inc'a' useb xna'leb. Ut quinujac li cab xbaneb li ula'. 11 Ut qui-oc li rey chirilbaleb li rula'. Nak qui-oc, quiril aran jun li cui̱nk moco tikto ta jo' nak tikto̱queb li cuanqueb sa' li sumla̱c. 12 Li rey quixye re: —At cuami̱g, ¿c'a'ut nak xat-oc chak arin chi inc'a' tikto̱cat jo' neque'xtikib rib li neque'xic sa' sumla̱c? chan. Ut li cui̱nk inc'a' quichak'oc. 13 Ut li rey quixye reheb lix mo̱s: —Bac'omak li rok ruk' ut cutumak sa' k'ojyi̱n chirix cab. Aran ut ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li c'uxuxi̱nc ruch e. 14 Nabaleb li bokbileb aban inc'a' q'uiheb li te'xtau ru li xya̱lal. 15 Ut chirix a'an, co̱eb laj fariseo ut que'xc'u̱b rib re rilbal chan ta na ru nak ta̱ru̱k nak te'xyal rix li Jesús riq'uin junak a̱tin re te'xjit cui'. 16 Que'xtaklaheb lix tzolom rochbeneb li neque'oquen chirix laj Herodes re nak te'a̱tinak riq'uin li Jesús yal re xsic'bal c'a'ru ta̱paltok cui' riq'uin li ra̱tin. Ut que'xye re: —At tzolonel, nakanau nak nacara li ya̱l. Ut sa' xya̱lal nacac'ut chiruheb li tenamit c'a'ru naraj li Dios ut ma̱ ani nacaxucua ru ut inc'a' nacasiq'ueb ru li ani nacara. 17 Ye bi' ke c'a'ru nacac'oxla chirix li na'leb a'in. ¿Ma us xq'uebal li toj re laj César li Acuabej malaj inc'a'? chanqueb. 18 Ut li Jesús quixnau nak moco anchaleb ta xch'o̱l nak yo̱queb chi patz'oc. Quixtau ru lix ma̱usilaleb ut quixye reheb: —Ex aj ca'pac'al u, ¿c'a'ut nak nequeraj xyalbal cuix? 19 C'utumak chicuu li tumin li nequextojoc cui', chan reheb. Ut que'xc'ut chiru jun li tumin. 20 Ut li Jesús quixpatz' reheb: —¿Ani aj e li jalam u̱ch cuan chiru li tumin a'in? Ut, ¿ani aj c'aba' li tz'i̱banbil chiru? chan. 21 Ut que'chak'oc ut que'xye re: —Re li Acuabej, chanqueb. Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: —Tojomak bi' re li Acuabej li c'a'ru re li Acuabej, ut tojomak re li Dios li c'a'ru re li Dios, chan. 22 Ut que'sach xch'o̱l nak que'rabi li c'a'ru quixye ut que'xcanab li Jesús ut co̱eb. Li xya̱lal lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo 23 Sa' li cutan a'an que'cuulac riq'uin li Jesús cuib oxib laj saduceo. Eb a'an inc'a' neque'xpa̱b nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak. 24 Que'xye re li Jesús: —At tzolonel, laj Moisés quixtz'i̱ba jun li chak'rab ut quixye chi jo'ca'in: Cui junak cui̱nk ta̱ca̱mk ut tixcanab li rixakil chi ma̱c'a' ralal xc'ajol, ta̱c'amek' li rixakil xban li ri̱tz'in li camenak re nak ta̱cua̱nk ralal xc'ajol sa' xc'aba' li camenak. 25 Que'cuan cuukub li cui̱nk ri̱tz'ineb rib sa' kaya̱nk. Li asbej quisumla ut nak quicam ma̱ jun li ralal xc'ajol quicuan. Ut li rixakil quic'ame' xban li ri̱tz'in li camenak re nak ta̱cua̱nk ralal xc'ajol sa' xc'aba' li camenak. 26 Ut li cui̱nk a'an quicam ajcui' ut ma̱ jun li ralal xc'ajol quicuan. Ut jo'can cui'chic quic'ulman toj retal nak que'cam chixjunileb li cuukub chi cui̱nk ri̱tz'ineb rib. 27 Ut nak ac xe'cam li cuukub chi cui̱nk, quicam ajcui' li ixk. 28 Ut sa' xcuaclijiqueb li camenak chi yo'yo, nak te'cuacli̱k eb a'an, ¿ani aj ixakil ta̱cana̱k cui' li ixk a'an, xban nak li cuukub chi cui̱nk que'cuan chok' xbe̱lom? chanqueb re li Jesús. 29 Nak quichak'oc, li Jesús quixye reheb: —La̱ex yo̱quex chixbalak'inquil e̱rib xban nak inc'a' nequetau ru li c'a'ru naxye sa' li Santil Hu chi moco nequetau ru lix cuanquil li Dios. 30 Nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak, chanchanakeb chic li ángel sa' choxa xban nak inc'a' te'sumla̱k chi moco te'sumuba̱nk chic. 31 Ut chirix lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo, ¿ma inc'a' e̱rilom sa' li Santil Hu li quixye li Dios e̱re chirix lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo? Quixye chi jo'ca'in: 32 La̱in lix Dios laj Abraham, lix Dios aj Isaac, ut lix Dios laj Jacob. Li Dios, a'an ma̱cua' xDioseb li camenakeb; xDioseb ban li yo'yo̱queb, chan li Jesús. (Jo'can nak li Dios quixc'ut nak cuan xcuaclijiqueb chi yo'yo li camenak.) 33 Ut li q'uila tenamit que'sach xch'o̱leb chirabinquil li xya̱lal li yo̱ chixch'olobanquil li Jesús chiruheb. Li chak'rab k'axal nim xcuanquil 34 Ut nak laj fariseo que'xq'ue retal nak inc'a' chic que'ru xsumenquil li Jesús laj saduceo, eb a'an chic que'xch'utub ribeb chixc'u̱banquil chanru te'xba̱nu. 35 Ut jun reheb, aj tzolol chak'rab, quipatz'oc re li Jesús yal re xyalbal rix. 36 —At tzolonel, chan re li Jesús, ¿Bar cuan li chak'rab li k'axal nim xcuanquil?— 37 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Li chak'rab li k'axal nim xcuanquil, a'an a'in: Ta̱ra li Ka̱cua' la̱ Dios chi anchal a̱ch'o̱l ut chi anchal la̱ cua̱m ut chi anchal la̱ c'a'ux. 38 A'an a'in li xbe̱n chak'rab, li k'axal nim xcuanquil sa' xya̱nkeb chixjunil. 39 Ut li xcab, chanchan ajcui' a'in: Ta̱ra la̱ cuas a̱cui̱tz'in jo' nak nacara a̱cuib la̱at. 40 Cui nacaba̱nu li cuib chi chak'rab a'in ac xaba̱nu li naxye sa' chixjunil li chak'rab jo' ajcui' li yebil xbaneb li profeta, chan li Jesús. Li Cristo, li yechi'inbil xban li Dios, a'an ralal xc'ajol li rey David 41 Ut nak toj ch'utch'u̱queb laj fariseo, li Jesús quixpatz' reheb: 42 —¿C'a'ru nequec'oxla chirix li Cristo, li yechi'inbil xban li Dios? ¿Ani aj alal aj c'ajol nak nequeye?— Ut que'xye re: —Ralal xc'ajol li rey David.— 43 Li Jesús quixye reheb: —¿C'a'ut nak laj David quixye li c'a'ru quirec'a sa' xch'o̱l xban li Santil Musik'ej nak quixye “Ka̱cua'” re li Cristo? Quixye chi jo'ca'in: 44 Li Ka̱cua' Dios quixye re li Ka̱cua' laj Colol cue, c'ojlan sa' lin nim uk' toj tinq'ueheb li xic' neque'iloc a̱cue rubel la̱ cuanquil, chan. (Sal. 110:1) 45 Li rey David quixye “Ka̱cua'” re, usta a'an xcomoneb li ralal xc'ajol.— 46 Ut ma̱ jun chic quiru chi sume̱nc re li Jesús. Ut chalen sa' li cutan a'an, ma̱ ani chic quixcacuu xch'o̱l chi patz'oc re li Jesús.

Mateo 23

1 Tojo'nak li Jesús quixch'olob li xya̱lal chiruheb li q'uila tenamit jo'queb ajcui' lix tzolom ut quixye reheb: 2 —Eb laj tz'i̱b ut eb laj fariseo, q'uebileb xcuanquil chixch'olobanquil xya̱lal li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. 3 Jo'can nak chixjunil li te'xye e̱re, chec'u̱la sa' e̱ch'o̱l ut cheba̱nu. Abanan me̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu eb a'an xban nak yal riq'uin xtz'u̱mal reheb neque'xye ut inc'a' neque'xba̱nu li c'a'ru neque'xye. 4 K'axal a̱l li i̱k neque'xq'ue sa' xbe̱neb li cristian ut k'axal ch'a'aj xc'ambal. A'ut eb a'an chi moco riq'uin ru'uj ruk'eb neque'raj xch'e'bal. 5 Chixjunil li c'a'ak re ru neque'xba̱nu, a'an yal re nak te'ilek' xbaneb li cristian. Neque'xyi̱b chi ni̱nk ru li coc' ca̱x filacterias xc'aba' bar nacuan cui' li chak'rab ut neque'xbac' sa' xpe̱quemeb ut sa' xteleb. Ut nacuulac chiruheb li rak'eb chi ni̱nk lix sahob ru chire. 6 Ut nak neque'xic chi cua'ac sa' eb li nink'e neque'xsic' li cha̱bil na'ajej bar te'q'uehek' xlok'al, ut neque'raj c'ojla̱c sa' li na'ajej k'axal lok' nak cuanqueb sa' li cab bar neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. 7 Eb a'an neque'raj nak te'oxlok'i̱k ut te'q'uehek' xsahil xch'o̱leb sa' eb li be. Ut neque'raj nak li tenamit te'xye “tzolonel” reheb. 8 Abanan la̱ex me̱rahi ru nak li tenamit te'xq'ue e̱lok'al ut te'xye “tzolonel” e̱re xban nak jun ajcui' laj tzolol e̱re cuan. La̱in li Cristo laj tzolol e̱re ut che̱junilex la̱ex e̱ri̱tz'in e̱rib. 9 Ut ma̱ ani te̱q'ue chok' e̱ka̱cua' sa' ruchich'och', xban nak jun ajcui' li Ka̱cua' cuan. A'an cuan sa' choxa. 10 Chi moco chec'aba'in aj c'amol be, xban nak jun ajcui' laj c'amol e̱be. A'an la̱in li Cristo. 11 Li ani nac'anjelac che̱ru, a'an li k'axal nim xcuanquil sa' e̱ya̱nk. 12 Li ani naxq'ue xcuanquil xjunes rib, li jun a'an ta̱cubsi̱k xcuanquil. Ut li ani naxcubsi rib, li jun a'an ta̱q'uehek' xcuanquil. 13 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n, la̱ex aj tz'i̱b ut la̱ex aj fariseo, ex aj ca'pac'al u. Inc'a' nequec'ut li xya̱lal chiruheb li tenamit ut nequeram chiruheb lix cuanquil li Dios. La̱ex inc'a' nequeraj xk'axtesinquil e̱rib rubel xcuanquil li nimajcual Dios ut inc'a' ajcui' nequecanabeb chixk'axtesinquileb rib li ani neque'raj. 14 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n, la̱ex aj tz'i̱b ut la̱ex aj fariseo, ex aj ca'pac'al u. Nequemak' li rochocheb li xma̱lca'an ut nequeyal xmukbal le̱ ma̱usilal riq'uin nak najt rok nequextijoc. Ut xban a'an k'axal cui'chic ra li tojbal ma̱c li ta̱cha̱lk sa' e̱be̱n. 15 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tz'i̱b ut la̱ex aj fariseo, ex aj ca'pac'al u. Nequesuti li ruchich'och' jo' ajcui' li palau re xsic'bal ani ta̱pa̱ba̱nk re le̱ tijleb. Ut nak ac xe'xk'axtesi rib sa' e̱ya̱nk, k'axal cui'chic yibru xna'lebeb che̱ru la̱ex ut e̱ma̱c la̱ex nak te'xic sa' xbalba. 16 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n, la̱ex mutz' aj c'amol be. La̱ex nequeye: —Li ani tixba̱nu xjuramento sa' xc'aba' lix templo li Dios, inc'a' tento tixba̱nu li quixye. Abanan li ani tixba̱nu xjuramento sa' xc'aba' li oro li cuan sa' lix templo li Dios, li jun a'an tento nak tixba̱nu li c'a'ru xye sa' xjuramento, chanquex. 17 Ma̱c'a' e̱na'leb ut mutz'ex xban nak inc'a' nequetau xya̱lal. ¿Bar cuan li k'axal nim xcuanquil? ¿Ma li oro, malaj a' lix templo li Dios li nasantobresin re li oro? 18 Ut nequeye ajcui': —Li ani naxba̱nu xjuramento sa' xc'aba' li artal, li jun a'an inc'a' tento tixba̱nu li c'a'ru quixye. Abanan li ani naxba̱nu xjuramento sa' xc'aba' li mayej cuan sa' xbe̱n li artal, tento nak tixba̱nu li c'a'ru quixye sa' lix juramento, chanquex. 19 Ma̱c'a' e̱na'leb ut mutz'ex xban nak inc'a' nequetau xya̱lal. ¿Bar cuan li k'axal nim xcuanquil? ¿Ma li mayej malaj a' li artal li nasantobresin re li mayej? 20 Jo'can nak li ani tixba̱nu xjuramento sa' xc'aba' li artal, naxye xjuramento sa' xc'aba' a'an ut sa' xc'aba' ajcui' chixjunil li c'a'ru cuan sa' xbe̱n. 21 Ut li ani naxba̱nu lix juramento sa' xc'aba' lix templo li Dios, naxba̱nu sa' xc'aba' lix templo li Dios ut sa' xc'aba' ajcui' li Dios li nacuan chi sa'. 22 Ut li ani naxba̱nu xjuramento sa' xc'aba' li choxa, naxba̱nu xjuramento sa' xc'aba' lix c'ojariba̱l li Dios ut sa' xc'aba' ajcui' li Dios li c'ojc'o sa' xbe̱n. 23 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tz'i̱b ut ex aj fariseo, ex aj ca'pac'al u. Nequemayeja lix laje̱tkil li isqui'ij, li eneldo ut li comino. Ut nequetz'ekta̱na li k'axal cuan xcuanquil sa' li chak'rab. Inc'a' nequeba̱nu li ti̱quilal. Inc'a' nequex-uxta̱nan u ut inc'a' nequexpa̱ban. Us nak nequemayeja lix laje̱tkil abanan inc'a' raj nequecanab xba̱nunquil li k'axal cuan xcuanquil. 24 Ex mutz' aj c'amol be, nequeyal e̱k'e chixba̱nunquil li c'a'ak re ru li ma̱c'a' xcuanquil, abanan li nim xcuanquil inc'a' nequeba̱nu. Chanchan nak nequetz'il ru le̱ ha' re nak inc'a' te̱nuk' li coc' suk ut a' chic li ni̱nki xul camello nequenuk'. 25 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tz'i̱b ut aj fariseo, ex aj ca'pac'al u, xban nak a' chic li rix le̱ sec' ut le̱ plato nequech'aj, aban lix sa' numtajenak chi tz'aj xban le̱ ma̱usilal ut li elk'ac nequeba̱nu. 26 Ex mutz' aj fariseo, ch'ajomak xbe̱n cua lix sa' le̱ sec' ut le̱ plato re nak ch'ajbilak ajcui' li rix. 27 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tz'i̱b ut la̱ex aj fariseo, ex aj ca'pac'al u. Chanchanex li neque'muke' cui' li camenak. Bonbileb rix ut c'ajo' xchak'al eb ru, a'ut chi sa' nujenak chi tz'aj ut chi xbakel camenak. 28 Jo'can ajcui' la̱ex. Relic chi ya̱l nak cha̱bil nequexc'utun chiruheb li tenamit. Abanan le̱ ch'o̱l nujenak chi ma̱usilal ut la̱ex aj ca'pac'al u. 29 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tz'i̱b ut la̱ex aj fariseo, ex aj ca'pac'al u. Nequeyi̱b li que'muke' cui' li profetas ut nequerutz'u'uji chak ru li que'muke' cui' li ti̱queb xch'o̱l. 30 Ut la̱ex nequeye: —Cui ta la̱o ac cuanco chak sa' li cutan nak xe'cuan li kaxe' kato̱n, inc'a' raj xkaba̱nu jo' que'xba̱nu eb a'an. Inc'a' raj xkacamsiheb li profetas, chanquex. 31 Abanan riq'uin li ma̱usilal li nequeba̱nu la̱ex, nac'utun nak juntak'e̱tex riq'uineb le̱ xe'to̱nil yucua', li que'camsin reheb li profetas. 32 Choyomak bi' xba̱nunquil li inc'a' us li que'xtiquib xba̱nunquil le̱ xe'to̱nil yucua'. 33 Chanchanex c'anti', chanchanex ralex c'ambolay, ¿chan ta cui' ru nak texcolek' chiru lix tojba ma̱c sa' xbalba? 34 La̱in tintaklaheb e̱riq'uin li profeta ut li cuanqueb xna'leb ut eb laj tzolonel. Abanan la̱ex inc'a' te̱rabi. Ut sa' xya̱nkeb a'an, cuan te̱camsiheb, cuan te̱q'ueheb chiru cruz, ut cuan cui'chic li te̱rahobtesiheb sa' li cab li nequech'utub cui' e̱rib chixtzolbal ra̱tin li Dios. Ut cuan cui'chic te̱ta̱keheb sa' li junju̱nk chi tenamit re xchapbaleb. 35 Xban le̱ ma̱usilal a'an, ta̱t'anek' sa' e̱be̱n lix camiqueb li cha̱bileb xna'leb riq'uin xcamic laj Abel li ti̱c xch'o̱l ut toj riq'uin xcamic li ralal laj Berequías laj Zacarías xc'aba' li quecamsi chiru neba̱l chixc'atk li rochoch li Dios ut li artal. 36 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak chixjunil li camsi̱nc que'xba̱nu chak junxil, jo' ajcui' li yo̱quex chixba̱nunquil anakcuan, ta̱t'anek' ajcui' sa' e̱be̱n la̱ex li cuanquex anakcuan xban nak yo̱quex chixba̱nunquil jo' que'xba̱nu eb a'an. Quiyot'e' xch'o̱l li Jesús chirilbaleb aj Jerusalén 37 Ex aj Jerusalén, ex aj Jerusalén, neque-camsiheb li tz'akal profeta ut nequecuti chi pec eb li neque'takla̱c e̱riq'uin xban li Dios. Nabal sut raj xcuaj e̱colbal jo' nak naxch'utubeb li ral li caxlan rubel lix xic'. Abanan la̱ex inc'a' xeraj. 38 Ut anakcuan le̱ tenamit jo' ajcui' li templo ta̱cana̱k chi naq'uirnac aj chic ru. 39 Tinye ut e̱re chalen anakcuan inc'a' chic te̱ril cuu toj nak te̱ye, “Osobtesinbilak a'an li xchal sa' xc'aba' li Ka̱cua'”. Toj aran chic te̱ril cuu, chan li Jesús.

Mateo 24

1 Qui-el sa' li templo li Jesús, ut nak yo̱ chi xic, que'cuulac lix tzolom riq'uin ut que'xc'ut chiru li ni̱nki cab xcue̱nt li templo. 2 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Us ajcui' nak te̱ril chi us chixjunil a'in xban nak ta̱cuulak xk'ehil nak ma̱ jun chic reheb li pec a'an ta̱cana̱k sa' xna'aj chi inc'a' ta ta̱juq'uek', chan. 3 Ut chirix a'an, co̱ chiru li tzu̱l Olivos ut nak li Jesús quic'ojla aran xjunes, lix tzolom que'cuulac riq'uin ut que'xye re: —Ye ke jok'e ta̱c'ulma̱nk li yo̱cat chixyebal. ¿C'a'ru talajc'ulma̱nk nak ta̱cuulak xk'ehil la̱ c'ulunic? Ut ¿c'a'ru retalil li roso'jiqueb li cutan a'in?— 4 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Cheq'uehak retal re nak ma̱ ani chibalak'i̱nk e̱re. 5 Nabal te'cha̱lk chi balak'i̱nc, ut te'xye nak sa' inc'aba' xe'chal, abanan moco ya̱l ta. Tole'xye, “La̱in li Cristo”, cha'keb. Ut nabal te'balak'i̱k xbaneb. 6 Nak te̱rabi nak yo̱ li ple̱t ut nak te̱rabi resil nak ticla̱c re li ple̱t yalak bar, mexxucuac xban nak tento nak ta̱c'ulma̱nk chi jo'can. Abanan moco ac a'an ta roso'jiqueb li cutan a'in. 7 Nabal li tenamit te'pletik chi ribileb rib. Ut eb li acuabej te'xpleti ribeb. Talajcua̱nk li cue'ej ut ta̱cua̱nk li yajel ut ta̱cua̱nk li hi̱c sa' nabal chi na'ajej. 8 Abanan chixjunil a'an yal xticlajic li raylal li ta̱cha̱lk. 9 Tojo'nak texk'axtesi̱k ut texrahobtesi̱k ut texcamsi̱k. Ut xic' tex-ilek' xbaneb chixjunileb li tenamit sa' inc'aba' la̱in. 10 Ut sa' eb li cutan a'an nabaleb te'xcanab lix pa̱ba̱leb. Ut a'anakeb chic li te'q'uehok reheb laj pa̱banel sa' raylal. Ut xic' chic te'ril ribeb. 11 Ut nabaleb li profeta aj balak' te'cha̱lk ut nabaleb te'balak'i̱k xbaneb. 12 Ut xban nak ta̱numta̱k li ma̱usilal, nabaleb te'xcanab xra̱baleb li ras ri̱tz'in. 13 Ut li ani tixcuy xnumsinquil li raylal a'in toj sa' roso'jic lix yu'am, a'an ta̱colek'. 14 Ut li resil lix nimajcual cuanquilal li Dios ta̱yema̱nk yalak bar jun sut rubel choxa re nak chixjunileb li tenamit te'rabi resil li colba-ib. Tojo'nak ta̱cha̱lk li roso'jiqueb li cutan. 15 Chetzolak rix chi us li c'a'ru quixye li profeta Daniel re nak te̱tau ru li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk. A'an quixye nak eb laj balak' te'rocsi sa' li rochoch li Dios bar ma̱cua' xc'ulub cui' cua̱nc li k'axal yibru ut xucuajel rilbal xban lix ma̱usilal, ut riq'uin a'an te'xmux ru lix templo li Dios. (Dan. 9:27; 12:11) 16 Nak te̱ril a'an, la̱ex li cuanquex Judea, chex-e̱lelik sa' junpa̱t ut texxic toj sa' li tzu̱l. 17 Li ani cua̱nk chak sa' xbe̱n li rochoch nak ta̱c'ulma̱nk a'an, chi cubec chak ut ti̱c ta̱e̱lelik ut inc'a' chic ta̱oc sa' rochoch chirisinquil li c'a'ru cuan re. 18 Ut li ani cua̱nk chak sa' xc'aleba̱l inc'a' chic chisuk'i̱k sa' rochoch chixxocbal li rak'. 19 Tok'obak ruheb li yaj aj ixk ut li yo̱queb chi tu'resi̱nk sa' eb li cutan a'an xban nak k'axal cui'chic ch'a'aj li e̱lelic chok' reheb. 20 Chextijok ut chetz'a̱ma chiru li Dios re nak inc'a' ta̱c'ulma̱nk li raylal a'in sa' habalk'e chi moco sa' li hiloba̱l cutan. 21 Sa' eb li cutan a'an ma̱ ca'ch'in li raylal ta̱c'ulma̱nk. Ma̱ jun cua quic'ulman chi jo'can chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och', chi moco ta̱c'ulma̱nk junak chic jo'can mokon. 22 Cui ta ma̱c'a' sa' xch'o̱l li Ka̱cua' xrakbal ruheb li cutan a'an, ma̱ ani raj ta̱cana̱k chi yo'yo sa' ruchich'och'. Jo'can nak li Ka̱cua' tixse̱ba xrakbal ruheb li cutan a'an sa' xc'aba'eb li sic'bileb ru. 23 Jo'can nak cui ani ta̱yehok e̱re, “Cue' li Cristo,” malaj, “le' cuan li Cristo,” me̱pa̱b li c'a'ru tixye. 24 Nabaleb aj balak' te'c'ulu̱nk ut te'xye nak a'aneb li Cristo. Ut cuan te'xye nak a'aneb profeta. Nabal li c'a'ak re ru te'xc'utbesi ut sachba ch'o̱lej telaje'xba̱nu re xyalbal xbalak'inquileb li tenamit, jo'queb ajcui' li sic'bileb ru xban li Dios. 25 Abanan cheq'uehak retal. Ac xinye e̱re li c'a'ru talaje'c'ulma̱nk. 26 Cui ut neque'xye e̱re, “Le' sa' li chaki ch'och' cuan li Cristo,” mexxic chirilbal. Cui ut neque'xye e̱re, “Arin cuan sa' cab,” me̱pa̱b li c'a'ru te'xye. 27 La̱in li C'ajolbej tinc'ulu̱nk sa' junpa̱t. Chanchan lix repom li ca̱k na-el chak sa' releb sak'e ut naxc'ut rib toj sa' roqueb sak'e. 28 Ya̱l li neque'xye nak bar cua̱nk junak camenak, aran te'xtu̱b rib li so'sol. Nak tol-e̱lk cui'chic li C'ajolbej Dios 29 Ut sa' eb li cutan a'an nak acak xrake' li raylal a'an, ta̱k'ojyi̱nok' ru li sak'e ut li po inc'a' chic ta̱cutanok' ru. Ta̱ec'a̱nk chak ru li choxa ut li chahim talaje't'anek' chak. 30 Tojo'nak ta̱c'utu̱nk sa' choxa li cuetalil la̱in li C'ajolbej. Ut te'yot'ek' ut te'ya̱bak chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Ut te'ril cuu la̱in li C'ajolbej nak yo̱kin chak chi cha̱lc sa' li chok riq'uin lix nimal incuanquil ut inlok'al. 31 Ut nak ta̱ec'a̱nk chak chi cau li trompeta, tintaklaheb lin ángel. Ut te'xch'utub li sic'bileb ru inban li cua̱nkeb yalak bar jun sut rubel choxa jun sut sa' ruchich'och'. 32 Cheq'uehak retal c'a'ru naxba̱nu li jun to̱n chi higo. Nak nak'unk'ut chak li xak chi e̱lc, riq'uin a'an te̱nau nak yo̱ chak chi nach'oc li sak'ehil. 33 Jo' nak li higo naxc'utbesi retalil li sak'ehil, jo'can ajcui' chixjunil li c'a'ak re ru a'an talaje'c'ulma̱nk, naxc'utbesi retalil nak yo̱ chi cuulac xk'ehil nak toline̱lk cui'chic la̱in li C'ajolbej. 34 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak toj talaje'c'ulma̱nk chixjunil li c'a'ak re ru a'in chi toj ma̱ji' neque'oso' li tenamit a'in. 35 Li choxa ut li ruchich'och' talaje'osok'. Abanan li cua̱tin inc'a' ta̱cana̱k yal chi jo'can chi inc'a' ta ta̱c'ulma̱nk chixjunil li c'a'ak re ru xinye. 36 Abanan ma̱ ani nana'oc re jok'e lix k'ehil ut lix ho̱nal inc'ulunic. Eb li ángel sa' choxa inc'a' neque'xnau chi moco la̱in li C'ajolbej ninna'oc re. Ca'aj cui' li Dios Acuabej nana'oc re jok'e ta̱c'ulma̱nk a'in. 37 Jo' quic'ulman sa' xcutan laj Noé, jo'can ajcui' ta̱c'ulma̱nk nak toline̱lk cui'chic la̱in li C'ajolbej. 38 Sa' eb li cutan a'an nak toj ma̱ji' quicuan li but'i ha', eb li tenamit yo̱queb chak chi cua'ac ut yo̱queb chi uc'ac, ut yo̱queb chi sumla̱c ut chi sumuba̱nc toj sa' li cutan nak qui-oc laj Noé sa' li jucub cab. 39 Ut inc'a' que'xtau xya̱lal toj quichal li but'i ha' ut quilaje'c'ame' chixjunileb xban li but'. Chanchan ajcui' a'an nak toline̱lk cui'chic la̱in li C'ajolbej. 40 Sa' li cutan a'an cuib li cui̱nk cua̱nkeb sa' c'aleba̱l, jun aj pa̱banel ut jun li ma̱cua' aj pa̱banel. Ut laj pa̱banel, a'an li ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic li ma̱cua' aj pa̱banel, a'an ta̱canaba̱k. 41 Ut cuib li ixk yo̱keb chi que'ec sa' jun chi que'leb, jun aj pa̱banel ut jun li ma̱cua' aj pa̱banel. Ut laj pa̱banel, a'an li ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic li ma̱cua' aj pa̱banel, a'an ta̱canaba̱k. 42 Jo'can nak yo'on cua̱nkex xban nak inc'a' nequenau jok'e ho̱nal toline̱lk la̱in li Ka̱cua'. 43 Chenauhak a'in: nak cui ta naxnau li yucua'bej sa' li cab jok'e ho̱nal re li k'ojyi̱n tol-e̱lk laj e̱lk', ta̱yo'lek raj ut inc'a' raj tixcanab chi elk'ac xsa' li rochoch. 44 Jo'can ajcui' la̱ex yo'on cua̱nkex chi oybeni̱nc xban nak inc'a' nequenau jok'e ho̱nal tincuulak la̱in li C'ajolbej. Tincuulak chi ma̱c'a' sa' e̱ch'o̱l. Li cha̱bil aj c'anjel ut li inc'a' cha̱bil aj c'anjel 45 ¿Ani ut laj c'anjel cha̱bil ut cuan xna'leb? A'an li quiq'uehe' xcuanquil xban lix patrón sa' xbe̱neb li rech mo̱sil ut a'an ta̱q'uehok re xtzacae̱mkeb sa' x-o̱ril. 46 Us xak re laj c'anjel a'an li yo̱k chixba̱nunquil chi jo'can nak tol-e̱lk lix patrón. 47 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak lix patrón tixk'axtesi sa' ruk', chixjunil lix juncablal. 48 Aban cui laj c'anjel a'an inc'a' us lix na'leb, tixye sa' xch'o̱l, “Lin patrón ta̱ba̱yk chak chi c'ulu̱nc.” 49 Ut ta̱oc chixsac'baleb li rech aj c'anjelil, ut ta̱oc chi cua'ac ut chi uc'ac rochbeneb li calajenak. 50 Ut ma̱c'a'ak sa' xch'o̱l nak tol-e̱lk lix patrón. 51 Ut ta̱c'ajtesi̱k ru ut ta̱q'uehek' sa' xya̱nkeb laj ca'pac'al u. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li c'uxuxi̱nc ruch e.

Mateo 25

1 Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan li quic'ulman sa' jun li sumla̱c. Li laje̱b chi tuk' ix que'xc'am lix candil ut co̱eb sa' jun li sumla̱c chixc'ulbal li be̱lomej. 2 O̱b cuanqueb xna'leb ut li o̱b chic ma̱c'a' xna'lebeb. 3 Li o̱beb li ma̱c'a'eb xna'leb inc'a' que'xcauresi rib chi us. Que'xc'am lix candil, abanan inc'a' que'xc'am xya'al lix candil. 4 Ut li cuanqueb xna'lebeb que'xcauresi rib chi us, que'xc'am lix candil ut que'xc'am ajcui' lix ya'al. 5 Ut nak quibay chak li be̱lomej, neque'xi̱kan chixjunileb toj retal quicube xcuaraheb. 6 Ut sa' tuktu k'ojyi̱n, que'rabi nak yo̱queb chixjapbal reheb li tenamit chixyebal: —Cue' chak li be̱lomej. Ayukex, c'ulumak chak, chanqueb. 7 Ut li laje̱b chi tuk' ix que'aj ru ut que'oc xyi̱banquil lix candil. 8 Ut li o̱b li ma̱c'a'eb xna'leb que'xye reheb li o̱b chic li cuanqueb xna'leb: —Jec'omak bayak xya'al li kaxam xban nak chupc re li kacandil, chanqueb. 9 Aban li cuanqueb xna'leb que'xye: —Inc'a' naru. Inc'a' ta̱tz'aklok li xya'al li ke cui takaq'ue e̱re la̱ex. Ayukex riq'uineb laj c'ay. Lok'omak chak e̱re, chanqueb reheb. 10 Ut cuanqueb chak chixlok'bal lix ya'al lix candil nak col-e̱lk li be̱lomej. Ut li o̱b chic li cuanqueb xya'al lix candil que'oc rochben sa' li cab. Ut quitz'ape' li oqueba̱l. 11 Ut nak que'suk'i chak li o̱b chi tuk' ix chixlok'bal xya'al lix xameb, que'oc chibokoc sa' li oqueba̱l ut que'xye: —Ka̱cua', te li cab chiku, chanqueb. 12 Ut li be̱lomej quichak'oc ut quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re inc'a' ninnau e̱ru.— 13 Jo'can nak la̱in ninye e̱re: Yo'on cua̱nkex xban nak inc'a' nequenau li cutan chi moco li ho̱nal jok'e toline̱lk la̱in li C'ajolbej. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li tumin naxc'utbesi chanru nak toc'anjelak chiru li Dios 14 Ut lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan jun li cui̱nk li ac xic re chi najt. Quixbokeb lix mo̱s riq'uin ut quixk'axtesi lix tumin sa' ruk'eb lix mo̱s. 15 Quixq'ue o̱b mil pe̱s re li jun, cuib mil re li jun chic ut quixq'ue jun mil re li jun chic. Quixq'ue re li junju̱nk a' yal chanru lix se̱bal xch'o̱l chi rilbal. Tojo'nak co̱ chi najt. 16 Ut li mo̱s li quic'uluc re li o̱b mil pe̱s, qui-oc chi yacoc chiru ut quire̱chani o̱b mil pe̱s chic sa' xbe̱n li quixc'ul. 17 Ut jo'can cui'chic quixba̱nu li quic'uluc re li cuib mil pe̱s. Ut quire̱chani cuib mil pe̱s chic sa' xbe̱n li quixc'ul. 18 A'ut li mo̱s li quic'uluc re li jun mil pe̱s, co̱ ut quixbec jun li jul sa' ch'och'. Ut aran quixmuk li jun mil pe̱s li quiq'uehe' re xban lix patrón. 19 Ut najterak chic, quic'ulun lix patroneb laj c'anjel a'an. Quixbokeb lix mo̱s chixk'axtesinquil xcue̱nteb. 20 Ut quicuulac li mo̱s li quic'uluc re li o̱b mil pe̱s. Ut quixc'am chak li o̱b mil li quixc'ul ut quixc'am chak ajcui' li o̱b mil chic li xbe̱n li quire̱chani, ut quixye: —Ka̱cua', o̱b mil pe̱s caq'ue cue. Cuaye' la̱ tumin ut o̱b mil chic xcue̱chani chak sa' xbe̱n li caq'ue cue, chan. 21 Ut lix patrón quixye re: —K'axal us xaba̱nu. La̱at cha̱bilat ut tz'akalat aj c'anjel. Sa' xbe̱n li ca'ch'in xink'axtesi a̱cue, cha̱bil xat-el. Anakcuan tink'axtesi chic nabal a̱cue. Chisahok' sa' la̱ ch'o̱l xban nak tattz'ako̱nk ajcui' riq'uin li sahil ch'o̱lejil li cuan cuiq'uin la̱in, chan. 22 Ut li mo̱s li quic'uluc re li cuib mil pe̱s quicuulac ut quixye: —Ka̱cua', caq'ue cue cuib mil pe̱s ut cuib mil pe̱s chic xcue̱chani chak sa' xbe̱n, chan. 23 Ut lix patrón quixye re: —Us xaba̱nu. Cha̱bilat aj c'anjel. Riq'uin li ca'ch'in xinq'ue a̱cue, us xat-el. Anakcuan tink'axtesi a̱cue nabal chic. Chisahok' sa' la̱ ch'o̱l xban nak tattz'ako̱nk ajcui' riq'uin li sahil ch'o̱lejil li cuan cuiq'uin la̱in, chan. 24 Ut quicuulac ajcui' li jun chic li quic'uluc re li jun mil pe̱s ut quixye re lix patrón: —Ka̱cua', ninnau nak josk'at la̱at. Nacatk'oloc bar inc'a' nacat-au cui', ut nacatxococ bar cui' inc'a' nacatpajin iyaj. 25 Jo'can nak quinxucuac ut co̱in ut coxinmuk sa' ch'och' li caq'ue cue. Cue' li jun mil pe̱s li caq'ue cue, chan. 26 Ut li patrón quijosk'o' ut quixye re: —Inc'a' us la̱ na'leb. Inc'a' nacacuaj trabajic. Xanau nak nink'oloc bar inc'a' nin-au cui'. Ut xanau nak ninxococ bar inc'a' ninpajin cui' iyaj. 27 Jo'can ut tento nak xaq'ue raj lin tumin reheb laj to' tumin. Ut sa' inc'ulunic, xinc'ul raj ral lin tumin rochben raj li xaq'ue chi to', chan. 28 Ut li patrón quixye reheb lix mo̱s li cuanqueb aran: —Mak'omak chiru li jun mil pe̱s ut q'uehomak re li ani aj iq'uin cuan li laje̱b mil pe̱s. 29 Chixjunil li ani cuan nabal reheb, mas cui'chic ta̱q'uema̱nk re ut k'axal cui'chic nabal ta̱cua̱nk re. Ut li ani ca'ch'in ajcui' cuan re, ta̱mak'ma̱nk chiru li jo' q'uial cuan re. 30 Ut laj c'anjel a'in, ma̱c'a' na-oc cui'. Isihomak arin ut q'uehomak sa' k'ojyi̱n. Aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li c'uxuxi̱nc ruch e, chan. Li rakba a̱tin ta̱cha̱lk 31 Nak tincha̱lk la̱in li C'ajolbej riq'uin xnimal inlok'al cuochbenakeb chak chixjunileb li ángel, tojo'nak toxinc'ojla̱k sa' lin c'ojariba̱l retalil xnimal incuanquil chi rakoc a̱tin. 32 Ut te'ch'utuba̱k chicuu chixjunil xte̱paleb li tenamit li cuanqueb sa' ruchich'och'. Tojo'nak tinsiq'ueb ru ut tinq'ueheb sa' cuib ch'u̱tal jo' nak li pastor narisiheb lix carner sa' xya̱nkeb li chiba̱t. 33 Ut tinq'ueheb lin carner sa' lin nim uk' ut eb li chiba̱t tinq'ue sa' intz'e. 34 Ut la̱in li Rey tinye reheb li cuanqueb sa' lin nim: —Osobtesinbilex xban lin Yucua'. E̱chanihomak li nimajcual cuanquilal cauresinbil chok' e̱re chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och'. 35 Te̱re̱chani xban nak quintz'oca chak ut quine̱q'ue chi cua'ac. Quichakic cue ut quine̱q'ue chi uc'ac. Quinsic' cuochochnal ut quine̱c'ul e̱riq'uin. 36 Nak ma̱c'a' cuak', queq'ue cuak'. Nak quinyajer, quine̱tenk'a. Nak quincuan sa' tz'alam, coxine̱ril chak. 37 Ut eb li ti̱queb xch'o̱l te'xye cue: —Ka̱cua', ¿jok'e ta bi' catkil chi tattz'oca̱k ut jok'e ta bi' catkaq'ue chi cua'ac? ¿Jok'e ta bi' catkil chi ta̱chakik a̱cue ut jok'e ta bi' catkaq'ue chi uc'ac? cha'keb cue. 38 ¿Jok'e ta bi' casic' a̱cuochochnal ut catkac'ul ta kiq'uin? ¿Jok'e ta bi' catkil chi ma̱c'a' a̱cuak' ut quikaq'ue ta a̱cuak'? 39 ¿Jok'e ta bi' catkil chi yajat ut catkatenk'a ta? ¿Jok'e catcuan sa' tz'alam ut coxatkil ta chak? cha'keb. 40 Ut la̱in tinchak'ok ut tinye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re, cui queba̱nu a'in re junak li neque'pa̱ban cue, usta cubenak xcuanquil, cue ajcui' la̱in queba̱nu chak. 41 Tojo'nak la̱in li Rey tinye reheb li cuanqueb sa' lin tz'e: —Elenkex chicuu. Tz'ekta̱nanbilex sa' li xam li ma̱ jok'e ta̱chupk c'u̱banbil chak chok' re laj tza ut reheb ajcui' lix ángel. 42 Xban nak la̱in quintz'oca chak ut inc'a' quine̱q'ue chi cua'ac. Quichakic chak cue ut inc'a' quine̱q'ue chi uc'ac. 43 Quinsic' li cuochochnal ut inc'a' quine̱c'ul e̱riq'uin. Ma̱c'a' cuak' ut inc'a' queq'ue cuak'. Quinyajer ut inc'a' quine̱tenk'a. Quincuan chi pre̱xil ut inc'a' coxine̱ril chak, cha'kin reheb. 44 Ut te'chak'ok ut te'xye cue: —Ka̱cua', ¿jok'e ta bi' catkil chi tattz'oca̱k? ¿Jok'e ta bi' catkil chi ta̱chakik a̱cue? ¿Jok'e casic' a̱cuochochnal? ¿Jok'e catkil chi ma̱c'a' la̱ cuak' malaj yajat, malaj cuancat sa' tz'alam ut inc'a' catkatenk'a? cha'keb. 45 Ut la̱in li Rey tinchak'ok ut tinye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re, xban nak inc'a' quetenk'aheb li neque'pa̱ban cue li ma̱c'a'eb xcuanquil, inc'a' ajcui' quine̱tenk'a la̱in, cha'kin reheb. 46 Ut eb a'an te'xic sa' li tojba ma̱c chi junelic. Abanan li ti̱queb xch'o̱l cua̱nkeb xyu'am chi junelic.

Mateo 26

1 Ut nak quirake' li Jesús chixyebal chixjunil li a̱tin a'in, quixye reheb lix tzolom: 2 —La̱ex nequenau nak cuib cutan chic ma̱ nacuulac xk'ehil li pascua re xnink'einquil chanru nak que'cole' ut que'el laj Israel sa' li tenamit Egipto. Ut la̱in li C'ajolbej tink'axtesi̱k re nak tinq'uehek' chiru cruz. 3 Ut eb lix be̱nil aj tij ut eb laj tz'i̱b ut eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío que'xch'utub ribeb chiru neba̱l re li rochoch lix yucua'ileb laj tij, Caifás xc'aba'. 4 Ut que'xc'u̱b ribeb re nak te'xchap li Jesús ut re nak te'xyo'ob a̱tin chirix re xcamsinquil. 5 Ut que'xye chiribileb rib: —Inc'a' takachap li Jesús nak yo̱k li nink'e xban nak te'pok' li tenamit sa' kabe̱n ut te'oc chi pletic kiq'uin, chanqueb. Li ixk quixq'ue li sununquil ban sa' xjolom li Jesús 6 Li Jesús cuan aran Betania sa' rochoch laj Simón li saklep rix. 7 Chunchu sa' me̱x nak quicuulac jun li ixk. Cuan jun ch'ina me̱t yi̱banbil riq'uin li terto̱quil pec alabastro xc'aba'. Cuan li sununquil ban chi sa', k'axal terto xtz'ak. Li ixk quixq'ue li ban sa' xjolom li Jesús. 8 Nak que'ril a'an, eb lix tzolom que'josk'o' ut que'xye chi ribileb rib: —¿C'a'ut nak xsach li sununquil ban a'in chi ma̱c'a' rajbal? 9 Xru raj xc'ayiman chi k'axal terto xtz'ak ut xkajeq'ui raj li tumin reheb li neba', chanqueb. 10 Li Jesús quixnau li c'a'ru yo̱queb chixyebal ut quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixch'i'ch'i'inquil li ixk a'in? Canabomak xcuech'inquil xban nak us li xba̱nu cue. 11 Li neba' junelic cua̱nkeb sa' e̱ya̱nk. Abanan la̱in moco cua̱nkin ta chi junelic e̱riq'uin. 12 Li ixk a'in us li xba̱nu cue nak xq'ue li sununquil ban sa' inbe̱n. Ma̱ji' nincam abanan ac xinixban re lin mukbal. 13 Relic chi ya̱l tinye e̱re yalak bar ta̱yema̱nk resil li colba-ib sa' chixjunil li ruchich'och', ta̱yema̱nk ajcui' resil li c'a'ru xba̱nu cue li ixk a'in re xjulticanquil a'an, chan. Laj Judas Iscariote quixyechi'i xk'axtesinquil li Jesús sa' ruk'eb li xbe̱nil aj tij 14 Ut laj Judas Iscariote, jun reheb li cablaju chi xtzolom li Jesús, co̱ riq'uineb lix be̱nil aj tij. 15 Ut quixye reheb: —¿Jo' nimal te̱q'ue cue cui tink'axtesi li Jesús e̱re? chan reheb. Ut eb a'an que'xc'u̱b nak te'xq'ue laje̱b xca'c'a̱l chi tumin plata re. 16 Ut chalen sa' li cutan a'an, laj Judas yo̱ chixsic'bal jok'e tixq'ue rib re nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb. Xticlajic chak li Lok'oni̱nc re Xjulticanquil lix Camic li Jesucristo 17 Sa' li xbe̱n cutan re li nink'e nak neque'xcua' li caxlan cua chi ma̱c'a' xch'amal, que'chal lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: —¿Bar ta̱cuaj takacauresi chak li na'ajej re ta̱tzaca cui' li mayejanbil xul? chanqueb. 18 Ut li Jesús quixye reheb: —Ayukex sa' li tenamit riq'uin li cui̱nk li xinye e̱re, ut te̱ye re, “Chan laj tzolonel nak cuulac re xk'ehil lix camic. Ta̱raj xnumsinquil li nink'e Pascua sa' la̱ cuochoch rochbeneb lix tzolom,” cha'kex re li cui̱nk. 19 Ut eb lix tzolom que'xba̱nu jo' que'yehe' reheb xban li Jesús ut aran que'xcauresi li nink'e. 20 Ut nak qui-ecuu sa' li cutan a'an, quic'ojla li Jesús sa' me̱x rochbeneb lix cablaju chi tzolom. 21 Ut nak yo̱queb chi cua'ac, li Jesús quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak jun e̱re la̱ex ta̱k'axtesi̱nk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan. 22 Ut ma̱c'a' jo' nak que'raho' sa' xch'o̱leb. Ut chi xjunju̱nkaleb que'xpatz' re: —¿Ma la̱in ta bi' tink'axtesi̱nk a̱cue, Ka̱cua'?— 23 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Li ta̱k'axtesi̱nk cue, a'an li tixtz'a xcaxlan cua sa' li sec' li tintz'a cui' li cue la̱in. 24 Relic chi ya̱l la̱in li C'ajolbej tincamsi̱k jo' tz'i̱banbil retalil chicuix sa' li Santil Hu. Abanan raylal cuan sa' xbe̱n li cui̱nk a'an li ta̱k'axtesi̱nk cue. K'axal us raj chok' re li cui̱nk a'an nak inc'a' raj quiyo'la, chan li Jesús. 25 Tojo'nak quichak'oc laj Judas li ta̱k'axtesi̱nk re ut quixye: —¿Malaj ut la̱in li yo̱cat chinyebal, at tzolonel? Ut li Jesús quixye re: —La̱at xaye a̱cuib. 26 Ut nak yo̱queb chi cua'ac, li Jesús quixchap li caxlan cua. Quixbantioxi chiru li Dios, quixjachi, tojo'nak quixjeq'ui reheb lix tzolom. Ut quixye reheb: —C'ulumak, cua'omak. A'an a'in lin tz'ejcual.— 27 Ut quixchap ajcui' li sec' re uc'ac ut quixbantioxi chiru li Dios ut quixq'ue reheb ut quixye reheb: —Uc'umak li cuan sa' li sec' a'in che̱junilex, 28 xban nak a'an a'in lin quiq'uel li ta̱hoyek' re nak ta̱cuyek' xma̱queb nabal chi tenamit. Ut a'an ta̱xakaba̱nk xcuanquil li Ac' Contrato. 29 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak chalen anakcuan inc'a' chic tincuuc' lix ya'al ru li uva toj nak ta̱cuulak xk'ehil nak tincuuc' cui'chic cuochbenex sa' lix nimajcual cuanquilal lin Yucua', chan li Jesús. Li Jesús quixye nak ta̱tz'ekta̱na̱k xban laj Pedro 30 Nak ac xe'rake' xbichanquil jun li bich re xlok'oninquil li Dios, que'co̱eb sa' li tzu̱l Olivos. 31 Ut li Jesús quixye reheb: —Che̱junilex la̱ex ta̱ch'ina̱k le̱ ch'o̱l sa' inc'aba' la̱in ut tine̱canab injunes chiru li k'ojyi̱n a'in jo' tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: Tincanab chi camsi̱c laj ilol reheb li carner ut eb li carner te'xcha'cha'i ribeb. (Zac. 13:7) 32 Ut nak acak xincuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak la̱in xbe̱n cua tinxic che̱ru la̱ex aran Galilea, chan li Jesús. 33 Ut laj Pedro quichak'oc ut quixye: —Usta chixjunileb tate'xcanab, abanan la̱in inc'a' tatincanab, chan. 34 Ut li Jesús quixye re: —Relic chi ya̱l yo̱quin chixyebal a̱cue nak chiru li k'ojyi̱n a'in toj ma̱ji' naya̱bac laj tzo' xul nak la̱at ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu.— 35 Ut laj Pedro quixye cui'chic: —Ma̱ jok'e tinye nak inc'a' ninnau a̱cuu, usta tine'xcamsi a̱cuochben, chan. Ut jo'can ajcui' que'xye chixjunileb lix tzolom. Nak quitijoc chak li Jesús aran Getsemaní 36 Li Jesús quicuulac rochbeneb lix tzolom sa' li na'ajej Getsemaní. Ut quixye reheb lix tzolom: —C'ojlankex cuan arin roybeninquil nak tinxic chi tijoc toj le', chan. 37 Ut quixc'am chirix laj Pedro jo'queb ajcui' li cuib chi ralal laj Zebedeo. Ut li Jesús qui-oc chi rahoc sa' xch'o̱l ut c'ajo' nak ta̱yot'ek' xch'o̱l. 38 Ut quixye reheb: —Cuan jun raylal sa' inch'o̱l ut yo̱ chinyot'bal. Inc'a' chic nincuy nak nacuec'a. Cana̱kex arin ut yo'lenkex cuochben, chan. 39 Ut quibe̱c chic ca'ch'in li Jesús ut quixhupub rib sa' ch'och' ut quitijoc. Ut quixye: —At inYucua', cui ta naxq'ue rib, inc'a' raj tinc'ul li raylal a'in. Abanan chi-uxma̱nk li c'a'ru nacacuaj la̱at ut ma̱cua' li nacuaj la̱in.— 40 Ut nak quisuk'i riq'uineb lix tzolom, quixtauheb chi cua̱rc. Ut quixye re laj Pedro: —¿Ma toj yo̱quex chi cua̱rc? ¿Ma inc'a' xru xexyo'lec jun o̱rak cuochben? 41 Chexyo'lek ut chextijok re nak inc'a' te̱q'ue e̱rib chi a̱le̱c. La̱ex nequeraj raj xba̱nunquil li us, abanan e̱junes inc'a' texru̱k, chan. 42 Ut li Jesús co̱ cui'chic xca' sut chi tijoc ut quixye: —At inYucua', cui ta naxq'ue rib nak inc'a' raj tinc'ul li raylal a'in, abanan chi-uxma̱nk li c'a'ru nacacuaj la̱at.— 43 Ut nak quisuk'i cui'chic li Jesús, quixtauheb cui'chic chi cua̱rc lix tzolom xban nak ma̱ ca'ch'in lix cuaraheb. 44 Quixcanabeb ut co̱ cui'chic chi tijoc rox sut ut jo'can cui'chic quixtz'a̱ma chiru li Dios. 45 Tojo'nak quichal cui'chic riq'uineb lix tzolom ut quixye reheb: —¿Ma toj yo̱quex chi cua̱rc? Tz'akalak li hila̱nc xeba̱nu. Ac xtau xk'ehil nak la̱in li C'ajolbej tink'axtesi̱k sa' ruk'eb laj ma̱c. 46 Cuaclinkex anakcuan, yo'keb; cue' chak li ta̱k'axtesi̱nk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan. Nak que'xc'am chi pre̱xil li Jesús 47 Toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac li Jesús nak cox-e̱lk laj Judas. A'an jun reheb li cablaju. Nabal que'chal rochben taklanbileb chak xbaneb li xbe̱nil aj tij ut xbaneb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj judío. Cuanqueb xch'i̱ch' ut cuanqueb xche'. 48 Li ta̱k'axtesi̱nk re ac xc'u̱b chak rib riq'uineb c'a'ru li retalil li tixc'ut. Quixye reheb: —Li ani tincuutz' ru, a'an li te̱chap.— 49 Ut laj Judas co̱ chi junpa̱t riq'uin li Jesús ut quixye re: —¿Chan xacuil, at tzolonel?— ut quirutz' ru. 50 Ut li Jesús quixye re: —Cuami̱g, ¿c'a'ru a̱cuajom arin?— Tojo'nak que'nach'oc riq'uin li Jesús ut que'xchap. 51 Ut jun reheb li rochben li Jesús quirisi chak lix ch'i̱ch' ut quixch'ot lix xic lix mo̱s li xbe̱nil aj tij. 52 Tojo'nak quiyehe' re xban li Jesús: —Q'ue la̱ ch'i̱ch' sa' lix na'aj xban nak chixjunileb li neque'pletic riq'uin ch'i̱ch', riq'uin ch'i̱ch' ajcui' te'osok'. 53 ¿Ma inc'a' nacanau nak naru tintz'a̱ma chiru lin Yucua' ut a'an tixtakla raj chak anakcuan anakcuan q'uila ok'ob chi ángel chincolbal? 54 Abanan cui tixtakla raj chak eb li ángel, ¿chan raj ru nak ta̱tz'aklok ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu, li naxye nak jo'ca'in tento ta̱c'ulma̱nk? chan li Jesús. 55 Ut sa' li ho̱nal a'an li Jesús quixye reheb li q'uila tenamit, —¿Ma la̱in ta bi' aj e̱lk' nak xexchal chinchapbal riq'uin che' ut riq'uin ch'i̱ch'? Rajlal cutan ninc'ojla sa' e̱ya̱nk che̱tzolbal sa' li rochoch li Dios ut inc'a' quine̱chap aran. 56 Abanan chixjunil a'in x-uxman re nak ta̱tz'aklok ru li Santil Hu tz'i̱banbil xbaneb li profeta. Tojo'nak que'e̱lelic chixjunileb lix tzolom ut que'xcanab xjunes li Jesús. Que'xtz'il a̱tin chirix li Jesús nak cuan chiru lix yucua'il eb laj tij 57 Ut li Jesús quic'ame' riq'uin laj Caifás, lix yucua'ileb laj tij. Aran ch'utch'u̱queb laj tz'i̱b ut eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío. 58 Ut laj Pedro chi najt yo̱ chak chixta̱kenquil li Jesús ut quicuulac toj chi ru'uj neba̱l sa' rochoch lix yucua'ileb laj tij. Qui-oc aran ut quic'ojla sa' xya̱nkeb laj c'ac'alenel re nak ta̱ril c'a'ru ta̱cana̱k cui'. 59 Ut eb li xbe̱nil aj tij ut eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío ut chixjunileb li neque'tz'iloc a̱tin yo̱queb chixsic'bal chanru nak te'xyo'ob junak a̱tin chirix li Jesús re nak ta̱ru̱k te'xk'axtesi chi camsi̱c. 60 Abanan inc'a' que'xtau usta nabal chi testigo aj tic'ti'eb cuanqueb aran. Toj que'cuulac cuib chic li testigo aj tic'ti'eb, tojo'nak que'xtau chanru te'xjit cui'. 61 Li cuib a'an que'xye: —Jo'ca'in quixye li cui̱nk a'in, “La̱in ta̱ru̱k tinjuc' li rochoch li Dios ut chiru oxib cutan tinyi̱b cui'chic”, chan. 62 Ut quixakli lix yucua'ileb laj tij ut quixye re li Jesús: —¿C'a'ru nacaye la̱at? ¿Ma ma̱c'a' nacaye chirix li yo̱queb chixyebal cha̱cuix?— 63 Ut li Jesús ma̱ jun li a̱tin quixye. Ut li xyucua'ileb aj tij quixye cui'chic re: —Sa' xc'aba' li yo'yo̱quil Dios ta̱ye ke cui la̱at li Cristo, li Ralal li Dios.— 64 Ut li Jesús quixye re: —Ya̱l li xaye la̱at. Ut tinye ajcui' e̱re nak chalen anakcuan tine̱ril la̱in li C'ajolbej nak c'ojc'o̱kin sa' xnim uk' li nimajcual Dios ut tine̱ril ajcui' nak yo̱kin chak chi cha̱lc cui'chic sa' li chok sa' choxa, chan. 65 Nak quirabi a'an, li xyucua'ileb laj tij quixpej li rak' xban xjosk'il ut quixye: —A'an xjuntak'e̱ta rib riq'uin li Dios. ¿C'a' chic ru aj e nak toj te'xye ke c'a'ru lix ma̱c? Ac xerabi nak xjuntak'e̱ta rib riq'uin li Dios. 66 ¿C'a'ru nequeye? ¿Ma cuan xma̱c malaj inc'a'? chan. Ut que'chak'oc ut que'xye: —Cuan xma̱c ut xc'ulub nak ta̱camsi̱k.— 67 Tojo'nak cuan que'chu̱ban re sa' ru. Ut cuan que'sac'oc re ut cuan que'pak'len re chi ruk'eb. 68 Ut que'xye re: —At Cristo, ye ke ani xsac'oc a̱cue, chanqueb. Laj Pedro quixye nak inc'a' naxnau ru li Jesús 69 Laj Pedro cuan chirix cab c'ojc'o chi ru'uj neba̱l. Quicuulac jun li ixk, xmo̱s li xyucua'ileb laj tij. Quixye re laj Pedro: —La̱at jun reheb li xe'ochbenin re li Jesús aj Galilea.— 70 Laj Pedro quitic'ti'ic chiruheb chixjunileb ut quixye: —La̱in inc'a' ninnau ru ani nacaye, chan. 71 Ut jun chic li ixk qui-iloc re nak yo̱ chi e̱lc chire li cab. Ut quixye reheb li cuanqueb aran: —Li cui̱nk a'in, a'an jun qui-ochbenin re li Jesús aj Nazaret. 72 Ut laj Pedro quitic'ti'ic cui'chic xca' cua. Quixpatz' xc'aba' li Dios ut quixye: —Inc'a' ninnau ru li cui̱nk a'an, chan. 73 Ut junpa̱tak chican, li cuanqueb aran que'jiloc riq'uin laj Pedro ut que'xye re: —Relic chi ya̱l nak la̱at xcomoneb xban nak la̱ cua̱tinoba̱l nac'utuc re nak la̱at aj Galilea.— 74 Ut laj Pedro qui-oc chi majecua̱nc ut quixye riq'uin juramento: —Inc'a' ninnau ru li cui̱nk a'an, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiya̱bac laj tzo' xul. 75 Ut sa' junpa̱t quinak sa' xch'o̱l laj Pedro li a̱tin li quiyehe' re xban li Jesús, “Nak toj ma̱ji' naya̱bac laj tzo' xul, la̱at ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu.” Ut laj Pedro ma̱ c'ajo' nak quiyot'e' xch'o̱l. Qui-el chirix cab ut c'ajo' nak quiya̱bac.

Mateo 27

1 Ut nak quisake̱u, que'xch'utub ribeb chixjunileb lix be̱nil aj tij ut eb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj judío. Que'xc'u̱b rib chanru te'xba̱nu re nak ta̱camsi̱k li Jesús. 2 Que'xc'am li Jesús chi bac'bo ut que'xk'axtesi sa' ruk' laj Pilato li acuabej. Lix Camic laj Judas 3 Ut laj Judas li quik'axtesin re li Jesús, c'ajo' nak quiyot'e' xch'o̱l riq'uin li quixba̱nu nak quiril nak quiteneba̱c ca̱mc sa' xbe̱n li Jesús. Quixk'ajsi li laje̱b xca'c'a̱l chi tumin plata reheb lix be̱nil aj tij ut reheb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío. 4 Quixye reheb: —Xinma̱cob nak xink'axtesi e̱re li cui̱nk a'in xban nak ma̱c'a' xma̱c, chan. A'ut eb a'an que'xye re: —¿C'a' takaj re la̱o? Il c'a'ru ta̱ba̱nu.— 5 Ut laj Judas quixcut li tumin sa' rochoch li Dios. Ut co̱ ut quixyatz' rib. 6 Ut eb lix be̱nil aj tij que'xxoc li tumin ut que'xye: —Inc'a' us xq'uebal li tumin a'in sa' xcaxil lix mayej li rochoch li Dios xban nak xtz'ak xyu'am li cui̱nk.— 7 Ut que'xc'u̱b ru nak te'xlok' jun li ch'och' re te'mukek' cui' li jalaneb xtenamit. Ut chiru li tumin a'an que'xlok' li na'ajej a'an riq'uin laj pac'onel. 8 Jo'can nak chalen anakcuan quicana chok' xc'aba' li na'ajej a'an “Lok'bil riq'uin Quic'.” 9 Ut riq'uin a'in quitz'akloc ru li quixye li profeta Jeremías nak quixye: 10 Ut que'xchap li laje̱b xca'c'a̱l chi tumin plata, xtz'ak li quik'axtesi̱c. Lix tz'ak a'an li tenebanbil sa' xbe̱n xbaneb laj Israel. Ut chiru li tumin a'an que'xlok' jun li ch'och' riq'uin laj pac'onel, jo' quiyehe' cue xban li Ka̱cua'. (Zac. 11:12-13) Li Jesús quic'ame' sa' rakleb a̱tin chiru laj Pilato 11 Que'xc'am li Jesús ut que'xxakab chiru laj Pilato li acuabej. Ut laj Pilato quixpatz' re: —¿Ma la̱at lix Reyeb laj judío?— Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Ya̱l li xaye nak la̱in.— 12 Ut nak yo̱ xjitbal xbaneb lix be̱nil aj tij ut eb li neque'c'amoc be chiruheb laj judío, chi ti̱c inc'a' quichak'oc. 13 Ut laj Pilato quixye re: —¿Ma inc'a' nacacuabi jo' q'uial li yo̱queb chixyebal cha̱cuix?— 14 Aban li Jesús ma̱ jun li a̱tin quixye re tixcol rib ut riq'uin a'an quisach xch'o̱l laj Pilato. Quiteneba̱c li ca̱mc sa' xbe̱n li Jesús 15 Rajlal chihab sa' li nink'e Pascua li acuabej narach'ab junak li pre̱x a' ya̱l ani te'raj li tenamit ta̱ach'aba̱k jo' c'aynakeb xba̱nunquil. 16 Sa' eb li cutan a'an cuan sa' tz'alam jun li cui̱nk na'no ru chi us, aj Barrabás xc'aba'. 17 Ut nak ch'utch'u̱queb li q'uila tenamit, laj Pilato quixpatz' reheb: —¿Ani te̱raj tincuach'ab? ¿Ma laj Barrabás, malaj ut li Jesús li Cristo neque'xye re? chan laj Pilato. 18 Laj Pilato naxnau nak xban xcakaleb xch'o̱l li xbe̱nil aj tij nak que'xk'axtesi li Jesús sa' rakleb a̱tin. 19 Nak laj Pilato c'ojc'o sa' lix na'aj li narakoc cui' a̱tin, li rixakil quixtakla xyebal re: —Ma̱c'a' ta̱ba̱nu re li cui̱nk a'an xban nak ma̱c'a' xma̱c. Sa' xc'aba' a'an nak k'axal ra xinmatq'ue chi k'ek, chan. 20 Ut eb li xbe̱nil aj tij ut eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío que'xtacchi'i li q'uila tenamit re nak te'xye nak a' laj Barrabás li ta̱ach'aba̱k, ut a' li Jesús ta̱camsi̱k. 21 Ut li acuabej quixpatz' reheb: —¿Bar cuan reheb li cuib a'in te̱raj tincuach'ab?— Ut eb a'an que'xye: —A' laj Barrabás, chanqueb. 22 Quixye laj Pilato reheb: —Ut, ¿c'a' put ru ta̱ru̱k tinba̱nu la̱in riq'uin li Jesús, li Cristo neque'xye re?— Ut chixjunileb que'xye: —¡Chiq'uehek' chiru cruz!— 23 Ut li acuabej quixye reheb: —¿C'a'ut? ¿C'a'ru tz'akal xma̱c e̱re?— Ut eb a'an k'axal cau cui'chic que'xjap re chixyebal: —¡Chiq'uehek' chiru cruz!— 24 Ut laj Pilato quiril nak inc'a' qui-el chi us li quiraj xba̱nunquil ut quixq'ue retal nak k'axal cui'chic nak que'po' xch'o̱l li tenamit. Tojo'nak quixtakla xc'ambal lix ha' re xch'ajbal li ruk' chiruheb li tenamit ut quixye: —Ma̱c'a' inma̱c la̱in riq'uin xcamic li cui̱nk a'in li ma̱c'a' xma̱c. La̱ex chic yal e̱re sa' xbe̱n, chan. 25 Ut chixjunileb li tenamit que'chak'oc ut que'xye: —Sa' kabe̱n la̱o ut sa' xbe̱neb li kalal kac'ajol chicana̱k xtojbal rix lix camic, chanqueb. 26 Tojo'nak laj Pilato quirach'ab laj Barrabás chiruheb li tenamit. Ut quixtakla xsac'bal li Jesús riq'uin tz'u̱m ut quixk'axtesi sa' ruk'eb li soldado re nak te'xq'ue chiru cruz. 27 Ut eb lix soldado li acuabej que'xc'am li Jesús sa' li po̱pol ut que'xch'utub ribeb chixjunileb li soldado ut que'xsut li Jesús. 28 Que'risi li rak' ut que'xq'ue jun caki t'icr chirix jo' neque'rocsi li rey. 29 Ut que'xtz'ul jun li corona riq'uin q'uix ut que'xq'ue sa' xjolom. Ut sa' xnim uk' que'xq'ue jun li che'. Ut que'xcuik'ib ribeb chiru ut que'retz'u ut que'xye: —Sahak taxak sa' a̱ch'o̱l, at xReyeb laj judío, chanqueb re. 30 Quilaje'xchu̱ba, ut que'xchap li che' ut riq'uin a'an que'xsac' sa' xjolom. 31 Ut nak ac xe'xtacuasi, que'risi li t'icr li cuan chirix. Ut que'xq'ue cui'chic li rak' chirix. Tojo'nak que'xc'am re nak te'xq'ue chiru cruz. Li Jesús quiq'uehe' chiru cruz 32 Ut nak yo̱queb chi xic, que'xc'ul jun li cui̱nk aj Simón xc'aba', Cirene xtenamit. Eb li soldado que'xmin ru a'an chixpakonquil lix cruz li Jesús. 33 Ut que'cuulac sa' li na'ajej Gólgota xc'aba'. Chi jalbil ru naraj naxye: Xna'aj Xbakel Xjolom Camenak. 34 Ut que'xq'ue vino re li Jesús yubil riq'uin c'ahil ban re xcotzbal li raylal, abanan nak quixyal, inc'a' quiruc'. 35 Ut mokon nak ac que'xq'ue chiru cruz, eb li soldado que'bu̱lic chirix li rak' re rilbal ani na ta̱e̱chani̱nk re li rak'. Jo'ca'in quitz'akloc ru li yebil xban li profeta nak quixye: Que'xjeq'ui chi ribileb rib li cuak' ut que'bu̱lic chirix lin t'icr. (Sal. 22:18) 36 Que'c'ojla aran ut que'oc chixc'ac'alenquil li Jesús. 37 Sa' xbe̱n li cruz que'xq'ue jun retalil c'a'ut nak que'xcamsi ut naxye: A'an a'in li Jesús, lix Reyeb laj judío. 38 Ut cuib aj e̱lk' que'q'uehe' chiru cruz rochben, jun sa' xnim ut jun sa' xtz'e. 39 Ut eb li tenamit yo̱queb chi numec' aran, que'xhob li Jesús ut neque'rec'asi xjolomeb. 40 Ut que'xye: —¿Ma ma̱cua' ta bi' la̱at li cat-ajoc re xjuc'bal rochoch li Dios, ut yal chiru oxib cutan raj xayi̱b cui'chic? Xacol raj a̱cuib. Cui ya̱l nak la̱at Ralalat li Dios, cuben chak chiru li cruz, chanqueb. 41 Jo'can ajcui' eb li xbe̱nil aj tij yo̱queb chixhobbal li Jesús rochbeneb laj tz'i̱b ut eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío. 42 Ut que'xye: —Jalan chic xcoleb ut a'an inc'a' naru naxcol rib xjunes. Cui ya̱l nak a'an xReyeb laj judío, chicubek chak chiru li cruz anakcuan ut topa̱ba̱nk chiru. 43 Cau xch'o̱l riq'uin li Dios. Chicolek' anakcuan cui narahe' xban li Dios xban nak naxye nak a'an Ralal li Dios, chanqueb. 44 Ut jo'can eb ajcui' laj e̱lk' li que'q'uehe' chiru cruz rochben, yo̱queb chixhobbal. 45 Tuktu cua'leb nak quik'ojyi̱no' sa' chixjunil li ruchich'och' ut toj sa' oxib o̱r re ecuu quicutano' cui'chic. 46 Ut ca'ch'in chic ma̱ oxib o̱r nak quia̱tinac li Jesús chi cau xya̱b xcux ut quixye: —Elí, Elí, ¿lama sabactani?— Chi jalbil ru naraj naxye: At inDios, at inDios, ¿c'a'ut nak xina̱canab injunes? 47 Nak que'rabi li c'a'ru quixye li cuanqueb aran, cuan li que'yehoc: —Abihomak, yo̱ chixbokbal li profeta Elías, chanqueb. 48 Ut jun sa' xya̱nkeb co̱ sa' a̱nil ut coxtz'a chak jun li esponja sa' vinagre ut quixtaksi chi ru'uj jun li che' ut quixq'ue sa' re li Jesús re ta̱ruc'. 49 Ut li jun ch'o̱l chic que'xye: —Kilak cuan ma ta̱cha̱lk na laj Elías chixcolbal, chanqueb. 50 A'ut li Jesús quixjap cui'chic re chi cau ut qui-el xch'o̱l. 51 Ut li t'icr li cuan chok' tas sa' li Santil Na'ajej sa' li rochoch li Dios quik'iche' sa' xyi. Quiticla chak takec' ut toj tak'a coxrake' lix k'ichilal. Ca' jachal qui-el. Qui-ec'an li ch'och' ut eb li sako̱nac quilaje'itz'e'. 52 Quilaje'teli li que'muke' cui' li camenak ut nabaleb li ti̱queb xch'o̱l que'cuacli cui'chic chi yo'yo. 53 Ut mokon chic nak li Jesús ac xcuacli cui'chic chi yo'yo, que'el chak sa' lix mukleba̱l ut que'oc sa' li santil tenamit Jerusalén ut nabal chi aj u que'xc'utbesi cui' ribeb. 54 Ut li capitán rochbeneb li yo̱queb chi c'ac'ale̱nc re li Jesús, que'rec'a li hi̱c ut que'xq'ue retal li c'a'ru yo̱ chi c'ulma̱nc. Ma̱ c'ajo' nak que'xucuac ut que'xye: —Relic chi ya̱l nak li cui̱nk a'in tz'akal Ralal li Dios.— 55 Ut cuanqueb ajcui' ixk yo̱queb chak chi iloc chi najt. Eb a'an toj Galilea que'xta̱ke chak li Jesús ut que'c'anjelac chiru. 56 Sa' xya̱nkeb a'an cuanqueb lix María aj Magdala, ut lix María xna'eb laj Jacobo ut laj José, ut lix na'eb li ralal laj Zebedeo. Nak quimuke' li Jesús 57 Ac yo̱ chi oc k'ojyi̱n nak quicuulac aran bar que'xcamsi cui' li Jesús jun li cui̱nk biom, aj José xc'aba'. Arimatea xtenamit. A'an xtzolom ajcui' li Jesús nak quicuan. 58 Li cui̱nk a'in co̱ riq'uin laj Pilato ut quixtz'a̱ma chiru nak ta̱q'uehek' re lix tz'ejcual li Jesús re nak tixmuk. Ut laj Pilato quixtakla xk'axtesinquil re. 59 Ut laj José quixc'am li camenak ut quixlan sa' jun li ac' t'icr lino. 60 Ut quixq'ue sa' jun li ac' mukleba̱l. Re raj a'an li mukleba̱l nak quiyi̱ba̱c sa' jun sako̱nac. Ut quixbalk'usi jun nimla pec chire li mukleba̱l ut co̱. 61 Ut cuanqueb aran lix María aj Magdala ut lix María jun chic. C'ojc'o̱queb aran chi xca'yaba̱l li mukleba̱l. Que'xakaba̱c li soldado chixc'ac'alenquil li mukleba̱l 62 Jo' cuulajak chic, nak ac xnume' lix cutanquil li cauresi̱nc re li hiloba̱l cutan, que'xch'utub ribeb li xbe̱nil aj tij rochbeneb laj fariseo. Que'co̱eb riq'uin laj Pilato. 63 Ut que'xye re: —Ka̱cua', xjultico' ke li a̱tin quixye laj balak' nak toj yo'yo̱k. Quixye nak sa' rox li cutan ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo. 64 Takla xq'uebal retal chi us li mukleba̱l toj ta̱numek' li oxib cutan. Ma̱re te'cha̱lk lix tzolom chi k'ek chirelk'anquil li camenak ut te'xye reheb li tenamit, “Xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak.” Ut k'axal cui'chic ch'a'aj toe̱lk la̱o chiru li xkac'ul xbe̱n cua. 65 Ut laj Pilato quixye reheb: —Cue'queb jun ch'u̱tal chi soldado. Ayukex rochbeneb ut q'uehomak retal nak te'xba̱nu chi us. La̱ex nequenau chanru te̱ba̱nu, chan. 66 Ut co̱eb ut que'xtz'ap chi us li mukleba̱l ut que'xq'ue retalil li pec ut que'xcanab li soldado aran chixc'ac'alenquil li mukleba̱l.

Mateo 28

1 Nak ac xnume' li hiloba̱l cutan, sake̱uc re li xbe̱n cutan re li xama̱n, quicuulac lix María aj Magdala rochben lix María jun chic chirilbal li mukleba̱l. 2 Toj ma̱ji' ajcui' neque'cuulac nak quicuan jun nimla hi̱c. Ut jun x-ángel li Ka̱cua' quicube chak sa' choxa ut quixbalk'usi li pec ut quic'ojla sa' xbe̱n. 3 Li riloba̱l nalemtz'un chanchan rak' ca̱k ut li rak' sak sak jo' li ratz'am que. 4 Ut eb li yo̱queb chi c'ac'ale̱nc re li mukleba̱l neque'sicsot xban xxiuheb chirilbal li quic'ulman. Chanchan camenak que'cana. 5 Ut nak que'cuulac li ixk, li ángel quixye reheb: —Mexxucuac la̱ex. La̱in ninnau nak yo̱quex chixsic'bal li Jesús li quicam chiru cruz. 6 Ma̱ ani chic arin. Ac xcuacli chi yo'yo jo' quixye e̱re. Quimkex arin. Ilomak lix na'aj bar que'xq'ue cui' li Ka̱cua'. 7 Ayukex sa' junpa̱t ut yehomak reheb lix tzolom nak ac xcuacli chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Ut anakcuan ta̱xic Galilea ut a'an xbe̱n cua ta̱cuulak che̱ru la̱ex. Aran toxe̱ril ru. Ca'aj cui' a'in li tinye e̱re, chan li ángel. 8 Te'xucuak li ixk nak que'el sa' li mukleba̱l. Abanan quisaho' ajcui' sa' xch'o̱leb riq'uin li c'a'ru que'rabi. Ut co̱eb sa' a̱nil chixyebal resil reheb lix tzolom li Jesús. 9 Yo̱queb chi xic nak xaka̱mil li Jesús chiruheb ut quixq'ue xsahileb xch'o̱l. Ut eb li ixk que'nach'oc riq'uin ut que'xcuik'ib ribeb chiru. Que'xk'alu li rok ut que'xlok'oni. 10 Li Jesús quixye reheb: —Mexxucuac. Ayukex ut yehomak resil reheb lin herma̱n re nak te'xic Galilea. Ut aran te'ril cuu, chan. Eb li xbe̱nil aj tij que'xtumina ruheb li soldado re nak te'xye li tic'ti' 11 Ut nak yo̱queb chi xic li ixk, cuanqueb laj c'ac'alenel que'co̱eb sa' tenamit chixyebal resil reheb lix be̱nil aj tij chixjunil li c'a'ak re ru quic'ulman. 12 Ut lix be̱nil aj tij que'xch'utub ribeb rochbeneb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío ut que'xc'u̱b ribeb nak te'xq'ue nabal li tumin reheb li soldado. 13 Ut que'xye reheb: —Jo'ca'in te̱ye: “Eb lix tzolom que'cuulac chi k'ek ut que'relk'a li camenak nak yo̱co chi cua̱rc,” cha'kex. 14 Ut que'xye cui'chic reheb li soldado li que'c'ac'alen re li mukleba̱l: —Cui ta̱rabi resil a'in li acuabej, la̱o to-oque̱nk che̱rix ut texkacol, chanqueb. 15 Ut eb li soldado que'xc'ul li tumin ut que'xba̱nu jo' que'yehe' reheb. Ut li resil a'in quisutun sa' xya̱nkeb laj judío chalen toj sa' li cutan anakcuan. Li Jesucristo quixc'utbesi rib chiruheb lix tzolom 16 Ut lix tzolom junlaju co̱eb Galilea sa' xbe̱n li tzu̱l li que'yehe' reheb xban li Jesús. 17 Ut nak que'ril ru li Jesús, que'xlok'oni. Abanan cuanqueb sa' xya̱nkeb lix tzolom li que'cuiban xch'o̱l chixpa̱banquil. 18 Li Jesús quinach'oc riq'uineb ut quixye reheb: —Chixjunil li cuanquil q'uebil cue xban li Dios, jo' sa' choxa jo' sa' ruchich'och'. 19 Jo'can utan texxic sa' chixjunil li ruchich'och' ut te̱ch'olob li xya̱lal chiruheb chixjunileb li tenamit re nak te'pa̱ba̱nk. Te̱cubsiheb xha' sa' xc'aba' li Dios Acuabej, sa' xc'aba' li Dios C'ajolbej ut sa' xc'aba' li Dios Santil Musik'ej. 20 Te̱c'ut chiruheb xpa̱banquil chixjunil li xinye chak e̱re. Chenauhak nak la̱in cua̱nkin e̱riq'uin chixjunil li cutan chalen toj sa' roso'jic li ruchich'och'. Jo'can taxak.

Marcos 1

1 Jo'ca'in nak quiticla chak resilal li colba-ib sa' xc'aba' li Jesucristo li Ralal li Dios. 2 Li profeta Isaías quixtz'i̱ba li a̱tin li quixye li Dios re li Ralal: Xbe̱n cua tintakla junak lin takl. A'an ta̱yehok resil la̱ c'ulunic re nak te'xcauresi rib li tenamit re a̱c'ulbal. 3 A'an tixch'olob xya̱lal sa' li chaki ch'och' chi cau xya̱b xcux. Tixye: Yi̱bomak le̱ yu'am ut yo'on cua̱nkex chixc'ulbal li Ka̱cua' jo' nak neque'xyi̱b li be re xc'ulbal junak li nim xcuanquil. (Is. 40:3) 4 Jo'can nak co̱ laj Juan laj Cubsihom Ha' sa' li chaki ch'och' ut yo̱ chi cubsi̱nc ha' ut yo̱ chixch'olobanquil lix ya̱lal chiruheb ut quixye: —Canabomak li ma̱cobc. Chi yot'ek' e̱ch'o̱l ut chejal e̱c'a'ux ut chec'ul li cubi ha' ut li Dios tixcuy tixsach le̱ ma̱c, chan. 5 Nabaleb laj Judea ut nabaleb ajcui' laj Jerusalén que'cuulac cuan cui' laj Juan chirabinquil li c'a'ru yo̱ chixyebal. Que'xxo̱to xma̱c chiru li Dios ut laj Juan quixcubsi xha'eb sa' li nima' Jordán. 6 Li rak' narocsi laj Juan, a'an yi̱banbil riq'uin rix li xul camello ut lix c'a̱mal xsa', a'an tz'u̱m. Ut aj sa̱c' naxtzaca riq'uin xya'al sak c'au. 7 Naxjultica li ra̱tin li Dios reheb li tenamit ut naxye: —Cha̱lc re jun chic li k'axal nim xcuanquil chicuu la̱in. Xban nak k'axal nim xcuanquil, moco inc'ulub ta nak tinc'utzub cuib re xhitbal xc'a̱mal lix xa̱b. 8 La̱in xincubsi e̱ha' riq'uin ha'. Aban a'an tixq'ue e̱re li Santil Musik'ej, chan. Nak quixc'ul li cubi ha' li Jesucristo 9 Sa' eb li cutan a'an li Jesús qui-el chak Nazaret xcue̱nt Galilea. Quicuulac riq'uin laj Juan ut laj Juan quixcubsi xha' aran sa' li nima' Jordán. 10 Ut nak qui-el chak li Jesús sa' li ha', quiril nak quiteli li choxa, ut li Santil Musik'ej quicube chak sa' xbe̱n li Jesús. Chanchan jun li paloma nak yo̱ chak chi cubec. 11 Ut qui-abi̱c xya̱b xcux li Dios toj sa' choxa. Quixye chi jo'ca'in: —La̱at li cualal k'axal raro̱cat inban. Nasaho' inch'o̱l a̱cuiq'uin, chan li Dios. Nak quiyale' ra̱lenquil li Jesús xban laj Tza 12 Ut chirix a'in, li Jesús qui-ec'asi̱c lix ch'o̱l xban li Santil Musik'ej re nak ta̱xic sa' li chaki ch'och' bar ma̱c'a' cui' cristian. 13 Ca'c'a̱l cutan quicuan chak xjunes sa' li na'ajej a'an sa' xya̱nkeb li josk' aj xul. Ut chiru li ca'c'a̱l cutan a'an, li Jesús quiyale' ra̱lenquil xban laj tza, aban inc'a' quixq'ue rib chi a̱le̱c. Ut eb lix ángel li Dios que'cuulac chi c'anjelac chiru. 14 Ac cuan laj Juan laj Cubsihom Ha' sa' tz'alam nak co̱ li Jesús Galilea ut yo̱ chixjulticanquil resil li colba-ib li naxq'ue li Dios. 15 Li Jesús quixye: —Xcuulac xk'ehil lix nimajcual xcuanquilal li Dios. Chiyot'ek' e̱ch'o̱l chejal e̱c'a'ux ut pa̱bomak li Santil Evangelio, chan li Jesús. Li Jesús quixbokeb ca̱hib aj car re nak te'xic chirix 16 Ut nak coxnumek' li Jesús chire li palau cuan Galilea quixtau laj Simón rochben laj Andrés li ri̱tz'in. Yo̱queb chixq'uebal lix yoy sa' li palau xban nak a'aneb aj chapol car. 17 Li Jesús quixye reheb, —Chine̱ta̱ke. Ma̱cua' chic caribc te̱ba̱nu. E̱ras e̱ri̱tz'in ban chic te̱sic' re te'pa̱ba̱nk, chan reheb. 18 Ut sa' junpa̱t que'xcanab lix yoy ut que'xta̱ke li Jesús. 19 Junpa̱t chic quibe̱c li Jesús nak coxtauheb li ralal laj Zebedeo. Laj Jacobo ut laj Juan xc'aba'eb. Cuanqueb sa' lix jucub. Yo̱queb chixxitinquil lix yoy. 20 Li Jesús quixbokeb ut que'xcanab laj Zebedeo lix yucua'eb sa' li jucub rochbeneb lix mo̱s. Ut que'xta̱ke li Jesús. Li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej 21 Que'cuulac sa' li tenamit Capernaum. Sa' li hiloba̱l cutan, qui-oc li Jesús sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut qui-oc chixch'olobanquil xya̱lal chiruheb li tenamit. 22 Neque'sach xch'o̱leb li tenamit chirabinquil li c'a'ru naxye li Jesús xban nak quixc'ut xya̱lal chiruheb chi cuan xcuanquil ut moco jo' ta que'xba̱nu laj tz'i̱b li neque'c'utuc lix chak'rab li Dios. 23 Sa' li cab ch'utch'u̱queb cui' cuan jun li cui̱nk cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. 24 Li cui̱nk a'an quixjap re ut quixye: —¿C'a'ru ta̱cuaj kiq'uin, at Jesús aj Nazaret? ¿Ma chikasachbal xatchal? Ninnau anihat la̱at. La̱at lix Santil Alal li Dios, chan. 25 Li Jesús quixk'us li ma̱us aj musik'ej ut quixye re: —Matchokin. Elen riq'uin li cui̱nk a'in, chan. 26 Ut li ma̱us aj musik'ej quixch'ikle chi cau li cui̱nk. Quixjap re chi cau ut qui-el riq'uin li cui̱nk. 27 Quilaje'sach xch'o̱l chixjunileb li tenamit ut que'xye chiribileb rib: —¿C'a'ru xya̱lal a'in? ¿C'a'ru li ac' tijleb a'in? Li cui̱nk a'in cuan xcuanquil sa' xbe̱neb li ma̱us aj musik'ej ut li c'a'ru naxye, neque'xpa̱b.— 28 Sa' junpa̱t que'rabi resil sa' chixjunileb li tenamit xcue̱nt Galilea c'a'ru quixba̱nu li Jesús. Li Jesús quixq'uirtesi lix na' li rixakil laj Simón Pedro 29 Nak que'el sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, li Jesús rochbeneb laj Jacobo ut laj Juan que'co̱eb sa' rochoch laj Simón ut laj Andrés. 30 Nak que'cuulac, ticto que'xye re li Jesús nak nim xyajel lix na' li rixakil laj Simón. Yocyo ut yo̱ xtik. 31 Tojo'nak li Jesús quijiloc riq'uin li yaj. Quixchap li ruk' ut quixcuaclesi. Sa' junpa̱t quinume' lix tik ut qui-oc chi c'anjelac chiruheb. 32 Sa' li ecuu a'an nak ac x-oc li sak'e, que'c'ame' chak riq'uin li Jesús nabaleb li yaj. Ut que'c'ame' ajcui' chak li cuan ma̱us aj musik'ej riq'uineb. 33 Ut li q'uila tenamit que'chal ut que'xch'utub ribeb chire li cab cuan cui' li Jesús. 34 Nabaleb li yaj que'q'uirtesi̱c xban li Jesús. Jalan jala̱nk xyajeleb li junju̱nk. Ut li Jesús quirisiheb nabal chi ma̱us aj musik'ej riq'uineb. Li Jesús inc'a' quixcanabeb chi a̱tinac li ma̱us aj musik'ej xban nak eb a'an que'xnau nak a'an li Cristo. Li Jesús quixye resil li colba-ib aran Galilea 35 Cuulajak chic nak toj ma̱ji' na-iq'ue' li cutan, li Jesús quicuacli ut qui-el sa' li tenamit. Ut co̱ xjunes chi tijoc sa' jun li na'ajej bar ma̱c'a' cui' cristian. 36 A'ut laj Simón jo'queb ajcui' li rochben que'co̱eb chixsic'bal li Jesús. 37 Nak coxe'xtau que'xye re, —Nabal li tenamit yo̱queb chi sic'oc a̱cue, chanqueb. 38 Aban li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Tento nak toxic sa' eb li na'ajej li cuanqueb chi nach' re nak toxinch'olob ajcui' chak resil li colba-ib reheb xban nak a'an aj e nak xinchal, chan. 39 Jo'can nak li Jesús quicuulac sa' eb li na'ajej cuan xcue̱nt Galilea. Yo̱ chixjulticanquil li xya̱lal chiruheb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, ut quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uineb nabal chi cristian. Li Jesús quixq'uirtesi jun li cui̱nk saklep rix 40 Sa' jun li cutan jun li cui̱nk saklep rix quicuulac riq'uin li Jesús. Quixcuik'ib rib chiru ut quixtz'a̱ma xtenk'anquil. Quixye re: —La̱in ninnau nak la̱at naru tina̱q'uirtesi, chan. 41 Li Jesús quiril xtok'oba̱l ru li cui̱nk, li saklep rix. Quixye' li ruk' ut quixch'e' li cui̱nk. Quixye: —Nacuaj a̱q'uirtesinquil. Anakcuan tatinq'uirtesi, chan. 42 Ut sa' junpa̱t qui-el li saklep chirix ut quiq'uira. Ma̱c'a' chic xyajel quicana. 43 Li Jesús quixchak'rabi chi us ut quixye re: 44 —Abi li tinye a̱cue. Ma̱ ani aj e ta̱serak'i li xac'ul. Ti̱c tatxic riq'uin laj tij re nak a'an ta̱ril nak xatq'uira. Ut ta̱mayeja junak li xul jo' naxye sa' lix chak'rab laj Moisés. Chaba̱nu a'an chok' retalil chiruheb li tenamit nak xatq'uira, chan. 45 Co̱ li cui̱nk ut quilajxserak'i reheb chixjunil chanru nak quiq'uira. Riq'uin a'an inc'a' chic naxq'ue rib na-oc li Jesús sa' eb li tenamit xban nak li q'uila tenamit yo̱queb chixsic'bal li Jesús. Quicana ban sa' jun li na'ajej bar ma̱c'a' cui' nabal li cristian ut aran quilaje'cuulac riq'uin li neque'chal chak yalak bar.

Marcos 2

1 Nak ac xnume' cuib oxib cutan chic, li Jesús co̱ cui'chic sa' li tenamit Capernaum. Ut que'rabi resil nak li Jesús cuan sa' li tenamit sa' jun li cab bar nahilan cui'. 2 Sa' junpa̱t que'xch'utub rib li cristian sa' li cab cuan cui' li Jesús. Ut xban xq'uial li tenamit, ma̱ ani chic naru na-oc chire li cab xban nak ma̱c'a' chic li na'ajej. Ut li Jesús yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb. 3 Nak yo̱ chi a̱tinac li Jesús, ca̱hibeb li cui̱nk que'xc'am chak chi pakpo jun li cui̱nk sic. Inc'a' nabe̱c. 4 Abanan xban li q'uila tenamit, inc'a' naru te'rocsi li yaj cuan cui' li Jesús. Jo'can nak que'take' sa' xbe̱n li cab ut que'xte ca'ch'in xbe̱n li cab ut aran que'xcubsi li yaj yocyo chiru lix cuariba̱l ut coxcana̱c chiru li Jesús. 5 Li Jesús quixq'ue retal nak eb li cui̱nk a'an que'xpa̱b nak naru tixq'uirtesi li yaj. Jo'can nak quixye re li yaj: —At cui̱nk, cuybil sachbil chic la̱ ma̱c, chan. 6 Ut chunchu̱queb ajcui' aran laj tz'i̱b li neque'c'utuc xchak'rab li Dios. Yo̱queb chi c'oxlac. 7 Ut que'xye sa' xch'o̱leb: —¿C'a'ut nak naa̱tinac chi jo'can li cui̱nk a'in? ¿Ma a'in ta bi' li Dios? Ma̱ ani naru nacuyuc nasachoc ma̱c. Ca'aj cui' li Dios naru nacuyuc nasachoc ma̱c, chanqueb. 8 Ticto quixnau li Jesús c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil. Quixye reheb: —¿C'a'ut nak nequec'oxla chi jo'can? 9 ¿Bar cuan li us tinye re li yaj re nak ta̱c'utu̱nk che̱ru nak cuan incuanquil? ¿Ma tinye re, “Cuybil sachbil la̱ ma̱c”, malaj ut tinye re, “Cuaclin, ayu, ut c'am la̱ cuariba̱l”? 10 La̱in tinc'ut che̱ru nak la̱in li Cristo li C'ajolbej, ut cuan incuanquil sa' ruchich'och' chixcuybal xsachbal li ma̱c, chan reheb. 11 Tojo'nak li Jesús quixye re li cui̱nk: —At cui̱nk, la̱in tinye a̱cue, cuaclin, c'am la̱ cuariba̱l ut ayu sa' la̱ cuochoch, chan. 12 Ut li cui̱nk sic nak quicuan ac ta̱cuacli̱k. Quixchap lix cuariba̱l ut ac ta̱e̱lk chiruheb chixjunil li tenamit. Ut riq'uin a'in chixjunileb que'sach xch'o̱l. Que'xq'ue xlok'al li Dios ut que'xye: —Ma̱ jun cua kilom a'in, chanqueb. Li Jesús quixbok laj Leví re nak ta̱xic chirix 13 Ut nak ac xq'uirtesi li cui̱nk sic, li Jesús co̱ chire li palau Galilea. Nabaleb li tenamit que'cuulac riq'uin ut li Jesús qui-oc chixtzolbaleb. 14 Nak yo̱ chi numec' aran, li Jesús quiril laj Leví li ralal laj Alfeo. Laj Leví c'ojc'o sa' xna'aj ut yo̱ chi titz'oc toj. Li Jesús quixye re: —China̱ta̱ke.— Tojo'nak laj Leví quicuacli ut quixta̱ke li Jesús. 15 Ut chirix a'an li Jesús co̱ sa' li rochoch laj Leví chi cua'ac. Nabaleb laj titz'ol toj ut nabaleb ajcui' laj ma̱c cuanqueb sa' li me̱x bar cuan cui' li Jesús rochbeneb lix tzolom. Nabaleb xban nak nabal que'ta̱ken re li Jesús. 16 Ut eb laj tz'i̱b ut eb laj fariseo que'ril nak cuan li Jesús sa' me̱x rochbeneb laj titz'ol toj jo'queb ajcui' laj ma̱c. Ut que'xye reheb lix tzolom li Jesús: —¿C'a'ut nak laj tzolol e̱re nacua'ac sa' xya̱nkeb laj titz'ol toj ut sa' xya̱nkeb laj ma̱c? chanqueb. 17 Li Jesús quirabi li que'xpatz' ut quixye reheb: —Li cauheb ma̱c'a' na-oc cui' aj banonel reheb. Aban li yajeb, a'aneb li neque'raj banec'. Jo'can nak la̱in inc'a' xinchal chixsic'baleb li ti̱queb xch'o̱l. Xinchal ban chixsic'baleb laj ma̱c, chan li Jesús. Li Jesús quixch'olob xya̱lal li ayunic 18 Sa' eb li cutan a'an eb lix tzolom laj Juan laj Cubsihom Ha' ut eb laj fariseo neque'xba̱nu x-ayu̱n. Li tenamit que'cuulac riq'uin li Jesús ut que'xye re: —Eb lix tzolom laj Juan neque'xba̱nu x-ayu̱n jo'queb ajcui' laj fariseo. ¿C'a'ut nak inc'a' neque'xba̱nu x-ayu̱n eb la̱ tzolom? chanqueb re. 19 Tojo'nak quichak'oc li Jesús ut quixye reheb, —La̱in jo' jun be̱lomej nak cuanquin. ¿Ma naru te'ayunik li neque'xic riq'uin sumla̱c nak cuan li be̱lomej riq'uineb? Nak toj cuan li be̱lomej riq'uineb, inc'a' naru neque'xba̱nu x-ayu̱n. 20 Ut jo'can ajcui' lin tzolom. Ta̱cuulak xk'ehil nak tin-isi̱k sa' xya̱nkeb. Toj sa' li cutan a'an te'xba̱nu x-ayu̱n, chan reheb. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li ac' yu'am 21 Ma̱ ani naxxi̱ti junak k'el t'icr riq'uin ac' t'icr. Cui ut naxxi̱ti riq'uin ac' t'icr, nak tixpuch' ta̱c'osk li ac' t'icr ut tixnimobresi xpejelal li k'el t'icr. 22 Ut ma̱ ani naq'uehoc ac' vino sa' li k'el bo̱ls tz'u̱m. Cui tixq'ue li ac' vino sa' li k'el bo̱ls tz'u̱m, ta̱puq'uek' li k'el tz'u̱m, ta̱hoyek' li vino, ut ta̱osok' ajcui' li bo̱ls tz'u̱m. Li ac' vino sa' li ac' bo̱ls tz'u̱m naq'ueman, chan li Jesús. Li Jesús quixch'olob xya̱lal chirix li hiloba̱l cutan 23 Sa' jun li hiloba̱l cutan li Jesús rochbeneb lix tzolom yo̱queb chi numec' bar cui' aubil li acui̱mk trigo xc'aba'. Eb lix tzolom que'xch'ot ru li trigo nak yo̱queb chi numec' xban nak te'tz'oca̱k. 24 Tojo'nak eb laj fariseo que'xye re li Jesús: —Il c'a'ru yo̱queb la̱ tzolom. ¿C'a'ut nak neque'xba̱nu li c'anjel moco uxc ta naraj sa' li hiloba̱l cutan? chanqueb. 25 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —¿Ma inc'a' ta bi' xeril sa' li Santil Hu c'a'ru quixba̱nu laj David nak a'an ut li rochben te'tz'oca̱k? 26 Nak quicuan laj Abiatar chok' xyucua'ileb aj tij, laj David qui-oc sa' li rochoch li Dios. Cuan aran li mayejanbil caxlan cua. Juneseb laj tij naru neque'xcua' li caxlan cua a'an. Abanan laj David quixcua' li caxlan cua li quiq'uehe' re xban laj tij ut quixq'ue ajcui' reheb li rochben xban nak te'tz'oca̱k, chan. 27 Ut quixye ajcui' reheb: —A' li cui̱nk ut li ixk a'aneb li k'axal lok' chiru li hiloba̱l cutan. Toj ma̱c'a' li hiloba̱l cutan nak ac que'yo'obtesi̱c chak ut li hiloba̱l cutan quiq'uehe' re xtenk'anquileb li cui̱nk ut li ixk. 28 Jo'can nak la̱in li C'ajolbej cuan incuanquil chixyebal c'a'ru ta̱uxma̱nk sa' li hiloba̱l cutan, chan li Jesús reheb.

Marcos 3

1 Ut li Jesús co̱ cui'chic sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut aran cuan jun li cui̱nk sic jun li ruk'. 2 Eb laj fariseo yo̱queb chixsic'bal chanru nak te'xjit li Jesús. Jo'can nak yo̱queb chirilbal ma tixq'uirtesi tana li cui̱nk a'in sa' li hiloba̱l cutan. 3 Li Jesús quixye re li cui̱nk li sic ruk': —Numen chak arin chi ubej, chan re. 4 Tojo'nak li Jesús quixpatz' reheb laj fariseo: —¿C'a'ru us xba̱nunquil sa' li hiloba̱l cutan? ¿Ma naru xba̱nunquil li us malaj ut li inc'a' us? ¿Ma us xcolbal xyu'am junak malaj ut xsachbal? chan cui'chic reheb. Ut eb a'an mem que'cana. Inc'a' chic que'xtau c'a'ru que'xye. 5 Quijosk'o' li Jesús sa' xbe̱neb, abanan quiril cui'chic xtok'oba̱l ruheb xban nak inc'a' que'raj xtaubal xya̱lal. Ut li Jesús quixye re li cui̱nk li sic ruk': —Ye' la̱ cuuk', chan. Ut li cui̱nk quixye' li ruk' ut sa' junpa̱t quiq'uira. 6 Tojo'nak eb laj fariseo que'el riq'uin li Jesús. Que'co̱eb riq'uineb li neque'oquen chirix laj Herodes. Ut que'oc xc'u̱banquil chanru nak te'xcamsi li Jesús. Li q'uila tenamit que'co̱eb chire li palau chixsic'bal li Jesús 7 Ut chirix a'an li Jesús co̱ chire li palau Galilea rochbeneb lix tzolom. Ut li q'uila tenamit que'xta̱ke li Jesús. Que'chal chak Galilea jo' ajcui' Judea. 8 Nak que'rabi resil li xni̱nkal usilal yo̱ chixba̱nunquil li Jesús, quilaje'chal chirilbal. Cuan li que'chal chak Jerusalén ut Idumea. Ut cuan ajcui' que'chal chak jun pac'al li nima' Jordán. Ut que'chal ajcui' chak Tiro ut Sidón chirilbal li Jesús. 9 Jo'can nak li Jesús quixye reheb lix tzolom nak te'xcauresi junak li jucub. Ac cua̱nk aran re ta̱cua̱nk chi sa' re nak inc'a' ta̱nat'ek' xbaneb li q'uila tenamit. 10 Xban nak nabal ac xq'uirtesi, jo'can nak li q'uila tenamit yo̱queb chixtiquisinquil ribeb. Te'raj te'xch'e' li Jesús re nak te'q'uira̱k. 11 Li cuan ma̱us aj musik'ej riq'uineb, nak que'ril li Jesús, que'xcuik'ib rib chiru ut que'xjap re chixyebal: —La̱at li Ralal li Dios, chanqueb re. 12 Ut li Jesús quixk'useb li ma̱us aj musik'ej ut quixye reheb nak inc'a' te'xye resil nak a'an Ralal li Dios. Li Jesús quixsiq'ueb ru lix tzolom cablaju 13 Tojo'nak li Jesús quitake' chiru tzu̱l. Quixbokeb li ani quiraj ut eb a'an co̱eb chirix. 14 Ut li Jesús quixsiq'ueb ru li cablaju chi cui̱nk re nak te'cua̱nk riq'uin ut re nak tixtaklaheb chixjulticanquil li ra̱tin li Dios. 15 Ut quixq'ueheb xcuanquil chixq'uirtesinquileb li yaj ut chirisinquil li ma̱us aj musik'ej. 16 A'aneb a'in li cablaju li quixxakabeb li Jesús: laj Simón li quixq'ue aj Pedro chok' xc'aba', 17 ut laj Jacobo ut laj Juan. Lix yucua'eb a'an, a'an laj Zebedeo. Aj Boanerges quiq'uehe' chok' xc'aba'eb xban li Jesús. Li c'aba'ej a'an naraj naxye “Ralaleb li Ca̱k”. 18 Quixxakabeb ajcui' laj Andrés, laj Felipe, laj Bartolomé, laj Mateo, laj Tomás, laj Jacobo li ralal laj Alfeo, laj Tadeo ut laj Simón. A'an xcomoneb laj Canaán. 19 Ut quixsic' ajcui' ru laj Judas Iscariote li quik'axtesin re li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re. Ma̱c'a' chic xcuybal xma̱c li namajecuan re li Santil Musik'ej 20 Ut nak ac xsiq'ueb ru lix tzolom li Jesús co̱ sa' jun li cab rochbeneb lix tzolom. Ut que'tubla cui'chic li q'uila tenamit; riq'uin a'an moco naxq'ue ta chic rib nacua'ac li Jesús chi moco eb lix tzolom. 21 Ut nak que'rabi resil li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil li Jesús, eb li rech'alal que'chal chixc'ambal. Que'xye nak moco tuktu ta chic xna'leb li Jesús. 22 Ut eb laj tz'i̱b li que'chal chak Jerusalén yo̱queb chixyebal: —Laj Tza cuan riq'uin li Jesús ut sa' xc'aba' laj Tza narisiheb li ma̱us aj musik'ej, chanqueb. 23 Ut li Jesús quixbokeb ut quixpatz' reheb: —¿Chanru nak laj Tza ta̱risi li rech aj tzahil?— Ut quixye ajcui' li jaljo̱quil ru a̱tin a'in: 24 —Cui cuan jun te̱pak chi tenamit xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun te̱p chi tenamit a'an tixsach xcuanquil xjunes rib. 25 Ut cui cuan ta jun cabalak xic' te'ril rib chi ribileb rib sa' rochocheb, li jun cabal a'an te'xsach xcuanquil lix jun cablal. 26 Jo'can ajcui' laj Tza cui te'xpleti rib chi ribileb rib, a'an tixsach xcuanquil xjunes rib. 27 Ma̱ ani naru ta̱oc sa' rochoch junak cui̱nk cau rib chixmak'bal li c'a'ru cuan re, cui inc'a' ta xbe̱n cua tixbac' li cui̱nk cau rib, tojo'nak ta̱oc chixc'ambal li c'a'ru cuan re. 28 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak ta̱cuyma̱nk ta̱sachma̱nk lix ma̱queb li cristian ut ta̱cuyma̱nk ajcui' li majecua̱nc neque'xba̱nu. 29 Abanan li ta̱majecua̱nk re li Santil Musik'ej, inc'a' ta̱cuyek' ta̱sachek' xma̱c. Cua̱nk ban sa' xbe̱n chi junelic lix tojbal rix li ma̱c a'an.— 30 Li Jesús quixye a'in xban nak yo̱queb chixyebal nak cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Lix na' ut eb li ri̱tz'in li Jesús 31 Quicuulac aran lix na' li Jesús ut que'cuulac ajcui' li ri̱tz'in. Que'cana chirix cab ut que'xtakla xbokbal li Jesús. 32 Ut nabaleb li tenamit c'ojc'o̱queb chixc'atk li Jesús. Que'xye re: —Ka̱cua', xc'ulun la̱ na' rochbeneb la̱ cui̱tz'in. Cuanqueb chirix cab. Yo̱queb cha̱sic'bal, chanqueb. 33 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —¿Ani ta bi' lin na'? Ut, ¿ani ta bi' li cui̱tz'in nak nequec'oxla la̱ex?— 34 Quirileb li c'ojc'o̱queb chixc'atk ut quixye: —A'ineb lin na' ut a'ineb li cui̱tz'in. 35 Xban nak li ani naba̱nun re li naraj li Dios, a'an li cui̱tz'in, a'an li cuanab, ut a'an lin na', chan.

Marcos 4

1 Ut qui-oc cui'chic li Jesús chixtzolbaleb li tenamit chire li palau Galilea. K'axal nabal que'xch'utub rib riq'uin chirabinquil. Xban xq'uialeb li tenamit, li Jesús qui-oc sa' jun li jucub cuan sa' li palau ut quic'ojla chi sa'. Ut chixjunileb li tenamit que'cana chire li palau. 2 Ut nabal c'a'ak re ru quixtzoleb cui' riq'uin jaljo̱quil ru a̱tin. Nak yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb, quixye li serak' a'in reheb: 3 —Abihomak li tinye. Jun aj acuinel co̱ chi a̱uc. 4 Ut nak yo̱ chixhirbal li iyaj, cuan quinak chire be. Que'chal li xul li neque'xic'an ut que'xcua' li iyaj. 5 Ut cuan ajcui' li iyaj quinak sa' li pec ru bar ma̱c'a' cui' mas li ch'och'. Sa' junpa̱t quimok, abanan inc'a' quixchap xxe' xban nak jay li ch'och' sa' xbe̱n li pec. 6 Nak quichal li sak'e quichakic li acui̱mk xban nak inc'a' cham cuan li xe'. 7 Ut cuan cui'chic li iyaj coxnak sa' xya̱nk li q'uix. Ut nak quichamo' li q'uix sa' xbe̱n, quixnat' li acui̱mk ut inc'a' quiu̱chin. 8 Ut cuan cui'chic li iyaj coxnak sa' li cha̱bil ch'och'. Quimok ut quiq'ui ut quiu̱chin chi us. Cuan quixq'ue laje̱tk xca'c'a̱l (30) ru. Cuan li quixq'ue oxtakc'a̱l (60) ru ut cuan cui'chic quixq'ue o'takc'a̱l (100) ru li junju̱nk. 9 Tojo'nak quixye li Jesús reheb: —Li ani na-abin, chixq'uehak retal li c'a'ru ninye, chan. C'a'ut nak cuan li jaljo̱quil ru a̱tin 10 Ut nak que'el lix q'uial li tenamit, li Jesús quicana rochbeneb lix tzolom cablaju. Eb a'an que'xpatz' re ut que'xye: —¿C'a'ru xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin a'in? chanqueb. 11 Ut li Jesús quixye reheb: —La̱ex q'uebil e̱re xnaubal xya̱lal li mukmu̱quil na'leb chirix lix nimajcual xcuanquilal li Dios. A'ut li jun ch'o̱l chic li inc'a' neque'pa̱ban, riq'uin jaljo̱quil ru a̱tin ta̱yema̱nk reheb. 12 Usta yo̱queb chi iloc, abanan inc'a' te'xq'ue retal. Usta yo̱queb chi abi̱nc, abanan inc'a' te'xtau xya̱lal. Ta̱uxma̱nk chi jo'can re nak inc'a' te'xyot' xch'o̱leb ut inc'a' te'xjal xc'a'uxeb ut inc'a' ta̱cuyek' xma̱queb.— Li Jesús quixch'olob xya̱lal chirix laj acuinel 13 Tojo'nak li Jesús quixpatz' reheb: —¿Ma inc'a' nequetau ru li jaljo̱quil ru a̱tin a'in? Cui inc'a' nequetau xya̱lal a'in, ¿chanru nak te̱tau xya̱lal chixjunil li jaljo̱quil ru a̱tin chi jo'canan? 14 A'an a'in lix ya̱lal. Laj acuinel a'an jo' jun laj yehol ra̱tin li Dios. 15 Ut li iyaj li quinak chire be, a'an chanchaneb li neque'abin re li ra̱tin li Dios. Nak ac xe'rabi, sa' junpa̱t nachal laj Tza chirisinquil li a̱tin ut sa' junpa̱t nasach sa' xch'o̱leb. 16 Ut li iyaj li quinak sa' li pec ru, a'an chanchaneb li neque'abin re li ra̱tin li Dios ut sa' junpa̱t neque'xpa̱b chi saheb sa' xch'o̱l. 17 Abanan inc'a' nacana sa' xch'o̱leb. Nak nachal junak raylal, malaj ch'a'ajquilal sa' xbe̱neb xbaneb lix pa̱ba̱l, inc'a' neque'xcuy xnumsinquil. Sa' junpa̱t neque'ch'inan xch'o̱l. 18 Ut li iyaj li quinak sa' xya̱nk li q'uix chanchaneb li neque'abin re li ra̱tin li Dios. 19 Abanan ca'aj cui' li c'a'ak re ru cuan sa' ruchich'och' neque'xc'oxla, jo' li biomal ut xra̱bal ru li c'a'ak chic re ru. Ut a'an li naramoc lix ya̱lal chiruheb. Ma̱c'a' na-oc cui' li ra̱tin li Dios reheb. 20 Ut li iyaj li quit'ane' sa' cha̱bil ch'och', a'an chanchaneb li neque'rabi ut neque'xpa̱b chi tz'akal li ra̱tin li Dios. Neque'q'ui chi us sa' lix pa̱ba̱leb, jo' li acui̱mk li naru̱chin laje̱tk xca'takc'a̱l (30) ut li naxq'ue oxtakc'a̱l (60) ut li naxq'ue o'takc'a̱l (100) ru li junju̱nk.— Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li candil 21 Ut li Jesús quixye ajcui' reheb: —¿Ma naq'ueman ta bi' junak candil rubel junak chacach malaj ut rubel ch'a̱t? Inc'a' naru. Takec' ban naq'ueman sa' xna'aj re nak tixcutanobresi sa' li cab. 22 Jo'can ajcui' li tijleb li ninch'olob xya̱lal che̱ru. Ma̱c'a' ta̱cana̱k chi mukmu chi inc'a' ta ta̱c'utbesi̱k mokon. Ut li inc'a' natauman ru anakcuan, ta̱tauma̱nk ru mokon. 23 Li ani naraj rabinquil, chixq'uehak retal li ninye. 24 Quixye ajcui' reheb: —Cheq'uehak retal li nequerabi ut te̱q'ue e̱ch'o̱l chixba̱nunquil li nequerabi xban nak li ani naxba̱nu li c'a'ru quixtzol cuiq'uin, mas cui'chic lix na'leb ta̱q'uehek' re xban li Dios re nak tixtau ru li cua̱tin. 25 Li ani tixq'ue xch'o̱l chixtzolbal li us, k'axal cui'chic li usilal tixc'ul. Li ani inc'a' tixq'ue xch'o̱l chixtzolbal li us, ta̱sachk sa' xch'o̱l li jo' q'uial naxnau. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li iyaj naq'ui 26 Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: —Lix nimajcual cuanquilal li Dios, chanchan junak aj acuinel. Narau li iyaj sa' ch'och'. 27 Li cui̱nk nacuar, nacuacli ut eb li cutan neque'nume'. Ut li iyaj yal xjunes namok chak ut naq'ui ut li cui̱nk inc'a' naxnau chanru nak namok ut naq'ui li acui̱mk. 28 Li ch'och' naq'uiresin re li acui̱mk. Naq'ui ut nani̱nkan ut chirix a'an na-oc chi atz'umac ut naxq'ue li ru. 29 Ut nak nache̱co' li ru nasic'man sa' junpa̱t xban nak ac xcuulac xk'ehil xxocbal li ru. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li riyajil li mostaza 30 —¿C'a'ru tinjuntak'e̱ta cui' lix nimajcual cuanquil li Dios? chan li Jesús. —Ut ¿c'a'ru chi jaljo̱quil ru a̱tin tinye, re xch'olobanquil xya̱lal lix nimajcual cuanquilal li Dios? 31 Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan riyajil li ni̱nki mostaza. Li riyajil li mostaza coc' chiru chixjunil li iyaj cuan sa' ruchich'och'. 32 Nak ac x-auman namok ut naq'ui. Ut ni̱nk chi us nacuulac lix che'el. Naxk'ax xteram chixjunil li acui̱mk. Neque'ni̱nkan li ruk' ut eb laj xic'anel xul neque'xyi̱b lix soc sa' eb li ruk'.— 33 Ut li Jesús quixch'olob xya̱lal chiruheb li tenamit riq'uin nabal chic chi jaljo̱quil ru a̱tin a' ya̱l bar na cuan te'xtau ru. 34 Ut ma̱c'a' c'a'ru quixye li Jesús reheb li tenamit chi ma̱cua' ta sa' jaljo̱quil ru a̱tin. Abanan nak ac xjuneseb chic lix tzolom, quixch'olob li xya̱lal chiruheb. Li Jesús quixk'us li ik' ut li palau 35 Nak qui-ecuu sa' li cutan a'an li Jesús quixye reheb lix tzolom: —K'axonko jun pac'al li palau, chan reheb. 36 Ut li Jesús quixchak'rabiheb li q'uila tenamit ut quic'ame' sa' li jucub cuan cui'. Ut cuanqueb ajcui' coc' jucub que'co̱eb chirix. 37 Ut nak ac cuanqueb sa' xyi li palau quichal jun li nimla ik'. Naxcut lix cau ok li ha' sa' li jucub ut qui-oc chi nujac li ha' chi sa' li jucub. 38 Li Jesús cuan chi ixbej sa' li jucub ut yo̱ chi cua̱rc sa' xbe̱n jun lix soc xjolom. Eb lix tzolom que'rajsi ut que'xye re: —At tzolonel, ajsi a̱cuu. ¿Ma inc'a' nacacuil nak osoc' ke? chanqueb. 39 Quicuacli li Jesús ut quixk'us li ik' ut quixye re li palau: —Matchokin. Canab ec'a̱nc, chan. Ut sa' junpa̱t quich'ana li ik' ut quitukla ru li ha'. 40 Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom: —¿C'a'ut nak c'ajo' nak nequexxucuac? ¿Ma inc'a' nequepa̱b nak li Dios ta̱tenk'a̱nk e̱re? chan. 41 Ut c'ajo' nak que'sach xch'o̱l lix tzolom ut que'xye chi rilbileb rib: —¿Chanru nak cuan xcuanquil li cui̱nk a'in nak naxk'us li ik' ut li palau, ut neque'abin chiru? chanqueb.

Marcos 5

1 Li Jesús ut eb lix tzolom que'cuulac aran jun pac'al li palau sa' xch'och'eb laj Gadara. 2 Ut nak qui-el li Jesús sa' li jucub, sa' junpa̱t quichal jun li cui̱nk chi c'uluc re. Quichal chak sa' li na'ajej bar neque'muke' cui' li camenak. Li cui̱nk a'an cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. 3 Junes sa' li na'ajej bar neque'muke' cui' li camenak nacuan. Ma̱ ani naru nabac'oc re chi moco riq'uin cadena naru neque'xbac'. 4 Nabal sut neque'xyal xbac'bal li rok ruk' riq'uin cadena. Abanan sa' junpa̱t naxt'upi li cadena. Ut ma̱ ani naru natu̱lanobresin re li cui̱nk a'an. 5 Chi k'ek chi cutan naxbeni rib sa' xbe̱neb li tzu̱l ut sa' xya̱nkeb li mukleba̱l camenak. Junelic yo̱ chixjapbal re ut naxyoq'ui rib riq'uin k'esnal pec. 6 Toj najt ajcui' cuan chak li Jesús nak qui-ile' xban li cui̱nk. Li cui̱nk co̱ sa' a̱nil ut coxcuik'ib rib chiru li Jesús. 7 Quixjap re chixyebal: —¿C'a'ru ta̱cuaj cuiq'uin, at Jesús? La̱at Ralalat li nimajcual Dios. Sa' xc'aba' li Ka̱cua' Dios, nintz'a̱ma cha̱cuu nak mina̱rahobtesi, chan re. 8 Quixye chi jo'can xban nak ac yo̱ li Jesús chixyebal re li ma̱us aj musik'ej: —Elen riq'uin li cui̱nk a'in, at ma̱us aj musik'ej.— 9 Tojo'nak li Jesús quixpatz' re: —¿Ani a̱c'aba'?— —Cuakib mil (6,000) inc'aba' xban nak nabalo, chan nak quichak'oc. 10 Ut nabal sut quixtz'a̱ma chiru li Jesús nak inc'a' ta̱risiheb li ma̱us aj musik'ej chi junaj cua sa' li na'ajej a'an. 11 Aran cuanqueb jun tu̱b li a̱k yo̱queb chi ichajibc chiru li tzu̱l. 12 Eb li ma̱us aj musik'ej que'xtz'a̱ma chiru li Jesús nak tixtaklaheb riq'uineb li a̱k. —Choa̱takla riq'uineb li a̱k. Choa̱canab chi oc riq'uineb, chanqueb. 13 Ut li Jesús quixcanabeb chi xic. Que'el li ma̱us aj musik'ej riq'uin li cui̱nk. Coxe'ocak riq'uineb li a̱k. Ut li a̱k que'oc chi a̱linac ut que'xrum chak rib sa' xbe̱n u̱l ut toj sa' li palau coxe'nak. Cuanqueb na cuib mil chi a̱k que'oso' sa' li palau. 14 Eb laj ilol a̱k que'xucuac ut que'e̱lelic ut coxe'xye resil sa' li tenamit jo' ajcui' sa' li c'aleba̱l. Ut nabaleb li tenamit que'co̱eb chirilbal li c'a'ru quic'ulman. 15 Que'cuulac cuan cui' li Jesús ut que'ril li cui̱nk li qui-isi̱c nabal chi ma̱us aj musik'ej riq'uin. C'ojc'o aran nak coxe'xtau. Tikto chic ut tuktu chic xjolom. Riq'uin rilbal a'an que'oc xxiuheb li tenamit. 16 Ut eb li que'iloc re, que'xserak'i reheb li tenamit chanru qui-ux re li cui̱nk li quicuan ma̱us aj musik'ej riq'uin, jo' ajcui' li c'a'ru que'xc'ul li a̱k. 17 Ut que'xtz'a̱ma chiru li Jesús nak ta̱e̱lk sa' lix tenamiteb. 18 Ut nak qui-oc cui'chic li Jesús sa' li jucub, li cui̱nk li qui-isi̱c ma̱us aj musik'ej riq'uin quixtz'a̱ma chiru li Jesús nak ta̱xic chirix. 19 A'ut li Jesús inc'a' quiraj nak ta̱xic chirix. Quixye re li cui̱nk: —Ayu sa' la̱ cuochoch ut ta̱serak'i reheb la̱ cuech'alal li usilal xinba̱nu a̱cue. Ta̱ye reheb chanru nak xcuuxta̱na a̱cuu, chan re li cui̱nk. 20 Jo'can nak co̱ li cui̱nk sa' eb li tenamit xcue̱nt Decápolis. Qui-oc chixyebal reheb chixjunil li ni̱nki usilal quixba̱nu li Jesús re. Ut chixjunileb li tenamit quilaje'sach xch'o̱l chirabinquil li c'a'ru quixye. Li Jesús quixq'uirtesi lix rabin laj Jairo jo' ajcui' li ixk li quich'e'oc re li rak' 21 Qui-oc cui'chic li Jesús sa' li jucub ut quisuk'i cui'chic jun pac'al li palau rochbeneb lix tzolom. Ma̱ ca'ch'in li tenamit coxe'xch'utub rib riq'uin chire li palau. 22 Ut quichal jun li cui̱nk aj Jairo xc'aba'. A'an xcomoneb li neque'taklan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Nak quiril li Jesús, quixcuik'ib rib chiru. 23 Ut chi anchal xch'o̱l quixtz'a̱ma chiru li Jesús ut quixye re: —At Ka̱cua', k'axal nim xyajel lin ch'ina rabin. Ca̱mc re. Ba̱nu usilal, tatxic sa' cuochoch. Toxa̱q'ue la̱ cuuk' sa' xbe̱n re nak ta̱q'uira̱k ut inc'a' ta̱ca̱mk, chan re li Jesús. 24 Ut li Jesús co̱ chirix laj Jairo ut nabaleb li tenamit que'ta̱ken re. Xban xq'uial li tenamit yo̱queb chixtiquisinquil ribeb. 25 Sa' xya̱nkeb cuan jun li ixk cablaju chihab xticlajic xyajel. Junelic yo̱ lix yajel li ixk a'an ut inc'a' chic natz'ap lix quiq'uel. 26 Quixq'ue rib chi banec' riq'uin nabaleb aj banonel ut nabal li raylal quixc'ul. Abanan ma̱ jok'e que'xban. Ca'aj cui' quixsach chixjunil li c'a'ru cuan re, re xtojbaleb. Ut ma̱c'a' qui-oc cui'. Nima̱nc ban chic naxba̱nu lix yajel. 27 Quirabi resil nak li Jesús yo̱ chixq'uirtesinquileb li yaj. Riq'uin a'an qui-oc chixta̱kenquil li Jesús rochbeneb li q'uila tenamit. Ut quijiloc chixc'atk re nak tixch'e' li rak'. 28 —Usta ca'aj cui' li rak' tinch'e', riq'uin a'an tinq'uira̱k, chan li ixk sa' xch'o̱l. 29 Ut nak quixch'e' li rak' sa' junpa̱t quiq'uira, ut quitz'ap lix quiq'uel. Ut li ixk quirec'a nak ma̱c'a' chic xyajel. 30 Ut li Jesús quixnau nak cuan li quiq'uira xban lix cuanquil. Quixsuk'isi rib sa' xya̱nkeb li q'uila tenamit ut quixpatz' reheb: —¿Ani xch'e'oc re li cuak'? chan reheb. 31 Eb lix tzolom que'chak'oc ut que'xye re: —At Ka̱cua', la̱at nacacuil chanru nak yo̱queb chixtiquisinquil ribeb li q'uila tenamit cha̱cuix. ¿C'a'ut nak nacapatz' ani xch'e'oc re la̱ cuak'? chanqueb. 32 Ut li Jesús quixsuk'isi rib chirilbal ani xch'e'oc re li rak'. 33 Li ixk naxnau nak ac xq'uira. Nasicsot xban xxiu. Colxcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye li xya̱lal re. 34 Li Jesús quixye re: —Kana', xban nak xapa̱b nak cuan incuanquil cha̱q'uirtesinquil, jo'can nak xatq'uira. Ayu chi sa sa' a̱ch'o̱l ut chi ma̱c'a' chic a̱raylal, chan. 35 Nak toj yo̱ chi a̱tinac li Jesús, que'chal lix comoneb laj Jairo sa' rochoch chixyebal re, —Xcam la̱ rabin. ¿C'a' chic ru aj e nak ta̱ch'i'ch'i'i laj tzolonel? chanqueb. 36 Nak quirabi li Jesús li c'a'ru yo̱queb chixyebal re laj Jairo, quixye re: —Matc'oxlac. Ca'aj cui' ta̱pa̱b nak ta̱q'uira̱k la̱ rabin, chan. 37 Ut inc'a' quiraj nak li tenamit te'xic chirix. Ca'aj cui' laj Pedro ut laj Jacobo ut laj Juan, li ri̱tz'in laj Jacobo, quixc'ameb chirix. 38 Nak que'cuulac sa' rochoch laj Jairo, li Jesús quiril nak yo̱queb chixpokokinquil ribeb ut japjo̱queb re chi ya̱bac. 39 Qui-oc sa' cab riq'uineb ut quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixpokokinquil e̱rib? ¿C'a'ut nak yo̱quex chi ya̱bac? Li xka'al moco xcam ta. Cua̱rc yo̱, chan li Jesús reheb. 40 Eb a'an que'oc chixse'enquil li c'a'ru quixye, ut li Jesús quirisiheb chirix cab. Ca'aj cui' lix na' ut lix yucua' ut eb li oxib chi xtzolom que'oc rochben li Jesús bar cuan cui' li camenak. 41 Quixchap chi ruk' li camenak ut quixye re sa' li ra̱tinoba̱l: —Talita, cumi, chan. Li a̱tin a'an naraj naxye, “At ch'ina xka'al, la̱in tinyehok a̱cue cuaclin”. 42 Sa' junpa̱t quicuacli li xka'al ut quibe̱c. Li xka'al a'an cablaju chihab cuan re. Ut eb li cuanqueb aran quilaje'sach xch'o̱l chirilbal li c'a'ru quixba̱nu li Jesús. 43 A'ut li Jesús quixchak'rabiheb chi us nak ma̱ ani aj e te'xye li c'a'ru quic'ulman. Ut quixye reheb nak te'xq'ue chi cua'ac li xka'al.

Marcos 6

1 Li Jesús qui-el sa' li na'ajej a'an ut co̱ sa' lix tenamit rochbeneb lix tzolom. 2 Sa' li hiloba̱l cutan co̱ sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Qui-oc chixtzolbaleb li tenamit. Nabal que'abin re ut quilaje'sach xch'o̱l chirabinquil ut que'xye chi ribileb rib: —¿Bar xtzol lix na'leb? ¿C'a'ru chi na'lebil li naxnau? ¿Chanru nak naxba̱nu li milagro? chanqueb. 3 —¿Ma ma̱cua' ta bi' a'in laj pech'? Ut ¿ma̱cua' ta bi' lix María lix na'? ¿Ma ma̱cua' ta bi' laj Jacobo li ri̱tz'in ut laj José, laj Judas ut laj Simón? ¿Ma ma̱cua' ta bi' a'in eb li ri̱tz'in li cuanqueb sa' kaya̱nk? chanqueb. Ut que'chal xjosk'il sa' xbe̱n. 4 Ut li Jesús quixye: —Junak profeta naq'uehe' xlok'al yalak bar, abanan sa' lix tenamit ut sa' xya̱nkeb li rech'alal ut sa' rochoch inc'a' naq'uehe' xlok'al.— 5 Ut inc'a' quiru quixba̱nu li milagro sa' lix tenamit xban nak inc'a' que'xpa̱b nak cuan xcuanquil. Cuib oxib ajcui' li yaj quixq'ue li ruk' sa' xbe̱neb re nak te'q'uira̱k. 6 Ut li Jesús quisach xch'o̱l chirilbaleb nak inc'a' neque'xpa̱b nak cuan xcuanquil. Ut nak qui-el aran, co̱ sa' chixjunil li c'aleba̱l chixtzolbaleb li tenamit. Li Jesús quixtaklaheb lix tzolom chixyebal resil li colba-ib 7 Tojo'nak quixbokeb lix tzolom cablaju ut quixtaklaheb chi ca'cabil ut quixq'ueheb xcuanquil chirisinquil li ma̱us aj musik'ej. 8 Ut quixye reheb: —Ma̱c'a' c'a'ru te̱c'am nak texxic, ca'aj cui' le̱ xuk'. Inc'a' te̱c'am e̱tzacae̱mk, chi moco junak bo̱ls, chi moco tumin te̱c'am. 9 Ca'aj cui' le̱ xa̱b cuan che̱rok te̱c'am ut ca'aj cui' le̱ rak' cuan che̱rix te̱c'am. 10 Ut quixye ajcui' reheb: —Nak texcuulak sa' junak tenamit, sa' li cab tex-oc cui' chi hila̱nc, aran texcana̱k ut inc'a' yal yo̱kex chixjalbal e̱na'aj. Nak ac xic e̱re sa' jalan chic tenamit, tojo'nak te̱jal le̱ na'aj. 11 Cui texcuulak sa' junak na'ajej bar cui' inc'a' texc'ulek' chi moco te'raj rabinquil le̱ ra̱tin, nak tex-e̱lk riq'uineb te̱chik' li poks che̱rok jo' retalil li raylal te'xc'ul. Relic chi ya̱l ninye e̱re nak k'axal cui'chic li raylal te'xc'ul chiruheb laj Sodoma ut laj Gomorra sa' xk'ehil li rakba a̱tin, chan. 12 Jo'can nak que'co̱eb lix tzolom li Jesús ut que'xch'olob xya̱lal chiruheb li tenamit re nak te'xyot' xch'o̱l ut te'xjal xc'a'uxeb. 13 Que'risi nabal li ma̱us aj musik'ej riq'uineb ut que'xq'ue li aceite sa' xjolomeb li yaj jo' retalil xcuanquil li Dios ut que'xq'uirtesiheb. Nak que'xcamsi laj Juan laj Cubsihom Ha' 14 Li tenamit yo̱queb chixserak'inquil li milagro yo̱ chixba̱nunquil li Jesús. Nak quirabi a'an, li rey Herodes quixye: —A'an laj Juan laj Cubsihom Ha'. Xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Jo'can nak cuan xcuanquil chixba̱nunquil li milagro, chan. 15 Ut cuan que'yehoc re nak a'an li profeta Elías. Ut cuan ajcui' que'yehoc re nak a'an jun li profeta jo' li profeta que'cuan najter. 16 Ut nak quirabi a'an, laj Herodes quixye: —A'an laj Juan li quintakla xch'otbal xcux. A'an xcuacli chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, chan. 17 Quixye chi jo'can xban nak a'an quitaklan re xchapbal laj Juan. Que'xbac' ut que'xq'ue sa' tz'alam. Quixba̱nu chi jo'can xban nak jo'can quiraj lix Herodías. Lix Herodías a'an rixakil laj Felipe, ri̱tz'in laj Herodes ut laj Herodes quixc'am chok' rixakil. 18 Nak toj ma̱ji' naq'uehe' sa' tz'alam, laj Juan laj Cubsihom Ha' quixye re laj Herodes: —Nimla ma̱c xaba̱nu nak xac'am chok' a̱cuixakil lix Herodías xban nak ac sumsu riq'uin la̱ cui̱tz'in, laj Felipe, chan re. 19 Riq'uin a'an ma̱ ca'ch'in nak quijosk'o' lix Herodías sa' xbe̱n laj Juan ut quiraj raj xcamsinquil. Abanan inc'a' naru xban nak laj Herodes inc'a' quixcanab chixcamsinquil. 20 Laj Herodes naxnau nak laj Juan ti̱c xch'o̱l ut santil cui̱nk. Jo'can nak naxucuac ut inc'a' naraj nak ta̱camsi̱k. Quicuulac chiru rabinquil li quixye laj Juan usta c'ajo' nak naq'uehe' chi c'oxlac xban li a̱tin nayehe' re. 21 Abanan lix Herodías quixtau chanru nak naru xcamsinquil laj Juan. Jo'ca'in quic'ulman. Nak laj Herodes quixnink'ei lix chihab, quixbokeb chi cua'ac li ni̱nkeb xcuanquil sa' li tenamit, ut quixbokeb ajcui' li neque'taklan reheb li soldado ut jo'can ajcui' chixjunileb li xni̱nkal ru cui̱nk re Galilea. 22 Lix co' lix Herodías qui-oc bar yo̱queb cui' chi cua'ac li ula' ut qui-oc chi xajoc chiruheb. Laj Herodes quicuulac chiru chanru naxajoc. Ut quicuulac ajcui' chiruheb li ula'. Jo'can nak laj Herodes quixye re li xka'al: —Ta̱tz'a̱ma cue li c'a'ru ta̱cuaj ut la̱in tinq'ue a̱cue, chan. 23 Ut quixye ajcui' re li xka'al: —Sa' xc'aba' li Dios, tinq'ue a̱cue li c'a'ru ta̱patz' cue. Usta yijach lin jun cablal ta̱patz' cue, tinq'ue a̱cue, chan. 24 Ut li xka'al co̱ chixpatz'bal re lix na': —¿C'a'ru us tintz'a̱ma re? chan. Ut lix na' quixye re: —Tz'a̱ma re nak tixq'ue a̱cue lix jolom laj Juan laj Cubsihom Ha', chan. 25 Sa' junpa̱t co̱ li xka'al riq'uin laj Herodes ut quixye re: —La̱in tincuaj nak anakcuan ajcui' ta̱q'ue cue sa' junak plato lix jolom laj Juan laj Cubsihom Ha', chan. 26 Ut laj Herodes c'ajo' nak quiraho' sa' xch'o̱l. Abanan ma̱c'a' chic quiru quixye xban nak chixjunileb li ula' que'abin re nak quixye sa' xc'aba' li Dios tixq'ue re li c'a'ru tixtz'a̱ma. 27 Laj Herodes ticto quixtakla jun li soldado chixc'ambal chak lix jolom laj Juan. Li soldado co̱ sa' tz'alam chixch'otbal lix cux laj Juan. 28 Ut quixc'am chak lix jolom sa' jun li plato. Quixq'ue re li xka'al ut li xka'al quixk'axtesi re lix na'. 29 Nak que'rabi lix tzolom laj Juan nak que'xcamsi, que'chal chixc'ambal li camenak ut coxe'xmuk. Li Jesús quixq'ueheb chi cua'ac li o̱b mil chi cui̱nk 30 Ut nak que'suk'i chak lix tzolom li Jesús chixba̱nunquil li c'anjel que'takla̱c cui', cole'xch'utub rib riq'uin li Jesús ut que'xserak'i re c'a'ru quilaje'xba̱nu chak. Ut que'xye ajcui' re chanru nak que'xtzol li tenamit. 31 Neque'el neque'oc li q'uila tenamit riq'uin li Jesús. Jo'can ajcui' riq'uineb lix tzolom. Ut riq'uin a'an inc'a' naru neque'hilan chi moco naru te'cua'ak. Jo'can nak quixye li Jesús: —Yo'keb sa' junak na'ajej bar ma̱c'a' cui' tenamit re nak naru tohila̱nk ca'ch'inak kajunes, chan li Jesús. 32 Ut que'oc sa' jun li jucub ut que'co̱eb sa' jun na'ajej bar cui' te'hila̱nk raj ca'ch'inak xjuneseb. 33 Abanan nabaleb que'iloc re nak yo̱queb chi xic ut que'xnau nak a'an li Jesús. Nabal quilaje'el sa' li tenamit junju̱nk. Que'co̱eb chi rokeb sa' a̱nil ut a'aneb xbe̱n cua que'cuulac sa' li na'ajej bar yo̱ cui' chi xic li Jesús rochbeneb lix tzolom. 34 Ut nak qui-el li Jesús sa' li jucub, quirileb li q'uila tenamit. Quixtok'oba ruheb xban nak chanchaneb li carner ma̱c'a' aj ilol reheb. Ut nabal li c'a'ak re ru quixtzoleb cui'. 35 Nak que'ril nak yo̱ chi ecuu̱c, que'co̱eb lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: —Yo̱ chi ecuu̱c ut arin ma̱c'a' cuan. 36 Ma̱c'a' xcuaheb. Taklaheb chixlok'baleb lix cua sa' eb li c'aleba̱l ut sa' eb li coc' tenamit li cuanqueb chi nach', chanqueb. 37 Ut nak quichak'oc li Jesús quixye reheb: —Q'uehomakeb chi cua'ac la̱ex.— Ut eb a'an que'xye: —¿Ma toxic chixlok'bal cuibak ciento denarios chi caxlan cua chi jo'canan re te'kaq'ue chi cua'ac? chanqueb. 38 Li Jesús quixye: —¿Jarub li caxlan cua cuan e̱riq'uin? Ayukex, ilomak chak.— Que'co̱eb chi rilbal ut nak que'suk'i que'xye re: —Cuan o̱b li caxlan cua ut cuib li car, chanqueb. 39 Li Jesús quixtaklaheb lix tzolom chixyebal reheb li tenamit nak te'c'ojla̱k sa' li pach'aya' chi junju̱nk ch'u̱tal. 40 Ut que'c'ojla chi junju̱nk ch'u̱tal. Cuan que'c'ojla chi jun ciento sa' ju̱nk ch'u̱tal ut cuan cui'chic que'c'ojla chi mero ciento sa' li junju̱nk ch'u̱tal. 41 Tojo'nak li Jesús quixchap li o̱b chi caxlan cua ut li cuib chi car ut qui-iloc sa' choxa. Quixbantioxi chiru li Dios. Ut quixjachi li caxlan cua ut quixq'ue reheb lix tzolom re nak te'xjeq'ui reheb li q'uila tenamit. Ut que'xjeq'ui ajcui' li car. 42 Que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'o̱l. 43 Ut qui-ela'an li caxlan cua. Jo'can ajcui' li car. Cablaju chacach li qui-ela'an. 44 Nabal chi tenamit que'cua'ac. Sa' xya̱nkeb li que'cua'ac cuanqueb o̱b mil junes cui̱nk. Li Jesús quibe̱c chiru li palau 45 Ut chirix chic a'an, li Jesús quixtaklaheb lix tzolom sa' li jucub ut quixye reheb: —Xbe̱n cua texxic jun pac'al li palau sa' li tenamit Betsaida. La̱in toj tincana̱k chixchak'rabinquileb li tenamit, chan reheb. 46 Ut nak ac xchak'rabiheb li tenamit, li Jesús co̱ chiru tzu̱l chi tijoc. 47 Te'cuulak lix tzolom sa' xyi li palau nak qui-oc li k'ojyi̱n, a'ut li Jesús toj cuan xjunes chire li palau. 48 Quiril nak lix tzolom cuanqueb sa' jun ch'a'ajquilal sa' li jucub. Yo̱queb chixtacuasinquil ribeb chixberesinquil li jucub xban nak sa' xbe ik' yo̱queb chixc'ambal. Sake̱uc re nak quicuulac li Jesús bar cuanqueb cui' ut yo̱ chi be̱c chiru ha'. Quixba̱nu jo' li ti̱c ta̱numek'. 49 Nak que'ril lix tzolom nak cuan jun yo̱ chi be̱c chiru ha', que'xucuac ut que'xjap re. Que'xc'oxla nak anum yo̱queb chirilbal. 50 Chixjunileb que'iloc re ut c'ajo' nak que'xucuac. Li Jesús ticto quira̱tinaheb ut quixye reheb: —Mexxucuac. La̱in li yo̱quex chicuilbal. Cacuubresihomak e̱ch'o̱l, chan reheb. 51 Nak qui-oc sa' li jucub sa' xya̱nkeb, ch'anamil li ik'. Inc'a' chic qui-ec'an. Ut eb lix tzolom quilaje'sach xch'o̱l chirilbal. 52 Que'sach xch'o̱l xban nak toj ma̱ji' neque'xtau xya̱lal chirix li milagro quixba̱nu li Jesús riq'uin li caxlan cua. K'axal cauheb xch'o̱l. Jo'can nak inc'a' que'xtau ru. Li Jesús quixq'uirtesiheb li yaj aran Genesaret 53 Nak que'cuulac li Jesús rochbeneb lix tzolom jun pac'al li palau, coxe'e̱lk sa' li tenamit Genesaret. Que'xbac' li jucub chire li ha'. 54 Nak yo̱queb chi e̱lc sa' li jucub, eb li cuanqueb aran ticto que'xnau nak a'an li Jesús. 55 Jo'can nak sa' junpa̱t que'co̱eb sa' chixjunil li na'ajej chixc'ambaleb chak lix yaj chiruheb lix cuarib. Nak que'xnau bar cuan li Jesús, quilaje'xc'am li yaj riq'uin. 56 Yalak bar quinume' li Jesús quilaje'xc'am li yaj riq'uin, jo' sa' tenamit, jo' sa' c'aleba̱l. Que'xq'ueheb li yaj sa' li be bar cui' yo̱ chi numec' li Jesús. Que'xtz'a̱ma chiru: —Ba̱nu usilal, q'ue chikach'e' la̱ cuak', chanqueb re xban nak neque'xnau nak usta ca'aj cui' re li rak' te'xch'e', te'q'uira̱k. Ut chixjunileb li que'ch'e'oc re li rak', que'q'uira.

Marcos 7

1 Eb laj fariseo que'cuulac riq'uin li Jesús rochbeneb cuib oxib laj tz'i̱b li que'chal chak aran Jerusalén. 2 Ut eb a'an que'xq'ue retal nak cuan lix tzolom li Jesús que'cua'ac chi inc'a' que'xch'aj li ruk'eb chi tz'akal jo' c'aynakeb chixba̱nunquil laj fariseo. 3 Eb laj fariseo ut chixjunileb laj judío inc'a' neque'cua'ac cui inc'a' te'xch'aj li ruk'eb jo' naxye li chak'rab li canabanbil reheb xbaneb lix xe'to̱nil yucua'. 4 Ut nak neque'suk'i chak sa' c'ayil inc'a' neque'cua'ac cui inc'a' neque'ch'ajoc jo' naxye lix chak'rabeb. Ut cuan cui'chic nabal li na'leb li neque'xba̱nu jo' canabanbil reheb xbaneb li xe'to̱nil yucua', jo' li xch'ajbal lix sec', lix xar, li uc'al ch'i̱ch' ut lix ch'a̱t. 5 Eb laj fariseo ut eb laj tz'i̱b que'xpatz' re li Jesús: —¿C'a'ut nak eb la̱ tzolom inc'a' neque'xba̱nu li kachak'rabinquil canabanbil ke xbaneb li kaxe' kato̱n? Eb a'an neque'cua'ac chi inc'a' neque'xch'aj li ruk'eb jo' naxye li kachak'rabinquil, chanqueb. 6 Nak quichak'oc li Jesús quixye reheb: —Ya̱l ajcui' li quixye laj Isaías che̱rix la̱ex aj ca'pac'al u nak quixye chi jo'ca'in: Li tenamit a'in niquine'x-oxlok'i ca'aj cui' riq'uin xtz'u̱maleb re. Moco neque'xba̱nu ta chi anchal xch'o̱leb. 7 Ma̱c'a' aj e nak niquine'xlok'oni xban nak li tijleb li neque'xc'ut a'an yal xchak'rab eb li cui̱nk. (Is. 29:13) 8 La̱ex nequetz'ekta̱na lix chak'rab li Dios, ut a' chic le̱ najter na'leb nequeba̱nu, jo' riq'uin xch'ajbal li sec' ut li xar ut li c'a'ak ru chi chak'rabil reheb li cui̱nk.— 9 Li Jesús quixye ajcui' reheb: —La̱ex nequetz'ekta̱na lix chak'rab li Dios re nak te̱ba̱nu li najter na'leb canabanbil e̱re xbaneb le̱ xe'to̱nil yucua'. 10 Laj Moisés quixye, “Cha-oxlok'i la̱ na' la̱ yucua' ut ani tixhob xna' xyucua', ta̱camsi̱k.” 11 A'ut la̱ex nequeye cui cuan junak li cui̱nk inc'a' naraj xtenk'anquil lix na' xyucua', a'an naru tixye, “Corbán”, chirix li c'a'ak re ru tixtenk'a cui' raj lix na' xyucua'. Li a̱tin a'an naraj naxye “yechi'inbil re li Dios”. 12 Riq'uin xba̱nunquil a'an li cui̱nk inc'a' chic naru tixtenk'a lix na' xyucua', chanquex. 13 Ut cuan nabal chic c'a'ak re ru chi na'lebil nalaje̱ba̱nu. Riq'uin xba̱nunquil li najter na'leb canabanbil e̱re, yo̱quex chixtz'ekta̱nanquil lix chak'rab li Dios, chan li Jesús reheb. 14 Ut li Jesús quixbokeb li tenamit ut quixye reheb: —Abihomak che̱junilex li c'a'ru tinye ut q'uehomak retal re nak te̱tau xya̱lal. 15 Ma̱cua' li c'a'ru naxtzaca li cui̱nk nama̱co' cui'; aban li c'a'ru inc'a' us naxc'oxla, a'an nama̱co' cui'. 16 Li ani naraj rabinquil, chixq'uehak retal li ninye.— 17 Nak li Jesús qui-el sa' xya̱nkeb li q'uila tenamit, qui-oc sa' cab. Ut eb lix tzolom que'xpatz' re: —¿C'a'ru xya̱lal li a̱tin xaye?— 18 Ut li Jesús quixye reheb: —¿Ma inc'a' ajcui' xetau ru la̱ex li xinye? ¿Ma inc'a' nequenau nak ma̱cua' li c'a'ru naxtzaca junak nama̱co' cui'? 19 Li c'a'ru naxtzaca junak, a'an moco sa' ra̱m ta naxic. Ti̱c sa' xsa' naxic ut chirix a'an naxtz'ek cui'chic, chan. Jo'can nak quixye nak chixjunil li natzacaman moco ma̱c ta xtzacanquil. 20 Ut quixye ajcui' li Jesús reheb: —Li inc'a' us naxc'oxla sa' xch'o̱l, a'an nama̱cob cui'. 21 Sa' xc'a'ux junak nachal chak li ma̱us aj na'leb, li muxuc caxa̱r, li co'be̱tac yumbe̱tac, ut li xcamsinquil ras ri̱tz'in. 22 Ut sa' xc'a'ux ajcui' nachal li elk'ac, lix rahinquil ru c'a'ru re ras ri̱tz'in, li ma̱usilal, li balak'i̱nc, li xba̱nunquil li xuta̱nalil na'leb, li cakali̱nc, li majecua̱nc, li k'etk'etil, ut lix majelil na'leb. 23 Chixjunil li ma̱us aj na'leb a'in sa' xc'a'ux junak nachal chak ut a'an nama̱cob cui' li junju̱nk.— Li ixk aj Sirofenicia quipa̱ban 24 Li Jesús co̱ sa' jalan na'ajej xcue̱nt Tiro ut xcue̱nt Sidón. Cox-oc sa' jun li cab. Inc'a' raj quiraj quinauhe' nak cuan aran. Abanan inc'a' quiru quixmuk rib. 25 Sa' junpa̱t qui-abi̱c resil xban jun li ixk nak cuan aran. Li ixk a'an cuan jun lix co' cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Co̱ riq'uin li Jesús ut quixcuik'ib rib chiru. 26 Li ixk a'an ma̱cua' aj judío, a'an aj Sirofenicia. Quixtz'a̱ma chiru li Jesús nak ta̱risi li ma̱us aj musik'ej riq'uin lix co'. 27 Ut li Jesús quixye re: —Cua'akeb cuan junxil li coc'al. Inc'a' us xmak'bal xcuaheb li coc'al ut xq'uebal reheb li tz'i', chan. 28 Ut li ixk quichak'oc ut quixye re: —Ya̱l li nacaye, Ka̱cua', abanan eb li tz'i' neque'xxoc xc'aj xcua li coc'al rubel li me̱x nak yo̱queb chi cua'ac, chan. 29 Li Jesús quixye re li ixk: —Us li xaye. Ayu sa' la̱ cuochoch. Ac x-el li ma̱us aj musik'ej riq'uin la̱ co', chan. 30 Co̱ li ixk sa' li rochoch ut coxtau lix co' chi yocyo chiru lix ch'a̱t. Ma̱c'a' chic li ma̱us aj musik'ej riq'uin. Li Jesús quixq'uirtesi jun li cui̱nk tz'ap xic ut tat re 31 Nak qui-el li Jesús rochbeneb lix tzolom sa' li na'ajej xcue̱nt Tiro, que'nume' sa' li tenamit Sidón. Ut que'nume' ajcui' sa' li na'ajej xcue̱nt Decápolis, ut que'cuulac cuan cui' li palau Galilea. 32 Ut quic'ame' chak jun li cui̱nk riq'uin li Jesús tz'ap xic ut tat re. Que'xtz'a̱ma chiru nak tixq'ue li ruk' sa' xbe̱n. 33 Li Jesús quirisi li cui̱nk sa' xya̱nkeb li tenamit ut quixc'am xjunes. Quixch'ic li ru'uj ruk' sa' xxic li cui̱nk. Quixt'akresi li ru'uj ruk' riq'uin li xya'al re ut quixch'e' li ru'uj rak' li cui̱nk. 34 Qui-iloc sa' choxa, quixjik' xch'o̱l ut quixye: —Efata.— Sa' li ra̱tinoba̱l naraj naxye, “Chiteli̱k la̱ xic ut chat-abi̱nk.” 35 Sa' junpa̱t quiteli lix xic ut na-abin chic ut sa chic naa̱tinac. 36 Ut li Jesús quixye reheb li q'uila tenamit: —Ma̱ ani aj e te̱serak'i li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil, chan. Quixk'useb chi us. Abanan eb a'an k'axal cui'chic nak que'oc chixserak'inquil. 37 C'ajo' nak que'sach xch'o̱leb chirilbal ut que'xye: —Cha̱bil chixjunil li naxba̱nu. Naxq'ue chi abi̱nc li tz'ap xic ut naxq'ue chi a̱tinac li mem, chanqueb.

Marcos 8

1 Sa' jun chic li cutan que'xch'utub rib nabal li tenamit riq'uin li Jesús. Xban nak ma̱c'a' xcuaheb quixbokeb lix tzolom ut quixye reheb: 2 —Tok'obeb ru li q'uila tenamit a'in. Ac cuan oxib cutan roquiqueb arin cuiq'uin ut ma̱c'a' chic xcuaheb. 3 Cui tebintakla sa' rochocheb chi inc'a' te'cua'ak, naru neque'lub sa' be xban nak cuan najt xe'chal chak.— 4 Lix tzolom que'xye re: —¿Bar takatau cua sa' li na'ajej a'in re takaq'ueheb chi cua'ac? Arin ma̱c'a' cuan, chanqueb. 5 Ut li Jesús quixpatz' reheb: —¿Jarub li caxlan cua cuan e̱riq'uin? chan. —Cuukub ajcui', chanqueb. 6 Tojo'nak quixye reheb li tenamit nak te'chunla̱k chiru ch'och'. Quixchap li cuukub chi caxlan cua. Quixbantioxi chiru li Dios ut quixjachi. Ut quixq'ue reheb lix tzolom re nak te'xjeq'ui reheb li tenamit. 7 Ut cuan cuib oxib li coc' car riq'uineb. Nak quirosobtesi quixye reheb nak te'xjeq'ui ajcui' reheb li tenamit. 8 Que'cua'ac chi us ut que'c'ojla xch'o̱l. Ut cuukub chacach chic li qui-ela'an. 9 Cuanqueb na ca̱hibak mil li que'cua'ac ut nak ac xe'cua'ac, que'chak'rabi̱c xban li Jesús. 10 Ut sa' junpa̱t qui-oc li Jesús sa' li jucub rochbeneb lix tzolom ut que'co̱eb sa' li na'ajej xcue̱nt Dalmanuta. Eb laj fariseo que'raj rilbal li milagro 11 Que'cuulac laj fariseo riq'uin li Jesús. Que'oc chixcuech'inquil yal re xyalbal. Que'xye re nak tixba̱nu junak milagro chiruheb re rilbal ma ya̱l na nak riq'uin li Dios nachal lix cuanquil. 12 Quixjik' xch'o̱l li Jesús xban nak quititz' xbaneb, ut quixye: —Ca'aj cui' milagro yo̱queb chixpatz'bal eb li tenamit a'in. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun milagro tinba̱nu chiruheb.— 13 Qui-el riq'uineb laj fariseo. Qui-oc sa' li jucub rochbeneb lix tzolom. Yo̱queb chi xic jun pac'al li palau. Li Jesús quixjuntak'e̱ta lix tijleb eb laj fariseo riq'uin lix ch'amal li caxlan cua 14 Ut quisach sa' xch'o̱leb xc'ambal xcuaheb. Ac cuanqueb sa' li jucub nak que'xq'ue retal nak jun ajcui' li caxlan cua cuan riq'uineb. 15 Li Jesús quixye reheb: —Cheba̱nu cue̱nt. Micuan xch'amal xcaxlan cuaheb laj fariseo e̱riq'uin chi moco xch'amal xcaxlan cua laj Herodes.— 16 Eb lix tzolom que'oc chi a̱tinac chi ribileb rib ut que'xye: —¿C'a'ru xya̱lal a'in? ¿Ma xban nak ma̱c'a' li caxlan cua kiq'uin nak xye ke chi jo'can? chanqueb. 17 Li Jesús quixnau c'a'ru yo̱queb chixyebal chi ribileb rib ut quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixyebal nak ma̱c'a' e̱cua? ¿Ma inc'a' nequetau ru nak ma̱cua' chirix xch'amal li caxlan cua yo̱quin chi a̱tinac? Chirix ban xtijlebeb laj fariseo yo̱quin chi a̱tinac. La̱ex c'ajo' xcacuil e̱ch'o̱l. 18 Inc'a' nequetau xya̱lal. Cuan xnak' e̱ru ut inc'a' nequex-iloc. Cuan e̱xic ut inc'a' nequex-abin. 19 ¿Ma inc'a' najultico' e̱re nak xinjachi li o̱b chi caxlan cua reheb li o̱b mil chi cui̱nk? Ut ¿jarub chacach qui-ela'an? chan reheb. —Cablaju, chanqueb. 20 —¿Ma inc'a' najultico' e̱re nak xinjachi li cuukub chi caxlan cua reheb li ca̱hib mil. Ut jarub chacach qui-ela'an? chan reheb. —Cuukub chacach, chanqueb. 21 Ut li Jesús quixye reheb: —¿Ma toj ma̱ji' ajcui' nequetau xya̱lal chi jo'canan?— Li Jesús quixq'uirtesi li mutz' aran Betsaida 22 Que'cuulac li Jesús rochbeneb lix tzolom aran Betsaida. Quic'ame' chak jun li cui̱nk riq'uin. Mutz' ru li cui̱nk. Que'xtz'a̱ma chiru nak tixq'ue li ruk' sa' xbe̱n re nak ta̱ilok. 23 Li Jesús quixchap li ruk' li mutz' ut quixc'am chire li tenamit. Ut quixchu̱ba sa' xnak' ru li mutz'. Quixq'ue li ruk' sa' xbe̱n ut quixpatz' re: —¿Ma nacat-iloc bayak anakcuan? chan re. 24 Li mutz' qui-iloc ut quixye: —Nin-iloc ca'ch'in. Nacuileb li cui̱nk chanchaneb li che' nak yo̱queb chi be̱c.— 25 Tojo'nak li Jesús quixq'ue cui'chic li ruk' sa' li xnak' ru li mutz' ut quiq'uira li ru. Nak qui-iloc li cui̱nk, tz'akal chic naril chixjunil. 26 Li Jesús quixtakla li cui̱nk sa' rochoch ut quixye re: —Matxic sa' li tenamit ut ma̱ ani aj e ta̱ye nak xatinq'uirtesi, chan re. Laj Pedro quixye nak li Jesús, a'an li Cristo 27 Chirix a'an co̱ li Jesús rochbeneb lix tzolom sa' li coc' tenamit xcue̱nt Cesarea Filipo. Nak yo̱queb chi xic, quixpatz' reheb lix tzolom: —¿Anihin la̱in nak neque'xye li tenamit? chan. 28 Que'xye re: —Cuan neque'yehoc re nak la̱at laj Juan laj Cubsihom Ha' xcuacli cui'chic chi yo'yo. Ut cuan neque'yehoc re nak la̱at li profeta Elías, li quicuan najter. Ut cuan cui'chic neque'yehoc re nak la̱at jun chic li profeta, chanqueb. 29 —Ut la̱ex ¿anihin la̱in nak nequeye? chan cui'chic reheb. Ut laj Pedro quixye: —La̱at li Cristo.— 30 Li Jesús quixye reheb nak ma̱ ani aj e te'xye nak a'an li Cristo. Li Jesús quixye resil lix camic 31 Li Jesús quixch'olob xya̱lal chiruheb nak a'an li Alalbej ut nak nabal li raylal cha̱lc re sa' xbe̱n. Quixye reheb nak ta̱tz'ekta̱na̱k xbaneb li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li templo. Ta̱tz'ekta̱na̱k ajcui' xbaneb li xbe̱nil aj tij. Jo' ajcui' xbaneb laj tz'i̱b ut quixye ajcui' reheb nak ta̱camsi̱k ut ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' rox li cutan. 32 Quixye chi tz'akal li c'a'ru tixc'ul. Nak quirabi a'an laj Pedro quirisi xjunes li Jesús ut qui-oc chixk'usbal ut quixye re: —Ma̱ye chi jo'can Ka̱cua'.— 33 Ut li Jesús quixsuk'isi rib. Quirileb lix tzolom ut quixk'us laj Pedro. Quixye re: —Elen arin sa' xnak' cuu. La̱at chanchanat aj Tza. La̱at inc'a' yo̱cat chixc'oxlanquil jo' naxc'oxla li Dios. La̱at yo̱cat chixc'oxlanquil jo' naxc'oxla li cui̱nk, chan. 34 Tojo'nak quixbokeb li q'uila tenamit rochbeneb lix tzolom ut quixye reheb: —Li ani ta̱raj inpa̱banquil, tento nak tixtz'ekta̱na li c'a'ru naxrahi ru lix ch'o̱l. Tixcuy xnumsinquil li raylal li tixc'ul usta ta̱camsi̱k sa' inc'aba'. Ut chinixta̱kehak. 35 Li ani ta̱tz'ekta̱na̱nk cue re xcolbal lix yu'am arin sa' ruchich'och', tixtz'ek li junelic yu'am. A'ut li naxsach lix yu'am sa' inc'aba' la̱in malaj ut sa' xc'aba' li evangelio, a'an ta̱re̱chani li junelic yu'am. 36 ¿C'a'ru tixra junak cui̱nk nak ta̱re̱chani chixjunil lix biomal li ruchich'och' ut tixtz'ekta̱na li junelic yu'am xban li biomal? 37 ¿Ma cuan ta bi' li c'a'ru tixtoj cui' li yu'am chi junelic? 38 Li ani ta̱xuta̱na̱k chiruheb li tenamit aj ma̱c inban la̱in malaj ut xban li cua̱tin, la̱in li Alalbej tinxuta̱na̱k ajcui' xbaneb nak tincha̱lk chak riq'uin xnimal xlok'al lin Yucua' cuochbeneb li santil ángel.—

Marcos 9

1 Ut li Jesús quixye: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak cuanqueb arin sa' e̱ya̱nk li inc'a' te'ca̱mk toj te'ril lix nimajcual cuanquilal li Dios nak ta̱cha̱lk riq'uin lix xcuanquil.— Qui-ile' lix lok'al li Jesús nak quijalano' li riloba̱l 2 Cuakib cutan chic xyebal a'an xban li Jesús nak quixc'ameb laj Pedro, laj Jacobo, ut laj Juan sa' xbe̱n jun li nimla tzu̱l. Nak cuanqueb aran xjuneseb, quijalano' li riloba̱l li Jesús chiruheb. 3 Ut li rak' quijalano' rilbal. Nalemtz'un chic li rak'. Saksakpotz'in nac'utun, chanchan li ratz'am que. Ma̱ jun aj puch'unel arin sa' ruchich'och' tixsakobresi junak t'icr jo' nak quisakobresi̱c li rak' li Jesús. 4 Ac xaka̱mil laj Elías ut laj Moisés chiruheb nak que'ril. Ut yo̱queb chi a̱tinac riq'uin li Jesús. 5 Laj Pedro quixye: —Ka̱cua', c'ajo' xchak'al ru nak cuanco arin. Xkayi̱b ta oxibak muheba̱l arin. Jun a̱cue, jun re laj Moisés, ut jun re laj Elías.— 6 Quixye chi jo'can xban nak inc'a' chic naxnau c'a'ru tixye xban nak c'ajo' lix xiuheb. 7 Ut quichal jun nimla chok sa' xbe̱neb. Li Dios quia̱tinac chak sa' li chok, ut quixye: —A'in li cualal, raro inban. Cherabi li c'a'ru tixye.— 8 Ut nak quiril ac ma̱ aniheb chic laj Elías ut laj Moisés. Ca'aj chic li Jesús quicana xjunes. 9 Nak yo̱queb chak chi cubec sa' li tzu̱l quixye li Jesús reheb nak ma̱ ani aj e te'xye li c'a'ru que'ril toj ta̱cuacli̱k cui'chic li Alalbej chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. 10 Eb a'an ma̱ ani aj e que'xye, ca'aj cui' chi ribileb rib que'a̱tinac. Que'xye: —¿C'a'ru xya̱lal a'an nak li Jesús quixye nak ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak?— 11 Que'xpatz' re li Jesús: —¿C'a'ut nak neque'xye laj tz'i̱b nak xbe̱n cua ta̱cha̱lk laj Elías tojo'nak tol-e̱lk li Cristo? chanqueb. 12 Ut nak quichak'oc li Jesús quixye reheb: —Ya̱l ajcui' tz'i̱banbil retalil nak laj Elías xbe̱n cua ta̱cha̱lk chixc'u̱banquil chixjunil li c'a'ak re ru. Ut tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu chicuix la̱in li Alalbej nak nabal li raylal tinc'ul ut tine'xtz'ekta̱na. 13 Abanan tinye e̱re nak laj Elías ac xc'ulun ut c'ajo' li raylal que'xba̱nu re jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chanru ta̱c'ulma̱nk.— Li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uin li al 14 Nak coxe'e̱lk cuanqueb cui' li bele̱b chic lix tzolom li Jesús, que'ril nak cuan nabal li tenamit riq'uineb. Ut eb laj tz'i̱b yo̱queb chixcuech'inquil lix tzolom li Jesús. 15 Ut eb li q'uila tenamit que'sach xch'o̱l chirilbal li Jesús, ut que'co̱eb sa' a̱nil chixc'ulbal ut que'xq'ue xsahil xch'o̱l. 16 Li Jesús quixpatz' reheb: —¿C'a'ru nequecuech'i cui' e̱rib? chan. 17 Quichak'oc jun sa' xya̱nkeb li q'uila tenamit ut quixye re: —At Ka̱cua', xinc'am chak jun li cualal arin. Mem ut cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. 18 Yalak bar nacute' sa' ch'och' xban li ma̱us aj musik'ej. Na-el cuokx sa' re ut naxc'uxuxi li ruch re ut naxchec' rib. Xintz'a̱ma chiruheb la̱ tzolom nak te'risi li ma̱us aj musik'ej; abanan inc'a' xe'ru chirisinquil.— 19 Nak li Jesús quichak'oc, quixye reheb: —Ti̱c inc'a' nequexpa̱ban. ¿Jo' najtil chic tincua̱nk e̱riq'uin re nak texpa̱ba̱nk? ¿Jo' najtil chic texincuy nak nequec'oxla? C'am chak li al arin cuiq'uin, chan li Jesús. 20 Que'xc'am li al riq'uin ut li ma̱us aj musik'ej nak quiril li Jesús quixch'ikle li al, quixcut sa' ch'och' ut quixtolc'osi ut qui-oc chi e̱lc cuokx sa' re. 21 Ut li Jesús quixpatz' re lix yucua': —¿Jok'e xticla lix yajel li al a'in? chan. —Toj ca'ch'in nak quixtiquib xc'ulbal chi jo'ca'in, chan lix yucua'. 22 —Nabal sut nacute' sa' xam. Nabal sut nacute' sa' ha' xban li ma̱us aj musik'ej re xcamsinquil. Cui cuan c'a'ru naru ta̱ba̱nu re, ba̱nu usilal, il xtok'oba ku ut choa̱tenk'a, chan. 23 Li Jesús quixye: —¿C'a'ut nak nacaye “cui naru”? ¿Ma inc'a' nacanau nak cui nacatpa̱ban chixjunil naru xba̱nunquil? chan. 24 Sa' junpa̱t quia̱tinac lix yucua' li al ut quixye chi cau, —La̱in ninpa̱b. China̱tenk'a re nak tinpa̱b chi tz'akal.— 25 Nak li Jesús quiril nak sa' junpa̱t yo̱queb chi ch'utla̱c nabal li tenamit, quixch'ila li ma̱us aj musik'ej. Quixye re: —At ma̱us aj musik'ej, la̱at nacatmemobresin. La̱at nacattz'apoc xic. La̱in tinye a̱cue, elen riq'uin li al a'in ut mat-oc chic riq'uin, chan. 26 Ut li ma̱us aj musik'ej quixjap re ut quixch'ikle chi cau li al. Tojo'nak qui-el riq'uin. Ut li al chanchan camenak quicana. Nabal li tenamit que'yehoc re nak xcam. 27 Ut li Jesús quixchap chi ruk' li al ut quixcuaclesi ut li al quixakli. 28 Nak qui-oc li Jesús sa' cab xjunes rochbeneb lix tzolom, que'xpatz' re: —¿C'a'ut nak inc'a' xoru la̱o chirisinquil li ma̱us aj musik'ej? chanqueb. 29 Ut li Jesús quixye reheb: —Ca'aj cui' riq'uin ayu̱n ut riq'uin tijoc naru risinquil li ma̱us aj musik'ej a'in.— Li Jesús quixye cui'chic resil lix camic 30 Ut nak que'el aran, que'nume' sa' li na'ajej Galilea. Ut li Jesús inc'a' quiraj nak te'xnau nak cuan aran. 31 Yo̱ chixch'olobanquil xya̱lal chiruheb lix tzolom. Quixye reheb: —La̱in li Alalbej, tine'xk'axtesi sa' ruk'eb li cui̱nk li te'camsi̱nk cue. Ut nak ac xine'xcamsi, tincuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak sa' rox li cutan.— 32 Aban eb a'an inc'a' que'xtau ru li c'a'ru quixye reheb, ut que'xucuac chixpatz'bal c'a'ru xya̱lal li quixye. Li nim xcuanquil, a'an li nac'anjelac chiruheb li ras ri̱tz'in 33 Que'cuulac sa' li tenamit Capernaum. Nak cuanqueb sa' cab quixpatz' reheb lix tzolom: —¿C'a'ru li yo̱quex chixcuech'inquil rix nak yo̱co chi cha̱lc? chan. 34 Mem que'cana ut inc'a' chic que'chak'oc xban nak yo̱queb chixcuech'inquil rix ani reheb li nim xcuanquil. 35 Li Jesús quic'ojla ut quixbokeb li cablaju chi xtzolom riq'uin ut quixye reheb: —Li ani ta̱raj nak ta̱q'uehek' xcuanquil, chixcubsihak rib ut chic'anjelak chiruheb chixjunileb.— 36 Quixchap chi ruk' jun li ch'ina al ut quixq'ue sa' xyiheb. Quixk'alu ut quixye reheb: 37 —Li ani naxq'ue xlok'al li toj k'un xch'o̱l jo' li ch'ina al a'in sa' inc'aba' la̱in, naxq'ue ajcui' inlok'al la̱in. Ut ma̱cua' ca'aj cui' la̱in naxq'ue inlok'al. Naxq'ue aj ban cui' xlok'al li Dios li quitaklan chak cue.— Li ani inc'a' xic' na-iloc ke, a'an na-oquen chikix 38 Laj Juan quixye re li Jesús: —At Ka̱cua', jun cui̱nk xkil chak le'. Yo̱ chi isi̱nc ma̱us aj musik'ej sa' a̱c'aba'. Ut la̱o xkaye re nak inc'a' tixba̱nu a'an xban nak moco kacomon ta.— 39 Ut li Jesús quixye reheb: —Me̱k'us xban nak ma̱ ani ta̱ba̱nu̱nk junak milagro sa' inc'aba' la̱in ut mokon ta̱oc ta chintz'ekta̱nanquil. 40 Li ani inc'a' xic' na-iloc ke, a'an na-oquen chikix. 41 Li ani ta̱q'uehok jun sec'ak ha' e̱re sa' inc'aba' la̱in xban nak la̱ex cualal inc'ajol, relic chi ya̱l tinye e̱re nak tixc'ul lix k'ajca̱munquil.— Xiu xiu li t'anec' sa' li ma̱c 42 Li ani ta̱po'ok xch'o̱leb li toj k'uneb xch'o̱l, us raj xcutbal sa' li palau chi bac'bo junak nimla pec chi xcux. 43 Cui la̱ cuuk' ta̱q'uehok a̱cue chi ma̱cobc, us raj cui ta̱yoc'. Mas us nak cua̱nk la̱ yu'am chi junelic riq'uin jun ajcui' la̱ cuuk' chiru nak tatxic riq'uin cuib la̱ cuuk' sa' li xbalba, bar cui' inc'a' ta̱chupk li xam. 44 Aran inc'a' te'ca̱mk li motzo' chi moco li xam ta̱chupk. 45 Cui la̱ cuok ta̱q'uehok a̱cue chi ma̱cobc, us raj cui ta̱yoc'. Mas us nak cua̱nk la̱ yu'am chi junelic riq'uin jun la̱ cuok chiru nak tatxic riq'uin cuib la̱ cuok sa' li xbalba, bar cui' inc'a' ta̱chupk li xam. 46 Aran inc'a' te'ca̱mk li motzo' chi moco li xam ta̱chupk. 47 Cui li xnak' a̱cuu ta̱q'uehok a̱cue chi ma̱cobc, us raj cui ta̱cuisi. Mas us nak tat-oc sa' xnimajcual cuanquilal li Dios riq'uin jun li xnak' a̱cuu chiru nak tatxic sa' li xbalba riq'uin cuib xnak' a̱cuu. 48 Aran inc'a' te'ca̱mk li motzo' chi moco li xam ta̱chupk. 49 Jo' nak naq'ueman li atz'am chiru li tib re nak inc'a' nachuho', jo'can ajcui' nak nayale' rix li kapa̱ba̱l. Chanchan riq'uin xam nayale' rix xban li raylal nakac'ul. 50 Cha̱bil li atz'am, abanan cui na-oso' lix qui'al ma̱c'a' chic na-oc cui'. Jo'can ajcui' la̱ex chi cua̱nk e̱cha̱bilal ut cua̱nkex sa' usilal chi ribil e̱rib.

Marcos 10

1 Ut qui-el li Jesús Capernaum. Que'co̱eb sa' jun li na'ajej cuan xcue̱nt Judea ut que'co̱eb ajcui' toj jun pac'al li nima' Jordán. 2 Ut que'cuulac laj fariseo riq'uin chi patz'oc yal re xyalbal rix ut que'xye re: —¿C'a'ru nacaye la̱at? ¿Ma ta̱ru̱k tixjach rib junak cui̱nk riq'uin li rixakil? chanqueb re. 3 Ut nak quichak'oc li Jesús, quixye reheb: —¿C'a'ru le̱ chak'rabinquil quixcanab e̱re laj Moisés?— 4 Eb a'an que'xye: —Laj Moisés quixye nak junak li cui̱nk ta̱ru̱k tixyi̱b lix hu re jachoc ib ut riq'uin a'an naru tixjach rib riq'uin li rixakil.— 5 Li Jesús quichak'oc ut quixye: —Xban nak k'axal cau e̱ch'o̱l, jo'can nak quixq'ue li chak'rab chi jo'can. 6 Abanan ma̱cua' jo'can sa' xticlajic li ruchich'och'. Nak quixyi̱b li ruchich'och' li Dios, quixyo'obtesi li cui̱nk ut quixyo'obtesi li ixk. 7 Jo'can nak li cui̱nk tixcanab xna' xyucua' ut tixlak'ab rib riq'uin li rixakil. 8 Li ani te'xlak'ab rib junajeb chic. Moco cuibeb ta chic. 9 Li ani naxlak'ab li Dios, ma̱ ani chic naru najachoc re, chan li Jesús. 10 Ut nak ac cuanqueb sa' cab, lix tzolom li Jesús que'xpatz' cui'chic re chirix li na'leb a'in. 11 Ut li Jesús quixye reheb: —Li ani tixjach rib riq'uin li rixakil ut tixc'am jalan chic ixk, a'an tixmux ru lix sumlajic. 12 Ut cui junak ixk tixjach rib riq'uin lix be̱lom, ut ta̱c'amek' xban jalan chic cui̱nk, a'an tixmux ru lix sumlajic.— Li Jesús quirosobtesiheb li coc'al 13 Sa' jun li cutan cuan li coc'al que'c'ame' chak riq'uin li Jesús re nak tixq'ue li ruk' sa' xbe̱neb ut ta̱rosobtesiheb. Ut lix tzolom que'xk'us li que'c'amoc chak reheb li coc'al. 14 Nak li Jesús quixq'ue retal li yo̱queb chixba̱nunquil, c'ajo' nak quipo' ut quixye reheb lix tzolom: —Canabomakeb li coc'al chi cha̱lc cuiq'uin. Me̱ram chiruheb xban nak lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an reheb li neque'pa̱ban jo' nak neque'pa̱ban li coc'al. 15 Relic chi ya̱l tinye e̱re li ani inc'a' napa̱ban jo' li coc'al, a'an inc'a' ta̱re̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan. 16 Ut li Jesús quixk'aluheb li coc'al, quixq'ue li ruk' sa' xbe̱neb, ut quirosobtesiheb. Jun li cui̱nk biom quia̱tinac riq'uin li Jesús 17 Nak ac xic re li Jesús sa' jalan chic na'ajej, quichal jun li cui̱nk sa' a̱nil, colxcuik'ib rib chiru ut quixye re: —At cha̱bil tzolonel, ¿c'a'ru ta̱ru̱k tinba̱nu re nak tincue̱chani li yu'am chi junelic?— 18 Li Jesús quixye: —¿C'a'ut nak nacaye cha̱bil cue cui inc'a' nacanau anihin la̱in? Jun ajcui' li cha̱bil ut a'an li Dios. 19 La̱at nacanau c'a'ru naxye li chak'rab: Matmuxuc caxa̱r. Ma̱camsi a̱cuas a̱cui̱tz'in. Mat-elk'ac. Matyo'oban a̱tin chirix a̱cuas a̱cui̱tz'in. Matbalak'ic. Cha-oxlok'i la̱ na' a̱yucua'.— 20 Nak quichak'oc li cui̱nk quixye: —At tzolonel, chixjunil a'in ac xinba̱nu ajcui' chak chalen sa' inca'ch'inal.— 21 Li Jesús c'ajo' nak quixra li cui̱nk. Quixca'ya ut quixye re: —Jun chic toj ma̱ji' nacaba̱nu. Ayu, c'ayi chixjunil li c'a'ru cuan a̱cue ut ta̱si lix tz'ak reheb li neba' re nak ta̱cua̱nk a̱biomal sa' choxa. Nak ac xaba̱nu a'an, tatcha̱lk cuiq'uin ut tina̱ta̱ke usta ca̱mc ta̱c'ul sa' inc'aba', chan. 22 Nak quirabi a'an, li cui̱nk co̱ chi ra sa' xch'o̱l xban nak nabal lix biomal cuan. 23 Li Jesús quirileb lix tzolom ut quixye reheb: —C'ajo' xch'a'ajquil chok' re junak biom re̱chaninquil lix nimajcual cuanquilal li Dios.— 24 Lix tzolom que'sach xch'o̱leb nak que'rabi a'an. Aban li Jesús quixye cui'chic reheb: —Ex cualal inc'ajol, c'ajo' xch'a'ajquil nak te'oc sa' xnimajcual cuanquilal li Dios li neque'xic xch'o̱l chirix lix biomal. 25 Ma̱min ta̱ru̱k ta̱numek' junak nimla xul camello sa' ru junak cu̱x. Jo'can ajcui' eb li biom. Ma̱ jok'e ta̱ru̱k te'oc sa' xnimajcual cuanquilal li Dios cui ca'aj cui' lix biomal neque'xc'oxla.— 26 Eb lix tzolom c'ajo' nak que'sach xch'o̱leb ut que'xye: —¿Ani put ta̱ru̱k ta̱colek' chi jo'canan?— 27 Li Jesús quirileb ut quixye reheb: —Li cui̱nk inc'a' naru tixba̱nu a'an, aban li Dios ma̱c'a' ch'a'aj chiru. A'an naru tixba̱nu chixjunil.— 28 Laj Pedro quixye re li Jesús: —La̱o xkacanab chixjunil li c'a'ru cuan ke xban a̱ta̱kenquil.— 29 Li Jesús quixye: —Relic chi ya̱l tinye e̱re, li ani naxcanab c'a'ru re sa' inc'aba' la̱in, tixc'ul re̱kaj. Li ani naxcanab xna' xyucua', li ras ut li ri̱tz'in ut li ralal xc'ajol sa' inc'aba' la̱in malaj ut sa' xc'aba' li evangelio, a'an tixc'ul re̱kaj. Jo'can ajcui' li naxcanab xch'och' ut li rochoch sa' inc'aba' la̱in, tixc'ul ajcui' re̱kaj. 30 A'an tixc'ul o'takc'a̱l (100) chic chok' re̱kaj li c'a'ru re li tixcanab jo' rochoch, jo' li ras, jo' li ri̱tz'in, jo' li ralal xc'ajol, jo' xna' xyucua' ut jo' lix ch'och'. Usta naxc'ul ra xi̱c' arin sa' ruchich'och', abanan ta̱re̱chani li junelic yu'am sa' eb li cutan cha̱lel. 31 Li cuanqueb xcuanquil anakcuan, ma̱c'a'ak chic xcuanquileb mokon. Ut li ma̱c'a'eb xcuanquil anakcuan, a'aneb chic li te'cua̱nk xcuanquil mokon,— chan li Jesús. Li Jesús quixye cui'chic resil lix camic 32 Nak yo̱queb chi xic Jerusalén c'amol be li Jesús chiruheb. Nak cuanqueb chiru be sachso̱queb xch'o̱l lix tzolom ut li yo̱queb chi ta̱ke̱nc reheb te'xucuak ajcui'. Tojo'nak li Jesús quixc'ameb cui'chic lix cablaju chi tzolom xjuneseb ut qui-oc chixyebal reheb li c'a'ru tixc'ul. 33 Quixye reheb: —Q'uehomak retal. Anakcuan yo̱co chi xic Jerusalén. Aran tink'axtesi̱k la̱in li C'ajolbej sa' ruk'eb lix be̱nil aj tij jo' ajcui' sa' ruk'eb laj tz'i̱b. Eb a'an te'xteneb ca̱mc sa' inbe̱n ut tine'xk'axtesi sa' ruk'eb li ma̱cua'eb aj judío. 34 Ut tine'xhob, tine'xsac', tine'xchu̱ba ut tine'xcamsi. Aban sa' rox li cutan tincuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak.— Laj Jacobo ut laj Juan que'xtz'a̱ma chiru li Ka̱cua' nak tixq'ueheb xcuanquil 35 Laj Jacobo ut laj Juan, eb li ralal laj Zebedeo, que'jiloc chixc'atk li Jesús ut que'xye re: —Ka̱cua', la̱o nakaj nak ta̱ba̱nu li usilal li takatz'a̱ma cha̱cuu.— 36 Ut li Jesús quixye reheb: —¿C'a'ru li usilal te̱raj tinba̱nu e̱re? chan reheb. 37 Que'xye re: —Nak ac xat-oc sa' la̱ lok'al, nakatz'a̱ma cha̱cuu nak jun ke ta̱cua̱nk sa' la̱ nim ut jun ta̱cua̱nk sa' la̱ tz'e.— Que'xye chi jo'can xban nak te'raj oc sa' xcuanquileb. 38 Ut li Jesús quixye reheb: —La̱ex inc'a' nequenau xya̱lal li yo̱quex chixtz'a̱manquil chicuu. ¿Ma te̱cuy xc'ulbal li raylal li oc cue chixc'ulbal la̱in? Ut, ¿ma te̱cuy xnumsinquil li raylal jo' li tinc'ul la̱in?— 39 —¡Takacuy! chanqueb. Ut li Jesús quichak'oc ut quixye: —Ya̱l ajcui' nak la̱ex te̱c'ul li raylal jo' li tinc'ul la̱in. Ut te̱cuy xnumsinquil li raylal jo' li tincuy xnumsinquil la̱in. 40 Abanan li na'ajej sa' lin nim ut sa' lin tz'e ma̱cua' la̱in tinq'uehok re li na'ajej a'an, xban nak ac ch'olch'o chiru li Dios ani aj e li na'ajej a'an, chan li Jesús reheb. 41 Ut nak que'rabi li c'a'ru que'xpatz' laj Jacobo ut laj Juan, li laje̱b chic lix tzolom que'po' riq'uineb. 42 Ut li Jesús quixbokeb riq'uin ut quixye reheb: —La̱ex nequenau nak li neque'taklan sa' ruchich'och' neque'numta sa' xbe̱n li tenamit. Li ni̱nkeb xcuanquil, a'aneb li neque'taklan. 43 Abanan ma̱cua' jo'can te̱ba̱nu la̱ex. Li ani naraj xcuanquil sa' e̱ya̱nk, tento nak tixcubsi rib ut ta̱c'anjelak che̱ru. 44 Li ani naraj nima̱k xcuanquil sa' e̱ya̱nk, tento tixcubsi rib ut ta̱c'anjelak chiruheb li ras ri̱tz'in. 45 La̱in li C'ajolbej. Abanan inc'a' xinchal re nak te'c'anjelak chicuu. Xinchal ban re nak tinc'anjelak chiruheb chixjunileb ut chixq'uebal lin yu'am re xtojbal rix lix ma̱queb, chan li Jesús reheb. Li Jesús quixq'uirtesi laj Bartimeo li mutz' 46 Que'cuulac Jericó ut nak qui-el chak li Jesús sa' li tenamit a'an rochbeneb lix tzolom nabal li tenamit que'ta̱ken re. Ut chunchu jun li mutz' chire be. Yo̱ chi lemoxnic. Lix xc'aba', a'an aj Bartimeo, ralal laj Timeo. 47 Nak quirabi li mutz' nak yo̱ chi cha̱lc li Jesús aj Nazaret, quixjap re chixyebal: —¡At Jesús, ralalat xc'ajol laj David, chacuuxta̱na taxak cuu! chan. 48 Ut nabaleb li tenamit que'k'usuc re ut que'xye re, —¡Matchokin! chanqueb re. Ut a'an k'axal cui'chic cau quixjap re ut quixye, —¡At ralalat xc'ajol laj David, chacuuxta̱na taxak cuu!— 49 Nak quirabi a'an li Jesús quixakli ut quixtakla xbokbal li mutz'. Que'co̱eb chixc'ambal ut que'xye re: —Ma̱ch'ina a̱ch'o̱l. Quim. Yo̱ cha̱bokbal li Ka̱cua'.— 50 Li mutz' quirisi lix t'icr lanlo cui'. Quicuacli sa' junpa̱t ut co̱ riq'uin li Jesús. 51 Li Jesús quixye re: —¿C'a'ru ta̱cuaj tinba̱nu a̱cue?— Ut li mutz' quixye: —Ka̱cua', tincuaj nak ta̱ilok li xnak' cuu.— 52 Li Jesús quixye re: —Anakcuan naru tatxic. Xatq'uira xban nak xapa̱b nak cuan incuanquil cha̱q'uirtesinquil, chan re. Ut sa' junpa̱t qui-iloc li mutz' ut co̱ chirixeb.

Marcos 11

1 Que'nach'oc Jerusalén bar cuan cui' li cuib chi tenamit Betfagé ut Betania. Cuanqueb chiru li tzu̱l Olivos nak li Jesús quia̱tinac riq'uin cuibeb lix tzolom. 2 Quixye reheb: —Ayukex sa' li ch'ina tenamit a'an, ut nak texcuulak, te̱tau jun li ch'ina bu̱r bac'bo. Li ch'ina bu̱r a'an toj ma̱ ani nabe̱c chirix. Te̱hit chak ut te̱c'am chak arin. 3 Ut cui ani nayehoc e̱re, “¿C'a'ru yo̱quex?”, te̱ye reheb nak li Ka̱cua' ta̱ajok re li ch'ina bu̱r ut a que ajcui' tixtakla chak ho̱n, cha'kex reheb.— 4 Que'co̱eb ut que'xtau li ch'ina bu̱r bac'bo sa' be chire puerta. Ut que-oc chixhitbal. 5 Eb li cuanqueb aran que'xye: —¿C'a'ru yo̱quex? ¿C'a'ut nak yo̱quex chixhitbal li ch'ina bu̱r?— 6 Eb lix tzolom que'xye reheb li c'a'ru quixye li Jesús, ut eb a'an que'canaba̱c re nak te'xc'am li ch'ina bu̱r. 7 Que'xc'am riq'uin li Jesús ut que'xq'ue li rak'eb chirix li ch'ina bu̱r ut li Jesús quitake' chirix. 8 Nabaleb que'xhel li rak'eb sa' be bar ta̱numek' cui' li Jesús. Cuan que'xyoc' chak ruk' che' ut que'xq'ue li xak sa' be. 9 Nak yo̱ chi xic li Jesús cuan li yo̱queb chi xic chiru ut cuan li yo̱queb chi xic chirix. Japjo̱queb re chixyebal: —¡Aj Colol ke taxak! ¡Osobtesinbil taxak li xchal sa' xc'aba' li Ka̱cua' Dios! 10 Osobtesinbil taxak li tenamit ta̱takla̱nk cui' li xchal chok' re̱kaj laj David li kaxe'to̱nil yucua'. Aj Colol ke taxak li xchal chak riq'uin li Dios,— chanqueb. 11 Nak quicuulac Jerusalén, li Jesús qui-oc sa' li rochoch li Dios. Quixsuti rilbal chixjunil li c'a'ak re ru cuan aran. Xban nak qui-ecuu co̱ aran Betania rochbeneb lix tzolom cablaju. Li Jesús quixtz'ekta̱na li jun to̱n chi higo 12 Jo' cuulajak chic nak que'el aran Betania, quichal xtz'ocajic li Jesús. 13 Toj najt ajcui' cuan chak nak quiril jun to̱n li che' higo ut co̱ chirilbal ma cuan ru. Nak quicuulac cuan cui' li che' quiril nak ma̱c'a' ru. Junes xak cuan xban nak toj ma̱ji' xk'ehil ta̱u̱chi̱nk. 14 Ut li Jesús quixye re li jun to̱n chi higo: —Ma̱ ani chic ta̱tzaca̱nk re li nacacuu̱chin xban nak ma̱ jun cua chic tatu̱chi̱nk, chan. Ut eb lix tzolom que'rabi li c'a'ru quixye. Li Jesús quirisiheb laj c'ay sa' rochoch li Dios 15 Nak que'cuulac Jerusalén, li Jesús qui-oc sa' li rochoch li Dios. Quiril nak yo̱queb chi c'ayi̱nc ut yo̱queb chi lok'oc aran. Qui-oc chixyolesinquileb. Quixbalk'usi lix me̱xeb laj jalol tumin ut quixbalk'usi ajcui' lix temeb li yo̱queb chi c'ayi̱nc paloma. 16 Ut inc'a' chic quixcanabeb li tenamit chi numec' sa' rochoch li Dios chi cuan ri̱keb. 17 Ut qui-oc xch'olobanquil xya̱lal chiruheb ut quixye: —¿Ma inc'a' ta bi' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li c'a'ru quixye li Dios? “Li cuochoch, a'an re te'tijok cui' chixjunileb li tenamit.” Abanan la̱ex xeq'ue li rochoch li Dios chok' xna'ajeb laj e̱lk', chan li Jesús. 18 Eb li xbe̱nil aj tij ut eb laj tz'i̱b nak que'rabi a'an que'oc chixc'u̱banquil chanru nak te'xcamsi li Jesús. C'ajo' nak que'xucuac xban nak que'ril nak sachso̱queb xch'o̱l li q'uila tenamit chirabinquil li tijleb li yo̱ chixyebal li Jesús. 19 Nak qui-ecuu, qui-el li Jesús sa' li tenamit Jerusalén rochbeneb lix tzolom. 20 Jo' cuulajak chic nak que'nume' cuan cui' li xto̱nal li higo, que'ril nak ac xchakic chi junaj cua. 21 Ut laj Pedro quinak sa' xch'o̱l nak li Jesús quixtz'ekta̱na li che' ut quixye re: —Ka̱cua', il li che' li xatz'ekta̱na. Xchakic chi junaj cua.— 22 Ut li Jesús quixye reheb: —Chepa̱b nak nim xcuanquil li Dios. 23 Relic chi ya̱l tinye e̱re li ani tixye re junak tzu̱l, “Elen arin ut cut a̱cuib sa' li palau”, ut cui inc'a' tixcuiba xch'o̱l, ut cui tixpa̱b chi tz'akal nak ta̱uxk li tixye, ta̱uxma̱nk li c'a'ru tixye. 24 Jo'can nak tinye e̱re nak chixjunil li c'a'ru te̱tz'a̱ma chiru li Dios nak yo̱quex chi tijoc, chepa̱b chi tz'akal nak ta̱q'uehek' e̱re ut te̱c'ul li c'a'ru te̱tz'a̱ma. 25 Nak yo̱kex chi tijoc, checuy xma̱c li ani cuan xma̱c che̱ru re nak li kaYucua' li cuan sa' choxa tixcuy ajcui' e̱ma̱c la̱ex. 26 Ut cui inc'a' nequecuyeb xma̱c li cuanqueb xma̱c che̱ru, inc'a' ajcui' tixcuy e̱ma̱c la̱ex li kaYucua' li cuan sa' choxa, chan li Jesús. Eb laj tz'i̱b que'xcuech' rix xcuanquil li Jesús 27 Que'suk'i cui'chic aran Jerusalén. Nak yo̱ chi be̱c li Jesús sa' li rochoch li Dios que'cuulac li xbe̱nileb aj tij riq'uin. Ut que'cuulac laj tz'i̱b ut jo'can ajcui' li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li rochoch li Dios. 28 Que'xye re li Jesús: —¿Ani xtaklan chak a̱cue chixba̱nunquil li c'a'ru yo̱cat chixba̱nunquil? Ut ¿ani xq'uehoc a̱cuanquil? chanqueb. 29 Li Jesús quixye: —La̱in tincuaj ajcui' patz'oc e̱re. Cui te̱sume li c'a'ru tinpatz' e̱re, la̱in tinye e̱re ani xq'uehoc incuanquil chixba̱nunquil li c'a'ru ninba̱nu. 30 ¿Ani quitaklan chak re laj Juan chi cubsi̱nc ha'? ¿Ma li Dios malaj ut cui̱nk quitaklan chak re? Yehomak cue anakcuan, chan reheb. 31 Ut que'oc chixyebal chi ribileb rib: —¿C'a'ru takasume cui'? Cui takaye nak li Dios xtaklan chak re, a'an tixye ke c'a'ut nak inc'a' xkapa̱b li c'a'ru quixye laj Juan. 32 Ut cui takaye nak cui̱nk xtaklan chak re, te'pok' li tenamit sa' kabe̱n, chanqueb. Eb a'an que'xxucua ru li tenamit xban nak chixjunileb neque'xnau nak laj Juan, a'an tz'akal profeta. 33 Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye re li Jesús: —La̱o inc'a' nakanau, chanqueb. Tojo'nak li Jesús quixye reheb: —Chi moco la̱in tinye e̱re ani quiq'uehoc incuanquil, chan reheb.

Marcos 12

1 Li Jesús qui-oc chixyebal li jaljo̱quil ru a̱tin reheb ut quixye chi jo'ca'in: 2 Nak quicuulac xk'ehil xsic'bal ru li acui̱mk, laj e̱chal re quixtakla jun lix mo̱s riq'uineb laj ilol re chixc'ulbal li ru li racui̱mk li jo' q'uial ta̱tz'ak a'an. 3 A'ut eb laj ilol re li acui̱mk que'xchap li mo̱s ut que'xsac'. Ut que'xtakla chi ma̱c'a' que'xq'ue re. 4 Laj e̱chal re li acui̱mk quixtakla jun chic lix mo̱s riq'uineb. Ut que'xjor xjolom chi pec. K'axal ra que'xba̱nu re. 5 Ut laj e̱chal re quixtakla cui'chic jun lix mo̱s ut li jun a'an que'xcamsi. Ut toj nabal cui'chic lix mo̱s quixtakla riq'uineb laj ilol re li racui̱mk. Cuan yal que'xsac' ut cuan que'xcamsi. 6 Ca'aj chic li ralal quicana, li k'axal naxra. —Li cualal te'x-oxlok'i, chan sa' xch'o̱l. Jo'can nak quixtakla li ralal riq'uineb. 7 Nak quicuulac li ralal, eb laj ilol re li acui̱mk que'xye chi ribileb rib, —A'an li ralal li ta̱e̱chani̱nk re li na'ajej. Kacamsihak, chanqueb, ut la̱o chic toe̱chani̱nk re.— 8 Jo'can nak que'xchap. Nak ac que'xcamsi que'xcut chak jun pac'al li ch'och'. 9 Ut li Jesús quixye reheb: —¿C'a'ru tixba̱nu laj e̱chal re li acui̱mk nak nequec'oxla la̱ex? Ta̱cha̱lk ut tixcamsiheb laj ilol re li racui̱mk, ut jalan chic aj e tixq'ue li jun si̱r chi uvas. 10 ¿Ma inc'a' xeril sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in? Li pec li que'xtz'ekta̱na laj cablanel, a'an li k'axal lok' li quiq'ueman chok' xxuc li cab. 11 Li Ka̱cua' a'an quixq'ue xlok'al li pec. Ut a'an xsachba ch'o̱lej chok' ke la̱o.— (Sal. 118:22, 23) 12 Eb laj tij ut eb laj tz'i̱b ut eb li xakabanbileb chi c'anjelac sa' rochoch li Dios que'xc'oxla raj xchapbal li Jesús re te'xq'ue sa' tz'alam xban nak que'xtau ru nak chirixeb a'an yo̱ chi a̱tinac nak quixye li jaljo̱quil ru a̱tin a'an. Abanan que'xucuac xbaneb li tenamit. Jo'can nak que'xcanab ut que'el sa' li na'ajej a'an. Chikaq'uehak li katoj re li acuabej 13 Mokon chic que'xtakla riq'uin li Jesús cuib oxibeb laj fariseo rochbeneb cuib oxibeb li neque'oquen chirix laj Herodes re xsic'bil c'a'ru ta̱paltok cui' riq'uin li ra̱tin re nak te'xchap. 14 Que'cuulac riq'uin li Jesús ut que'xye re: —At tzolonel, nakanau nak la̱at ya̱l nacat-a̱tinac ut inc'a' nacaxucua ruheb li tenamit. Yalak ani aj e nacaye lix ya̱lal. Ut nacac'ut chiruheb li c'a'ru naraj li Dios. Ye ke, ¿ma us xq'uebal li toj re li acuabej malaj ut inc'a'? ¿Ma takaq'ue malaj ut inc'a'? chanqueb. 15 Li Jesús naxnau nak aj ca'pac'aleb. Quixye reheb: —¿C'a'ut nak nequeraj xyalbal cuix? C'amomak chak li tumin. Cuilak, chan reheb. 16 Ut eb a'an que'xc'ut li tumin chiru. Ut li Jesús quixye reheb: —¿Ani aj e li jalam u̱ch li cuan chiru? Ut ¿ani aj c'aba' li tz'i̱banbil chiru?— Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Re li acuabej, chanqueb. 17 Ut li Jesús quixye reheb: —Tojomak re li acuabej li c'a'ru re li acuabej ut tojomak re li Dios li c'a'ru re li Dios, chan. Ut c'ajo' nak que'sach xch'o̱leb xban li ra̱tin. Li Jesús quixch'olob xya̱lal lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo 18 Tojo'nak que'cuulac riq'uin li Jesús cuib oxib laj saduceo. Eb a'an inc'a' neque'xpa̱b nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak. Que'xye re li Jesús: 19 —At tzolonel, laj Moisés quixtz'i̱ba jun kachak'rabinquil ut quixye chi jo'ca'in: Cui junak cui̱nk ta̱ca̱mk ut tixcanab li rixakil chi ma̱c'a' ralal xc'ajol, tento nak ta̱c'amek' li rixakil xban li ri̱tz'in li camenak re nak ta̱cua̱nk ralal xc'ajol sa' xc'aba' li camenak. 20 Que'cuan cuukub li cui̱nk ri̱tz'ineb rib. Li asbej quixc'am rixakil ut quicam chi inc'a' quixcanab ralal xc'ajol. 21 Ut quic'ame' li ixk xban li i̱tz'inbej. Ut quicam ajcui' a'an chi inc'a' quixcanab ralal xc'ajol. Ut jo'can cui'chic li rox i̱tz'inbej. 22 Li ixk a'an quic'ame' xbaneb li cuukub. Ut ma̱ jun reheb quixcanab ralal xc'ajol. Ut quicam ajcui' li ixk. 23 Sa' xcuaclijiqueb li camenak chi yo'yo, nak te'cuacli̱k eb a'an, ¿ani aj ixakil ta̱cana̱k cui' li ixk a'an xban nak cuukub lix be̱lom quicuan? chanqueb. 24 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —La̱ex inc'a' nequetau xya̱lal xban nak inc'a' nequetau ru li Santil Hu chi moco lix nimal xcuanquil li Dios. 25 Nak te'cuacli̱k chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, inc'a' chic te'sumla̱k chi moco te'sumuba̱k chic. Jo'keb ban chic li ángel sa' choxa. 26 Ut chirix lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo, ¿ma inc'a' e̱rilom sa' lix hu laj Moisés li c'a'ru quiyehe' re xban li Dios nak quia̱tinac chak sa' li q'uix li yo̱ chi c'atc? Quixye chi jo'ca'in, “La̱in lix Dios laj Abraham, lix Dios laj Isaac ut lix Dios laj Jacob”, chan li Dios. 27 A'an retalil chok' ke nak toj yo'yo̱queb chiru li Dios usta que'cam. Li Dios moco xDioseb ta li camenakeb; xDioseb ban li yo'yo̱queb. Jo'can nak la̱ex chi ti̱c inc'a' nequetau xya̱lal, chan li Jesús reheb. Li chak'rab k'axal nim xcuanquil 28 Quicuulac jun reheb laj tz'i̱b. Ut quirabi nak yo̱queb chixcuech'inquil ribeb. Quixq'ue retal nak li Jesús quixchak'beheb chi us, ut quixpatz' re li Jesús: —¿Bar cuan reheb li chak'rab li k'axal nim xcuanquil?— 29 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Li xbe̱n chak'rab, li k'axal nim xcuanquil, a'an a'in: Abihomak la̱ex aj Israel, li Ka̱cua' li kaDios jun ajcui'. 30 Ta̱ra li Ka̱cua' la̱ Dios chi anchal a̱ch'o̱l ut chi anchal la̱ cua̱m ut chi anchal la̱ c'a'ux ut chi anchal la̱ metz'e̱u. A'an a'in li chak'rab li k'axal nim xcuanquil. 31 Ut li xcab chanchan ajcui' a'an: Ta̱ra la̱ cuas a̱cui̱tz'in jo' nak nacara a̱cuib la̱at. Ma̱c'a' chic junak chak'rab nim xcuanquil chiruheb li cuib a'in, chan. 32 Laj tz'i̱b quichak'oc ut quixye re: —Us li xaye at tzolonel. Ya̱l li xaye nak jun ajcui' li Dios cuan ut ma̱c'a' chic junak chirix a'an. 33 Tento nak takara li Dios chi anchal li kach'o̱l, chi anchal li kac'a'ux, chi anchal li ka̱m ut chi anchal li kametz'e̱u. Ut takara li kas ki̱tz'in jo' nak nakara kib la̱o. A'an k'axal nim xcuanquil chiruheb chixjunil li c'atbil mayej ut li mayejanbil xul, chan. 34 Li Jesús quixq'ue retal nak li cui̱nk quixnau xsumenquil ut quixye re: —Yal ca'ch'in aj chic ma̱ nacak'axtesi a̱cuib rubel xcuanquil li Dios, chan. Ut ma̱ jun chic que'raj patz'oc xban nak qui-oc xc'a'uxeb. Li Cristo xcomoneb li ralal xc'ajol laj David 35 Mokon chic nak cuan sa' rochoch li Dios, li Jesús yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb ut quixye: —¿C'a'ut nak eb laj tz'i̱b neque'xye nak li Cristo, a'an xcomoneb li ralal xc'ajol laj David? 36 Laj David quixye li c'a'ru quirec'a sa' xch'o̱l xban li Santil Musik'ej ut quixye chi jo'ca'in: Li Ka̱cua' Dios quixye re laj Colol cue, C'ojlan sa' lin nim uk' toj retal tinq'ueheb li xic' neque'iloc a̱cue rubel la̱ cuanquil. (Sal. 110:1) 37 Li rey David quixye “aj Colol cue” re li Ka̱cua' usta a'an xcomoneb li ralal xc'ajol, chan li Jesús. Ut li q'uila tenamit que'rabi li ra̱tin chi sa sa' xch'o̱leb. Li Jesús quixk'useb laj tz'i̱b 38 Nak yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb, li Jesús quixye: —Me̱tzol e̱rib riq'uineb laj tz'i̱b li neque'raj be̱c chi najt rok li rak'eb re xc'utbal nak cuanqueb xcuanquil. Eb a'an neque'cuulac chiruheb nak te'q'uehek' xlok'al sa' eb li be. 39 Ut nak cuanqueb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, neque'raj c'ojla̱c sa' li na'ajej k'axal lok' ut neque'raj cua̱nc chi xjolomil li me̱x nak neque'xic chi cua'ac sa' junak nink'e. 40 Neque'xmak' li c'a'ru cuan reheb li xma̱lca'an ut re xmukbal li ma̱usilal neque'xba̱nu, najt rok neque'tijoc chiruheb li tenamit. Ut xban a'an k'axal ra cui'chic te'xtoj cui' li ma̱c neque'xba̱nu.— Lix mayej li xma̱lca'an neba' 41 Sa' jun cutan quicuulac li Jesús sa' rochoch li Dios. Quic'ojla chixc'atk lix ca̱xil li mayej. Yo̱ chirilbal li tenamit nak yo̱queb chixq'uebal li tumin sa' li ca̱x. Nabaleb li biom nabal lix mayej yo̱queb chixq'uebal. 42 Quichal ajcui' jun xma̱lca'an neba'. Ut quixq'ue cuib chi tumin jo' tana li jun centavo. 43 Tojo'nak li Jesús quixbokeb lix tzolom ut quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak li xma̱lca'an neba' nabal xq'ue chiru li mayej li xe'xq'ue chixjunileb. 44 Chixjunileb a'an xe'xq'ue li na-ela'an chiruheb. A'ut li ixk a'in sa' neba'il xq'ue chixjunil li jo' nimal cuan re.—

Marcos 13

1 Nak qui-el chak li Jesús sa' rochoch li Dios, jun reheb lix tzolom quixye re: —At tzolonel, il, ma̱ c'ajo' xchak'al ru li cab a'in ut ma̱ c'ajo' xchak'al ru li pec yi̱banbil cui'.— 2 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Us ajcui' nak te̱ril chi us xban nak ta̱cuulak xk'ehil nak ma̱ jun chic li pec a'an ta̱cana̱k sa' xna'aj chi inc'a' ta ta̱juq'uek', chan li Jesús. Retalil roso'jic li ruchich'och' 3 Que'co̱eb sa' li tzu̱l Olivos sa' xca'yaba̱l li rochoch li Dios. Li Jesús quic'ojla aran ut nak cuan xjunes quipatz'e' re xbaneb laj Pedro, laj Jacobo, laj Juan ut laj Andrés. 4 —Ye ke jok'e ta̱c'ulma̱nk li yo̱cat chixyebal chirix li rochoch li Dios ut ¿c'a'ru retalil ta̱cua̱nk nak talajc'ulma̱nk li c'a'ak re ru a'in?— 5 Li Jesús quichak'oc ut quixye: —Cheq'ue retal re nak ma̱ ani ta̱balak'i̱nk e̱re. 6 Nabal te'cha̱lk chi balak'i̱nc ut tole'xye, “La̱in li Cristo”, cha'keb. Ut nabal te'balak'i̱k xbaneb. 7 Nak te̱rabi nak yo̱ li ple̱t ut nak te̱rabi resil nak ticla̱c re li ple̱t yalak bar, mexxucuac xban nak tento nak ta̱c'ulma̱nk chi jo'can. Abanan moco ac a'an ta roso'jiqueb li cutan. 8 Nabal li tenamit te'pletik riq'uin jalan chic tenamit. Ut eb li acuabej te'xpleti ribeb. Talajcua̱nk hi̱c sa' nabal chi na'ajej ut ta̱cua̱nk cue'ej. Abanan a'an yal xticlajic li raylal ta̱cha̱lk. 9 A'ut la̱ex cheq'uehak retal li raylal ta̱cha̱lk sa' e̱be̱n. Texk'axtesi̱k chiruheb laj rakol a̱tin ut texsaq'uek' sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Texc'amek' chiruheb li acuabej ut chiruheb li rey sa' inc'aba' la̱in ut ta̱ru̱k te̱ch'olob xya̱lal li cua̱tin chiruheb. 10 Tento nak xbe̱n cua ta̱sutu̱nk xch'olobanquil resilal li colba-ib chiruheb chixjunil li tenamit nak toj ma̱ji' na-oso' li ruchich'och'. 11 Ut nak texchapek' ut texk'axtesi̱k chiruheb li acuabej, mexc'oxlac chirix li c'a'ru te̱ye. Li c'a'ru te̱ye sa' li ho̱nal a'an ma̱cua' c'oxlanbil a̱tin li te̱ye. Aban li tixye e̱re li Santil Musik'ej, a'an li te̱ye. 12 Eb li cui̱nk te'xk'axtesi chi camsi̱c li ras ri̱tz'in. Ut li yucua'bej tixk'axtesi li ralal. Ut li alalbej c'ajolbej te'xq'ue chi camsi̱c li na'bej yucua'bej. 13 Ut xic' tex-ilek' xbaneb chixjunileb sa' inc'aba' la̱in. Ut li tixcuy xnumsinquil li raylal a'in toj sa' roso'jic lix yu'am, a'an ta̱colek' xban li Dios. 14 Chetzolak rix chi us li c'a'ru quixye li profeta Daniel re nak te̱tau ru li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk. A'an quixye nak eb laj balak' te'cha̱lk ut tole'xq'ue li k'axal yibru ut xucuajel rilbal sa' li rochoch li Dios li ma̱cua' xc'ulub cui' cua̱nc. Nak te̱ril nak yo̱queb chixmuxbal ru li rochoch li Dios, la̱ex li cuanquex Judea chex-e̱lelik sa' junpa̱t ut texxic toj sa' li tzu̱l. 15 Cui cuan chak junak sa' xbe̱n li rochoch nak ta̱c'ulma̱nk a'an, chi cubec chak ut ti̱c ta̱e̱lelik ut inc'a' chic ta̱oc sa' rochoch chirisinquil li c'a'ru cuan re. 16 Cui ani cuan chak sa' xc'aleba̱l inc'a' chic ta̱suk'i̱k sa' cab chixxocbal li rak'. 17 K'axal ra cui'chic li e̱lelic chok' reheb li yaj aj ixk ut li yo̱queb chi tu'resi̱nk sa' eb a cutan a'an. 18 Chextijok ut chetz'a̱ma chiru li Dios re nak inc'a' ta̱c'ulma̱nk a raylal a'in sa' habalk'e. 19 Sa' eb li cutan a'an ma̱ ca'ch'in li raylal ta̱cua̱nk. Ma̱ jun cua quic'ulman chi jo'can chalen chak sa' xticlajic nak li Dios quixyi̱b li ruchich'och', chi moco ta̱c'ulma̱nk chi jo'can mokon. 20 Cui ta ma̱c'a' sa' xch'o̱l li Ka̱cua' xrakbaleb li cutan a'an ma̱ ani raj ta̱colek'. Abanan nim xrahom li Ka̱cua' sa' xbe̱neb li sic'bileb ru xban. Jo'can nak cuan sa' xch'o̱l li Ka̱cua' xrakbal eb li cutan a'an re nak te'colek'. 21 Jo'can nak ani ta̱yehok e̱re, “Cue' li Cristo”, malaj, “le' cuan li Cristo”, me̱pa̱b li c'a'ru te'xye. 22 Nabaleb aj balak' te'c'ulu̱nk ut te'xye nak a'aneb li Cristo. Ut cuan te'xye nak a'aneb li profeta. Nabal li c'a'ak re ru te'xc'utbesi ut sachba ch'o̱lej telaje'xba̱nu re xbalak'inquileb li sic'bileb ru xban li Dios. 23 Abanan ac xinye e̱re li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk. Jo'can nak me̱q'ue e̱rib chi balak'i̱c. Nak tol-e̱lk cui'chic li C'ajolbej Dios 24 Ut sa' eb li cutan a'an nak ta̱c'ulma̱nk li raylal, ta̱k'ojyi̱nok' ru li sak'e ut li po inc'a' chic ta̱cutanok' ru. 25 Ta̱ec'a̱nk ru li choxa ut li chahim telaje't'anek'. 26 Nak acak x-ec'an ru li choxa, te'ril cuu la̱in li C'ajolbej nak yo̱kin chak chi cha̱lc sa' li chok riq'uin lix nimal incuanquil ut lin lok'al. 27 Tojo'nak tintaklaheb lin ángel ut te'xch'utub li sic'bileb ru inban li cua̱nkeb yalak bar sa' chixjunil li ruchich'och'. 28 Cheq'uehak retal c'a'ru naxba̱nu li jun to̱n chi higo. Nak nak'unk'ut chak li xak chi e̱lc, riq'uin a'an te̱nau nak yo̱ chak chi nach'oc li sak'ehil. 29 Jo' nak li higo naxc'utbesi retalil li sak'ehil, jo'can ajcui' nak li raylal talaje'c'ulma̱nk tixc'utbesi retalil nak yo̱ chi cuulac xk'ehil nak toline̱lk cui'chic la̱in li C'ajolbej. 30 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak talaje'c'ulma̱nk chixjunil li c'a'ak re ru a'in nak toj ma̱ji' neque'oso' li tenamit a'in. 31 Li choxa ut li ruchich'och' talaje'osok'. Abanan li c'a'ru ninye inc'a' ta̱cana̱k yal chi jo'can. Talajc'ulma̱nk ban chixjunil li c'a'ak re ru xinye. 32 Abanan ma̱ ani nana'oc re jok'e ta̱cuulak xk'ehil li cutan a'an chi moco li ho̱nal jok'e ta̱c'ulma̱nk. Eb li ángel sa' choxa inc'a' neque'xnau chi moco la̱in li C'ajolbej ninna'oc re. Ca'aj cui' li Dios Acuabej nana'oc re jok'e ta̱c'ulma̱nk a'in. 33 Jo'can nak yo'on cua̱nkex. Chexyo'lek ut chextijok xban nak inc'a' nequenau jok'e ta̱cuulak xk'ehil inc'ulunic. 34 Chanchan jun li cui̱nk najt co̱ sa' xvia̱j. Toj ma̱ji' naxic nak quixq'ueheb xcuanquileb laj c'anjel chiru. Quixcanab xc'anjel li junju̱nk. Ut quixye re laj ilol cab nak junelic yo'on cua̱nk. 35 Jo'can ajcui' la̱ex. Junelic yo'on cua̱nkex xban nak inc'a' nequenau jok'e ho̱nal tinc'ulu̱nk. Ma̱re tincha̱lk ecuu, malaj tuktu k'ojyi̱n, malaj ut nak naya̱bac laj tzo' xul malaj ut ek'ela. 36 Yo'on cua̱nkex re nak inc'a' tolexintau chi cua̱rc xban nak inc'a' nequenau jok'e tinc'ulu̱nk. 37 Ut li c'a'ak re ru ninye e̱re la̱in, a'an ajcui' ninye reheb chixjunileb re nak yo'on cua̱nkeb, chan li Jesús.

Marcos 14

1 Cuib cutan chic ma̱ nacuulac xk'ehil li nink'e re xjulticanquil li reliqueb laj Israel sa' li tenamit Egipto. Pascua nayeman re li nink'e a'an. A'an ajcui' xk'ehil li nink'e nak neque'xcua' li caxlan cua chi ma̱c'a' xch'amal. Sa' eb li cutan a'an eb lix be̱nil aj tij ut eb laj tz'i̱b yo̱queb chixsic'bal chanru nak te'xyo'ob a̱tin chirix li Jesús re nak te'xq'ue chi camsi̱c. 2 Ut que'xye chi ribileb rib: —Inc'a' takachap li Jesús nak yo̱k li nink'e xban nak te'pok' li tenamit kiq'uin ut te'oc chi pletic, chanqueb. Nak quiyule' li sununquil ban sa' xjolom li Jesús xban jun li ixk 3 Li Jesús cuan aran Betania sa' rochoch laj Simón li saklep rix. Chunchu sa' me̱x nak quichal jun li ixk. Cuan chak jun ch'ina botella sununquil ban riq'uin. Lix na'aj li ban a'an yi̱banbil riq'uin cha̱bil pec alabastro xc'aba' ut li sununquil ban a'an nardo xc'aba' ut k'axal terto xtz'ak. Li ixk quixtok xcux li ch'ina botella ut quixq'ue li ban sa' xjolom li Jesús. 4 Cuan li que'josk'o' ut que'xye chi ribileb rib: —¿C'a'ut nak xsach li sununquil ban a'an chi ma̱c'a' rajbal? 5 Xru raj xc'ayiman chi numenak oxib ciento denarios (Q150) ut xkajeq'ui raj reheb li neba', chanqueb. Ut que'oc chixcuech'inquil li ixk. 6 Ut li Jesús quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixch'i'ch'i'inquil li ixk? Canabomak xcuech'inquil xban nak us li xba̱nu cue. 7 Li neba' junelic cuanqueb sa' e̱ya̱nk. Yalak jok'e naru te̱tenk'aheb. Abanan la̱in moco cua̱nkin ta junelic e̱riq'uin. 8 Li ixk a'in xba̱nu li jo' q'uial xru xba̱nunquil. Ma̱ji' nincam abanan ac xinixban re lin mukbal. 9 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ta̱yema̱nk resil li colba-ib yalak bar, ta̱yema̱nk ajcui' resil li c'a'ru xba̱nu li ixk a'in re xjulticanquil a'an, chan. 10 Ut laj Judas Iscariote, xcomoneb li cablaju, co̱ riq'uineb lix be̱nil aj tij chixyebal reheb nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb. 11 Ut eb laj tij nak que'rabi a'an c'ajo' nak que'saho' sa' xch'o̱leb ut que'xyechi'i xtumin. Ut laj Judas quixsic' xya̱lal chanru nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb. Xticlajic chak li Lok'oni̱nc re Xjulticanquil lix Camic li Jesucristo 12 Sa' li xbe̱n cutan re li nink'e nak neque'xcua' li caxlan cua chi ma̱c'a' xch'amal, neque'xmayeja jun li carner. Li nink'e a'an re xjulticanquil li reliqueb laj Israel sa' li tenamit Egipto. Eb lix tzolom que'xye re li Jesús: —¿Bar ta̱cuaj takacauresi chak li na'ajej re ta̱tzaca cui' li mayejanbil xul? chanqueb. 13 Li Jesús quixye reheb cuib lix tzolom: —Ayukex sa' li tenamit. Aran te̱c'ul jun li cui̱nk yo̱ chak chixc'ambal jun cuc xha'. Te̱ta̱ke a'an. 14 Bar ta̱oc a'an aran ajcui' tex-oc la̱ex. Ut te̱ye re laj e̱chal cab, “Chan laj tzolonel, ¿bar len cuan li na'ajej ta̱cua'ak cui' rochbeneb lix tzolom?” cha'kex re. 15 Ut a'an tixc'ut che̱ru jun nimla na'ajej takec' sa' xca' tasalil li cab. Ac yi̱banbil li na'ajej. Ut aran toxe̱cauresi li nink'e chok' ke, chan li Jesús. 16 Que'co̱eb sa' li tenamit ut qui-uxman jo' quixye li Jesús. Ut aran que'xcauresi li nink'e. 17 Nak qui-ecuu, quicuulac li Jesús rochbeneb lix tzolom. 18 Nak ac yo̱queb chi cua'ac sa' li me̱x, li Jesús quixye reheb lix tzolom, —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak jun e̱re la̱ex ta̱k'axtesi̱nk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan. 19 Ut eb a'an que'raho' sa' xch'o̱leb ut eb li junju̱nk que'oc chixyebal re li Jesús: —¿Ma la̱in ta bi' tink'axtesi̱nk a̱cue, Ka̱cua'? chanqueb. 20 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Li ta̱k'axtesi̱nk cue, a'an jun e̱re la̱ex li yo̱ chixtz'abal lix caxlan cua cuochben sa' li sec'. 21 Relic chi ya̱l la̱in li C'ajolbej tinc'ul li c'a'ru tz'i̱banbil chak retalil chicuix. Abanan raylal cuan sa' xbe̱n li cui̱nk li ta̱k'axtesi̱nk cue. K'axal us raj chok' re li cui̱nk a'an nak inc'a' ta quiyo'la.— 22 Ut nak yo̱queb chi cua'ac, li Jesús quixchap li caxlan cua. Quixbantioxi chiru li Dios, quixjachi, tojo'nak quixjeq'ui reheb lix tzolom. Ut quixye reheb: —Cua'inkex. A'an a'in intz'ejcual.— 23 Ut quixchap ajcui' li sec' re uc'ac ut quixbantioxi chiru li Dios, tojo'nak quixq'ue reheb ut chixjunileb que'uc'ac. 24 Ut li Jesús quixye reheb: —A'an a'in lin quiq'uel li ta̱hoyek' sa' xc'aba'eb chixjunileb ut a'an ta̱xakaba̱nk xcuanquil li Ac' Contrato. 25 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak inc'a' chic tincuuc' lix ya'al ru li uva toj ta̱cuulak xk'ehil nak tincuuc' cui'chic sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan li Jesús. Li Jesús quixye nak ta̱tz'ekta̱na̱k xbaneb lix tzolom 26 Ut nak ac xe'rake' xbichanquil jun li bich, que'co̱eb sa' li tzu̱l Olivos. 27 Ut li Jesús quixye reheb: —Che̱junilex la̱ex ta̱ch'ina̱k le̱ ch'o̱l ut tine̱canab injunes chiru a k'ojyi̱n a'in xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil retalil xbaneb li profeta: Tincanab chi camsi̱c laj ilol reheb li carner ut eb li carner te'xcha'cha'i ribeb. 28 Ut nak acak xincuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, la̱in xbe̱n cua tinxic che̱ru aran Galilea.— 29 Ut laj Pedro quixye re: —Usta chixjunileb tate'xcanab abanan la̱in inc'a' tatincanab.— 30 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Relic chi ya̱l tinye a̱cue nak toj ma̱ji' naya̱bac xca' sut li tzo' xul nak la̱at ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu.— 31 Ut laj Pedro quixye cui'chic chi cau: —Ma̱ jok'e tinye nak inc'a' ninnau a̱cuu usta tine'xcamsi a̱cuochben, chan. Ut jo'can que'xye chixjunileb lix tzolom. Nak quitijoc chak li Jesús aran Getsemaní 32 Li Jesús quicuulac rochbeneb lix tzolom sa' li na'ajej Getsemaní xc'aba'. Li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Cana̱kex arin. Xic cue chi tijoc la̱in.— 33 Ut quixc'am oxib lix tzolom chirix. A'aneb laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan. Ut c'ajo' nak qui-oc chi yot'ec' xch'o̱l li Jesús. 34 Quixye reheb lix tzolom: —Cuan jun raylal sa' inch'o̱l yo̱ chinyot'bal. La̱in nacuec'a nak inc'a' chic tincuy. Cana̱kex arin ut yo'lenkex.— 35 Ut li Jesús quibe̱c chic ca'ch'in ut quixcuik'ib rib sa' ch'och' ut qui-oc chi tijoc ut quixtz'a̱ma re li Ka̱cua' Dios ut quixye: —Cui ta tixq'ue rib, inc'a' raj tinc'ul li raylal a'in.— 36 Ut quixye ajcui': —At inYucua', la̱in ninnau nak chixjunil naru xba̱nunquil cha̱cuu. Cui ta naru inc'a' raj tinc'ul li raylal a'in. Abanan chi-uxma̱nk li c'a'ru nacacuaj la̱at ut ma̱cua' li nacuaj la̱in.— 37 Ut nak quisuk'i chak li Jesús, quixtauheb chi cua̱rc lix tzolom. Ut quixye re laj Pedro: —At Simón, ¿ma yo̱quex chi cua̱rc? ¿Ma inc'a' xru xexyo'lec jun o̱rak cuochben? 38 Chexyo'lek ut chextijok re nak inc'a' te̱q'ue e̱rib chi a̱le̱c. La̱ex nequeraj raj xba̱nunquil li us, abanan e̱junes inc'a' texru̱k.— 39 Ut li Jesús co̱ cui'chic chi tijoc ut quixtz'a̱ma cui'chic sa' lix tij nak inc'a' raj tixc'ul li raylal. 40 Ut nak quisuk'i cui'chic li Jesús quixtauheb cui'chic chi cua̱rc lix tzolom xban nak ma̱ ca'ch'in lix cuaraheb. Ut eb a'an inc'a' chic neque'xtau c'a'ru te'xye. 41 Ut quisuk'i cui'chic sa' rox sut, coxtauheb cui'chic chi cua̱rc ut quixye reheb: —¿Ma toj yo̱quex ajcui' chi cua̱rc? Tz'akalak li hila̱nc xeba̱nu. Ac xtau xk'ehil nak la̱in li C'ajolbej tink'axtesi̱k sa' ruk'eb laj ma̱c. 42 Cuaclinkex anakcuan, ut yo'keb chixc'ulbal li yo̱ chi cha̱lc chi k'axtesi̱nc cue, chan. Nak que'xc'am chi pre̱xil li Jesús 43 Toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac li Jesús riq'uineb lix tzolom nak quicuulac laj Judas. A'an jun reheb li cablaju. Nabal que'chal rochben laj Judas taklanbileb chak xbaneb li xbe̱nil aj tij ut xbaneb laj tz'i̱b. Taklanbileb ajcui' xbaneb laj c'amol be sa' li rochoch li Dios. Cuanqueb xch'i̱ch' ut cuanqueb xche'. 44 Ut laj Judas quixye reheb nak tixq'ue jun retalil chanru nak tixk'axtesi li Jesús. Ac quixye reheb: —Li ani tincuutz' ru, a'an li te̱chap ut te̱c'am.— 45 Ut nak quicuulac laj Judas quijiloc chixc'atk, ut quixye: —At Ka̱cua',— ut quirutz' ru. 46 Ut eb a'an que'xchap li Jesús re nak te'xc'am riq'uin laj rakol a̱tin. 47 Ut jun reheb li rochben li Jesús quirisi chak lix ch'i̱ch' ut quixch'ot lix xic lix mo̱s li xyucua'ileb aj tij. 48 Ut li Jesús quixye reheb li tenamit: —¿Ma la̱in ta bi' aj e̱lk' nak xexchal chinchapbal riq'uin che' ut riq'uin ch'i̱ch'? 49 Rajlal cutan cuanquin sa' e̱ya̱nk che̱tzolbal sa' rochoch li Dios ut inc'a' quine̱chap. Abanan xc'ulman chi jo'ca'in re nak ta̱tz'aklok ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu,— chan li Jesús. 50 Ut chixjunileb lix tzolom que'e̱lelic ut que'xcanab xjunes li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re. 51 Jun li al yo̱ chi ta̱ke̱nc re li Jesús lanlo sa' xt'icr. A'an que'xchap raj. 52 Abanan a'an quie̱lelic chiruheb. Quicana lix t'icr sa' ruk'eb ut quie̱lelic chi t'ust'u. Que'xtz'il a̱tin chirix li Jesús nak cuan chiru lix yucua'ileb aj tij 53 Tojo'nak que'xc'am li Jesús riq'uin lix yucua'ileb aj tij ut que'ch'utla chixjunileb lix be̱nil aj tij. Ut que'ch'utla ajcui' eb laj c'amol be sa' rochoch li Dios ut eb laj tz'i̱b. 54 Ut laj Pedro chi najt yo̱ chixta̱kenquil li Jesús ut quicuulac toj chi ru'uj neba̱l sa' rochoch lix yucua'il eb aj tij ut aran quic'ojla chire xam chi k'ixi̱nc rochbeneb laj c'ac'alenel. 55 Eb li xbe̱nil aj tij ut li neque'tz'iloc a̱tin yo̱queb chixsic'bal chanru nak te'xyo'ob junak a̱tin chirix li Jesús re nak te'xq'ue chi camsi̱c. Abanan inc'a' que'xtau. 56 Nabal li que'yo'oban tic'ti' chirix ut inc'a' natukla ru li ra̱tineb xban nak jalan jala̱nk neque'xye li junju̱nk. 57 Cuan li que'xakli chixyebal li yo'obanbil a̱tin chirix. 58 Ut que'xye: —La̱o quikabi nak quixye, “La̱in tinjuc' li rochoch li Dios li yi̱banbil xbaneb li cui̱nk, ut la̱in chiru oxib cutan tinyi̱b jun chic, aban ma̱cua' yi̱banbil xbaneb li cui̱nk.” Jo'can quixye li cui̱nk a'in, chanqueb. 59 Abanan inc'a' nach'ola ru li ra̱tineb xban nak jalan jala̱nk neque'xye li junju̱nk. 60 Ut li xyucua'ileb aj tij quixakli sa' xya̱nkeb ut quixye re li Jesús, —¿Ma ma̱c'a' nacaye la̱at chirix li yo̱queb chixyebal cha̱cuix?— 61 Ut li Jesús ma̱ jun a̱tin quixye. Ut li xyucua'ileb aj tij quixpatz' cui'chic re li Jesús ut quixye re: —¿Ma la̱at li Cristo li Ralal li nimajcual Dios? chan re. 62 Ut li Jesús quixye: —La̱in. Ut sa' jun cutan tine̱ril la̱in li C'ajolbej nak c'ojc'o̱kin sa' xnim uk' li nimajcual Dios ut te̱ril ajcui' nak yo̱kin chak chi cha̱lc sa' li chok sa' choxa, chan. 63 Nak quirabi li quixye li Jesús, li xyucua'il eb aj tij quixpej li rak' xban xjosk'il ut quixye: —¿C'a' chic ru aj e nak toj te'xye ke c'a'ru xma̱c? 64 Ac xerabi nak xjuntak'e̱ta rib riq'uin li Dios. ¿C'a'ru nequeye? ¿Ma cuan xma̱c malaj ut inc'a'? chan. Ut chixjunileb que'xye nak cuan xma̱c re camsi̱c. 65 Cuan li yo̱queb chi chu̱ba̱nc re ut cuan ajcui' que'tz'apoc re li ru li Jesús riq'uin t'icr re nak inc'a' ta̱ilok, ut que'xsac' ut que'xye re: —Ye ke ani xsac'oc a̱cue, chanqueb. Tojo'nak que'xk'axtesi sa' ruk'eb laj c'ac'alenel pre̱x ut eb a'an que'xsac' cui'chic. Laj Pedro quixye nak inc'a' naxnau ru li Jesús 66 Ut nak cuan laj Pedro tak'a chi ru'uj neba̱l, quicuulac jun li ixk, xmo̱s li xyucua'il eb aj tij. 67 Ut li ixk a'an quiril laj Pedro nak yo̱ chi k'ixi̱nc chire li xam. Quixca'ya ut quixye re: —La̱at xat-ochbenin re li Jesús aj Nazaret, chan re laj Pedro. 68 Ut nak quichak'oc laj Pedro, quitic'ti'ic ut quixye: —¿Ani nacaye? La̱in inc'a' ninnau ru ani li nacaye.— Ut laj Pedro qui-el chire li oqueba̱l ut li tzo' xul quiya̱bac. 69 Ut li ixk nak quiril cui'chic laj Pedro, qui-oc chixyebal reheb li cuanqueb aran: —Li cui̱nk a'in, a'an jun reheb lix tzolom li Jesús, chan. 70 Ut laj Pedro quitic'ti'ic cui'chic. Ut ac junpa̱t na chic nak eb li cuanqueb aran que'xye cui'chic re laj Pedro: —Ya̱l. La̱at xcomoneb xban nak la̱ cua̱tinoba̱l nac'utuc re nak la̱at aj Galilea.— 71 Ut laj Pedro qui-oc chi majecua̱nc ut quixye: —Cutan saken chiru li Dios nak inc'a' ninnau ru li cui̱nk li nequeye. Cui tic'ti' li yo̱quin chixyebal, chinixtz'ekta̱na̱k li Dios, chan. 72 Tojo'nak quiya̱bac cui'chic xca' sut li tzo' xul. Ut quinak sa' xch'o̱l laj Pedro li a̱tin quiyehe' re xban li Jesús, “Nak toj ma̱ji' naya̱bac xca' sut li tzo' xul, la̱at ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu”. Nak quijultico' re laj Pedro li a̱tin a'in, c'ajo' nak quiraho' sa' xch'o̱l ut qui-oc chi ya̱bac.

Marcos 15

1 Nak quisake̱u eb lix be̱nil aj tij que'xch'utub cui'chic rib riq'uineb laj c'amol be sa' rochoch li Dios, ut riq'uineb laj tz'i̱b ut riq'uin chixjunileb laj q'uehol na'leb ut que'xc'u̱b chanru te'xba̱nu. Ut que'xc'am li Jesús chi bac'bo ut que'xk'axtesi sa' ruk' laj Pilato. 2 Laj Pilato quixye re li Jesús: —¿Ma la̱at lix reyeb laj judío?— Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Ya̱l li xaye nak la̱in.— 3 Ut eb lix be̱nil aj tij nabal li c'a'ak re ru yo̱queb cui' chixjitbal. 4 Ut laj Pilato quixpatz' cui'chic re: —¿Ma inc'a' nacatchak'oc? ¿Ma inc'a' nacacuabi li jo' q'uial yo̱queb chixyebal cha̱cuix? chan laj Pilato re. 5 Aban li Jesús ma̱ jun a̱tin quixye re xcolbal rib ut riq'uin a'an quisach xch'o̱l laj Pilato. Quiteneba̱c ca̱mc sa' xbe̱n li Jesús 6 Rajlal chihab sa' li nink'e Pascua laj Pilato narach'ab jun li pre̱x, a' ya̱l bar cuan te'raj li tenamit. 7 Jun li cui̱nk aj Barrabás xc'aba' cuan sa' tz'alam rochbeneb lix comon xban li camsi̱nc que'xba̱nu nak yo̱queb chi pletic chirix li acuabej. 8 Ut que'chal li q'uila tenamit riq'uin laj Pilato chixtz'a̱manquil chiru nak ta̱rach'ab junak pre̱x jo' c'aynakeb xba̱nunquil. 9 Laj Pilato quichak'oc ut quixye reheb: —¿Ma te̱raj nak tincuach'ab lix reyeb laj judío?— 10 Laj Pilato naxnau nak xban xcakaleb xch'o̱l lix be̱nil aj tij nak que'xk'axtesi li Jesús sa' rakleb a̱tin. 11 Aban eb lix be̱nil aj tij que'xtacchi'i li q'uila tenamit re nak a' laj Barrabás li te'xtz'a̱ma re nak ta̱ach'aba̱k. 12 Ut laj Pilato quixpatz' cui'chic reheb: —¿C'a'ru nequeye? ¿C'a'ru te̱raj tinba̱nu riq'uin lix reyeb laj judío?— 13 Ut eb li q'uila tenamit que'xjap cui'chic re chixyebal: —¡Q'ue chiru cruz! chanqueb. 14 A'ut laj Pilato quixpatz' cui'chic reheb: —¿C'a'ut? ¿C'a'ru tz'akal xma̱c e̱re? chan. Ut eb a'an k'axal cui'chic cau que'xjap re chixyebal: —¡Q'ue chiru cruz!— 15 Ut laj Pilato ta̱raj nak sahakeb sa' xch'o̱l li tenamit riq'uin. Jo'can nak quirach'ab laj Barrabás chiruheb. Tojo'nak quixtakla xsac'bal li Jesús riq'uin tz'u̱m ut quixk'axtesi sa' ruk'eb li soldado re nak te'xq'ue chiru cruz. Li Jesús quirahobtesi̱c xbaneb li soldado 16 Ut eb li soldado que'xc'am li Jesús sa' li po̱pol ut que'xch'utub ribeb chixjunileb li soldado. 17 Que'xq'ue jun caki ak' chirix li Jesús jo' neque'rocsi li rey. Ut que'xq'ue ajcui' jun tz'ulbil corona q'uix sa' xjolom. 18 Tojo'nak que'oc chixjapbal reheb chixyebal: —Sahak taxak sa' a̱ch'o̱l, at xReyeb laj judío, chanqueb. 19 Ut yo̱queb chixsaq'uinquil sa' xjolom riq'uin che'. Cuan que'chu̱ban re ut cuan ajcui' que'xcuik'ib ribeb chiru re retz'unquil. 20 Ut nak ac que'xtacuasi, que'risi li caki ak' chirix ut que'xq'ue cui'chic li rak' chirix. Tojo'nak que'xc'am re te'xq'ue chiru cruz. Li Jesús quiq'uehe' chiru cruz 21 Jun li cui̱nk aj Simón xc'aba' yo̱ chi cha̱lc sa' c'aleba̱l. Cirene lix tenamit. Li cui̱nk a'an xyucua' laj Alejandro ut laj Rufo. Eb li soldado que'xmin ru laj Simón chixpakonquil lix cruz li Jesús. 22 Que'xc'am li Jesús sa' li na'ajej Gólgota xc'aba'. Chi jalbil ru naraj naxye: Xna'aj Xbakel Xjolom Camenak. 23 Ut que'xq'ue vino re li Jesús yubil riq'uin c'ahil ban re xc'osbal li raylal aban li Jesús inc'a' quiruc'. 24 Tojo'nak que'xq'ue chiru cruz. Ut eb li soldado que'bu̱lic chirix li rak' re rilbal ani na ta̱e̱chani̱nk re li junju̱nk. 25 Bele̱b o̱r re ek'ela que'xq'ue li Jesús chiru cruz. 26 Sa' xbe̱n li cruz que'xq'ue jun retalil c'a'ut nak que'xcamsi ut naxye: A'an a'in lix reyeb laj judío. 27 Ut cuib laj e̱lk' que'q'uehe' chiru cruz rochben, jun sa' xnim uk' ut jun sa' xtz'e. 28 Jo'can nak quitz'akloc ru li naxye sa' li Santil Hu: A'an quiq'uehe' sa' ajl sa' xya̱nkeb laj ma̱c. (Is. 53:12) 29 Ut eb li tenamit nak que'nume' aran que'xhob li Jesús. Que'rec'asi xjolomeb ut que'xye: —La̱at pe' xatjuc'uc raj re rochoch li Dios, ut yal chiru oxib cutan raj xayi̱b cui'chic. 30 Colosenses a̱cuib anakcuan ut cuben chak chiru li cruz, chanqueb. 31 Jo'can ajcui' que'xba̱nu eb li xbe̱nil aj tij. Que'xhob li Jesús nak que'xye chi ribileb rib rochbeneb laj tz'i̱b: —Jalan chic xcoleb ut a'an inc'a' naru naxcol rib xjunes. 32 Chicubek chak chiru li cruz anakcuan li Cristo lix Reyeb laj judío re nak takil ut takapa̱b, chanqueb. Ut eb li que'q'uehe' chiru cruz rochben que'xhob ajcui' li Jesús. Lix camic li Jesucristo 33 Tuktu li cua'leb nak quik'ojyi̱no' sa' chixjunil li ruchich'och' ut oxib o̱r re ecuu quicutano' cui'chic. 34 Ut sa' li o̱r a'an li Jesús quia̱tinac chi cau ut quixye: —Eloi, Eloi, ¿lama sabactani?— Chi jalbil ru naraj naxye, “At inDios, at inDios, ¿c'a'ut nak xina̱canab injunes?” 35 Nak li cuanqueb aran que'rabi li ra̱tin, cuan li que'xye: —Abihomak, yo̱ chixbokbal li profeta Elías,— chanqueb. 36 Ut jun sa' xya̱nkeb co̱o sa' a̱nil ut coxtz'a chak jun li esponja sa' vinagre ut quixtaksi sa' ru'uj jun che' re xq'uebal chi ruc' li Jesús ut quixye: —Kilak cuan ma ta̱cha̱lk na laj Elías chixcubsinquil, chan. 37 A'ut li Jesús quixjap re chi cau ut qui-el xch'o̱l. 38 Ut lix t'icrul li rochoch li Dios quik'iche', ut lix pejelal quiticla chak takec' ut toj tak'a coxrake'. Ca' jachal qui-el. 39 Jun li capitán aj Roma cuan aran xakxo chiru li Jesús. Nak quiril chanru nak quicam, li capitán quixye: —Ya̱l nak li cui̱nk a'in tz'akal Ralal li Dios.— 40 Cuanqueb ajcui' ixk yo̱queb chi iloc chi najt. Sa' xya̱nkeb a'an cuan lix María aj Magdala, lix Salomé ut lix María xna'eb laj José ut laj Jacobo li i̱tz'inbej. 41 Eb li ixk a'in, a'an li que'ta̱ken re li Jesús nak toj cuan chak Galilea ut que'c'anjelac chiru. Ut cuanqueb nabal chic li ixk cuotz que'cuulac Jerusalén rochben li Jesús. Nak quimuke' li Jesucristo 42 Nak ac oc re li k'ojyi̱n, ac nach'oc chak re li hiloba̱l cutan. Yo̱queb chixcauresinquil ribeb re li hiloba̱l cutan. 43 Quicuan jun li cui̱nk aj José xc'aba' Arimatea xtenamit. A'an jun xnimal ru cui̱nk sa' xya̱nkeb li neque'tz'iloc a̱tin ut yo̱ chixyo'oninquil lix nimal xcuanquil li Dios. Inc'a' quixucuac laj José nak quicuulac chixtz'a̱manquil chiru laj Pilato nak a'an ta̱mukuk re lix tz'ejcual li Jesús. 44 Laj Pilato quisach xch'o̱l chirabinquil nak ac xcam li Jesús. Ut quixtakla xbokbal li capitán ut quixpatz' re: —¿Ma ya̱l nak ac xcam li Jesús? chan re. 45 Li capitán quixye re nak ac xcam. Tojo'nak laj Pilato quixye re laj José nak naru tixc'am. 46 Ut laj José quixlok' jun cha̱bil t'icr lino. Quixcubsi chak li camenak chiru li cruz ut quixlan sa' li cha̱bil t'icr. Ut quixq'ue sa' jun mukleba̱l yi̱banbil sa' jun sako̱nac. Ut quixbalk'usi jun nimla pec chire li mukleba̱l. 47 Ut lix María aj Magdala ut lix María xna' laj José que'ril bar quixmuk.

Marcos 16

1 Nak quinume' li hiloba̱l cutan, lix María aj Magdala ut lix Salomé ut lix María xna' laj Jacobo que'xlok' li sununquil ban re te'xic chixq'uebal sa' xbe̱n li camenak. 2 Toj ek'ela que'co̱eb sa' li xbe̱n li cutan re li xama̱n. Ac x-el chak li sak'e nak yo̱queb chi xic sa' li mukleba̱l. 3 Ut yo̱queb chixyebal chi ribileb rib: —¿Ani ta̱isi̱nk re li pec li cuan chire li mukleba̱l? chanqueb. 4 Ut nak que'cuulac cuan cui' li mukleba̱l, que'ril nak ac isinbil chic li nimla pec chire li mukleba̱l. 5 Ut nak que'oc sa' li mukleba̱l que'ril jun li sa̱j cui̱nk chunchu chak sa' li mukleba̱l sa' xnim uk'eb. Li sa̱j cui̱nk a'an tikto riq'uin jun saki t'icr nim xbas ut eb li ixk c'ajo' nak que'xucuac chirilbal. 6 Ut li cui̱nk quixye reheb: —Mexxucuac. La̱in ninnau nak yo̱quex chixsic'bal li Jesús aj Nazaret li que'xcamsi chiru cruz. A'an ma̱ ani chic arin. Ac xcuacli cui'chic chi yo'yo. Ilomak lix na'aj li xcuan cui' li camenak. 7 Ayukex, yehomak chak reheb lix tzolom, jo' ajcui' re laj Pedro, nak a'an xbe̱n cua ta̱xic Galilea che̱ru la̱ex. Aran toxe̱ril ru jo' quixye e̱re, chan. 8 Ut eb li ixk que'el aran ut que'co̱eb sa' a̱nil ut neque'sicsot xbaneb xxiu. Ut ma̱ ani aj e que'xye xban nak te'xucuak. Li Jesucristo quixc'utbesi rib chiru lix María Magdala ut cuib lix tzolom 9 Toj ek'ela sa' li xbe̱n li cutan re li xama̱n quicuacli li Jesús chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Li xbe̱n li quixc'utbesi cui' rib li Jesús, a'an lix María aj Magdala. A'an li ixk li qui-isi̱c li cuukub chi ma̱us aj musik'ej riq'uin xban li Jesús. 10 Li ixk a'an co̱ chixyebal reheb lix tzolom li Jesús. Nak quicuulac riq'uineb, coxtauheb chi ya̱bac xban xrahil xch'o̱leb. 11 Ut lix María quixserak'i reheb nak yo'yo li Jesús ut nak quiril ru. Abanan eb a'an inc'a' que'xpa̱b li c'a'ru quixye. 12 Ut chirix a'an, li Jesús quixc'utbesi cui'chic rib chiruheb cuib lix tzolom nak yo̱queb chi xic sa' c'aleba̱l. Jalan chic rilbal nak quixc'utbesi rib chiruheb. 13 Eb a'an que'co̱eb ut coxe'xye resil reheb li jun ch'ol chic. Ut chi moco li cuib a'an que'xpa̱b. Li Jesucristo quixtaklaheb lix tzolom chixyebal resil li colba-ib 14 Mokon chic eb li junlaju chi xtzolom cuanqueb sa' me̱x nak quixc'utbesi rib li Jesús chiruheb. Ut quixk'useb xban nak inc'a' que'pa̱ban ut xban xcacuil lix ch'o̱leb. Inc'a' que'xpa̱b li c'a'ru que'xye li que'iloc ru li Jesús xbe̱n cua nak ac xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. 15 Ut li Jesús quixye reheb: —Texxic sa' chixjunil li ruchich'och' ut te̱ch'olob xya̱lal li colba-ib chiruheb chixjunileb li tenamit jun sut rubel choxa. 16 Li ani ta̱pa̱ba̱nk ut ta̱cube̱k xha', a'an ta̱colek'; a'ut li ani inc'a' ta̱pa̱ba̱nk, a'an ta̱xic sa' tojba ma̱c. 17 A'an a'in li retalil li talaje'xba̱nu li te'pa̱ba̱nk. Sa' inc'aba' la̱in te'isi̱nk ma̱us aj musik'ej ut te'a̱tinak sa' jalan a̱tinoba̱l. 18 Cui te'xchap c'anti' chi ruk'eb, ma̱c'a' te'xc'ul ut cui te'ruc' li c'a'ak re ru nacamsin, ma̱c'a' te'xc'ul. Cui te'xq'ue li ruk' sa' xbe̱neb li yaj, te'q'uira̱k, chan li Jesús. Li Jesucristo co̱ sa' choxa 19 Nak ac xra̱tinaheb lix tzolom li Ka̱cua' Jesucristo, quic'ame' sa' choxa xban li Dios, ut quic'ojla sa' xnim uk' li Acuabej Dios. 20 Ut eb lix tzolom que'co̱eb sa' chixjunil li na'ajej chixch'olobanquil xya̱lal li colba-ib. Ut li Ka̱cua' yo̱ chi tenk'a̱nc reheb. Ut q'uebil xcuanquil li ra̱tineb xban li Dios riq'uin li milagro quilaje'xba̱nu chiruheb li tenamit. Jo'can taxak.

Lucas 1

1 Nabaleb li que'yaloc re xtz'i̱banquil chi tz'akal re ru chanru lix na'leb li Jesucristo nak quicuan sa' kaya̱nk. 2 Li que'c'utuc chak chiku, a'an eb li tz'akal que'iloc chak re riq'uin xnak'eb ru chanru quic'ulman chalen nak quixtiquib chak lix c'anjel ut que'xch'olob li xya̱lal. 3 At Ka̱cua' Teófilo, la̱at cuan a̱cuanquil. Nak ac xintz'ili rix chi us chixjunil li c'a'ru quic'ulman, xinc'oxla nak us tintz'i̱bak a̱cuiq'uin re xyebal a̱cue chi tz'akal re ru chanru tz'akal quic'ulman. 4 Yo̱quin chi tz'i̱bac a̱cuiq'uin re nak ta̱q'ue retal chi tz'akal li xya̱lal li xatzol cui' a̱cuib. Li ángel quixye re laj Zacarías nak ta̱cua̱nk jun li ralal ut aj Juan te'xq'ue chok' xc'aba' 5 Sa' eb li cutan nak quicuan chok' rey laj Herodes aran Judea, quicuan jun laj tij aj Zacarías xc'aba'. A'an xcomoneb li ralal xc'ajol laj Abías. Li rixakil xElisabet xc'aba'. A'an xcomoneb li ralal xc'ajol laj Aarón. 6 Laj Zacarías ut li rixakil, a'an ti̱queb xch'o̱l chiru li Dios. Junelic neque'xq'ue xch'o̱leb chixba̱nunquil chi tz'akal lix chak'rabinquileb ut lix taklanquileb xban li Ka̱cua' Dios. 7 Abanan ma̱c'a' xcoc'aleb xban nak lix Elisabet inc'a' naq'uiresin ut xban ajcui' nak ac che̱queb chic. 8 Sa' jun li cutan laj Zacarías yo̱ chixba̱nunquil lix c'anjel chiru li Dios sa' li templo jo' c'aynakeb xba̱nunquil. 9 Quit'ane' sa' xbe̱n laj Zacarías oc sa' li Santil Na'ajej sa' li templo chixc'atbal li incienso. 10 Nak yo̱ chi c'atc li incienso chixjunileb li tenamit ch'utch'u̱queb chirix cab ut yo̱queb chi tijoc. 11 Sa' li ho̱nal a'an quixc'utbesi rib chiru laj Zacarías jun x-ángel li Ka̱cua' Dios. Xakxo sa' xnim chixc'atk li artal li nac'atman cui' li incienso. 12 C'ajo' nak quisach xch'o̱l laj Zacarías nak quiril li ángel ut quixucuac. 13 Ut li ángel quixye: —At Zacarías, matxucuac. Li Dios xrabi li c'a'ru xatz'a̱ma. Lix Elisabet la̱ cuixakil ta̱cua̱nk jun xc'ula'al ut Juan ta̱q'ue chok' xc'aba'. 14 Nak ta̱yo'la̱k la̱ cualal, c'ajo' nak ta̱sahok' sa' a̱ch'o̱l la̱at ut nabaleb ajcui' li cristian te'sahok' sa' xch'o̱leb. 15 La̱ cualal li ta̱yo'la̱k ta̱q'uehek' xcuanquil xban li Dios. A'an inc'a' ta̱uc'ak vino chi moco li ha' li nacaltesin. Ut ac cua̱nk chak li Santil Musik'ej riq'uin nak toj ma̱ji'ak nayo'la. 16 Ut sa' xc'aba' a'an nabaleb li ralal xc'ajol laj Israel te'xsic' cui'chic li Ka̱cua' Dios. 17 A'an xbe̱n cua ta̱xic chiru li Ka̱cua' chixch'olobanquil li xya̱lal. Cua̱nk li Santil Musik'ej riq'uin ut cua̱nk xcuanquil jo' li cuanquilal li quiq'uehe' re laj Elías xban li Dios. Ut sa' xc'aba' a'an te'xc'am cui'chic rib sa' usilal li yucua'bej riq'uineb li alalbej. Eb laj k'etol a̱tin te'xjal xna'leb ut te'xtzol ribeb riq'uineb li ti̱queb xch'o̱l. Tixcauresi li tenamit chixc'ulbal li Ka̱cua', chan li ángel. 18 Quichak'oc laj Zacarías ut quixye: —¿Chanru nak tinnau nak ya̱l li yo̱cat chixyebal cue? La̱in ti̱xin chic. Jo'can ajcui' li cuixakil, chan. 19 Ut li ángel quixye: —La̱in li ángel Gabriel li ninc'anjelac chiru li Dios. Ut a'an xtaklan chak cue xyebal a̱cue li cha̱bil esilal a'in. 20 Anakcuan la̱at tatcana̱k chi mem xban nak inc'a' xapa̱b li c'a'ru xinye. Inc'a' tat-a̱tinak toj ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱c'ulma̱nk chixjunil a'in, chan li ángel. 21 Eb li tenamit cuanqueb chirix cab. Yo̱queb chiroybeninquil laj Zacarías. Yo̱queb chixc'oxlanquil c'a'ru xc'ul nak xbay chak sa' li templo. 22 Ut nak qui-el chak sa' li templo mem chic laj Zacarías. Inc'a' chic naa̱tinac. Yal ruk' aj chic naxc'ut chiruheb li neque'a̱tinan re. Ticto que'xtau ru nak quic'utbesi̱c chak chiru jun li visión sa' li templo. 23 Nak ac xrake' xba̱nunquil lix c'anjel sa' li templo, laj Zacarías quisuk'i sa' rochoch. 24 Ut chirix chic a'an lix Elisabet, li rixakil laj Zacarías, quicana chi yaj aj ixk. Ut chiru o̱b po quicana sa' li rochoch. Ma̱ bar qui-el ut yo̱ chixyebal sa' xch'o̱l: 25 —Jo'ca'in nak xruxta̱na cuu li Ka̱cua'. Xrisi lin xuta̱n chiruheb li tenamit nak xq'ue jun lin c'ula'al, chan. Li ángel quixye re lix María nak ta̱cua̱nk jun lix c'ula'al; a'an li Cristo 26 Nak ac yo̱ chic xcuak po xcanajic chi yaj aj ixk lix Elisabet, li ángel Gabriel quitakla̱c xban li Dios sa' jun li tenamit Nazaret xc'aba' li cuan xcue̱nt Galilea. 27 Quitakla̱c riq'uin jun li xka'al xMaría xc'aba' toj ma̱ji' cuanjenak riq'uin cui̱nk. Ac tz'a̱manbil xban jun li cui̱nk aj José xc'aba'. Li cui̱nk a'an xcomoneb li ralal xc'ajol li rey David. 28 Li ángel quicuulac riq'uin lix María ut quixye re: —Sahak taxak sa' la̱ ch'o̱l xban nak la̱at li sic'bil a̱cuu. Li Ka̱cua' cuan a̱cuiq'uin ut osobtesinbilat sa' xya̱nkeb li ixk, chan li ángel. 29 Ut lix María quisach xch'o̱l chirabinquil li quixye li ángel. —¿C'a'ru xya̱lal li a̱tin li xye cue? chan sa' xch'o̱l. 30 Ut li ángel quixye re: —Matxucuac, María. Li Dios xsic'oc a̱cuu xban nak cha̱bil a̱na'leb. 31 Anakcuan tatcana̱k chi yaj aj ixk. Li Dios tixq'ue jun a̱c'ula'al te̱lom ut Jesús lix c'aba' ta̱q'ue. 32 Nimak xcuanquil nak ta̱cua̱nk ut chixjunileb te'na'ok re nak a'an tz'akal Ralal li Dios. Ut li Ka̱cua' ta̱q'uehok xcuanquil chi takla̱nc jo' nak quicuan chi takla̱nc li rey David lix xe'to̱nil yucua'. 33 A'anak chic li cua̱nk xcuanquil chi takla̱nc sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol laj Jacob. Ut lix cuanquilal ta̱cua̱nk chi junelic. Inc'a' ta̱osok', chan li ángel. 34 Quichak'oc lix María ut quixye: —¿Chanru nak ta̱cua̱nk inc'ula'al xban nak la̱in moco cuanquin ta riq'uin cui̱nk? chan lix María. 35 Li ángel quixye re: —Riq'uin xcuanquil li Santil Musik'ej tatcana̱k chi yaj aj ixk. Lix cuanquil li nimajcual Dios ta̱cua̱nk a̱cuiq'uin. Ut li c'ula'al li ta̱yo'la̱k, a'an santo ut tz'akal ralal li Dios. 36 Jo'can ajcui' lix Elisabet la̱ cuech'alal yaj aj ixk anakcuan. Ac cuakib po chic xcanajic chi yaj aj ixk, usta ac ti̱x chic ut usta chixjunileb que'xye nak a'an inc'a' ta̱cua̱nk xcoc'al. 37 Riq'uin a'in nac'utun nak ma̱c'a' ch'a'aj chiru li Dios, chan li ángel. 38 Ut lix María quixye: —La̱in aj c'anjel chiru li Ka̱cua' Dios. Xba̱nuhak cuiq'uin li c'a'ru xaye, chan. Ut chirix chic a'an, co̱ li ángel. Lix María quicuulac chirula'aninquil lix Elisabet 39 Ac xnume' chic cuib oxib cutan nak lix María co̱ sa' junpa̱t sa' jun li na'ajej tzu̱l ru cuan sa' xcue̱nt Judea. 40 Quicuulac sa' rochoch laj Zacarías ut quixq'ue xsahil xch'o̱l lix Elisabet. 41 Nak quirabi lix sahil xch'o̱l lix Elisabet li quiq'uehe' xban lix María, quirec'a nak qui-ec'an chak lix c'ula'al. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an lix Elisabet quinujac chi Santil Musik'ej. 42 Ut lix Elisabet quixye chi cau xya̱b xcux: —Osobtesinbilat sa' xya̱nkeb chixjunileb li ixk ut osobtesinbil ajcui' la̱ c'ula'al li ta̱yo'la̱k. 43 La̱in moco inc'ulub ta nak tatcha̱lk chicuilbal xban nak la̱at lix na' li Ka̱cua', li ninlok'oni la̱in. 44 Nak xcuabi lix sahil inch'o̱l xaq'ue, xcuec'a nak lin c'ula'al x-ec'an chak xban xsahil xch'o̱l. 45 Us xak a̱cue xban nak xapa̱b nak ta̱c'ulma̱nk li c'a'ru xye li Ka̱cua', chan lix Elisabet. Lix María c'ajo' xsahil sa' xch'o̱l ut quixlok'oni li Ka̱cua' 46 Ut lix María quixye: —Chi anchal inch'o̱l ninq'ue xlok'al li Ka̱cua'. 47 Nasaho' sa' inch'o̱l riq'uin li Dios laj Colol cue, 48 xban nak xruxta̱na cuu la̱in aj c'anjel chiru, usta ma̱c'a' incuanquil. Chalen anakcuan us xak re cha'keb cue chixjunileb li tenamit. 49 Lok'oninbil taxak ru li Ka̱cua' li k'axal nim xcuanquil xban nak quixc'utbesi chicuu lix nimal lix cuanquilal. A'an tz'akal santo. 50 Li Ka̱cua' junelic na-uxta̱nan u. Naruxta̱na ruheb li neque'xucuan ru. 51 Sachba ch'o̱lej li quixba̱nu riq'uin xnimal xcuanquil. Quixpo' ru li yo̱queb chixc'oxlanquil xba̱nunquil li k'etk'eteb, li neque'rec'a sa' xch'o̱leb nak ni̱nkeb xcuanquil. 52 Quirisi sa' xna'ajeb li cuanqueb sa' xcuanquil. Ut quixq'ueheb xlok'al li ma̱c'a'eb xcuanquil. 53 Li ma̱c'a' cuan reheb naxq'ue chi nabal c'a'ru reheb. Ut eb li biom naxtaklaheb chi ma̱c'a' cuan reheb. 54 A'an junelic quixtenk'aheb laj Israel lix tenamit ut inc'a' quisach sa' xch'o̱l ruxta̱nanquil ruheb, 55 xban nak jo'can quixyechi'i reheb li kaxe'to̱nil yucua'. Quixyechi'i re laj Abraham nak ta̱ruxta̱na ruheb li ralal xc'ajol chi junelic, chan lix María. 56 Ut lix María quicuan oxib po riq'uin lix Elisabet. Ut chirix a'an quisuk'i sa' rochoch. Li xyo'lajic laj Juan laj Cubsihom Ha' 57 Quicuulac xk'ehil nak ta̱yo'la̱k lix c'ula'al lix Elisabet ut quicuan jun lix c'ula'al ch'ina te̱lom. 58 Nak que'rabi resil li rech cabal jo' cui' eb li rech'alal nak qui-uxta̱na̱c ru lix Elisabet xban li Ka̱cua', que'saho' ajcui' sa' xch'o̱leb a'an. 59 Ac cuan cuakxakib cutan re li c'ula'al, nak quixc'ul li circuncisión. Aj Zacarías raj que'xq'ue chok' xc'aba' chok' re̱kaj lix yucua'. 60 Abanan li na'bej quixye: —Inc'a'. Aj Juan takaq'ue chok' xc'aba', chan. 61 Que'chak'oc ut que'xye re: —¿C'a'ut nak ta̱cuaj xq'uebal aj Juan chok' xc'aba'? Ma̱ jun sa' xya̱nkeb la̱ cuech'alal cuan ta xc'aba' jo' a'an, chanqueb. 62 Que'xc'ut li ruk'eb chiru laj Zacarías re xpatz'bal re c'a'ru c'aba'ej ta̱raj xq'uebal chok' xc'aba' li ralal. 63 Laj Zacarías quixpatz' jun xhu reheb re tixtz'i̱ba li c'aba'ej chiru. Ut sa' li hu quixtz'i̱ba “Juan lix c'aba' te̱q'ue”. Nak que'ril li hu, que'sach xch'o̱leb chixjunileb. 64 Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an laj Zacarías quiru chic chi a̱tinac ut qui-oc chixlok'oninquil li Ka̱cua' Dios. 65 C'ajo' nak que'oc xxiuheb chixjunileb li rech cabal ut yalak bar sa' li na'ajej tzu̱l ru li cuan sa' xcue̱nt Judea qui-el resil li c'a'ru quic'ulman. 66 Ut chixjunileb li que'abin re que'xq'ue sa' xch'o̱leb ut que'xye: —¿C'a'ru anchal tixc'anjela li c'ula'al a'in nak ta̱nima̱nk? Nac'utun nak cuan xcuanquil li Dios riq'uin, chanqueb. Li Profeta Zacarías quixye li c'a'ru quic'utbesi̱c chiru xban li Dios 67 Ut laj Zacarías lix yucua' laj Juan quinujac chi Santil Musik'ej. Qui-oc chi a̱tinac ut quixye li c'a'ru quic'utbesi̱c chiru xban li Dios. Ut quixye chi jo'ca'in: 68 —Lok'oninbil taxak li Ka̱cua' Dios li neque'xlok'oni laj Israel xban nak xril xtok'oba̱l ruheb lix tenamit ut xcoleb. 69 Xq'ue jun laj Colol ke k'axal nim xcuanquil. Quixsic' ru sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol li rey David laj c'anjel chiru. 70 A'in quixyechi'i chak junxilaj jo' que'xye ke li santil profetas. 71 Quixye reheb nak toxcol chiruheb li xic' neque'iloc ke ut torisi rubeleb xcuanquil. 72 Quixye nak ta̱ruxta̱na ruheb li kaxe'to̱nil yucua' xban nak jultic re li quixye sa' li santil contrato. 73 Li Ka̱cua' riq'uin juramento quixyechi'i a'an re laj Abraham li kaxe'to̱nil yucua'. 74 Quixye re nak a'an ta̱colok ke chiruheb li xic' neque'iloc ke re nak toc'anjelak chiru a'an chi ma̱c'a'ak kaxiu, 75 ut re ajcui' nak junelic tocua̱nk sa' santilal ut sa' ti̱quilal chiru li Dios. 76 At cualal, la̱at xprofeta li nimajcual Dios. La̱at tatxic xbe̱n cua chiru li Ka̱cua' ut ta̱ch'olob li xya̱lal chiruheb li tenamit re nak te'xcauresi ribeb chixc'ulbal li Ka̱cua'. 77 Ta̱c'ut chiruheb li tenamit chanru nak te'cuyek' te'sachek' lix ma̱queb ut te'colek'. 78 Xban nak k'axal nim ruxta̱n li Ka̱cua' Dios, xtakla chak li Jun li ta̱cutanobresi̱nk re li kac'a'ux. 79 Ut tixcutanobresi xc'a'uxeb li cuanqueb sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c, li ca̱mqueb re sa' li ma̱usilal. Ut a'an ta̱beresi̱nk ke sa' li tuktu̱quilal, chan laj Zacarías. 80 Ut li c'ula'al yo̱ chi q'ui̱c ut yo̱ chi cacuu̱c sa' xpa̱ba̱l. Ut quicuan sa' li chaki ch'och' bar inc'a' q'uiheb li tenamit toj quicuulac xk'ehil nak quixtiquib xch'olobanquil li xya̱lal chiruheb laj Israel.

Lucas 2

1 Sa' eb li cutan a'an li acuabej César Augusto quixq'ue jun li chak'rab re nak chixjunileb li tenamit te'ajla̱k ut te'xq'ue xc'aba'eb chi tz'i̱ba̱c. 2 A'in li xbe̱n sut nak que'xtz'i̱ba xc'aba'eb li tenamit. A'an quic'ulman nak cua̱nk laj Cirenio chi takla̱nc sa' li na'ajej Siria. 3 Chixjunileb que'co̱eb xq'uebaleb xc'aba' chi tz'i̱ba̱c. Ac sa' xtenamiteb li junju̱nk que'co̱eb chixtz'i̱banquileb lix c'aba'. 4 Laj José qui-el sa' li tenamit Nazaret li cuan sa' xcue̱nt Galilea ut co̱ Belén li cuan xcue̱nt Judea. A'an xtenamit li rey David. Aran co̱ xban nak a'an xcomoneb li ralal xc'ajol laj David. 5 Aran quixq'ue xc'aba' chi tz'i̱ba̱c rochben lix María li ac tz'a̱manbil xban. Lix María ac yaj aj ixk. 6 Nak ac cuanqueb aran Belén quicuulac xk'ehil nak ta̱yo'la̱k lix c'ula'al. 7 Ut quiyo'la li xbe̱n xc'ula'al, quixlan sa' t'icr ut quixyocob sa' xna'aj xcuaheb li cuacax xban nak ma̱c'a' xna'ajeb sa' eb li ochoch. Nak que'rabi resil lix yo'lajic li Jesús, eb laj ilol xul que'co̱eb chixlok'oninquil 8 Nach' riq'uin li tenamit Belén cuanqueb aj ilol xul yo̱queb chixc'ac'alenquil lix queto̱mk chi k'ek. 9 Ma̱c'a' sa' xch'o̱leb nak xaka̱mil jun x-ángel li Ka̱cua' chiruheb. Ut quisakeno' chi xjun sutam li cuanqueb cui'. Ut eb laj ilol xul c'ajo' nak que'xucuac. 10 Abanan li ángel quixye reheb: —Mexxucuac xban nak la̱in xinchal xyebal e̱re jun cha̱bil esilal. A'in jun sahil ch'o̱lej chok' reheb chixjunileb li tenamit. 11 Anakcuan xyo'la jun laj Colol e̱re sa' lix tenamit laj David ut a'an li Cristo li Ka̱cua' li yechi'inbil xban li Dios. 12 Jo'ca'in nak te̱tau. Li c'ula'al lanbil sa' t'icr ut yocyo sa' xbe̱n li q'uim sa' xna'aj xcuaheb li cuacax. A'in li retalil nak a'an li te̱tau, chan li ángel. 13 Ut sa' junpa̱t que'chal nabaleb chic li ángel sa' choxa. Yo̱queb chixlok'oninquil li Ka̱cua' ut yo̱queb chixyebal: 14 —Chinima̱k taxak xlok'al li Ka̱cua' Dios li cuan sa' choxa ut chicua̱nk taxak li tuktu̱quilal sa' xya̱nkeb li cristian li raro̱queb xban li Dios.— 15 Nak ac xco̱eb li ángel sa' choxa, eb laj ilol xul que'oc chixyebal chi ribileb rib: —Yo̱keb Belén ut takil chak li c'a'ru xc'ulman, li xtakla xyebal ke li Ka̱cua', chanqueb. 16 Co̱eb sa' a̱nil ut que'xtau lix María rochben laj José ut li c'ula'al yocyo sa' xna'aj xcuaheb li xul. 17 Ut nak ac xe'xtau, que'xserak'i reheb li c'a'ru quiyehe' reheb chirix li c'ula'al. 18 Ut chixjunileb li que'abin re li c'a'ru que'xye laj ilol xul, sachso̱queb xch'o̱l que'cana. 19 Ut lix María quixc'u̱la sa' xch'o̱l chixjunil li c'a'ru quic'ulman ut yo̱ chixc'oxlanquil rix. 20 Ut chirix chic a'an eb laj ilol xul que'suk'i sa' lix na'ajeb. Yo̱queb chixlok'oninquil ut yo̱queb chixnimanquil ru li Ka̱cua' riq'uin li c'a'ru que'rabi ut que'ril xban nak chixjunil li que'ril, a'an jo' li quiyehe' reheb. Li Jesús quik'axtesi̱c sa' ruk' li Dios sa' li templo 21 Cuakxakib cutan cuan re li c'ula'al nak quixc'ul li circuncisión ut Jesús que'xq'ue chok' xc'aba', jo' quiyehe' re lix María xban li ángel nak toj ma̱ji' nacana chi yaj. 22 Lix María quixba̱nu jo' naxye sa' lix chak'rab laj Moisés. Nak ac xnume' ca'c'a̱l cutan, lix María rochben laj José que'xc'am li c'ula'al Jerusalén ut que'xk'axtesi chiru li Ka̱cua'. 23 Que'xba̱nu chi jo'can xban nak sa' li chak'rab li quiq'uehe' reheb xban li Ka̱cua' naxye nak li xbe̱n alalbej tento ta̱k'axtesi̱k sa' ruk' li Ka̱cua'. 24 Ut te'xq'ue chok' xmayejeb jun sumalak li mucuy malaj ut cuibak li paloma li toj sa̱jeb, jo' naxye sa' li chak'rab. Laj Simeón quixq'ue xlok'al li Jesús ut quixye ajcui' resil li raylal li tixc'ul 25 Aran Jerusalén cuan jun li cui̱nk aj Simeón xc'aba'. Li cui̱nk a'an ti̱c xch'o̱l ut naxq'ue xlok'al li Dios. Yo̱ chiroybeninquil nak li Dios ta̱risiheb sa' raylal laj Israel. Ut cuan li Santil Musik'ej riq'uin. 26 Li Santil Musik'ej quixc'utbesi chiru laj Simeón nak a'an inc'a' ta̱ca̱mk toj ta̱ril ru li Cristo li Colonel li quixyechi'i li Ka̱cua' Dios. 27 Li Santil Musik'ej quixc'ut chiru laj Simeón nak ta̱xic sa' li templo xban nak sa' li ho̱nal a'an quic'ame' li Jesús sa' li templo xban laj José ut lix María re nak te'xk'axtesi sa' ruk' li Dios jo' naxye sa' li chak'rab. 28 Ut laj Simeón quixk'alu li Jesús, quixq'ue xlok'al li Ka̱cua' ut quixye: 29 —At Ka̱cua', anakcuan xaba̱nu jo' xayechi'i cue. Anakcuan naru tinca̱mk chi c'ojc'o inch'o̱l, 30 xban nak riq'uin xnak' cuu xcuil li Colonel li yechi'inbil a̱ban, 31 li xaq'ue chak re xcolbaleb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. 32 A'an li ta̱cutanobresi̱nk re lix c'a'uxeb li ma̱cua'eb aj Israel ut a'an lix lok'aleb la̱ tenamit Israel, chan laj Simeón. 33 Laj José ut li na'bej sachso̱queb xch'o̱l que'cana chirabinquil li yo̱ chixyebal laj Simeón chirix li Jesús. 34 Ut laj Simeón quixtz'a̱ma rusilal li Dios sa' xbe̱neb ut quixye re lix María li na'bej: —Chacuabi li oc cue xyebal a̱cue. Sa' xc'aba' li c'ula'al a'in, nabaleb laj Israel te'colek' ut sa' xc'aba' ajcui' a'an nabaleb li te'sachk. Ut nabaleb li te'tz'ekta̱na̱nk re. 35 Riq'uin li raylal te'xba̱nu re, ta̱c'utu̱nk chi tz'akal li c'a'ru cuan sa' xch'o̱leb li xic' neque'iloc re. Ut c'ajo' nak ta̱rahok' a̱ch'o̱l la̱at xban li raylal te'xba̱nu re. Chanchan nak te'xnumsi jun ch'i̱ch' sa' la̱ cua̱m, chan laj Simeón. 36 Ut cuan ajcui' jun li xma̱lca'an aran profeta, xAna xc'aba'. A'an xrabin laj Fanuel xcomoneb li ralal xc'ajol laj Aser. Ac ti̱x chic. Toj sa̱j nak quisumla ut cuukub chihab ajcui' quicuan rochben lix be̱lom. 37 Ac cuan chic ca̱hib ro'c'a̱l chihab (84) xcanajic xjunes. A'an cuan junelic sa' li templo. Yo̱ chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' chi k'ek chi cutan. Junelic yo̱ chi tijoc ut yo̱ chixba̱nunquil x-ayu̱n. 38 Sa' li ho̱nal a'an quicuulac cuan cui' li Jesús. Yo̱ chixlok'oninquil li Dios ut qui-oc chi a̱tinac chirix li c'ula'al riq'uineb laj Jerusalén li yo̱queb chiroybeninquil lix colbaleb. 39 Nak ac que'xba̱nu chixjunil li naxye sa' li chak'rab li quixq'ue li Ka̱cua', laj José ut lix María que'suk'i sa' li tenamit Nazaret li cuan sa' xcue̱nt Galilea. 40 Ut li c'ula'al yo̱ chi q'ui̱c ut yo̱ chi cacuu̱c xch'o̱l. Ut yo̱ chixtaubal xna'leb. Ut li rusilal li Ka̱cua' cuan riq'uin. Li Jesús quicana sa' li templo ut quia̱tinac riq'uineb laj tzolol chak'rab 41 Rajlal chihab neque'xic lix na' xyucua' aran Jerusalén chixnink'einquil li reliqueb Egipto. Pascua neque'xye re li nink'e a'an. 42 Nak ac cuan cablaju chihab re li Jesús, co̱eb aran Jerusalén sa' li nink'e jo' c'aynakeb xba̱nunquil. 43 Ut nak ac xrake' li nink'e que'suk'i sa' lix tenamiteb. Ut li Jesús quicana Jerusalén chi inc'a' naxnau laj José chi moco li na'bej. 44 Sa' xch'o̱leb a'an nak cuan sa' xya̱nkeb li rochben. Jun cutan ac xe'be̱c nak que'xq'ue retal nak ma̱ ani. Ut que'oc chixsic'bal sa' xya̱nkeb li rech'alal ut sa' xya̱nkeb li neque'na'oc ru. 45 Que'ril nak inc'a' que'xtau. Que'suk'i cui'chic Jerusalén chixsic'bal. 46 Nak ac xnume' chic oxib cutan, que'xtau aran sa' li templo. C'ojc'o sa' xya̱nkeb li neque'xnau chi us li c'a'ru naxye sa' li chak'rab. Yo̱ chirabinquil li yo̱queb chixyebal ut yo̱ ajcui' chi patz'oc reheb. 47 Ut chixjunileb li yo̱queb chi abi̱nc re sachso̱queb xch'o̱l neque'cana xban nak cuan xna'leb ut naxnau xsumenquil li c'a'ru neque'xpatz' re. 48 Lix na' xyucua' sachso̱queb xch'o̱l que'cana nak que'ril nak li Jesús yo̱ chi a̱tinac riq'uineb. Ut lix na' quixye re: —At inyum, ¿c'a'ut nak xaba̱nu ke chi jo'ca'in? C'ajo' kac'a'ux cha̱cuix. La̱ yucua' ut la̱in yo̱co cha̱sic'bal, chan lix María. 49 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —¿C'a'ut nak yo̱quex chinsic'bal? ¿Ma inc'a' ta bi' nequenau nak tento tinba̱nu lix c'anjel lin Yucua'? chan li Jesús. 50 Ut eb a'an inc'a' que'xtau ru c'a'ut nak quixye reheb chi jo'can. 51 Li Jesús quisuk'i Jerusalén rochbeneb lix na' xyucua' ut na-abin chiruheb. Ut lix na' quixc'u̱la sa' xch'o̱l chixjunil li quic'ulman. 52 Li Jesús yo̱ chi q'ui̱c ut yo̱ ajcui' chixtaubal xna'leb. Quirahe' xban li Dios ut quirahe' ajcui' xbaneb li tenamit.

Lucas 3

1 Yo̱ o'laju chihab roquic chok' acuabej laj Tiberio César, nak cua̱nk laj Poncio Pilato chi takla̱nc sa' li tenamit Judea. Laj Herodes a'an cua̱nk chi takla̱nc sa' li tenamit Galilea. Ut laj Felipe li ri̱tz'in cua̱nk chi takla̱nc sa' li tenamit Iturea ut sa' li na'ajej Traconite, ut laj Lisanias cua̱nk chi takla̱nc sa' li tenamit Abilinia. 2 Ut cuanqueb chok' xbe̱nil aj tij laj Anás ut laj Caifás. Sa' eb li cutan a'an laj Juan li ralal laj Zacarías quia̱tina̱c xban li Dios nak cuan chak sa' li chaki ch'och'. 3 Laj Juan co̱ sa' li na'ajej cuan cui' li nima' Jordán ut qui-oc chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit li cuanqueb aran. Quixye reheb nak tento te'yot'ek' xch'o̱l te'xjal xc'a'ux ut te'xc'ul li cubi ha' re nak li Dios tixcuy tixsach lix ma̱queb. 4 Li profeta Isaías quia̱tinac chirix laj Juan nak quixye chi jo'ca'in: A'an ta̱ch'oloba̱nk xya̱lal chi cau xya̱b xcux sa' li chaki ch'och' ut tixye: Yi̱bomak le̱ yu'am ut yo'on cua̱nkex chixc'ulbal li Ka̱cua' jo' nak neque'xyi̱b li be re xc'ulbal junak nim xcuanquil. 5 Te't'anek' li tzu̱l ut eb li coc' bol ut te'but'ek' eb li tak'a ruheb. Ta̱ti̱cobresi̱k li be re nak ti̱c ru ta̱cana̱k. 6 Ut chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och' te'ril ru laj Colonel li xtakla chak li Dios. (Is. 40:3-5) 7 Quiril nak nabaleb li yo̱queb chi cuulac yal re ta̱cubsi̱k xha'eb. Jo'can nak quixye reheb: —La̱ex chanchanex li ral li c'ambolay. ¿Ani xyehoc e̱re nak ta̱ru̱k te̱col e̱rib chiru lix josk'il li Dios li ta̱cha̱lk sa' e̱be̱n? 8 Cheba̱nuhak ban li us re nak ta̱c'utu̱nk nak xyot'e' e̱ch'o̱l ut xejal e̱c'a'ux. Chanchanakex li che' cha̱bil li ru naxq'ue. Me̱c'oxla nak inc'a' te̱c'ul xjosk'il li Dios yal xban nak la̱ex li ralal xc'ajol laj Abraham. La̱in tinye e̱re nak li Dios ta̱ru̱k tixyo'obtesi li pec a'in chok' ralal xc'ajol laj Abraham. 9 Q'uehomak retal xban nak cha̱lc re li rakba a̱tin sa' e̱be̱n jo' nak ac cauresinbil li ma̱l re xyoc'bal lix xe' li che'. Ut chixjunil li che' inc'a' cha̱bil li ru naxq'ue, nayoc'man ut naq'ueman sa' xam, chan laj Juan. 10 Ut eb li tenamit yo̱queb chixpatz'bal re: —¿C'a'ru tento takaba̱nu re nak inc'a' ta̱rakek' a̱tin sa' kabe̱n? chanqueb. 11 Quichak'oc laj Juan ut quixye reheb: —Li ani cuan cuibak sumal rak' chixq'uehak jun sumalak re li ma̱c'a' re. Ut li ani cuan xtzacae̱mk, chixq'uehak re li ma̱c'a' re, chan. 12 Cuanqueb ajcui' aj titz'ol toj que'chal re te'cubsi̱k xha' xban laj Juan ut que'xye re: —¿C'a'ru takaba̱nu la̱o? chanqueb. 13 Ut a'an quixye reheb: —Me̱patz' xbe̱n li toj li ac yebil reheb nak te'xq'ue, chan. 14 Ut cuanqueb ajcui' soldado que'patz'oc ut que'xye re: —Ut la̱o, ¿c'a'ru takaba̱nu? chanqueb. Quixye reheb: —Ma̱ ani te̱mak' c'a'ru re ut ma̱ ani te̱k'aba chi ma̱c'a' rajbal. Chic'ojla̱k ban e̱ch'o̱l riq'uin li jo' q'uial nequextoje' cui', chan. 15 Chixjunileb li tenamit yo̱queb chixc'oxlanquil ut que'xye sa' xch'o̱leb: —¿Ma ma̱cua' ta cui' a'an li Cristo, laj Colonel li yo̱co chiroybeninquil? chanqueb. 16 Laj Juan quichak'oc ut quixye reheb chixjunileb: —Ya̱l nak la̱in nincubsin ha' riq'uin ha'. Abanan cha̱lc re li k'axal nim xcuanquil. Xban nak k'axal nim xcuanquil chicuu la̱in, moco inc'ulub ta nak tinhit xc'a̱mal lix xa̱b. A'an tixcubsi e̱ha' riq'uin li Santil Musik'ej ut riq'uin xam. 17 A'an chanchan jun aj acuinel ac cuan chak xc'anjeleba̱l sa' ruk'. Ta̱rapu chi us li ru li trigo ut tixxoc lix trigo sa' lix c'u̱leba̱l ut li rix tixc'at sa' li xam. Jo'can ajcui' nak li Dios ta̱risiheb li inc'a' neque'pa̱ban sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol ut tixtaklaheb sa' li xam li inc'a' nachup. Li ralal xc'ajol ta̱cua̱nk xyu'ameb chi junelic, chan laj Juan. 18 Jo'can nak yo̱ chixch'olobanquil xna'lebeb li tenamit. Naxsic' chanru nak naxch'olob chi tz'akal li cha̱bil esilal chiruheb. 19 Ut laj Herodes, li nataklan sa' li tenamit Galilea, quik'use' chi cau xban laj Juan xban nak quixc'am chok' rixakil lix Herodías, li rixakil laj Felipe li ri̱tz'in. Ut quik'use' ajcui' riq'uin chixjunil li ma̱usilal naxba̱nu. 20 Ut k'axal cui'chic numtajenak li ma̱usilal quixba̱nu nak quixq'ue sa' tz'alam laj Juan. Quicubsi̱c xha' li Jesús xban laj Juan laj Cubsihom Ha' 21 Sa' jun li cutan nak toj ma̱ji' quiq'uehe' sa' tz'alam laj Juan, yo̱ chixcubsinquil xha'eb nabal li tenamit, ut quixcubsi ajcui' xha' li Jesús. Ut nak yo̱ chi tijoc li Jesús, quiril nak quiteli li choxa chiru. 22 Li Santil Musik'ej chanchan jun li paloma nak yo̱ chak chi cubec sa' xbe̱n li Jesús ut qui-abi̱c xya̱b xcux li Dios toj sa' choxa nak quixye: —La̱at li cualal raro̱cat inban. Nasaho' inch'o̱l a̱cuiq'uin, chan. A'an eb a'in lix xe'to̱nil yucua' li Jesús 23 Ac cuan tana laje̱b xca'c'a̱l (30) chihab re li Jesús nak quixtiquib lix c'anjel. Chiruheb chixjunileb, li Jesús a'an ralal laj José, li ralal laj Elí. 24 Ut laj Elí, a'an li ralal laj Matat. Laj Matat, a'an li ralal laj Leví. Ut laj Leví, a'an li ralal laj Melqui. Ut laj Melqui, a'an li ralal laj Jana. Ut laj Jana, a'an li ralal laj José. 25 Laj José, a'an li ralal laj Matatías. Ut laj Matatías, a'an li ralal laj Amós. Ut laj Amós, a'an li ralal laj Nahum. Ut laj Nahum, a'an li ralal laj Esli. Ut laj Esli, a'an li ralal laj Nagai. 26 Ut laj Nagai, a'an li ralal laj Maat. Ut laj Maat, a'an li ralal laj Matatías. Ut laj Matatías, a'an li ralal laj Semei. Ut laj Semei, a'an li ralal laj José. Ut laj José, a'an li ralal laj Judá. 27 Laj Judá, a'an li ralal laj Joana. Ut laj Joana, a'an li ralal laj Resa. Ut laj Resa, a'an li ralal laj Zorobabel. Ut laj Zorobabel, a'an li ralal laj Salatiel. Ut laj Salatiel, a'an li ralal laj Neri. 28 Ut laj Neri, a'an li ralal laj Melqui. Ut laj Melqui, a'an li ralal laj Adi. Ut laj Adi, a'an li ralal laj Cosam. Ut laj Cosam, a'an li ralal laj Elmodam. Ut laj Elmodam, a'an li ralal laj Er. 29 Ut laj Er, a'an li ralal laj Josué. Ut laj Josué, a'an li ralal laj Eliezer. Ut laj Eliezer, a'an li ralal laj Jorim. Ut laj Jorim, a'an li ralal laj Matat. 30 Ut laj Matat, a'an li ralal laj Leví. Ut laj Leví, a'an li ralal laj Simeón. Ut laj Simeón, a'an li ralal laj Judá. Ut laj Judá, a'an li ralal laj José. Ut laj José, a'an li ralal laj Jonán. Ut laj Jonán, a'an li ralal laj Eliaquim. 31 Ut laj Eliaquim, a'an li ralal laj Melea. Ut laj Melea, a'an li ralal laj Mainán. Ut laj Mainán, a'an li ralal laj Matata. Ut laj Matata, a'an li ralal laj Natán. 32 Ut laj Natán, a'an li ralal laj David. Ut laj David, a'an li ralal laj Isaí. Ut laj Isaí, a'an li ralal laj Obed. Ut laj Obed, a'an li ralal laj Booz. Ut laj Booz, a'an li ralal laj Salmón. Ut laj Salmón, a'an li ralal laj Naasón. 33 Ut laj Naasón, a'an li ralal laj Aminadab. Ut laj Aminadab, a'an li ralal laj Aram. Ut laj Aram, a'an li ralal laj Esrom. Ut laj Esrom, a'an li ralal laj Fares. Ut laj Fares, a'an li ralal laj Judá. 34 Ut laj Judá, a'an li ralal laj Jacob. Ut laj Jacob, a'an li ralal laj Isaac. Ut laj Isaac, a'an li ralal laj Abraham. Ut laj Abraham, a'an li ralal laj Taré. Ut laj Taré, a'an li ralal laj Nacor. 35 Ut laj Nacor, a'an li ralal laj Serug. Ut laj Serug, a'an li ralal laj Ragau. Ut laj Ragau, a'an li ralal laj Peleg. Ut laj Peleg, a'an li ralal laj Heber. Ut laj Heber, a'an li ralal laj Sala. 36 Ut laj Sala, a'an li ralal laj Cainán. Ut laj Cainán, a'an li ralal laj Arfaxad. Ut laj Arfaxad, a'an li ralal laj Sem. Ut laj Sem, a'an li ralal laj Noé. Ut laj Noé, a'an li ralal laj Lamec. 37 Ut laj Lamec, a'an li ralal laj Matusalén. Ut laj Matusalén, a'an li ralal laj Enoc. Ut laj Enoc, a'an li ralal laj Jared. Ut laj Jared, a'an li ralal laj Mahalaleel. Ut laj Mahalaleel, a'an li ralal laj Cainán. 38 Ut laj Cainán, a'an li ralal laj Enós. Ut laj Enós, a'an li ralal laj Set. Ut laj Set, a'an li ralal laj Adán. Ut laj Adán, a'an li ralal li Dios.

Lucas 4

1 Li Jesús nujenak chi Santil Musik'ej nak qui-el sa' li na'ajej cuan cui' li nima' Jordán. Li Santil Musik'ej quixc'ut chiru nak tento ta̱xic sa' li chaki ch'och' bar ma̱c'a' cui' cristian. 2 Ut aran quicuan ca'c'a̱l cutan. Ut laj tza quixyal ra̱lenquil. Abanan inc'a' quixq'ue rib chi a̱le̱c. Chiruheb li cutan a'an ma̱c'a' naxtzaca ut sa' xrakic li ca'c'a̱l cutan quichal xtz'ocajic. 3 Laj tza quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at Ralal li Dios, suk'isi chok' caxlan cua li pec a'in, chan. 4 Li Jesús quichak'oc ut quixye: —Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Ma̱cua' ca'aj cui' riq'uin li naxtzaca yo'yo̱k cui' li cui̱nk, chan. (Dt. 8:3a) 5 Tojo'nak laj tza quixc'am li Jesús sa' jun li tzu̱l k'axal najt xteram ut sa' li ho̱nal ajcui' a'an quixc'ut chiru chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit li cuan sa' ruchich'och'. 6 Laj tza quixye re li Jesús: —Tink'axtesi sa' a̱cuuk' li xni̱nkal ru tenamit a'an ut lix lok'al. Eb li tenamit a'an k'axtesinbileb sa' cuuk' la̱in ut naru ninq'ue re li ani tincuaj la̱in. 7 Chixjunil a'an tinq'ue a̱cue cui la̱at ta̱cuik'ib a̱cuib chicuu ut tina̱lok'oni, chan. 8 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —Elen chicuu la̱at aj tza xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li Ka̱cua' la̱ Dios ta̱lok'oni ut ca'aj cui' chiru a'an tatc'anjelak, chan. (Dt. 6:13) 9 Ut laj tza quixc'am li Jesús sa' li tenamit Jerusalén ut coxxakab toj takec' sa' xbe̱n li templo. Quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at Ralal li Dios, cut a̱cuib tak'a. 10 Ma̱c'a' ta̱c'ul xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Tixtaklaheb lix ángel cha̱cuilbal. 11 Ut riq'uin ruk'eb tate'xchap re nak inc'a' ta̱toch' la̱ cuok chiru pec, chan. (Sal. 91:11-12) 12 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Ma̱tz'a̱ma xmilagro li Ka̱cua' la̱ Dios yal chi ma̱c'a' rajbal. (Dt. 6:16) 13 Quiril laj tza nak inc'a' quiru ra̱lenquil li Jesús, toj quixcanab cuan. Nak quixtiquib lix c'anjel li Jesús aran Galilea 14 Ut quisuk'i li Jesús Galilea chi cuan xcuanquil li Santil Musik'ej riq'uin. Sa' chixjunil li na'ajej li cuanqueb chi xjun sutam li tenamit Galilea, que'rabi resil li Jesús. 15 Yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut chixjunileb yo̱queb chixq'uebal xlok'al. Quitz'ekta̱na̱c li Jesús sa' li tenamit Nazaret li quiq'ui cui' 16 Sa' jun li cutan quicuulac li Jesús sa' li tenamit Nazaret li quiq'ui cui'. Sa' li hiloba̱l cutan co̱ sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío jo' c'aynak xba̱nunquil. Ut quixakli chiruheb re ta̱ril xsa' li Santil Hu. 17 Quiq'uehe' re li hu li quixtz'i̱ba li profeta Isaías. Nak quixte, quixtau aran li a̱tin li naxye chi jo'ca'in: 18 Lix musik' li nimajcual Dios cuan cuiq'uin xban nak li Dios quixsic' cuu chixyebal li cha̱bil esil reheb li cuanqueb sa' neba'il. Quinixtakla chixcolbaleb li cuanqueb sa' raylal ut chixyebal resil nak te'ach'aba̱k li cuanqueb chi pre̱xil ut re ajcui' nak tinq'ueheb chi iloc li mutz' ut te'cuisi ajcui' sa' raylal li rahobtesinbileb. 19 Quinixtakla xyebal resil nak ac xcuulac xk'ehil nak li Ka̱cua' tixcoleb lix tenamit. (Is. 61:1-2) 20 Nak quixbot li hu, quixk'axtesi re li nac'anjelac sa' li cab a'an ut quic'ojla chiruheb. Ut chixjunileb li cuanqueb aran que'cana chirilbal li Jesús. 21 Quixye reheb: —Anakcuan xtz'akloc ru che̱ru li c'a'ru tz'i̱banbil chak sa' li Santil Hu a'in, chan. 22 Chixjunileb li cuanqueb aran cha̱bil yo̱queb chixyebal chirix li Jesús ut sachso̱queb xch'o̱l chirabinquil li cha̱bil a̱tin li yo̱ chixyebal. Ut que'xye: —¿Ma ma̱cua' ta bi' a'in li ralal laj José? chanqueb. 23 Ut li Jesús quixye reheb: —Ma̱re te̱ye cue jun li a̱tin li naxye: “At aj banonel, ban a̱cuib a̱junes. La̱o xkabi resil nak nabal li c'a'ak re ru xaba̱nu Capernaum. ¿C'a'ut nak inc'a' ta̱ba̱nu a'an arin sa' la̱ tenamit?” ma̱re cha'kex cue. 24 Ut quixye ajcui' reheb: —Chi ya̱l tinye a̱cue ma̱ jun profeta nac'ule' ta chi cha̱bil sa' lix tenamit. 25 Relic chi ya̱l nak nabaleb li xma̱lca'an sa' li tenamit Israel nak quicuan laj Elías chok' profeta. Sa' eb li cutan a'an inc'a' quixq'ue hab chiru oxib chihab riq'uin cuakib po. Ut c'ajo' li cue'ej quicuan sa' li tenamit a'an. 26 Usta ra que'xc'ul eb a'an, aban inc'a' quitakla̱c li profeta Elías chixtenk'anquileb li xma̱lca'an aj judío. Quitakla̱c ban chixtenk'anquil jun li xma̱lca'an li ma̱cua' aj judío cuan sa' li na'ajej Sarepta li cuan nach' riq'uin li tenamit Sidón. 27 Jo'can ajcui' sa' eb li cutan nak cua̱nk chok' profeta laj Eliseo, nabaleb li saklep rixeb aran Israel. Abanan ma̱ jun reheb laj judío quiq'uirtesi̱c. Ca'aj cui' jun li cui̱nk li ma̱cua' aj judío. Li cui̱nk a'an aj Naamán xc'aba'. Siria xtenamit, chan li Jesús. 28 Nak que'rabi li a̱tin a'in chixjunileb li ch'utch'u̱queb aran, c'ajo' nak que'josk'o'. 29 Quilaje'cuacli chixjunileb li cuanqueb aran ut que'risi li Jesús sa' li tenamit ut que'xc'am toj sa' xbe̱n li tzu̱l li c'ojc'o cui' lix tenamiteb re nak te'xcut chak toj tak'a. 30 Abanan li Jesús quinume' sa' xya̱nkeb ut co̱. Li Jesús quixq'uirtesi jun li cui̱nk cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin 31 Li Jesús co̱ sa' li tenamit Capernaum li cuan sa' xcue̱nt Galilea. Yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit sa' eb li hiloba̱l cutan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. 32 Naxc'ut li xya̱lal chiruheb chi cuan xcuanquil. Ut chixjunileb li yo̱queb chi abi̱nc re que'sach xch'o̱l chirabinquil li tijleb li yo̱ chixyebal xban nak naxc'ut li xya̱lal chiruheb chi cuan xcuanquil. 33 Cuan jun li cui̱nk sa' xya̱nkeb cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Qui-oc chixjapbal re chi cau ut quixye: 34 —Canabo kajunes. ¿C'a'ru ta̱cuaj kiq'uin, at Jesús aj Nazaret? ¿Ma xatchal chikasachbal? La̱in ninnau nak la̱at lix Santil Alal li Dios, chan. 35 Abanan li Jesús quixk'us li ma̱us aj musik'ej ut quixye re: —La̱at ma̱us aj musik'ej, matchokin. Elen riq'uin li cui̱nk a'in, chan li Jesús. Ut li ma̱us aj musik'ej quixt'an li cui̱nk chiruheb a'an, ut qui-el riq'uin ut ma̱c'a' quixba̱nu re. 36 Chixjunileb li que'iloc re, c'ajo' nak que'xucuac ut yo̱queb chixyebal chi ribileb rib: —¿C'a'ru xya̱lal a'in? ¿C'a'ru li tijleb a'in? Li cui̱nk a'in cuan xcuanquil sa' xbe̱neb li ma̱us aj musik'ej ut li c'a'ru naxye, a'an neque'xba̱nu, chanqueb. 37 Ut que'rabi resil sa' chixjunileb li tenamit xcue̱nt Galilea c'a'ru quixba̱nu li Jesús. Li Jesús quixq'uirtesi lix na' li rixakil laj Simón Pedro 38 Nak qui-el sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, li Jesús co̱ sa' li rochoch laj Simón. Lix na' li rixakil laj Simón yocyo. Yo̱ xtik. Que'xtz'a̱ma chiru li Jesús nak tixq'uirtesi. 39 Li Jesús quijiloc riq'uin li yaj ut quixq'uirtesi. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quicuacli li ixk ut qui-oc chi c'anjelac chiruheb. 40 Nak ac yo̱ chi ecuu̱c, chixjunileb li cuanqueb xyaj, a' yal c'a'ru xyajeleb, quilaje'xc'am chak riq'uin li Jesús. Ut a'an quixq'ue li ruk' sa' xbe̱neb ut quixq'uirtesiheb. 41 Ut nabaleb ajcui' li quirisi ma̱us aj musik'ej riq'uineb. Li ma̱us aj musik'ej nak neque'el riq'uineb, japjo̱queb re chixyebal: —La̱at Ralal li Dios, chanqueb. Abanan li Jesús quixk'useb ut inc'a' quixcanabeb chi a̱tinac xban nak eb a'an que'xnau nak a'an li Cristo, laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios. 42 Cuulajak chic nak ac xsake̱u, li Jesús co̱ sa' jun na'ajej bar ma̱c'a' cuan. Ut eb li tenamit yo̱queb chixsic'bal. Que'cuulac toj bar cuan cui' a'an ut que'raj raj nak quicana riq'uineb. Inc'a' raj que'raj nak ta̱xic. 43 Abanan li Jesús quixye reheb: —Tento nak tinxic sa' jalan tenamit chixch'olobanquil li cha̱bil esilal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios xban nak a'an aj e nak xintakla̱c chak arin, chan. 44 Ut yo̱ chixch'olobanquil lix ya̱lal sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío aran Galilea.

Lucas 5

1 Sa' jun li cutan li Jesús cuan chire li palau Genesaret ut k'axal cui'chic nabal li tenamit que'ch'utla chirabinquil li ra̱tin li Dios. 2 Quiril cuib li jucub cuan chire li palau. Eb laj car ma̱ aniheb chi sa'. Yo̱queb chak chixch'ajbal lix yoy. 3 Qui-oc li Jesús sa' jun li jucub. Li jucub a'an re laj Simón. Li Jesús quixtz'a̱ma chiru laj Simón nak tixjil ca'ch'inak li jucub sa' li ha'. Ut quic'ojla sa' li jucub ut qui-oc chixch'olobanquil lix ya̱lal chiruheb li tenamit li cuanqueb chire li palau. 4 Ut nak ac xrake' chi a̱tinac, quixye re laj Simón: —C'am li jucub sa' xchamal li ha' ut ta̱q'ue la̱ yoy sa' li ha' re nak ta̱chap la̱ car, chan li Jesús. 5 Quichak'oc laj Simón ut quixye re: —At tzolonel, chixjunil li k'ojyi̱n xkaq'ue li kayoy sa' li ha' ut ma̱ jun li car xkachap. Abanan xban nak la̱at xatyehoc cue, tinq'ue cui'chic lin yoy sa' li ha', chan. 6 Nak que'xq'ue lix yoy sa' li ha', k'axal cui'chic nabal li car que'xchap ut yo̱ chi pejec' lix yoyeb. 7 Ut que'xc'ut ruk'eb chiruheb li rochben li cuanqueb sa' li jucub jun chic re xbokbaleb re nak te'cha̱lk chixtenk'anquil. Ut eb a'an que'chal ut que'xnujtesi xcabichal li jucub ut ca'ch'in chic ma̱ nasubun sa' li ha' xban xq'uial li car. 8 Nak quiril chixjunil a'in laj Simón Pedro, quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re: —Canabin injunes, at Ka̱cua'. Ma̱cua' inc'ulub nak cua̱nkat cuiq'uin xban nak la̱in jun cui̱nk aj ma̱c, chan. 9 Ut quisach xch'o̱l laj Simón jo'queb ajcui' li cuanqueb rochben xban nak k'axal cui'chic nabal li car que'xchap. 10 Ut jo'can ajcui' laj Jacobo ut laj Juan, eb li ralal laj Zebedeo. A'an eb li rochben laj Simón. Ut li Jesús quixye re laj Simón: —Matc'oxlac. Chalen anakcuan ma̱cua' chic caribc ta̱ba̱nu. A̱cuas a̱cui̱tz'in ban chic ta̱sic' re te'pa̱ba̱nk, chan li Jesús. 11 Ut que'xc'am li jucub chire li palau ut aran que'xcanab chixjunil ut que'xta̱ke li Jesús. Li Jesús quixq'uirtesi jun cui̱nk saklep rix 12 Nak cuan li Jesús sa' jun li tenamit, quicuulac jun li cui̱nk riq'uin saklep rix. Nak quiril li Jesús quixxulub rib sa' ch'och', ut quixtz'a̱ma chiru li Jesús ut quixye re: —Ka̱cua', la̱in ninnau nak la̱at naru tina̱q'uirtesi. Cui ta̱ba̱nu li usilal, china̱q'uirtesi, chan. 13 Li Jesús quixch'e' li cui̱nk riq'uin ruk' ut quixye re: —La̱in tincuaj nak tatq'uira̱k. Anakcuan tatinq'uirtesi, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira li cui̱nk. 14 Ut li Jesús quixye re: —Ma̱ ani aj e ta̱serak'i chanru nak xatq'uira. Ayu ban riq'uin laj tij re nak a'an ta̱ril nak xatq'uira. Ut ta̱q'ue la̱ mayej jo' naxye sa' lix chak'rab laj Moisés chok' retalil chiruheb chixjunileb nak xatq'uira, chan li Jesús. 15 Abanan yalak bar yo̱ chi abi̱c resil chixjunil li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil li Jesús. Nabaleb li tenamit neque'xch'utub ribeb chirabinquil li c'a'ru naxye ut re ajcui' nak te'q'uirtesi̱k. 16 Ut li Jesús rajlal naxic xjunes chi tijoc sa' eb li na'ajej bar ma̱c'a' cuan. Li Jesús quixq'uirtesi jun li cui̱nk sic li rok ut sic li ruk' 17 Sa' jun li cutan nak li Jesús yo̱ chixch'olobanquil lix ya̱lal chiruheb li tenamit cuanqueb cuib oxib laj fariseo sa' xya̱nkeb. Ut cuanqueb ajcui' aj tzolol chak'rab. Que'chal chak sa' eb li na'ajej Galilea, Judea ut Jerusalén. Ut li Jesús yo̱ chixq'uirtesinquileb li yaj riq'uin xcuanquil li Dios. 18 Sa' li ho̱nal a'an que'cuulac cuib oxib li cui̱nk ut yo̱queb chixc'ambal jun li cui̱nk sic li rok ut sic li ruk' yocyo chiru lix cuarib. Ut te'raj rocsinquil li cui̱nk cuan cui' li Jesús. 19 Abanan que'ril nak inc'a' que'ru chi oc sa' li cab xban li q'uila tenamit. Jo'can nak que'take' sa' xbe̱n li cab. Que'xte ca'ch'in li xbe̱n li cab ut aran que'xcubsi li yaj chi yocyo sa' lix cuarib. Coxe'xq'ue sa' xyiheb li tenamit bar cuan cui' li Jesús. 20 Quixq'ue retal li Jesús nak eb li cui̱nk a'an que'xpa̱b nak naru tixq'uirtesi li yaj. Jo'can nak quixye re li yaj: —At cui̱nk, cuybil sachbil chic la̱ ma̱c, chan. 21 Ut eb laj fariseo ut eb laj tzolol chak'rab que'oc chixyebal chi ribileb rib: —¿Ani li cui̱nk a'an nak naxjuntak'e̱ta rib riq'uin li Dios nak naxye chi jo'can? ¿Ma a'an ta bi' li Dios? ¿Ma ma̱cua' ta bi' ca'aj cui' li Dios naru nacuyuc ma̱c? chanqueb. 22 Quixnau li Jesús c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil. Quichak'oc ut quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixc'oxlanquil chi jo'can? 23 ¿Bar cuan li us tinye re li yaj re nak ta̱c'utu̱nk che̱ru nak cuan incuanquil? ¿Ma tinye re, “cuybil sachbil la̱ ma̱c” malaj ut tinye re, “tatinq'uirtesi”? 24 La̱in tinc'ut che̱ru nak la̱in li Cristo li C'ajolbej ut cuan incuanquil sa' ruchich'och' chixcuybal xsachbal li ma̱c, chan reheb. Tojo'nak li Jesús quixye re li yaj, —At cui̱nk, la̱in tinye a̱cue, cuaclin, c'am la̱ cuarib ut ayu sa' la̱ cuochoch, chan. 25 Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an li cui̱nk li yaj nak quicuan quicuacli chiruheb chixjunileb li cuanqueb aran. Quixchap lix cuarib ut yo̱ chixlok'oninquil li Dios nak co̱ sa' rochoch. 26 Ut chixjunileb li cuanqueb aran sachso̱queb xch'o̱l que'cana chirilbal li quic'ulman. Que'xlok'oni li Dios ut yo̱ xc'a'uxeb nak que'xye: —Sachba ch'o̱lej li xkil anakcuan, chanqueb. Li Jesús quixbok chok' xtzolom laj Leví laj titz'ol toj, li nayeman ajcui' Mateo re 27 Nak qui-el sa' li tenamit a'an, li Jesús quixtau jun li cui̱nk aj titz'ol toj aj Leví xc'aba'. Chunchu cuan cui' li me̱x li neque'c'uluc cui' toj. Li Jesús quixye re: —China̱ta̱ke, chan. 28 Quicuacli laj Leví. Quixcanab chixjunil ut quixta̱ke li Jesús. 29 Quixba̱nu jun li nimla nink'e laj Leví chok' re li Jesús. Cuanqueb nabaleb xcomoneb laj titz'ol toj ut cuanqueb ajcui' nabaleb jalan chic chi cua'ac sa' li me̱x rochbeneb. 30 Eb laj fariseo ut eb laj tzolol chak'rab que'oc chixcuech'inquil rixeb lix tzolom li Jesús ut que'xye reheb: —¿C'a'ut nak nequexcua'ac ut nequex-uc'ac rochbeneb laj titz'ol toj ut rochbeneb laj ma̱c? chanqueb. 31 Li Jesús quixye reheb: —Li cauheb ma̱c'a' na-oc cui' aj banonel reheb. Aban li yajeb, a'aneb li te'raj banec'. 32 Jo'can nak la̱in inc'a' xinchal chixsic'bal li ti̱queb xch'o̱l. Xinchal ban chixsic'baleb laj ma̱c re nak te'yot'ek' xch'o̱l ut te'xjal xc'a'uxeb, chan li Jesús. Nak que'xcuech'i rib chirix li ayu̱n 33 Ut que'xye cui'chic re li Jesús: —Eb lix tzolom laj Juan rajlal neque'xba̱nu x-ayu̱n ut rajlal neque'tijoc. Jo'can ajcui' neque'xba̱nu lix tzolomeb laj fariseo. Ut eb la̱ tzolom la̱at, ¿c'a'ut nak inc'a' neque'xba̱nu chi jo'can? Eb a'an neque'cua'ac neque'uc'ac chi ma̱c'a'eb xc'a'ux, chanqueb. 34 Tojo'nak quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —La̱in jo' jun be̱lomej nak cuanquin. ¿Ma naru te'ayunik li neque'xic riq'uin sumla̱c nak cuan li be̱lomej riq'uineb? Nak toj cuan li be̱lomej riq'uineb inc'a' naru neque'xba̱nu x-ayu̱n. 35 Ut jo'can ajcui' lin tzolom. Ta̱cuulak xk'ehil nak tin-isi̱k sa' xya̱nkeb. Toj sa' li cutan a'an te'xba̱nu x-ayu̱n, chan reheb. Li najter na'leb inc'a' naxc'am rib riq'uin li ac' na'leb 36 Ut li Jesús quixye cui'chic reheb li jaljo̱quil ru a̱tin a'in: Ma̱ ani naxxi̱ti junak k'el t'icr riq'uin ac' t'icr. Cui ut naxxi̱ti riq'uin ac' t'icr, naxnimobresi xpejelal li k'el t'icr. Ut inc'a' naxc'am rib li ac' t'icr riq'uin li k'el. 37 Ut ma̱ ani naq'uehoc ac' vino sa' junak k'el bo̱ls tz'u̱m. Cui tixq'ue li ac' vino sa' junak k'el bo̱ls tz'u̱m, ta̱puq'uek' li k'el tz'u̱m ut ta̱hoyek' li vino. Ta̱sachk li vino ut ta̱sachk ajcui' li bo̱ls tz'u̱m. 38 Jo'can nak li ac' vino sa' li ac' bo̱ls tz'u̱m naq'ueman re nak ma̱c'a' tixc'ul li vino chi moco li bo̱ls tz'u̱m. 39 Ut li ani ac xruc' li vino re junxil inc'a' chic ta̱raj ruc'bal li ac' vino, xban nak neque'xc'oxla nak li vino re junxil, a'an li cha̱bil, chan li Jesús reheb.

Lucas 6

1 Sa' jun li hiloba̱l cutan li Jesús yo̱ chi numec' sa' jun si̱r li acui̱mk trigo rochbeneb lix tzolom. Eb lix tzolom que'xch'ot ru li trigo nak yo̱queb chi numec' ut que'risi li rix sa' ruk'eb ut que'xcua'. 2 Cuanqueb cuib oxib eb laj fariseo que'ril nak yo̱queb chixsic'bal ru li trigo. Que'xye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixsic'bal ru li trigo sa' li hiloba̱l cutan? ¿C'a'ut nak nequeba̱nu li c'anjel moco uxc ta naraj sa' li hiloba̱l cutan? chanqueb. 3 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —¿Ma ma̱ jun cua e̱rilom sa' li Santil Hu li c'a'ru quixba̱nu laj David nak a'an ut eb li rochben te'tz'oca̱k? 4 Laj David qui-oc sa' li rochoch li Dios ut quixchap li caxlan cua li ac mayejanbil chiru li Dios. Juneseb raj laj tij naru te'tzaca̱nk re li caxlan cua a'an. Abanan laj David quixcua' ut quixq'ue ajcui' reheb li cuanqueb rochben xban nak te'tz'oca̱k. 5 Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: —Jo'can nak la̱in li C'ajolbej cuan incuanquil chixyebal c'a'ru ta̱uxma̱nk sa' li hiloba̱l cutan, chan reheb. Li Jesús quixq'uirtesi li cui̱nk sic li ruk' 6 Sa' jun chic li hiloba̱l cutan qui-oc li Jesús sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut quixch'olob lix ya̱lal chiruheb li tenamit. Aran cuan jun li cui̱nk sic lix nim uk'. 7 Cuanqueb cuib oxib aj fariseo ut aj tzolol chak'rab aran. Yo̱queb chirilbal ma tixq'uirtesi tana li ruk' li cui̱nk a'in sa' li hiloba̱l cutan re nak naru te'xjit li Jesús. 8 Li Jesús quixnau c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil. Jo'can nak quixye re li cui̱nk li sic ruk': —Cuaclin. Xakab a̱cuib chiruheb, chan. Ut li cui̱nk quicuacli ut quixakli chiruheb. 9 Li Jesús quixye reheb: —Cuan c'a'ru nacuaj xpatz'bal e̱re. ¿C'a'ru us xba̱nunquil sa' li hiloba̱l cutan? ¿Ma naru xba̱nunquil li us malaj li inc'a' us? ¿Ma us xcolbal xyu'am junak malaj xsachbal? chan reheb. 10 Li Jesús quicana chirilbaleb chixju̱nkaleb, ut quixye re li cui̱nk li sic ruk': —Ye' la̱ cuuk', chan. Ut li cui̱nk quixye' li ruk' ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira li ruk'. 11 C'ajo' nak que'josk'o' eb laj fariseo ut laj tzolol chak'rab, ut que'oc chixyebal chi ribileb rib chanru nak te'xjit li Jesús. Li Jesús quixsic' ruheb li cablaju chi apóstol 12 Sa' jun li cutan co̱ li Jesús chi tijoc sa' xbe̱n jun li tzu̱l. Quixnumsi li k'ojyi̱n chi tijoc chiru li Dios. 13 Nak ac xsake̱u quixbokeb lix tzolom ut quixsic' ruheb li cablaju sa' xya̱nkeb ut quixq'ueheb chok' apóstol. A'aneb a'in li apóstol li quixsic' ruheb: 14 laj Simón li quixq'ue ajcui' Pedro chok' xc'aba'; laj Andrés li ri̱tz'in laj Pedro; laj Jacobo; laj Juan; laj Felipe; laj Bartolomé; 15 laj Mateo; laj Tomás; laj Jacobo li ralal laj Alfeo; laj Simón li neque'xye ajcui' Zelote re; 16 laj Judas li ri̱tz'in laj Jacobo ut laj Judas Iscariote li quik'axtesin re li Jesús mokon sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re. Li Jesús quixq'uirtesi nabaleb li cristian 17 Li Jesús quicube sa' li tzu̱l rochbeneb lix tzolom ut quicana sa' jun na'ajej tak'a ru rochbeneb lix q'uialeb chic lix tzolom ut li q'uila tenamit li que'chal chak sa' eb li tenamit Judea ut Jerusalén. Ut cuan ajcui' li que'chal sa' eb li tenamit li cuanqueb chire li palau jo' Tiro ut Sidón. Quilaje'chal re nak te'rabi li c'a'ru tixye li Jesús ut re ajcui' nak li Jesús tixq'uirtesiheb li yaj. 18 Ut quixq'uirtesiheb ajcui' li cuanqueb ma̱us aj musik'ej riq'uineb. 19 Ut li q'uila tenamit te'raj xch'e'bal li Jesús re nak te'q'uirtesi̱k. A'an naxq'uirtesiheb riq'uin lix cuanquilal. 20 Ut li Jesús quirileb lix tzolom ut qui-oc chixyebal: —Us xak e̱re la̱ex li neba'ex, xban nak cuanquex chic rubel xcuanquil li Dios. 21 Us xak e̱re la̱ex li textz'oca̱k anakcuan xban nak ta̱c'ojoba̱k e̱ch'o̱l. Us xak e̱re la̱ex li yo̱quex chi ya̱bac anakcuan xban xrahil e̱ch'o̱l xban nak sa' jun cutan texse'ek xban xsahil e̱ch'o̱l. 22 Us xak e̱re la̱ex nak xic' tex-ilek' sa' inc'aba' la̱in li C'ajolbej. Us xak e̱re la̱ex nak tex-isi̱k sa' xya̱nkeb ut texhobek' sa' inc'aba' la̱in ut ta̱yehek' e̱re nak inc'a' us e̱na'leb. 23 Chisahok' sa' e̱ch'o̱l nak te'xba̱nu e̱re chi jo'can. Chic'ojla̱k e̱ch'o̱l xban nak cuan jun le̱ k'ajca̱munquil riq'uin li Dios sa' choxa. Jo'can ajcui' nak que'xtz'ekta̱na eb li profeta junxil eb lix xe'to̱nil xyucua'eb li tenamit a'in. 24 Abanan, la̱ex li biomex raylal cha̱lel sa' e̱be̱n xban nak ac xec'ojob e̱ch'o̱l arin sa' ruchich'och'. 25 Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex li cuan nabal c'a'ru e̱re xban nak ta̱cuulak xk'ehil nak ma̱c'a' chic cua̱nk e̱re re textzaca̱nk. Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex li nequexse'ec anakcuan xban xsahil e̱ch'o̱l xban nak mokon texya̱bak xban xrahil e̱ch'o̱l. 26 Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex li naq'uehe' e̱lok'al arin sa' ruchich'och' xbaneb li tenamit. Jo'ca'in ajcui' nak que'q'uehe' xlok'al eb li profeta aj balak' xbaneb le̱ xe'to̱nil yucua'. Cherahakeb li xic' neque'iloc e̱re 27 Ut la̱ex li yo̱quex chi abi̱nc re li yo̱quin chixyebal, cheq'uehak retal li tinye e̱re. Cherahakeb li xic' neque'iloc e̱re. Ut cheba̱nuhak usilal reheb li neque'tz'ekta̱nan e̱re. 28 Chetz'a̱ma̱k rusilal li Dios sa' xbe̱neb li neque'ma̱usilan e̱re. Ut chextijok ajcui' chirixeb li neque'hoboc e̱re. 29 Cui ani ta̱sac'ok xnak' a̱cuu, q'ue li jun pac'al re, re tixsac'. Cui ani ta̱raj xmak'bal la̱ chaque̱t, q'ue ajcui' la̱ cami̱s re. 30 Li ani tixtz'a̱ma c'a'ru re a̱cue, q'ue re. Ut cui ani tixmak' c'a'ru a̱cue cha̱cuu, ma̱patz' chic re̱kaj re. 31 Cui la̱ex te̱raj nak cha̱bilakeb le̱ ras e̱ri̱tz'in e̱riq'uin, cha̱bilakex ajcui' la̱ex riq'uineb a'an. 32 Cui ca'aj cui' li ani narahoc e̱re nequera, ma̱c'a' xjalanil li yo̱quex chixba̱nunquil, riq'uin li neque'xba̱nu li ma̱ji' neque'pa̱ban xban nak ca'aj cui' li ani narahoc reheb neque'xra. 33 Cui ca'aj cui' li neque'ba̱nun usilal e̱re, nequeba̱nu usilal reheb, ma̱c'a' xjalanil li yo̱quex chixba̱nunquil riq'uin li neque'xba̱nu li ma̱ji' neque'pa̱ban. Xban nak ca'aj cui' li ani naba̱nun usilal reheb neque'xba̱nu usilal re. 34 Cui la̱ex nequeto'oni tumin ca'aj cui' reheb li nequenau nak te'xq'ue re̱kaj, ma̱c'a' xjalanil li yo̱quex chixba̱nunquil riq'uin li neque'xba̱nu li toj ma̱ji' neque'pa̱ban xban nak neque'xto'oni tumin ca'aj cui' reheb li neque'xnau nak te'xq'ue re̱kaj. 35 Jo'can ut nak cherahakeb li ani xic' neque'iloc e̱re. Cheba̱nuhak usilal reheb. Ut cheq'uehak chi to' re li c'a'ru tixpatz' e̱re chi inc'a' te̱roybeni re̱kaj. Cui te̱ba̱nu a'an, k'axal nim le̱ k'ajca̱munquil li ta̱q'uehek' e̱re ut la̱exak li ralal xc'ajol li nimajcual Dios. A'an k'axal nim xcuyum sa' xbe̱neb li inc'a' useb xna'leb li inc'a' neque'xnau bantioxi̱nc. 36 Chex-uxta̱na̱nk bi' u xban nak le̱ yucua' cuan sa' choxa na-uxta̱nan u. 37 Mextz'iloc a̱tin chirixeb le̱ ras e̱ri̱tz'in re nak li Dios inc'a' ta̱tz'ilok a̱tin che̱rix la̱ex. Me̱tz'ekta̱na le̱ ras e̱ri̱tz'in re nak li Dios inc'a' textz'ekta̱na la̱ex. Checuyak xma̱queb le̱ ras e̱ri̱tz'in re nak li Dios tixcuy e̱ma̱c la̱ex. 38 Chesi c'a'ru re le̱ ras e̱ri̱tz'in ut li Dios tixq'ue re̱kaj e̱re. Tixq'ue re̱kaj e̱re chi nabal chiru li xeq'ue la̱ex. Tixq'ue chi nujenak li bisleb, chi yo̱k chi pajec' xban nak k'axal cui'chic nabal li tixq'ue e̱re. Riq'uin li bisleb li texbisok cui' la̱ex, a'an ajcui' li ta̱bisek' cui' li ta̱q'uehek' e̱re, chan. 39 Li Jesús quixye li jaljo̱quil ru a̱tin a'in reheb li tenamit ut quixye: —Junak mutz', ¿Ma naru ta bi' tixc'ut xbe junak chic mutz'? ¿Ma inc'a' ta bi' sa' cuibal te't'anek' sa' jul xban nak mutz'eb? 40 Ma̱ jun aj tzolonel naxk'ax xcuanquil laj tzolol re. Abanan nak acak xtzol rib chi tz'akal, tixtau ajcui' xcuanquil laj tzolol re. 41 ¿C'a'ut nak nacaq'ue retal li c'aj che' cuan sa' xnak' ru la̱ cuas a̱cui̱tz'in ut inc'a' nacaq'ue retal li tz'amba cuan sa' xnak' a̱cuu la̱at? 42 ¿Chanru nak ta̱ye re la̱ cuas a̱cui̱tz'in, “Cuisihak li c'aj che' sa' xnak' a̱cuu”, nak toj cuan li tz'amba sa' xnak' a̱cuu la̱at? At aj ca'pac'al u, xbe̱n cua isi li tz'amba cuan sa' li xnak' a̱cuu la̱at, re nak tat-ilok chi tz'akal re risinquil li c'aj che' cuan sa' xnak' ru la̱ cuas a̱cui̱tz'in. 43 Jo'can ajcui' riq'uin li che'. Cui cha̱bil junak che', cha̱bil ajcui' li ru naru̱chin. Ut cui inc'a' us li che', li ru li naru̱chin inc'a' ajcui' us. Li cha̱bil che' inc'a' naru naru̱chin li inc'a' us, chi moco li che' inc'a' us naru naru̱chin li us. 44 Ut riq'uin li ru naru̱chin nanauman ru li che'. Li tun q'uix inc'a' naru naru̱chin li higos chi moco li q'uix naru naru̱chin li uvas. 45 Jo'can ajcui' riq'uin li cristian. Li ani cha̱bil, cha̱bil ajcui' lix yehom xba̱nuhom xban nak cuan li cha̱bilal riq'uin. Ut li ani inc'a' cha̱bil, inc'a' cha̱bil lix yehom xba̱nuhom xban nak ma̱c'a' li cha̱bilal riq'uin. Riq'uin li ra̱tin li junju̱nk nac'utun chanru li ra̱m. 46 ¿C'a'ut nak nequeye, “Ka̱cua', Ka̱cua'” cue cui inc'a' nequeba̱nu li c'a'ru ninye? 47 Jo'can nak li ani na-abin re li cua̱tin ut naxba̱nu li c'a'ru ninye, li jun a'an tinjuntak'e̱ta riq'uin jun li cui̱nk quixyi̱b li rochoch. 48 Quixbec chi cham ut quixq'ue li cimiento sa' xbe̱n li pec. Quichal li hab ut quibut'ir li nima'. Coxsac' rib li ha' chiru li cab ut inc'a' quirec'asi li cab sa' xna'aj xban nak yi̱banbil chi us sa' xbe̱n pec. 49 Ut li ani na-abin re li cua̱tin ut inc'a' naxba̱nu li c'a'ru ninye, li jun a'an tinjuntak'e̱ta riq'uin li cui̱nk li quixyi̱b li rochoch sa' xbe̱n ch'och' ut inc'a' quixbec xna'aj lix cimiento. Nak quibut'ir li nima', li ha' coxsac' rib chiru li cab. Quit'ane' li cab ut quisach chi jun aj cua, chan li Jesús reheb.

Lucas 7

1 Nak quirake' xch'olobanquil lix ya̱lal chiruheb li tenamit, li Jesús co̱ Capernaum. 2 Ut aran cuan jun li capitán aj Roma cuan jun lix mo̱s k'axal naxra. Yaj ut ca̱mc re. 3 Li capitán quirabi resil nak cuan li Jesús aran. Quixtaklaheb cuib oxib laj judío xcomoneb li neque'c'amoc be sa' li tenamit re nak te'xtz'a̱ma chiru li Jesús nak ta̱xic sa' rochoch li capitán chixq'uirtesinquil lix mo̱s. 4 Que'cuulac riq'uin li Jesús ut que'xtz'a̱ma chiru nak tixba̱nu li yo̱ chixtz'a̱manquil li capitán. Que'xye re li Jesús: —Us cui ta̱ba̱nu li usilal re li capitán, 5 xban nak a'an nocoxra la̱o aj judío ut a'an quitaklan re xyi̱banquil li cab nakach'utub cui' kib, chanqueb re li Jesús. 6 Ut li Jesús co̱ chirixeb. Nak ac cuulaqueb re cuan cui' li rochoch, li capitán quixtaklaheb li rami̱g chi a̱tinac riq'uin li Jesús ut que'xye re: —Jo'ca'in xye li capitán a̱cue: Ma̱ch'i'ch'i'i a̱cuib chi cha̱lc sa' cuochoch xban nak moco inc'ulub ta nak tatcha̱lk sa' cuochoch. 7 Jo'can nak inc'a' xco̱in la̱in chi a̱tinac a̱cuiq'uin. Ninnau nak moco inc'ulub ta nak tincuulak a̱cuiq'uin. Ca'aj cui' nacuaj nak ta̱ye nak ta̱q'uira̱k lin mo̱s ut ninnau nak ta̱q'uira̱k. 8 La̱in cuan ani nataklan cue ut cuanqueb lin soldado rubel incuanquil. Nak ninye re li jun “ayu”, naxic. Ut nak ninye re li jun chic “quim”, nachal. Ut nak ninye re lin mo̱s, “ba̱nu a'in”, naxba̱nu, chan li capitán. 9 Nak li Jesús quirabi a'in, quisach xch'o̱l ut quixye reheb li cuanqueb rochben: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun intauhom chi moco sa' xya̱nkeb laj Israel cuan tz'akal xpa̱ba̱l jo' li jun a'in, usta ma̱cua' aj judío, chan. 10 Nak que'cuulac eb li takl sa' rochoch li capitán, ac xq'uira chic lix mo̱s. Li Jesús quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo jun li sa̱j al xyum jun li xma̱lca'an 11 Chirix a'in li Jesús qui-el Capernaum ut co̱ sa' jun chic li tenamit Naín xc'aba' rochbeneb lix tzolom. Ut cuanqueb ajcui' nabaleb li tenamit yo̱queb chi xic chirix. 12 Nak yo̱ chi cuulac cuan cui' li oqueba̱l re li tenamit quiril nak nabaleb li cristian yo̱queb chi xic chixmukbal jun li camenak. Li camenak a'an xyum jun li xma̱lca'an. Jun ajcui' chiru nak quicuan. 13 Nak li Ka̱cua' Jesús quiril li xna' li camenak, quiril xtok'oba̱l ru ut quixye re: —Matya̱bac, chan. 14 Li Jesús quinach'oc riq'uineb ut quixch'e' li tusbil che' li yo̱queb chixpakonquil cui' li camenak. Ut eb li yo̱queb chi c'amoc re li camenak que'xakli ut li Jesús quixye re li camenak: —At sa̱j cui̱nk, la̱in tinye a̱cue, cuaclin, chan. 15 Ut li camenak quicuacli ut quichunla ut qui-oc chi a̱tinac riq'uineb. Ut li Jesús quixk'axtesi re lix na'. 16 Nak que'ril li c'a'ru quic'ulman chixjunileb li cuanqueb aran, c'ajo' nak que'xucuac ut que'oc chixq'uebal xlok'al li Dios. Ut que'xye: —Jun xnimal ru profeta xc'ulun sa' kaya̱nk.— Ut que'xye ajcui': —Li Dios xchal chixtenk'anquil lix tenamit, chanqueb. 17 Ut qui-abi̱c resil li c'a'ru quixba̱nu li Jesús sa' chixjunil li na'ajej Judea jo' ajcui' sa' eb li na'ajej li cuanqueb chi xjun sutam. Li Jesús quixtakla xyebal re laj Juan nak li milagros li naxba̱nu naxc'ut nak a'an li Cristo 18 Lix tzolom laj Juan laj Cubsihom Ha' que'xserak'i re c'a'ru yo̱ chi c'ulma̱nc. Nak ac xrabi a'an, laj Juan quixtakla cuib lix tzolom riq'uin li Jesús chixpatz'bal re: 19 —¿Ma la̱at laj Colonel li yechi'inbil li yo̱co chiroybeninquil? ¿Malaj toj takoybeni junak chic?— 20 Nak que'cuulac lix tzolom laj Juan riq'uin li Jesús, que'xye re: —Xoxtakla chak laj Juan laj Cubsihom Ha' a̱cuiq'uin chixpatz'bal a̱cue, “¿Ma la̱at laj Colonel li yechi'inbil li yo̱co chiroybeninquil? ¿Malaj ut toj takoybeni junak chic?” chanqueb re li Jesús. 21 Ut sa' li ho̱nal a'an li Jesús yo̱ chixq'uirtesinquileb nabaleb li cristian li cuanqueb sa' raylal. Cuanqueb li yaj quixq'uirtesiheb. Ut cuanqueb li cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin ut li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uineb. Ut cuanqueb nabaleb li mutz' li quixq'ueheb chi iloc. 22 Ut li Jesús quixye reheb: —Ayukex ut te̱serak'i re laj Juan li c'a'ru xeril ut li c'a'ru xerabi. Yehomak re nak eb li mutz' neque'iloc chic; eb li ye̱k rok neque'be̱c chic; eb li saklep rix q'uirtesinbileb chic; eb li tz'ap xic neque'abin chic; eb li camenak xe'cuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo ut eb li neba' yo̱queb chirabinquil resil li usilal. 23 Us xak reheb li ani inc'a' ta̱ch'ina̱nk xch'o̱l chinpa̱banquil, cha'kex re, chan li Jesús. 24 Ut nak que'el lix takl laj Juan riq'uin, li Jesús qui-oc chi a̱tinac riq'uineb li tenamit chirix laj Juan ut quixye chi jo'ca'in: —¿C'a'ru queril chak sa' li chaki ch'och' nak co̱ex chirilbal laj Juan? ¿Ma junak cui̱nk nacuiban xch'o̱l chanchan li caxlan aj yo̱ rec'asinquil xban ik' queril chak? 25 ¿C'a'ru queril chak? ¿Ma junak cui̱nk cha̱bil xtikibanquil queril chak? Li cha̱bileb rak' ut li cuanqueb sa' sahil ch'o̱lej, eb a'an sa' rochoch eb li rey cuanqueb. 26 ¿C'a'ru queril chak? ¿Ma junak profeta queril chak? Ya̱l nak a'an jun profeta. Abanan la̱in tinye e̱re nak li jun a'in naxk'ax ru xcuanquil junak profeta. 27 Chirix laj Juan tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in: A'ut la̱in tintakla lin takl aj c'amol be cha̱cuu. A'an ta̱ch'oloba̱nk xya̱lal chiruheb li tenamit re nak eb a'an yo'on cua̱nkeb cha̱c'ulbal la̱at. (Mal. 3:1) 28 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun reheb li neque'yo'la arin sa' ruchich'och' naxk'ax xcuanquil laj Juan laj Cubsihom Ha'. Aban li k'axal cubenak xcuanquil sa' lix nimajcual cuanquil li Dios, k'axal us chok' re a'an chiru laj Juan, chan li Jesús. (Quixye chi jo'can xban nak laj Juan inc'a' ta̱ril lix nimajcual cuanquilal li Dios arin sa' ruchich'och'). 29 Chixjunileb li tenamit ut eb laj titz'ol toj li que'abin re li c'a'ru quixye laj Juan, que'xq'ue retal nak ti̱c xch'o̱l li Dios ut que'xc'ul li cubi ha' riq'uin laj Juan. 30 Abanan eb laj fariseo ut eb laj tzolol chak'rab que'xtz'ekta̱na li rusilal li Dios li quixc'oxla xba̱nunquil reheb. Ut inc'a' que'xc'ul li cubi ha' riq'uin laj Juan. 31 Ut quixye ajcui' li Jesús: —¿Ani aj iq'uin ta̱ru̱k tebinjuntak'e̱ta li cuanqueb sa' ruchich'och' anakcuan? Ma̱c'a' nacuulac chiruheb. 32 Chanchaneb li coc'al li neque'c'ojla chi batz'u̱nc sa' eb li c'ayil ut neque'xjap re chixyebal reheb lix comon, “Xkaya̱basi li kaxo̱lb ut inc'a' xexxajoc; xobichan chi ra sa' kach'o̱l ut inc'a' xexya̱bac xban”, chanqueb. 33 Nak quic'ulun laj Juan laj Cubsihom ha', cuan li tzacae̱mk inc'a' quixtzaca ut cuan li inc'a' quiruc', ut eb li tenamit inc'a' que'xc'ul ut que'xye: “Ma̱us aj musik'ej cuan riq'uin”, chanqueb. 34 Ut nak xinc'ulun la̱in li C'ajolbej inc'a' ajcui' xine'xc'ul sa' xya̱lal usta nincua'ac ut nin-uc'ac. Que'xye ajcui' chicuix, “Li cui̱nk a'an junes cua'ac naxba̱nu ut uc'ac vino. A'an rami̱gueb laj ma̱c ut eb laj titz'ol toj”, chanqueb. 35 Nac'utun nak cha̱bil li na'leb li naxq'ue li Dios xban li cha̱bilal li neque'xba̱nu li ralal xc'ajol, chan li Jesús. Quiyule' sa' sununquil ban li rok li Jesús 36 Jun li cui̱nk aj Simón xc'aba' xcomoneb laj fariseo quixbok li Jesús chi cua'ac sa' rochoch. Ut li Jesús co̱ sa' rochoch li cui̱nk a'an ut quichunla sa' me̱x. 37 Cuan sa' li tenamit a'an jun li ixk xcomoneb li inc'a' useb xna'leb. Quirabi resil nak li Jesús cuan chi cua'ac sa' li rochoch laj fariseo. Co̱ aran ut quixc'am jun ch'ina botella li sununquil ban. Li ch'ina botella yi̱banbil riq'uin li cha̱bil pec alabastro xc'aba'. 38 Li ixk quijiloc riq'uin li Jesús. Qui-oc chi ya̱bac sa' xbe̱n li rok ut riq'uin lix ya'al ru quixch'aj. Ut quixmes riq'uin rismal xjolom. Quirutz' li rok ut quixyul riq'uin li sununquil ban. 39 Nak quiril a'in laj fariseo li quibokoc re li Jesús chi cua'ac, quixye sa' xch'o̱l: Cui ta tz'akal profeta li cui̱nk a'in tixnau raj chanru lix yu'am li ixk a'in li yo̱ chi ch'e'oc re li rok. Tixnau raj nak li ixk a'in inc'a' us xna'leb. 40 Ut li Jesús quixye re laj fariseo: —At Simón, cuan c'a'ru nacuaj xyebal a̱cue, chan re. Ut laj Simón quixye re: —Us. Ye cue, at tzolonel.— 41 Ut li Jesús quixye re: —Cuan jun li cui̱nk quixq'ue chi to' lix tumin reheb cuib chi cui̱nk. Li jun o'c'a̱l pe̱s lix c'as ut li jun chic laje̱b pe̱s. 42 Ut xban nak inc'a' que'ru xq'uebal re̱kaj li tumin que'xto'oni, laj e̱chal re li tumin quixcuyeb xma̱c xcabichaleb. Anakcuan ye cue, ¿ani reheb a cuib a'in k'axal ta̱rahok re laj e̱chal re li tumin? chan li Jesús. 43 Quichak'oc laj Simón ut quixye re li Jesús: —La̱in ninc'oxla nak li ani nabal xc'as, a'an li k'axal ta̱rahok re, chan. Ut li Jesús quixye cui'chic re: —Ya̱l nak jo'can, chan. 44 Ut li Jesús quiril li ixk ut quixye re laj Simón: —Il a ixk a'in. Nak xinc'ulun sa' la̱ cuochoch, la̱at inc'a' xaq'ue inha' re xch'ajbal li cuok jo' c'aynako xba̱nunquil. Ut li ixk a'in xch'aj li cuok riq'uin xya'al ru ut xmes riq'uin rismal xjolom. 45 La̱at inc'a' xacuutz' li cuu nak xinc'ulun jo' c'aynako xba̱nunquil. Abanan li ixk a'in chalen xc'ulunic arin inc'a' naxcanab rutz'bal li cuok. 46 La̱at inc'a' xaq'ue li aceite sa' lin jolom jo' c'aynako xba̱nunquil, abanan li ixk a'in xyuli li cuok sa' sununquil ban. 47 Jo'can nak tinye a̱cue nak li ixk a'in k'axal nabal lix ma̱c. Abanan cuybil sachbil chic. Jo'can nak k'axal cui'chic xinixra. Ut li ani ca'ch'in ajcui' lix ma̱c nacuye', ca'ch'in ajcui' narahoc, chan. 48 Ut li Jesús quixye re li ixk: —Ac cuybil sachbil chic la̱ ma̱c, chan. 49 Ut eb li cuanqueb rochbeneb sa' li me̱x que'oc chixyebal: —¿Ani a cui̱nk a'in nak naxcuy naxsach li ma̱c? chanqueb. 50 Ut li Jesús quixye cui'chic re li ixk: —Xban nak cuan a̱pa̱ba̱l, xatcole'. Jo'can nak ayu chi sa sa' a̱ch'o̱l, chan re.

Lucas 8

1 Li Jesús co̱ sa' eb li tenamit chixyebal resil li cha̱bil esilal. Ut quilaje'xbeni chixjunileb li tenamit ut li c'aleba̱l rochbeneb lix tzolom cablaju. Yo̱ chixch'olobanquil lix ya̱lal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. 2 Cuanqueb ajcui' ixk yo̱queb chi ochbeni̱nc reheb. Eb li ixk a'in, a'an eb li que'q'uirtesi̱c xyajeleb ut eb li que'isi̱c ma̱us aj musik'ej riq'uineb xban li Jesús. Sa' xya̱nkeb a'an cuan lix María. Lix Magdalena neque'xye ajcui' re. A'an li ixk li qui-isi̱c cuukub li ma̱us aj musik'ej riq'uin. 3 Cuan lix Susana sa' xya̱nkeb. Ut cuan ajcui' lix Juana li rixakil laj Chuza li quicuan chok' merto̱m riq'uin laj Herodes. Ut cuanqueb ajcui' nabaleb chic li ixk rochbeneb. A'an eb li neque'tenk'an reheb riq'uin li c'a'ruheb re. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix laj acuinel 4 Nabaleb li tenamit que'ch'utla riq'uin li Jesús. Que'chal chak sa' eb li na'ajej yalak bar. Ut li Jesús qui-oc chixyebal jun li jaljo̱quil ru a̱tin reheb. Ut quixye: 5 —Jun aj acuinel co̱ chi a̱uc. Ut nak yo̱ chixhirbal li iyaj, cuan li quinak chire be ut quiyek'i̱c. Que'chal li xul li neque'xic'an ut que'xcua' li iyaj. 6 Ut cuan ajcui' li iyaj quinak sa' xya̱nk li pec. Quimok, abanan sa' junpa̱t quichakic xban nak chaki li ch'och'. 7 Ut cuan cui'chic li iyaj quinak sa' xya̱nk li q'uix. Ut nak quichamo' li q'uix sa' xbe̱n, quixnat' li acui̱mk. 8 Ut cuan cui'chic li iyaj quinak sa' li cha̱bil ch'och'. Quimok ut quiq'ui ut quiu̱chin chi us. Quixq'ue o'takc'a̱l (100) ru li junju̱nk chi rok. Ut quixye cui'chic li Jesús, —Li ani ta̱raj rabinquil li c'a'ru yo̱quin chixyebal, chixq'uehak retal li yo̱quin chixyebal, chan. 9 Ut eb lix tzolom que'xpatz' re: —¿C'a'ru xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin li xaye? chanqueb. 10 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —La̱ex q'uebil e̱re xnaubal xya̱lal li mukmu̱quil na'leb chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. A'ut li jun ch'ol chic li inc'a' neque'pa̱ban, riq'uin jaljo̱quil ru a̱tin ta̱yema̱nk reheb. Usta yo̱queb chi iloc, abanan inc'a' te'xq'ue retal. Usta yo̱queb chi abi̱nc, abanan inc'a' te'xtau xya̱lal. 11 A'an a'in lix ya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin li xinye. Li iyaj, a'an retalil li ra̱tin li Dios. 12 Ut li iyaj li quinak chire li be, a'an retalileb li neque'abin re li ra̱tin li Dios. Nak ac xe'rabi li a̱tin, laj tza inc'a' naxcanabeb re te'xtau ru li xya̱lal li ra̱tin li Dios re nak inc'a' te'pa̱ba̱nk ut te'colek'. 13 Ut li iyaj li quinak sa' xya̱nk li pec, a'an retalileb li neque'abin re li ra̱tin li Dios ut neque'xpa̱b chi saheb sa' xch'o̱l. Abanan inc'a' nacana sa' xch'o̱leb. Nak nayale' rix lix pa̱ba̱leb, inc'a' neque'xcuy xnumsinquil. Nach'inan ban xch'o̱leb. 14 Ut li iyaj li quinak sa' xya̱nk li q'uix, a'an retalileb li neque'abin re li ra̱tin li Dios. Neque'xpa̱b, abanan inc'a' neque'q'ui sa' xpa̱ba̱leb xban nak ca'aj cui' li c'a'ak re ru cuan sa' ruchich'och' neque'xc'oxla, li biomal ut xra̱bal ru li c'a'ak chic re ru. A'an li naramoc lix ya̱lal chiruheb. 15 Ut li iyaj li quit'ane' sa' cha̱bil ch'och', a'an retalileb li neque'abin re li ra̱tin li Dios. Neque'xpa̱b li ra̱tin chi anchaleb xch'o̱l ut neque'q'ui sa' xpa̱ba̱leb, chan li Jesús. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li candil 16 Ut li Jesús quixye ajcui' reheb: —Ma̱ ani tixloch junak candil ut tixq'ue ta rubel junak uc'al malaj ut tixq'ue ta rubel ch'a̱t. Tixq'ue ban sa' junak na'ajej najt xteram re nak cua̱nkeb sa' cutan li ani te'oc sa' li cab. 17 Jo'can ajcui' ma̱c'a' cuan chi mukmu chi inc'a' ta ta̱nauma̱nk mokon. Ut li inc'a' natauman ru anakcuan, ta̱tauma̱nk ru mokon. 18 Jo'can ut cheq'uehak retal li c'a'ru te̱rabi xban nak li ani naxq'ue xch'o̱l chixtaubal ru li xya̱lal, ta̱q'uehek' mas xna'leb. Abanan li inc'a' naxq'ue xch'o̱l chixtaubal ru, ta̱mak'ek' chiru li naxc'oxla nak naxnau, chan. Eb li ri̱tz'in ut lix na' li Jesús 19 Ut eb li ri̱tz'in li Jesús rochbeneb lix na' que'cuulac chi a̱tinac riq'uin. Abanan inc'a' que'ru chi oc cuan cui' li Jesús xban nak k'axal cui'chic nabaleb li cristian. 20 Ut quiyehe' resil re li Jesús: —La̱ na' ut eb la̱ cui̱tz'in cuanqueb chirix cab ut te'raj a̱cua̱tinanquil, chan. 21 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Li ani neque'abin re li ra̱tin li Dios ut neque'xba̱nu li c'a'ru naxye, a'aneb lin na' ut li cui̱tz'in, chan li Jesús reheb. Li Jesús quixk'us li ca̱k-sut-ik' 22 Sa' jun li cutan li Jesús quixye reheb lix tzolom: —K'axonko jun pac'al li palau, chan reheb. Ut qui-oc sa' jun li jucub rochbeneb lix tzolom ut co̱eb. 23 Nak ac yo̱queb chi xic chiru li palau, li Jesús quicuar. Sa' li ho̱nal a'an quichal jun li ca̱k-sut-ik' ut qui-oc chi nujac li ha' sa' li jucub ut yo̱queb re chi subu̱nc sa' li palau. 24 Eb lix tzolom co̱eb cuan cui' li Jesús ut que'rajsi. Ut que'xye re: —At tzolonel, at tzolonel, osoc' ke, chanqueb. Ut li Jesús qui-aj ru ut quixk'us li ik' ut quixk'us li palau ut ch'anamil quicana. Inc'a' chic qui-ec'an. 25 Ut li Jesús quixye reheb: —¿C'a'ru xec'ul? ¿Ma ma̱c'a' chic e̱pa̱ba̱l? chan. C'ajo' nak qui-oc xc'a'uxeb ut que'xsach xch'o̱l. Que'xye chi ribileb rib, —¿Chanru nak neque'abin li ik' ut li palau chiru li cui̱nk a'in? Ut, ¿chanru nak cuan xcuanquil chixk'usbaleb? chanqueb. Li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uin jun li cui̱nk cuan sa' li tenamit Gadara 26 Li Jesús ut eb lix tzolom que'cuulac sa' li na'ajej Gadara li cuan jun pac'al li palau Galilea. 27 Toje' ajcui' te'cuulak li Jesús nak quichal jun li cui̱nk li cuan sa' li tenamit a'an chi c'uluc re. Li cui̱nk a'an ac junxil cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Inc'a' chic nacuan sa' rochoch chi moco naxq'ue chic rak'. Junes sa' li na'ajej li neque'muke' cui' li camenak nacuan. 28 Nak quiril li Jesús li cui̱nk quixcuik'ib rib chiru. Quixjap re chixyebal: —¿C'a'ru ta̱cuaj cuiq'uin, at Jesús? La̱at li Ralal li nimajcual Dios. Nintz'a̱ma cha̱cuu nak mina̱ch'i'ch'i'i, chan re. 29 Quixye chi jo'can xban nak li Jesús ac yo̱ chixyebal re li ma̱us aj musik'ej nak ta̱e̱lk riq'uin li cui̱nk. Nabal sut narahobtesi̱c li cui̱nk xban li ma̱us aj musik'ej. Neque'xbac' riq'uin ch'i̱ch' ut riq'uin cadena. Abanan naxt'upi li cadena ut nac'ame' xban li ma̱us aj musik'ej sa' eb li na'ajej bar ma̱c'a' cuan. 30 Li Jesús quixye re: —¿Ani a̱c'aba'? chan re. —Cuakib mil inc'aba' xban nak nabalo, chan nak quichak'oc. 31 Ut eb li ma̱us aj musik'ej que'xtz'a̱ma chiru li Jesús nak inc'a' tixtaklaheb sa' xbalba. 32 Aran cuanqueb jun tu̱b li a̱k yo̱queb chi ichajibc chiru li tzu̱l. Eb li ma̱us aj musik'ej que'xtz'a̱ma chiru li Jesús nak tixtaklaheb chi oc riq'uineb li a̱k. Ut li Jesús quixcanabeb chi oc riq'uineb. 33 Que'el li ma̱us aj musik'ej riq'uin li cui̱nk ut que'oc riq'uineb li a̱k. Eb li a̱k que'oc chi a̱linac. Sa' xbe̱n li u̱l que'el chak ut toj sa' li palau coxe'nak ut aran que'cam. 34 Ut eb li yo̱queb chi iloc reheb li a̱k que'co̱eb sa' a̱nil ut coxe'xye resil sa' li tenamit li c'a'ru quic'ulman jo' ajcui' sa' li c'aleba̱l. 35 Ut nabaleb li tenamit que'co̱eb chirilbal li c'a'ru quic'ulman. Que'cuulac cuan cui' li Jesús ut que'ril li cui̱nk li qui-isi̱c nabal chi ma̱us aj musik'ej riq'uin. Chunchu chiru li Jesús. Tikto chic ut tuktu chic xjolom. Riq'uin rilbal a'an que'sach xch'o̱leb li tenamit. 36 Ut eb li que'iloc re li c'a'ru quic'ulman, que'xserak'i reheb li tenamit chanru nak quiq'uira li cui̱nk li quicuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. 37 C'ajo' nak que'xucuac chixjunileb li tenamit li cuanqueb sa' eb li na'ajej li cuanqueb sa' xcue̱nt Gadara. Ut que'xtz'a̱ma chiru li Jesús nak ta̱e̱lk sa' lix na'ajeb. Jo'can nak li Jesús qui-oc cui'chic sa' li jucub ut qui-el sa' li na'ajej a'an. 38 Ut li cui̱nk li qui-isi̱c ma̱us aj musik'ej riq'uin quixye re li Jesús: —Xicakin cha̱cuix, chan re. Abanan li Jesús quixye re: —Inc'a'. Cana̱kat. 39 Ayu sa' la̱ cuochoch ut ta̱serak'i reheb chixjunileb chanru nak li Dios xruxta̱na a̱cuu, chan li Jesús. Jo'can nak co̱ li cui̱nk ut quixserak'i reheb chixjunileb li cuanqueb sa' li tenamit chanru nak li Jesús quiruxta̱na ru. Li Jesús quixq'uirtesi lix rabin laj Jairo jo' ajcui' li ixk li quich'e'oc re li rak' 40 Nak li Jesús quinume' cui'chic jun pac'al li palau, li q'uila tenamit yo̱queb chiroybeninquil chi saheb sa' xch'o̱l. 41 Ut sa' li ho̱nal a'an quicuulac jun li cui̱nk aran aj Jairo xc'aba'. A'an li nataklan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Nak quiril li Jesús, quixcuik'ib rib chiru ut quixtz'a̱ma chiru nak ta̱xic sa' rochoch xban nak ca̱mc re lix rabin. 42 Jun ajcui' lix rabin chiru. Cablaju chihab na cuan re. Ut eb li cristian yo̱queb chixlatz'anquil li Jesús nak yo̱ chi xic. 43 Sa' xya̱nkeb cuan jun li ixk cablaju chihab xticlajic xyajel. Junelic yo̱ lix yajel li ixk a'an ut inc'a' chic natz'ap lix quiq'uel. Quixq'ue rib chi banec' riq'uin nabaleb aj banonel ut nabal li tumin quixsach. Abanan ma̱ jun quiru chi banoc re. 44 Li ixk a'an quijiloc riq'uin li Jesús ut quixch'e' li rak'. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira li ixk. 45 Ut li Jesús quixye: —¿Ani xch'e'oc cue?— Ut chixjunileb que'chak'oc ut que'xye: —La̱o inc'a' yo̱co cha̱ch'e'bal.— Tojo'nak laj Pedro jo'queb ajcui' li cuanqueb rochben que'xye re: —At tzolonel, la̱at nacacuil chanru nak yo̱queb cha̱latz'anquil li tenamit. ¿C'a'ut nak nacapatz' ani xch'e'oc a̱cue? chanqueb re. 46 Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: —La̱in ninnau nak cuan ani xch'e'oc cue xban nak xcuec'a nak cuan ani xq'uira riq'uin incuanquil, chan. 47 Li ixk quixq'ue retal nak li Jesús naxnau nak xch'e' li rak'. Nasicsot xban xxiu li ixk. Sa' xch'o̱l a'an nak ta̱ch'ila̱k xban li Jesús. Quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re chiruheb chixjunileb li cristian c'a'ut nak quixch'e' li rak'. Ut quixye ajcui' re nak sa' ajcui' li ho̱nal a'an xq'uira. 48 Li Jesús quixye re: —Kana', xban nak xapa̱b nak cuan incuanquil cha̱q'uirtesinquil, jo'can nak xatq'uira. Ayu chi sa sa' a̱ch'o̱l, chan. 49 Toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac li Jesús nak quichal jun li cui̱nk sa' rochoch laj Jairo li nataklan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut quixye re laj Jairo: —Xcam la̱ rabin. Ma̱ch'i'ch'i'i chic laj tzolonel, chan re. 50 Nak quirabi li Jesús li c'a'ru quixye li cui̱nk, quixye re laj Jairo: —Matc'oxlac. Ca'aj cui' ta̱pa̱b ut la̱ rabin ta̱colek', chan. 51 Nak quicuulac li Jesús, ma̱ ani quixcanab chi oc sa' li cab. Ca'aj cui' laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan rochbeneb lix na' xyucua' li xka'al. 52 Chixjunileb li cuanqueb aran japjo̱queb re chi ya̱bac xban nak ac xcam. Ut li Jesús quixye reheb: —Mexya̱bac. Li xka'al a'in moco camenak ta. Cua̱rc yo̱, chan. 53 Chixjunileb li cuanqueb aran que'xse'e li Jesús xban nak que'xnau nak li xka'al camenak chic. 54 Abanan li Jesús quixchap chi ruk' li xka'al, ut quixye re: —At ch'ina xka'al, cuaclin, chan. 55 Sa' li ho̱nal a'an quicuacli cui'chic chi yo'yo li xka'al. Ut li Jesús quixye reheb nak te'xq'ue chi cua'ac. 56 Ut eb lix na' xyucua' sachso̱queb xch'o̱l riq'uin li quic'ulman. Abanan li Jesús quixye reheb nak ma̱ ani aj e te'xserak'i li c'a'ru quic'ulman.

Lucas 9

1 Li Jesús quixch'utubeb lix tzolom cablaju ut quixq'ueheb xcuanquil chirisinquileb li ma̱us aj musik'ej ut quixq'ueheb ajcui' xcuanquil chixq'uirtesinquileb li yaj. 2 Quixtaklaheb chixch'olobanquil resil lix nimajcual cuanquilal li Dios ut chixq'uirtesinquileb li yaj. 3 Quixye reheb: —Ma̱c'a' te̱c'am e̱re nak texxic. Inc'a' te̱c'am e̱xuk', chi moco e̱bo̱ls, chi moco e̱tzacae̱mk chi moco e̱tumin. Ca'aj cui' le̱ rak' li cuan che̱rix te̱c'am. 4 Nak texc'ulek' sa' junak cab, aran texcana̱k. Toj ta̱cuulak xk'ehil nak texxic, tex-e̱lk sa' li na'ajej a'an. 5 Cui texcuulak sa' junak na'ajej bar cui' inc'a' texc'ulek', tex-e̱lk riq'uineb ut te̱chik' li poks che̱rok jo' retalil li raylal te'xc'ul xban nak inc'a' que'raj rabinquil li ra̱tin li Dios, chan li Jesús. 6 Co̱eb ut lix tzolom li Jesús sa' eb li junju̱nk chi na'ajej ut yo̱queb chixch'olobanquil resil li colba-ib. Ut yo̱queb ajcui' chixq'uirtesinquileb li yaj. Qui-oc xc'a'ux laj Herodes xban li Jesús 7 Laj Herodes li nataklan aran Galilea quirabi resil chixjunil li yo̱ chixba̱nunquil li Jesús ut qui-oc xc'a'ux xban nak cuan yo̱queb chi yehoc re nak a'an laj Juan li xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. 8 Ut cuan ajcui' li yo̱queb chi yehoc re nak a'an li profeta Elías li xchal cui'chic. Ut cuan cui'chic li yo̱queb chi yehoc re nak ma̱re a'an jun xcomoneb li profeta li que'cuan junxil li xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. 9 Laj Herodes quixye sa' xch'o̱l: —A'an ma̱cua' laj Juan xban nak la̱in quintaklan re xch'otbal xcux. ¿Ani anchal a'an li yo̱quin chirabinquil resil? chan. Jo'can nak ta̱raj rilbal ru. Li Jesús quixq'ueheb chi cua'ac li o̱b mil chi cui̱nk 10 Nak que'suk'i chak lix tzolom chixba̱nunquil li c'anjel que'takla̱c cui', que'xserak'i re li Jesús li c'a'ru quilaje'xba̱nu chak. Li Jesús quixc'ameb xjuneseb sa' jun na'ajej bar ma̱c'a' cuan, li cuan xcue̱nt li tenamit Betsaida. 11 Abanan li q'uila tenamit que'xq'ue retal nak li Jesús yo̱queb chi xic sa' li na'ajej a'an, ut que'co̱eb chirix. Li Jesús quixc'uleb ut qui-oc chixch'olobanquil xya̱lal chiruheb chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Ut quixq'uirtesiheb ajcui' li yaj. 12 Nak ac yo̱ chi ecuu̱c, lix tzolom cablaju que'co̱eb bar cuan cui' li Jesús ut que'xye re: —Chak'rabiheb li tenamit re nak te'xic xsic'bal lix na'ajeb bar te'hila̱nk cui' ut te'xsic' ajcui' lix tzacae̱mk sa' eb li c'aleba̱l ut sa' eb li na'ajej li cuanqueb chi nach', chanqueb re. 13 Li Jesús quixye reheb: —Q'uehomak xcuaheb la̱ex. Ut eb a'an que'xye: —Ma̱c'a' tzacae̱mk kiq'uin la̱o. O̱b ajcui' li caxlan cua ut cuib ajcui' li car cuan. ¿Malaj ut yo̱cat chixc'oxlanquil nak la̱o toxic chixlok'bal xtzacae̱mkeb li q'uila tenamit a'in? chanqueb lix tzolom. 14 Chixjunileb li cuanqueb aran cuanqueb tana o̱b mil chi cui̱nk. Li Jesús quixye reheb lix tzolom nak te'xchunub ribeb chi ch'u̱tal, chi laje̱tk roxc'a̱l. (50) 15 Eb lix tzolom li Jesús que'xba̱nu jo' quiyehe' reheb. Ut li cristian que'chunla chi ch'u̱tal. 16 Li Jesús quixchap li o̱b chi caxlan cua ut li cuib chi car. Qui-iloc sa' choxa. Quixbantioxi chiru li Dios. Quixjachi ut quixq'ue reheb lix tzolom re nak te'xjeq'ui reheb li q'uila tenamit. 17 Que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'o̱l. Ut cablaju chacach chic li rela' quicana. Laj Pedro quixye nak li Jesús, a'an li Cristo laj Colonel li yechi'inbil 18 Sa' jun li cutan li Jesús yo̱ chi tijoc xjunes nak que'cuulac lix tzolom riq'uin. Li Jesús quixpatz' reheb lix tzolom ut quixye: —¿Anihin la̱in nak neque'xye li tenamit? chan. 19 Eb a'an que'xye re: —Cuan neque'yehoc re nak la̱at laj Juan laj Cubsihom Ha'. Ut cuan ajcui' neque'yehoc re nak la̱at li profeta Elías. Ut cuan cui'chic neque'yehoc re nak la̱at jun reheb li profeta li que'cuan najter li xcuacli cui'chic chi yo'yo, chanqueb. 20 —Ut la̱ex, ¿anihin la̱in nak nequec'oxla? chan li Jesús reheb. Quichak'oc laj Pedro ut quixye re: —La̱at li Cristo, laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios, chan. 21 Ut li Jesús quixtz'a̱ma chiruheb lix tzolom ut quixye reheb: —Ma̱ ani aj e te̱ye nak la̱in li Cristo, chan reheb. Li Jesús quixye resil li raylal li tixc'ul 22 Ut quixye ajcui' reheb: —La̱in li C'ajolbej. Tento nak tinc'ul nabal li raylal. Tintz'ekta̱na̱k xbaneb li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li templo, jo' ajcui' xbaneb li xbe̱nil aj tij, ut xbaneb laj tz'i̱b. Tincamsi̱k, abanan tincuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' rox li cutan, chan li Jesús. 23 Li Jesús quixye reheb chixjunileb li cuanqueb aran: —Li ani ta̱raj inpa̱banquil tento nak tixtz'ekta̱na li c'a'ru naxrahi ru lix ch'o̱l. Tixcuy xnumsinquil li raylal li tixc'ul, usta ta̱camsi̱k sa' inc'aba'. Ut chinixta̱kehak. 24 Li ani ta̱tz'ekta̱na̱nk cue re xcolbal rix lix yu'am arin sa' ruchich'och', tixtz'ek li junelic yu'am. A'ut li ani naxsach lix yu'am arin sa' ruchich'och' sa' inc'aba' la̱in, a'an ta̱re̱chani li junelic yu'am. 25 ¿C'a'ru tixra junak li cui̱nk cui ta̱re̱chani chixjunil xbiomal li ruchich'och' ut tixtz'ekta̱na li junelic yu'am? 26 Li ani ta̱xuta̱na̱k inban malaj ut xban li cua̱tin, la̱in li Alalbej tinxuta̱na̱k ajcui' xbaneb nak tincha̱lk chak riq'uin inlok'al ut riq'uin xlok'al lin Yucua' cuochbeneb li santil ángel, chan li Jesús. 27 Ut quixye ajcui': —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak cuanqueb arin sa' e̱ya̱nk li inc'a' te'ca̱mk toj te'ril lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan li Jesús. Laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan que'ril nak quijala li riloba̱l li Jesús 28 Cuakxakib cutan na chic xyebal eb a a̱tin a'in nak li Jesús co̱ chi tijoc sa' xbe̱n jun li tzu̱l rochbeneb laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan. 29 Nak yo̱ chi tijoc li Jesús, quijalano' li riloba̱l chiruheb. Ut li rak' sak sak ut nalemtz'un. 30 Ut que'ril nak cuibeb li cui̱nk yo̱queb chi a̱tinac riq'uin li Jesús. A'aneb laj Moisés ut laj Elías. 31 Neque'lemtz'un ut c'ajo' lix lok'aleb nak yo̱queb chi a̱tinac chirix lix camic li Jesús li tenebanbil sa' xbe̱n aran Jerusalén. 32 Usta yo̱queb xcuara laj Pedro ut li cuanqueb rochben, abanan inc'a' que'cuar. Yo̱queb ban chirilbal lix lok'al li Jesús jo' ajcui' li cuib chi cui̱nk li cuanqueb rochben. 33 Nak ac oqueb re xcanabanquil li Jesús li cuib chi cui̱nk, laj Pedro quixye re li Jesús: —Ka̱cua', c'ajo' xchak'al ru nak cuanco arin. Xkayi̱b ta oxibak muheba̱l arin. Jun a̱cue, jun re laj Moisés ut jun re laj Elías, chan. Quixye chi jo'can xban nak inc'a' quixtau ru li xya̱lal li quiril. 34 Nak toj yo̱ chi a̱tinac laj Pedro, quichal jun li chok sa' xbe̱neb. C'ajo' nak que'xucuac nak que'mukun sa' li chok. 35 Que'rabi nak li Dios quia̱tinac sa' li chok ut quixye: —A'in li cualal li sic'bil ru inban. Cherabi li c'a'ru tixye, chan. 36 Nak quicana li a̱tinac, xjunes chic li Jesús quicana. Ut eb a'an ma̱c'a' chic que'xye. Ut chiruheb li cutan a'an ma̱ ani aj e que'xye li c'a'ru que'ril. Li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uin jun li al 37 Jo' cuulajak chic nak quicube sa' li tzu̱l, nabaleb li q'uila tenamit que'cuulac chi c'uluc re li Jesús. 38 Jun li cui̱nk quia̱tinac chak sa' xya̱nkeb li tenamit ut quixye chi cau xya̱b xcux: —At tzolonel, nintz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱cuil li cualal xban nak ca'aj cui' a'an chicuu. 39 Cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Nak naniman xyajel naxjap re ut nach'ikch'iki̱c chi cau xban li ma̱us aj musik'ej ut na-el xcuokx sa' re. Ut inc'a' naraj xcanabanquil li cualal. 40 Xintz'a̱ma chiruheb la̱ tzolom nak te'risi li ma̱us aj musik'ej, abanan inc'a' xe'ru chirisinquil, chan li cui̱nk. 41 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —La̱ex tenamit li cuanquex anakcuan, chi ti̱c inc'a' nequexpa̱ban ut inc'a' us e̱na'leb. ¿Jo' najtil chic tincua̱nk e̱riq'uin re nak texpa̱ba̱nk? ¿Jo' najtil chic texincuy nak nequec'oxla? C'am chak li al arin cuiq'uin, chan li Jesús. 42 Nak yo̱ chi xic li al riq'uin li Jesús, li ma̱us aj musik'ej quixcut li al sa' ch'och' ut quixch'ikle chi cau. Abanan li Jesús quixk'us li ma̱us aj musik'ej. Quixq'uirtesi li al ut quixk'axtesi re lix yucua'. 43 Ut chixjunileb li cuanqueb aran sachso̱queb xch'o̱l chirilbal nak k'axal nim xcuanquil li Dios. Nak toj sachso̱queb xch'o̱l li tenamit chi c'oxlac chirix li quic'ulman, li Jesús quixye reheb lix tzolom: 44 —Cherabihak chi us li tinye e̱re. Tento nak la̱in li C'ajolbej tink'axtesi̱k sa' ruk'eb li cui̱nk li xic' neque'iloc cue, chan li Jesús. 45 Abanan eb lix tzolom inc'a' que'xtau ru li c'a'ru quixye, xban nak toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil nak te'xtau ru. Ut que'xuta̱nac chixpatz'bal re c'a'ru xya̱lal li quixye li Jesús reheb. Lix tzolom li Jesús que'xpatz' ani li nimak xcuanquil sa' xya̱nkeb 46 Eb lix tzolom li Jesús que'oc chixcuech'inquil ribeb. Ut yo̱queb chixpatz'bal ani reheb li nimak xcuanquil. 47 Nak li Jesús quixq'ue retal li c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil, quixc'am jun li ch'ina al ut quixxakab chiru. 48 Ut quixye reheb: —Li ani ta̱c'uluk re junak ch'ina al jo' a'in sa' inc'aba' la̱in, tinixc'ul ajcui' la̱in; ut li ani ta̱c'uluk cue la̱in, tixc'ul ajcui' li ani xtaklan chak cue. Jo'can nak li ani cubenak xcuanquil sa' e̱ya̱nk anakcuan, a'anak chic li nimak xcuanquil. 49 Laj Juan quixye re li Jesús: —At Ka̱cua', xkil jun li cui̱nk yo̱ chi isi̱nc ma̱us aj musik'ej sa' a̱c'aba'. Ut la̱o xkaye re nak inc'a' tixba̱nu a'an xban nak moco kacomon ta, chan. 50 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Me̱k'us li cui̱nk a'an xban nak li ani inc'a' xic' na-iloc ke, a'an na-oquen chikix, chan. Li Jesús quixk'useb laj Jacobo ut laj Juan 51 Nak ac cuulac re xk'ehil nak li Jesús ta̱c'amek' cui'chic xban li Dios sa' choxa, quixcacuubresi xch'o̱l chi xic Jerusalén. 52 Li Jesús quixtakla xtakl sa' jun tenamit cuan sa' xcue̱nt Samaria, re nak te'xcauresi xna'aj re ta̱hila̱nk cui'. 53 Abanan li cuanqueb sa' li tenamit a'an inc'a' que'raj xc'ulbal li Jesús xban nak que'xq'ue retal nak yo̱ chi xic Jerusalén. 54 Nak laj Jacobo ut laj Juan que'xq'ue retal nak inc'a' quic'ule' li Jesús sa' li tenamit a'an, que'xye re: —¿Ma ta̱cuaj nak takatz'a̱ma nak ta̱cubek chak xam sa' choxa re nak ta̱c'atek' li tenamit a'an jo' quixba̱nu laj Elías? chanqueb. 55 Quixsuk'isi rib li Jesús ut quixk'useb. Quixye reheb: —¿C'a'ru musik'ejil cuan e̱riq'uin la̱ex nak inc'a' nequetau ru? 56 La̱in li C'ajolbej inc'a' xinchal chixsachbal ruheb li cristian. Xinchal ban chixcolbaleb, chan li Jesús. Ut chirix a'an, que'co̱eb sa' jalan chic na'ajej. Eb li cui̱nk que'xye nak te'raj xta̱kenquil li Jesús abanan yal xcab rix xch'o̱l nak que'xye 57 Nak yo̱queb chi xic li Jesús, jun li cui̱nk quicuulac riq'uin ut quixye re: —At tzolonel, tincuaj a̱ta̱kenquil yalak bar tatxic, chan re. 58 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —C'oxla chi us ma ta̱cuy inta̱kenquil. Li yac cuanqueb xjul sa' pec, ut li xul li neque'rupupic chiru choxa cuanqueb xsoc. Abanan la̱in li C'ajolbej ma̱c'a' inna'aj bar ta̱ru̱k tinhila̱nk cui'.— 59 Li Jesús quixye re jun chic: —China̱ta̱ke, chan. Quichak'oc li cui̱nk ut quixye: —Ka̱cua', china̱cuy. Inmukak cuan lin yucua' tojo'nak tinxic cha̱cuix, chan. 60 Li Jesús quixye re: —Canabeb li toj camenakeb sa' li ma̱c xmukakeb cuan lix camenak. Ut la̱at, ayu. Ye chak resil lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan. 61 Ut jun chic li cui̱nk quixye: —At Ka̱cua', tatinta̱ke. Abanan inchak'rabihakeb cuan chak li cuanqueb sa' cuochoch, chan re. 62 Ut li Jesús quixye re: —Li ani naxtiquib c'anjelac chiru li Dios ut cui toj yo̱ chixc'oxlanquil li c'a'ru re, li jun a'an inc'a' us chok' aj c'anjel sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan li Jesús.

Lucas 10

1 Ut chirix chic a c'a'ak re ru a'in, li Ka̱cua' quixsiq'ueb ru laje̱b xca̱c'a̱leb (70) chic chi cui̱nk ut quixtaklaheb chi ca'cabil sa' eb li junju̱nk chi tenamit ut sa' eb li na'ajej li bar talaje'numek' cui'. 2 Ut quixye reheb, —Relic chi ya̱l nabaleb li inc'a' neque'xnau xya̱lal. Abanan moco q'uiheb ta li te'xye li xya̱lal reheb. Chanchaneb li ru li acui̱mk li ma̱c'a' aj sic'ol re. Jo'can ut tinye e̱re nak te̱tz'a̱ma chiru li Ka̱cua' re nak a'an tixtaklaheb laj c'anjel chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb. 3 Ayukex bi' ut chenauhak nak la̱in yo̱quin chi takla̱nc e̱re sa' xya̱nkeb li xic' neque'iloc e̱re. Chanchanakex li coc' carner sa' xya̱nkeb laj xoj. 4 Inc'a' te̱c'am xna'aj li c'a'ak re ru ta̱c'anjelak e̱re sa' be, chi moco e̱tumin, chi moco xjalbal e̱xa̱b. Ut ma̱ ani aj iq'uin texxakli̱k chi serak'ic sa' be. 5 Nak texcuulak sa' junak cab, te̱q'ue xsahileb xch'o̱l ut te̱ye, “A' taxak li tuktu̱quil usilal chi cua̱nk sa' li cab a'in,” cha'kex. 6 Cui cha̱bileb li cuanqueb sa' li cab a'an, ta̱cua̱nk li tuktu̱quil usilal riq'uineb jo' xeye la̱ex. Cui ut inc'a' cha̱bileb, inc'a' ajcui' ta̱cua̱nk li tuktu̱quil usilal riq'uineb. Ca'aj cui' e̱riq'uin ban la̱ex ta̱cana̱k. 7 Nak tex-oc sa' junak cab, aran texcana̱k. Inc'a' yo̱kex chixbeninquil e̱rib. Ut chetzacahak li c'a'ru ta̱q'uehek' e̱re xban nak laj c'anjel tento tixc'ul lix tojbal. 8 Nak texc'ulek' sa' junak tenamit, chec'ulak ut chetzaca li c'a'ru ta̱q'uehek' e̱re. 9 Te̱q'uirtesiheb li yaj li cuanqueb sa' li tenamit a'an ut te̱ye ajcui' reheb nak yo̱ chak chi nach'oc lix nimajcual cuanquilal li Dios. 10 Abanan cui texcuulak sa' junak tenamit ut inc'a' texc'ulek' sa' xya̱lal, tex-e̱lk sa' be ut tex-oc xyebal, 11 “Lix poksil le̱ tenamit li xletz chi kok takachik'chik'i chok' retalil nak ta̱cha̱lk raylal sa' e̱be̱n. Julticak e̱re nak lix nimajcual cuanquilal li Dios xc'ulun e̱riq'uin, abanan inc'a' xec'ul”, cha'kex reheb. 12 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak toj cubenak ca'ch'in lix tojbal xma̱queb li tenamit Sodoma chiru lix tojbal xma̱queb li tenamit a'in sa' xk'ehil li rakba a̱tin. Ra te'xc'ul li tenamit cui inc'a' te'xxo̱to xma̱c 13 Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex li cuanquex sa' li tenamit Corazín. Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex li cuanquex sa' li tenamit Betsaida. Cui ta quinba̱nu aran Tiro li milagro a'in li xinba̱nu che̱ru ut cui ta quinba̱nu aran Sidón, ac najter raj que'xq'ue li k'es ru t'icr chirixeb ut que'xchunub raj rib sa' cha ut que'yot'e' raj xch'o̱leb ut que'xjal raj xc'a'uxeb. 14 Jo'can ut tinye e̱re nak sa' xk'ehil li rakba a̱tin, k'axal cui'chic li raylal li te̱c'ul la̱ex chiru li raylal li te'xc'ul eb laj Tiro ut eb laj Sidón. 15 Ut la̱ex li cuanquex sa' li tenamit Capernaum, c'ajo' nak nequenimobresi e̱rib. ¿Ma nequec'oxla nak ta̱taksi̱k e̱cuanquil toj sa' choxa? Ta̱cubsi̱k ban e̱cuanquil nak textakla̱k sa' xna'ajeb li camenak. 16 Li ani ta̱abi̱nk re le̱ ra̱tin la̱ex, ta̱rabi ajcui' li cua̱tin la̱in. Ut li ani ta̱tz'ekta̱na̱nk e̱re la̱ex, tinixtz'ekta̱na ajcui' la̱in. Ut li ani natz'ekta̱nan cue la̱in, naxtz'ekta̱na ajcui' li quitaklan chak cue, chan li Jesús. Que'suk'i chak chixyebal resil li que'takla̱c cui' li laje̱b xca̱c'a̱l (70) chi cui̱nk 17 Que'suk'i chak li laje̱b xca̱c'a̱l chi cui̱nk chi saheb sa' xch'o̱l ut que'xye re li Jesús: —At Ka̱cua', sa' a̱c'aba' la̱at neque'pa̱ban chiku eb li ma̱us aj musik'ej, chanqueb. 18 Li Jesús quixye reheb: —La̱in quicuil laj tza chanchan rak' ca̱k nak quit'ane' chak sa' choxa. 19 La̱in xinq'ue e̱cuanquil. Usta te̱yek' li c'anti' ut laj xo̱c', ma̱c'a' te̱c'ul. Xinq'ue e̱cuanquil sa' xbe̱n laj tza ut ma̱c'a' ta̱ru̱k tixba̱nu e̱re. 20 Misaho' sa' e̱ch'o̱l xban nak cuan e̱cuanquil sa' xbe̱neb li ma̱us aj musik'ej. Chisahok' ban e̱ch'o̱l xban nak tz'i̱banbilak le̱ c'aba' sa' choxa, chan. 21 Sa' li ho̱nal a'an li Jesús quirec'a xsahil xch'o̱l xban li Santil Musik'ej. Quitijoc ut quixye: —At inYucua', la̱at laj e̱chal re li choxa jo' ajcui' li ruchich'och'. Ninbantioxi cha̱cuu xban nak xamuk li xya̱lal chiruheb li tzolbileb ut li cuanqueb xna'leb. Ut xac'ut li xya̱lal chiruheb li cubenakeb xcuanquil. Chanchaneb coc'al. Xaba̱nu chi jo'can xban nak jo'can xcuulac cha̱cuu la̱at, chan li Jesús nak quitijoc. 22 Ut quixye reheb li cuanqueb aran: —Chixjunil li c'a'ak re ru xk'axtesi sa' cuuk' lin Yucua'. Ma̱ ani nana'oc cuu la̱in li C'ajolbej, ca'aj cui' li Acuabej Dios. Ma̱ ani nana'oc ru li Acuabej Dios, ca'aj cui' la̱in li C'ajolbej. Ut ta̱na'ek' ajcui' ru xbaneb li ani tinc'ut cui' li xya̱lal, chan li Jesús. 23 Quixsuk'isi rib riq'uineb lix tzolom ut quixye reheb xjuneseb: —Us xak e̱re la̱ex xban nak riq'uin xnak' e̱ru yo̱quex chirilbal li c'a'ru yo̱ chi c'ulma̱nc. 24 La̱in tinye e̱re nak nabaleb li profeta ut nabaleb li rey que'raj raj rilbal li c'a'ru yo̱quex chirilbal la̱ex, abanan inc'a' que'ru rilbal. Ut que'raj raj rabinquil li c'a'ru yo̱quex chirabinquil la̱ex, abanan inc'a' que'ru rabinquil, chan li Jesús reheb. Takara li kas ki̱tz'in usta xic' nocoe'ril 25 Jun aj tzolol chak'rab quixye re li Jesús yal re xyalbal rix: —At tzolonel: ¿C'a'ru us tinba̱nu re nak tincue̱chani li junelic yu'am? chan. 26 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —La̱at nacacuil sa' li Santil Hu. ¿C'a'ru naxye sa' li chak'rab?— 27 Ut a'an quichak'oc ut quixye: —Chara li Ka̱cua' la̱ Dios chi anchal a̱ch'o̱l, chi anchal a̱cua̱m, chi anchal a̱metz'e̱u ut chi anchal a̱c'a'ux. Ut chara la̱ cuas a̱cui̱tz'in jo' nak nacara a̱cuib la̱at, chan. 28 Ut li Jesús quixye re: —Ya̱l li xaye. Ba̱nu a'in ut ta̱cua̱nk a̱yu'am chi junelic, chan. 29 A'an quiraj raj xti̱cobresinquil xch'o̱l xjunes rib. Quixye re li Jesús: —¿Ani tz'akal li cuas cui̱tz'in? chan. 30 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Cuan jun li cui̱nk aj judío qui-el Jerusalén ut yo̱ chi xic Jericó. Quic'ule' xbaneb laj e̱lk'. Que'xmak' chiru chixjunil li c'a'ru cuan re. Que'xtacuasi chi us ut co̱eb. Ca̱mc re li cui̱nk que'xcanab. 31 Ut sa' li be a'an quinume' jun laj tij. Quiril li cui̱nk t'ant'o aran, aban ti̱c quinume'. 32 Ut jo'can ajcui' quixba̱nu jun laj levita xcomoneb li neque'tenk'an reheb laj tij. Quinume' chixc'atk li cui̱nk li t'ant'o aran, abanan quinume' chi ti̱c. 33 Ut quinume' ajcui' jun chic li cui̱nk sa' li be a'an, Samaria xtenamit. Eb laj Samaria xic' neque'ril rib riq'uineb laj judío. Abanan nak yo̱ chi numec' quiril li cui̱nk t'ant'o aran ut quiril xtok'oba̱l ru. 34 Quicuulac riq'uin. Quixban lix yoc'olal riq'uin vino ut aceite. Quixbati ru lix toch'olal. Quixq'ue chirix lix cacua̱y ut quixc'am sa' jun li cab ut aran quixq'ue chi hila̱nc ut a'an qui-iloc re. 35 Jo' cuulajak chic nak ac xic re li cui̱nk aj Samaria, quixq'ue cuib li tumin plata re laj e̱chal cab ut quixye re: —Chacuil chi us li cui̱nk a'in. Ut chixjunil li jo' q'uial chic ta̱sach, la̱in tintoj a̱cue sa' insuk'ijic, chan. 36 ¿C'a'ru nacac'oxla la̱at? ¿Bar cuan reheb li oxib li que'nume' li tz'akal ras ri̱tz'in li quit'ane' sa' ruk'eb laj e̱lk'? chan. 37 Laj tzolol chak'rab quichak'oc ut quixye: —A' li qui-uxta̱nan ru, chan. Ut li Jesús quixye re: —Ayu ut jo'can ajcui' chaba̱nu la̱at, chan. Li Jesús quixye nak us quixba̱nu lix María xban nak quirabi li ra̱tin 38 Ut nak yo̱queb chi xic li Jesús, que'cuulac sa' jun ch'ina tenamit. Aran quihilan li Jesús sa' rochoch jun li ixk xMarta xc'aba'. 39 Lix Marta cuan jun li ri̱tz'in xMaría xc'aba'. Lix María quixchunub rib chiru li Jesús chirabinquil li c'a'ru yo̱ chixyebal. 40 Abanan lix Marta ca'aj cui' lix q'uila c'anjel yo̱ xc'a'ux chirix. Quichal riq'uin li Jesús ut quixye re: —Ka̱cua', ¿ma inc'a' ch'a'aj nacacuec'a nak li cui̱tz'in niquinixcanab chi c'anjelac injunes? Ye re nak tinixtenk'a, chan. 41 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Marta, la̱at naxic a̱c'a'ux chirix la̱ q'uila c'anjel xban nak ca'aj cui' a'an nacac'oxla. 42 Abanan jun ajcui' li c'a'ru tento xba̱nunquil ut lix María xsic' ru a'an. Li k'axal us xba̱nunquil, a'an rabinquil li c'a'ru ninye. Ut ma̱ ani ta̱ramok re chiru xba̱nunquil, chan li Jesús.

Lucas 11

1 Sa' jun li cutan yo̱ chi tijoc li Jesús. Ut nak quirake' chi tijoc, jun reheb lix tzolom quixye re: —Ka̱cua', c'ut chiku li tijoc jo' nak laj Juan quixc'ut li tijoc chiruheb lix tzolom, chan. 2 Ut li Ka̱cua' quixye reheb: —Nak textijok, te̱ye chi jo'ca'in: Ka̱cua', cuancat sa' li santil choxa, lok'oninbil taxak la̱ santil c'aba'. Chicha̱lk ta la̱ nimajcual cuanquilal. Chi-uxk ta li nacacuaj jo' sa' choxa, jo' ta ajcui' sa' ruchich'och'. 3 Chaq'ue taxak ke li kacua kuc'a chi cuulaj cuulaj. 4 Ut chacuy chasach ta li kama̱c jo' nak nakacuyeb xma̱c li neque'ma̱cob chiku. Ut moa̱q'ue chi a̱le̱c. Choa̱col ban chiru li inc'a' us. 5 Ut quixye ajcui' reheb li Jesús: —Kayehak nak la̱ex cuan ta junak le̱ rami̱g. Ut texxic raj riq'uin tuktu k'ojyi̱n ut te̱ye raj re, “At cuami̱g, ma̱re ta̱to'oni oxibak incua. 6 Jun li cuami̱g xchal chak chi najt ut xc'ulun cuiq'uin sa' cab. Ut ma̱c'a' cuan cue re tinq'ue re.” 7 Ut li jun li cuan chak sa' cab ta̱chak'ok chak ut tixye, “Mina̱ch'i'ch'i'i. Tz'aptz'o chic li cab. La̱in ut eb lin coc'al yo̱co chi hila̱nc. Inc'a' naru nincuacli chixq'uebal a̱cue li c'a'ru ta̱cuaj.” 8 Moco xban ta nak rami̱g nak ta̱cuacli̱k chixq'uebal re li c'a'ru ta̱raj ru. Tixq'ue ban re xban nak yo̱k chixpatz'bal ut re nak tixcanab xch'i'ch'i'inquil. 9 Jo'can ut nak ninye e̱re: —Nak ta̱paltok c'a'ru e̱re, chextz'a̱ma̱nk chiru li Dios ut a'an tixq'ue e̱re. Chesic'ak ut te̱tau, chebokak ut li puerta ta̱tehek' che̱ru. 10 Cheba̱nu a'an xban nak li ani natz'a̱man chiru li Dios naq'uehe' re. Ut li ani naxsic', naxtau. Ut li ani nabokoc, li puerta natehe' chiru. 11 ¿Ma cuan ta bi' junak yucua'bej sa' e̱ya̱nk tixq'ue junak pec re li ralal nak tixpatz' xcua re? Ut nak tixpatz' junak xcar re, ¿ma c'anti' ta bi' tixq'ue re? 12 Ut nak tixpatz' junak xmol, ¿ma aj xo̱c' ta bi' tixq'ue re? 13 Cui la̱ex li moco cha̱bilex ta nequenau xq'uebal li c'a'ru cha̱bil re le̱ ralal e̱c'ajol, ¿ma toja' ta chic le̱ yucua' cuan sa' choxa inc'a' tixq'ue li Santil Musik'ej re li ani tixtz'a̱ma chiru? chan li Jesús reheb. K'axal nim xcuanquil li Jesús chiru xcuanquil laj tza 14 Li Jesús quirisi jun li ma̱us aj musik'ej riq'uin jun li cui̱nk mem. Nak qui-el li ma̱us aj musik'ej riq'uin, naa̱tinac chic li cui̱nk. Ut chixjunileb li cuanqueb aran que'sach xch'o̱l xban li c'a'ru quic'ulman. 15 Abanan cuanqueb ajcui' li que'yehoc re: —Li cui̱nk a'in na-isin ma̱us aj musik'ej riq'uin xcuanquil laj Beelzebú lix yucua'ileb li ma̱us aj musik'ej, chanqueb. 16 Ut cuanqueb ajcui' li que'xtz'a̱ma chiru li Jesús nak tixba̱nu junak li milagro yal re xyalbal rix. 17 Li Jesús quixnau li c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil ut quixye reheb: —Cui cuan jun te̱pak chi tenamit xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun te̱p chi tenamit a'an tixsach xcuanquil xjunes rib. Ut cui cuan ta jun cabalak xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun cabal a'an te'xsach xcuanquil lix jun cablaleb. 18 Jo'can ajcui' laj tza. Cui xic' neque'ril rib chi ribileb rib, ¿chan ta cui' ru nak xakxo̱k lix cuanquilal? La̱ex nequeye nak riq'uin xcuanquil laj tza nacuisi li ma̱us aj musik'ej. 19 Cui la̱in yo̱quin chirisinquil ma̱us aj musik'ej riq'uin xcuanquil laj tza, ¿ani aj cuanquil neque'isin cui' ma̱us aj musik'ej li neque'ta̱ken e̱re la̱ex? Jo'can nak a'an eb ajcui' te'yehok re nak inc'a' ya̱l li yo̱quex chixyebal. 20 Cui ut riq'uin xcuanquil li Dios nacuisiheb li ma̱us aj musik'ej, riq'uin a'an nac'utun nak relic chi ya̱l ac xc'ulun sa' e̱ya̱nk lix nimajcual cuanquilal li Dios. 21 Laj tza chanchan jun li cui̱nk cau rib ut cuan sa' ruk' lix ch'i̱ch' re xcolbal rib. Yo̱k chixc'ac'alenquil li rochoch. Ma̱c'a' tixc'ul li c'a'ru re xban nak yo̱k chixc'ac'alenquil. 22 Abanan cui ta̱cha̱lk junak k'axal cau rib chiru a'an, a'an chic ta̱numta̱k sa' xbe̱n ut ta̱mak'ek' chiru lix ch'i̱ch' li cau cui' xch'o̱l ut ta̱jeq'ui̱k li c'a'ru re. 23 Li ani inc'a' na-oquen chicuix, a'an xic' ninril. Ut ani inc'a' natenk'an cue, narisi xcuanquil li c'a'ru ninba̱nu la̱in, chan li Jesús. Laj tza ta̱suk'i̱k cui'chic riq'uin li ani inc'a' tixk'axtesi rib chi tz'akal chiru li Cristo 24 Nak ac x-el riq'uin junak cui̱nk, li ma̱us aj musik'ej naxic sa' li na'ajej bar ma̱c'a' cuan chixsic'bal bar ta̱oc chi hila̱nc. Naril nak inc'a' naxtau xna'aj. Naxye: —La̱in tinsuk'i̱k cui'chic riq'uin li cui̱nk bar xin-el cui' chak, chan. 25 Ut nak nacuulac riq'uin naxtau li cui̱nk chanchan jun li cab ma̱c'a' chic cuan chi sa'. Mesunbil ut ac cauresinbil roybeninquil li ani ta̱oc chi sa'. 26 Ut li ma̱us aj musik'ej naxsic' cuukub chic chi ma̱us aj musik'ej k'axal cui'chic numtajenak xma̱usilaleb chiru a'an. Neque'oc chi cua̱nc riq'uin li cui̱nk. Ut lix na'leb li cui̱nk a'an numtajenak chic xyibal ru chiru nak quicuan junxil. 27 Ut nak yo̱ chixyebal eb li a̱tin a'in li Jesús, jun li ixk quia̱tinac chak chi cau sa' xya̱nkeb li q'uila tenamit, ut quixye: —Us xak re li ixk li x-alan a̱cue ut xtu'resin a̱cue, chan. 28 Li Jesús quichak'oc ut quixye: —K'axal cui'chic us chok' reheb li neque'abin re li ra̱tin li Dios ut neque'xba̱nu li c'a'ru naxye. Li tenamit que'raj nak ta̱c'utbesi̱k junak milagro chiruheb 29 Nak yo̱queb chi ch'utla̱c li q'uila tenamit riq'uin, li Jesús quixye reheb: —Li cristian li cuanqueb sa' eb li cutan a'in inc'a' useb xna'leb. Te'raj ta̱c'utbesi̱k junak milagro chiruheb. Abanan ma̱ jun milagro ta̱c'utbesi̱k chiruheb. Ca'aj cui' li milagro li qui-ux re laj Jonás, li quic'utbesi̱c chiruheb junxil. 30 Li milagro li quixc'ul laj Jonás nak quicole', a'an retalil chiruheb li tenamit Nínive nak a'an taklanbil xban li Dios. Jo'can ajcui' la̱in li C'ajolbej. Li milagro li tinc'ul la̱in, a'an jun retalil chiruheb li tenamit sa' eb li cutan a'in nak la̱in taklanbilin xban li Dios, chan. 31 Li ixk li quicuan chok' reina sa' li tenamit li cuan sa' li sur, ta̱cuacli̱k chak sa' xk'ehil nak ta̱rakek' a̱tin sa' e̱be̱n ut tixye nak cuan e̱ma̱c xban nak inc'a' xerabi li cua̱tin. A'an quichal chak toj sa' xmaril li ruchich'och' chirabinquil li c'a'ru quixye laj Salomón xban nak cuan xna'leb. Ut la̱in k'axal cui'chic inna'leb chiru laj Salomón ut cuanquin arin sa' e̱ya̱nk. Abanan inc'a' nequepa̱b li cua̱tin. 32 Ut te'cuacli̱k ajcui' eb li que'cuan sa' li tenamit Nínive sa' xk'ehil nak ta̱rakek' a̱tin sa' e̱be̱n la̱ex li cuanquex sa' eb li cutan a'in. Ut te'xye nak cuan e̱ma̱c xban nak eb a'an que'yot'e' xch'o̱l que'xjal xc'a'ux ut que'pa̱ban nak quicuulac laj Jonás chixyebal ra̱tin li Dios reheb. Ut la̱in cuanquin arin sa' e̱ya̱nk ut k'axal nim incuanquil chiru xcuanquil laj Jonás ut la̱ex inc'a' nayot'e' e̱ch'o̱l inc'a' nequejal e̱c'a'ux, chan li Jesús. Li Cristo a'an li kacutan saken 33 Ma̱ ani tixloch junak candil ut tixq'ue ta chi mukmu malaj ut tixq'ue rubel chacach. Naxq'ue ban sa' junak na'ajej najt xteram re nak cua̱nkeb sa' cutan li ani te'oc sa' li cab. 34 Li xnak' e̱ru chanchan jun li lámpara. Xban nak na-iloc li xnak' e̱ru cuanquex sa' cutan. Cui ta ma̱c'a' li xnak' e̱ru cuanquex raj sa' k'ojyi̱n. 35 Cui inc'a' us li kana'leb, cuanco sa' k'ojyi̱n. Chanchano jun li mutz' li inc'a' na-iloc. Cheba̱nu cue̱nt re nak junelic cua̱nkex sa' cutan saken. 36 Jo'can ut cui cuanquex sa' cutan saken, moco cuanquex ta chic sa' k'ojyi̱n. Cha̱bilak ban chic le̱ na'leb. Xban nak cha̱bil le̱ na'leb, chanchanakex chic jun li xam li nacutanobresin, chan. Li Jesús quixk'useb laj fariseo ut eb laj tzolol chak'rab 37 Ut nak li Jesús quirake' chi a̱tinac riq'uineb, jun reheb laj fariseo quixbok li Jesús chi cua'ac sa' rochoch. Qui-oc li Jesús sa' rochoch laj fariseo ut quichunla chi cua'ac sa' me̱x. 38 Laj fariseo quisach xch'o̱l chirilbal nak li Jesús inc'a' quich'ajoc jo' c'aynakeb xba̱nunquil eb laj judío. 39 Li Jesús quixye re: —La̱ex aj fariseo nequech'aj li rix le̱ sec' ut le̱ plato; abanan tz'aj lix sa'. La̱ex chanchanex li sec' li tz'aj xsa' xban nak numtajenak le̱ ma̱usilal ut li elk'ac nequeba̱nu. 40 La̱ex ma̱c'a' e̱na'leb. ¿Ma inc'a' nequenau nak li ani quiyo'obtesin re li rix, a'an ajcui' li quiyo'obtesin re lix sa'? 41 Me̱rahi ru li c'a'ru re jalan. Chesihak ban li c'a'ru cuan e̱re reheb li neba'. Cui te̱ba̱nu chi jo'can cha̱bilakex chic chiru li Dios, chan. 42 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj fariseo. Nequemayeja li junju̱nk sa' xlaje̱tkil li isqui'ij, li ruda ut li c'a'ak re ru chi ichajil li nati'e'. Abanan inc'a' nequera li Dios ut inc'a' nequeba̱nu li ti̱quilal. Us xq'uebal li junju̱nk sa' xlaje̱tkil, abanan k'axal cui'chic tento xra̱bal li Dios ut xba̱nunquil li ti̱quilal. 43 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj fariseo li nacuulac che̱ru c'ojla̱c sa' li na'ajej k'axal lok' nak nequexxic sa' li cab li nequech'utub cui' e̱rib. Ut nacuulac che̱ru nak ta̱q'uehek' e̱lok'al sa' eb li be. 44 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tzolol chak'rab ut la̱ex aj fariseo xban nak inc'a' us le̱ na'leb. La̱ex aj ca'pac'al u. Chanchanex li mukleba̱l li inc'a' nac'utun. Yalak ani nanume' sa' xbe̱n xban nak inc'a' neque'xnau c'a'ru cuan aran, chan. 45 Quichak'oc jun reheb laj tzolol chak'rab ut quixye re li Jesús: —At tzolonel, riq'uin li c'a'ru yo̱cat chixyebal, yo̱cat chixc'utbal kaxuta̱n la̱o.— 46 Ut li Jesús quixye: —Ra ajcui' cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tzolol chak'rab. K'axal a̱l li i̱k nequeq'ue sa' xbe̱neb li cristian ut k'axal ch'a'aj xc'ambal. La̱ex nequeye nak tento te'xba̱nu chixjunil li naxye li chak'rab. Abanan chi moco la̱ex nequexru xba̱nunquil. 47 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tzolol chak'rab xban nak la̱ex aj ca'pac'al u. Nequerutz'u'uji chak ru li que'muke' cui' li profetas li que'xcamsi le̱ xe'to̱nil yucua'. 48 Riq'uin li ma̱usilal nequeba̱nu nac'utun nak juntak'e̱tex riq'uineb le̱ xe'to̱nil yucua'. Eb a'an que'camsin reheb li profeta ut la̱ex nequeyi̱b lix mukleba̱leb. 49 Li Dios, a'an cuan xna'leb. Jo'can nak quixye, “La̱in tintaklaheb li profeta ut eb li apóstol riq'uineb. Sa' xya̱nkeb a'an cuan te̱camsiheb, ut cuan ajcui' te̱ta̱keheb re xchapbaleb.” 50 Ut anakcuan la̱ex chic textojok rix lix camiqueb chixjunileb li profeta chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och'. 51 Ya̱l nak la̱ex textojok rix lix camiqueb a'an. Ta̱ticla̱k riq'uin lix camic laj Abel ut toj riq'uin lix camic laj Zacarías li quicamsi̱c chiru neba̱l chixc'atk li templo ut li artal. 52 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex, aj tzolol chak'rab, xban nak nequemuk li xya̱lal chiruheb li tenamit. La̱ex inc'a' nequepa̱b li Dios, chi moco nequecanabeb chi pa̱ba̱nc li neque'raj raj pa̱ba̱nc, chan li Jesús reheb. 53 Ut nak quirake' chixyebal eb li a̱tin a'in, c'ajo' nak que'josk'o' eb laj tzolol chak'rab ut eb laj fariseo. Que'oc chixch'i'ch'i'inquil ut nabal li c'a'ak re ru yo̱queb chixpatz'bal re. 54 Yo̱queb chi patz'oc re li Jesús yal re rilbal ma tixye junak a̱tin inc'a' us re nak ta̱ru̱k te'xjit.

Lucas 12

1 Nak yo̱queb chi ch'utla̱c li q'uila mil chi tenamit, yo̱queb chixtiquisinquil ribeb. Li Jesús qui-oc chi a̱tinac riq'uineb lix tzolom xbe̱n cua ut quixye: —Me̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu laj fariseo. A'aneb aj ca'pac'al u. 2 Ma̱c'a' naru na-uxman chi mukmu chi inc'a' ta ta̱c'utu̱nk. Ma̱c'a' cuan chi mukmu chi inc'a' ta ta̱na'ek'. 3 Ma̱c'a' naru nayeman sa' cab chi mukmu chiru k'ojyi̱n chi inc'a' ta ta̱e̱lk resil chi cutanquil. Ut ma̱c'a' naru nayeman chi hasbanbil sa' cab chi inc'a' ta ta̱abi̱k resil yalak bar. Ca'aj cui' li Dios tento xxucuanquil ru 4 Ex cuami̱g, la̱in ninye e̱re nak mexxucuac chiruheb li ani te'raj camsi̱nc e̱re xban nak ma̱c'a' naru te'xba̱nu riq'uin le̱ ra̱m. 5 La̱in tinye e̱re ani li tento te̱xucua ru. Chexucua̱k ru li Dios li naru ta̱risi xyu'am li junju̱nk ut cuan xcuanquil chixtaklanquil li a̱mej sa' xbalba. A'an li tento te̱xucua ru. 6 ¿Ma inc'a' ta bi' nac'ayi̱c o̱b chi tzentzeyul chi cuib centavo? K'axal cubenak xtz'ak, abanan ma̱ jun reheb a'an nasach sa' xch'o̱l li Dios. 7 Jo'can ajcui' li rismal le̱ jolom ajlanbileb chixjunil xban li Dios. Jo'can nak mexxucuac chiruheb li xic' neque'iloc e̱re xban nak la̱ex k'axal terto e̱tz'ak chiruheb nabal chi tzentzeyul. 8 La̱in tinye e̱re nak li ani naxye chiruheb li tenamit nak niquinixpa̱b, la̱in tinye chiruheb lix ángel li Dios nak a'an cualal inc'ajol. 9 Ut li ani ta̱tz'ekta̱na̱nk cue chiruheb li tenamit, la̱in tintz'ekta̱na ajcui' a'an chiruheb lix ángel li Dios. 10 Li ani ta̱hobok cue la̱in li C'ajolbej, ta̱cuyek' xma̱c xban li Dios. Abanan li ani ta̱majecua̱nk re li Santil Musik'ej inc'a' ta̱cuyek' xma̱c. 11 Nak texc'amek' chiruheb li neque'taklan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, malaj ut chiruheb laj rakol a̱tin ut chiruheb li cuanqueb sa' xcuanquil, inc'a' yo̱kex chixc'oxlanquil li c'a'ru texsume̱nk cui' malaj ut li c'a'ru te̱ye, 12 xban nak li Santil Musik'ej tixc'utbesi che̱ru sa' li ho̱nal a'an chanru texsume̱nk cui', chan li Jesús. Inc'a' us nak junes li kabiomal takac'oxla 13 Jun li cui̱nk quia̱tinac chak sa' xya̱nkeb li q'uila tenamit ut quixye re li Jesús: —At tzolonel, ye re li cuas nak xjachak li jun cablal li quicanaba̱c chok' ke ut xq'uehak cue li jo' q'uial tintz'ak la̱in, chan. 14 A'ut li Jesús quixye re: —At cui̱nk, la̱in inc'a' xakabanbilin chi rakoc a̱tin sa' e̱be̱n chi moco xakabanbilin chixjachinquil le̱ jun cablal. 15 Ut quixye ajcui' reheb chixjunileb li cuanqueb aran: —Q'uehomak retal li c'a'ru te̱ba̱nu. Inc'a' yo̱kex chixrahinquil ru li biomal, xban nak moco riq'uin ta kabiomal yo'yo̱co, chan. 16 Ut quixye ajcui' jun li jaljo̱quil ru a̱tin reheb. Quixye: —Cuan jun li cui̱nk biom. Cuan jun xch'och' cha̱bil ut nabal li acui̱mk na-el chi sa'. 17 Qui-oc chixc'oxlanquil ut quixye sa' xch'o̱l, “¿C'a'ru tinba̱nu? Ma̱c'a' chic xna'aj li ru li cuacui̱mk”, chan. 18 Ut quixye, “Ninnau c'a'ru tinba̱nu. Tinpo' li rochochil li ru li cuacui̱mk li cuanqueb. Ut tinyi̱b chic jalan ni̱nk chok' re̱kaj. Ut chi sa' a'an tinxoc chixjunil li ru li cuacui̱mk jo' ajcui' chixjunil li c'a'ru cuan cue.” 19 Ut tinye: “Us xak cue. Cuan nabal c'a'ru cue xocxo inban re tinnumsi nabal chihab. Anakcuan tinhila̱nk, tincua'ak, tin-uc'ak, ut ta̱sahok' sa' inch'o̱l”, chan. 20 Abanan li Dios quixye re, “Abi, at jip aj cui̱nk. Chiru a k'ojyi̱n a'in tatca̱mk. Ut chixjunil li xocxo a̱ban, ¿ani aj e ta̱cana̱k cui'?” 21 La̱in ninye e̱re: jo'ca'in naxc'ul li naxc'u̱la xbiomal sa' ruchich'och' ut riq'uin li Dios ma̱c'a' xbiomal, chan li Jesús. Me̱c'oxla chanru nak te̱numsi li cutan junju̱nk 22 Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Mixic e̱ch'o̱l chixc'oxlanquil chanru nak te̱numsi li cutan junju̱nk, chi moco riq'uin li c'a'ru te̱tzaca chi moco riq'uin lix tikibanquil e̱rib. 23 Li kayu'am, a'an k'axal lok' chiru li katzacae̱mk. Ut li katibel, a'an k'axal lok' chiru li kak'. 24 Cheq'uehak retal li xul li neque'rupupic chiru choxa. Eb a'an inc'a' neque'au, chi moco neque'k'oloc, chi moco neque'xxoc xcuaheb chi moco cuan xc'ulanquil xtzacae̱mkeb. Abanan li Dios naxq'ue xtzacae̱mkeb. ¿Ma toja' ta chic la̱ex inc'a' tixq'ue e̱tzacae̱mk? 25 ¿Ani e̱re la̱ex ta̱ru̱k tixtik ru lix yu'am usta naxtacuasi rib xc'oxlanquil? 26 Cui inc'a' nequexru xba̱nunquil li c'a'ak re ru a'in, ¿c'a'ut nak nequetacuasi e̱rib chixc'oxlanquil? 27 Q'uehomak retal li utz'u'uj chanru nak neque'q'ui chi inc'a' neque'c'anjelac chi moco neque'quemoc. A'ut la̱in tinye e̱re, usta c'ajo' xchak'al ru lix tikibanquil laj Salomón, abanan inc'a' quixtau xchak'al ru li utz'u'uj a'in. 28 Ut cui li Dios naxq'ue lix ch'ina'usal li pim li cuan junpa̱t ajcui' ut cuulaj q'uebilak sa' xam, ¿ma toja' ta chic la̱ex inc'a' textikib? La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. 29 Jo'can ut nak inc'a' yo̱k e̱c'a'ux chirix le̱ cua e̱ruc'a. 30 Le̱ yucua' li cuan sa' choxa naxnau li c'a'ru nequeraj ru. Li inc'a' neque'xpa̱b li Dios, ca'aj cui' lix tzacae̱mkeb neque'xc'oxla. 31 Abanan la̱ex te̱sic' lix nimajcual cuanquilal li Dios ut chixjunil li c'a'ak re ru a'in talajq'uehek' e̱re chok' xtz'akob. Q'uehomak e̱ch'o̱l chirix li biomal cuan sa' choxa 32 Mexxucuac ex cualal inc'ajol. Usta inc'a' q'uihex, abanan le̱ yucua' cuan sa' choxa c'ojc'o xch'o̱l chixq'uebal e̱re lix nimajcual cuanquilal. 33 C'ayihomak li c'a'ru cuan e̱re ut sihomak reheb li ma̱c'a' cuan reheb re nak cua̱nk e̱biomal sa' choxa. Aran inc'a' na-oc laj e̱lk' chi elk'ac chi moco namaxen. Q'uehomak e̱ch'o̱l chirix li biomal li inc'a' na-oso'. 34 Jo'can nak chenauhak nak bar cuan cui' le̱ biomal, aran ajcui' cua̱nk le̱ c'a'ux. Yo'on cua̱nkex chiroybeninquil lix c'ulunic li Ka̱cua' 35 Checauresihak e̱rib. Yo̱kex chiroybeninquil li Ka̱cua'. Chanchanakex li mo̱s li lochlo xxam ut yo̱ chiroybeninquil lix patrón. 36 Chanchanakex li mo̱s li yo̱queb chiroybeninquil lix patroneb nak ta̱suk'i̱k chak sa' junak sumla̱c. Nak tixtoch' li puerta, sa' junpa̱t te'xte chiru. 37 Us xak reheb li mo̱s li yo̱queb chiroybeninquil lix patroneb. Nak ta̱cuulak li patronej, tixtauheb chi ajo̱queb ru. Relic chi ya̱l ninye e̱re li patronej tixcauresi rib ut tixchunubeb lix mo̱s sa' me̱x ut a'an ajcui' ta̱q'uehok re lix tzacae̱mkeb. 38 Us xak reheb li mo̱s li yo̱keb chiroybeninquil lix patrón, usta tuktu k'ojyi̱n malaj ut sake̱uc re ta̱cuulak. 39 Cheq'uehak retal a'in: Cui ta naxnau li yucua'bej sa' li cab jok'e ho̱nal re li k'ojyi̱n tol-e̱lk laj e̱lk', ta̱yo'lek raj ut inc'a' raj tixcanab chi elk'ac li c'a'ru cuan sa' li rochoch. 40 Jo'can ajcui' la̱ex yo'on cua̱nkex chi oybeni̱nc xban nak inc'a' nequenau jok'e ho̱nal tincuulak la̱in li C'ajolbej. Tincuulak chi ma̱c'a' sa' e̱ch'o̱l, chan li Jesús. 41 Laj Pedro quixye re li Jesús: —At Ka̱cua', ¿ma ca'aj cui' ke la̱o xaye li jaljo̱quil ru a̱tin a'an, malaj ut reheb ajcui' chixjunileb li tenamit?— 42 Ut li Ka̱cua' quixye re: —Li mo̱s li cuan xna'leb ut cha̱bil, a'an li ta̱q'uehek' xcuanquil xban lix patrón sa' xbe̱neb li rech mo̱sil. A'an chic ta̱q'uehok re xtzacae̱mkeb sa' x-o̱ril. 43 Us xak re li mo̱s li yo̱k chixba̱nunquil lix c'anjel sa' xya̱lal nak ta̱c'ulu̱nk lix patrón. 44 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak li patrón a'an, tixk'axtesi sa ruk' chixjunil lix jun cablal. 45 Abanan cui li mo̱s a'an inc'a' us lix na'leb, tixye sa' xch'o̱l, “Lin patrón ta̱ba̱yk chi c'ulu̱nc”. Ut ta̱oc chixsac'baleb li rech mo̱sil jo' cui̱nk jo' ixk ut ta̱oc chi cua'ac, chi uc'ac ut chi cala̱c. 46 Ma̱c'a'ak sa' xch'o̱l nak ta̱c'ulu̱nk lix patrón. Ut lix patrón tixq'ue chixtojbal rix lix ma̱c ut tixtakla sa' xya̱nkeb li inc'a' useb xna'leb. 47 Li mo̱s li naxnau c'a'ru naraj lix patrón ut chi ti̱c ma̱c'a' naxba̱nu, li jun a'an ta̱saq'uek' chi cau. 48 Abanan li mo̱s li inc'a' naxba̱nu li us xban nak inc'a' naxnau c'a'ru naraj lix patrón, li jun a'an tixc'ul ajcui' xtojbal xma̱c. Abanan ca'ch'in ajcui' chiru li tixc'ul li naxnau li c'a'ru naraj lix patrón. Li ani naxnau xya̱lal, mas cui'chic nabal li i̱k cuan sa' xbe̱n. Ut li ani cuan xna'leb chi us, mas cui'chic li i̱k cuan sa' xbe̱n chiru li jun li ma̱c'a' xna'leb, chan. Nacuan ch'a'ajquilal nak junak naxpa̱b li Cristo 49 Li Jesús quixye ajcui': —Chanchan li xinq'ue xam sa' ruchich'och' nak xinchal la̱in xban nak sa' inc'aba' la̱in nabal li ch'a'ajquilal ta̱cua̱nk. Nacuaj ta ac xnume' li ch'a'ajquilal a'in. 50 Abanan tento tinc'ul jun li cubi ha' xbe̱n cua. Ut li cubi ha', a'an li nimla raylal li tinc'ul. Ut yo̱kin chiroybeninquil li ho̱nal a'an chi ra sa' inch'o̱l toj ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱c'ulma̱nk. 51 Ma̱re la̱ex nequec'oxla nak junes tuktu̱quil usilal xinc'am chak sa' ruchich'och'. Inc'a'. Ta̱cua̱nk ajcui' nabal li ch'a'ajquilal. 52 Chalen anakcuan inc'a' chic sa te'cua̱nk li ju̱nk cabal sa' rochocheb xban nak cuan li te'pa̱ba̱nk cue ut cuan inc'a'. Ma̱re cuan o̱b chi cristian sa' li jun cabal. Oxib xic' te'ril li cuib chic. Ut li cuib xic' te'ril li oxib chic. 53 Li yucua'bej xic' ta̱ril li ralal, ut li alalbej xic' ta̱ril lix yucua'. Li na'bej xic' ta̱ril lix co' ut li co'bej xic' ta̱ril lix na'. Ut li na'bej xic' ta̱ril li ralib ut li alibej xic' ta̱ril lix na' lix be̱lom. 54 Li Jesús quixye ajcui' reheb li q'uila tenamit: —Nak nequeril nak yo̱ chi cha̱lc li chok bar na-oc cui' li sak'e, nequeye, “Ho̱n naxq'ue hab”, chanquex. Ut ya̱l ajcui' nak naxq'ue li hab. 55 Ut jo'can ajcui' nak nachal li ik' sa' li sur. Nequeye, “Tik ru li cutan tixq'ue anakcuan,” chanquex. Ut ya̱l ajcui' nak naxq'ue li tik. 56 La̱ex aj ca'pac'al u. Nequenau xq'uebal retal ru li choxa ut li ruchich'och'. Abanan ca'aj cui' a'an nequenau rilbal. Inc'a' nequeq'ue retal li yo̱ chi c'ulma̱nc sa' eb li cutan a'in. 57 ¿C'a'ut nak inc'a' nequeq'ue retal c'a'ru li us te̱ba̱nu? 58 Nak yo̱quex chi xic riq'uin laj rakol a̱tin, yi̱bomak ru le̱ ch'a'ajquil sa' junpa̱t riq'uin li xic' na-iloc a̱cue nak toj ma̱ji' nequexcuulac. Cui inc'a' nacac'am a̱cuib sa' usilal chi junpa̱t, laj rakol a̱tin tatxtakla sa tz'alam. 59 La̱in ninye a̱cue nak inc'a' tat-e̱lk aran cui inc'a' ta̱toj chixjunil li jo' q'uial te'xpatz' a̱cue, chan li Jesús.

Lucas 13

1 Sa' li ho̱nal a'an que'cuulac cuib oxibeb li cui̱nk riq'uin li Jesús ut que'xye re chanru nak laj Pilato quixtakla xcamsinquileb li cui̱nk aj Galilea nak yo̱queb chi mayejac sa' li templo. 2 Ut li Jesús quixye reheb: —¿Ma nequec'oxla la̱ex nak eb li cui̱nk a'an k'axal cui'chic aj ma̱queb chiruheb li rech tenamitil? ¿Ma xban a'an nak que'xc'ul a raylal a'an nak nequeye la̱ex? chan reheb. 3 Tinye e̱re nak inc'a'. Cui la̱ex inc'a' te̱yot' e̱ch'o̱l ut te̱jal e̱c'a'ux, tex-osok' ajcui' la̱ex che̱junilex. 4 ¿C'a'ru nequec'oxla chirixeb li cuakxaklaju chi cui̱nk li que'cam nak li torre li cuan Siloé quit'ane' sa' xbe̱neb? ¿Ma xban nak numtajenak lix ma̱queb a'an chiruheb chixjunileb li cuanqueb Jerusalén nak que'xc'ul chi jo'can? 5 La̱in ninye e̱re nak inc'a'. Ut cui la̱ex inc'a' te̱yot' e̱ch'o̱l ut te̱jal e̱c'a'ux, tex-osok' ajcui' la̱ex, chan li Jesús. Li jun to̱n chi higo li inc'a' nau̱chin 6 Quixye ajcui' li jaljo̱quil ru a̱tin a'in reheb: Jun li cui̱nk cuan jun to̱n xhigo aubil sa' lix ch'och'. Ut quichal chixsic'bal li ru, abanan ma̱c'a' quixtau. 7 Quixye re li cui̱nk li na-iloc re li acui̱mk: —Oxib chihab cuoquic chiroybeninquil ma ta̱u̱chi̱nk li che' a'in, ut inc'a' nau̱chin. Yoc' li che' a'in. ¿C'a'ru aj e nak yo̱k chixlatz'anquil li ch'och' chi inc'a' nau̱chin? chan. 8 Ut li cui̱nk li na-iloc re li acui̱mk quixye re: —Ka̱cua', cana̱k cuan chic jun chihabak. Ut tinbec li ch'och' sa' xto̱n ut tinq'ue xk'emal li ch'och'. 9 Ut cui ta̱u̱chi̱nk, us; ut cui inc'a', ta̱yoc' mokon, chan. Quicuech'i̱c rix li Jesús xban nak naq'uirtesin sa' li hiloba̱l cutan 10 Sa' jun li hiloba̱l cutan, li Jesús yo̱ chixc'utbal li xya̱lal chiruheb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. 11 Ut aran cuan jun li ixk cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Cuakxaklaju chihab roquic lix yajel. C'utzc'u rix li ixk nak nabe̱c ut inc'a' naru naxakli chi ti̱c. 12 Nak quiril li ixk li Jesús quixbok riq'uin ut quixye re: —At ixk, anakcuan q'uirtesinbilat chic.— 13 Ut quixq'ue li ruk' sa' xbe̱n li ixk. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an li ixk quixakli chi ti̱c ut qui-oc chixlok'oninquil li Dios. 14 C'ajo' nak quijosk'o' li nataklan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío xban nak li Jesús quixq'uirtesi li ixk sa' li hiloba̱l cutan. Ut quixye reheb li cuanqueb aran: —Cuakib cutan cuan re nak naru texc'anjelak. Chiruheb a cutan a'an naru nequexchal chi banec' ut inc'a' texcha̱lk chi banec' sa' li hiloba̱l cutan, chan. 15 Ut li Ka̱cua' quichak'oc ut quixye re: —¡Ex aj ca'pac'al u! ¿Ma inc'a' ta bi' te̱hit e̱bo̱yx malaj ut e̱bu̱r sa' li hiloba̱l cutan re nak te̱c'ameb chi uc'ac? 16 Li ixk a'in, a'an xcomoneb li ralal xc'ajol laj Abraham. Ac cuan cuakxaklaju chihab roquic laj tza xch'i'ch'i'inquil. Cui la̱ex nequehit le̱ bo̱yx sa' li hiloba̱l cutan, ¿ma inc'a' ta bi' ta̱ru̱k tinq'uirtesi li ixk a'in sa' li hiloba̱l cutan? chan. 17 Ut riq'uin li c'a'ru quixye li Jesús, quixc'ut xxuta̱neb chixjunileb li yo̱queb chixcuech'inquil rix. Abanan li q'uila tenamit que'saho' xch'o̱l xbaneb li milagro li yo̱ chixba̱nunquil li Jesús. Quijuntak'e̱ta̱c lix nimajcual cuanquilal li Dios riq'uin li riyajil li mostaza 18 —¿C'a'ru ta̱ru̱k tinjuntak'e̱ta cui' lix nimajcual cuanquilal li Dios? chan li Jesús. Ut, ¿c'a'ru chi jaljo̱quil ru a̱tin tinye re xch'olobanquil xya̱lal lix nimajcual cuanquilal li Dios? 19 Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan riyajil li mostaza, li quixc'am jun li cui̱nk ut quirau sa' lix ch'och'. Ut quimok ut quiniman chi us. Nimla che' quicuulac. Ut laj xic'anel xul neque'xyi̱b xsoqueb sa' eb li ruk'. 20 Ut quixye cui'chic: ¿C'a'ru ta̱ru̱k tinjuntak'e̱ta cui' lix nimajcual cuanquilal li Dios? 21 Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan li na-oc chok' xch'amal li caxlan cua. Li ixk quixq'ue ca'ch'in sa' oxib bisoc li c'aj ut quisipo' chixjunil li k'em xban. Moco chixjunileb ta te'oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, usta neque'xye nak aj pa̱baneleb 22 Li Jesús quinume' sa' eb li tenamit ut sa' eb li c'aleba̱l nak yo̱ chi xic Jerusalén ut yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit. 23 Jun reheb li cuanqueb aran quixye re: —At Ka̱cua', ¿ma ya̱l nak inc'a' q'uiheb li te'colek'? chan re. 24 Li Jesús quichak'oc ut quixye: —Jo'can nak q'uehomak e̱ch'o̱l chi oc sa' li oqueba̱l li ca'ch'in ru. Nabaleb raj li te'raj oc, abanan inc'a' te'ru̱k chi oc. 25 Nak acak xtz'ap li oqueba̱l laj e̱chal re li cab, la̱ex texcana̱k chirix cab ut te̱toch' raj chic li puerta ut te̱ye, “Ka̱cua', Ka̱cua', te li puerta chiku”, cha'kex. Abanan a'an ta̱chak'ok ut tixye e̱re, “Inc'a' ninnau e̱ru bar xexchal chak”, cha'ak. 26 Ut la̱ex te̱ye cui'chic re, “¿C'a'ut nak inc'a' ta̱nau ku? La̱o xocua'ac xo-uc'ac kochbenat. Ut la̱at xatc'utuc li xya̱lal chiku sa' li katenamit”, cha'kex. 27 Ut laj e̱chal cab tixye cui'chic e̱re, “Ninye e̱re nak inc'a' ninnau bar xexchal chak. Elenkex chicuu, la̱ex aj ba̱nuhom ma̱usilal”, cha'ak. 28 Nak te̱ril laj Abraham, laj Isaac, laj Jacob ut chixjunileb li profeta cua̱nkeb sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, ut la̱ex inc'a' tex-ocsi̱k, toj aran texya̱bak ut te̱c'uxuxi li ruch e̱re xban xrahil e̱ch'o̱l. 29 Nabaleb li telaje'cha̱lk chak yalak bar jun sut rubel choxa, ut te'c'ojla̱k chi cua'ac sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. 30 Cuanqueb li inc'a' q'uebileb xlok'al arin sa' ruchich'och' te'q'uehek' xlok'al riq'uin li Dios. Ut cuanqueb ajcui' li q'uebileb xlok'al arin sa' ruchich'och'. Eb a'an inc'a' te'xc'ul xlok'al riq'uin li Dios, chan li Jesús. Laj Herodes ta̱raj xcamsinquil li Jesús 31 Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an cuanqueb aj fariseo que'cuulac riq'uin li Jesús chixyebal re: —Elen arin. Ayu xban nak laj Herodes ta̱raj a̱camsinquil, chanqueb. 32 Li Jesús quixye reheb: —Ayukex ut yehomak re laj Herodes li chanchan yac nak anakcuan ut cuulaj la̱in yo̱kin chi isi̱nc ma̱us aj musik'ej ut yo̱kin chi q'uirtesi̱nc. Ut sa' rox li cutan tinchoy lin c'anjel. 33 Abanan tento nak yo̱kin chi xic anakcuan, cuulaj, ut ca'bej. Tento tincuulak Jerusalén re nak tincamsi̱k aran xban nak inc'a' naru ta̱camsi̱k junak profeta sa' jalan na'ajej. Tento nak aran Jerusalén tincamsi̱k, cha'kex re. Li Jesús quiyot'e' xch'o̱l chirilbal li tenamit Jerusalén 34 Ex aj Jerusalén, la̱ex nequecamsiheb li profeta ut nequecuti chi pec eb li neque'takla̱c e̱riq'uin xban li Dios. Nabal sut raj xcuaj e̱colbal jo' nak naxch'utubeb li ral li caxlan rubel lix xic'. Abanan la̱ex inc'a' xeraj. 35 Ut anakcuan le̱ tenamit ta̱cana̱k chi naq'uirnac aj chic ru. Tinye ut e̱re chalen anakcuan inc'a' chic te̱ril cuu toj nak te̱ye, “Osobtesinbil taxak li xchal sa' xc'aba' li Ka̱cua'”, chan li Jesús.

Lucas 14

1 Sa' jun li hiloba̱l cutan li Jesús co̱ chi cua'ac sa' rochoch jun laj fariseo nim xcuanquil. Ut cuanqueb ajcui' cuib oxib laj fariseo yo̱queb chixq'uebal retal li Jesús. 2 Aran cuan jun li cui̱nk sip xakxo chiru li Jesús. 3 Ut li Jesús quixye reheb laj tzolol chak'rab ut reheb laj fariseo: —¿C'a'ru naxye sa' li chak'rab? ¿Ma us q'uirtesi̱nc sa' li hiloba̱l cutan? ¿Malaj ut inc'a' us? chan reheb. 4 Ut eb a'an ti̱c ma̱c'a' que'xye. Tojo'nak li Jesús quixchap li ruk' li cui̱nk ut quixq'uirtesi ut quixye re nak naru ta̱xic. 5 Nak quixsuk'isi rib li Jesús, quixye reheb li cuanqueb aran: —¿Ani junak e̱re la̱ex ta̱t'anek' ta junak xbu̱r malaj ut xbo̱yx sa' xjulel ha', ma inc'a' ta bi' ta̱xic sa' junpa̱t chirisinquil usta hiloba̱l cutan? chan reheb. 6 Ut eb a'an chi ti̱c inc'a' que'xnau xsumenquil. Li Jesús quixye nak inc'a' us li nimobresi̱nc ib 7 Li Jesús quixq'ue retal nak li bokbileb chi cua'ac sa' li cab a'an yo̱queb chixsic'bal ru li na'ajej li neque'q'uehe' cui' li cuanqueb xcuanquil. Jo'can nak quixye jun li jaljo̱quil ru a̱tin reheb. Quixye: 8 —Nak texbokek' sa' junak sumla̱c, mexc'ojla sa' li na'ajej li naq'uehe' reheb li cuanqueb xcuanquil. Ma̱re ta̱cuulak junak chic mas nim xcuanquil che̱ru la̱ex. 9 Ut li xbokoc e̱re ta̱cha̱lk ut tixye e̱re, “Q'uehomak li na'ajej a'in re li cui̱nk a'in”, cha'ak e̱re. Yo̱k chic e̱xuta̱n nak texxic chi c'ojla̱c sa' li na'ajej li neque'c'ojla cui' li ma̱c'a'eb xcuanquil. 10 Jo'can nak ninye e̱re nak texbokek' sa' junak sumla̱c, chexc'ojla̱k sa' li na'ajej li neque'c'ojla cui' li ma̱c'a'eb xcuanquil. Ut li xbokoc e̱re, ta̱cha̱lk ut tixye e̱re, “Quimkex, c'ojlankex arin sa' li cha̱bil na'ajej”, cha'ak e̱re. Chi jo'can ta̱q'uehek' e̱lok'al chiruheb chixjunileb li c'ojc'o̱queb sa' li me̱x e̱rochben. 11 Jo'can nak chixjunileb li neque'xnimobresi ribeb, ta̱cubsi̱k xcuanquileb. Ut chixjunileb li neque'xcubsi ribeb, eb a'an te'q'uehek' xcuanquil, chan li Jesús. 12 Ut quixye ajcui' li Jesús re laj e̱chal cab: —Nak tatq'uehok chi tzaca̱nc, malaj ut ta̱ba̱nu junak nink'e, moco ca'aj cui' ta la̱ cuami̱g ta̱bokeb, chi moco ca'aj cui' eb la̱ cuas ut eb la̱ cui̱tz'in, chi moco ca'aj cui' la̱ cuech'alal, chi moco ca'aj cui' la̱ cuech cabal li biomeb, xban nak eb a'an naru te'xba̱nu ajcui' jun nink'e ut tate'xbok ut te'xq'ue re̱kaj cha̱cuu. 13 Nak ta̱ba̱nu junak li nink'e, ta̱bok ajcui' eb li neba' ut eb li tokol rok ruk', ut eb li ye̱k rok ut eb li mutz', 14 xban nak eb a'an inc'a' ta̱ru̱k te'xq'ue re̱kaj a̱cue. Abanan li Dios tatrosobtesi ut tixq'ue re̱kaj a̱cue nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li ti̱queb xch'o̱l, chan li Jesús re. Li Jesús quixch'olob xya̱lal chirixeb li neque'tz'ekta̱nan re li rusilal li Dios 15 Jun reheb li chunchu̱queb sa' li me̱x quirabi li c'a'ru quixye li Jesús ut quixye re: —Us xak re li ani ta̱tz'ako̱nk chi cua'ac sa' li nink'e sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan. 16 Nak quichak'oc, li Jesús quixye jun li jaljo̱quil ru a̱tin re: Quicuan jun li cui̱nk quixc'u̱b jun nimla nink'e ut nabaleb li quixbokeb chi cua'ac. 17 Nak quicuulac xk'ehil li nink'e, quixtakla lix mo̱s chixyebal reheb li bokbileb nak te'cha̱lk chi cua'ac xban nak ac xya̱lo' li tzacae̱mk. 18 Abanan chixjunileb que'oc xpatz'bal xcuybaleb. Jun quiyehoc: —Xinlok' jun inch'och'. Tento nak tinxic chirilbal. Tintz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱cuy inma̱c xban nak inc'a' tinxic, chan. 19 Ut li jun chic quixye: —Xinlok' o̱b sumal inbo̱yx. Xic cue chirilbaleb. Nintz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱cuy inma̱c, chan. 20 Ut li jun chic quixye: —Toje' xinsumla ut inc'a' chic naru tinxic, chan. 21 Li mo̱s quisuk'i riq'uin lix patrón ut quixye re li c'a'ru que'xye li bokbileb. Quichal xjosk'il li patrón ut quixye re lix mo̱s: —Ayu sa' c'ayil ut sa' eb li be ut ta̱bokeb li neba', eb li tokol rok ruk'eb, eb li ye̱k rokeb ut eb li mutz' ut ta̱c'ameb chak arin, chan. 22 Co̱ li mo̱s ut quixba̱nu jo' quiyehe' re. Nak quisuk'i chak quixye re lix patrón: —Ka̱cua', xinba̱nu jo' xaye cue ut toj cuan nabal li na'ajej, chan. 23 Li patrón quixye re lix mo̱s: —Tatxic chire li tenamit ut sa' c'aleba̱l ut ta̱cuelaji chak ruheb chi cha̱lc sa' li nink'e re nak ta̱nujak li cuochoch, chan. 24 La̱in ninye e̱re nak ma̱ jun reheb li bokbileb xbe̱n cua te'tz'ako̱nk riq'uin li nink'e li xinba̱nu, chan li patrón. Cuan ch'a'ajquilal riq'uin xpa̱banquil li Cristo 25 Nak yo̱ chi xic li Jesús nabaleb li tenamit yo̱queb chi ta̱ke̱nc re. Quixsuk'isi rib li Jesús ut quixye reheb: 26 —Li ani ta̱raj ta̱ke̱nc cue, tento nak tinixra chi tz'akal la̱in chiruheb lix na' xyucua', li rixakil ut eb lix coc'al, ut eb li rech'alal jo' ajcui' lix yu'am. Cui inc'a' tinixra chi tz'akal, li jun a'an moco us ta chok' intzolom. 27 Li ani ta̱raj oc chok' intzolom, tento nak tinixta̱ke ut tixcuy xnumsinquil li raylal usta ta̱camsi̱k sa' inc'aba'. 28 Cui cuan junak e̱re naraj tixyi̱b junak cab najt xteram, ¿ma inc'a' ta bi' ta̱c'ojla̱k xbe̱n cua chixbirbal rix ma cuan tz'akal lix tumin re tixchoy xyi̱banquil li cab? 29 Cui tixq'ue lix cimiento li cab ut inc'a' chic ta̱ru̱k xchoybal, chixjunileb li te'ilok re te'xtiquib xse'enquil. 30 Ut te'xye, —Li cui̱nk a'in quixtiquib cablac ut inc'a' naru xchoybal, cha'keb. 31 ¿Ma cuan ta bi' junak rey ta̱xic chi pletic riq'uin junak chic rey cui inc'a' ta̱c'ojla̱k xbe̱n cua chixc'oxlanquil ma tixcuy pletic rochbeneb laje̱bak mil chi cui̱nk riq'uin li rey jun chic, li yo̱ chi cha̱lc chi pletic rochbeneb junmay mil chi cui̱nk? 32 Ut cui naxc'oxla nak inc'a' ta̱ru̱k, tixtaklaheb lix takl nak toj cua̱nkeb chi najt chixtz'a̱manquil chiru li rey jun chic re nak te'cana̱k sa' usilal chi ribileb rib. 33 Jo'can ajcui' la̱ex. Tento te̱c'oxla chi us c'a'ru te̱ba̱nu xban nak li ani inc'a' naraj xcanabanquil li c'a'ru cuan re, li jun a'an moco us ta ta̱oc chok' intzolom. Li ani inc'a' chic naxcuy xpa̱banquil li Jesús, a'an chanchan li atz'am li inc'a' chic qui' 34 Li atz'am, a'an cha̱bil. Abanan cui inc'a' chic qui', ma̱c'a' chic ta̱oc cui'. 35 Inc'a' chic ta̱usa̱k chok' re li ch'och', chi moco chok' re li mul. Yal re tz'ekec' aj chic. Li ani ta̱raj rabinquil li cua̱tin, chixq'uehak retal li yo̱quin chixyebal.

Lucas 15

1 Nabaleb laj titz'ol toj ut eb laj ma̱c que'cuulac chirabinquil li c'a'ru yo̱ chixyebal li Jesús. 2 Eb laj fariseo ut eb laj tz'i̱b yo̱queb chi cuech'i̱nc ut yo̱queb chixyebal: —Li cui̱nk a'in naxc'am rib sa' usilal riq'uineb laj ma̱c ut nacua'ac rochbeneb, chanqueb. 3 Li Jesús quixye reheb li jaljo̱quil ru a̱tin a'in: 4 ¿Ma cuan junak cui̱nk sa' e̱ya̱nk cua̱nk ta o'c'a̱lak (100) xcarner, cui ta̱sachk junak sa' xya̱nkeb a'an, ma inc'a' raj tixcanab li bele̱laju ro'c'a̱l (99) sa' c'aleba̱l ut ta̱xic chixsic'bal li quisach toj retal tixtau chak? chan. 5 Ut nak tixtau, ta̱sahok' sa' xch'o̱l ut tixq'ue sa' xbe̱n xtel, 6 ut ta̱xic sa' rochoch. Tixch'utubeb li rami̱g ut li rech cabal ut tixye reheb: —Chisahok' sa' kach'o̱l cuochbenex xban nak xintau lin carner li quisach, cha'ak reheb. 7 La̱in tinye e̱re nak jo'can ajcui' sa' choxa. Ta̱cua̱nk nimla sahil ch'o̱lej nak junak aj ma̱c tixyot' xch'o̱l tixjal xc'a'ux chiruheb bele̱laju ro'c'a̱l chi cristian li ac xe'pa̱ban ut ti̱queb chic xch'o̱leb. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li tumin sachenak 8 Ut quixye ajcui' reheb: Kayehak nak junak ixk cuan laje̱bak xtumin. Cui ta̱sachk junak lix tumin, ¿ma inc'a' raj tixloch li xam ut ta̱oc chixmesunquil li cab ut tixsiq'ui toj retal tixtau? 9 Ut nak tixtau, tixch'utubeb li rami̱g ut eb li rech cabal ut tixye reheb: —Chisahok' sa' kach'o̱l cuochbenex xban nak xintau lin tumin li quisach chicuu, cha'ak. 10 La̱in ninye e̱re nak jo'can ajcui' eb lix ángel li Dios te'sahok' sa' xch'o̱leb nak junak aj ma̱c ta̱yot'ek' xch'o̱l ut tixjal xc'a'ux. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li yucua'bej li quixcuy xma̱c li ralal 11 Ut quixye ajcui' reheb li jaljo̱quil ru a̱tin a'in: Jun li cui̱nk quicuan cuib li ralal. 12 Li i̱tz'inbej quixye re lix yucua': —At inyucua', q'ue cue anakcuan la̱ jun cablal li jo' q'uial li tintz'ak la̱in, chan. Tojo'nak li yucua'bej quixjeq'ui lix jun cablal reheb li ralal cuib. 13 Ut ma̱ji' ajcui' najterak nak li i̱tz'inbej quixch'utub chixjunil li c'a'ru cuan re, ut co̱ chi najt sa' jalanil tenamit. Aran quixsach li c'a'ru re nak yo̱ chixk'axbal li cutan chi jo' ma̱jo'. 14 Ut nak ac xsach chixjunil li c'a'ru cuan re, quicuan jun nimla cue'ej sa' li tenamit a'an. Ut li al yo̱ chixcuybal xtz'ocajic. 15 Jo'can nak co̱ riq'uin jun li cui̱nk cuan sa' li tenamit a'an chixpatz'bal xtrabaj. Ut li cui̱nk a'an quixtakla sa' c'aleba̱l chi iloc a̱k. 16 Quiraj raj xcua'bal xcuaheb li a̱k xban nak ta̱tz'oca̱k. Abanan inc'a' que'xq'ue ca'ch'inak re. 17 Quijultico' re chanru nak quicuan sa' rochoch lix yucua' ut quixye sa' xch'o̱l: —Nabaleb aj c'anjel cuanqueb sa' rochoch lin yucua' ut numtajenak xcuaheb. Ut la̱in arin osoc' cue xban tz'oca̱c. 18 Tinxic cui'chic sa' rochoch lin yucua' ut tinye re, “At inyucua', xinma̱cob chiru li Dios jo' ajcui' cha̱cuu la̱at. 19 Ma̱cua' chic inc'ulub nak tinc'aba'in a̱cualal. China̱c'ul ban jo' junak a̱mo̱s,” cha'akin re, chan sa' xch'o̱l. 20 Sa' junpa̱t quicuacli ut quisuk'i sa' rochoch lix yucua'. Toj cuan ajcui' chak chi najt nak qui-ile' xban lix yucua'. Ut li yucua'bej quiril xtok'oba̱l ru. Co̱ sa' a̱nil chixc'ulbal li ralal. Quixk'alu ut quirutz' ru. 21 Ut li ralal quixye re: —At inyucua', xinma̱cob chiru li Dios jo' ajcui' cha̱cuu la̱at. Ma̱cua' chic inc'ulub nak tinc'aba'in a̱cualal, chan re lix yucua'. 22 A'ut li yucua'bej quixye reheb lix mo̱s: —Sic'omak chak sa' junpa̱t li cha̱bil t'icr ut q'uehomak chirix. Q'uehomak xmatk'ab chi ru'uj ruk' ut q'uehomak xxa̱b chi rok. 23 Ut c'amomak chak li ch'ina cuacax, li ch'olaninbil chi us. Camsihomak ut tonink'ei̱k, 24 xban nak li cualal a'in chanchan camenak nak xcuan chak. A'ut anakcuan xsuk'i cui'chic chi yo'yo. Sachenak nak xcuan ut xtauman cui'chic, chan. Ut que'oc chi nink'ei̱c. 25 Ut li asbej cuan chak sa' c'aleba̱l. Nak yo̱ chi cuulac sa' cab, quirabi li son ut li xajoc. 26 Quixbok jun li mo̱s ut quixpatz' re c'a'ru yo̱queb sa' cab. 27 Li mo̱s quixye re: —Xsuk'i chak la̱ cui̱tz'in ut la̱ yucua' xtakla xcamsinquil li ral li cuacax li ch'olaninbil chi us, xban nak la̱ cui̱tz'in xsuk'i cui'chic chi cau ut chi sa sa' xch'o̱l, chan. 28 Nak li asbej quirabi li c'a'ru quixye li mo̱s, quichal xjosk'il, ut inc'a' quiraj oc sa' li rochoch. Ut li yucua'bej qui-el chirix cab ut quixtz'a̱ma chiru nak ta̱oc. 29 Li asbej quichak'oc ut quixye re lix yucua': —At inyucua', la̱at nacanau nak nabal chihab xinc'anjelac cha̱cuu ut ma̱ jun sut xink'et la̱ cua̱tin. Ut ma̱ jun cua xaq'ue junak inch'ina chiba̱t re nak tinnink'ei̱k cuochbeneb li cuami̱g. 30 Abanan anakcuan xc'ulun la̱ cualal a'in li quisachoc re la̱ jun cablal riq'uineb li ixk li neque'xc'ayi rib ut la̱at xatakla xcamsinquil chok' re li ch'ina cuacax li ch'olaninbil chi us, chan li asbej. 31 Li yucua'bej quixye re: —At cualal, la̱at junelic cuancat cuiq'uin ut chixjunil li c'a'ru cuan cue, a'an a̱cue ajcui' la̱at. 32 Abanan tento nak tonink'ei̱k anakcuan ut ta̱sahok' sa' kach'o̱l xban nak la̱ cui̱tz'in chanchan camenak nak xcuan; abanan xsuk'i cui'chic chi yo'yo. Quisach ut xtauman cui'chic, chan li yucua'bej.

Lucas 16

1 Li Jesús quixye reheb lix tzolom li jaljo̱quil ru a̱tin a'in: Quicuan jun li cui̱nk k'axal biom ut quicuan jun xmerto̱m. Cuanqueb li que'jitoc chirix li merto̱m chiru li patrón ut que'xye re: —La̱ merto̱m yo̱ chixsachbal la̱ biomal, chanqueb re. 2 Jo'can nak quixbok lix merto̱m ut quixye re: —¿C'a'ru xya̱lal li yo̱quin chirabinquil cha̱cuix? Ta̱k'axtesi la̱ cue̱nt nak xatcuan chi c'anjelac xban nak inc'a' chic tatcana̱k chok' inmerto̱m, chan re. 3 Ut li merto̱m quixye sa' xch'o̱l: —¿C'a'ru tinba̱nu anakcuan xban nak lin patrón tinrisi sa' lin c'anjel? Inc'a' tincuy li cacuil c'anjel ut tinxuta̱na̱k chi xic chixtz'a̱manquil c'a'ru cue chire cablal. 4 Anakcuan ninnau c'a'ru tinba̱nu re nak cua̱nkeb li tine'xc'ul sa' rochocheb nak tin-isi̱k chi merto̱mil, chan sa' xch'o̱l. 5 Quixbokeb chak chi xju̱nkaleb li cuanqueb xc'as riq'uin lix patrón. Ut quixye re li xbe̱n: —¿Jo' nimal la̱ c'as riq'uin lin patrón? chan. 6 Ut li cui̱nk quixye re: —O'c'a̱l (100) barril chi aceite, chan. Ut li merto̱m quixye re: —Cue' li hu li tz'i̱banbil cui' retalil la̱ c'as. Chunlan ut jal sa' junpa̱t. Laje̱b roxc'a̱l (50) aj chic ta̱tz'i̱ba retalil chiru li hu a'in, chan. 7 Ut quixye cui'chic re li jun chic: —Ut la̱at, ¿jo' nimal la̱ c'as? chan. Ut li cui̱nk quixye: —O'c'a̱l (100) bisoc chi trigo, chan. Li merto̱m quixye re: —Cue' li hu li tz'i̱banbil cui' retalil la̱ c'as. Jal ut ca̱c'a̱l (80) bisoc aj chic ta̱tz'i̱ba retalil chiru li hu a'in, chan. 8 Ut li patrón quisach xch'o̱l chirilbal nak k'axal cuan xna'leb li merto̱m li inc'a' us xna'leb. Eb li inc'a' neque'xnau li xya̱lal k'axal se̱beb xch'o̱l chixc'oxlanquil chanru tixtenk'a rib, usta inc'a' us tixba̱nu reheb li ras ri̱tz'in. K'axal se̱beb xch'o̱l chiruheb li ralal xc'ajol li Dios. 9 Cuan li neque'xba̱nu li inc'a' us riq'uin lix biomal. Abanan, la̱in ninye e̱re, cheba̱nu usilal reheb le̱ ras e̱ri̱tz'in riq'uin le̱ biomal sa' ruchich'och'. Ut nak ta̱lajk ta̱osok' le̱ biomal, texc'ulek' sa' li na'ajej li ma̱c'a' roso'jic. 10 Li ani ti̱c xch'o̱l chixba̱nunquil li yal ca'ch'in, ti̱cak ajcui' xch'o̱l chixba̱nunquil li nabal. Ut li ani inc'a' ti̱c xch'o̱l chixba̱nunquil li yal ca'ch'in, inc'a' ajcui' ti̱cak xch'o̱l chixba̱nunquil li nabal. 11 Cui la̱ex inc'a' nequenau xra̱bal li biomal sa' ruchich'och', ¿chan ta cui' ru nak tixc'ojob xch'o̱l li Dios chixq'uebal e̱re li tz'akal biomal? 12 Ut cui inc'a' nequenau xra̱bal li c'a'ru re jalan, ¿chan ta cui' ru nak ta̱k'axtesi̱k e̱re la̱ex li c'a'ru tz'akal e̱re? 13 Ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱c'anjelak chiru cuib chi patrón. Ma̱re tixra li jun ut xic' ta̱ril li jun chic, malaj ut xic' ta̱ril li jun ut tixra li jun chic. Inc'a' naru texc'anjelak chiru li Dios cui junes le̱ biomal nequec'oxla. 14 Nak eb laj fariseo que'rabi li quixye li Jesús, que'oc chixse'enquil xban nak neque'xra lix biomaleb. 15 Ut li Jesús quixye reheb: —La̱ex nequeti̱cobresi e̱ch'o̱l e̱junes chiruheb li tenamit. Abanan li Dios naxnau chanru le̱ na'leb. Li c'a'ru k'axal lok' chiruheb li cui̱nk sa' ruchich'och', a'an tz'ekta̱nanbil xban li Dios. Li chak'rab ut lix nimajcual cuanquilal li Dios 16 Chixjunil li tijleb li que'xc'ut eb li profeta junxil, jo' ajcui' lix chak'rab laj Moisés, quirake' xyebal nak laj Juan laj Cubsihom Ha' quic'ulun chixch'olobanquil resil nak cha̱lc re lix nimajcual cuanquilal li Dios. Ut nabaleb yo̱queb chixyalbal xk'e chi oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. 17 Li choxa ut li ruchich'och', a'an moco ch'a'aj ta nak ta̱osok'. Abanan ma̱ jun li a̱tin li tz'i̱banbil sa' li chak'rab, ta̱ru̱k ta̱isi̱k xcuanquil, usta k'axal ca'ch'in. 18 Li ani tixjach rib riq'uin li rixakil ut ta̱sumla̱k riq'uin jalan chic ixk, a'an tixmux ru lix sumlajic. Ut li cui̱nk li ta̱sumla̱k riq'uin junak ixk li ac xjach rib riq'uin lix be̱lom, tixmux ru lix sumlajic. Li cui̱nk biom ut laj Lázaro 19 Quicuan jun li cui̱nk biom. Naxtikib rib riq'uin cha̱bil t'icr k'axal terto xtz'ak ut rajlal cutan nanink'ei̱c. 20 Quicuan ajcui' jun li cui̱nk neba' aj Lázaro xc'aba'. Xox rix. Rajlal naxchunub rib chire li oqueba̱l re li rochoch li biom. 21 Naxra raj ru xtzacanquil xc'aj li cua li nat'ane' sa' xbe̱n xme̱x li biom. Eb li tz'i' neque'chal riq'uin ut neque'xrek' ru lix xox. 22 Quicuulac xk'ehil nak quicam li neba' ut quic'ame' xbaneb li ángel toj sa' choxa bar cuan cui' laj Abraham. Ut quicam ajcui' li biom ut quimuke'. 23 Nak ac cuan sa' xbalba, yo̱ chixc'ulbal li raylal aran. Qui-iloc takec' ut quiril laj Abraham ut laj Lázaro cuan chixc'atk. 24 Quixjap re ut quixye: —Ka̱cua' Abraham, chacuil taxak xtok'oba̱l cuu. Chatakla laj Lázaro chintenk'anquil. Chixt'akresi chak li ru'uj ruk' sa' ha' ut tolxquehobresi li ru'uj cuak' xban nak c'ajo' li raylal yo̱quin chixc'ulbal sa' li xam a'in, chan. 25 Ut laj Abraham quixye re: —At cuas cui̱tz'in, julticak a̱cue nak toj yo'yo̱cat sa' ruchich'och' nabal a̱biomal ut k'axal sa nak xatcuan. Ut laj Lázaro c'ajo' li raylal quixc'ul. Anakcuan c'ojobanbil xch'o̱l laj Lázaro arin ut la̱at k'axal ra cuancat. 26 Ut cuan jun nimla chamal jul naramoc re li na'ajej cuanco cui'. Ut ma̱ jun ke ta̱ru̱k ta̱numek' re ta̱xic e̱riq'uin, chi moco la̱ex ta̱ru̱k texnumek' chak arin, chan laj Abraham re li biom. 27 Tojo'nak li biom quixye re: —Tintz'a̱ma cha̱cuu, at Ka̱cua' Abraham, takla laj Lázaro sa' rochoch lin yucua'. 28 Aran cuanqueb o̱b li cui̱tz'in. Chatakla xch'olobanquil xya̱lal chiruheb re nak eb a'an inc'a' te'cha̱lk sa' li na'ajej a'in chi c'uluc raylal, chan. 29 Laj Abraham quixye re: —Cuan riq'uineb li hu li tz'i̱banbil xban laj Moisés, ut eb li profeta. Che'xq'uehak retal li c'a'ru tz'i̱banbil sa' li hu a'an, chan. 30 Quichak'oc li biom ut quixye: —Inc'a' tz'akal a'an, Ka̱cua' Abraham. Abanan cui junak camenak ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo ut ta̱xic riq'uineb, te'yot'ek' raj xch'o̱l ut te'xjal raj xc'a'uxeb, chan. 31 A'ut laj Abraham quixye re: —Cui inc'a' neque'rabi li quixye laj Moisés ut eb li profeta, inc'a' ajcui' te'pa̱ba̱nk usta ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo junak sa' xya̱nkeb li camenak, chan laj Abraham.

Lucas 17

1 Li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Junelic cuan li po'oc ch'o̱l. Abanan raylal cha̱lel sa' xbe̱n li ani tixpo' xch'o̱l li ras ri̱tz'in. 2 K'axal raj us chok' re a'an nak ta̱cutek' sa' xchamal li palau chi bac'bo junak nimla pec chi xcux chiru nak tixpo' xch'o̱l junak li toj k'un xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l. 3 Cheq'uehak retal chanru le̱ na'leb. Cui ta̱ma̱cobk cha̱cuu la̱ cuas a̱cui̱tz'in, chak'usak. Ut cui ta̱yot'ek' xch'o̱l ut tixjal xc'a'ux, chacuyak xma̱c. 4 Usta ta̱ma̱cobk cha̱cuu cuukubak sut chiru li jun cutan ut cuukub sut tixpatz' xcuybal cha̱cuu ut tixye nak inc'a' chic tixba̱nu, tento nak ta̱cuy xma̱c, chan li Jesús. 5 Eb li apóstol que'xye re li Ka̱cua': —At Ka̱cua', choa̱tenk'a taxak re nak cua̱nk kapa̱ba̱l chi tz'akal, chanqueb. 6 Ut li Ka̱cua' quixye reheb: —Usta ca'ch'in ajcui' le̱ pa̱ba̱l cuan jo' li riyajil li mostaza, ta̱ru̱k raj te̱ye re li che' a'in, “Mich' a̱cuib ut au a̱cuib sa' li palau” ut li che' tixba̱nu raj jo' te̱ye re, chan. 7 Kayehak nak junak e̱re cuan xmo̱s yo̱k chak chi c'alec malaj ut chi iloc queto̱mk. Nak acak xchoy lix c'anjel lix mo̱s, ta̱suk'i̱k sa' cab. ¿Ma ta̱yehek' ta bi' re xban lix patrón, “Ocan, c'ojlan ut cua'in”? 8 Inc'a'. Ta̱yehek' ban re: “Chac'u̱b cuan intzacae̱mk ut chatc'anjelak chicuu. Nak acak xinrake' chi cua'ac, naru tatcua'ak la̱at.” 9 ¿Ma tixbantioxi re lix mo̱s nak quixba̱nu li quitakla̱c xba̱nunquil? La̱in ninye nak inc'a'. 10 Jo'can ajcui' la̱ex. Nak ac xeba̱nu li xextakla̱c cui', cheyehak: “La̱o aj c'anjel cha̱cuu. Ca'aj cui' li jo' q'uial xoa̱takla cui' xkaba̱nu. Jo'can nak ma̱bantioxi chiku”, cha'akex, chan li Jesús reheb. Li Jesús quixq'uirtesiheb li laje̱b chi cui̱nk saklepeb rix ut jun ajcui' quibantioxin chiru 11 Nak yo̱ chi xic Jerusalén, li Jesús quinume' sa' li na'ajej li neque'xc'ul cui' rib li tenamit Samaria ut Galilea. 12 Nak yo̱ chi cuulac sa' jun li c'aleba̱l, que'chal chixc'ulbal laje̱b li cui̱nk saklep rixeb. Eb a'an najt que'xakli riq'uin li Jesús. 13 Ut que'xjap reheb chixyebal: —At Jesús, at aj tzolonel, chacuuxta̱na taxak ku, chanqueb. 14 Nak quirilebli Jesús quixye reheb: —Ayukex riq'uineb laj tij ut c'utumak chak e̱rib chiruheb, chan reheb. Ut nak yo̱queb chi xic, que'q'uira. 15 Jun reheb li cui̱nk quiril nak quiq'uira, quisuk'i riq'uin li Jesús ut yo̱ chixlok'oninquil li Dios chi cau xya̱b xcux. 16 Quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixbantioxi chiru. Li cui̱nk a'an aj Samaria. 17 Quixye li Jesús: —¿Ma ma̱cua' ta bi' laje̱b chi cui̱nk li xinq'uirtesi? ¿Bar cuanqueb li bele̱b chic? 18 ¿Ma ca'aj cui' li jun a'in li ma̱cua' aj judío xsuk'i chixlok'oninquil li Dios? chan. 19 Tojo'nak quixye re li cui̱nk: —Xaklin ut tatxic. Xatq'uira xban nak xatpa̱ban, chan. Li Jesús quixye nak lix nimajcual cuanquilal li Dios ac cuan riq'uineb 20 Eb laj fariseo que'xpatz' re li Jesús jok'e ta̱cha̱lk lix nimajcual cuanquilal li Dios. Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Lix cuanquilal li Dios moco cua̱nk ta retalil lix c'ulunic re nak te̱nau jok'e xk'ehil. 21 Chi moco te'xye, “cuan arin” chi moco te'xye, “le' cuan”, xban nak lix cuanquilal li Dios ac cuan sa' e̱ya̱nk la̱ex, chan. Li Jesús quixye chanru nak ta̱c'ulu̱nk cui'chic 22 Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Ta̱cuulak xk'ehil nak la̱ex te̱ra ru rilbal lin c'ulunic la̱in li C'ajolbej, abanan inc'a' te̱ril cuu. 23 Ut te'xye e̱re, “cue' arin” malaj ut “cuan toj le'”. Abanan mexxic chirilbal chi moco te̱ta̱keheb. 24 Sa' xk'ehil lin c'ulunic la̱in li C'ajolbej chanchanakin li rak' ca̱k nak narepoc chak ut naxcutanobresi chixjunil ru li choxa. La̱in moco chi mukmu ta tinc'ulu̱nk. 25 Abanan tento nak la̱in li C'ajolbej tinrahobtesi̱k ut tintz'ekta̱na̱k xbaneb li cuanqueb sa' ruchich'och' sa' eb li cutan a'in. 26 Jo' quic'ulman sa' eb li cutan nak toj cua̱nk laj Noé sa' ruchich'och', jo'can ajcui' ta̱c'ulma̱nk nak ta̱cuulak xk'ehil lin c'ulunic la̱in li C'ajolbej. 27 Sa' eb li cutan a'an li tenamit yo̱queb chi cua'ac ut yo̱queb chi uc'ac. Yo̱queb chi sumla̱c ut yo̱queb chi sumuba̱nc toj quicuulac xk'ehil nak laj Noé qui-oc sa' li jucub cab. Nak ma̱c'a' sa' xch'o̱leb quichal li but'i ha' ut quilajxsacheb chixjunileb li inc'a' que'oc sa' li jucub cab. 28 Ta̱c'ulma̱nk jo' quic'ulman sa' eb li cutan nak laj Lot toj cua̱nk sa' ruchich'och'. Chixjunileb yo̱queb chi tzaca̱nc ut yo̱queb chi uc'ac. Yo̱queb chi lok'oc ut yo̱queb chi c'ayi̱nc. Yo̱queb chi a̱uc ut yo̱queb chi cablac. 29 Abanan sa' li cutan nak laj Lot qui-el sa' li tenamit Sodoma, nak ma̱c'a' sa' xch'o̱leb, quichal chak sa' choxa xam ut azufre ut quilajxsacheb chixjunileb. 30 Jo'can ajcui' ta̱c'ulma̱nk nak tinc'ulu̱nk cui'chic la̱in li C'ajolbej. Ma̱c'a'ak sa' xch'o̱leb li tenamit. 31 Sa' li cutan nak tinc'ulu̱nk, li ani cua̱nk chak sa' xbe̱n li rochoch ut li c'a'ru re cua̱nk sa' li cab, micube chak chixxocbal. Jo'can ajcui' li cua̱nk chak sa' c'aleba̱l, inc'a' ta̱suk'i̱k sa' li rochoch. 32 Chijulticok' e̱re li c'a'ru quixc'ul li rixakil laj Lot nak quiraj raj suk'i̱c. 33 Li ani ta̱raj xcolbal rix lix yu'am arin sa' ruchich'och', ta̱sachk chiru. Ut li ani ta̱sachk lix yu'am chiru, a'an ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic. 34 Ut tinye ajcui' e̱re: Sa' li ho̱nal a'an nak tinc'ulu̱nk, cua̱nkeb cuib yo̱keb chi cua̱rc sa' jun chi cuarib. Jun aj pa̱banel ut jun ma̱cua'. Laj pa̱banel ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic li ma̱cua' aj pa̱banel, a'an ta̱canaba̱k. 35 Ut cuib li ixk yo̱keb chi que'ec sa' jun li que'leb, jun aj pa̱banel ut li jun chic ma̱cua' aj pa̱banel. Ut laj pa̱banel ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic li ma̱cua' aj pa̱banel, a'an ta̱canaba̱k. 36 Cua̱nkeb cuib chi cui̱nk sa' li c'aleba̱l, jun aj pa̱banel ut li jun chic ma̱cua' aj pa̱banel. Laj pa̱banel ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic, li ma̱cua' aj pa̱banel, ta̱canaba̱k, chan li Jesús. 37 Eb lix tzolom que'xpatz' re: —¿Bar ta̱c'ulma̱nk li yo̱cat chixyebal? chanqueb. Ut li Jesús quixye reheb: —La̱ex nequenau nak bar cuan cui' junak li camenak, aran ajcui' te'ch'utla̱k eb li so'sol, chan.

Lucas 18

1 Li Jesús quixye li jaljo̱quil ru a̱tin a'in reheb lix tzolom re xc'utbal chiruheb nak tento te'tijok junelic ut inc'a' ta̱ch'ina̱nk xch'o̱leb. 2 Quixye reheb: Sa' jun li tenamit quicuan jun aj rakol a̱tin inc'a' naxxucua ru li Dios, chi moco naxq'ue sa' xnak' ru li cristian. 3 Ut quicuan ajcui' sa' li tenamit a'an jun li xma̱lca'an cuan jun lix ch'a'ajquilal. Rajlal yo̱ chi xic riq'uin laj rakol a̱tin chixtz'a̱manquil lix tenk'anquil ut naxye re: —Ba̱nu usilal, charak a̱tin sa' xbe̱neb li xic' neque'iloc cue, chan. 4 Ut laj rakol a̱tin inc'a' quiraj. Abanan mokon quixye sa' xch'o̱l: —La̱in inc'a' ninxucua ru li Dios chi moco eb li cui̱nk ninq'ueheb sa' xnak' cuu. 5 Abanan xban nak yo̱quin chi titz'c chirabinquil li ixk a'in, tinrak a̱tin sa' xbe̱neb li xic' neque'iloc re. Ma̱re yo̱k chinch'i'ch'i'inquil junelic, chan sa' xch'o̱l. 6 Ut li Ka̱cua' quixye reheb: —Q'uehomak retal c'a'ru quixye laj rakol a̱tin li inc'a' ti̱c xch'o̱l. Usta inc'a' ti̱c xch'o̱l, laj rakol a̱tin quixtenk'a li xma̱lca'an re nak inc'a' chic ta̱ch'i'ch'i'i̱k xban. 7 ¿Ma toja' ta chic li Dios inc'a' tixcoleb li sic'bileb ru xban? ¿Ma ta̱ba̱yk ta bi' chixsumenquil li c'a'ru te'xtz'a̱ma li neque'ya̱ban re lix c'aba' chi k'ek chi cutan? 8 La̱in tinye e̱re nak li Dios tixcoleb chi junpa̱t. Abanan la̱in ninc'oxla, ¿jarub ta cui' li cauhakeb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l? Ut, ¿jarubeb ta cui' li yo̱keb chi tijoc nak tinc'ulu̱nk cui'chic sa' ruchich'och' la̱in li C'ajolbej? Laj fariseo ut laj titz'ol toj que'co̱eb chi tijoc sa' li templo 9 Ut li Jesús quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb li neque'xc'oxla nak cha̱bileb ut neque'xtz'ekta̱naheb li jun ch'ol chic. Quixye reheb: 10 Cuib li cui̱nk co̱eb sa' li templo chi tijoc. Li jun, a'an aj fariseo. Ut li jun chic aj titz'ol toj. 11 Laj fariseo quixxakab rib ut quitijoc chi cau xya̱b xcux ut quixye: —At inDios, la̱in ninbantioxi cha̱cuu nak ma̱cua'in jo'queb li jun ch'ol chic. A'an eb aj e̱lk'eb, aj ba̱nuhom ma̱usilal, ut aj muxuleb caxa̱r. La̱in ma̱cua'in jo' laj titz'ol toj a'an. 12 Ca' sut ninba̱nu in-ayu̱n chiru li jun xama̱n. Ut rajlal ninq'ue li junju̱nk sa' xlaje̱tkil re chixjunil li jo' q'uial li ninc'ul, chan laj fariseo sa' lix tij. 13 Abanan laj titz'ol toj najt quixq'ue chak rib ut quixxulub lix jolom. Yo̱ chixtenbal li re xch'o̱l chi ruk' xban xrahil xch'o̱l ut quixye: —At inDios, la̱in aj ma̱c. Chacuuxta̱na taxak cuu, chan. 14 La̱in ninye e̱re nak laj titz'ol toj, a'an li quisuk'i sa' rochoch chi ti̱cobresinbil chic lix ch'o̱l. Ut laj fariseo inc'a', xban nak li ani naxnimobresi rib, a'an ta̱cubsi̱k xcuanquil. Ut li ani naxcubsi rib, a'an ta̱q'uehek' xcuanquil, chan li Jesús. Li Jesús quirosobtesiheb li coc'al 15 Sa' jun li cutan cuanqueb li que'xc'am chak lix coc'aleb riq'uin li Jesús re nak tixq'ue li ruk' sa' xbe̱neb ut ta̱rosobtesiheb. Ut eb lix tzolom li Jesús que'xq'ue retal nak que'c'ame' chak li coc'al riq'uin ut que'oc chixk'usbaleb lix na' xyucua'eb. 16 Ut li Jesús quixbokeb lix tzolom riq'uin ut quixye reheb: —Canabomakeb li coc'al chi cha̱lc cuiq'uin. Me̱ram chiruheb xban nak reheb a'an lix nimajcual cuanquilal li Dios. 17 Relic chi ya̱l tinye e̱re li ani inc'a' k'un xch'o̱l chinpa̱banquil jo'queb li coc'al a'in, a'an inc'a' ta̱oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan. Jun li cui̱nk biom quia̱tinac riq'uin li Jesús 18 Jun li cui̱nk nim xcuanquil sa' xya̱nkeb laj judío quia̱tinac riq'uin li Jesús ut quixye re: —At cha̱bil tzolonel, ¿c'a'ru ta̱ru̱k tinba̱nu re nak tincue̱chani li yu'am chi junelic? chan. 19 Li Jesús quixye re: —¿C'a'ut nak nacaye cha̱bil cue cui inc'a' nacanau anihin la̱in? Jun ajcui' li cha̱bil ut a'an li Dios. 20 La̱at ac nacanau c'a'ru naxye sa' li chak'rab: Matmuxuc caxa̱r. Ma̱camsi a̱cuas a̱cui̱tz'in. Mat-elk'ac. Matyo'oban tic'ti' chirix a̱cuas a̱cui̱tz'in. Cha-oxlok'i la̱ na' a̱yucua', chan li Jesús re. 21 Li cui̱nk quichak'oc ut quixye: —Chixjunil a'in ac yo̱quin ajcui' chak chixba̱nunquil chalen sa' inca'ch'inal, chan. 22 Nak quirabi li c'a'ru quixye li cui̱nk, li Jesús quixye re: —Jun chic toj ma̱ji' nacaba̱nu. C'ayi chixjunil li c'a'ru cuan a̱cue ut ta̱si lix tz'ak reheb li neba' ut ta̱cua̱nk a̱biomal sa' choxa. Nak ac xaba̱nu a'an, tatcha̱lk ut tina̱ta̱ke, chan li Jesús re. 23 Nak quirabi li quixye li Jesús, c'ajo' nak quiraho' sa' xch'o̱l li cui̱nk xban nak nabal lix biomal cuan. 24 Li Jesús quixq'ue retal nak quiraho' sa' xch'o̱l li cui̱nk ut quixye: —C'ajo' xch'a'ajquil chok' re junak biom oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. 25 Ma̱min ta̱ru̱k ta̱numek' junak nimla xul camello sa' ru junak cu̱x. Jo'can ajcui' li biom. Ma̱ jok'e ta̱ru̱k ta̱oc sa' xnimajcual cuanquilal li Dios cui ca'aj cui' lix biomal naxc'oxla, chan li Jesús. 26 Eb li que'abin re li quixye li Jesús, que'chak'oc ut que'xye: —¿Aniheb li ta̱ru̱k te'colek' chi jo'canan? chanqueb. 27 Li Jesús quixye reheb: —Li c'a'ru ch'a'aj xba̱nunquil chiru li cui̱nk, chiru li Dios moco ch'a'aj ta xba̱nunquil, chan. 28 Laj Pedro quixye re li Jesús: —La̱o xkacanab chixjunil li c'a'ru ke xban a̱ta̱kenquil, chan. 29 Li Jesús quixye: —Relic chi ya̱l tinye e̱re, li ani naxcanab li c'a'ru re sa' inc'aba' la̱in, tixc'ul re̱kaj. Li ani naxcanab li rochoch, lix na' xyucua', li ras ri̱tz'in, li rixakil, malaj ut lix coc'al sa' xc'aba' lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an tixc'ul re̱kaj. 30 K'axal nabal cui'chic li re̱kaj tixc'ul sa' li ruchich'och' a'in, jo' ajcui' sa' li choxa tixc'ul li junelic yu'am, chan li Jesús. Li Jesús quixye cui'chic resil lix camic 31 Tojo'nak li Jesús quixc'ameb xjuneseb lix tzolom cablaju ut quixye reheb: —Anakcuan toxic Jerusalén re nak ta̱tz'aklok ru chixjunil li tz'i̱banbil xbaneb li profeta chicuix la̱in li C'ajolbej. 32 Tink'axtesi̱k sa' ruk'eb li ma̱cua'eb aj judío. Tine'xhob, tine'xsac' ut tine'xchu̱ba. 33 Ut nak acak xine'xsac' chi us, tine'xcamsi. Abanan sa' rox li cutan tincuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, chan li Jesús. 34 Ut eb lix tzolom chi ti̱c inc'a' que'xtau ru li quixye li Jesús xban nak ch'a'aj xtaubal ru chiruheb. Li Jesús quixq'uirtesi jun li mutz' nak yo chi cuulac Jericó 35 Nak li Jesús yo̱ chi cuulac Jericó, cuan jun li cui̱nk mutz' ru c'ojc'o chire li be. Yo̱ chixtz'a̱manquil c'a'ru re. 36 Nak quirabi li q'uila tenamit yo̱queb chi numec', li mutz' quixpatz' c'a'ru yo̱ chi c'ulma̱nc. 37 Que'xye re nak li Jesús aj Nazaret yo̱ chi numec'. 38 Li mutz' quixjap re ut quixye: —¡At Jesús, ralalat xc'ajol laj David, la̱at li yo̱co cha̱cuoybeninquil. Chacuuxta̱na taxak cuu! chan. 39 Ut eb li tenamit li yo̱queb chi numec' que'oc chixk'usbal ut que'xye re: —Matchokin, chanqueb re. Abanan li mutz' k'axal cui'chic cau quixjap re ut quixye: —At ralalat xc'ajol laj David, chacuuxta̱na cuu, chan. 40 Nak quirabi li quixye li mutz', li Jesús quixakli ut quixtakla xc'ambal li mutz'. 41 Nak quic'ame' riq'uin, li Jesús quixye re: —¿C'a'ru ta̱cuaj tinba̱nu a̱cue? chan. Ut li mutz' quixye: —Ka̱cua', tincuaj nak ta̱ilok li xnak' cuu, chan. 42 Li Jesús quixye re: —Chi-ilok li xnak' a̱cuu. Xatq'uira xban nak xapa̱b nak cuan incuanquil cha̱q'uirtesinquil, chan. 43 Ut sa' junpa̱t qui-iloc li mutz' ut co̱ chirixeb. Yo̱ chixlok'oninquil li Dios. Ut nak que'ril li c'a'ru quic'ulman, chixjunileb li tenamit que'xq'ue xlok'al li Dios.

Lucas 19

1 Nak quicuulac Jericó, li Jesús yo̱ chi numec' sa' li tenamit. 2 Aran cuan jun li cui̱nk biom aj Zaqueo xc'aba'. Li cui̱nk a'an, a'an li nataklan sa' xbe̱neb laj titz'ol toj. 3 Ta̱raj xnaubal ani li Jesús. Abanan xban nak k'axal nabaleb li tenamit, inc'a' quiru rilbal xban nak ca'ch'in rok. 4 Jo'can nak co̱ sa' a̱nil chi ubej ut quitake' sa' ru'uj jun li che' sicómoro xc'aba' re nak ta̱ru̱k ta̱ril li Jesús xban nak aran toxnumek'. 5 Nak yo̱ chi numec' aran, li Jesús qui-iloc takec'. Quiril laj Zaqueo ut quixye re: —At Zaqueo, cuben chak chi junpa̱t xban nak tento nak tinhila̱nk sa' la̱ cuochoch anakcuan, chan. 6 Ut laj Zaqueo quicube sa' junpa̱t ut quixc'ul li Jesús sa' rochoch chi sa sa' xch'o̱l. 7 Nak li q'uila tenamit que'ril nak li Jesús qui-oc sa' rochoch laj Zaqueo, que'po' ut que'xye: —X-oc chi hila̱nc sa' rochoch jun cui̱nk aj ma̱c, chanqueb. 8 Nak yo̱queb chi cua'ac, laj Zaqueo quixakli chiru li Jesús ut quixye re: —Ka̱cua', chalen anakcuan jalan chic tinba̱nu. Yijach lin jun cablal tinsi reheb li neba'. Ut cui cuan anihak xcuelk'a c'a'ru re, ca̱hib cua chic xq'uial li re̱kaj tinq'ue, chan. 9 Ut li Jesús quixye: —Li cui̱nk a'in ralal xc'ajol ajcui' laj Abraham. Anakcuan colbil chic li cui̱nk a'in. 10 La̱in li C'ajolbej xinc'ulun chixsic'bal ut chixcolbal li sachenakeb, chan li Jesús. Cui inc'a' nakaq'ue chi c'anjelac li kama̱tan li q'uebil ke xban li Dios, ta̱mak'ek' chiku 11 Ut li Jesús quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb li yo̱queb chi abi̱nc re, xban nak cuulaqueb re Jerusalén. Eb a'an que'xc'oxla nak li Jesús ac oc re chixxakabanquil lix nimajcual cuanquilal li Dios. 12 Li Jesús quixye reheb: Quicuan jun xnimal ru cui̱nk. Li cui̱nk a'an quiboke' sa' jun najtil tenamit re nak ta̱xakaba̱k chok' rey ut ta̱suk'i̱k cui'chic. 13 Nak ac xic re li cui̱nk quixbokeb laje̱b lix mo̱s. Quixq'ue laje̱b chi tumin re li junju̱nk ut quixye reheb: —Yaconkex chiru li tumin a'in toja' yal jok'e tana tinsuk'i̱k chak la̱in, chan. 14 Aban xic' na-ile' xbaneb lix tenamit ut nak ac xco̱ li cui̱nk, que'xtakla xtakl riq'uin li ta̱xakaba̱nk re chok' rey chixyebal re: —La̱o inc'a' nakaj nak ta̱oc chok' karey li cui̱nk a'in, chanqueb. 15 Abanan li cui̱nk quixakaba̱c chok' rey. Ut nak ac x-oc chok' rey, li cui̱nk a'an quisuk'i cui'chic sa' xtenamit ut quixtakla xbokbaleb lix mo̱s li quixq'ueheb xtumin re xnaubal li jo' nimal ac xtau li junju̱nk. 16 Quicuulac li xbe̱n ut quixye re: —Ka̱cua', laje̱b chic xrala la̱ tumin li xaq'ue cue, chan. 17 Li rey quixye re: —La̱at cha̱bil aj c'anjel. Us xaba̱nu. Xban nak ti̱c a̱ch'o̱l riq'uin li ca'ch'in xinq'ue a̱cue, jo'can nak tinq'ue a̱cuanquil sa' xbe̱n laje̱b chi tenamit, chan li rey. 18 Ut quicuulac li mo̱s jun chic ut quixye: —Ka̱cua', o̱b chic xrala la̱ tumin li xaq'ue cue, chan. 19 Ut li rey quixye re: —Jo'can ajcui' la̱at. Cha̱bil xaba̱nu. Tinq'ue a̱cuanquil sa' xbe̱n o̱b chi tenamit, chan. 20 Ut quicuulac ajcui' li mo̱s jun chic ut quixye: —Ka̱cua', cue' la̱ tumin. Xinc'u̱la sa' jun sut. 21 Xinxucuac a̱ban xban nak ninnau nak josk'at. Nacac'ul li tumin li inc'a' nacac'anjela ut nacatk'oloc bar cui' inc'a' nacat-au, chan. 22 Quichak'oc li rey ut quixye: —La̱at ma̱c'a' nacat-oc cui'. Riq'uin ajcui' li c'a'ru xaye, tinrak a̱tin sa' a̱be̱n. Nacanau nak josk'in ut nacanau nak ninc'ul li tumin li inc'a' ninc'anjela ut nink'oloc bar cui' inc'a' nin-au. 23 ¿C'a'ut nak inc'a' xaq'ue chi to' lin tumin? Ut la̱in nak xinsuk'i, xinc'ul raj lin tumin rochben li ral, chan li rey. 24 Ut li rey quixye reheb li cuanqueb aran: —Isihomak li tumin chiru ut q'uehomak re li ac cuan laje̱b chi tumin riq'uin, chan. 25 Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —At Ka̱cua', a'an ac cuan ajcui' laje̱b chi tumin riq'uin, chanqueb. 26 Li rey quixye reheb: —La̱in ninye e̱re nak li ani cuan nabal c'a'ru re, ta̱q'uehek' cui'chic nabal re; ut li ani ca'ch'in ajcui' c'a'ru re, ta̱isi̱k chiru, usta ca'ch'in ajcui' li c'a'ru re. 27 Ut c'amomakeb chak li xic' neque'iloc cue li inc'a' neque'raj nak tin-oc chok' xreyeb. Ut chicuu ajcui', te̱camsiheb, chan li rey. Li Jesús quiq'uehe' xlok'al nak qui-oc Jerusalén 28 Nak ac xye li jaljo̱quil ru a̱tin a'in, li Jesús qui-oc cui'chic chi xic Jerusalén. 29 Cuulaqueb re sa' li cuib chi tenamit Betfagé ut Betania. Nach' cuanqueb riq'uin li tzu̱l Olivos nak li Jesús quixtaklaheb cuib lix tzolom. 30 Quixye reheb: —Ayukex sa' li ch'ina tenamit a'an li cuan chi nach'. Ut nak texcuulak te̱tau jun li ch'ina bu̱r bac'bo. Li ch'ina bu̱r a'an toj ma̱ ani nabe̱c chirix. Te̱hit ut te̱c'am chak arin. 31 Ut cui ani napatz'oc e̱re c'a'ut nak yo̱quex chixhitbal, te̱ye re nak li Ka̱cua' ta̱ajok ru li ch'ina bu̱r, cha'akex, chan li Jesús. 32 Que'co̱eb lix tzolom li Jesús cuib ut que'xtau chixjunil jo' quiyehe' reheb. 33 Nak yo̱queb chixhitbal li ch'ina bu̱r, eb laj e̱chal re que'xpatz' reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixhitbal li kabu̱r? chanqueb. 34 Eb lix tzolom li Jesús que'chak'oc ut que'xye: —Li Ka̱cua' ta̱ajok ru li bu̱r, chanqueb. 35 Ut que'xc'am li ch'ina bu̱r riq'uin li Jesús. Que'xq'ue li t'icr chirix ut que'xtenk'a li Jesús chi takec' chirix. 36 Nak yo̱ chi xic li Jesús, nabaleb li cristian que'xhel lix t'icreb sa' be bar ta̱numek' cui' li Jesús jo' c'aynakeb xba̱nunquil nak nacuulac junak nim xcuanquil. 37 Cuulaqueb re Jerusalén. Yo̱queb chak chi cubec sa' li tzu̱l Olivos ut chixjunileb li yo̱queb chixta̱kenquil li Jesús que'oc chixjapbal reheb xban xsahil xch'o̱leb. Ut que'xlok'oni li Dios xbaneb li milagro li quilaje'ril. 38 Que'xye: —Osobtesinbil taxak li rey li xchal sa' xc'aba' li Ka̱cua'. Ut cua̱nk taxak li tuktu̱quilal sa' choxa. Lok'oninbil taxak li Ka̱cua' li cuan sa' choxa, chanqueb. 39 Ut cuanqueb laj fariseos sa' xya̱nkeb li q'uila tenamit que'xye re: —At tzolonel k'useb la̱ tzolom, ye reheb nak te'xcanab a̱tinac.— 40 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —La̱in ninye e̱re nak cui eb lin tzolom te'xcanab xq'uebal inlok'al, a' chic li pec te'xjap re chixq'uebal inlok'al, chan li Jesús. Li Jesús quiyot'e' xch'o̱l nak quiril li tenamit Jerusalén 41 Nak cuulac re Jerusalén, li Jesús quiya̱bac chirilbal li tenamit. 42 Ut quixye: —¡Cui ta la̱ex aj Jerusalén nequenau xq'uebal retal ani ta̱ru̱k ta̱q'uehok tuktu̱quil usilal sa' eb li cutan a'in, us raj! Aban anakcuan toj mukmu che̱ru. Jo'can nak inc'a' nequetau xya̱lal. 43 Ta̱cuulak xk'ehil nak eb li xic' neque'iloc e̱re te'cha̱lk chi pletic e̱riq'uin. Te'xsut rix le̱ tenamit. Te'xq'ue ribeb chi xjun sutam le̱ tenamit ut la̱ex ma̱ bar chic ta̱ru̱k te̱col e̱rib. 44 Te'xjuq'ui le̱ tenamit ut te'xt'an, jo'queb ajcui' chixjunileb li cuanqueb aran. Ma̱ jun chic li pec ta̱cana̱k sa' xna'aj. Te̱c'ul chi jo'can xban nak la̱ex inc'a' xeq'ue retal nak li Dios xc'ulun e̱riq'uin che̱colbal, chan li Jesús. Li Jesús quirisiheb laj c'ay sa' li templo 45 Nak qui-oc sa' li templo, li Jesús qui-oc chixyolesinquileb chirix cab li yo̱queb chi c'ayi̱nc ut li yo̱queb chi lok'oc aran. 46 Quixye reheb: —Tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Li cuochoch a'in re te'tijok cui' li tenamit. Abanan la̱ex xeq'ue li templo chok' xna'ajeb laj e̱lk', chan li Jesús. 47 Ut rajlal cutan yo̱ chixch'olobanquil xya̱lal sa' li templo. Eb li xbe̱nil aj tij, ut eb laj tz'i̱b ut eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío yo̱queb chixc'u̱banquil chanru nak te'xcamsi. 48 Abanan inc'a' que'xtau chanru te'xba̱nu xban nak chixjunileb li tenamit yo̱queb chixq'uebal xch'o̱leb chirabinquil li c'a'ru yo̱ chixyebal li Jesús.

Lucas 20

1 Sa' jun li cutan li Jesús yo̱ chixch'olobanquil xya̱lal li colba-ib chiruheb li tenamit li cuanqueb sa' li templo, nak que'cuulac riq'uineb li xbe̱nil laj tij ut eb laj tz'i̱b rochbeneb li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li templo. 2 Ut que'xye re: —¿Ani xtaklan a̱cue chixba̱nunquil li c'a'ru yo̱cat chixba̱nunquil? ¿Ani xq'uehoc a̱cuanquil? chanqueb. 3 Li Jesús quixye reheb: —La̱in tincuaj ajcui' patz'oc e̱re. Te̱sume li tinpatz' e̱re. 4 ¿Ani quitaklan chak re laj Juan chi cubsi̱nc ha'? ¿Ma li Dios malaj ut cui̱nk quitaklan chak re? chan li Jesús reheb. 5 Ut que'oc chixyebal chi ribileb rib: —¿C'a'ru takasume cui'? Cui takaye nak li Dios xtaklan chak re, a'an tixye ke c'a'ut nak inc'a' xkapa̱b li c'a'ru quixye laj Juan. 6 Ut cui takaye nak cui̱nk xtaklan chak re, chixjunileb li tenamit toe'xcamsi chi pec xban nak eb a'an neque'xpa̱b nak laj Juan, a'an tz'akal profeta, chanqueb chi ribileb rib. 7 Jo'can nak que'chak'oc ut que'xye re li Jesús: —La̱o inc'a' nakanau ani xtaklan chak re, chanqueb. 8 Ut li Jesús quixye reheb: —Chi moco la̱in tinye e̱re ani xq'uehoc incuanquil chixba̱nunquil li c'a'ru ninba̱nu, chan reheb. Li Jesús quixye reheb nak ta̱rakek' a̱tin sa' xbe̱neb li neque'tz' ekta̱nan re 9 Ut li Jesús qui-oc chixyebal reheb li tenamit li jaljo̱quil ru a̱tin a'in: Jun li cui̱nk quirau jun si̱r li racui̱mk uvas. Quixq'ue chi to' riq'uineb li cui̱nk aj c'alom. Ut co̱ sa' jalan tenamit ut najt quisach. 10 Nak quicuulac xk'ehil xsic'bal ru li acui̱mk, laj e̱chal re quixtakla jun lix mo̱s riq'uineb li cui̱nk chixc'ulbal li jo' q'uial ru li racui̱mk li ta̱tz'ak a'an. Abanan eb li cui̱nk que'xchap li mo̱s ut que'xsac'. Ut quisuk'i chi ma̱c'a' que'xq'ue re. 11 Laj e̱chal re li acui̱mk quixtakla jun chic lix mo̱s riq'uineb. Ut jo'can ajcui' que'xba̱nu re a'an. Que'xhob ut que'xsac' ut quisuk'i a'an chi ma̱c'a' que'xq'ue re. 12 Ut laj e̱chal re li ch'och' quixtakla cui'chic jun lix mo̱s. Ut eb li cui̱nk k'axal ra que'xba̱nu re ut que'xcut chirix li na'ajej a'an. 13 Tojo'nak laj e̱chal re li ch'och' quixye: —¿C'a'ru tinba̱nu anakcuan? Tintakla li cualal li k'axal raro inban. Nak te'ril li cualal, ma̱re te'xc'ul sa' xya̱lal, chan sa' xch'o̱l. 14 Que'ril nak yo̱ chi cuulac li ralal, ut que'xye chi ribileb rib: —A'an li ta̱e̱chani̱nk re li na'ajej. Kacamsihak, chanqueb, re nak la̱o chic toe̱chani̱nk re. 15 Que'risi sa' li na'ajej a'an ut que'xcamsi. ¿C'a'ru nequeye la̱ex? ¿C'a'ru tixba̱nu laj e̱chal re li acui̱mk riq'uineb li cui̱nk a'in? La̱in tinye e̱re c'a'ru tixba̱nu. 16 Ta̱cha̱lk ut tixcamsiheb laj ilol re li racui̱mk ut jalan chic aj e tixq'ue li jun si̱r chi uvas, chan li Jesús. Nak que'rabi li quixye li Jesús, eb a'an que'xye: —Inc'a' taxak chic'ulma̱nk chi jo'can, chanqueb. 17 Li Jesús quirileb ut quixye reheb: —¿C'a'ru naraj naxye a'in li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu, li que'xye li profeta chicuix? Li pec li que'xtz'ekta̱na laj cablanel, a'an li k'axal lok' li quiq'uehe' chok' xxuc li cab. (Sal. 118:22) 18 Li ani ta̱t'anek' sa' xbe̱n li pec a'in, tixtoch'i rib. Coc' puc' ta̱cana̱k. Ut ani sa' aj be̱n ta̱t'anek' li pec a'in, xujinbil ta̱cana̱k. 19 Eb laj tz'i̱b ut eb li xbe̱nil aj tij que'xtau ru nak reheb a'an quixye li jaljo̱quil ru a̱tin a'in ut que'raj raj xchapbal sa' li ho̱nal a'an. Abanan inc'a' que'ru xban nak que'xucuac chiruheb li tenamit. Que'xyal rix li Jesús riq'uin xpatz'bal ma us xq'uebal li toj re laj César li acuabej 20 Eb laj tz'i̱b ut eb li xbe̱nil aj tij yo̱queb chixq'uebal retal jok'e tz'akal ta̱ru̱k te'xchap li Jesús. Ut que'xtaklaheb aj q'uehol etal riq'uin. Laj q'uehol etal que'xba̱nu ribeb nak ti̱queb xch'o̱l yal re rilbal cui tixye junak a̱tin re nak ta̱ru̱k te'xchap ut te'xc'am riq'uin li acuabej. 21 Xban a'an nak que'xye re chi jo'ca'in: —At tzolonel, nakanau nak la̱at ya̱l nacat-a̱tinac ut sa' xya̱lal nacac'ut li xya̱lal chiruheb li tenamit. Inc'a' nacasic' ru ani nacara. Sa' xya̱lal nacac'ut chiruheb li c'a'ru naraj li Dios. 22 Ye ke c'a'ru naxye li chak'rab. ¿Ma us takaq'ue li katoj re laj César li acuabej malaj ut inc'a'? chanqueb re. 23 Li Jesús quixnau nak aj balak'eb. Jo'can nak quixye reheb: —¿C'a'ut nak nequeraj xyalbal cuix? 24 C'ut junak li tumin chicuu. ¿Ani aj e li jalam u̱ch li cuan chiru? Ut, ¿ani aj c'aba' li tz'i̱banbil chiru? chan. Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Re li acuabej. 25 Ut li Jesús quixye reheb: —Tojomak re li acuabej li c'a'ru re li acuabej, ut tojomak re li Dios li c'a'ru re li Dios, chan. 26 Ut ma̱ jun a̱tin que'xtau re ta̱ru̱k te'xye nak cuan xma̱c. Ut que'sach xch'o̱leb xban li a̱tin li que'sume̱c cui' xban li Jesús. Jo'can nak ma̱c'a' chic que'xye. Eb laj saduceo que'patz'oc chirix lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo 27 Cuanqueb cuib oxib laj saduceo que'cuulac riq'uin li Jesús. Eb a'an inc'a' neque'xpa̱b nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak. Que'xye re li Jesús: 28 —At tzolonel, laj Moisés quixtz'i̱ba jun li chak'rab chok' ke. Naxye chi jo'ca'in: Cui junak cui̱nk ta̱ca̱mk ut ma̱ jun li ralal xc'ajol ta̱cua̱nk, ta̱sumla̱k li ri̱tz'in li camenak riq'uin li xma̱lca'an re nak ta̱cua̱nk ralal xc'ajol sa' xc'aba' li camenak. 29 Que'cuan cuukub li cui̱nk ri̱tz'ineb rib. Li asbej quixc'am rixakil ut quicam chi inc'a' quicuan ralal xc'ajol. 30 Ut quic'ame' li ixk xban li ri̱tz'in li camenak ut quicam ajcui' li cui̱nk a'an ut chi moco a'an quicuan ralal xc'ajol riq'uin li ixk. 31 Ut jo'can cui'chic li rox i̱tz'inbej. Li ixk quicuan chok' rixakil li cuukub chi cui̱nk ut ma̱ jun reheb quicuan ralal xc'ajol riq'uin li ixk a'an. 32 Ut quicam ajcui' li ixk. 33 Sa' xcuaclijiqueb li camenak chi yo'yo, nak te'cuacli̱k eb a'an, ¿ani aj ixakil ta̱cana̱k cui' li ixk a'an xban nak cuukub lix be̱lom quicuan? chanqueb re li Jesús. 34 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Eb li cuanqueb sa' ruchich'och' anakcuan neque'sumla ut neque'sumuba̱c. 35 Abanan sa' eb li cutan ta̱cha̱lk, li xc'ulubeb cuacli̱c cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, inc'a' chic te'sumla̱k chi moco te'sumuba̱k. 36 Jo'cakeb ban chic li ángel sa' choxa. Inc'a' chic te'ca̱mk. Te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, xban nak a'an eb li ralal xc'ajol li Dios. 37 La̱ex nequeye nak inc'a' te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak. Abanan laj Moisés quixc'utbesi ajcui' chak junxil nak eb li camenak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo. Tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu li quixye nak yo̱ chi c'atc li q'uix. Quixye nak li Dios, a'an lix Dios laj Abraham, lix Dios laj Isaac, ut lix Dios laj Jacob. 38 Li Dios, a'an moco xDioseb ta camenak; xDioseb ban li yo'yo̱queb, xban nak toj yo'yo̱queb chiru li Dios usta ac camenakeb, chan li Jesús reheb. 39 Cuanqueb laj tz'i̱b que'chak'oc ut que'xye re: —At tzolonel, tz'akal re ru li xaye, chanqueb. 40 Ut ma̱ ani chic quiraj patz'oc riq'uin li Jesús. Li Cristo, a'an ralal xc'ajol li rey David ut a'an ajcui' laj Colol re 41 Li Jesús quixye reheb: —Neque'xye nak li Cristo laj Colonel a'an xcomoneb li ralal xc'ajol li rey David. 42 Tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu sa' li Salmos li quixye li rey David. Quixye: Li Ka̱cua' Dios quixye re li Ka̱cua' laj Colol cue, c'ojlan sa' li nim uk' 43 toj tinq'ueheb li xic' neque'iloc a̱cue rubel la̱ cuanquil. (Sal. 110:1) 44 Li rey David quixye “aj Colol cue” re li Ka̱cua', usta a'an xcomoneb li ralal xc'ajol, chan li Jesús. Eb laj tz'i̱b aj ca'pac'al u; inc'a' useb xna'leb 45 Chixjunileb li tenamit yo̱queb chirabinquil nak li Jesús quixye reheb lix tzolom: 46 —Me̱tzol e̱rib riq'uineb laj tz'i̱b li neque'cuulac chiruheb xq'uebal li rak'eb chirixeb chi najt rok nak neque'be̱c re xc'utbal nak cuanqueb xcuanquil. Eb a'an neque'cuulac chiru nak te'q'uehek' xlok'al sa' eb li be. Ut nak cuanqueb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb, neque'cuulac chiruheb c'ojla̱c toj chi ubej. Ut nak neque'boke' sa' junak nink'e, neque'cuulac chiruheb chunla̱c sa' li me̱x li neque'chunla cui' li cuanqueb xcuanquil. 47 Ut neque'xmak' li c'a'ru cuan reheb li xma̱lca'an. Ut najt rok lix tijeb neque'xba̱nu nak neque'tijoc chiruheb li tenamit re xmukbal li ma̱usilal li neque'xba̱nu. Eb a'an k'axal ra te'xtoj cui' li ma̱c neque'xba̱nu, chan li Jesús.

Lucas 21

1 Sa' jun li cutan li Jesús cuan sa' li templo ut quiril nak eb li biom yo̱queb chixq'uebal lix mayejeb sa' li ca̱x. 2 Ut quiril ajcui' nak jun li xma̱lca'an neba' quixq'ue sa' li ca̱x cuib li tumin cobre chok' xmayej. 3 Ut li Jesús quixye: —Relic chi ya̱l ninye e̱re nak li xma̱lca'an neba' nabal xq'ue chiru li que'xq'ue li biom, 4 xban nak chixjunileb a'an xe'xq'ue li x-ela'an chiruheb. Abanan li ixk a'in, usta neba', xq'ue chixjunil li jo' nimal cuan re, li re raj xnumsinquil li cutan junju̱nk. Ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱juq'ui̱k li templo 5 Cuanqueb li yo̱queb chi a̱tinac chirix lix ch'ina'usal li templo. Yo̱queb chixyebal: —C'ajo' xchak'al ru li pec li yi̱banbil cui' li templo jo' ajcui' li mayej li que'xq'ue chok' xsahob ru, chanqueb. Ut li Jesús quixye reheb: 6 —Ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱sachek' ru chixjunil li yo̱quex chirilbal anakcuan. Ma̱ jun reheb li pec a'an ta̱cana̱k sa' xna'aj chi inc'a' ta ta̱juq'ui̱k, chan li Jesús. Li c'a'ru talajc'ulma̱nk nak ac cuulac re xk'ehil li roso'jic li ruchich'och' 7 Que'xpatz' re: —At tzolonel, ¿jok'e ta̱c'ulma̱nk li yo̱cat chixyebal? ¿C'a'ru retalil ta̱cua̱nk nak talajc'ulma̱nk li c'a'ak re ru a'in? chanqueb. 8 Li Jesús quixye reheb: —Cheba̱nu cue̱nt re nak inc'a' texbalak'i̱k xban nak nabal te'cha̱lk chi balak'i̱nc ut te'xye nak sa' inc'aba' la̱in xe'chal. Te'xye, “La̱in li Cristo li yechi'inbil xban li Dios” cha'keb. Ut te'xye, “Anakcuan xcuulac xk'ehil.” cha'keb. Abanan me̱pa̱b li c'a'ru te'xye eb a'an. 9 Nak te̱rabi nak yo̱ li ple̱t ut li ch'a'ajquilal yalak bar, mexxucuac xban nak tento nak ta̱c'ulma̱nk chi jo'can. Abanan moco ac a'an ta roso'jiqueb li cutan, chan li Jesús. 10 Ut quixye ajcui': —Nabal li tenamit te'pletik riq'uin jalan chic tenamit. Ut eb li acuabej te'xpleti ribeb. 11 Talajcua̱nk hi̱c sa' nabal chi na'ajej ut ta̱cua̱nk cue'ej ut yajel. Ta̱cua̱nk ni̱nki raylal ut xucuajel rilbal li retalil li talajc'utu̱nk sa' choxa. 12 Abanan nak toj ma̱ji' nac'ulman chixjunil li c'a'ak re ru a'in, texchapek' ut texrahobtesi̱k. Texc'amek' sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut texc'amek' sa' tz'alam. Texc'amek' chiruheb li rey ut eb laj rakol a̱tin sa' inc'aba' la̱in. 13 Ut a'an ta̱c'anjelak e̱re re xch'olobanquil resil li colba-ib. 14 Q'uehomak bi' sa' e̱ch'o̱l a'in, nak moco toj yo̱kex ta chixc'oxlanquil chanru texsume̱nk cui' re xcolbal e̱rib, 15 xban nak la̱in tinq'ue e̱na'leb ut tinc'ut che̱ru c'a'ru te̱ye. Ut eb li xic' neque'iloc e̱re inc'a' te'ru̱k chixcuech'bal rix li c'a'ru te̱ye, chi moco te'xnau xsumenquil. 16 Texk'axtesi̱k sa' ruk'eb li xic' neque'iloc e̱re xbaneb le̱ na' e̱yucua' ut xbaneb le̱ ras ut le̱ ri̱tz'in ut eb le̱ rech'alal jo' eb ajcui' le̱ rami̱g. Ut cuan li cuanqueb sa' e̱ya̱nk li te'camsi̱k. 17 Ut xic' tex-ilek' xbaneb chixjunileb li tenamit sa' inc'aba' la̱in. 18 Abanan ma̱c'a' te̱c'ul. 19 Cui inc'a' nach'inan e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l usta yo̱kex chi c'uluc raylal te̱re̱chani li junelic yu'am. 20 Nak te̱ril li tenamit Jerusalén sutsu̱k xbaneb li q'uila soldado, la̱ex te̱nau nak ac xcuulac xk'ehil li roso'jic. 21 Ut eb li cuanqueb sa' li na'ajej Judea che'e̱lelik sa' junpa̱t ut che'xicak sa' eb li tzu̱l. Eb li cuanqueb sa' li tenamit Jerusalén che'e̱lk aran ut eb li cuanqueb sa' c'aleba̱l inc'a' chic te'suk'i̱k sa' li tenamit. 22 Ut sa' eb li cutan a'an, li Dios tixq'ueheb chixtojbal rix lix ma̱queb li xic' neque'iloc re. Chi jo'can ta̱tz'aklok ru chixjunil li tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu. 23 K'axal ra cui'chic chok' reheb li yaj aj ixk ut li yo̱queb chi tu'resi̱nk sa' eb li cutan a'an, xban nak ma̱ ca'ch'in li raylal te'xc'ul li tenamit a'an xban nak yo̱k xjosk'il li Dios sa' xbe̱neb. 24 Cuan li te'camsi̱k riq'uin ch'i̱ch' ut cuan li te'chapek' ut te'c'amek' chi pre̱xil sa' eb li jalan tenamit. Ut li tenamit Jerusalén ta̱cana̱k rubel xcuanquileb li ma̱cua'eb aj judío toj ta̱cuulak xk'ehil nak li Dios ta̱risiheb lix cuanquileb li ma̱cua'eb aj judío, chan li Jesús. 25 Ut ta̱cua̱nk retalil chiru li sak'e, li po ut eb li chahim. Ut eb li cuanqueb sa' ruchich'och' te'yot'ek' ut te'sach xch'o̱leb xban lix ya̱b ut lix cau ok li palau. 26 Te'lucta̱k li cui̱nk xbaneb xxiu nak yo̱keb chixc'oxlanquil li raylal li ta̱cha̱lk sa' ruchich'och'. Ut ta̱ec'a̱nk sa' xna'aj li choxa. 27 Chirix a'an te̱ril nak la̱in li C'ajolbej yo̱kin chak chi cha̱lc sa' choxa riq'uin lix nimal incuanquilal ut inlok'al. 28 Nak acak xticla xc'ulbal chixjunil li c'a'ak re ru a'in, cacuubresihomak e̱ch'o̱l ut yo'on cua̱nkex. Chisahok' sa' e̱ch'o̱l xban nak cuulac re xk'ehil nak texcolek', chan li Jesús. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li jun to̱n chi higo 29 Ut quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb. Quixye: Cheq'uehak retal li jun to̱n chi higo ut chixjunileb li che'. 30 Nak nak'unk'ut chak lix xak li che' chi e̱lc, riq'uin a'an nequeq'ue retal nak yo̱ chak chi nach'oc li sak'ehil. 31 Jo'can ajcui' la̱ex nak te̱ril nak yo̱k chi c'ulma̱nc chixjunil li c'a'ak re ru a'in, a'an retalil nak yo̱ chak chi nach'oc lix nimajcual cuanquil li Dios. 32 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak inc'a' ta̱osok' li tenamit a'in chi toj ma̱ji'ak nac'ulman chixjunil li c'a'ak re ru a'in. 33 Li choxa ut li ruchich'och' talaje'osok'. Abanan li cua̱tin inc'a' ta̱cana̱k yal chi jo'can chi inc'a' ta ta̱c'ulma̱nk li c'a'ru naxye. 34 Chenauhak xcolbal e̱rib. Me̱q'ue e̱rib chi a̱le̱c riq'uin li numcua'ac ut li cala̱c, chi moco riq'uin xc'oxlanquil chanru te̱numsi li cutan junju̱nk. Ma̱re anchal ta̱cuulak xk'ehil li cutan a'an chi ma̱c'a' sa' e̱ch'o̱l. 35 Ta̱cha̱lk chi ma̱c'a' sa' e̱ch'o̱l jo' nak naq'ueman junak ra'al chi ma̱ ani nana'oc re. 36 Jo'can ut yo'on cua̱nkex ut junelic chextijok re nak cauhak e̱ch'o̱l chixcuybal xnumsinquil li raylal li ta̱cha̱lk sa' e̱be̱n, ut re nak ta̱ru̱k texcuulak cuiq'uin la̱in li C'ajolbej, chan li Jesús. 37 Rajlal cutan li Jesús naxch'olob xya̱lal chiruheb sa' li templo ut nak na-ecuu, naxic sa' li tzu̱l Olivos chixnumsinquil li k'ojyi̱n. 38 Ut chixjunileb li tenamit neque'xxic sa' li templo rajlal ek'ela chirabinquil li c'a'ru naxye li Jesús.

Lucas 22

1 Yo̱ chi cuulac xcutanquil li nink'e nak neque'xcua' li caxlan cua ma̱c'a' xch'amal. Pascua nayeman re li nink'e a'an. 2 Eb lix be̱nil aj tij ut eb laj tz'i̱b yo̱queb chixsic'bal chanru nak ta̱ru̱k te'xcamsi li Jesús. Abanan yo̱queb xc'a'ux xban nak inc'a' que'raj xchik'bal xjosk'ileb li tenamit. 3 Laj Judas Iscariote jun reheb lix cablaju chi xtzolom li Jesús. A'an quixq'ue rib chi a̱le̱c xban laj tza. 4 Co̱ riq'uineb li xbe̱nil aj tij ut riq'uineb li neque'c'ac'alen re li templo chixyebal reheb nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb. 5 Que'saho' xch'o̱leb chirabinquil li quixye ut que'xyechi'i xtumin. 6 Ut quixc'ul xch'o̱l laj Judas li quiyehe' re. Jo'can nak qui-oc xsic'bal jok'e ta̱ru̱k tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb chi inc'a' te'xnau li q'uila tenamit. Li Jesús quicua'ac rochbeneb lix tzolom re xnumsinquil li nink'e Pascua 7 Quicuulac xk'ehil li nink'e Pascua nak neque'xcua' li caxlan cua ma̱c'a' xch'amal. Sa' li nink'e a'an tento nak te'xcamsi junak li carner. 8 Li Jesús quixye reheb laj Pedro ut laj Juan: —Ayukex ut cauresihomak chak li tzacae̱mk re li pascua re totzaca̱nk, chan. 9 Que'xpatz' re: —¿Bar ta̱cuaj takacauresi chak?— 10 Li Jesús quixye reheb: —Nak tex-oc sa' li tenamit, aran te̱tau jun li cui̱nk yo̱ chixc'ambal jun cuc xha'. Te̱ta̱ke a'an toj sa' li cab bar tox-ocak cui'. 11 Ut te̱ye re laj e̱chal cab, “Chan laj tzolonel, ¿bar cuan li na'ajej li ta̱cua'ak cui' sa' li nink'e Pascua rochbeneb lix tzolom?” cha'akex re. 12 Ut a'an tixc'ut che̱ru jun nimla na'ajej takec' sa' xca' tasalil li cab. Ac yi̱banbil li na'ajej. Ut aran te̱cauresi li nink'e chok' ke, chan li Jesús. 13 Que'co̱eb sa' li tenamit ut qui-uxman jo' quixye li Jesús. Ut aran que'xcauresi li nink'e Pascua. 14 Nak quicuulac x-o̱ril, li Jesús quic'ojla sa' li me̱x rochbeneb lix tzolom. 15 Ut quixye reheb: —C'ajo' nak yo̱quin chixrahinquil ru nak tocua'ak cuochbenex sa' li nink'e a'in nak toj ma̱ji' nincam. 16 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak inc'a' chic tinba̱nu li nink'e Pascua toj ta̱cuulak xk'ehil nak tinba̱nu cui'chic sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan. 17 Ut quixchap li sec' re uc'ac. Quixbantioxi chiru li Dios ut quixye: —C'ulumak a'in ut jeq'uihomak sa' e̱ya̱nk li cuan chi sa', 18 xban nak la̱in tinye e̱re nak chalen anakcuan inc'a' chic tincuuc' xya'al li uva toj ta̱cuulak xk'ehil nak tincuuc' cui'chic sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan. 19 Ut quixchap li caxlan cua, quixbantioxi chiru li Dios, tojo'nak quixjachi ut quixq'ue reheb lix tzolom ut quixye: —A'an a'in lin tz'ejcual, k'axtesinbil re camsi̱c sa' e̱c'aba' la̱ex. Cheba̱nuhak re xjulticanquil lin camic, chan. 20 Jo'can ajcui' quixba̱nu nak ac xrake' chi cua'ac. Quixchap li sec' re uc'ac ut quixye: —A'an a'in retalil li ac' contrato li ta̱xakaba̱k xcuanquil riq'uin lin quiq'uel li ta̱hoyek' nak tincamsi̱k sa' e̱c'aba' la̱ex, chan. 21 Ut quixye ajcui' li Jesús: —Nacuaj nak te̱nau nak li cui̱nk li ta̱k'axtesi̱nk cue yo̱ chi cua'ac sa' me̱x cuochben. 22 Tento nak tincamsi̱k la̱in li C'ajolbej. Abanan raylal cuan sa' xbe̱n li cui̱nk li ta̱k'axtesi̱nk cue, chan li Jesús. 23 Ut eb a'an que'oc chixpatz'inquil chi ribileb rib ut que'xye: —¿Ani anchal li ta̱k'axtesi̱nk re? chanqueb. Que'xcuech'i rix ani k'axal nim xcuanquil 24 Eb lix tzolom li Jesús que'oc chixcuech'inquil rix chi ribileb rib ani tana sa' xya̱nkeb nimak xcuanquil. 25 Li Jesús quixye reheb: —Eb li rey li cuanqueb sa' ruchich'och' cuanqueb xcuanquil sa' xbe̱neb li tenamit. Eb a'an neque'raj nak cha̱bil ta̱yehek' chirixeb. 26 Abanan la̱ex inc'a' te̱ba̱nu chi jo'can. Li ani naraj xcuanquil sa' e̱ya̱nk, tento nak tixcubsi rib ut ta̱c'anjelak che̱ru. Li ani ta̱raj c'amoc be sa' e̱ya̱nk, tento nak tixcubsi rib ut ta̱c'anjelak che̱ru. 27 ¿Anili k'axal nim xcuanquil nak nequec'oxla la̱ex? ¿Ma li nac'ojla sa' me̱x, malaj ut li nac'anjelac chiru? ¿Ma ma̱cua' ta bi' li ani nac'ojla sa' me̱x? La̱in cuan incuanquil, aban cuanquin sa' e̱ya̱nk jo' jun aj c'anjel che̱ru. 28 La̱ex xecuy cuochbeninquil sa' li ra xi̱c' xinc'ul. 29 Jo'can nak tinq'ue e̱cuanquil la̱ex jo' nak xq'ue incuanquil la̱in lin Yucua'. 30 La̱ex texcua'ak ut tex-uc'ak sa' lin me̱x nak cua̱nkin sa' lin cuanquil. Ut la̱ex texc'ojla̱k sa' le̱ c'ojariba̱l ut texrakok a̱tin sa' xbe̱neb li cablaju xte̱paleb laj Israel, chan li Jesús. Li Jesús quixye nak ta̱tz'ekta̱na̱k xban laj Simón Pedro 31 Ut quixye li Ka̱cua': —At Simón, laj tza ac xpatz' xlese̱ns re nak tixyal rix le̱ pa̱ba̱l jo' nak nachik'e' ru li trigo re risinquil li rix. 32 Abanan la̱in xintijoc cha̱cuix re nak inc'a' ta̱canab la̱ pa̱ba̱l. Ut nak tatsuk'i̱k cui'chic cuiq'uin, ta̱q'ue xcacuilal xch'o̱leb la̱ cuech aj pa̱banelil, chan li Jesús. 33 Ut laj Pedro quixye re: —At Ka̱cua', la̱in cau inch'o̱l cha̱ta̱kenquil usta tine'xq'ue sa' tz'alam malaj ut tine'xcamsi a̱cuochben, chan. 34 Ut li Jesús quixye re: —At Pedro, la̱in ninye a̱cue, anakcuan ajcui' nak toj ma̱ji' naya̱bac laj tzo' xul, la̱at ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu, chan. 35 Ut quixye cui'chic reheb lix tzolom: —Nak quexintakla chi ma̱c'a' e̱bo̱ls, chi ma̱c'a' xna'aj e̱tumin, chi ma̱c'a' e̱xa̱b, ¿ma cuan ta bi' c'a'ru xpalto' e̱re? Ut eb a'an que'xye: —Ma̱c'a' quipalto' ke. 36 Quixye cui'chic li Jesús reheb: —Ut anakcuan li ani cuan xbo̱ls, xc'amak chirix jo' ajcui' xna'aj lix tumin. Ut li ani ma̱c'a' xch'i̱ch', tixc'ayi lix chaque̱t ut xlok'ak xch'i̱ch' chiru li tumin a'an. 37 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak tento ta̱tz'aklok ru li c'a'ru tz'i̱banbil chicuix sa' li Santil Hu, li naxye chi jo'ca'in: Quiq'uehe' sa' ajl sa' xya̱nkeb li inc'a' useb xna'leb. Tento nak ta̱c'ulma̱nk li c'a'ru tz'i̱banbil retalil chicuix, chan. 38 Eb a'an que'xye: —Ka̱cua', cuan arin cuib li ch'i̱ch', chanqueb. Ut li Jesús quixye: —Tz'akal li xeye. Mex-a̱tinac chic. Nak quitijoc chak li Jesús aran Getsemaní 39 Li Jesús qui-el aran ut co̱ sa' li tzu̱l Olivos, jo' c'aynak xba̱nunquil. Ut eb lix tzolom que'xta̱ke. 40 Nak quicuulac sa' li na'ajej a'an, quixye reheb lix tzolom: —Chextijok re nak inc'a' te̱q'ue e̱rib chi a̱le̱c, chan. 41 Ut li Jesús quirisi rib sa' xya̱nkeb jo' na xnajtil nacute' cui' junak pec. Ut aran quixcuik'ib rib chi tijoc. 42 Quixye: —At inyucua', cui la̱at ta̱cuaj, inc'a' raj tinc'ul li raylal a'in. Abanan chi-uxma̱nk li c'a'ru nacacuaj la̱at ut ma̱cua' li nacuaj la̱in, chan. 43 Ut quichal jun li ángel sa' choxa ut quixq'ue xcacuil xch'o̱l. 44 Nak yo̱ chi yot'ec' xch'o̱l, quitijoc cui'chic li Jesús chi k'axal anchal xch'o̱l ut lix tikob yo̱ chi tz'ukuc sa' ch'och' chi ni̱nki tz'ukul chanchan quic'. 45 Nak quirake' chi tijoc, quicuacli ut co̱ riq'uineb lix tzolom. Quiril nak yo̱queb chi cua̱rc xban nak k'axal ra sa' xch'o̱leb. 46 Ut li Jesús quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chi cua̱rc? Cuaclinkex ut tijonkex re nak inc'a' te̱q'ue e̱rib chi a̱le̱c, chan reheb. Li Jesús quichape' ut quic'ame' chi pre̱xil xbaneb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj judío 47 Toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac li Jesús nak que'cuulac li q'uila tenamit. Laj Judas, a'an yo̱ chi c'amoc be chiruheb. A'an jun reheb lix tzolom cablaju. Quijiloc chixc'atk li Jesús re nak ta̱rutz' ru. 48 Ut li Jesús quixye re: —At Judas, ¿ma ta̱cuutz' cuu re ink'axtesinquil, la̱in li C'ajolbej? chan re. 49 Ut li cuanqueb rochben que'ril li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil ut que'xpatz' re: —Ka̱cua', ¿ma takaq'ueheb chi ch'i̱ch'? chanqueb. 50 Ut jun reheb quixyoc' lix xic lix mo̱s li xyucua'il aj tij ut quirisi lix xic li cuan sa' xnim. 51 Li Jesús quixye: —Canabomak xba̱nunquil a'an, chan. Ut quixch'e' riq'uin ruk' lix xic li cui̱nk ut quixq'uirtesi. 52 Ut quixye reheb li xbe̱nil aj tij, ut eb li neque'taklan sa' li templo, jo'queb ajcui' li neque'c'amoc be, li que'chal chixchapbal: —¿Ma la̱in ta bi' aj e̱lk' nak xexchal chinchapbal riq'uin che' ut riq'uin ch'i̱ch'? 53 Rajlal cutan cuanquin sa' e̱ya̱nk che̱tzolbal sa' li templo ut inc'a' quine̱chap aran. Abanan anakcuan xcuulac xk'ehil nak te̱ba̱nu li c'a'ru te̱raj la̱ex riq'uin xcuanquil laj tza, chan li Jesús. Laj Pedro quixye oxib sut nak inc'a' naxnau ru li Jesús 54 Que'xchap li Jesús ut que'xc'am sa' rochoch li xyucua'il aj tij. Ut laj Pedro yo̱ chixta̱kenquil chi najt. 55 Que'xtz'ab jun li xam chiru neba̱l, ut quilaje'c'ojla chire xam, ut quic'ojla ajcui' laj Pedro sa' xya̱nkeb. 56 Ut jun li mo̱s ixk quiril laj Pedro c'ojc'o chire xam. Quixca'ya ut quixye: —Li cui̱nk a'in, a'an jun reheb li neque'ochbenin re li Jesús, chan. 57 Abanan laj Pedro quitic'ti'ic ut quixye: —At ixk, la̱in inc'a' ninnau ru ani li nacaye, chan. 58 Junpa̱t na chic nak jun li cui̱nk qui-iloc re laj Pedro ut quixye: —La̱at jun xcomoneb a'an, chan re. Ut laj Pedro quixye: —At cui̱nk, ma̱cua' la̱in xcomoneb, chan. 59 Ac xnume' na chic jun o̱r, nak jun chic li cui̱nk quixye: —Relic chi ya̱l nak li cui̱nk a'in, a'an jun reheb li que'ochbenin re li Jesús. Li cui̱nk a'in aj Galilea, chan. 60 Ut laj Pedro quixye: —At cui̱nk, inc'a' ninnau c'a'ru yo̱cat chixyebal, chan. Ut toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac laj Pedro nak quiya̱bac li tzo' xul. 61 Ut li Ka̱cua' quixsuk'isi rib ut quixca'ya laj Pedro. Ut quinak sa' xch'o̱l laj Pedro li quiyehe' re xban li Ka̱cua', “Toj ma̱ji' ajcui' naya̱bac li tzo' xul, nak la̱at ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu.” 62 Laj Pedro qui-el chirix cab ut c'ajo' nak quiya̱bac xban xrahil xch'o̱l. Li Jesús quihobe' ut quisaq'ue' xbaneb li soldado aj Roma 63 Eb li cui̱nk li yo̱queb chi c'ac'ale̱nc re li Jesús, que'xhob ut que'xsac'. 64 Que'xbac' chi t'icr li xnak' ru re nak inc'a' ta̱ilok, que'xsac' ut que'xye: —K'ehi ani xsac'oc a̱cue, chanqueb re. 65 Ut nabal chic c'a'ak re ru que'xye re xhobbal li Jesús. Li Jesús quic'ame' chiruheb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío 66 Nak quicutano', que'xch'utub ribeb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb li tenamit ut eb li xbe̱nil aj tij jo' eb ajcui' laj tz'i̱b. Ut que'xc'am li Jesús riq'uineb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío. Ut que'xye re: 67 —Ye ke. ¿Ma la̱at li Cristo, laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios? chanqueb. Ut li Jesús quixye reheb: —Cui tinye e̱re nak la̱in, inc'a' ajcui' raj te̱pa̱b, chan. 68 Ut cui tinpatz'ok e̱re, inc'a' aj raj cui' te̱sume li c'a'ru tinpatz', chi moco tine̱rach'ab. 69 Ut chalen anakcuan la̱in li C'ajolbej tinc'ojla̱k sa' xnim uk' li nimajcual Dios, chan. 70 Ut chixjunileb que'xye re: —¿Ma la̱at li Ralal li Dios chi jo'canan? Ut li Jesús quichak'oc ut quixye: —Ya̱l li xeye nak la̱in, chan. 71 Ut chixjunileb que'xye: —¿C'a' chic ru aj e nak toj te'xye ke c'a'ru xma̱c? Riq'uin kaxic xkabi li c'a'ru xye, chanqueb.

Lucas 23

1 Ut chixjunileb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío que'xc'am li Jesús riq'uin laj Pilato. 2 Que'oc chixjitbal ut que'xye: —Xkaq'ue retal nak li cui̱nk a'in yo̱ chixpo'bal xch'o̱leb li katenamit. Nocoxk'us riq'uin xq'uebal li katoj re li acuabej. Ut naxye nak a'an li Cristo laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios. Naxye nak a'an rey, chanqueb. 3 Laj Pilato quixye re li Jesús: —¿Ma la̱at lix reyeb laj judío? Li Jesús quichak'oc ut quixye: —Ya̱l li xaye nak la̱in, chan. 4 Ut laj Pilato quixye reheb li xbe̱nil aj tij ut eb li q'uila tenamit: —Li cui̱nk a'in ma̱ jun xma̱c nintau, chan. 5 Abanan eb a'an yalyo̱queb xk'e chixyebal: —Naxpo' xch'o̱leb li katenamit. Yo̱ chixc'utbal lix tijleb chiruheb sa' chixjunil Judea. Quixtiquib chak Galilea ut xc'ulun toj arin, chanqueb. Li Jesús quic'ame' chiru laj Herodes re nak tixrak a̱tin sa' xbe̱n 6 Nak laj Pilato quirabi nak que'xpatz' Galilea, quixpatz' reheb: —¿Ma Galilea xtenamit li cui̱nk a'in? chan reheb. 7 —Aj Galilea, chanqueb re. Nak laj Pilato quixnau nak li Jesús quichal chak sa' li na'ajej li cuan rubel xtakl laj Herodes, quixtakla riq'uin laj Herodes xban nak sa' eb li cutan a'an laj Herodes cuan aran Jerusalén. 8 C'ajo' nak quisaho' xch'o̱l laj Herodes nak quiril ru li Jesús xban nak ac junxil quiraj raj rilbal ru. Quirabi resil li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil li Jesús ut quiraj rilbal nak tixba̱nu junak milagro chiru. 9 Nabal li c'a'ak re ru quilajxpatz' re ut li Jesús chi ti̱c inc'a' quichak'oc. 10 Cuanqueb aran eb li xbe̱nil aj tij ut eb laj tz'i̱b. C'ajo' lix josk'ileb nak yo̱queb chixjitbal. 11 Laj Herodes ut eb li soldado que'xtz'ekta̱na ut que'xhob. Que'retz'u ut que'xq'ue li cha̱bil t'icr chirix jo' neque'rocsi li rey. Ut laj Herodes quixtakla cui'chic riq'uin laj Pilato. 12 Junxil xic' que'ril ribeb laj Herodes ut laj Pilato. Abanan sa' eb li cutan a'an que'xc'am cui'chic rib sa' usilal. Laj Pilato quixye nak ma̱c'a' xma̱c li Jesús abanan quiteneba̱c ca̱mc sa' xbe̱n 13 Ut laj Pilato quixch'utubeb li xbe̱nil laj tij, ut eb li neque'taklan sa' li tenamit jo'queb ajcui' chixjunileb li tenamit. 14 Quixye reheb: —La̱ex xec'am chak li cui̱nk a'in cuiq'uin ut xeye nak naxpo' xch'o̱leb li tenamit. La̱in xinpatz'i re che̱ru ut inc'a' xintau junak xma̱c jo' yo̱quex chixyebal la̱ex. 15 Chi moco laj Herodes xtau junak xma̱c. Jo'can nak xtakla cui'chic chak arin cuiq'uin. Anakcuan la̱in ninnau nak ma̱ jun ma̱c xba̱nu xc'ulub cui' ca̱mc. 16 Tintakla xq'uebal xlob, tojo'nak tincuach'ab, chan laj Pilato. 17 Sa' li nink'e a'an c'aynakeb nak na-ach'aba̱c junak li pre̱x. 18 Ut chixjunileb li tenamit que'xye chi junajeb xya̱b xcuxeb: —¡Camsi a'an, ut ach'ab laj Barrabás! chanqueb. 19 Laj Barrabás cuan sa' tz'alam xban li camsi̱nc quixba̱nu nak yo̱queb chi pletic li tenamit chirix li acuabej. 20 Laj Pilato quiraj raj rach'abanquil li Jesús ut quixpatz' cui'chic reheb ma ta̱ru̱k ta̱rach'ab li Jesús. 21 Abanan eb li tenamit que'xjap reheb chixyebal: —¡Q'ue chiru cruz! ¡Q'ue chiru cruz! chanqueb. 22 Ut laj Pilato quia̱tinac cui'chic rox sut riq'uineb ut quixye: —¿C'a'ru tz'akal xma̱c e̱re? Ma̱ jun xma̱c nintau la̱in re nak tintakla chi camsi̱c. La̱in tintakla xsac'bal ut tincuach'ab, chan reheb. 23 Abanan eb a'an k'axal cau cui'chic que'xjap re chixyebal: —¡Q'ue chiru cruz!— Japjo̱queb re li tenamit jo' eb ajcui' laj tij toj retal quixba̱nu laj Pilato li c'a'ru que'raj. 24 Ut laj Pilato quixteneb ca̱mc sa' xbe̱n li Jesús jo' que'raj li tenamit. 25 Ut quirach'ab laj Barrabás li quiq'uehe' sa' tz'alam xban li pletic ut camsi̱nc quixba̱nu chirix jun li acuabej. Ut quixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb re te'xba̱nu li c'a'ru te'raj riq'uin. Li Jesús quiq'uehe' chiru cruz 26 Eb li tenamit que'xc'am li Jesús ut nak yo̱queb chi xic que'xc'ul jun li cui̱nk aj Simón xc'aba' yo̱ chi cha̱lc sa' c'aleba̱l. Cirene lix tenamit. Ut que'xmin ru chixpakonquil li cruz re xtenk'anquil li Jesús. 27 Nabaleb li tenamit yo̱queb chi ta̱ke̱nc re. Ut cuanqueb ajcui' ixk k'axal ra sa' xch'o̱leb. Yo̱queb chi ya̱bac xban li c'a'ru yo̱ chixc'ulbal li Jesús. 28 Ut li Jesús quixsuk'isi rib ut quirileb li ixk. Quixye reheb: —Ex ixk aj Jerusalén, mexya̱bac chicuix la̱in. Chexya̱bak ban che̱rix la̱ex ut chirixeb ajcui' le̱ ralal e̱c'ajol. 29 Ta̱cuulak xk'ehil nak eb li tenamit a'in te'xye, “Us xak reheb li ixk li inc'a' neque'q'uiresin ut li inc'a' neque'tu'resin.” 30 Ut te'xye ajcui' reheb li tzu̱l, “T'anekex chak sa' kabe̱n ut choe̱muk taxak”, cha'keb. 31 Cui jo'ca'in te'xba̱nu cuiq'uin la̱in li chanchanin jun to̱n chi che' rax rax ru, ¿c'a'ru inc'a' te'xba̱nu e̱re la̱ex li chanchanex chaki che'? chan li Jesús. 32 Que'xc'am ajcui' rochben li Jesús cuibeb li cui̱nk li cuanqueb xma̱c re te'camsi̱k rochben li Jesús. 33 Ut que'cuulac sa' li na'ajej Gólgota xc'aba'. Chi jalbil ru naraj naxye: Xna'aj Xbakel Xjolom Camenak. Ut aran que'xq'ue chiru cruz li Jesús. Ut que'xq'ue ajcui' chiru cruz li cuib chi cui̱nk li cuanqueb xma̱c. Jun li cruz que'xq'ue sa' xnim uk' li Jesús ut li jun chic que'xq'ue sa' xtz'e. 34 Ut li Jesús quitijoc ut quixye: —At inYucua', cuy taxak xma̱queb li tenamit a'in xban nak inc'a' neque'xnau c'a'ru yo̱queb chixba̱nunquil, chan. Ut eb li soldado que'bu̱lic chirix li rak' re rilbal ani na ta̱e̱chani̱nk re. 35 Eb li tenamit xakxo̱queb aran chi iloc. Ut eb li neque'taklan sa' xbe̱neb li tenamit yo̱queb chixhobbal li Jesús ut que'xye: —Jalan chic quixcoleb. Cui ya̱l nak a'an li Cristo, li sic'bil ru xban li Dios, chixcolak rib xjunes, chanqueb. 36 Ut eb li soldado yo̱queb ajcui' chixhobbal. Que'jiloc chixc'atk ut que'xyechi'i vinagre re. 37 Ut que'xye re: —Cui ya̱l nak la̱at lix reyeb laj judío, col a̱cuib a̱junes, chanqueb. 38 Chiru li cruz que'xq'ue jun retalil tz'i̱banbil sa' eb li a̱tinoba̱l griego, hebreo, ut latín, li naxye chi jo'ca'in: A'an a'in lix reyeb laj judío. 39 Jun reheb laj ma̱c li que'q'uehe' chiru cruz rochben, quixhob ajcui' li Jesús ut quixye: —Cui la̱at li Cristo, col a̱cuib la̱at, ut choa̱col ajcui' la̱o, chan re. 40 Abanan li jun chic quichak'oc ut quixk'us ut quixye re: —Chi moco la̱at nacaxucua ru li Dios, usta juntak'e̱t li raylal li yo̱co chixc'ulbal kochben a'an. 41 Relic chi ya̱l nak la̱o kac'ulub xc'ulbal li raylal a'in xban nak la̱o cuan kama̱c. Abanan li cui̱nk a'in ma̱c'a' junak ma̱c xba̱nu, chan re. 42 Ut li cui̱nk a'an quixye ajcui' re li Jesús: —At Ka̱cua', chinjulticok' taxak a̱cue nak tat-oc sa' la̱ nimajcual cuanquilal, chan. 43 Ut li Jesús quixye re: —Relic chi ya̱l tinye a̱cue nak ho̱n ajcui' cua̱nkat cuiq'uin sa' li paraíso, chan re. Lix camic li Jesús 44 Tuktu cua'leb quik'ojyi̱no' sa' chixjunil li ruchich'och' ut toj sa' oxib o̱r re ecuu quicutano' cui'chic. 45 Nak quik'ojyi̱no' ru li sak'e, lix t'icrul li templo quik'iche' sa' xyi. 46 Quia̱tinac li Jesús chi cau xya̱b xcux ut quixye: —At inYucua', sa' a̱cuuk' tink'axtesi lin musik', chan. Nak quixye a'an, qui-el xch'o̱l. 47 Li capitán aj Roma quixq'ue retal li quic'ulman. Quixlok'oni li Dios ut quixye: —Relic chi ya̱l nak li cui̱nk a'in ti̱c xch'o̱l, chan. 48 Chixjunileb li q'uila tenamit li cuanqueb aran chi iloc, que'xq'ue retal li c'a'ru quic'ulman. Que'suk'i sa' rochocheb ut yo̱queb chixtenbal li re xch'o̱l chi ruk'eb nak yo̱queb chi xic xban xrahil xch'o̱leb. 49 Ut chixjunileb li neque'na'oc ru li Jesús, jo' eb ajcui' li ixk li que'ta̱ken chak re toj Galilea xakxo̱queb chak chi najt ut yo̱queb chirilbal chixjunil li c'a'ak re ru a'in. Quimuke' li Jesús xban laj José aj Arimatea 50 Quicuan jun li cui̱nk aj José xc'aba'. Arimatea xtenamit li cuan sa' xcue̱nt Judea. Laj José, a'an jun xcomoneb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío. Ti̱c xch'o̱l ut cha̱bil. 51 Inc'a' quixc'ul xch'o̱l li c'a'ru que'xc'u̱b ru xba̱nunquil re li Jesús, chi moco quixc'ul xch'o̱l nak que'xcamsi xban nak a'an yo̱ chixyo'oninquil lix nimajcual cuanquilal li Dios. 52 Co̱ riq'uin laj Pilato ut quixtz'a̱ma chiru nak tixq'ue re lix tz'ejcual li Jesús re tixmuk. 53 Jo'can nak quixcubsi chak li camenak chiru cruz, quixlan sa' li cha̱bil t'icr lino ut quixq'ue sa' jun mukleba̱l yi̱banbil sa' jun sako̱nac. Toj ma̱ jun mukbil aran. 54 Chixjunil a'in quic'ulman sa' li cutan nak neque'xcauresi li c'a'ru reheb re li hiloba̱l cutan xban nak ac cuulac re xcutanquil. 55 Eb li ixk, li que'ta̱ken chak re li Jesús toj Galilea, que'xta̱ke laj José ut que'ril li mukleba̱l li quimuke' cui' li camenak ut que'ril ajcui' chanru nak quiq'uehe' sa' li jul. 56 Que'suk'i sa' rochocheb ut que'xcauresi li sununquil ban re xbanbal li camenak, ut que'hilan sa' li hiloba̱l cutan jo' naxye sa' lix chak'rabeb.

Lucas 24

1 Sa' li xbe̱n li cutan re li xama̱n, toj ek'ela chi us, co̱eb li ixk cuan cui' li mukleba̱l. Que'xc'am li sununquil ban li que'xyi̱b. Ut cuanqueb jalaneb chic ixk rochbeneb. 2 Nak que'cuulac, que'ril nak ac isinbil chic li nimla pec li natz'apoc re li mukleba̱l. 3 Ut nak que'oc chi sa' li mukleba̱l, inc'a' que'xtau li camenak. 4 Que'sach xch'o̱leb ut inc'a' que'xnau c'a'ru te'xba̱nu. Ut xaka̱mil chiruheb cuib li cui̱nk. Nalemtz'un li rak'eb. 5 C'ajo' nak que'xucuac li ixk. Que'xxulub li riloba̱l. Ut eb li cui̱nk que'xye reheb: —¿C'a'ut nak nequesic' li yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak? 6 A'an ma̱ ani chic arin. Ac xcuacli cui'chic chi yo'yo. Chijulticok' e̱re li c'a'ru quixye chak nak toj cua̱nk chak Galilea. 7 Quixye nak tento ta̱k'axtesi̱k li C'ajolbej sa' ruk'eb li cui̱nk aj ma̱c. Ta̱q'uehek' chiru cruz ut ta̱camsi̱k. Ut quixye ajcui' nak ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak sa' rox li cutan, chanqueb. 8 Riq'uin a'an quinak sa' xch'o̱leb li ixk li c'a'ru quixye li Jesús. 9 Que'el sa' li mukleba̱l ut co̱eb. Cole'xye resil chixjunil li c'a'ak re ru a'in reheb li junlaju ut reheb ajcui' li jun ch'ol chic. 10 Eb li ixk li que'yehoc re li esilal a'in reheb li apóstol, a'an eb lix María Magdala xtenamit, lix Juana ut lix María lix na' laj Jacobo rochbeneb li jun ch'ol chic li ixk. 11 Abanan eb li junlaju chi apóstol inc'a' que'xpa̱b li c'a'ru que'xye li ixk. Sa' xch'o̱leb a'an nak moco ya̱l ta li yo̱queb chixyebal. 12 Abanan laj Pedro co̱ sa' a̱nil sa' li mukleba̱l. Qui-iloc chi sa' ut quiril nak ca'aj chic li t'icr lino cuan aran. Jo'can nak sachso xch'o̱l chi c'oxlac nak quisuk'i sa' rochoch. Li Jesús quixc'utbesi rib chiruheb li cui̱nk nak yo̱queb chi xic Emaús 13 Sa' ajcui' li cutan a'an, cuibeb lix tzolom li Jesús yo̱queb chi xic sa' li ch'ina tenamit Emaús. Li tenamit a'an junlaju kilómetro na xnajtil riq'uin Jerusalén. 14 Yo̱queb chi a̱tinac chi rilbileb rib chirix chixjunil li c'a'ak re ru quic'ulman sa' eb li cutan a'an. 15 Nak yo̱queb chi a̱tinac ut chixtz'ilbal rix chi ribileb rib li c'a'ru quic'ulman, li Jesús quijiloc riq'uineb ut qui-oc chi be̱c rochbeneb. 16 Usta que'ril ru, abanan inc'a' que'xnau nak a'an li Jesús xban nak cuan c'a'ru quiramoc re chiruheb. 17 Ut li Jesús quixye reheb: —¿C'a'ru chi aj ix yo̱quex chi serak'ic chi ribil e̱rib nak yo̱quex chi be̱c? ¿C'a'ut nak ra sa' e̱ch'o̱l? chan reheb. 18 Jun reheb a'an, aj Cleofas xc'aba', quichak'oc ut quixye: —Jo' li ca'aj cui' la̱at li yo̱cat chi numec' sa' li tenamit Jerusalén li inc'a' nacatna'oc re li c'a'ru xc'ulman sa' eb li cutan a'in, chan. 19 Ut li Jesús quixye reheb: —¿C'a'ru anchal a'an? chan. Eb a'an que'xye re: —Chirix li Jesús aj Nazaret. A'an profeta nak quicuan. Nim xcuanquil. Cha̱bil quixba̱nu ut cha̱bil quixye chiru li Dios ut chiruheb li tenamit. 20 Eb li xbe̱nil aj tij ut eb li neque'taklan sa' kabe̱n que'xk'axtesi chi camsi̱c ut que'xq'ue chiru cruz. 21 A'an raj li ta̱colok re li katenamit Israel sa' kach'o̱l. Abanan anakcuan ac oxib cutan xc'ulbal a'an. 22 Xsach kach'o̱l chirabinquil li c'a'ru xe'xye ke li ixk li xe'cuulac sa' li mukleba̱l toj ek'ela. 23 Xban nak inc'a' xe'xtau li camenak, xe'suk'i sa' cab ut xe'xye ke nak cuib li ángel xe'xc'utbesi rib chiruheb ut xe'xye reheb nak yo'yo li Jesús. 24 Ut cuanqueb ajcui' kacomon xe'cuulac chak sa' li mukleba̱l ut xe'ril nak ya̱l li xe'xye li ixk. Abanan inc'a' xe'ril ru li Jesús, chan laj Cleofas. 25 Ut li Jesús quixye reheb: —¡La̱ex ma̱c'a' e̱na'leb ut a̱l le̱ ch'o̱l chixpa̱banquil chixjunil li c'a'ru que'xye chak li profeta! 26 ¿Ma inc'a' ta bi' tento nak tixc'ul chixjunil li raylal a'in li Cristo laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios re nak ta̱q'uehek' xlok'al? chan reheb. 27 Ut quixch'olob xya̱lal chiruheb chirix li c'a'ru quixtz'i̱ba laj Moisés. Quixch'olob ajcui' li xya̱lal li que'xtz'i̱ba chak li profeta chirix li Cristo li yechi'inbil xban li Dios jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. 28 Que'cuulac sa' li ch'ina tenamit li yo̱queb cui' chi xic. Ut li Jesús quixba̱nu rib nak ti̱c ta̱xic. 29 Abanan eb a'an que'relaji ru re ta̱cana̱k riq'uineb. Que'xye re: —Cana̱kat kiq'uin xban nak yo̱ chi ecuu̱c. Oc re li k'ojyi̱n, chanqueb re. Ut li Jesús qui-oc sa' cab ut quicana riq'uineb. 30 Nak c'ojc'o sa' me̱x rochbeneb, quixchap li caxlan cua, quixbantioxi chiru li Dios, quixjachi ut quixq'ue reheb. 31 Sa' li ho̱nal a'an que'xq'ue retal nak a'an li Jesús. Ut nak ac xe'xnau nak a'an, nak que'ril ac ma̱ ani chic sa' xya̱nkeb. 32 Ut eb a'an que'xye chi ribileb rib: —Jo'can pe' nak yo̱co chak rec'anquil jun sahil ch'o̱lej sa' ka̱m nak yo̱ chak chika̱tinanquil sa' be ut nak yo̱ chixch'olobanquil chiku li naxye sa' li Santil Hu, chanqueb. 33 Sa' ajcui' li ho̱nal a'an que'suk'i Jerusalén. Aran que'xtau li junlaju chi apóstol ch'utch'u̱queb rochbeneb lix comon. 34 Yo̱queb chixyebal: —Relic chi ya̱l nak xcuacli cui'chic chi yo'yo li Ka̱cua' xban nak xc'utbesi rib chiru laj Simón, chanqueb. 35 Tojo'nak li cuib chi cui̱nk que'xserak'i reheb li c'a'ru quic'ulman sa' be nak yo̱queb chi xic Emaús. Que'xye reheb chanru nak que'xnau ru li Jesús nak quixjachi li caxlan cua. Li Jesús quixc'utbesi rib chiruheb lix tzolom 36 Toj yo̱queb ajcui' xserak'inquil li c'a'ru que'xc'ul nak ac xaka̱mil li Jesús sa' xya̱nkeb ut quixye reheb: —¡Chicua̱nk taxak li tuktu̱quil usilal e̱riq'uin! chan reheb. 37 Ut eb a'an sachso̱queb xch'o̱l que'cana ut te'xucuak. Sa' xch'o̱leb a'an nak ma̱re junak musik'ej yo̱queb chirilbal. 38 Ut li Jesús quixye reheb: —¿C'a'ut nak nequexxucuac? Ut, ¿c'a'ut nak na-oc e̱c'a'ux? 39 La̱in li Jesús. Ilomak li cuok ut li cuuk'. Ch'e'omakin re nak te̱q'ue retal nak la̱in tz'akal. Junak musik'ej, a'an ma̱c'a' xbakel, chi moco cuan xtibel. Ilomak. La̱in cuan inbakel ut cuan intibel, chan reheb. 40 Ut nak yo̱ chixyebal a'in, quixc'ut li rok ut li ruk' chiruheb. 41 C'ajo' nak quisaho' sa' xch'o̱leb. Abanan toj sachso̱queb xch'o̱l. Inc'a' que'xnau ma ya̱l li yo̱queb chirilbal malaj ut inc'a'. Ut li Jesús quixye reheb: —¿Ma cuan ca'ch'inak tzacae̱mk e̱riq'uin? chan reheb. 42 Ut que'xq'ue re jun jachal li pombil car ut ca'ch'in li xya'al cab. 43 Li Jesús quixc'ul ut quixtzaca. 44 Ut quixye reheb: —Li c'a'ru xinc'ul, a'an ajcui' li quinserak'i chak e̱re nak toj cuanquin chak sa' e̱ya̱nk. Tento nak ta̱tz'aklok ru chixjunil li tz'i̱banbil chak retalil chicuix sa' lix chak'rab laj Moisés, jo' ajcui' sa' lix hu eb li profeta ut sa' ajcui' li Salmos, chan reheb. 45 Ut quixq'ueheb xna'leb re nak te'xtau ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. 46 Quixye reheb: —Jo'ca'in tz'i̱banbil chak retalil sa' li Santil Hu chicuix la̱in: tento nak li Cristo tixc'ul li raylal ut sa' rox li cutan ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. 47 Tz'i̱banbil ajcui' retalil nak ta̱julticama̱nk chiruheb chixjunileb li tenamit nak tento te'xyot' xch'o̱leb ut te'xjal xc'a'uxeb re ta̱cuyma̱nk ta̱sachma̱nk lix ma̱queb sa' xc'aba' a'an. Ta̱ticla̱k xch'olobanquil arin Jerusalén. 48 La̱ex texyehok resil xban nak la̱ex xex-abin re ut la̱ex xex-iloc re chixjunil li c'a'ak re ru a'in. 49 Ut la̱in tintakla chak e̱re le̱ ma̱tan li quixyechi'i lin Yucua'. Abanan cana̱kex arin sa' li tenamit Jerusalén toj te̱c'ul le̱ cuanquil li ta̱cha̱lk sa' choxa, chan li Jesús reheb. Li Jesucristo quic'ame' cui'chic sa' choxa xban li Dios 50 Ut li Jesús quixc'ameb toj sa' li tenamit Betania. Quixtaksi li ruk' ut quirosobtesiheb. 51 Nak yo̱ chirosobtesinquileb, quirisi rib sa' xya̱nkeb ut quic'ame' takec' sa' choxa. 52 Nak ac xe'xlok'oni li Ka̱cua', eb a'an que'suk'i cui'chic Jerusalén chi c'ajo' xsahil sa' xch'o̱leb. 53 Ut junelic cuanqueb sa' li templo. Yo̱queb chi bantioxi̱nc ut yo̱queb chixlok'oninquil li Dios. Jo'can taxak.

Juan 1

1 Chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och' ac cuan chak li A̱tin. Li A̱tin cuan chak riq'uin li Dios ut a'an tz'akal Dios. Li A̱tin, a'an li Cristo. 2 Li Cristo ac cuan chak sa' xticlajic riq'uin li Dios. 3 Chixjunil li c'a'ru cuan, li Dios quixyi̱b sa' xc'aba' li Cristo. Ut ma̱c'a' c'a'ak re ru cuan chi ma̱cua' a'an ta li quiyi̱ban re. 4 Li Cristo, a'an li naq'uehoc junelic yu'am. Ut li yu'am li naxq'ue naxcutanobresi lix c'a'uxeb li cristian. 5 Li Cristo naxcutanobresi lix c'a'uxeb li toj cuanqueb sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. Li ma̱c inc'a' quinumta sa' xbe̱n li Cristo. 6 Quicuan jun li cui̱nk aj Juan xc'aba' taklanbil chak xban li Dios. 7 Quitakla̱c chak chixch'olobanquil xya̱lal nak li Jesús, a'an li cutan saken re nak chixjunileb li ani te'abi̱nk re, te'pa̱ba̱nk. 8 Li Cristo, a'an li tz'akal cutan saken. Ma̱cua' laj Juan. Laj Juan quic'ulun chixch'olobanquil xya̱lal ani li tz'akal cutan saken. 9 A'an li tz'akal cutan saken li quic'ulun sa' ruchich'och' chixcutanobresinquil xc'a'uxeb chixjunileb li cristian. 10 Li Cristo quicuan sa' ruchich'och'. Abanan li cuanqueb sa' ruchich'och' inc'a' que'xq'ue retal chi tz'akal nak a'an li Cristo usta sa' xc'aba' a'an quiyi̱ba̱c li ruchich'och'. 11 Quic'ulun sa' lix tenamit. Abanan inc'a' quic'ule' sa' xya̱lal xbaneb. 12 Abanan chixjunileb li que'c'uluc re ut que'pa̱ban re nak a'an taklanbil chak xban li Dios, a'aneb li quixc'uleb chok' ralal xc'ajol li Dios. 13 Que'oc chok' ralal xc'ajol li Dios xban nak jo'can quiraj li Dios. Moco yal xc'a'ux cui̱nk ta. Moco jo' ta nak nayo'la junak cristian arin sa' ruchich'och'. Yo'lajenakeb ban chic sa' musik'ej ut ralal xc'ajoleb chic li Dios. 14 Li Jesucristo quitz'ejcualo' ut tz'akal cui̱nk nak quicuan arin sa' kaya̱nk. C'ajo' li rusilal ut a'an naxc'ut li xya̱lal. A'an li Ralal li Dios li junaj chi ribil ut la̱o xkil lix lok'al. 15 Laj Juan laj Cubsihom Ha' quixch'olob xya̱lal chi cau xya̱b xcux ut quixye: —A'an a'in li quinch'olob chak xya̱lal che̱ru nak quinye e̱re: Mokon ta̱cha̱lk jun k'axal nim xcuanquil chicuu la̱in xban nak a'an ac cuan ajcui' chak junxil chicuu la̱in, chan. 16 Xban xnimal rusilal, k'axal numtajenak li kosobtesinquil naxq'ue. 17 Li Dios quixq'ue li chak'rab re laj Moisés re nak tixc'ut chiku. Aban li xya̱lal chirix li Dios ut li rusilal quixc'utbesi chiku li Jesucristo. 18 Ma̱ ani qui-iloc ru li Dios. Ca'aj cui' li Dios C'ajolbej, a'an tz'akal li cuan chi sum a̱tin riq'uin li Dios Acuabej. Ut a'an li quic'utbesin chiku chanru li Dios. Laj Juan laj Cubsihom Ha' quixye nak a'an ma̱cua' li Cristo li yechi'inbil xban li Dios 19 Eb laj judío li cuanqueb Jerusalén que'xtaklaheb laj tij ut eb laj levita chixpatz'bal re laj Juan, ut que'xye re: —¿Anihat la̱at? ¿Ma la̱at li Cristo li taklanbil chak xban li Dios? chanqueb re. 20 Quichak'oc laj Juan ut quixye reheb: —La̱in ma̱cua'in li Cristo, chan. 21 Ut que'xye cui'chic re: —Ye ke anihat la̱at. ¿Ma la̱at laj Elías?— Quichak'oc laj Juan ut quixye: —Moco la̱in ta, chan. —¿Ma la̱at li profeta li ta̱cha̱lk? chanqueb cui'chic re. —Inc'a', chan laj Juan. 22 —Ye ke chi tz'akal anihat re nak ta̱ru̱k takaye reheb li xe'taklan chak ke. Tento nak ta̱ye ke anihat, chanqueb. 23 Quixye laj Juan: —La̱in li yo̱quin chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li cristian chi cau xya̱b incux sa' li chaki ch'och' ut ninye resil li quixye li profeta Isaías: Yi̱bomak le̱ yu'am ut yo'on cua̱nkex chixc'ulbal li Ka̱cua' jo' nak neque'xyi̱b li be re xc'ulbal junak li nim xcuanquil. (Is. 40:3) 24 Li que'takla̱c chi a̱tinac riq'uin laj Juan, a'an xcomoneb laj fariseo. 25 Que'xye cui'chic re laj Juan: —¿C'a'ut nak nacatcubsin ha' cui ma̱cua' la̱at li Cristo, chi moco la̱at laj Elías, chi moco la̱at li profeta? chanqueb re laj Juan. 26 Quichak'oc cui'chic laj Juan ut quixye: —La̱in nincubsin ha' riq'uin ha'. Abanan cuan jun sa' e̱ya̱nk la̱ex inc'a' nequenau chi tz'akal ani a'an. 27 A'an li ta̱oc chi c'anjelac mokon. K'axal nim xcuanquil a'an chicuu la̱in. Moco inc'ulub ta xba̱nunquil lix c'anjel a'an xban nak cubenak incuanquil. Jo'can nak moco inc'ulub ta xhitbal xc'a̱mal lix xa̱b, chan. 28 Chixjunil a c'a'ak re ru a'in quic'ulman sa' li na'ajej Betania li cuan jun pac'al li nima' Jordán, li yo̱ cui' chi cubsi̱nc ha' laj Juan. Laj Juan quixjuntak'e̱ta li Jesús riq'uin jun li carner 29 Jo' cuulajak chic laj Juan quiril li Jesús yo̱ chak chi cha̱lc riq'uin ut quixye: —Ilomak. Cue' chak li Cristo, li taklanbil chak xban li Dios. Chanchan jun li carner. Ta̱camsi̱k re xtojbal rix lix ma̱queb li cuanqueb sa' ruchich'och'. 30 A'an a'in li quina̱tinac chak chirix nak quinye e̱re nak ta̱cha̱lk jun cui̱nk k'axal nim xcuanquil chicuu la̱in xban nak a'an ac cuan ajcui' chak junxil chicuu la̱in. 31 La̱in inc'a' ninnau nak a'an li Cristo. Abanan yo̱quin chi cubsi̱nc ha' re nak li Dios tixc'utbesi chiku la̱o aj Israel ani tz'akal li Cristo, chan. 32 Laj Juan quixch'olob xya̱lal li c'a'ru quiril. Quixye: —Quicuil nak li Santil Musik'ej quicube chak sa' choxa. Chanchan jun li paloma nak quicube ut quihilan sa' xbe̱n li Jesús. 33 Inc'a' raj xinnau nak a'an li Cristo cui ta inc'a' quicuil li quic'ulman. Xinnau nak a'an li Cristo xban nak li Dios li quitaklan chak cue chi cubsi̱nc ha' quixye cue, “Nak ta̱cuil li Santil Musik'ej chanchan jun li paloma yo̱k chi cubec ut ta̱hila̱nk sa' xbe̱n jun li cui̱nk, a'an retalil nak a'an li ta̱q'uehok e̱re li Santil Musik'ej”, chan li Dios. 34 Ut la̱in quicuil nak quicube chak li Santil Musik'ej sa' xbe̱n li Jesús. Jo'can nak ninnau chi tz'akal nak a'an tz'akal Ralal li Dios, chan laj Juan. Laj Andrés ut laj Simón, a'aneb li xbe̱n li quixsiq'ueb ru chok' xtzolom li Jesucristo 35 Jo' cuulajak chic laj Juan cuan cui'chic chire li nima' Jordán rochben cuibeb lix tzolom. 36 Nak quiril li Jesús yo̱ chi numec' nach' cuanqueb cui', laj Juan quixye: —Cue' chak li Cristo, li chanchan Carner q'uebil chak xban li Dios, chan. 37 Ut eb lix tzolom cuib, nak que'rabi li quixye laj Juan, que'xta̱ke li Jesús. 38 Li Jesús quixakli ut quixsuk'isi rib. Quiril nak yo̱queb chi xic chirix. Quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chinta̱kenquil? ¿C'a'ru te̱raj? chan reheb. Que'chak'oc eb a'an ut que'xye: —At tzolonel ¿bar nacathilan? chanqueb re. 39 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Yo'keb chicuix re nak te̱nau bar ninhilan, chan li Jesús reheb. Jo'can nak que'co̱eb chirix ut que'ril bar nahilan. Ut que'cana riq'uin xban nak ac ca̱hib o̱r chic re ecuu. 40 Laj Andrés li ri̱tz'in laj Simón Pedro, a'an jun reheb li cuib li que'abin re li c'a'ru quixye laj Juan ut que'xta̱ke li Jesús. 41 Nak ac x-a̱tinac riq'uin li Jesús, ticto co̱ laj Andrés riq'uin laj Simón ut quixye re: —Anakcuan xkatau li Mesías, chan. (Chi jalbil ru naraj naxye “li Cristo li taklanbil chak xban li Dios”.) 42 Ut quixc'am laj Simón riq'uin li Jesús. Li Jesús quiril a'an ut quixye re: —La̱at laj Simón li ralal laj Jonás. Anakcuan Pedro chic a̱c'aba'.— (Chi jalbil ru naraj naxye “Pec”.) Laj Felipe ut laj Natanael que'siq'ue' ru xban li Jesucristo 43 Jo' cuulajak chic li Jesús quiraj xic sa li na'ajej Galilea. Quixtau laj Felipe ut quixye re: —China̱ta̱ke, chan. 44 Laj Felipe, a'an Betsaida xtenamit. A'an ajcui' xtenamiteb laj Andrés ut laj Pedro. 45 Laj Felipe ticto co̱ chixsic'bal laj Natanael ut quixye re: —Xkatau li Mesías li tz'i̱banbil chak retalil sa' li chak'rab xban laj Moisés ut xbaneb li profeta. A'an li Jesús ralal laj José. Nazaret xtenamit, chan laj Felipe. 46 Laj Natanael quixye re: —¿Ma cuan ta bi' junak cha̱bil ta̱cha̱lk chak Nazaret? chan. Ut laj Felipe quixye re: —Yo'o rilbal re nak ta̱pa̱b, chan. 47 Li Jesús quiril nak laj Natanael yo̱ chak chi cha̱lc riq'uin ut quixye: —Cue' chak jun cui̱nk tz'akal aj Israel. Cha̱bil xna'leb. A'an inc'a' nabalak'ic, chan li Jesús. 48 Laj Natanael quixye re li Jesús: —¿Chanru nacanau nak cha̱bil inna'leb? chan. Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Xinnau chanru a̱na'leb nak cuancat rubel li jun to̱n chi higo nak toj ma̱ji' nacatxbok laj Felipe, chan. 49 Quichak'oc laj Natanael ut quixye re: —At tzolonel, la̱at li Ralal li Dios. La̱at lix Reyeb laj Israel, chan re li Jesús. 50 Li Jesús quixye re: —Xapa̱b nak la̱in li Cristo xban nak xinye a̱cue nak xinnau chanru la̱ na'leb nak cuancat rubel li jun to̱n chi higo. Abanan toj cuan cui'chic xni̱nkal ru na'leb talaja̱cuil chiru a'in, chan li Jesús. 51 Ut quixye ajcui' reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak te̱ril li choxa chi teto. Ut eb lix ángel li Dios yo̱keb chi takec' ut yo̱keb chi cubec cuanquin cui' la̱in li C'ajolbej, chan li Jesús reheb.

Juan 2

1 Yo̱ chic rox cutan xc'ulbal a c'a'ak re ru a'in nak quicuan jun li sumla̱c sa' li tenamit Caná re Galilea. Cuan lix na' li Jesús aran. 2 Ut quiboke' sa' li sumla̱c li Jesús rochbeneb lix tzolom. 3 Nak ac yo̱ li nink'e, qui-oso' li vino. Ut lix na' li Jesús quixye re: —Ma̱c'a' chic li vino, chan re. 4 Ut li Jesús quixye re: —¿C'a'ut nak nacatchal xyebal cue a'an? Toj ma̱ji' xk'ehil nak tinc'utbesi lin cuanquil, chan re lix na'. 5 Lix na' li Jesús quixye reheb li yo̱queb chi c'anjelac: —Cheba̱nuhak li c'a'ru tixye e̱re, chan. 6 Ut aran cuanqueb cuakib li ni̱nki cuc yi̱banbil riq'uin pec. A'an nac'anjelac chok' xna'aj xha'eb laj judío re xch'ajobresinquil ribeb jo' naxye sa' lix chak'rabeb. Li junju̱nk chi cuc a'an naxc'am oxib ni̱nki cuc chi ha'. 7 Li Jesús quixye reheb li yo̱queb chi c'anjelac aran nak te'xnujtesi li ni̱nki cuc riq'uin ha'. Ut eb a'an que'xq'ue li ha' sa' li cuc toj retal que'nujac. 8 Quixye cui'chic li Jesús reheb: —Lecomak ca'ch'inak ut te̱c'am riq'uin li najolomin re li nink'e, chan. Ut eb a'an que'xba̱nu jo' quiyehe' reheb xban li Jesús. 9 Li ha' ac suk'isinbil chok' vino xban li Jesús nak que'xc'am riq'uin li najolomin re li nink'e. A'an inc'a' quixnau bar ta xchal li vino. Ca'aj cui' eb laj c'anjel li que'lecoc chak re que'xnau. Li najolomin re li nink'e quixyal li vino. Tojo'nak quixbok li be̱lomej ut quixye re: 10 —Chixjunileb li neque'nink'ei̱c xbe̱n cua neque'xjec' li cha̱bil vino. Ut nak ac xe'uc'ac chi nabal li ula', neque'xjec' li inc'a' mas cha̱bil. Abanan la̱at xac'u̱la li cha̱bil vino ut toj anakcuan xacuisi chak, chan re. 11 A'an a'in li xbe̱n milagro li quixba̱nu li Jesús nak quixsuk'isi li ha' chok' vino aran Caná re Galilea. Riq'uin li milagro a'in quixc'utbesi nak cuan xcuanquil ut eb lix tzolom que'xpa̱b nak li Jesús a'an li Ralal li Dios. 12 Chirix chic a'an co̱ Capernaum li Jesús rochben lix na' ut eb li ri̱tz'in. Que'co̱eb ajcui' lix tzolom ut que'cana aran cuib oxib cutan. Li Jesús quirisiheb laj c'ay sa' li templo 13 Nak ac yo̱ chi cuulac xk'ehil li Pascua, lix nink'e eb laj judío, li Jesús quicuulac Jerusalén. 14 Quicuulac sa' li templo ut aran quixtauheb li yo̱queb chi c'ayi̱nc bo̱yx, carner ut paloma. Chunchu̱queb ajcui' aran laj jalol ru tumin. 15 Li Jesús quixyi̱b jun lix tz'u̱m riq'uin c'am ut quixyolesiheb. Quirisiheb chixjunileb chirix cab rochbeneb lix xul. Quixpaji lix tumin eb laj jalol ru tumin ut quixbalk'usi lix me̱xeb. 16 Quixye reheb li yo̱queb chi c'ayi̱nc paloma: —Isihomak chixjunil a'in sa' li templo. Me̱suk'isi chok' c'ayil li rochoch lin Yucua', chan li Jesús reheb. 17 Tojo'nak quinak sa' xch'o̱leb lix tzolom nak tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in: La̱in ninra la̱ cuochoch ut naraho' sa' inch'o̱l nak neque'xba̱nu li inc'a' us sa' la̱ cuochoch. (Sal. 69:9) 18 Ut eb laj judío que'xye re li Jesús: —¿C'a'ru retalil ta̱c'ut chiku re nak takanau nak cuan a̱cuanquil chirisinquileb sa' li templo? chanqueb re. 19 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Juc'umak li templo a'in ut chiru oxib cutan tincuaclesi cui'chic chi ac', chan reheb. 20 Eb laj judío que'chak'oc ut que'xye re li Jesús: —Chiru cuakib roxc'a̱l (46) chihab que'cablac re xyi̱banquil li templo a'in. ¿Ma nacac'oxla la̱at nak yal chiru oxib cutan ta̱cuaclesi cui'chic? chanqueb. 21 Abanan li Jesús inc'a' yo̱ chi a̱tinac chirix li templo. Yo̱ ban chi a̱tinac chirix lix camic ut lix cuaclijic cui'chic chi yo'yo. 22 Jo'can nak ac xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, que'nak sa' xch'o̱leb lix tzolom li c'a'ru quixye li Jesús nak toj ma̱ji' nacam. Ut que'xpa̱b li c'a'ru tz'i̱banbil chak najter sa' li Santil Hu ut que'xpa̱b ajcui' li c'a'ru quiyehe' reheb xban li Jesús. Li Jesús naxnau chanru xna'leb li junju̱nk 23 Nak li Jesús cuan aran Jerusalén chixnumsinquil li nink'e Pascua, nabaleb que'pa̱ban re xban nak que'ril li milagro li quilajxba̱nu. 24 Abanan li Jesús inc'a' quixc'ojob xch'o̱l riq'uineb xban nak naxnau chanru lix c'a'uxeb. 25 Inc'a' tento nak ta̱ch'oloba̱k chiru chanru lix c'a'uxeb xban nak ac naxnau chanru lix na'leb li junju̱nk.

Juan 3

1 Quicuan jun li cui̱nk aj fariseo aj Nicodemo xc'aba'. A'an xcomoneb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío. 2 Sa' jun li k'ojyi̱n laj Nicodemo quicuulac chi a̱tinac riq'uin li Jesús ut quixye re: —At tzolonel, la̱o nakanau nak riq'uin li Dios chalenakat chak chok' aj tzolol ke xban nak ma̱ ani ta̱ru̱k tixba̱nu li milagros li nacaba̱nu la̱at cui ta ma̱cua' riq'uin xcuanquil li Dios, chan. 3 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —Relic chi ya̱l ninye a̱cue, ma̱ ani naru ta̱oc rubel xnimajcual cuanquilal li Dios cui inc'a' ta̱yo'la̱k cui'chic xca' sut, chan li Jesús. 4 Laj Nicodemo quixye re: —¿Chan ta cui' ru nak ta̱yo'la̱k cui'chic xca' sut junak cui̱nk? ¿Ma ta̱ru̱k ta bi' ta̱oc cui'chic riq'uin lix na' ut ta̱yo'la̱k cui'chic xca' sut? chan. 5 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —Relic chi ya̱l ninye a̱cue nak ani inc'a' ta̱yo'la̱k riq'uin ha' ut riq'uin li Santil Musik'ej moco ta̱ru̱k ta ta̱oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. 6 Li ani yo'lajenak riq'uin lix na' xyucua' cuan xyu'am sa' ruchich'och'. Abanan li ani yo'lajenak riq'uin li Santil Musik'ej cuan xyu'am chi junelic. 7 Misach a̱ch'o̱l xban nak xinye a̱cue nak tento tatyo'la̱k cui'chic xca' sut. 8 Li ik' nanume' bar naraj chi inc'a' nacanau bar nachal chak chi moco nacanau bar yo̱ chi xic. Inc'a' nacacuil ru. Ca'aj cui' lix ya̱b nacacuabi nak nanume'. Jo'can ajcui' lix yu'ameb li yo'lajenakeb riq'uin li Santil Musik'ej. Cuan xyu'ameb chi junelic chi inc'a' nacanau chi tz'akal chanru, chan li Jesús. 9 Quichak'oc laj Nicodemo ut quixye re: —¿Chanru nak nac'ulman a'in? Inc'a' nintau ru, chan. 10 Li Jesús quixye re: —La̱at aj tzolol reheb laj Israel ut inc'a' nacatau ru li yo̱quin chixyebal. 11 Relic chi ya̱l ninye e̱re: La̱o nocoa̱tinac chirix li nakanau. Ut nakach'olob resil li c'a'ru nakil. Abanan la̱ex inc'a' nequec'u̱luban li c'a'ru nakach'olob xya̱lal che̱ru. 12 La̱at inc'a' nacapa̱b li c'a'ru ninye a̱cue chirix li c'a'ru nac'ulman sa' ruchich'och'. ¿Ma toja' ta chic ta̱pa̱b nak tinye a̱cue li choxahil na'leb? 13 Ma̱ ani quicuulac sa' choxa. Ca'aj cui' la̱in li C'ajolbej. La̱in xinchal chak sa' choxa. 14 Nak toj cuanqueb laj judío sa' li chaki ch'och', laj Moisés quixtaksi chiru jun che' jun li c'anti' yi̱banbil riq'uin li ch'i̱ch' bronce. Jo'can ajcui' la̱in li C'ajolbej. Tento nak tintaksi̱k chiru jun li che', 15 re nak chixjunileb li te'pa̱ba̱nk cue la̱in inc'a' te'sachk. Te'cua̱nk ban xyu'am chi junelic. 16 Li Dios c'ajo' nak quixraheb li cuanqueb sa' ruchich'och' nak quixq'ue li Ralal junaj chi ribil re nak chixjunileb li ani te'pa̱ba̱nk re inc'a' te'sachk. Ta̱cua̱nk ban xyu'ameb chi junelic. 17 Li Dios inc'a' quixtakla chak li Ralal sa' ruchich'och' chixtenebanquil li tojba ma̱c sa' xbe̱neb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Quixtakla ban chak re nak sa' xc'aba' a'an te'colek'. 18 Li ani napa̱ban re, ma̱c'a' li tojba ma̱c sa' xbe̱n. Abanan li ani inc'a' napa̱ban re, ac cuan li tojba ma̱c sa' xbe̱n xban nak inc'a' xpa̱b li Ralal li Dios, li junaj chi ribil. 19 Xban nak inc'a' neque'pa̱ban, cuan li tojba ma̱c sa' xbe̱neb. Li C'ajolbej quic'ulun sa' ruchich'och' chixc'utbal li xya̱lal chiruheb li cuanqueb sa' ruchich'och'. A'an chanchan li cutan. Abanan eb li cuanqueb sa' ruchich'och' k'axal que'raj cua̱nc sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c ut inc'a' que'raj cua̱nc sa' li cutan xban nak inc'a' us lix na'lebeb. 20 Li ani neque'xba̱nu li ma̱usilal, xic' neque'ril li xya̱lal. Inc'a' nacuulac chiruheb cua̱nc sa' xya̱lal xban nak inc'a' neque'raj ta̱c'utu̱nk li ma̱usilal neque'xba̱nu. 21 Abanan li ani cuanqueb sa' ti̱quilal, neque'cuulac chiru cua̱nc sa' xya̱lal re nak ta̱c'utu̱nk nak neque'xba̱nu li c'a'ru naraj li Dios, chan li Jesús. Laj Juan naxch'olob cui'chic xya̱lal nak li Jesús a'an li Mesías 22 Chirix chic a'in, li Jesús co̱ sa' li na'ajej Judea rochbeneb lix tzolom. Aran que'cana cuib oxib cutan ut yo̱ chi cubsi̱nc ha'. 23 Laj Juan laj Cubsihom Ha' yo̱ ajcui' chi cubsi̱nc ha' sa' li na'ajej Enón li cuan nach' riq'uin li na'ajej Salim xban nak aran cuan nabal li ha'. Ut neque'cuulac li cristian riq'uin ut naxcubsi xha'eb. 24 A'in quic'ulman nak toj ma̱ji' quiq'uehe' sa' tz'alam laj Juan. 25 Que'oc chixcuech'inquil ribeb lix tzolom laj Juan riq'uineb laj judío. Que'xcuech'i ribeb chirix li cubi ha' li yo̱queb chixba̱nunquil. 26 Que'cuulac lix tzolom laj Juan riq'uin ut que'xye re: —At tzolonel, li cui̱nk li quicuulac a̱cuiq'uin aran jun pac'al li nima' Jordán, li cach'olob chak resil chiku, a'an yo̱ chi cubsi̱nc ha'. Ut chixjunileb li cristian yo̱queb chi cuulac riq'uin, chanqueb. 27 Quichak'oc laj Juan ut quixye: —Junak cui̱nk ma̱c'a' c'a'ru tixba̱nu chi inc'a' ta q'uebil re xban li Dios. 28 La̱ex querabi ajcui' chak nak quinye nak moco la̱in ta li Cristo. Yal taklanbilin ban chak xbe̱n cua chiru a'an chixch'olobanquil li resilal. 29 Junak cui̱nk xic re chi sumla̱c cuan li ixakilbej riq'uin. Ut li rami̱g cuan aran ut nasaho' sa' xch'o̱l chirabinquil li naxye li be̱lomej. Li Cristo, a'an jo' jun li be̱lomej ut la̱in yal jo' jun li rami̱g. La̱in nasaho' sa' inch'o̱l nak yo̱queb chi xic li cristian riq'uin xban nak a'an li tz'akal aj Colonel. 30 Tento nak a'an ta̱nima̱nk xcuanquil ut la̱in ta̱cube̱k incuanquil, chan laj Juan. Li xchal chak sa' choxa, a'an li k'axal nim xcuanquil 31 Ut quixye ajcui' laj Juan: —A'an xchal chak sa' choxa ut k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱n chixjunil. La̱in quinyo'la sa' ruchich'och' ut rehin ajcui' li ruchich'och'. Ut nina̱tinac chirix li c'a'ru nac'ulman sa' ruchich'och'. Li jun li xchal chak sa' choxa, a'an li k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱n chixjunil. 32 Ut li c'a'ru quiril ut quirabi, a'an li naxch'olob xya̱lal. Abanan moco q'uiheb ta li neque'pa̱ban re li c'a'ru naxye. 33 Abanan li ani naxpa̱b li c'a'ru naxye, riq'uin a'an naxc'ut nak naxpa̱b nak tz'akal ya̱l li c'a'ru yebil xban li Dios. 34 Li Jesucristo, a'an taklanbil chak xban li Dios ut naxye li c'a'ru nayehe' re xban li Dios xban nak li Santil Musik'ej cuan riq'uin chi tz'akal. 35 Li Acuabej Dios naxra li Ralal ut quixk'axtesi chixjunil sa' ruk' a'an, ut a'an chic yal re sa' xbe̱n. 36 Li ani napa̱ban re li C'ajolbej cuan xyu'am chi junelic. Ut li ani inc'a' napa̱ban re li C'ajolbej inc'a' ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic. Cuan ban li tojba ma̱c sa' xbe̱n, chan laj Juan.

Juan 4

1 Quicuulac resil riq'uineb laj fariseo nak k'axal nabaleb li yo̱queb chi take̱nc re li Jesús chiruheb li yo̱queb chi take̱nc re laj Juan ut yo̱queb chi cubsi̱c xha'eb. 2 Abanan ma̱cua' li Jesús li yo̱ chi cubsi̱nc ha'. A'aneb ban lix tzolom li yo̱queb chi cubsi̱nc ha'. 3 Nak quixnau li c'a'ru yo̱queb chixyebal laj fariseo, li Jesús qui-el Judea ut co̱ cui'chic Galilea. 4 Nak yo̱ chi xic Galilea, tento nak ta̱numek' aran Samaria. 5 Nak yo̱ chi numec' Samaria, quicuulac sa' li tenamit Sicar. Li tenamit a'an nach' cuan riq'uin li na'ajej li quixq'ue laj Jacob re laj José li ralal. 6 Ut aran cuan jun li becbil ha' li quixtakla xbecbal laj Jacob najter. Cua'leb na chic quicuulac aran li Jesús. Quic'ojla chire li becbil ha' chi hila̱nc xban nak quilub chi be̱c. 7 Quicuulac jun li ixk aj Samaria chirisinquil xha'. Ut li Jesús quixye re: —Si bayak cuuc'a, chan. 8 Ut eb lix tzolom li Jesús ac xco̱eb sa' tenamit chixlok'bal lix tzacae̱mkeb. 9 Quichak'oc li ixk ut quixye re: —La̱in aj Samaria ut la̱at, la̱at aj judío. ¿C'a'ut nak nacapatz' a̱cuuc'a cue? chan. Quixye re chi jo'can xban nak eb laj judío inc'a' neque'xc'am rib sa' usilal riq'uineb laj Samaria. 10 Li Jesús quixye re: —Cui ta nacanau c'a'ru li ma̱tan li naxq'ue li Dios, ut cui ta nacanau anihin la̱in li yo̱quin chixtz'a̱manquil cuuc'a a̱cue, la̱at ta̱tz'a̱ma raj a̱cuuc'a cuiq'uin ut tinq'ue raj a̱cue li ha' li naq'uehoc junelic yu'am, chan li Jesús. 11 Quichak'oc li ixk ut quixye re: —Ka̱cua', ¿C'a' ta cui' ru ta̱cuisi cui' li ha'? Cham cuan chak. Ut, ¿chan ta cui' ru nak ta̱q'ue li ha' li naq'uehoc yu'am? 12 Laj Jacob li kaxe'to̱nil yucua' quixcanab chok' ke li becbil ha' a'in. Arin qui-uc'ac a'an ut arin ajcui' que'uc'ac li ralal xc'ajol ut lix queto̱mk. ¿Ma la̱at ta bi' k'axal nim a̱cuanquil chiru a'an? chan li ixk. 13 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —Chixjunileb li te'uc'ak re li ha' a'in, ta̱chakik cui'chic reheb. 14 A'ut li te'uc'ak re li ha' tinq'ue la̱in, ma̱ jok'e chic ta̱chakik reheb. Li ha' li tinq'ue la̱in jalan cui'. A'an li junelic yu'am. Chanchan jun li yu'am ha' li cuan chi junelic. Ma̱c'a' roso'jic, chan li Jesús. 15 Li ixk quixye re: —Ka̱cua', q'ue cue li ha' a'an re nak inc'a' chic ta̱chakik cue, chi moco tincha̱lk chic toj arin chirisinquil inha', chan. 16 Li Jesús quixye re: —Ayu. Bok chak la̱ be̱lom ut tatcha̱lk cui'chic arin a̱cuochben, chan. 17 —Ma̱c'a' inbe̱lom, chan li ixk. Li Jesús quixye re: —Ya̱l li xaye nak ma̱c'a' a̱be̱lom, 18 xban nak o̱b li cui̱nk cuanjenak a̱cuiq'uin. Ut li jun li cuan a̱cuiq'uin anakcuan ma̱cua' ajcui' a̱be̱lom. Ya̱l li xaye nak ma̱c'a' a̱be̱lom, chan li Jesús. 19 Quixye li ixk re: —Ka̱cua', jo' li la̱at anchal profeta. 20 Eb li kaxe'to̱nil yucua' la̱o aj Samaria que'tijoc chiru li Dios sa' li tzu̱l li cuan arin. Abanan la̱ex aj judío nequeye nak toj aran Jerusalén cuan li tz'akal na'ajej re lok'oni̱nc. Ye cue bar cuan li tz'akal xya̱lal, chan li ixk. 21 Quixye li Jesús re: —At ixk, pa̱b li c'a'ru tinye a̱cue. Ta̱cuulak xk'ehil nak moco tento ta chic texxic sa' li tzu̱l li cuan arin, chi moco Jerusalén re textijok chiru li Dios Acuabej. 22 La̱ex aj Samaria inc'a' nequenau chi tz'akal ani nequeq'ue xlok'al. La̱o aj judío nakanau chi tz'akal ani nakaq'ue xlok'al xban nak li colba-ib riq'uineb laj judío xchal chak. 23 Ta̱cuulak xk'ehil, ut anakcuan ajcui', nak eb li te'xlok'oni li Acuabej Dios chi tz'akal, te'xba̱nu chi anchal xch'o̱leb ut chi ya̱l xban nak li Acuabej Dios naraj nak te'xlok'oni chi tz'akal re ru. 24 Li Dios, a'an musik'ej ut li ani ta̱lok'oni̱nk re, tento nak tixba̱nu chi anchal xch'o̱l ut chi tz'akal re ru, chan li Jesús. 25 Quichak'oc li ixk ut quixye re: —La̱in ninnau nak ta̱cha̱lk li Mesías li ta̱colok ke. Li Cristo neque'xye re. Nak tol-e̱lk a'an, tixch'olob chiku chixjunil li c'a'ak re ru a'in, chan li ixk. 26 Quixye li Jesús re: —La̱in li Cristo li yo̱quin chi a̱tinac a̱cuiq'uin, chan. 27 Sa' ajcui' li ho̱nal a'an, que'cuulac eb lix tzolom li Jesús. Ut que'sach xch'o̱leb chirilbal nak yo̱ chi a̱tinac riq'uin li ixk aj Samaria. Abanan ma̱ jun quiyehoc re: —¿C'a'ut nak yo̱cat chi a̱tinac riq'uin li ixk a'an?— Chi moco que'xye: —¿C'a'ru yo̱cat chixyebal re?— 28 Li ixk quixcanab lix cuc aran ut co̱ sa' li tenamit ut quixye reheb li cuanqueb aran: 29 —Yo'keb chicuix chirilbal jun li cui̱nk quixye cue chixjunil lin yehom inba̱nuhom. Ma̱re a'an li Cristo li yo̱co chiroybeninquil, chan. 30 Jo'can nak li cuanqueb sa' li tenamit a'an co̱eb riq'uin li Jesús. 31 Nak toj ma̱ji' neque'cuulac, eb lix tzolom li Jesús yo̱queb chixtz'a̱manquil chiru nak ta̱cua'ak. Que'xye re: —At tzolonel, cua'in, chanqueb re. 32 Li Jesús quixye reheb: —Ma̱cua' tzacae̱mk nasaho' cui' inch'o̱l. La̱in cuan jun xsahil inch'o̱l ut la̱ex inc'a' nequenau c'a'ut, chan. 33 Ut eb lix tzolom que'xye chi ribileb rib: —Ma̱re ani xc'amoc chak xcua, chanqueb. 34 Li Jesús quixye reheb: —La̱in nasaho' inch'o̱l nak ninba̱nu li c'a'ru naraj li quitaklan chak cue ut tinchoy xba̱nunquil lix c'anjel. A'an ru̱chil li cua chok' cue la̱in, chan. 35 La̱ex nequeye, “Toj ta̱numek' ca̱hib po chic tojo'nak to-oc chi k'oloc”, chanquex. Abanan la̱in ninye e̱re us xtiquibanquil anakcuan. Ilomak li q'uila tenamit. Chanchaneb li acui̱mk li ac xk'ano'. Tento nak ta̱ch'oloba̱k li xya̱lal chiruheb. 36 Laj k'olonel naxc'ul xtojbal ut nasaho' sa' xch'o̱l rochben laj acuinel. Jo'can ajcui' li ani naxch'olob xya̱lal re nak te'pa̱ba̱nk li cristian. Li jun a'an ta̱cua̱nk lix k'ajca̱munquil xban nak cua̱nkeb li te're̱chani li junelic yu'am sa' xc'aba' a'an. 37 Riq'uin a'in na-el chi ya̱l li neque'xye: Jun li na-acuoc re ut jun chic li nak'oloc re. 38 La̱in xexintakla chixk'olbal li moco la̱ex ta xexc'anjelan re. Jalaneb xe'c'anjelan re ut la̱ex chic xexyaloc xsahil lix c'anjeleb, chan li Jesús reheb. 39 Nabaleb laj Samaria li cuanqueb sa' li tenamit a'an que'xpa̱b nak li Jesús a'an li Cristo, xban nak li ixk quixye reheb: —Li cui̱nk a'an xye cue chixjunil li c'a'ru quilajinba̱nu.— 40 Nak que'cuulac eb laj Samaria riq'uin li Jesús, que'relaji ru chi cana̱c riq'uineb. Ut a'an quicana cuib cutan riq'uineb. 41 Ut k'axal cui'chic nabaleb li que'pa̱ban re li Jesús xban nak que'rabi li c'a'ru quixye. 42 Ut que'xye re li ixk: —Anakcuan nakapa̱b, moco xban ta li c'a'ru xaye ke. La̱o xkabi chi tz'akal li c'a'ru xye ut nakanau nak a'an tz'akal li Cristo laj Colol re li cuanqueb sa' ruchich'och', chanqueb. Li Jesús quixq'uirtesi li ralal jun li cui̱nk aj c'anjel chiru li rey 43 Nak ac xnume' li cuib cutan, li Jesús qui-el aran ut co̱ Galilea. 44 Ut li Jesús quixch'olob xya̱lal ut quixye nak junak profeta inc'a' naq'uehe' xlok'al sa' lix tenamit. 45 Nak quicuulac li Jesús sa' li tenamit Galilea, quic'ule' sa' xya̱lal xbaneb li que'cuulac aran Jerusalén chixnumsinquil li nink'e Pascua xban nak que'ril chixjunil li quilajxba̱nu li Jesús. 46 Li Jesús co̱ cui'chic sa' li tenamit Caná re Galilea li quixsuk'isi cui' li ha' chok' vino. Ut aran Capernaum cuan jun li cui̱nk aj c'anjel chiru li rey. Yaj li ralal. 47 Li cui̱nk a'an quirabi resil nak li Jesús ac xsuk'i chak Judea ut cuan aran Galilea. Co̱ riq'uin li Jesús ut quirelaji ru chi xic Capernaum re tixq'uirtesi li ralal. Ca̱mc re xban nak nim xyajel. 48 Li Jesús quixye re li cui̱nk: —La̱ex inc'a' nequepa̱b nak li Dios quitaklan chak cue cui inc'a' tinc'ut junak milagro che̱ru retalil nak cuan incuanquil, chan. 49 Ut li cui̱nk quixye cui'chic re li Jesús: —Ka̱cua', ba̱nu usilal cue. Yo'o chi junpa̱t xban nak k'axal nim xyajel li cualal. Ca̱mc re, chan li cui̱nk. 50 Li Jesús quixye re li cui̱nk: —Ayu sa' la̱ cuochoch. La̱ cualal inc'a' ta̱ca̱mk. Ta̱q'uira̱k ban, chan. Ut li cui̱nk quixpa̱b li quiyehe' re xban li Jesús ut co̱. 51 Nak ac cuulac re sa' li rochoch, eb lix mo̱s que'co̱eb chixc'ulbal ut que'xye re: —Yo'yo la̱ cualal. Yo̱ chi usa̱c, chanqueb re. 52 Ut li cui̱nk quixpatz' reheb jok'e ho̱nal quixtiquib usa̱c. Ut que'xye re: —Ecue̱r sa' jun o̱r re li ecuu quinume' lix tik, chanqueb re. 53 Ut quinak sa' xch'o̱l li yucua'bej nak sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiyehe' re xban li Jesús nak ta̱q'uira̱k li ralal. Ut li cui̱nk a'an quixpa̱b li Jesús jo'queb ajcui' chixjunileb li cuanqueb sa' li rochoch. 54 A'an a'in li xcab milagro li quixba̱nu li Jesús nak qui-el Judea ut co̱ cui'chic Galilea.

Juan 5

1 Chirix chic a'in, li Jesús co̱ Jerusalén sa' li nink'e li neque'xba̱nu eb laj judío. 2 Sa' li tenamit Jerusalén bar cuan cui' li oqueba̱l li neque'rocsi cui' li carner, cuan jun li ha' Betesda xc'aba' sa' ra̱tinoba̱leb laj hebreo. Aran cuan o̱b li muheba̱l. 3 Sa' eb li muheba̱l a'an cuanqueb nabaleb li yaj. Cuanqueb mutz', cuanqueb ye̱k rokeb, ut cuanqueb li sic rokeb ut sic ruk'eb. Yo̱queb chiroybeninquil nak ta̱ec'a̱nk li ha'. 4 Jun x-ángel li Ka̱cua' nacube chak sa' choxa yalak jok'e ut narec'asi li ha'. Li ani xbe̱n cua na-oc chi sa' nak ac x-ec'asi̱c li ha', li jun a'an naq'uira a' yal c'a'ru xyajel. 5 Cuan jun li cui̱nk aran cuakxaklaju xca'c'a̱l (38) chihab roquic lix yajel. 6 Nak li Jesús quiril li cui̱nk jiljo aran chire li ha' quixnau nak ac najter roquic lix yajel. Quixye re: —¿Ma ta̱cuaj q'uira̱c? chan re. 7 Quixye li cui̱nk: —Ka̱cua', nacuaj raj abanan ma̱ ani na-ocsin cue sa' li ha' nak na-ec'asi̱c. Nak yo̱quin chixyalbal oc, jalan chic na-oc xbe̱n cua chicuu, chan. 8 Quixye li Jesús re: —Cuaclin, xoc la̱ cuarib ut be̱n, chan re. 9 Sa' ajcui' li ho̱nal a'an li cui̱nk quiq'uira. Quixakli, quixxoc lix cuarib ut quibe̱c. A'in quic'ulman sa' li hiloba̱l cutan. 10 Que'oc chi cuech'i̱nc li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío. Que'xye re li cui̱nk li quiq'uira: —Hiloba̱l cutan anakcuan. Yo̱cat chixk'etbal li kachak'rab xban nak yo̱cat chixc'ambal la̱ cuarib chiru li hiloba̱l cutan, chanqueb. 11 Quichak'oc li cui̱nk ut quixye reheb: —Li cui̱nk li xq'uirtesin cue, xye cue, “c'am la̱ cuarib ut be̱n”, chan. 12 Que'xpatz' re: —¿Ani li cui̱nk li xyehoc a̱cue nak ta̱xoc la̱ cuarib ut tatbe̱k? chanqueb. 13 Li cui̱nk li quiq'uirtesi̱c inc'a' naxnau ani ta a'an, xban nak k'axal nabaleb li cuanqueb aran ut li Jesús ac x-el sa' xya̱nkeb. 14 Mokon chic li Jesús quixtau cui'chic li cui̱nk sa' li templo ut quixye re: —Chaq'uehak retal nak xatq'uira. Canab xba̱nunquil li inc'a' us ma̱re anchal ta̱cha̱lk junak chic nimla raylal sa' a̱be̱n, chan li Jesús re. 15 Qui-el li cui̱nk riq'uin li Jesús ut quixye resil reheb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío nak li Jesús, a'an li quiq'uirtesin re. Lix cuanquil li C'ajolbej q'uebil re xban li Yucua'bej 16 Eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío xic' que'ril li Jesús xban nak naq'uirtesin sa' li hiloba̱l cutan. Ut que'raj xcamsinquil. 17 Li Jesús quixye reheb: —Lin Yucua' toj yo̱ chixtenk'anquileb li cristian ut tento ajcui' nak tintenk'aheb la̱in, chan. 18 K'axal cui'chic que'josk'o' laj judío riq'uin a'in. Jo'can nak que'raj xcamsinquil xban nak moco ca'aj ta cui' naxk'et lix chak'rabeb nak naq'uirtesin chiru li hiloba̱l cutan; riq'uin aj ban cui' nak naxjuntak'e̱ta rib riq'uin li Dios nak naxye nak li Dios, a'an lix Yucua'. 19 Jo'can nak li Jesús quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re, La̱in li C'ajolbej. Ma̱c'a' naru tinba̱nu injunes. Li c'a'ru naxc'ut chicuu lin Yucua', a'an li ninba̱nu. Chixjunil li naxba̱nu lin Yucua', a'an li ninba̱nu la̱in. 20 La̱in li C'ajolbej. Raro̱quin xban lin Yucua'. A'an naxc'ut chicuu chixjunil li c'a'ak re ru naxba̱nu. Ut toj cuan cui'chic c'a'ak re ru xni̱nkal ru na'leb chiru a'in tixc'ut chicuu xba̱nunquil. Ut la̱ex ta̱sachk e̱ch'o̱l chirilbal. 21 Li Yucua'bej naxcuaclesiheb cui'chic chi yo'yo li camenak. Ut jo'can ajcui' la̱in li C'ajolbej. La̱in ninq'ue li junelic yu'am reheb li ani nacuaj. 22 Li Yucua'bej ma̱ ani naxrak a̱tin sa' xbe̱n. Quixk'axtesiheb ban sa' cuuk' re nak la̱in chic tinrakok a̱tin sa' xbe̱neb. 23 Quixba̱nu chi jo'can re nak chixjunileb te'xq'ue inlok'al jo' nak neque'xq'ue xlok'al li Yucua'bej. Li ani inc'a' naxq'ue inlok'al la̱in li C'ajolbej, inc'a' ajcui' naxq'ue xlok'al li Yucua'bej li quitaklan chak cue. 24 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak li ani na-abin re li c'a'ru ninye ut naxpa̱b li Dios li quitaklan chak cue, li jun a'an cuan xyu'am chi junelic. Inc'a' ta̱xic sa' tojba ma̱c xban nak inc'a' chic tenebanbil li ca̱mc sa' xbe̱n. Cua̱nk ban chic xyu'am chi junelic. 25 Chi ya̱l ninye e̱re ta̱cuulak xk'ehil ut anakcuan ajcui' xcuulac xcutanquil, nak eb li chanchan camenakeb xban li ma̱c te'rabi li cua̱tin la̱in li C'ajolbej. Ut li te'abi̱nk cue te'cua̱nk xyu'am chi junelic. 26 Li Yucua'bej cuan xcuanquil chi q'uehoc junelic yu'am ut a'an ajcui' quiq'uehoc cue la̱in li C'ajolbej lin cuanquil chi q'uehoc junelic yu'am. 27 Ut quixq'ue ajcui' incuanquil chi rakoc a̱tin xban nak la̱in li C'ajolbej. Taklanbilin chak xban li Dios. 28 Misach e̱ch'o̱l chirabinquil li yo̱quin chixyebal. Ta̱cuulak xk'ehil nak chixjunileb li camenak te'rabi li c'a'ru tinye. 29 Li que'xba̱nu li us te'cuacli̱k cui'chic ut te'cua̱nk xyu'am chi junelic. Ut eb li que'xba̱nu li inc'a' us te'cuacli̱k ajcui' re te'takla̱k sa' li tojba ma̱c. 30 La̱in ma̱c'a' naru ninba̱nu injunes. La̱in ninrakoc a̱tin jo' naxye cue li Yucua'bej. Jo'can nak ninrakoc a̱tin sa' ti̱quilal. Inc'a' ninba̱nu li c'a'ru nacuaj la̱in. Ninba̱nu ban li c'a'ru naraj li Yucua'bej li quitaklan chak cue. 31 Cui la̱in tinch'olob xya̱lal che̱ru anihin tz'akal la̱in, la̱ex te̱ye nak inc'a' ya̱l li yo̱quin chixyebal. 32 Abanan cuan jun chic li naxch'olob xya̱lal che̱ru anihin tz'akal la̱in ut la̱in ninnau nak ya̱l li yo̱ chixyebal chicuix. 33 La̱ex xetakla xpatz'bal re laj Juan laj Cubsihom Ha' ut a'an quixch'olob li xya̱lal che̱ru ut ya̱l li quixye chicuix. 34 Abanan inc'a' tento nak junak cui̱nk tixch'olob xya̱lal anihin. Ninye ban e̱re anihin re nak texcolek'. 35 Laj Juan chanchan jun li xam quixcutanobresi e̱be nak quixch'olob li xya̱lal che̱ru. Ut quisaho' jun c'amoc sa' e̱ch'o̱l chirabinquil li quixye. 36 Li c'a'ru quixch'olob laj Juan chicuix, a'an ya̱l. Abanan riq'uin li c'a'ru ninba̱nu, k'axal cui'chic naxc'ut chi tz'akal anihin la̱in. La̱in ninba̱nu li c'a'ru quixye cue li Yucua'bej. Li c'a'ru ninba̱nu la̱in, a'an naxc'ut nak taklanbilin xban li Yucua'bej. 37 Ut li Yucua'bej li quitaklan chak cue, a'an quixch'olob ajcui' li xya̱lal chicuix usta ma̱ jun sut xerabi chi a̱tinac chi moco queril chanru na-iloc. 38 La̱ex inc'a' nequeraj xc'ulbal li ra̱tin xban nak inc'a' niquine̱pa̱b la̱in, li taklanbilin chak xban a'an. 39 La̱ex nequeq'ue e̱ch'o̱l chixtzolbal xsa' li Santil Hu. La̱ex nequec'oxla nak aran te̱tau chanru ta̱cua̱nk le̱ yu'am chi junelic. Abanan inc'a' nequeq'ue retal nak li Santil Hu a'an naxch'olob ajcui' li xya̱lal chicuix la̱in. 40 La̱ex inc'a' nequeraj xpa̱banquil nak la̱in ninq'uehoc e̱re le̱ yu'am chi junelic. 41 La̱in inc'a' nacuaj nak te̱q'ue inlok'al la̱ex, 42 xban nak ninnau chanru le̱ na'leb. Ninnau nak inc'a' nequera li Dios chi anchal e̱ch'o̱l. 43 La̱in xinchal sa' xc'aba' lin Yucua'. Abanan inc'a' xeraj inc'ulbal. Cui ut ani ta chic junak ta̱cha̱lk yal naxtakla chak rib xjunes, la̱ex te̱c'ul raj a'an. 44 Nak nequeq'ue e̱lok'al chi ribil e̱rib, c'ajo' nak nacuulac che̱ru. Abanan inc'a' nequesic' li lok'al li naxq'ue li jun chi Dios. ¿Chan ta cui' ru nak tine̱pa̱b la̱in chi jo'canan? 45 Me̱c'oxla nak la̱in tinjitok e̱re chiru lin Yucua'. Cuan jun li ta̱jitok e̱re. A'an li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés li c'ojc'o cui' e̱ch'o̱l. 46 Cui ta nequepa̱b li c'a'ru quixye laj Moisés, tine̱pa̱b aj raj cui' la̱in xban nak laj Moisés quixch'olob ajcui' chak xya̱lal chicuix la̱in. 47 Cui inc'a' nequepa̱b li c'a'ru quixtz'i̱ba laj Moisés chicuix, ¿chan ta cui' ru nak te̱pa̱b li c'a'ru ninye la̱in?

Juan 6

1 Mokon chic li Jesús co̱ cui'chic jun pac'al li palau Galilea. Neque'xye ajcui' Tiberias re li palau a'an. 2 Nabaleb yo̱queb chi ta̱ke̱nc re xban nak que'rileb li milagro li yo̱ chixba̱nunquil nak naxq'uirtesiheb li yaj. 3 Ut quitake' li Jesús chiru jun li tzu̱l ut aran quic'ojla rochbeneb lix tzolom. 4 Ac cuulac re xk'ehil li nink'e Pascua, li neque'xba̱nu eb laj judío. 5 Li Jesús quiril nak nabaleb li yo̱queb chi cuulac riq'uin. Quixye re laj Felipe: —¿Bar ta̱ru̱k takalok' xcuaheb chixjunileb li tenamit a'in? chan. 6 Quixye chi jo'can yal re rilbal c'a' na ru tixye laj Felipe xban nak ac cuan sa' xch'o̱l li Jesús nak tixq'ue xcuaheb. 7 Quixye laj Felipe: —Ka̱cua', cuib ciento denario chi caxlan cua inc'a' ta̱tz'aklok re te'tz'ak ca'ch'inak chi xju̱nkaleb, chan. 8 Jun chic reheb lix tzolom aj Andrés xc'aba' ras laj Simón Pedro. Quixye: 9 —Cuan jun li al arin cuan cuib li car riq'uin ut o̱b li caxlan cua yi̱banbil riq'uin cebada. Abanan a'in ma̱ jok'e ta̱tz'aklok reheb li q'uila tenamit, chan. 10 Ut quixye li Jesús reheb: —Q'uehomakeb chi c'ojla̱c li tenamit.— Nabal li pach'aya' cuan aran. Chixjunileb que'c'ojla sa' li pach'aya'. O̱b mil na chi cui̱nk li cuanqueb aran. 11 Tojo'nak li Jesús quixchap li caxlan cua. Quixbantioxi chiru li Dios. Quixjachi li caxlan cua ut quixq'ue reheb lix tzolom re nak te'xjeq'ui reheb li q'uila tenamit li c'ojc'o̱queb aran. Jo'can ajcui' quixba̱nu riq'uin li car. Ut que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'o̱leb. 12 Nak ac xe'rake' chi cua'ac, li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Xocomak li jo' q'uial x-ela'an re nak ma̱c'a' ta̱tz'ekma̱nk, chan. 13 Que'xxoc cablaju chacach rela' li caxlan cua yi̱banbil riq'uin cebada. A'an li qui-ela'an nak que'rake' chi cua'ac chixjunileb li cuanqueb aran. 14 Nak que'ril li milagro li quixba̱nu li Jesús, eb li cuanqueb aran que'xye: —Relic chi ya̱l li cui̱nk a'in, a'an li profeta li quiyehe' chak resil junxil nak ta̱cha̱lk sa' ruchich'och', chanqueb. 15 Li Jesús quixnau nak te'raj xpuersinquil ru re nak ta̱oc chok' rey. Jo'can nak qui-el sa' xya̱nkeb ut co̱ xjunes sa' li tzu̱l. Li Jesús quibe̱c chiru li palau 16 Oc re k'ojyi̱n nak co̱eb lix tzolom li Jesús chire li palau. 17 Li Jesús ma̱ji' nacuulac riq'uineb. Que'oc sa' jun li jucub ut yo̱queb chi xic sa' li tenamit Capernaum li cuan jun pac'al li palau. 18 Ac x-oc li k'ojyi̱n nak quichal jun cacuil ik' ut qui-oc chi ec'a̱nc ru li palau chi cau. 19 Cuan na xcab legua ac xe'be̱c chiru li ha' sa' li jucub nak que'ril nak yo̱ chak chi cha̱lc li Jesús. Yo̱ chi be̱c chiru li ha'. Yo̱ chak chi nach'oc chixc'atk li jucub. C'ajo' nak que'xucuac xban nak inc'a' que'xnau ru. 20 Ut li Jesús quixye reheb: —La̱in. Mexxucuac, chan. 21 Ut c'ajo' xsahil xch'o̱leb nak que'rocsi sa' li jucub. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an que'cuulac sa' li na'ajej li yo̱queb cui' chi xic. 22 Cuulajak chic li q'uila tenamit li cuanqueb chire li palau li que'el cui', que'xq'ue retal nak jun ajcui' li jucub qui-el aran. Ut que'xnau nak li Jesús inc'a' qui-oc chi sa' li jucub a'an rochbeneb lix tzolom. Xjuneseb ban co̱eb. 23 Ut cuanqueb cui'chic jucub que'el chak Tiberias que'cuulac chixc'atk li na'ajej li que'cua'ac cui' nak ac xbantioxi li Jesús chiru li Dios. 24 Li q'uila tenamit que'xq'ue retal nak ma̱ ani chic li Jesús sa' li na'ajej a'an, chi moco cuanqueb lix tzolom. Que'oc sa' eb li jucub li que'chal Tiberias ut co̱eb Capernaum chixsic'bal. 25 Nak que'xtau li Jesús jun pac'al li palau, que'xye re: —At tzolonel, ¿Jok'e xatchal arin?— 26 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Relic chi ya̱l ninye e̱re nak la̱ex yo̱quex chinta̱kenquil xban nak xexinq'ue chi cua'ac toj retal xexnujac. Inc'a' yo̱quex chinta̱kenquil xban nak xeril li milagro li xinba̱nu. 27 Mixic e̱ch'o̱l ca'aj cui' riq'uin xsic'bal li tzacae̱mk li na-oso'. Cheq'uehak ban e̱ch'o̱l chixsic'bal li tzacae̱mk li inc'a' nalaj na-oso'. A'an li junelic yu'am li ninq'ue la̱in li C'ajolbej. A'an aj e nak quixq'ue incuanquil ut quinixtakla chak li Yucua'bej, chan li Jesús. 28 Ut que'xye re li Jesús: —¿C'a' raj ru takaba̱nu la̱o re nak ta̱sahok' xch'o̱l li Dios kiq'uin? chanqueb. 29 Li Jesús quixye reheb: —Li c'a'ru naraj li Dios nak te̱ba̱nu, a'an a'in: nak tine̱pa̱b la̱in xban nak taklanbilin chak xban, chan. 30 Ut que'xye cui'chic re: —Tento ta̱c'ut chiku junak li milagro re nak takapa̱b nak taklanbilat xban li Dios. ¿C'a'ru li retalil ta̱c'ut chiku? 31 Eb li kaxe'to̱nil yucua' que'q'uehe' chak li maná chixcua'eb nak yo̱queb chak chi numec' sa' li chaki ch'och' jo' tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: Choxahil cua quiq'uehe' chixcua'eb. 32 Ut li Jesús quixye reheb: —Relic chi ya̱l ninye e̱re, moco a' ta laj Moisés quiq'uehoc reheb li choxahil cua. A' ban lin Yucua', a'an li quiq'uehoc reheb. Ut a'an naq'uehoc li tz'akal choxahil cua. 33 Li tz'akal choxahil cua li naxq'ue li Dios, a'an li jun li quichal chak sa' choxa ut naxq'ue li junelic yu'am reheb li cuanqueb sa' ruchich'och', chan. 34 Eb a'an que'xye re: —At Ka̱cua', ta̱q'ue ta ke rajlal li cua a'an.— 35 Li Jesús quixye reheb: —La̱in li cua a'an. La̱in ninq'uehoc junelic yu'am. Li ani napa̱ban cue ta̱c'ojoba̱k xch'o̱l. Inc'a' chic ta̱tz'oca̱k ut inc'a' chic ta̱chakik re. Chanchan nak ac xrake' chi tzaca̱nc. 36 Aban ac xinye e̱re nak usta ac xeril cuu, toj inc'a' ajcui' niquine̱pa̱b. 37 Chixjunileb li tixk'axtesi cue li Yucua'bej, tine'xpa̱b. Ut li ani napa̱ban cue, la̱in inc'a' tintz'ekta̱na. 38 La̱in xinchal chak sa' choxa re tinba̱nu li c'a'ru naraj li Dios li quitaklan chak cue. Moco xinchal ta chixba̱nunquil li c'a'ru nacuaj la̱in. 39 Li c'a'ru naraj lin Yucua' li quitaklan chak cue, a'an nak ma̱ jun reheb li cualal inc'ajol li xk'axtesi cue ta̱sachk chicuu. Tincuaclesiheb ban chi cua̱nkeb xyu'am sa' roso'jiqueb li cutan. 40 Li Yucua'bej li quitaklan chak cue, a'an naraj nak chixjunileb li te'xq'ue retal nak la̱in li C'ajolbej ut tine'xpa̱b ta̱cua̱nk xyu'ameb chi junelic. Ut la̱in tincuaclesiheb ut tinq'ue xyu'ameb sa' roso'jiqueb li cutan, chan li Jesús. 41 Ut eb laj judío que'oc chixcuech'inquil rix li quixye li Jesús xban nak quixye, “La̱in li cua. La̱in xinchal chak sa' choxa.” 42 Que'xye chi ribileb rib: —¿Ma ma̱cua' ta bi' a'in li Jesús li ralal laj José? La̱o nakanau ruheb lix na' xyucua'. ¿C'a'ut nak naxye nak sa' choxa xchal chak? chanqueb. 43 Quixye li Jesús reheb: —Canabomak xcuech'inquil e̱rib, chan. 44 Ma̱ ani naru ta̱pa̱ba̱nk cue cui inc'a' ta k'axtesinbil cue xban li Yucua'bej li quitaklan chak cue. Li neque'pa̱ban cue, la̱in tincuaclesiheb cui'chic chi yo'yo sa' roso'jiqueb li cutan. 45 Tz'i̱banbil retalil chi jo'ca'in sa' li Santil Hu xbaneb li profeta: Li Dios tixc'ut li xya̱lal chiruheb chixjunileb. Jo'can nak chixjunileb li neque'abin re ut neque'xtau ru li c'a'ru naxye li Dios, eb a'an tine'xpa̱b ajcui' la̱in. 46 A'in moco naraj ta naxye nak cuan li que'iloc chak ru li Acuabej Dios. Ca'aj cui' la̱in ninna'oc ru xban nak riq'uin quinchal chak. 47 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak li ani napa̱ban cue, li jun a'an cuan xyu'am chi junelic. 48 La̱in li cua li naq'uehoc yu'am chi junelic. 49 Le̱ xe'to̱nil yucua' que'xcua' chak li cua li quichal chak sa' choxa junxil nak yo̱queb chi numec' sa' li chaki ch'och'. Usta que'xcua' li cua li quichal sa' choxa, abanan moco cuanqueb ta xyu'am chi junelic. 50 Abanan, la̱in li xinchal chak sa' choxa, la̱in li tz'akal choxahil cua xban nak ninq'uehoc yu'am chi junelic. Li ani napa̱ban cue, a'an inc'a' ta̱ca̱mk. Cua̱nk ban xyu'am chi junelic. 51 La̱in li yo'yo̱quil cua. Quinchal chak sa' choxa. Li ani napa̱ban cue la̱in inc'a' ta̱sachk. Cua̱nk ban xyu'am chi junelic. Li cua li tinq'ue la̱in, a'an lin tibel nak tink'axtesi cuib chi ca̱mc re nak ta̱ru̱k te'cua̱nk xyu'ameb chi junelic li cuanqueb sa' ruchich'och', chan li Jesús. 52 Nak que'rabi li c'a'ru quixye, eb laj judío que'oc chixcuech'inquil rix li quixye ut que'xye: —¿Chanru nak tixq'ue lix tibel re takatzaca? chanqueb. 53 Quixye li Jesús reheb: —Relic chi ya̱l ninye e̱re: Cui inc'a' te̱tzaca lin tibel la̱in li C'ajolbej ut cui inc'a' te̱ruc' lin quiq'uel, inc'a' ta̱cua̱nk le̱ yu'am chi junelic. 54 Chixjunileb li neque'xtzaca lin tibel ut neque'ruc' lin quiq'uel, cua̱nk xyu'ameb chi junelic, ut la̱in tincuaclesiheb cui'chic chi yo'yo sa' roso'jiqueb li cutan. 55 Lin tibel, a'an li tzacae̱mk li naq'uehoc junelic yu'am. Ut lin quiq'uel, a'an li uc'a li naq'uehoc junelic yu'am. 56 Li ani naxtzaca lin tibel ut naruc' lin quiq'uel, li jun a'an cuan chi sum a̱tin cuiq'uin ut la̱in cuanquin chi sum a̱tin riq'uin a'an. 57 Li yo'yo̱quil Dios, a'an li quitaklan chak cue. Jo' nak yo'yo chi junelic a'an, jo'can nak yo'yo̱quin ajcui' la̱in chi junelic. Jo'can ajcui' li ani naxtzaca lin tibel, li jun a'an ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic sa' inc'aba' la̱in. 58 Jo'can nak la̱in li cua li quinchal chak sa' choxa. Moco jo' ta li cua li que'xcua' le̱ xe'to̱nil yucua'. A'an inc'a' quixq'ue xyu'ameb chi junelic. Abanan chixjunileb li te'cua'ok re li cua a'in, eb a'an te'cua̱nk xyu'ameb chi junelic, chan li Jesús. 59 Chixjunil li c'a'ak re ru a'in li Jesús quixye reheb nak yo̱ chixc'utbal li xya̱lal chiruheb aran Capernaum sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Nabaleb que'xcanab xta̱kenquil li Jesús 60 Nak que'rabi li c'a'ru quixye, nabaleb lix tzolom que'oc chi a̱tinac chi ribileb rib, ut que'xye: —C'ajo' xch'a'ajquil xtaubal ru li xye. ¿Ani ta cui' ta̱ta'ok ru? chanqueb. 61 Li Jesús quixnau nak yo̱queb chixcuech'inquil rix li c'a'ru quixye usta ma̱ ani quiyehoc re. Jo'can nak quixye reheb: —¿Ma inc'a' xcuulac che̱ru li c'a'ru xinye e̱re? ¿Ma te̱canab inta̱kenquil xban? 62 ¿Ma ra xerec'a nak xinye e̱re chi jo'can? ¿C'a' raj ru te̱ba̱nu nak te̱ril nak la̱in li C'ajolbej yo̱kin cui'chic chi xic sa' choxa li xincuan cui' chak junxil? 63 Li naq'uehoc junelic yu'am, a'an li Santil Musik'ej. A'an ma̱cua' re li tibelej. La̱in xinch'olob xya̱lal che̱ru. Li xinye e̱re yebil cue xban li Santil Musik'ej. Cui te̱pa̱b li c'a'ru xinye, li Santil Musik'ej tixq'ue e̱re li junelic yu'am. 64 Abanan toj cuanqueb ajcui' sa' e̱ya̱nk li inc'a' neque'pa̱ban, chan li Jesús. Chalen sa' xticlajic li Jesús quixnau aniheb li inc'a' te'pa̱ba̱nk re. Ut quixnau ajcui' ani li ta̱k'axtesi̱nk re sa' ruk'eb li xic' que'iloc re. 65 Ut quixye ajcui' li Jesús reheb: —Jo'can nak xinye e̱re nak ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱pa̱ba̱nk cue cui inc'a' ta k'axtesinbil cue xban li Yucua'bej, chan. 66 Chalen sa' li cutan a'an nabaleb lix tzolom que'ch'inan xch'o̱leb ut inc'a' chic que'xta̱ke li Jesús. 67 Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom cablaju: —¿Ma te̱raj ajcui' xic la̱ex? ¿Ma tine̱canab ajcui' la̱ex? chan reheb. 68 Quichak'oc laj Simón Pedro ut quixye re: —At Ka̱cua', ¿ani aj iq'uin toxic? La̱at nacaye ke chanru ta̱cua̱nk kayu'am chi junelic. 69 La̱o nakapa̱b li c'a'ru nacaye ut nakanau nak la̱at li Cristo, li Ralal li yo'yo̱quil Dios, chan. 70 Quixye li Jesús: —¿Ma ma̱cua' ta bi' la̱in xinsic'oc e̱ru la̱ex li cablaju? La̱in xinsic'oc e̱ru ut jun sa' e̱ya̱nk xk'axtesi rib re laj tza, chan. 71 Yo̱ chi a̱tinac chirix laj Judas Iscariote, li ralal laj Simón. Usta a'an jun reheb li cablaju, mokon laj Judas Iscariote quixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re.

Juan 7

1 Chirix chic a'an, li Jesús yo̱ chixbeninquileb li na'ajej li cuanqueb Galilea. Inc'a' quiraj xic Judea xban nak eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío te'raj xcamsinquil. 2 Yo̱ chi cuulac xk'ehil li nink'e nak eb laj judío neque'xyi̱b lix coc' muheba̱l. 3 Eb li ri̱tz'in li Jesús que'xye re: —Elen sa' li na'ajej a'in. Ayu Judea re nak eb li neque'ta̱ken a̱cue te'rileb li milagro li nacaba̱nu. 4 Ma̱ ani junak tixba̱nu lix c'anjel chi mukmu cui naraj nak ta̱na'li̱k ru. Cui ta̱ba̱nu li milagro a'in, c'utbesi la̱ c'anjel chiruheb chixjunileb, chanqueb. 5 Yal ta eb li ri̱tz'in neque'pa̱ban re nak a'an taklanbil chak xban li Dios. 6 Quixye li Jesús reheb: —Toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil nak tinxic. La̱ex naru texxic yalak jok'e. 7 Eb li cuanqueb sa' ruchich'och' xic' niquine'ril xban nak la̱in ninye reheb nak inc'a' us li yo̱queb chixba̱nunquil. Abanan la̱ex inc'a' xic' nequex-ile' xbaneb. 8 Ayukex la̱ex sa' li nink'e. La̱in inc'a' tinxic xban nak toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil nak tinxic, chan li Jesús. 9 Nak quixye reheb a'in, li Jesús toj quicana aran Galilea. Li Jesús co̱ Jerusalén chixnumsinquil li nink'e 10 Nak ac xco̱eb li ri̱tz'in sa' li nink'e aran Jerusalén, li Jesús co̱ ajcui'. Abanan moco quixye ta rib. Chanchan sa' mukmu co̱. 11 Eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío yo̱queb chixsic'bal li Jesús sa' li nink'e. —¿Bar anchal cuan li cui̱nk a'an? chanqueb. 12 Nabaleb li cuanqueb aran yo̱queb chixcuech'inquil rib chirix li Jesús. Cuan yo̱queb chi yehoc re: —Cha̱bil cui̱nk a'an, chanqueb. Ut cuan cui'chic yo̱queb chi yehoc: —Inc'a'. Li cui̱nk a'an naxbalak'iheb li tenamit, chanqueb. 13 Abanan ma̱ ani quia̱tinac chi cau xban nak que'xucuac chiruheb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío. 14 Nak ac yo̱ li nink'e li Jesús co̱ sa' li templo ut qui-oc chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li cuanqueb aran. 15 Que'sach xch'o̱leb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío chirabinquil li c'a'ru quixye li Jesús. Que'xye: —¿Chanru nak naxnau li cui̱nk a'in chixjunil li c'a'ak re ru a'in? A'an moco tzolbil ta, chanqueb. 16 Quixye li Jesús reheb: —Li tijleb li yo̱quin chixc'utbal ma̱cua' cue. A' li Dios li quitaklan chak cue, a'an li quic'utuc chicuu li yo̱quin chixyebal, chan. 17 Li ani ta̱ajok xba̱nunquil li c'a'ru naraj li Dios, a'an tixnau ma re li Dios li tijleb li yo̱quin chixc'utbal malaj ut yal inc'a'ux injunes. 18 Cui junak naxch'olob xya̱lal li naxc'oxla xjunes, li jun a'an naraj nak ta̱q'uehek' xlok'al xbaneb li neque'abin re. Abanan li ani naraj nak ta̱q'uehek' xlok'al li quitaklan chak re, li jun a'an ti̱c xch'o̱l ut ma̱c'a' balak'ic riq'uin. 19 ¿Ma inc'a' ta bi' quixq'ue e̱re li chak'rab laj Moisés? ¿C'a'ut nak ma̱ jun sa' e̱ya̱nk naxba̱nu chi tz'akal li c'a'ru naxye li chak'rab? Ut, ¿c'a'ut nak te̱raj incamsinquil? chan li Jesús. 20 Eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —Cuan na li ma̱us aj musik'ej a̱cuiq'uin. ¿Ani ta̱ajok a̱camsinquil? chanqueb re. 21 Quixye li Jesús reheb: —La̱in xinba̱nu jun li milagro sa' li hiloba̱l cutan ut sachso e̱ch'o̱l xexcana xban. 22 Laj Moisés quixye e̱re nak tento te̱ba̱nu li circuncisión reheb le̱ ralal. (Ma̱cua' laj Moisés li quitiquiban re. A' le̱ xe'to̱nil yucua', a'aneb li que'tiquiban re xba̱nunquil li circuncisión.) Usta hiloba̱l cutan, la̱ex nequeba̱nu li circuncisión. 23 Cui la̱ex nequeba̱nu li circuncisión usta hiloba̱l cutan re nak inc'a' te̱k'et li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés, ¿c'a'ut nak xexjosk'o' cuiq'uin nak xinq'uirtesi jun li cui̱nk sa' li hiloba̱l cutan? 24 Mexrakoc a̱tin jo' nequeraj la̱ex yal e̱junes. Chexrakok ban a̱tin sa' xya̱lal, chan li Jesús. 25 Cuanqueb aj Jerusalén que'xye: —¿Ma ma̱cua' ta bi' a'in li cui̱nk li te'raj xcamsinquil eb li neque'taklan sa' kaya̱nk la̱o aj judío? 26 Q'uehomak retal. Cuan arin ut yo̱ chi a̱tinac chiruheb chixjunileb li tenamit ut ma̱c'a' neque'xye re. Ma̱re xe'xnau nak a'an li Cristo. 27 ¿Chanru nak a'anak li Cristo? ¿Ma inc'a' ta bi' nakanau bar xtenamit li cui̱nk a'in? Nak ta̱cha̱lk li Cristo, ma̱ ani ta̱na'ok re chi tz'akal bar ta̱cha̱lk chak, chanqueb. 28 Nak li Jesús yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal sa' li templo, quixye chi cau xya̱b xcux: —Ya̱l nak nequenau cuu. Ut nequenau bar intenamit. Abanan inc'a' nequenau chi tz'akal bar xinchal chak. La̱in inc'a' xintakla chak cuib yal injunes. Li Dios, li ti̱c xch'o̱l, a'an li xtaklan chak cue. La̱ex inc'a' nequenau ru a'an. 29 Ca'aj cui' la̱in ninna'oc ru xban nak riq'uin a'an xinchal chak. Li Dios, a'an li quitaklan chak cue, chan li Jesús. 30 Ut que'raj raj xchapbal re nak te'xq'ue sa' tz'alam. Abanan inc'a' ajcui' que'xchap xban nak toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil nak ta̱chapek'. 31 Nabaleb li tenamit que'xpa̱b li Cristo ut que'xye: —La̱o nakanau nak ta̱c'ulu̱nk li Cristo, nabaleb li milagro tixba̱nu. Li cui̱nk a'in nabal li milagro yo̱ chixba̱nunquil. Cui ta ma̱cua' li Cristo, ¿chan ta cui' ru nak tixba̱nu li milagro li yo̱ chixba̱nunquil? Eb li neque'c'ac'alen sa' li templo que'takla̱c chixchapbal li Jesús 32 Eb laj fariseo que'rabi li yo̱queb chixyebal chirix li Jesús. Jo'can nak eb a'an, rochbeneb li xbe̱nil aj tij, que'xtakla li neque'c'ac'alen sa' li templo chixchapbal li Jesús re te'xq'ue sa' tz'alam. 33 Li Jesús quixye reheb: —Toj ma̱ji' tine̱chap. Toj tincua̱nk chic ca'ch'inak sa' e̱ya̱nk, tojo'nak tinsuk'i̱k cui'chic riq'uin li quitaklan chak cue. 34 Tine̱sic' ut inc'a' tine̱tau xban nak bar cua̱nkin la̱in, la̱ex inc'a' texru̱k chi xic, chan. 35 Ut eb laj judío que'oc chi a̱tinac chi ribileb rib ut que'xye: —¿Bar anchal ta̱xic li cui̱nk a'in nak inc'a' ta̱ru̱k takatau? Ma̱re ta̱xic riq'uineb laj judío li cuanqueb sa' xtenamiteb laj griego. Malaj ta̱oc chixtzolbaleb laj griego. 36 A'an xye, “Tine̱sic' ut inc'a' tine̱tau. Inc'a' naru texxic bar cua̱nkin cui',” chan. ¿C'a'ru xya̱lal a'an? chanqueb. Li Jesús quixye nak li ani ta̱chakik re tixq'ue ruc'a 37 Li roso'jic li nink'e, a'an li cutan li k'axal lok' chiruheb. Sa' li ho̱nal a'an, li Jesús quixakli chiruheb ut quixye chi cau xya̱b xcux: —Li ani ta̱chakik re, cha̱lk cuiq'uin. La̱in tinq'ue ruc'a. 38 Xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: Chixjunileb li ani te'pa̱ba̱nk cue la̱in, li Santil Musik'ej li naq'uehoc junelic yu'am ta̱cua̱nk riq'uineb. Chanchan jun li yu'am ha' li inc'a' na-oso'.— 39 Nak quixye a'in, li Jesús yo̱ chi a̱tinac chirix li Santil Musik'ej li ta̱cua̱nk riq'uineb li te'pa̱ba̱nk re. Sa' li cutan a'an, li Santil Musik'ej toj ma̱ji' nac'ulun xban nak li Jesús toj ma̱ji' naxic sa' choxa chixc'ulbal lix lok'al. 40 Nak que'rabi li c'a'ru quixye li Jesús, cuan que'yehoc: —Relic chi ya̱l li cui̱nk a'in profeta.— 41 Ut cuanqueb ajcui' que'xye: —Li cui̱nk a'in, a'an li Cristo.— Abanan cuanqueb cui'chic li que'chak'oc ut que'xye: —¿Ma Galilea ta bi' ta̱cha̱lk li Cristo li yechi'inbil ke? 42 Tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu nak li Cristo li Mesías ta̱cha̱lk sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol li rey David. Ta̱cha̱lk aran Belén li quicuan cui' li rey David najter, chanqueb. 43 Jo'can nak li tenamit que'xjachi ribeb xban nak jalan jala̱nk yo̱queb chixc'oxlanquil chirix li Jesús. 44 Cuanqueb li que'ajoc xchapbal li Jesús abanan inc'a' ajcui' que'xba̱nu. Li cuanqueb xcuanquil inc'a' que'xpa̱b li Jesús 45 Nak que'suk'i li que'takla̱c chixchapbal li Jesús, eb laj fariseo ut eb li xbe̱nil aj tij que'xpatz' reheb: —¿C'a'ut nak inc'a' xec'am chak li cui̱nk a'an? chanqueb. 46 Eb li neque'c'ac'alen sa' li templo que'chak'oc ut que'xye: —¡Ma̱ jun cua kabiom junak cui̱nk chi a̱tinac jo' naa̱tinac li cui̱nk a'an! Ch'ina'us li c'a'ru naxye, chanqueb. 47 Ut eb laj fariseo que'xye reheb: —¿Ma xeq'ue ajcui' e̱rib la̱ex chixbalak'i li cui̱nk a'an? 48 ¿Ma cuan ta bi' junak xcomoneb li neque'taklan sa' kaya̱nk li xpa̱b li c'a'ru naxye a'an? Ut, ¿ma cuan ta bi' junak kacomon la̱o aj fariseo xpa̱ban re? 49 Eb li q'uila tenamit a'in inc'a' neque'xnau c'a'ru naxye sa' li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. ¿C'a'ru te'oc cui' eb a'an? chanqueb laj fariseo. 50 Cuan aran laj Nicodemo li quicuulac riq'uin li Jesús chi k'ek. A'an jun reheb laj fariseo. Quixye reheb: 51 —Naxye sa' li kachak'rab nak inc'a' naru rakoc a̱tin sa' xbe̱n junak cui̱nk chi toj ma̱ji' naxye ma cuan xma̱c malaj ut inc'a'. Tento takanau chi tz'akal c'a'ru lix ma̱c, chan laj Nicodemo. 52 Que'chak'oc ut que'xye re: —¿Ma la̱at ajcui' aj Galilea la̱at? Tzol a̱cuib chi us sa' li Santil Hu re ta̱q'ue retal nak ma̱ jun profeta chalenak chak Galilea, chanqueb. 53 Ut chirix chic a'an, chixjunileb que'co̱eb sa' rochocheb.

Juan 8

1 Li Jesús co̱ sa' li tzu̱l Olivos. 2 Cuulajak chic nak toj ek'ela co̱ cui'chic sa' li templo. Li q'uila tenamit que'cuulac riq'uin. Ut nak quic'ojla, qui-oc cui'chic chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb. 3 Eb laj fariseo ut eb laj tzolol chak'rab que'xc'am riq'uin li Jesús jun li ixk yo̱ chixmuxbal ru xsumlajic nak que'xtau ut coxxe'xxakab chiruheb chixjunileb. 4 Que'xye: —At tzolonel, li ixk a'in yo̱ chixmuxbal ru xsumlajic nak xkatau. 5 Sa' li chak'rab li quixq'ue ke laj Moisés naxye nak cutbileb chi pec nak te'camsi̱k eb li ixk li neque'xmux ru lix sumlajic jo' xba̱nu li ixk a'in. Ut la̱at, ¿c'a'ru nacaye? chanqueb. 6 Que'xye re li Jesús chi jo'can yal re rilbal c'a' na ru tixye xban nak yo̱queb chixsic'bal c'a'ru te'xjit cui'. Aban li Jesús quixxulub rib ut qui-oc chi tz'i̱bac chiru ch'och' riq'uin ru'uj ruk'. 7 Ut xban nak yo̱queb chixpatz'bal, li Jesús quixakli cui'chic ut quixye reheb: —Li ani ma̱c'a' xma̱c sa' e̱ya̱nk, a'an li xbe̱n li tixcut li pec, chan. 8 Ut quixxulub rib ut qui-oc cui'chic chi tz'i̱bac chiru ch'och'. 9 Nak que'rabi li c'a'ru quixye, que'rec'a rib xban nak cuanqueb xma̱c ut que'oc chi e̱lc chi xju̱nkaleb. Xbe̱n cua que'el li che̱quel cui̱nk ut chirixeb a'an que'el li toj sa̱jeb. Quicana xjunes li Jesús ut li ixk xakxo chiru. 10 Li Jesús quixakli cui'chic ut quixye re li ixk: —¿Bar cuanqueb li yo̱queb chi jitoc a̱cue? ¿Ma ma̱ ani xq'uehoc a̱cue chixtojbal a̱ma̱c? chan. 11 Ut li ixk quixye re: —Ma̱ jun, Ka̱cua'.— Ut li Jesús quixye re: —Chi moco la̱in tatinq'ue chixtojbal a̱ma̱c. Ayu ut matma̱cob chic, chan. Li Jesús quixch'olob xya̱lal chiruheb nak a'an li Cristo 12 Li Jesús quia̱tinac cui'chic riq'uineb li tenamit ut quixye reheb: —La̱in lix cutan saken li ruchich'och'. Li ani ta̱pa̱ba̱nk cue la̱in, inc'a' chic ta̱cua̱nk sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. Ta̱cua̱nk ban sa' cutan saken ut ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic, chan. 13 Ut eb laj fariseo que'xye re: —Ma̱c'a' na-oc cui' li c'a'ru yo̱cat chixyebal xban nak cha̱cuix ajcui' la̱at yo̱cat chi a̱tinac, chanqueb. 14 Li Jesús quixye reheb: —Cuan xcuanquil li ninye usta yo̱quin chi a̱tinac chicuix la̱in xban nak tz'akal ya̱l li ninye. La̱ex inc'a' nequenau bar xinchal chak, chi moco nequenau bar tinxic. Ca'aj cui' la̱in ninna'oc re bar xinchal chak ut bar tinxic. 15 La̱ex nequexrakoc a̱tin jo' nequeraj la̱ex e̱junes. La̱in ma̱ ani sa' aj be̱n yo̱quin chi rakoc a̱tin. 16 Abanan cui tinrakok a̱tin, tinba̱nu sa' ti̱quilal xban nak inc'a' ninrakoc a̱tin injunes. Ninba̱nu ban jo' naraj lin Yucua' li quitaklan chak cue. 17 Sa' le̱ chak'rab tz'i̱banbil retalil cui cuan cuibeb li cui̱nk junaj lix c'a'uxeb riq'uin li c'a'ru te'xye, tento xpa̱banquil li ra̱tineb. 18 La̱in ninye li ya̱l chicuix ajcui' la̱in. Ut lin Yucua' li quitaklan chak cue, a'an naxch'olob ajcui' li ya̱l chicuix, chan li Jesús. 19 Eb laj fariseo que'chak'oc ut que'xye re: —¿Ani la̱ yucua'? chanqueb re. Li Jesús quixye reheb: —La̱ex inc'a' nequenau ani lin Yucua' xban nak inc'a' nequenau cuu la̱in. Cui ta nequenau cuu la̱in, nequenau aj raj cui' ru lin Yucua', chan reheb. 20 Chixjunil a'in quixye li Jesús reheb nak yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li cuanqueb sa' li templo sa' li na'ajej bar neque'xq'ue cui' lix mayejeb. Ut ma̱ ani quichapoc re xban nak toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil. 21 Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: —La̱in tinxic. Tine̱sic' raj chic abanan inc'a' tine̱tau xban nak inc'a' ta̱ru̱k texxic bar tinxic cui' la̱in. Texca̱mk ban sa' le̱ ma̱c, chan. 22 Ut eb laj judío que'xye: —A'an xye nak inc'a' naru toxic bar ta̱xic cui' a'an. ¿C'a'ut nak xye ke chi jo'can? ¿Ma yo̱ chixc'oxlanquil xcamsinquil rib? chanqueb. 23 Li Jesús quixye reheb: —La̱ex aj ruchich'och'. Abanan la̱in ma̱cua'in aj ruchich'och'. La̱in sa' choxa xinchal chak. 24 Jo'can nak xinye e̱re nak texca̱mk sa' le̱ ma̱c. La̱ex texca̱mk sa' le̱ ma̱c cui inc'a' nequepa̱b nak la̱in ac cuanquin ajcui' chak sa' xticlajic jo' xinye e̱re, chan li Jesús. 25 Ut eb a'an que'xye re: —Ye ke. ¿Anihat tz'akal la̱at? chanqueb. Li Jesús quixye reheb: —Chalen sa' xticlajic quinye chak e̱re anihin la̱in. 26 Nabal li c'a'ak re ru naru tinye raj e̱re re xrakbal a̱tin sa' e̱be̱n. Li ani quitaklan chak cue, a'an ti̱c xch'o̱l ut naxye li ya̱l. Li c'a'ru xc'ut chicuu li quitaklan chak cue, a'an li ninye e̱re la̱ex li cuanquex sa' ruchich'och', chan. 27 Abanan eb a'an inc'a' que'xtau ru nak li Jesús yo̱ chi a̱tinac chirix li Acuabej Dios. 28 Ut quixye ajcui' li Jesús reheb: —Nak acak xine̱taksi chiru li cruz re incamsinquil toj aran te̱q'ue retal nak la̱in li taklanbilin chak xban li Dios. Ut te̱nau nak ma̱c'a' ninba̱nu injunes. Li c'a'ru ninye la̱in, a'an li quixc'utbesi chicuu lin Yucua'. 29 Li ani quitaklan chak cue, a'an cuan cuiq'uin. A'an inc'a' quinixcanab injunes xban nak la̱in junelic ninba̱nu li c'a'ru naraj a'an, chan li Jesús. 30 Nabaleb que'pa̱ban re li Jesús nak que'rabi li c'a'ru quixye. Li Jesús quixye aniheb li ralal xc'ajol laj Abraham ut aniheb li ralal xc'ajol laj tza 31 Li Jesús quia̱tinac riq'uineb laj judío li que'pa̱ban re. Quixye reheb: —Cui la̱ex te̱ba̱nu li c'a'ru ninye e̱re, la̱exak tz'akal intzolom. 32 Te̱nau chic li xya̱lal. Ut nak acak xenau chic li xya̱lal, libre chic cua̱nkex, chan. 33 Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —La̱o ralal xc'ajol laj Abraham. Ma̱ jun cua c'ayinbilo chi c'anjelac chiru anihak. ¿C'a'ut nak nacaye nak libre chic cua̱nko? 34 Li Jesús quixye reheb: —Relic chi ya̱l ninye e̱re nak chixjunileb li neque'xba̱nu li ma̱usilal cuanqueb rubel xcuanquil li ma̱c. Chanchan nak c'ayinbileb chi c'anjelac chiru. 35 Junak c'ayinbil chi c'anjelac moco ta̱cana̱k ta chi junaj cua sa' rochoch lix patrón. A'ut li alalbej, a'an tento nak ta̱cana̱k sa' rochoch chi junaj cua. 36 Jo'can nak cui la̱in li C'ajolbej tincolok e̱re chiru li ma̱c, relic chi ya̱l libre chic cua̱nkex. 37 La̱in ninnau nak la̱ex xcomonex li ralal xc'ajol laj Abraham. Abanan cuan sa' e̱ya̱nk li te'raj incamsinquil xban nak inc'a' nacuulac chiruheb li c'a'ru yo̱quin chixyebal. 38 La̱in ninye li c'a'ru quixc'ut chicuu lin Yucua'. Ut eb a'an neque'xba̱nu li c'a'ru quixye reheb lix yucua'eb a'an, chan. 39 Eb a'an que'xye re: —Laj Abraham, a'an li kaxe'to̱nil yucua', chanqueb. Li Jesús quixye reheb: —Cui ta la̱ex ralal xc'ajol laj Abraham, te̱ba̱nu raj jo' quixba̱nu laj Abraham. Cha̱bil raj le̱ na'leb jo' xna'leb a'an nak quicuan. 40 Abanan la̱ex te̱raj incamsinquil xban nak la̱in xinye e̱re li xya̱lal jo' quic'utbesi̱c chicuu xban li Dios Acuabej. Laj Abraham inc'a' quixba̱nu jo' yo̱quex la̱ex. 41 Inc'a' yo̱quex chixba̱nunquil li quixye laj Abraham. Yo̱quex ban chixba̱nunquil li naxye le̱ yucua', chan li Jesús. Eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —Moco la̱o ta ralal xc'ajol laj co'be̱t. Jun ajcui' li kayucua' cuan. A'an li Dios, chanqueb. 42 Li Jesús quixye reheb: —Cui ta ya̱l nak li Dios e̱yucua', niquine̱ra raj la̱in xban nak riq'uin li Dios quinchal chak. Cuanquin arin sa' e̱ya̱nk. Inc'a' quintakla chak cuib injunes. A' li Dios, a'an li quitaklan chak cue. 43 ¿C'a'ut nak inc'a' nequetau ru li c'a'ru ninye? Inc'a' nequec'ul li cua̱tin xban nak inc'a' nequeraj rabinquil li c'a'ru yo̱quin chixyebal. 44 La̱ex ralal xc'ajol laj tza. A'an li nataklan sa' e̱be̱n. La̱ex nequeba̱nu li c'a'ru naraj a'an xban nak cuanquex rubel xcuanquil. A'an aj camsinel chalen sa' xticlajic. Inc'a' nacuulac chiru li ya̱l xban nak a'an aj tic'ti'. Ac re nak natic'ti'ic. A'an li xyucua'il li tic'ti'. 45 La̱in ninye e̱re li xya̱lal. Jo'can nak inc'a' niquine̱pa̱b. 46 ¿Ma cuan junak sa' e̱ya̱nk ta̱ru̱k tixye nak cuan inma̱c la̱in? Cui ninye li ya̱l, ¿c'a'ut nak inc'a' niquine̱pa̱b? 47 Cui ta la̱ex ralal xc'ajol li Dios, nequepa̱b raj li c'a'ru naxye. Abanan la̱ex ma̱cua'ex ralal xc'ajol li Dios. Jo'can nak inc'a' nequeraj rabinquil li c'a'ru naxye, chan li Jesús. 48 Que'chak'oc eb laj judío ut que'xye re: —Ya̱l ajcui' nacaye. Samaria la̱ tenamit ut cuan ma̱us aj musik'ej a̱cuiq'uin, chanqueb. 49 Li Jesús quixye reheb: —Ma̱c'a' ma̱us aj musik'ej cuiq'uin. Li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil la̱in, a'an xq'uebal xlok'al lin Yucua'. Abanan la̱ex niquine̱tz'ekta̱na. 50 La̱in inc'a' ninsic' inlok'al. Abanan cuan jun naraj nak ta̱q'uehek' inlok'al. Ut a'an li ta̱rakok a̱tin sa' e̱be̱n xban nak yo̱quex chintz'ekta̱nanquil. 51 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak li ani tixba̱nu li c'a'ru ninye, li jun a'an inc'a' ta̱ca̱mk, chan. 52 Eb laj judío que'chak'oc ut que'xye: —Anakcuan nakanau chi tz'akal nak cuan ma̱us aj musik'ej a̱cuiq'uin. Laj Abraham quicam ut que'cam ajcui' eb li profeta. Abanan la̱at nacaye nak li ani ta̱ba̱nu̱nk re li c'a'ru nacaye inc'a' ta̱ca̱mk. 53 ¿Ma k'axal nim ta bi' a̱cuanquil la̱at chiru laj Abraham li kaxe'to̱nil yucua'? A'an quicam ut que'cam ajcui' li profeta. ¿Anihat la̱at nak nacaye chi jo'can? chanqueb re. 54 Li Jesús quixye reheb: —Cui la̱in tinq'ue inlok'al injunes, ma̱c'a' na-oc cui' lin lok'al. Li naq'uehoc lin lok'al, a'an lin Yucua' li nequeye la̱ex nak a'an le̱ Dios. 55 La̱ex inc'a' nequenau ru a'an. Abanan la̱in ninnau ru. Cui ut tinye ta nak inc'a' ninnau ru, la̱inak raj aj tic'ti' jo' la̱ex. Aban la̱in ninnau ru ut ninba̱nu li c'a'ru naxye a'an. 56 Laj Abraham le̱ xe'to̱nil yucua' quisaho' sa' xch'o̱l nak tincha̱lk sa' ruchich'och'. Quiril nak quinc'ulun ut quisaho' sa' xch'o̱l xban, chan li Jesús reheb. 57 Eb a'an que'xye re: —¿Chanru nak xacuil ru laj Abraham? La̱at toj ma̱ji' nacaba̱nu laje̱b roxc'a̱l (50) chihab, chanqueb. 58 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak chalen chak sa' xticlajic nak toj ma̱ji' nayo'la laj Abraham, ac cuanquin ajcui' chak la̱in, chan li Jesús. 59 C'ajo' nak que'josk'o' ut que'oc raj chixcutinquil chi pec. Abanan li Jesús quixmuk rib chiruheb. Qui-el sa' li templo ut co̱.

Juan 9

1 Nak yo̱ chi xic li Jesús, quiril jun li cui̱nk mutz' ru chalen sa' xyo'lajic. 2 Eb lix tzolom li Jesús que'xpatz' re: —At tzolonel, ¿c'a'ut nak mutz' ru li cui̱nk a'in? ¿Ani cuan xma̱c? ¿Ma li cui̱nk a'in malaj ut lix na' xyucua'? chanqueb. 3 Li Jesús quixye: —Ma̱ ani cuan xma̱c. Chi moco a'an, chi moco lix na' xyucua'. A'an xc'ul chi jo'can yal re nak ta̱c'utbesi̱k lix cuanquilal li Dios, chan. 4 Tento nak tinse̱ba cuib chixba̱nunquil li c'a'ru naraj li Dios li xtaklan chak cue. Anakcuan xcutanquil xba̱nunquil xban nak ta̱cuulak xk'ehil nak ma̱ ani chic ta̱ru̱k ta̱c'anjelak. 5 Nak toj cua̱nkin sa' ruchich'och', la̱in tincutanobresi lix c'a'uxeb li cuanqueb sa' ruchich'och', chan. 6 Nak ac xye a'in, li Jesús quichu̱bac sa' ch'och'. Riq'uin lix chu̱b quixyi̱b li sulul. Ut quixyul sa' rix ru li mutz'. 7 Ut quixye re: —Ayu. Ch'aj chak la̱ cuu sa' li ha' Siloé, chan. Siloé naraj naxye “taklanbil chak”. Li mutz' co̱ ut quixch'aj chak li ru ut na-iloc chic nak quisuk'i chak. 8 Ut eb li rech cabal ut chixjunileb li neque'na'oc nak mutz' ru, que'xye: —¿Ma ma̱cua' ta bi' a'an li nac'ojla chire be chixtz'a̱manquil c'a'ru re? chanqueb. 9 Ut cuan li que'yehoc: —Ya̱l. A'an li cui̱nk, chanqueb. Cuan cui'chic li que'xye: —Chanchan a'an, aban ma̱cua', chanqueb. Ut li cui̱nk quixye: —La̱in li cui̱nk a'an, chan. 10 Ut que'xye re: —Cui la̱at li cui̱nk a'an, ¿chanru nak xtehon li xnak' a̱cuu? chanqueb. 11 Quichak'oc li cui̱nk ut quixye reheb: —Li cui̱nk Jesús xc'aba', quixyi̱b li sulul. Quixyul sa' rix cuu ut quixye cue nak tinxic chi ch'ajoc sa' li ha' Siloé. Jo'can nak co̱in ut quinch'aj li cuu ut anakcuan nin-iloc chic, chan li cui̱nk. 12 Ut que'xye re: —¿Bar cuan li cui̱nk a'an? chanqueb. Ut li cui̱nk quixye reheb: —Inc'a' ninnau bar cuan, chan. 13 Ut que'xc'am riq'uineb laj fariseo li cui̱nk li mutz' nak quicuan, 14 xban nak li Jesús quixyi̱b li sulul sa' li hiloba̱l cutan ut quixq'ue chi iloc li mutz'. 15 Ut eb laj fariseo que'xpatz' cui'chic re li cui̱nk chanru nak quiteli li xnak' ru. Li cui̱nk quixye reheb: —Li Jesús quixq'ue li sulul sa' rix cuu, ut quinch'aj li cuu ut anakcuan nin-iloc chic, chan. 16 Cuanqueb laj fariseo que'xye: —Li cui̱nk a'an, li Jesús xc'aba', moco taklanbil ta chak xban li Dios xban nak inc'a' naxq'ue xlok'al li hiloba̱l cutan, chanqueb. Ut cuanqueb cui'chic que'yehoc re: —¿Chanru nak tixba̱nu li milagro junak cui̱nk aj ma̱c? chanqueb. Xban nak jalan jala̱nk neque'xc'oxla chirix li Jesús, inc'a' chic junajeb xch'o̱leb. 17 Jo'can nak eb laj fariseo que'xpatz' cui'chic re li cui̱nk, li mutz' nak quicuan. Que'xye re: —Ut la̱at, ¿c'a'ru nacaye chirix li cui̱nk a'in li xq'uehoc a̱cue chi iloc? chanqueb re. Ut li cui̱nk quixye reheb: —La̱in ninye nak a'an profeta, chan. 18 Ut eb laj judío li neque'taklan inc'a' que'raj xpa̱banquil nak li cui̱nk mutz' junxil ut na-iloc chic. Jo'can nak que'xtakla xbokbal lix na' xyucua'. 19 Ut que'xpatz' reheb: —¿Ma a'in le̱ ralal? ¿Ma ya̱l nak mutz' li ru chalen sa' xyo'lajic? ¿Chanru nak na-iloc chic anakcuan? chanqueb. 20 Que'chak'oc lix na' xyucua' ut que'xye: —La̱o nakanau nak a'an li kalal. Ut nakanau nak a'an mutz' chalen sa' xyo'lajic. 21 Abanan inc'a' nakanau ani xtehoc li ru chi moco nakanau chanru nak na-iloc chic. Patz'omak re a'an. Ac cuan xchihab. Tixnau chic xsumenquil a'an, chanqueb. 22 Que'xye chi jo'can lix na' xyucua' xban nak que'xucuac xbaneb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío xban nak ac c'u̱banbil ru xbaneb cui ani tixye nak li Jesús, a'an li Cristo, li jun a'an inc'a' chic ta̱c'ulek' sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. 23 Jo'can nak lix na' xyucua' que'xye: —A'an ac cuan xchihab. Patz'omak re a'an.— 24 Eb laj fariseo que'xbok cui'chic xca' sut li cui̱nk, li mutz' nak quicuan, ut que'xye re: —Sa' xc'aba' li Dios ta̱ye ke li xya̱lal. La̱o nakanau nak li cui̱nk a'an aj ma̱c, chanqueb re. 25 Li cui̱nk, li mutz' nak quicuan, quixye reheb: —La̱in inc'a' ninnau ma aj ma̱c malaj ut inc'a'. Ca'aj cui' li ninnau la̱in nak mutz'in nak xincuan ut anakcuan nin-iloc chic, chan. 26 Ut que'xye cui'chic re: —¿C'a'ru xba̱nu a̱cue? ¿Chanru nak xatxq'ue chi iloc? chanqueb. 27 Li cui̱nk quixye reheb: —Ac xinye e̱re chanru xba̱nu nak xinixq'ue chi iloc ut inc'a' xeraj xpa̱banquil. ¿C'a'ut nak te̱raj te̱rabi cui'chic? ¿Ma te̱raj ajcui' oc chok' xtzolom la̱ex? chan reheb. 28 Ut que'xhob li cui̱nk ut que'xye re: —La̱at xtzolom li cui̱nk a'an. La̱o inc'a'. La̱o xtzolom laj Moisés, chanqueb re. 29 —La̱o nakanau nak li Dios quia̱tinac riq'uin laj Moisés; abanan li cui̱nk a'an inc'a' nakanau bar xchal chak, chanqueb. 30 Li cui̱nk quixye reheb: —La̱ex nequeye nak inc'a' nequenau bar xchal chak li cui̱nk a'an. Nasach inch'o̱l e̱ban xban nak li cui̱nk a'an xq'uehoc cue chi iloc la̱in. 31 La̱o nakanau nak li Dios inc'a' narabi nak neque'tijoc laj ma̱c. Narabi ban lix tijeb li neque'xxucua ru ut neque'xba̱nu li c'a'ru naraj. 32 Chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och', ma̱ jun sut qui-abiman nak cuan ta junak cui̱nk tixte ta xnak' ru junak mutz' chalen sa' xyo'lajic. 33 Cui ta inc'a' taklanbil chak xban li Dios li cui̱nk a'in, ma̱c'a' raj naru naxba̱nu, chan li cui̱nk reheb. 34 Eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —La̱at aj ma̱c chalen chak sa' a̱yo'lajic. ¿Ma nacac'oxla nak naru ta̱q'ue kana'leb la̱o? chanqueb. Ut que'risi li cui̱nk sa' xya̱nkeb ut inc'a' chic que'xc'ul. 35 Li Jesús quirabi resil li c'a'ru que'xba̱nu. Nak quixtau li cui̱nk li quixq'uirtesi, quixye re: —¿Ma nacapa̱b li Ralal li Dios? chan re. 36 Li cui̱nk quixye re: —Ye cue ani a'an, Ka̱cua', re nak ta̱ru̱k tinpa̱b la̱in, chan. 37 Li Jesús quixye re: —A'an li yo̱cat chirilbal ru anakcuan. Li Ralal li Dios, a'an la̱in li yo̱quin chi a̱tinac a̱cuiq'uin, chan. 38 Li cui̱nk quixye: —At Ka̱cua', la̱in nacatinpa̱b, chan ut quixcuik'ib rib chiru ut quixlok'oni. 39 Li Jesús quixye re: —La̱in xinchal sa' ruchich'och' chi rakoc a̱tin. La̱in tincutanobresi xna'lebeb li inc'a' neque'xtau xya̱lal. Ut tinmuk li xya̱lal chiruheb li neque'xc'oxla nak cuanqueb xna'leb. Chanchan nak tinq'ueheb chi iloc li inc'a' neque'iloc. Ut tinq'ueheb chi mutz'oc' li neque'iloc, chan li Jesús. 40 Cuanqueb laj fariseo aran ut yo̱queb chirabinquil li quixye li Jesús. Eb a'an que'xye re li Jesús: —¿Ma mutz'o' ta bi' la̱o nak nacac'oxla la̱at? chanqueb. 41 Li Jesús quixye reheb: —Chanchanex mutz'. Cui ta la̱ex inc'a' nequenau xya̱lal, ma̱c'a' raj e̱ma̱c. Abanan cuan e̱ma̱c xban nak nequeye nak nequenau xya̱lal, chan li Jesús.

Juan 10

1 Relic chi ya̱l tinye e̱re, li ani na-oc sa' xcorraleb li carner chi inc'a' na-oc sa' li tz'akal oqueba̱l re li corral, li jun a'an aj e̱lk'. 2 Abanan li ani na-oc sa' li tz'akal oqueba̱l re li corral, li jun a'an aj ilol reheb li carner. 3 Li nac'ac'alen re li oqueba̱l naxnau ru a'an ut naxte li oqueba̱l chiru. Ut eb li carner neque'xnau ru li xya̱b xcux nak naxbokeb chi xju̱nkaleb riq'uin lix c'aba'eb ut narisiheb sa' li corral. 4 Nak ac xrisiheb, naxberesiheb ut eb li carner neque'xta̱ke xban nak neque'xnau ru xya̱b lix cux. 5 Abanan junak li inc'a' neque'xnau ru, ma̱ jok'e te'xta̱ke. E̱lelic ban chic te'xba̱nu chiru xban nak inc'a' neque'xnau ru xya̱b lix cux, chan li Jesús. 6 A'an a'in li jaljo̱quil ru a̱tin li quixye li Jesús reheb. Abanan inc'a' que'xtau ru lix ya̱lal. 7 Jo'can nak li Jesús quixye cui'chic reheb: —Relic chi ya̱l ninye e̱re, La̱in li oqueba̱l reheb li te'pa̱ba̱nk cue. 8 Chixjunileb li que'c'ulun xbe̱n cua chicuu la̱in, a'aneb aj e̱lk'eb ut aj balak'eb. Ut eb li neque'pa̱ban cue, inc'a' neque'xpa̱b li c'a'ru neque'xye. 9 La̱in li oqueba̱l. Chixjunileb li neque'pa̱ban cue la̱in, te'colek' ut la̱in tin-ilok reheb. Chanchaneb li carner li neque'oc ut neque'el ut neque'xtau lix cuaheb. 10 Laj e̱lk' nachal chi elk'ac ut chi camsi̱nc ut chi sachoc. La̱in xinchal re nak ta̱cua̱nk e̱yu'am chi tz'akal. Ta̱cua̱nk e̱yu'am chi junelic. 11 La̱in chanchanin jun li cha̱bil pastor. Junak cha̱bil pastor naxk'axtesi lix yu'am sa' xc'aba'eb lix carner. 12 Junak tojbil mo̱s ma̱cua' tz'akal pastor xban nak ma̱cua' a'an laj e̱chal re li carner. Naril nak yo̱ chi cha̱lc laj xoj, naxcanabeb li carner ut nae̱lelic. Ut laj xoj naxchapeb li carner ut naxcha'cha'i ruheb. 13 Li tojbil mo̱s nae̱lelic xban nak yal mo̱s. A'an inc'a' naxq'ue xch'o̱l chixcolbaleb li carner. 14 La̱in chanchanin jun cha̱bil pastor. La̱in ninnau ruheb li cualal inc'ajol. Ut eb a'an neque'xnau cuu la̱in. 15 Jo' nak lin yucua' naxnau cuu la̱in, jo'can ajcui' nak ninnau ru lin yucua' ut tink'axtesi cuib chi camsi̱c re xcolbaleb li cualal inc'ajol. 16 Cuanqueb ajcui' cualal inc'ajol jalaneb xtenamiteb. Tento nak la̱in tinc'ameb chak. Eb a'an te'rabi ajcui' xya̱b lin cux. Ut junajakeb chic ru nak te'cua̱nk ut junak ajcui' laj ilol reheb. 17 Ninxra li Yucua'bej xban nak la̱in tink'axtesi cuib chi camsi̱c ut tinc'ul cui'chic lin yu'am. 18 Ma̱ ani ta̱q'uehok cue chi camsi̱c cui inc'a' nacuaj la̱in. Xban nak la̱in nacuaj, tink'axtesi cuib chi camsi̱c. Cuan incuanquil chixk'axtesinquil lin yu'am. Ut cuan ajcui' incuanquil chixc'ulbal cui'chic lin yu'am. A'an a'in li quixye cue lin Yucua' nak tento tinba̱nu, chan li Jesús. 19 Ut xban nak jalan jala̱nk yo̱queb chixc'oxlanquil chirix li quixye li Jesús, quicuan cui'chic jachoc ib sa' xya̱nkeb. 20 Nabaleb que'yehoc re: —Cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Inc'a' tuktu xjolom. ¿C'a'ut nak nequerabi li c'a'ru naxye a'an? chanqueb. 21 Ut cuanqueb cui'chic yo̱queb xyebal: —Inc'a' naru ta̱a̱tinak chi jo'can cui cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. ¿Ma ta̱ru̱k ta bi' tixq'ue chi iloc junak mutz' cui cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin? chanqueb. Li Jesús quitz'ekta̱na̱c xbaneb laj judío 22 Yo̱ li habalk'e aran Jerusalén nak quicuulac xk'ehil li nink'e re xjulticanquil nak que'xk'axtesi li templo sa' ruk' li Ka̱cua' Dios. 23 Ut li Jesús yo̱ chi be̱c sa' li templo bar cuan cui' li oqueba̱l Salomón xc'aba'. 24 Quisute' xbaneb laj judío ut que'xye re: —¿Jok'e ta̱ye ke chi tz'akal anihat? ¿Ma yal yo̱kat chixq'uebal kac'a'ux? ¿Ma la̱at li Mesías, li yechi'inbil xban li Dios? Cui la̱at li Cristo, ye ke chi tz'akal anakcuan, chanqueb. 25 Li Jesús quixye reheb: —Ac xinye e̱re anihin ut inc'a' niquine̱pa̱b. Li milagros li yo̱quin chixba̱nunquil sa' xc'aba' lin Yucua', a'an naxc'ut chi tz'akal anihin. 26 La̱ex inc'a' niquine̱pa̱b xban nak la̱ex ma̱cua'ex cualal inc'ajol. 27 Eb li cualal inc'ajol neque'rabi li c'a'ru ninye. La̱in ninnauheb ru ut eb a'an neque'xba̱nu li c'a'ru ninye. 28 La̱in tinq'ueheb xyu'am chi junelic. Inc'a' te'osok' ut ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱mak'ok reheb chicuu. 29 Lin Yucua' li k'axal nim xcuanquil chiruheb chixjunil, a'an li quik'axtesin reheb sa' cuuk'. Ma̱ ani naru ta̱mak'ok reheb chiru a'an. 30 La̱in ut li Yucua'bej junajo chi kibil kib, chan li Jesús. 31 Ut eb laj judío que'xchap xpequeb ut que'raj cui'chic xcutbal chi pec. 32 Li Jesús quixye reheb: —Nabal li cha̱bilal xinba̱nu che̱ru jo' quic'utbesi̱c chicuu xban lin Yucua'. ¿Bar cuan reheb li cha̱bil c'anjel a'in li xinba̱nu tine̱cuti cui' chi pec? chan. 33 Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Inc'a' tatkacut chi pec xban li cha̱bilal xaba̱nu. Tatkacut chi pec xban nak nacajuntak'e̱ta a̱cuib riq'uin li Dios. La̱at yal cui̱nkat. Moco Diosat ta jo' yo̱cat chixyebal, chanqueb re li Jesús. 34 Li Jesús quixye reheb: —¿Ma inc'a' ta bi' tz'i̱banbil retalil sa' le̱ chak'rab nak li Dios quixye reheb li que'c'uluc re li ra̱tin “diosex la̱ex”? (Sal. 82:6) 35 Nakanau nak inc'a' naru takaye nak inc'a' ya̱l li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. Li Dios quixye “dios” reheb li quixxakab. 36 Li Acuabej Dios xsic'oc cuu ut xinixtakla chak sa' ruchich'och'. ¿C'a'ut nak nequeye la̱ex nak yo̱quin chixmajecuanquil li Dios riq'uin nak ninye nak la̱in li Ralal? 37 Cui la̱in inc'a' yo̱quin chixba̱nunquil li c'a'ru naraj lin Yucua', me̱pa̱b nak la̱in li Ralal li Dios. 38 Abanan cui yo̱quin chixba̱nunquil li c'a'ru naraj li Dios, usta inc'a' niquine̱pa̱b la̱in, cheq'ue retal li milagro li yo̱quin chixba̱nunquil re nak te̱nau chi tz'akal nak li Dios cuan cuiq'uin ut la̱in cuanquin riq'uin a'an, chan li Jesús. 39 Ut que'xyal cui'chic xchapbal, abanan li Jesús qui-el chiruheb. 40 Ut co̱ jun pac'al li nima' Jordán sa' li na'ajej li quicubsin cui' ha' laj Juan junxil. Ut aran quicana. 41 Nabaleb li tenamit que'cuulac riq'uin. Yo̱queb chixyebal chi ribileb rib: —Laj Juan ma̱ jun milagro quixba̱nu. Abanan ya̱l chixjunil li quixye chirix li cui̱nk a'in, chanqueb. 42 Ut nabaleb li cuanqueb aran que'xpa̱b li Jesús.

Juan 11

1 Jun li cui̱nk aj Lázaro xc'aba' quiyajer. Betania xtenamit. Ut aran ajcui' cuanqueb li ranab cuib, lix Marta ut lix María. 2 (Lix María, a'an li quiq'uehoc re li sununquil ban chiru rok li Jesús ut quixmes riq'uin rismal xjolom.) 3 Eb li ranab que'xtakla xyebal re li Jesús: —Ka̱cua', laj Lázaro li nacara yaj. 4 Li Jesús quirabi nak yaj laj Lázaro, ut quixye: —Laj Lázaro inc'a' ta̱ca̱mk chi junaj cua xban li yajel a'an. Li yajel a'an yal re nak ta̱q'uehek' xlok'al li Dios ut ta̱q'uehek' ajcui' inlok'al la̱in li Ralal li Dios, chan. 5 Li Jesús naxraheb lix María ut lix Marta jo' ajcui' laj Lázaro. 6 Abanan inc'a' co̱ chirilbal chi junpa̱t, usta quirabi nak nim xyajel laj Lázaro. Toj quicana ban cuib cutan chic sa' li na'ajej li cuan cui'. 7 Nak ac xnume' li cuib cutan, li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Yo'keb cui'chic Judea, chan. 8 Lix tzolom que'chak'oc ut que'xye: —At tzolonel, nak cuanco aran, eb laj judío li cuanqueb aran que'raj raj a̱camsinquil chi pec. ¿Ma toxic cui'chic aran? chanqueb. 9 Li Jesús quixye reheb: —¿Ma inc'a' ta bi' cablaju o̱r ru li jun cutan? Li ani nabe̱c chi cutan inc'a' naxtich rib xban nak cutan. 10 Abanan li ani nabe̱c chiru k'ojyi̱n, naxtich rib xban nak ma̱c'a' li cutan saken riq'uin. Li ani naxba̱nu jo' naraj li Dios inc'a' te'xcamsi chi toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil. 11 Nak ac xye a'in, li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Laj Lázaro li nakara, yo̱ chi cua̱rc. Abanan la̱in xic cue chirajsinquil, chan. 12 Eb lix tzolom que'xye: —Ka̱cua', cui yo̱ chi cua̱rc, a'an retalil nak ta̱q'uira̱k, chanqueb. 13 Eb a'an inc'a' que'xtau ru nak li Jesús quixye nak camenak chic laj Lázaro. Sa' xch'o̱leb a'an nak ya̱l nak yal cua̱rc yo̱. 14 Tojo'nak li Jesús quixye chi tz'akal reheb: —Laj Lázaro camenak chic. 15 Abanan nasaho' sa' inch'o̱l nak ma̱ anihin chak aran nak xcam re nak la̱ex te̱pa̱b nak cuan incuanquil. Yo̱keb riq'uin, chan li Jesús. 16 Laj Tomás, li neque'xye lut re, quixye reheb li rech aj tzolonelil: —Yo'keb ajcui' la̱o usta tocamsi̱k kochben laj tzolonel, chan. 17 Nak quicuulac li Jesús aran Betania, ac cuan chic ca̱hib cutan xmukbal laj Lázaro. 18 Li tenamit Betania nach' cuan riq'uin Jerusalén, mero legua tana xnajtil. 19 Nabaleb laj judío que'chal chixc'ojobanquil xch'o̱leb lix María ut lix Marta xban nak ac xcam li raseb. 20 Que'rabi nak yo̱ chi cha̱lc li Jesús, ut lix Marta co̱ chixc'ulbal. Abanan lix María quicana sa' cab. 21 Lix Marta quixye re li Jesús: —Ka̱cua', cui ta cuancat arin, inc'a' raj xcam li cuas. 22 Abanan la̱in ninnau nak chixjunil li c'a'ru ta̱tz'a̱ma chiru li Dios, a'an tixq'ue a̱cue, chan lix Marta. 23 Li Jesús quixye re: —La̱ cuas ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo, chan. 24 Ut lix Marta quixye: —La̱in ninnau nak ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo nak te'cuacli̱k li camenak sa' roso'jiqueb li cutan, chan. 25 Ut li Jesús quixye re: —La̱in li nincuaclesin reheb li camenak chi yo'yo. La̱in li ninq'uehoc junelic yu'am. Li ani napa̱ban cue la̱in ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic usta nacam. 26 Ut li ani cuan xyu'am ut niquinixpa̱b, inc'a' ta̱ca̱mk chi junaj cua. Cua̱nk ban xyu'am chi junelic. ¿Ma nacapa̱b a'in? chan li Jesús. 27 Quichak'oc lix Marta ut quixye: —Ninpa̱b, Ka̱cua'. La̱in ninnau nak la̱at li Cristo li Ralal li Dios li yo̱co chiroybeninquil, chan lix Marta. 28 Nak ac xye a'in, lix Marta co̱ sa' rochoch chixbokbal lix María li ri̱tz'in. Ut quixye re chi timil re nak inc'a' te'rabi chixjunileb: —Xc'ulun laj tzolonel ut ta̱raj a̱tinac a̱cuiq'uin, chan re. 29 Nak lix María quirabi nak ac xc'ulun li Jesús, co̱ sa' junpa̱t chixc'ulbal. 30 Li Jesús toj ma̱ji' na-oc sa' li tenamit. Toj cuan chak sa' li na'ajej bar quic'ule' cui' xban lix Marta. 31 Nabaleb laj judío li cuanqueb sa' li rochoch yo̱queb chixc'ojobanquil xch'o̱l lix María. Que'ril nak co̱ sa' junpa̱t. Que'xta̱ke xban nak eb a'an que'xc'oxla nak lix María co̱ chi ya̱bac sa' li mukleba̱l. 32 Lix María quicuulac cuan cui' li Jesús. Nak quiril ru, quixcuik'ib rib chiru ut quixye re: —Ka̱cua', cui ta cuancat arin, inc'a' raj xcam li cuas, chan re. 33 Li Jesús quiril nak yo̱ chi ya̱bac ut yo̱queb ajcui' chi ya̱bac li cuanqueb rochben. C'ajo' nak quiyot'e' xch'o̱l chi rilbal. 34 Ut quixye reheb: —¿Bar xemuk?— Que'xye re: —Yo'o re ta̱cuil bar xkamuk, chanqueb. 35 Ut li Jesús quiya̱bac xban xrahil xch'o̱l. 36 Cuanqueb aran que'xye: —Ilomak c'ajo' nak quixra li camenak, chanqueb. 37 Ut cuanqueb cui'chic li que'xye: —A'an quixq'ue chi iloc li mutz'. ¿Ma inc'a' raj xru quixcol laj Lázaro chiru li ca̱mc? chanqueb. 38 Ut quiyot'e' cui'chic xch'o̱l li Jesús. Co̱ aran cuan cui' li mukleba̱l yi̱banbil sa' jun ochoch pec. Li mukleba̱l tz'aptz'o riq'uin jun nimla pec. 39 Quixye li Jesús: —Isihomak li pec.— Lix Marta, li ranab li camenak quixye re: —Ka̱cua', ac xchuho'. Cuan chic ca̱hib cutan xmukbal, chan. 40 Quixye li Jesús re: —¿Ma inc'a' xinye a̱cue nak cui ta̱pa̱b, ta̱cuil xcuanquilal li Dios? chan. 41 Ut que'risi li pec chire li mukleba̱l li que'xq'ue cui' li camenak. Li Jesús qui-iloc takec' ut quitijoc. Quixye: —At inYucua', ninbantioxi cha̱cuu nak nacacuabi li c'a'ru nintz'a̱ma cha̱cuu. 42 La̱in ninnau nak junelic niquina̱cuabi. Abanan ninye a̱cue a'in re nak eb li cuanqueb arin te'ril li c'a'ru tinba̱nu ut te'xpa̱b nak la̱at xattaklan chak cue, chan li Jesús nak quitijoc. 43 Nak quirake' chi tijoc, li Jesús quixye chi cau xya̱b xcux: —At Lázaro, cuaclin chak ut quim arin, chan. 44 Ut laj Lázaro li quicam qui-el chak. Lanlo sa' jun t'icr jo' c'aynakeb chixba̱nunquil reheb li camenak. Li ru lanlo ajcui' sa' t'icr ut bac'bo li rok ut bac'bo li ruk'. Li Jesús quixye reheb: —Hitomak ut canabomak chi be̱c, chan. Eb laj judío que'xc'u̱b ru chanru nak te'xcamsi li Jesús 45 Ut nabaleb laj judío li cuanqueb rochben lix María que'xpa̱b li Jesús nak que'ril li milagro li quixba̱nu. 46 Abanan cuanqueb ajcui' li que'co̱eb riq'uineb laj fariseo ut que'xye reheb chixjunil li quixba̱nu li Jesús. 47 Ut eb laj fariseo rochbeneb li xbe̱nil aj tij que'xch'utub ribeb riq'uineb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío ut que'xye reheb: —¿C'a'ru takaba̱nu? Li cui̱nk a'in nabal li milagro yo̱ chixba̱nunquil. 48 Cui takacanab chi jo'can, chixjunileb li tenamit te'pa̱ba̱nk re. Ut te'josk'ok kiq'uin eb laj Roma li neque'taklan sa' kabe̱n. Te'xjuc' li katemplo ut te'xsach li katenamit, chanqueb. 49 Jun li cui̱nk aj Caifás xc'aba', a'an li xyucua'il aj tij sa' li chihab a'an. Quixye reheb: —La̱ex ma̱c'a' e̱na'leb. 50 ¿Ma inc'a' nequec'oxla nak k'axal us raj nak ta̱ca̱mk jun chi cui̱nk sa' xc'aba'eb li tenamit chiru nak ta̱sachek' ku chikajunilo la̱o aj judío xbaneb laj Roma? chan. 51 Laj Caifás, a'an li xyucua'il aj tij sa' li chihab a'an. Ut li c'a'ru quixye inc'a' quixye yal xjunes. Quixye ban xban nak li Dios quic'utuc chiru li c'a'ru tixye. Jo'can nak quixye nak li Jesús ta̱ca̱mk sa' xc'aba'eb laj judío. 52 Ut ma̱cua' ca'aj cui' sa' xc'aba'eb a'an nak ta̱ca̱mk li Jesús. Re aj ban cui' nak junajakeb chic ru chixjunileb li ralal xc'ajol li cuanqueb sa' chixjunil li ruchich'och'. 53 Ut chalen sa' li cutan a'an, eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío que'oc xc'u̱banquil ru sa' comonil chanru nak te'xcamsi li Jesús. 54 Xban nak que'raj xcamsinquil li Jesús, inc'a' chic quiraj xc'utbal rib chiruheb laj judío. Qui-el aran ut co̱ sa' li tenamit Efraín li cuan nach' riq'uin li chaki ch'och'. Ut aran quicana rochbeneb lix tzolom. 55 Nak yo̱ chi cuulac xk'ehil li nink'e Pascua, nabaleb li cristian co̱eb Jerusalén chixch'ajobresinquil ribeb jo' c'aynakeb chixba̱nunquil re xtz'a̱manquil xcuybal xma̱queb chiru li Dios. Tento te'xba̱nu a'an re nak ta̱ru̱k te'oque̱nk sa' li nink'e. 56 Yo̱queb chixsic'bal li Jesús nak que'xch'utub ribeb sa' li templo. Que'xye chi ribileb rib: —¿C'a'ru nequec'oxla la̱ex? ¿Ma ta̱cha̱lk ta cui' sa' li nink'e li cui̱nk a'an?— 57 Eb li xbe̱nil aj tij ut eb laj fariseo que'xye reheb li tenamit nak cui ani ta̱abi̱nk resil bar cuan li Jesús, tento te'xye resil, re nak ta̱ru̱k te'xtakla xchapbal.

Juan 12

1 Cuakib cutan chic ma̱ nacuulac xk'ehil li nink'e Pascua nak quicuulac li Jesús Betania. A'an xtenamit laj Lázaro, li quicam ut quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo xban li Jesús. 2 Que'xcauresi xtzacae̱mk li Jesús. Laj Lázaro cuan sa' xya̱nkeb li c'ojc'o̱queb sa' me̱x rochben li Jesús. Ut lix Marta yo̱ chixq'uebal li tzacae̱mk sa' li me̱x. 3 Lix María quixc'am chak mero botella li sununquil ban terto xtz'ak yi̱banbil riq'uin nardo. Quixq'ue chiru rok li Jesús ut quixmes riq'uin li rismal xjolom. Ut c'ajo' xsununquil sa' li cab quicana xban xbo̱c li sununquil ban. 4 Laj Judas Iscariote li ralal laj Simón, a'an jun reheb lix tzolom. A'an li ta̱k'axtesi̱nk re li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re. 5 Quixye: —¿C'a'ut nak inc'a' xc'ayiman li sununquil ban a'in chi oxib ciento denarios ut xq'ueman raj li tumin a'an reheb li neba'? chan. 6 Ma̱cua' xban nak naxraheb li neba' nak quixye a'an. Quixye chi jo'can xban nak aj e̱lk'. Riq'uin a'an cuan lix bo̱lsil li tumin ut cuan nak naxchap chok' re a'an li tumin cuan chi sa'. 7 Li Jesús quixye re: —Me̱cuech' rix li c'a'ru xba̱nu li ixk a'in, xban nak re inmukbal nak xq'ue li ban a'in chiru li cuok. 8 Li neba' junelic cua̱nkeb sa' e̱ya̱nk. Yalak jok'e naru te̱tenk'aheb. Abanan la̱in moco cua̱nkin ta chi junelic e̱riq'uin, chan li Jesús. 9 Nabaleb laj judío que'rabi resil nak li Jesús cuan aran Betania ut que'cuulac aran. Ma̱cua' ca'aj cui' li Jesús que'cuulac chirilbal. Que'cuulac aj ban cui' chirilbal laj Lázaro li quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo xban li Jesús. 10 Ut eb li xbe̱nil aj tij que'xc'u̱b ru nak te'xcamsi ajcui' laj Lázaro, 11 xban nak nabaleb laj judío yo̱queb chi e̱lc sa' xya̱nkeb ut yo̱queb chixpa̱banquil li Jesús xban nak quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo laj Lázaro. Li Jesús quiq'uehe' xlok'al ut quixakaba̱c raj chok' rey nak qui-oc Jerusalén 12 Jo' cuulajak chic li q'uila tenamit que'cuulac sa' li nink'e. Que'rabi resil nak li Jesús cuulac re Jerusalén. 13 Quilaje'xc'am chak xxak li moco̱ch ut que'chal chixc'ulbal li Jesús. Japjo̱queb re chixyebal: —Lok'oninbil taxak li Ka̱cua'. Osobtesinbil taxak li xchal sa' xc'aba' li Ka̱cua' Dios. Osobtesinbil taxak li karey, la̱o aj Israel, chanqueb. 14 Li Jesús quixto'oni jun li ch'ina bu̱r, quitake' chirix ut yo̱ chi xic Jerusalén jo' tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: 15 Mexxucuac la̱ex li cuanquex Sión xban nak yo̱ chak chi cha̱lc le̱ rey. Chirix jun ral bu̱r yo̱ chak chi cha̱lc. (Zac. 9:9) 16 Sa' li ho̱nal a'an nak yo̱ chi c'ulma̱nc li c'a'ak re ru a'in, eb lix tzolom inc'a' que'xtau ru li xya̱lal. Abanan mokon nak ac quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak ut quiq'uehe' xlok'al, tojo'nak que'xq'ue retal nak quixc'ul jo' tz'i̱banbil chak retalil sa' li Santil Hu chirix. 17 Eb li tenamit li cuanqueb rochben li Jesús nak quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo laj Lázaro yo̱queb chixyebal resilal yalak bar. 18 Li q'uila tenamit que'cuulac chixc'ulbal li Jesús xban nak que'rabi resil li milagro li quixba̱nu. 19 Eb laj fariseo que'xye chi ribileb rib: —¿Ma xeq'ue retal nak ma̱c'a' aj e li yo̱co chixba̱nunquil? Q'uehomak retal. Anakcuan chixjunileb li tenamit yo̱queb chi ta̱ke̱nc re li cui̱nk a'an, chanqueb. Li Jesús quixye resil nak ta̱camsi̱k 20 Cuanqueb li ma̱cua'eb aj judío que'cuulac Jerusalén chi lok'oni̱nc nak yo̱ li nink'e. 21 Que'cuulac riq'uin laj Felipe Betsaida xtenamit xcue̱nt Galilea ut que'xye re: —Ka̱cua', takaj xnaubal ru li Jesús, chanqueb. 22 Laj Felipe co̱ ut quixye resil re laj Andrés ut co̱eb xcabichaleb chixyebal re li Jesús. 23 Li Jesús quixye reheb: —Xcuulac x-o̱ril nak ta̱q'uehek' inlok'al la̱in li C'ajolbej. 24 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak cui li jun t'orol chi riyajil trigo inc'a' na-auman, jun t'orolak ajcui'. Ut cui na-auman, na-oso' sa' li ch'och'. Jun ajcui' ru li na-oso', abanan nabal li ru naxq'ue nak nau̱chin. 25 Li ani k'axal naxra lix yu'am sa' li ruchich'och' a'in, a'an tixsach li junelic yu'am. A'ut li ani inc'a' naxra lix yu'am sa' ruchich'och', a'an ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic. 26 Li ani ta̱raj c'anjelac chicuu, tento tinixta̱ke ut tixba̱nu li c'a'ru ninye. Bar cua̱nkin la̱in, aran ajcui' ta̱cua̱nk a'an. Ut lin Yucua' ta̱q'uehok xlok'al li ani ta̱c'anjelak chicuu, chan li Jesús reheb. 27 Li Jesús quixye ajcui': —Anakcuan k'axal ra sa' inch'o̱l. ¿Ma ta̱ru̱k ta bi' tinye re li Dios, “At inYucua', china̱col chiru li raylal a'in”? La̱in inc'a' tinye chi jo'can xban nak a'an aj e nak xinchal sa' ruchich'och'. 28 At inYucua', chinima̱k taxak la̱ lok'al, chan. Ut li Dios quia̱tinac chak sa' choxa ut quixye: —Ac xnima̱c inlok'al, ut ta̱nima̱k cui'chic, chan li Dios. 29 Ut li que'abin re nak quia̱tinac li Dios inc'a' que'xnau nak a'an li Dios. Cuan que'xye: —Ca̱k x-ec'an, chanqueb. Ut cuan cui'chic que'yehoc re: —Jun ángel x-a̱tinac riq'uin, chanqueb. 30 Ut li Jesús quixye reheb: —Moco re ta intenk'anquil la̱in nak x-a̱tinac li Dios. Re ban e̱tenk'anquil la̱ex. 31 Anakcuan xcuulac xk'ehil nak li Dios ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Anakcuan ta̱sachek' xcuanquil laj tza li nataklan sa' ruchich'och'. 32 Ut nak tinq'uehek' la̱in chiru cruz, nabaleb te'pa̱ba̱nk cue, chan. 33 Nak quixye chi jo'can, li Jesús yo̱ chixyebal reheb chanru nak ta̱camsi̱k. 34 Eb li q'uila tenamit que'xye re: —Sa' li kachak'rab la̱o aj judío tz'i̱banbil retalil nak li Cristo li Mesías ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic. ¿C'a'ut nak nacaye la̱at nak li C'ajolbej ta̱q'uehek' chiru cruz? ¿Ani li C'ajolbej li yo̱cat chixyebal? chanqueb. 35 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —La̱in li cutan saken. Xinchal chixch'olobanquil li xya̱lal che̱ru. Toj tincua̱nk chic ca'ch'inak sa' e̱ya̱nk. Jo'can nak q'uehomak e̱ch'o̱l chinpa̱banquil nak toj cuanquin sa' e̱ya̱nk re nak inc'a' texcua̱nk sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. Li ani nacuan sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c inc'a' naxnau bar yo̱ chi xic. 36 Chine̱pa̱b la̱in nak toj cuanquin e̱riq'uin re nak la̱exak chic li cualal inc'ajol ut cua̱nkex sa' cutan, chan li Jesús. Nak ac xye li a̱tin a'in, li Jesús qui-el sa' xya̱nkeb ut co̱ sa' jun na'ajej bar inc'a' te'xtau. Eb laj judío inc'a' que'xpa̱b li Jesús 37 Usta nabal li milagro quixba̱nu li Jesús chiruheb, abanan inc'a' ajcui' que'pa̱ban. 38 A'in quic'ulman re nak ta̱tz'aklok ru li quixye li profeta Isaías nak quixye: Ka̱cua', ¿ani ta bi' ta̱q'uehok xcuanquil li c'a'ru xkaye? Ut, ¿ani ta bi' ta̱q'uehok xcuanquil li milagro li yo̱cat chixc'utbesinquil chiruheb? (Is. 53:1) 39 Inc'a' quiru que'pa̱ban xban nak ac tz'i̱banbil chak retalil xban laj Isaías nak jo'can te'xc'ul. 40 Chanchaneb li mutz' xban nak que'iloc ut inc'a' que'xtau xya̱lal. Que'cacuubresi̱c lix ch'o̱leb xban li Dios re nak inc'a' te'xtau xya̱lal chi moco te'suk'i̱k riq'uin re nak tixq'uirtesiheb. (Is. 6:10) 41 Quixye a'in laj Isaías nak quic'utbesi̱c chiru lix lok'al li Jesús. Jo'can nak quixch'olob li xya̱lal. 42 Cuanqueb nabaleb laj judío que'xpa̱b nak li Jesús, a'an li Mesías. Sa' xya̱nkeb a'an cuanqueb junju̱nk li neque'taklan. Abanan inc'a' que'xye resil nak que'pa̱ban xban nak que'xucuac xbaneb laj fariseo. Inc'a' que'raj nak te'isi̱k sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. 43 A' chic li lok'al li neque'xq'ue li tenamit que'xq'ue xcuanquil. Ut inc'a' que'xq'ue xcuanquil li lok'al li naxq'ue li Dios. 44 Quixye li Jesús chi cau xya̱b xcux: —Li ani napa̱ban cue la̱in, moco ca'aj cui' ta la̱in niquinixpa̱b. Naxpa̱b aj ban cui' li quitaklan chak cue. 45 Li ani nana'oc cuu la̱in, naxnau ajcui' ru li quitaklan chak cue. 46 La̱in xinchal chixq'uebal li cutan saken sa' ruchich'och'. Li ani ta̱pa̱ba̱nk cue la̱in, a'an inc'a' chic ta̱cua̱nk sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. 47 La̱in inc'a' xinchal sa' ruchich'och' chixq'uebaleb chixtojbal rix lix ma̱queb li ani neque'abin re li c'a'ru ninye ut inc'a' neque'xba̱nu. Ma̱cua' re xq'uebaleb chixtojbal lix ma̱queb nak xinchal. Xinchal ban chixcolbaleb. 48 Tento nak ta̱rakek' a̱tin sa' xbe̱neb li neque'tz'ekta̱nan cue, li inc'a' neque'pa̱ban re li c'a'ru ninye. Li a̱tin li xinye, a'an ajcui' li ta̱q'uehok reheb chixtojbal rix lix ma̱queb sa' roso'jiqueb li cutan. 49 Li c'a'ru yo̱quin chixyebal, a'an tz'akal ya̱l xban nak moco injunes ta yo̱quin chi a̱tinac. Li Yucua'bej li quitaklan chak cue, a'an li nayehoc cue c'a'ru tinye. 50 La̱in ninnau nak li c'a'ru naxye cue li Yucua'bej, a'an li naq'uehoc yu'am chi junelic. Ut li c'a'ru ninye la̱in, a'an li naxc'utbesi chicuu li Yucua'bej.

Juan 13

1 Ac cuulajak naticla li nink'e Pascua. Li Jesús ac naxnau nak cuulac re xk'ehil lix camic re nak ta̱xic cui'chic riq'uin lix Yucua' sa' choxa. Junelic naxraheb li ralal xc'ajol li te'cana̱k sa' ruchich'och' ut nak ac ca̱mc re quixc'utbesi chi tz'akal lix rahom chiruheb. 2 Li Jesús yo̱ chi cua'ac rochbeneb lix tzolom. Laj tza ac xq'ue sa' xch'o̱l laj Judas li ralal laj Simón Iscariote nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re. 3 Li Jesús naxnau nak q'uebil re lix cuanquil xban li Dios ut a'an yal re sa' xbe̱n chixjunil. Naxnau nak riq'uin li Dios quichal chak ut riq'uin ajcui' li Dios ta̱xic. 4 Nak yo̱queb chi cua'ac, li Jesús quicuacli. Quirisi lix t'icr li cuan sa' xbe̱n li rak'. Quixchap jun chic li t'icr ut quixbac' chi xsa'. 5 Quixq'ue li ha' sa' jun li emel ut qui-oc chixch'ajbal li rokeb lix tzolom. Ut quixmes li rokeb riq'uin li t'icr bac'bo chi xsa'. 6 Nak qui-oc raj chixch'ajbal li rok laj Simón Pedro, a'an quixye re: —Ka̱cua', ¿ma la̱at tatch'ajok re li cuok la̱in? chan. 7 Li Jesús quixye re: —Anakcuan inc'a' nacatau ru li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil. Abanan mokon ta̱tau ru li xya̱lal, chan li Jesús. 8 Laj Pedro quixye re: —Ka̱cua', ma̱ jok'e tinq'ue li cuok re ta̱ch'aj, chan. Li Jesús quixye re: —Cui la̱at inc'a' ta̱q'ue la̱ cuok re tinch'aj, la̱at ma̱cua'at intzolom, chan. 9 Laj Simón Pedro quixye: —Ka̱cua', ma̱cua' ca'aj cui' li cuok ta̱ch'aj. Ta̱ch'aj aj ban cui' li cuuk' ut lin jolom, chan. 10 Li Jesús quixye reheb: —Li ani ac x-atin, ca'aj chic xch'ajbal li rok ta̱raj, xban nak ac ch'ajbil. Ac sak chic ru. Jo'can ajcui' la̱ex. La̱ex ac ti̱c e̱ch'o̱l xban nak ac xine̱pa̱b. Abanan moco che̱junilex ta ti̱c e̱ch'o̱l. Cuan jun sa' e̱ya̱nk inc'a' ti̱c xch'o̱l, chan. 11 Li Jesús ac naxnau ani li ta̱k'axtesi̱nk re sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re. Jo'can nak quixye nak cuan jun sa' xya̱nkeb inc'a' ti̱c xch'o̱l. 12 Nak ac xrake' xch'ajbal li rokeb, quixq'ue cui'chic li rak' chirix. Quic'ojla cui'chic sa' li me̱x. Ut quixye reheb lix tzolom: —¿Ma nequenau c'a'ru xya̱lal nak xinch'aj le̱ rok? chan reheb. 13 —La̱ex nequeye aj tzolonel cue ut nequeye ajcui' Ka̱cua' cue. Us nak nequeye chi jo'can xban nak ya̱l ajcui' nak la̱in li Ka̱cua' ut la̱in aj tzolol e̱re. 14 La̱in li Ka̱cua' ut la̱in laj tzolol e̱re. Abanan xinch'aj le̱ rok. Jo'can ajcui' te̱ba̱nu la̱ex. Te̱ch'aj le̱ rok che̱ribil e̱rib. 15 La̱in xinc'ut che̱ru chanru te̱ba̱nu. Jo'can nak cheba̱nu jo' xinba̱nu la̱in. 16 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak ma̱ jun mo̱s tixk'ax ta ru xcuanquil lix patrón ut li ani natakla̱c inc'a' naxk'ax ru lix cuanquil li quitaklan chak re. 17 Ac nequenau chic xya̱lal. Us xak e̱re cui la̱ex te̱ba̱nu li c'a'ru xetzol cuiq'uin. 18 Inc'a' yo̱quin chi a̱tinac che̱rix che̱junilex. La̱in ninnau chanru le̱ na'leb xban nak la̱in xinsic'oc e̱ru. Abanan tento nak ta̱tz'aklok ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in: Li jun li nacua'ac cuochben, a'an li ta̱tz'ekta̱na̱nk cue. 19 La̱in ninye e̱re a'in anakcuan nak toj ma̱ji' nac'ulman. Ut nak ta̱c'ulma̱nk, la̱ex te̱nau nak ya̱l li xinye nak la̱in li Cristo li taklanbil chak xban li Dios. 20 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ani ta̱c'uluk re li ani tintakla, tinixc'ul ajcui' la̱in. Ut li ani ta̱c'uluk cue la̱in, tixc'ul ajcui' li quitaklan chak cue, chan li Jesús reheb. Li Jesús quixye nak ta̱k'axtesi̱k sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re xban laj Judas Iscariote 21 Nak ac xye chixjunil li c'a'ak re ru a'in, li Jesús quiyot'e' xch'o̱l. Ut quixye chi tz'akal reheb: —Relic chi ya̱l ninye e̱re nak jun sa' e̱ya̱nk la̱ex ta̱k'axtesi̱nk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan. 22 Ut eb lix tzolom que'oc xc'a'uxeb. Que'xca'ya ribeb chi ribileb rib ut que'xye: —¿Ani anchal naxyehan? chanqueb. 23 Jun reheb lix tzolom, li raro xban, c'ojc'o chixc'atk. 24 Laj Simón Pedro quixc'ut li ruk' chiru ut quixye re nak tixpatz' re li Jesús ani li yo̱ chixyebal. 25 Ut li jun, li c'ojc'o chixc'atk li Jesús, quijiloc riq'uin ut quixpatz' re: —Ka̱cua', ¿ani li yo̱cat chixyebal? chan. 26 Li Jesús quixye re: —Li ani tinq'ue cui' li caxlan cua a'in nak acak xintz'a sa' li sec', a'an li cui̱nk li ta̱k'axtesi̱nk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan. Ut li Jesús quixtz'a li caxlan cua sa' li sec' ut quixq'ue re laj Judas li ralal laj Simón Iscariote. 27 Ut laj Judas quixc'ul li caxlan cua ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quixk'axtesi rib chixba̱nunquil li c'a'ru naraj laj tza. Ut li Jesús quixye re: —Li c'a'ru yo̱cat chixc'oxlanquil xba̱nunquil, ba̱nu chi junpa̱t, chan. 28 Ma̱ jun reheb li cuanqueb sa' li me̱x que'xtau ru li quixye li Jesús. 29 Cuan li que'xc'oxla nak li Jesús ta̱raj nak laj Judas ta̱xic chixlok'bal li c'a'ak re ru re li nink'e. Ut cuan ajcui' li que'xc'oxla nak ta̱raj nak laj Judas tixq'ue ca'ch'inak li tumin reheb li neba' xban nak riq'uin laj Judas cuan lix bo̱lsil lix tumineb. 30 Nak ac xc'ul li caxlan cua laj Judas, qui-el sa' junpa̱t chirix cab. Ac k'ojyi̱n chic. Li Jesús quixq'ue jun li ac' chak'rab 31 Nak laj Judas ac x-el sa' xya̱nkeb, li Jesús quixye: —Anakcuan xcuulac xk'ehil nak ta̱c'utbesi̱k lin lok'al la̱in li C'ajolbej ut ta̱c'utu̱nk ajcui' lix lok'al li Dios riq'uin li c'a'ru tinc'ul la̱in. 32 Cui la̱in tinc'utbesi lix lok'al li Dios, a'an chi se̱b ajcui' tixc'utbesi lin lok'al la̱in li C'ajolbej. 33 Ex cualal inc'ajol, inc'a' chic najt tincua̱nk e̱riq'uin. La̱ex tine̱sic' raj chic. Abanan la̱in ma̱ anihakin chic. Ninye e̱re jo' quinye reheb laj judío li neque'taklan sa' e̱ya̱nk. Bar tinxic la̱in, la̱ex inc'a' texru̱k chi xic. 34 Jun li ac' chak'rab tinq'ue e̱re anakcuan nak cherahak e̱rib che̱ribil e̱rib. Jo' nak nequexinra la̱in, jo'can ajcui' nak te̱ra e̱rib la̱ex che̱ribil e̱rib. 35 Cui te̱ra e̱rib che̱ribil e̱rib, chixjunileb te'xnau nak la̱ex intzolom, chan li Jesús. Li Jesús quixye nak laj Pedro tixye nak inc'a' naxnau ru li Jesús 36 Laj Simón Pedro quixpatz' re: —At tzolonel, ¿bar xic a̱cue?— Li Jesús quixye re: —Anakcuan inc'a' naru texxic chicuix bar tinxic cui' la̱in. Abanan mokon naru texxic li bar xic cui' cue, chan. 37 Laj Pedro quixye cui'chic re: —Ka̱cua', ¿c'a'ut nak inc'a' ta̱ru̱k tinxic cha̱cuix anakcuan? La̱in tatinta̱ke usta tincamsi̱k xban a̱ta̱kenquil, chan. 38 Li Jesús quixye re: —¿Ma ya̱l nak tina̱ta̱ke usta tatcamsi̱k sa' inc'aba'? Relic chi ya̱l ninye a̱cue nak toj ma̱ji' ajcui' naya̱bac laj tzo' xul nak la̱at ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu, chan li Jesús.

Juan 14

1 Misach e̱ch'o̱l chi c'oxlac. Chepa̱b li Dios ut chine̱pa̱b ajcui' la̱in. 2 Sa' rochoch lin Yucua' nabal li na'ajej cuan. Cui ta ma̱c'a' li na'ajej, ac xinye raj e̱re. La̱in xic cue chixcauresinquil e̱na'aj. 3 Nak ac xya̱lo' le̱ na'aj, tincha̱lk cui'chic ut texinc'am cuiq'uin re nak bar cua̱nkin la̱in, aran ajcui' cua̱nkex la̱ex. 4 La̱ex nequenau lix behil li na'ajej li xic cui' cue, chan li Jesús. 5 Laj Tomás quixye re: —At Ka̱cua', inc'a' nakanau bar xic a̱cue. ¿Chan ta cui' ru nak takanau li be? chan. 6 Li Jesús quixye re: —La̱in aj c'amol be che̱ru. La̱in ninch'olob li xya̱lal li Dios ut la̱in ninq'uehoc junelic yu'am. Ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱oc riq'uin lin Yucua' cui inc'a' tinixpa̱b la̱in. 7 Li ani naxnau cuu la̱in naxnau ajcui' ru lin Yucua'. Chalen anakcuan nequenau chic ru lin Yucua' ut xeril ru, chan li Jesús. 8 Laj Felipe quixye re: —Ka̱cua', c'utbesi chiku li Yucua'bej ut ta̱c'ojla̱k kach'o̱l, chan. 9 Li Jesús quixye re: —At Felipe, ac junxil nin-oc sa' e̱ya̱nk. ¿Ma toj ma̱ji' nequenau cuu? Li ani nana'oc cuu la̱in, a'an naxnau ajcui' ru li Yucua'bej. ¿C'a'ut nak nacaye cue, “C'ut chiku li Yucua'bej?” 10 Felipe, ¿ma inc'a' nacapa̱b nak la̱in ut li Yucua'bej junaj ku chi kibil kib? Li c'a'ru xinye e̱re moco yal injunes ta xinye. Li Yucua'bej cuan cuiq'uin, ut a'an nac'utuc chicuu li c'a'ru ninba̱nu. 11 Chepa̱b nak la̱in cuanquin riq'uin li Yucua'bej ut a'an cuan cuiq'uin. Junaj ku chi kibil kib. Cui inc'a' niquine̱pa̱b xban li c'a'ru ninye, chine̱pa̱bak xbaneb li milagro li yo̱quin chixba̱nunquil. 12 Relic chi ya̱l ninye e̱re, li ani napa̱ban cue la̱in, a'an tixba̱nu li c'anjel ninba̱nu la̱in. Ut k'axal cui'chic nabal li tixba̱nu chiru li xinba̱nu la̱in xban nak la̱in xic cue riq'uin li Yucua'bej. 13 Chixjunil li te̱tz'a̱ma sa' inc'aba', la̱in tinq'ue e̱re re nak ta̱nima̱k xlok'al li Yucua'bej sa' inc'aba' la̱in. 14 Jo'can ut nak yalak c'a'ru te̱tz'a̱ma sa' inc'aba', la̱in tinq'ue e̱re. Li Jesús quixye nak tixtakla li Santil Musik'ej re ta̱cua̱nk riq'uineb li ralal xc'ajol 15 Cui niquine̱ra, cheba̱nuhak jo' xexinchak'rabi cui'. 16 La̱in tintz'a̱ma chiru lin Yucua' nak tixq'ue e̱re li Santil Musik'ej. A'an ta̱c'ojoba̱nk e̱ch'o̱l ut a'an ta̱tenk'a̱nk e̱re. A'an ta̱cua̱nk e̱riq'uin chi junelic. 17 Ut a'an ajcui' li Santil Musik'ej li ta̱c'utuk re li xya̱lal che̱ru chirix li Dios. Li inc'a' niquine'xpa̱b inc'a' naru nacuan li Santil Musik'ej riq'uineb xban nak inc'a' neque'xnau ani a'an, chi moco neque'xq'ue retal li c'a'ru naxba̱nu li Santil Musik'ej. Abanan la̱ex nequenau ani a'an xban nak a'an cuan sa' e̱ya̱nk anakcuan ut ta̱cua̱nk e̱riq'uin chi junelic. 18 Nak tinxic inc'a' texincanab e̱junes. Tincha̱lk cui'chic e̱riq'uin. 19 Cuulac re xk'ehil nak inc'a' chic te'ril cuu li inc'a' neque'pa̱ban cue. Abanan la̱ex te̱ril cuu. Ut xban nak yo'yo̱kin la̱in, yo'yo̱kex ajcui' la̱ex. 20 Toj sa' li cutan a'an la̱ex te̱q'ue retal nak li Yucua'bej cuan cuiq'uin ut la̱in cuanquin riq'uin a'an. Junaj ku chi kibil kib. Ut la̱ex cua̱nkex cuiq'uin ut la̱in cua̱nkin e̱riq'uin. 21 Li ani naxc'ul lin chak'rab ut naxba̱nu li naxye, a'an li narahoc cue. Li ani narahoc cue narahe' ajcui' xban lin Yucua'. Ut la̱in tinra ajcui' a'an ut tinc'utbesi cuib chiru, chan li Jesús reheb lix tzolom. 22 Laj Judas jun chic, li ma̱cua' laj Judas Iscariote, quixye re: —Ka̱cua', ¿chanru nak ta̱c'utbesi a̱cuib chiku la̱o, ut inc'a' ta̱c'utbesi a̱cuib chiruheb li inc'a' neque'pa̱ban a̱cue? chan. 23 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —La̱in tinc'utbesi cuib chiruheb li neque'rahoc cue ut neque'xba̱nu li c'a'ru ninye. Eb a'an te'rahek' xban lin Yucua'. La̱in ut lin Yucua' toxic riq'uineb ut tocua̱nk riq'uineb. 24 Li ani inc'a' narahoc cue inc'a' naxba̱nu li c'a'ru ninye. Li c'a'ru xinye e̱re, inc'a' xinye yal injunes. Lin Yucua' li quitaklan chak cue, a'an li nac'utuc chicuu c'a'ru tinye. 25 Yo̱quin chixyebal e̱re a'in nak toj cuanquin sa' e̱ya̱nk. 26 Li Santil Musik'ej li tixtakla chak li Yucua'bej chok' cuu̱chil, a'an ta̱tenk'a̱nk e̱re ut a'an ta̱c'utuk che̱ru chixjunil li c'a'ak re ru li inc'a' nequetau ru. Ut a'an tixjultica e̱re chixjunil li c'a'ru xinye e̱re. 27 La̱in tincanab li tuktu̱quil usilal e̱riq'uin nak tinxic. Li tuktu̱quil usilal li tinq'ue e̱re moco jo' ta li neque'xq'ue li cuanqueb sa' ruchich'och'. La̱in tinq'ue xtuktu̱quilal le̱ ch'o̱l. Mexc'oxlac chi moco texxucuak. 28 Ac xinye e̱re nak tinxic, ut tincha̱lk cui'chic. Cui ya̱l nak niquine̱ra, ta̱sahok' raj sa' e̱ch'o̱l nak tinxic riq'uin lin Yucua', xban nak a'an k'axal nim xcuanquil chicuu la̱in. 29 La̱in yo̱quin chixyebal e̱re a'in nak toj ma̱ji' nac'ulman. Nak ta̱c'ulma̱nk li c'a'ru xinye, la̱ex te̱pa̱b nak ya̱l li c'a'ru xinye e̱re. 30 Inc'a' chic ta̱ru̱k tina̱tinak chi nabal e̱riq'uin xban nak yo̱ chi cha̱lc li nataklan sa' li ruchich'och', usta a'an ma̱c'a' xcuanquil sa' inbe̱n la̱in. 31 La̱in yo̱quin chixba̱nunquil chixjunil li quixye cue lin Yucua' re nak chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och' te'xq'ue retal nak la̱in ninra li Yucua'bej. Anakcuan yo̱keb. E̱lko sa' li na'ajej a'in, chan li Jesús.

Juan 15

1 Li Jesús quixye ajcui' reheb: —La̱in chanchanin li xto̱nal li uvas. Ut lin Yucua' jo' jun li nasabesin re. 2 Li ani inc'a' naxba̱nu li c'a'ru naraj lin Yucua', a'an chanchan li ruk' li che' li na-isi̱c xban nak inc'a' nau̱chin. Abanan li ani naxba̱nu li c'a'ru naraj lin Yucua', a'an chanchan li ruk' li che' li nau̱chin. Ut li na-iloc re naxsabesi re nak tixq'ue nabal li ru. 3 La̱ex chanchanex li cha̱bil ruk' li che' li nau̱chin chi nabal xban nak sabesinbil chic ru. La̱ex ac ti̱c chic le̱ yu'am xban li xya̱lal xinch'olob che̱ru. 4 Cua̱nkex cuiq'uin ut la̱in cua̱nkin e̱riq'uin. Jo' li ruk' li che', cui inc'a' letzlo riq'uin lix to̱nal, inc'a' naru nau̱chin. Jo'can ajcui' la̱ex. Cui inc'a' cua̱nkex cuiq'uin, inc'a' ta̱ru̱k texq'ui̱k sa' le̱ pa̱ba̱l. 5 La̱in jo' li xto̱nal li uvas ut la̱ex jo' li ruk'. Cui cua̱nkex cuiq'uin ut la̱in cua̱nkin e̱riq'uin, la̱ex texcua̱nk sa' ti̱quilal ut texq'ui̱k sa' le̱ pa̱ba̱l. Yal e̱junes ma̱c'a' naru te̱ba̱nu. 6 Li ani inc'a' ta̱cua̱nk cuiq'uin ta̱isi̱k jo' nak nayoq'ue' li ruk' li che' li inc'a' us. Nak nachakic nacute' sa' xam ut nac'at. 7 Cui la̱ex cua̱nkex cuiq'uin ut te̱ba̱nu li c'a'ru xinye e̱re, ta̱q'uehek' e̱re chixjunil li c'a'ru te̱tz'a̱ma. 8 Nequeq'ue xlok'al lin Yucua' riq'uin li cha̱bilal nequeba̱nu. Cui yo̱kex chixba̱nunquil li c'a'ru naraj li Dios, la̱exak tz'akal intzolom. 9 La̱in nequexinra la̱ex jo' nak ninxra lin Yucua' la̱in. Chexcua̱nk cuiq'uin re nak texinra chi junelic. 10 Cui te̱ba̱nu li c'a'ru ninye e̱re, la̱in texinra junelic. La̱in xinba̱nu li c'a'ru xye cue lin Yucua' ut a'an junelic niquinixra la̱in. 11 La̱in ninye e̱re a'in re nak textz'ako̱nk riq'uin lix sahil inch'o̱l la̱in. Cui te̱ba̱nu li c'a'ru ninye e̱re, numtajenakak xsahil e̱ch'o̱l la̱ex. 12 A'an a'in li chak'rab li ninq'ue e̱re nak cherahak e̱rib che̱ribil e̱rib jo' nak nequexinra la̱in. 13 Li rahoc chi tz'akal a'an nak junak tixk'axtesi lix yu'am sa' xc'aba' li ras ri̱tz'in. 14 Cui te̱ba̱nu li c'a'ru ninye e̱re, la̱exak li raro̱kex inban. 15 La̱ex ma̱cua'akex chic yal aj c'anjel xban nak junak laj c'anjel inc'a' naxnau c'a'ru yo̱ lix patrón. Abanan la̱in xinye e̱re chixjunil li naxye cue lin Yucua'. A'an naxc'ut nak raro̱quex inban. 16 Ma̱cua' la̱ex xexsic'oc cuu la̱in. La̱in ban xinsic'oc e̱ru la̱ex ut xexinxakab chixba̱nunquil li ti̱quilal. Le̱ ti̱quilal inc'a' ta̱osok'. Ta̱cua̱nk ban chi junelic. Ut lin Yucua' tixq'ue e̱re chixjunil li te̱tz'a̱ma sa' inc'aba' la̱in. 17 A'an a'in li yo̱quin chixyebal e̱re nak cherahak e̱rib che̱ribil e̱rib. Xic' qui-ile' li Jesús ut xic' ajcui' te'ilek' li ralal xc'ajol 18 Cui la̱ex xic' nequex-ile' xbaneb li inc'a' neque'pa̱ban, chenauhak nak xbe̱n cua la̱in xic' xine'ril che̱ru la̱ex. 19 Cui ta la̱ex inc'a' xine̱pa̱b la̱in, raro̱kex raj xbaneb li inc'a' neque'pa̱ban. Abanan la̱ex ma̱cua'ex chic jun sa' xya̱nkeb xban nak la̱in xinsic'oc e̱ru. Jo'can nak xic' nequex-ile' xbaneb. 20 Chijulticok' e̱re nak xinye e̱re nak ma̱ jun aj c'anjel naxk'ax ru xcuanquil lix patrón. Cui xine'xrahobtesi la̱in, texrahobtesi̱k ajcui' la̱ex. Cui ta xe'xba̱nu li c'a'ru xinye la̱in, te'xba̱nu aj raj cui' li c'a'ru te̱ye la̱ex. 21 Texrahobtesi̱k xban nak la̱ex cualal inc'ajol. Te'xba̱nu chi jo'can xban nak inc'a' neque'xnau ru li ani quitaklan chak cue. 22 Ma̱c'a'eb raj xma̱c cui ta la̱in inc'a' xinc'ulun ut cui ta inc'a' xinye reheb li xya̱lal. Abanan ma̱c'a' c'a'ru te'xcol cui' ribeb xban nak cuanqueb xma̱c. 23 Li ani xic' na-iloc cue la̱in, xic' ajcui' naril lin Yucua'. 24 Ma̱c'a'eb raj xma̱c cui ta inc'a' xe'ril li milagros li xinba̱nu chiruheb, li milagros li ma̱ ani chic naru xba̱nunquil. Abanan eb a'an que'ril li xinba̱nu. Jo'can nak xic' niquine'ril la̱in ut xic' ajcui' neque'ril lin Yucua'. 25 Jo'ca'in xc'ulman xban nak tz'i̱banbil chak retalil sa' li chak'rab li quiq'uehe' reheb: Ma̱c'a' raj inma̱c, abanan xic' quine'ril. 26 Nak ta̱cha̱lk li Santil Musik'ej, laj C'ojobanel Ch'o̱l, e̱riq'uin a'an tixc'ut chi tz'akal li xya̱lal che̱ru chicuix la̱in. La̱in tintakla chak e̱riq'uin li Santil Musik'ej li nachal riq'uin lin Yucua'. 27 Ut la̱ex te̱ch'olob ajcui' li xya̱lal chicuix xban nak la̱ex cuanquex cuiq'uin chalen nak xintiquib lin c'anjel arin sa' ruchich'och'.

Juan 16

1 Yo̱quin chixyebal e̱re chixjunil li c'a'ak re ru a'in re nak inc'a' ta̱ch'ina̱nk e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l nak ta̱cha̱lk li raylal sa' e̱be̱n. 2 Tex-isi̱k sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ta̱cuulak xk'ehil nak eb li te'camsi̱nk e̱re te'xc'oxla nak yo̱queb chi c'anjelac chiru li Dios nak te'xba̱nu chi jo'can. 3 Te'xba̱nu li raylal a'in e̱re xban nak inc'a' neque'xnau ru lin Yucua' chi moco neque'xnau cuu la̱in. 4 Ac xinye e̱re chixjunil li c'a'ak re ru a'in re nak ta̱julticok' e̱re li c'a'ru xinye e̱re nak yo̱kex chixc'ulbal li raylal. La̱in inc'a' quinye chak e̱re junxil nak quintiquib chak lin c'anjel xban nak cuanquin e̱riq'uin. Li Jesús quixye c'a'ru li c'anjel li tixba̱nu li Santil Musik'ej nak ta̱cha̱lk 5 Anakcuan xic cui'chic cue riq'uin li quitaklan chak cue. Ut ma̱ jun e̱re napatz'oc cue bar xic cue. 6 Xraho' sa' e̱ch'o̱l xban li c'a'ru xinye e̱re. 7 Abanan la̱in xinye li xya̱lal e̱re. K'axal us chok' e̱re nak tinxic xban nak cui inc'a' ninxic, inc'a' ta̱cha̱lk li Santil Musik'ej e̱riq'uin. A'an li ta̱tenk'a̱nk e̱re ut a'an li ta̱c'ojoba̱nk re le̱ ch'o̱l. Nak tinxic, la̱in tintakla chak li Santil Musik'ej e̱riq'uin. 8 Nak ta̱cha̱lk li Santil Musik'ej, a'an tixc'utbesi chiruheb li cuanqueb sa' ruchich'och' nak inc'a' neque'xtau ru c'a'ru li ma̱c ut c'a'ru li ti̱quilal chi moco neque'xtau ru li rakba a̱tin li tixba̱nu li Dios. 9 Inc'a' neque'xtau ru c'a'ru li ma̱c xban nak inc'a' niquine'xpa̱b. 10 Inc'a' neque'xtau ru c'a'ru li ti̱quilal. Cui ta que'xtau ru te'xnau raj nak la̱in ti̱c inch'o̱l. Xban nak ti̱c inch'o̱l, tinxic riq'uin li Dios ut inc'a' chic te̱ril cuu. 11 Inc'a' neque'xtau ru c'a'ru li rakba a̱tin. Cui ta que'xtau ru, te'xnau raj nak ac tenebanbil li rakba a̱tin sa' xbe̱n laj tza li nataklan sa' ruchich'och'. 12 Toj cuan raj nabal chic li tinye e̱re, abanan inc'a' te̱cuy rabinquil anakcuan. 13 Abanan nak ta̱cha̱lk li Santil Musik'ej, a'an tixc'ut che̱ru chixjunil li xya̱lal. Inc'a' ta̱a̱tinak yal xjunes. Tixye ban e̱re chixjunil li c'a'ru ta̱rabi riq'uin li Dios ut tixch'olob che̱ru li c'a'ru ta̱cha̱lk mokon. 14 Li Santil Musik'ej tixq'ue inlok'al xban nak li c'a'ru tinye re, a'an ajcui' li tixch'olob xya̱lal che̱ru. 15 Chixjunil li c'a'ru cuan re lin Yucua', cue ajcui' la̱in. Jo'can nak xinye e̱re nak li c'a'ru tinye e̱re, a'an ajcui' li tixc'utbesi che̱ru li Santil Musik'ej. 16 —Chi se̱b inc'a' chic te̱ril cuu. Abanan mokon chic te̱ril cui'chic cuu, chan li Jesús. 17 Cuanqueb lix tzolom yo̱queb chixyebal chi ribileb rib: —¿C'a'ru xya̱lal nak xye ke nak ta̱xic riq'uin lix yucua'? ¿C'a'ut nak xye ke nak chi se̱b inc'a' chic takil ru ut mokon chic takil cui'chic ru? 18 ¿C'a'ut nak xye chi jo'can? Inc'a' nakatau ru c'a'ut nak quixye nak chi se̱b inc'a' chic takil ru, chanqueb. 19 Li Jesús quixnau nak que'raj xpatz'bal re c'a'ru xya̱lal li yo̱ chixyebal. Jo'can nak quixye reheb: —¿Ma yo̱quex chixpatz'bal che̱ribil e̱rib c'a'ru xya̱lal li xinye? ¿Ma inc'a' xetau ru nak xinye e̱re nak chi se̱b inc'a' chic te̱ril cuu ut mokon chic te̱ril cui'chic cuu? ¿Ma a'an li te̱raj xnaubal? 20 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak eb li inc'a' neque'pa̱ban cue ta̱sahok' sa' xch'o̱leb nak tinc'ul li raylal. La̱ex ta̱yot'ek' e̱ch'o̱l ut texya̱bak nak tinc'ul chi jo'can. Ta̱rahok' sa' e̱ch'o̱l, abanan mokon ta̱sahok' cui'chic sa' e̱ch'o̱l nak te̱ril cui'chic cuu. 21 Junak ixk yo'la̱c re lix c'ula'al narec'a xrahil lix raylal. Abanan nak ac xyo'la lix c'ula'al, nasach sa' xch'o̱l li raylal li quixc'ul ut nasaho' sa' xch'o̱l xban nak ac xyo'la lix c'ula'al. 22 Jo'can ajcui' la̱ex. Anakcuan ra sa' e̱ch'o̱l. Abanan nak te̱ril cui'chic cuu, ta̱sahok' sa' e̱ch'o̱l. Ut ma̱ ani ta̱isi̱nk che̱ru lix sahil e̱ch'o̱l. 23 Ta̱cuulak xk'ehil nak ma̱c'a' chic te̱tz'a̱ma cue la̱in. Chiru ban chic lin Yucua' textz'a̱ma̱nk. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak chixjunil li te̱tz'a̱ma chiru lin Yucua' sa' inc'aba' la̱in, a'an tixq'ue e̱re. 24 Chalen anakcuan toj ma̱c'a' nequetz'a̱ma sa' inc'aba'. Chextz'a̱ma̱nk ut ta̱q'uehek' e̱re re nak k'axal cui'chic ta̱sahok' sa' e̱ch'o̱l, chan li Jesús. 25 Chixjunil li c'a'ak re ru a'in xinye e̱re sa' jaljo̱quil ru a̱tin. Abanan ta̱cuulak xk'ehil nak inc'a' chic tinye e̱re chi jaljo ru. Tinye ban e̱re chi tz'akal riq'uin a̱tin inc'a' ch'a'aj xtaubal ru ut tinch'olob che̱ru li xya̱lal chirix lin Yucua'. 26 Nak ta̱cuulak xk'ehil la̱ex chic textz'a̱ma̱nk chiru li Yucua'bej sa' inc'aba' la̱in. Inc'a' chic tento nak la̱in tintz'a̱ma̱nk chiru li Yucua'bej che̱rix la̱ex. 27 Lin Yucua' nequexra la̱ex xban nak la̱ex niquine̱ra la̱in ut xban nak xepa̱b nak riq'uin li Dios xinchal chak. 28 La̱in riq'uin lin Yucua' xinchal chak. Ut anakcuan tincanab li ruchich'och' ut tinxic cui'chic riq'uin lin Yucua', chan li Jesús. 29 Ut eb lix tzolom que'xye re: —Anakcuan yo̱cat chi a̱tinac riq'uin a̱tin inc'a' ch'a'aj xtaubal ru. Inc'a' chic xaye ke riq'uin jaljo̱quil ru a̱tin. 30 Anakcuan nakaq'ue retal nak la̱at nacanau chixjunil li c'a'ak re ru. Moco toj ta ta̱yehek' a̱cue. Jo'can nak nakapa̱b nak la̱at riq'uin li Dios xatchal chak, chanqueb. 31 Li Jesús quixye reheb: —¿Ma ya̱l nak niquine̱pa̱b anakcuan? 32 Xcuulac xk'ehil, ut anakcuan ajcui', nak ta̱cha'cha'i̱k e̱ru che̱junilex. Ac xbe xbe li junju̱nk tixchap ut tine̱canab injunes. Abanan moco injunes ta xban nak lin Yucua' cua̱nk cuiq'uin. 33 Xinye e̱re li c'a'ak re ru a'in re nak texcua̱nk cuiq'uin ut ta̱cua̱nk e̱riq'uin li tuktu̱quilal. Sa' li ruchich'och' te̱c'ul li raylal. Abanan cacuubresihomak le̱ ch'o̱l xban nak la̱in ac xinnumta sa' xbe̱n li nataklan sa' ruchich'och', chan li Jesús reheb lix tzolom.

Juan 17

1 Nak quirake' xyebal li a̱tin a'in, li Jesús quixtaksi li riloba̱l ut qui-oc chi tijoc. Quixye: —At inYucua', xcuulac xk'ehil nak tincamsi̱k. Ta̱q'ue taxak inlok'al la̱in li C'ajolbej re nak la̱in tinq'ue ajcui' a̱lok'al la̱at. 2 La̱at xatq'uehoc incuanquil sa' xbe̱n chixjunil re nak tinq'ue li junelic yu'am reheb li xak'axtesiheb cue. 3 Li junelic yu'am, a'an nak te'xnau a̱cuu la̱at li junajat chi tz'akal Dios ut te'xnau ajcui' cuu la̱in li Jesucristo li quina̱takla chak. 4 La̱in xinq'ue a̱lok'al arin sa' ruchich'och' xban nak xinchoy xba̱nunquil li c'anjel li xaq'ue cue re tinba̱nu. 5 At inYucua', chaq'ue ta cui'chic lin lok'al li quicuan nak toj cuanquin chak a̱cuiq'uin nak toj ma̱ji' naticla chak li ruchich'och'. 6 Eb li xasiq'ueb ru sa' ruchich'och' xak'axtesiheb cue. La̱in xinc'ut chiruheb chi tz'akal anihat la̱at ut xinch'olob li xya̱lal chiruheb. Ut eb a'an xe'xba̱nu li c'a'ru xaye reheb. 7 Anakcuan neque'xnau nak chixjunil li c'a'ru xinba̱nu, la̱at xatq'uehoc cue chixba̱nunquil. 8 La̱in xinye reheb li c'a'ru xaye cue ut xe'xc'ul li cua̱tin. Xe'xq'ue retal nak relic chi ya̱l a̱cuiq'uin xinchal chak ut xe'xpa̱b nak la̱at xattaklan chak cue. 9 La̱in inc'a' yo̱quin chixtz'a̱manquil a̱cue nak ta̱tenk'aheb li inc'a' xine'xpa̱b. Yo̱quin ban chixtz'a̱manquil cha̱cuu nak ta̱tenk'aheb lin tzolom li xak'axtesiheb cue xban nak a'aneb la̱ cualal a̱c'ajol. 10 Chixjunileb li cualal inc'ajol, a̱cualal a̱c'ajol ajcui' la̱at. Ut chixjunileb la̱ cualal a̱c'ajol, cualal inc'ajol ajcui' la̱in. Ut eb a'an neque'xnima inlok'al. 11 Anakcuan la̱in tinxic a̱cuiq'uin. Inc'a' chic tincua̱nk sa' ruchich'och'. Abanan eb a'an toj te'cua̱nk sa' ruchich'och'. At inYucua', la̱at Santo. Chacuileb taxak riq'uin lix nimal la̱ cuanquilal li xak'axtesiheb cue re nak junajak ruheb jo' la̱at ut la̱in junaj ku. 12 Nak cuanquin sa' xya̱nkeb, riq'uin xnimal la̱ cuanquil xincuileb lin tzolom li xak'axtesiheb cue ut ma̱ jun xsach chicuu. Ca'aj cui' li jun xsach li ac q'uebil chak re sachc. A'in xc'ulman re nak ta̱tz'aklok ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. 13 Anakcuan xic cue a̱cuiq'uin. Abanan yo̱quin chixyebal li c'a'ak re ru a'in nak toj cuanquin sa' ruchich'och' re nak ta̱cua̱nk xsahil xch'o̱leb a'an jo' li xsahil inch'o̱l la̱in. 14 La̱in xinch'olob xya̱lal la̱ cua̱tin chiruheb. Jo'can nak xic' neque'ile' xbaneb li inc'a' neque'pa̱ban. Xic' neque'ile' xban nak moco xcomoneb ta chic ut moco juntak'e̱t ta chic lix na'lebeb. Jo'can ajcui' la̱in. Moco la̱in ta xcomoneb li cuanqueb sa' ruchich'och'. 15 Inc'a' yo̱quin chixtz'a̱manquil cha̱cuu nak ta̱cuisiheb lin tzolom sa' ruchich'och'. Ca'aj cui' yo̱quin chixtz'a̱manquil cha̱cuu nak ta̱coleb chiru laj tza. 16 La̱in ma̱cua'in xcomoneb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Jo'can ajcui' eb a'an. Ma̱cua'eb chic xcomoneb li inc'a' neque'pa̱ban. 17 Chasantobresiheb taxak riq'uin la̱ cua̱tin, xban nak a'an li tz'akal ya̱l. 18 Jo' nak xina̱takla chak la̱in sa' ruchich'och' chixch'olobanquil li xya̱lal, jo'can ajcui' nak tintaklaheb chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li inc'a' neque'pa̱ban. 19 Sa' xc'aba' eb a'an xink'axtesi cuib la̱in chixba̱nunquil li c'a'ru xaye cue. Ut sa' xc'aba' li ya̱l li xinye eb a'an te'xk'axtesi ajcui' ribeb chixba̱nunquil li c'a'ru nacacuaj. 20 Ma̱cua' ca'aj cui' chirixeb lin tzolom yo̱quin chi tz'a̱ma̱nc cha̱cuu. Yo̱quin aj ban cui' chi tz'a̱ma̱nc cha̱cuu chirixeb li te'pa̱ba̱nk mokon nak te'xch'olob li xya̱lal chiruheb. 21 At inYucua', li c'a'ru nintz'a̱ma cha̱cuu, a'an nak junajak taxak ruheb. Che'cua̱nk kiq'uin jo' nak cuanquin la̱in a̱cuiq'uin ut la̱at cuancat cuiq'uin. Junajak taxak ruheb re nak li cuanqueb sa' ruchich'och' te'xpa̱b nak la̱at xattaklan chak cue. 22 La̱in xinq'ueheb lix lok'al jo' nak xaq'ue inlok'al la̱in re nak junajak ruheb jo' nak junaj ku la̱o. 23 La̱in cua̱nkin riq'uineb ut la̱at cua̱nkat cuiq'uin re nak junajak chic ruheb chi tz'akal kiq'uin. Ut xban nak junajak chic ruheb kiq'uin, eb li inc'a' neque'pa̱ban te'xq'ue retal nak la̱at xattaklan chak cue ut te'xq'ue ajcui' retal nak la̱at nacaraheb jo' nak niquina̱ra la̱in. 24 At inYucua', nintz'a̱ma cha̱cuu nak chixjunileb li xak'axtesiheb cue te'cua̱nk cuiq'uin sa' li na'ajej li tincua̱nk cui' la̱in. Nacuaj nak te'ril lin lok'al li caq'ue chak cue nak toj ma̱ji' quiyi̱ba̱c li ruchich'och' xban nak niquina̱ra. 25 At inYucua', la̱at ti̱c a̱ch'o̱l. Eb li inc'a' neque'pa̱ban inc'a' neque'xnau a̱cuu. Abanan la̱in ninnau a̱cuu ut eb lin tzolom neque'xnau chic nak la̱at xattaklan chak cue. 26 La̱in xinc'ut chiruheb anihat la̱at ut toj tinch'olob cui'chic chiruheb re nak te'rahok jo' nak niquina̱ra la̱at, ut la̱in tincua̱nk riq'uineb, chan li Jesús nak quitijoc.

Juan 18

1 Nak quirake' chi tijoc li Jesús, qui-el sa' li na'ajej a'an rochbeneb lix tzolom. Co̱eb jun pac'al li ha' Cedrón xc'aba' bar cuan cui' jun si̱r li acui̱mk. 2 Laj Judas Iscariote, li ta̱k'axtesi̱nk re li Jesús, naxnau li na'ajej a'an xban nak nabal sut quicuulac li Jesús aran rochbeneb lix tzolom. 3 Jo'can nak laj Judas co̱ sa' li na'ajej a'an ut quixc'am chirix jun ch'u̱tal li soldado aj Roma. Ut co̱eb ajcui' chirixeb li neque'c'ac'alen sa' li templo. Taklanbileb xbaneb laj fariseo ut li xbe̱nil aj tij. Cuan cuanqueb xxameb sa' ruk' ut cuan cuanqueb xxameb sa' ru'uj che' ut cuanqueb ajcui' xch'i̱ch'eb. 4 Li Jesús ac naxnau chixjunil li c'a'ru tixc'ul. Jo'can nak quichal ut quixakli chiruheb ut quixye: —¿Ani nequesic'? chan reheb. 5 Eb a'an que'xye: —Yo̱co chixsic'bal li Jesús laj Nazaret.— Li Jesús quixye: —La̱in li yo̱quex chinsic'bal, chan. Cuan ajcui' sa' xya̱nkeb laj Judas li ta̱k'axtesi̱nk re. 6 Nak li Jesús quixye reheb, “La̱in li yo̱quex chinsic'bal”, k'a̱jel ix nak que'co̱eb ut jun t'aniqueb nak que't'ane' chi ch'och'. 7 Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: —¿Ani nequesic'? Que'chak'oc ut que'xye re: —Li Jesús laj Nazaret, a'an li yo̱co chixsic'bal.— 8 Li Jesús quixye reheb: —Ac xinye e̱re nak la̱in. Cui yo̱quex chinsic'bal la̱in, canabomakeb chi xic li neque'ta̱ken cue, chan. 9 Quixye chi jo'can re nak ta̱tz'aklok ru li quixye nak quitijoc: At inYucua', ma̱ jun reheb li cak'axtesiheb cue xsach chicuu. 10 Laj Simón Pedro cuan xch'i̱ch'. Quirisi chak lix ch'i̱ch' sa' xna'aj. Ut riq'uin lix ch'i̱ch' quirisi lix xic laj Malco lix mo̱s li xyucua'il aj tij. Li xic li quixyoc', a'an li cuan sa' xnim. 11 Li Jesús quixye re laj Pedro: —Xoc la̱ ch'i̱ch' sa' xna'aj. ¿Ma inc'a' ta bi' tento nak tinc'ul li raylal a'in? ¿Ma inc'a' ta bi' a'an aj e nak xinixtakla chak lin Yucua'? chan. 12 Ut eb li soldado aj Roma rochben li nataklan sa' xbe̱neb ut eb laj judío li neque'c'ac'alen sa' li templo, que'xchap li Jesús ut que'xbac'. 13 Que'xc'am riq'uin laj Anás lix yucua' li rixakil laj Caifás. Laj Caifás, a'an li xbe̱nil aj tij sa' li chihab a'an. 14 Laj Caifás a'an li quiyehoc reheb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío nak us raj nak ta̱ca̱mk jun chi cui̱nk sa' xc'aba'eb chixjunileb. Laj Pedro quixye nak inc'a' naxnau ru li Jesús 15 Nak yo̱queb chixc'ambal li Jesús, laj Simón Pedro rochben jun chic lix tzolom li Jesús yo̱queb chixta̱kenquil. Li tzolom a'an nana'e' ru xban li xyucua'il aj tij. Jo'can nak qui-oc rochben li Jesús sa' li neba̱l li cuan chiru li rochoch li xyucua'il aj tij. 16 Abanan laj Pedro quicana sa' be chire li oqueba̱l. Ut lix tzolom jun chic qui-el sa' li neba̱l li cuan chiru li cab ut quia̱tinac riq'uin li ixk li nac'ac'alen re li oqueba̱l. Ut quirocsi laj Pedro chi sa'. 17 Ut li ixk, li nac'ac'alen re li oqueba̱l quixye re laj Pedro, —¿Ma ma̱cua' ta bi' la̱at jun reheb lix tzolom li cui̱nk a'an? chan re. Laj Pedro quichak'oc ut quixye: —Inc'a'. Ma̱cua'in.— 18 Eb laj c'anjel ut eb li neque'c'ac'alen sa' li templo que'xtz'ab xxameb xban nak que te'rec'a. Xakxo̱queb chi k'ixi̱nc chire xam. Laj Pedro yo̱ ajcui' chi k'ixi̱nc sa' xya̱nkeb. 19 Li xyucua'il aj tij qui-oc chixpatz'bal re li Jesús chirixeb lix tzolom ut chirix ajcui' li tijleb li naxc'ut. 20 Li Jesús quixye re: —Junelic xinch'olob li xya̱lal chiruheb li tenamit sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut sa' li templo. Ma̱c'a' xinye reheb chi mukmu. 21 ¿C'a'ut nak nacapatz' cue la̱in? Patz' reheb li neque'abin cue. Eb a'an naru neque'xye e̱re c'a'ru xinye, chan li Jesús. 22 Nak quixye a'an, jun reheb li neque'c'ac'alen sa' li templo quixsac' sa' xnak' ru li Jesús ut quixye re: —¿C'a'ut nak nacasume li xyucua'il aj tij chi jo'can? chan re. 23 Li Jesús quixye re: —Cui inc'a' us li xinye, ye reheb li cuanqueb arin c'a'ru inc'a' us xinye. Cui ut us li xinye, ¿c'a'ut nak niquina̱sac'? chan re. 24 Ut laj Anás quixtakla li Jesús chi bac'bo riq'uin laj Caifás li xyucua'il aj tij. 25 Laj Pedro toj xakxo chi k'ixi̱nc chire xam. Ut que'xye cui'chic re: —¿Ma ma̱cua' ta bi' la̱at xcomoneb lix tzolom li cui̱nk a'an? Ut laj Pedro quitic'ti'ic ut quixye: —Inc'a'. Ma̱cua'in.— 26 Jun lix mo̱s li xyucua'il aj tij rech'alal li cui̱nk li quiyoq'ue' xxic xban laj Pedro, quixye re: —La̱at xcomoneb. ¿Ma inc'a' ta bi' xcuil nak a̱cuochben aran sa' li xna'aj li acui̱mk? chan. 27 Ut laj Pedro quixye cui'chic re: —Inc'a'. Ma̱cua'in, chan. Toje' ajcui' ta̱rakek' xyebal a'an nak quiya̱bac laj tzo' xul. Quic'ame' li Jesús riq'uin laj Pilato 28 Toj ek'ela chi us que'risi li Jesús riq'uin laj Caifás ut que'xc'am sa' li na'ajej li narakoc cui' a̱tin laj Pilato li acuabej aj Roma. Eb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío inc'a' que'oc sa' li rochoch laj Pilato xban nak a'an ma̱cua' aj judío. Cui ta que'oc sa' rochoch junak ma̱cua' aj judío, que'xmux raj rib sa' lix pa̱ba̱leb. Xban nak que'raj cua'ac re li nink'e Pascua, inc'a' que'ru chi oc sa' li cab a'an. 29 Xban nak inc'a' que'oc sa' li cab, laj Pilato qui-el chirix cab ut quixye reheb: —¿C'a'ru xma̱c li cui̱nk a'in nak xexchal chixjitbal? chan reheb. 30 Que'chak'oc ut que'xye re: —Cui ta ma̱c'a' xma̱c, inc'a' raj xkac'am chak a̱cuiq'uin re nak tatrakok a̱tin sa' xbe̱n, chanqueb. 31 Laj Pilato quixye reheb: —C'amomak la̱ex ut rakomak a̱tin sa' xbe̱n jo' naxye sa' le̱ chak'rab la̱ex, chan. Eb laj judío que'xye re: —Moco q'uebil ta kalese̱ns la̱o aj judío nak takacamsi junak cristian, chanqueb. 32 Riq'uin a'in quitz'akloc ru li quixye li Jesús chanru nak ta̱camsi̱k. 33 Laj Pilato qui-oc cui'chic sa' li na'ajej li narakoc cui' a̱tin. Quixbok li Jesús riq'uin ut quixye re: —¿Ma la̱at lix reyeb laj judío? chan re. 34 Li Jesús quixye re: —¿Ma sa' a̱ch'o̱l x-ala li xaye, malaj jalan xyehoc a̱cue li xaye? chan. 35 Laj Pilato quixye re: —¿Ma la̱in ta bi' aj judío? Eb la̱ cuech tenamitil rochbeneb li xbe̱nil aj tij, a'aneb li xe'k'axtesin a̱cue sa' cuuk'. Ye cue c'a'ru a̱ma̱c, chan. 36 Li Jesús quixye re: —Lin cuanquil la̱in ma̱cua' re sa' ruchich'och'. Cui ta la̱in tintakla̱nk arin sa' ruchich'och', eb li neque'ta̱ken cue te'pletik raj re incolbal chiruheb li neque'c'amoc be chiruheb laj judío. Abanan lin cuanquil la̱in ma̱cua' re sa' ruchich'och', chan. 37 Laj Pilato quixye re: —La̱at rey chi jo'canan.— Li Jesús quixye re: —Ya̱l li xaye nak la̱in rey. A'an aj e nak quinchal chi yo'la̱c arin sa' ruchich'och' re xch'olobanquil li xya̱lal. Ut chixjunileb li neque'raj xnaubal li xya̱lal, neque'rabi li c'a'ru ninye, chan. 38 Laj Pilato quixye: —Ut, ¿c'a'ru li xya̱lal?— Ut co̱ cui'chic riq'uineb laj judío ut quixye reheb: —Ma̱ jun xma̱c li cui̱nk a'in nintau. 39 La̱ex c'aynakex nak na-ach'aba̱c junak li pre̱x sa' li nink'e Pascua. ¿Ma te̱raj nak tincuach'ab che̱ru le̱ rey la̱ex aj judío? chan laj Pilato. 40 Eb a'an que'xjap re ut que'xye: —Inc'a'. Ma̱cuach'ab li cui̱nk a'an. Ach'ab laj Barrabás, chanqueb. Laj Barrabás, a'an jun aj e̱lk'.

Juan 19

1 Laj Pilato quixtakla li Jesús chi saq'uec' riq'uin tz'u̱m. 2 Eb li soldado que'xyi̱b jun li corona riq'uin q'uix ut que'xq'ue sa' xjolom li Jesús. Ut que'xq'ue jun li caki t'icr chirix xcomon li neque'rocsi li rey. 3 Ut que'xye re: —¡Sahak taxak sa' a̱ch'o̱l, at xreyeb laj judío! chanqueb re. Ut que'xsac' riq'uin ruk'eb. 4 Laj Pilato co̱ cui'chic riq'uineb laj judío ut quixye reheb: —Xinc'am chak arin chirix cab re nak te̱nau nak ma̱ jun xma̱c xintau, chan. 5 Ut li Jesús qui-el chirix cab. Cuan sa' xjolom li corona li yi̱banbil riq'uin q'uix ut cuan li caki t'icr chirix. Laj Pilato quixye reheb: —Cue' li cui̱nk. Ilomak, chan. 6 Eb li neque'c'ac'alen sa' li templo ut eb li xbe̱nil aj tij que'ril li Jesús ut que'xjap reheb ut que'xye: —¡Q'ue chiru cruz! ¡Q'ue chiru cruz! chanqueb. Ut laj Pilato quixye reheb: —C'amomak la̱ex ut q'uehomak chiru cruz cui te̱raj. La̱in ma̱ jun lix ma̱c xintau, chan. 7 Abanan eb laj judío que'xye: —La̱o cuan kachak'rab ut li kachak'rab naxye nak ta̱camsi̱k xban nak a'an quixq'ue rib chok' Ralal li Dios.— 8 Nak quirabi li que'xye, k'axal cui'chic quixucuac laj Pilato. 9 Qui-oc cui'chic sa' cab rochben li Jesús ut quixye re: —Ye cue bar xatchal chak.— Abanan li Jesús ma̱ jun li a̱tin quixye. 10 Laj Pilato quixye re: —¿C'a'ut nak inc'a' nacatchak'oc? ¿Ma inc'a' nacanau nak cuan incuanquil cha̱q'uebal chiru cruz ut cuan incuanquil cha̱cuach'abanquil? chan re li Jesús. 11 Li Jesús quixye re: —Ma̱c'a' raj a̱cuanquil sa' inbe̱n cui ta inc'a' q'uebil a̱cue xban li Dios. Ut li jun li xk'axtesin cue sa' a̱cuuk' re nak tatrakok a̱tin sa' inbe̱n, a'an k'axal cui'chic nim xma̱c cha̱cuu la̱at, chan. 12 Ut chalen a'an laj Pilato yo̱ chixsic'bal chanru nak ta̱rach'ab li Jesús. Abanan eb laj judío que'xjap reheb ut que'xye: —Cui nacacuach'ab li cui̱nk a'an, la̱at ma̱cua'akat chic rami̱g li Acuabej César. Li ani naraj xq'uebal rib chok' rey, li jun a'an xic' chic naril li Acuabej, chanqueb. 13 Nak laj Pilato quirabi li que'xye, quixc'am li Jesús chirix cab. Quic'ojla sa' li na'ajej li narakoc cui' a̱tin. Li c'ojleba̱l a'an cuan sa' xbe̱n li tusbil pec. C'ajo' xch'ina'usal. Gabata xc'aba' li na'ajej a'an sa' li a̱tinoba̱l hebreo. 14 Cua'leb na re cutan nak quic'ulman a'in. Li tenamit yo̱queb chixcauresinquil li nink'e Pascua, li ta̱ticla̱k sa' li cutan jun chic. Laj Pilato quixye reheb: —Cue' le̱ rey, chan. 15 Que'xjap cui'chic reheb chixyebal: —¡Q'ueomak chiru cruz! ¡Q'uehomak chiru cruz! Ut laj Pilato quixye reheb: —¿Ma te̱raj nak tinq'ue chiru cruz le̱ rey? chan. Eb li xbe̱nil aj tij que'xye: —Jun ajcui' li karey cuan. A'an li Acuabej César, chanqueb. 16 Laj Pilato quixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb li soldado re nak ta̱q'uehek' chiru cruz. Ut que'xc'am li Jesús. Jo'ca'in nak quiq'uehe' li Jesús chiru cruz 17 Li Jesús yo̱ chixpakonquil lix cruz nak co̱ sa' li na'ajej Xbakel Xjolom Camenak xc'aba'. Sa' li a̱tinoba̱l hebreo Gólgota xc'aba'. 18 Ut aran que'xq'ue chiru cruz. Ut que'xq'ue cuib chic li cui̱nk chiru cruz rochben. Jun que'xq'ue sa' xnim uk' ut li jun chic que'xq'ue sa' xtz'e. Li cruz li que'xq'ue cui' li Jesús quicana sa' xyi. 19 Laj Pilato quixtz'i̱ba jun li retalil ut que'xq'ue sa' xjolom li cruz li quiq'uehe' cui' li Jesús. Li retalil a'an quixye: Li Jesús aj Nazaret, a'an lix reyeb laj judío. 20 Nabaleb laj judío que'ril li retalil li quitz'i̱ba̱c, xban nak li na'ajej li quiq'uehe' cui' chiru cruz li Jesús nach' cuan riq'uin li tenamit. Li retalil tz'i̱banbil sa' eb li a̱tinoba̱l hebreo, griego ut latín. 21 Inc'a' quicuulac chiruheb lix xbe̱nil aj tij li quixtz'i̱ba. Que'xye re laj Pilato: —Ma̱tz'i̱ba nak a'an xreyeb laj judío. Tz'i̱ba ban nak a'an xyehoc re, “La̱in xreyeb laj judío”, chanqueb. 22 Ut laj Pilato quixye reheb: —Li c'a'ru xintz'i̱ba, xintz'i̱ba. Inc'a' chic ta̱jalma̱nk, chan. 23 Nak ac xe'xq'ue chiru cruz li Jesús, eb li soldado que'xc'am li rak' chok' reheb. Ca̱hib e̱chal que'risi, jun re li junju̱nk chi soldado. Ut que'xc'am ajcui' li rak' li ma̱c'a' xbojbal. Junaj ru lix quembal. 24 Que'xye chi ribileb rib: —Inc'a' takapeji. Us takabu̱li rix re rilbal ani ta̱e̱chani̱nk re, chanqueb. Jo'can que'xba̱nu re nak ta̱tz'aklok ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in: Que'xjeq'ui chirixeb lin t'icr ut que'xbu̱li rix li cuak'. (Sal. 22:18) 25 Nach' riq'uin li cruz xakxo li xna' li Jesús rochben lix María li ras. A'an li rixakil laj Cleofas. Ut cuan ajcui' aran lix María, Magdala xtenamit. 26 Li Jesús quiril lix na' ut quiril ajcui' lix tzolom li raro xban. Li Jesús quixye re lix na': —At inna', li cui̱nk a'in, a'an chic la̱ yum.— 27 Ut quixye re lix tzolom: —Li ixk a'in, a'an chic la̱ na'.— Ut chalen a'an lix tzolom quixc'ul lix na' li Jesús riq'uin sa' li rochoch. Jo'ca'in nak quicam li Jesús 28 Chirix chic a'an quixnau li Jesús nak ac xtz'akloc ru chixjunil. Re nak ta̱tz'aklok ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu, li Jesús quixye: —Ta̱chakik cue, chan. 29 Cuan aran jun sec' nujenak chi vinagre. Que'xtz'a sa' li vinagre jun li esponja ut que'xtaksi sa' ru'uj jun li ruk' che' hisopo xc'aba' ut que'xq'ue sa' re. 30 Li Jesús quiruc' li vinagre ut quixye: —Anakcuan xtz'akloc ru chixjunil.— Quixxulub lix jolom ut quicam. 31 Eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío que'xtz'a̱ma chiru laj Pilato re nak tixtakla xtokbal xbakel li ra'eb li que'q'uehe' chiru cruz re nak te'ca̱mk chi junpa̱t. Que'raj nak te'isi̱k chiru cruz xban nak cuulac re li hiloba̱l cutan. Yo̱queb chixcauresinquil ribeb re li nink'e Pascua xban nak a'an li k'axal lok' chiruheb. 32 Que'chal eb li soldado ut que'xtok xbakel li ra'eb li cuib chi cui̱nk li que'q'uehe' chiru cruz rochben li Jesús. 33 Abanan nak que'cuulac cuan cui' li Jesús, que'ril nak ac xcam ut inc'a' que'xtok xbakel li ra'. 34 Jun li soldado quixhop xc'atk xsa' riq'uin lix ch'i̱ch' ut sa' junpa̱t qui-el li quic' ut qui-el ajcui' li ha'. 35 La̱in quin-iloc re chi tz'akal li c'a'ru quic'ulman ut li c'a'ru yo̱quin xyebal e̱re tz'akal ya̱l. Yo̱quin chixyebal e̱re a'in re nak te̱pa̱b nak tz'akal ya̱l nak quic'ulman chi jo'can. 36 Quic'ulman chi jo'can re nak ta̱tz'aklok ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Ma̱ jun lix bakel ta̱tokma̱nk. (Ex. 12:46) 37 Ut tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu: Eb a'an te'ril li ani quihope' chi ch'i̱ch'. (Zac. 12:10) Jo'ca'in nak quimuke' li Jesús 38 Jun li cui̱nk aj José xc'aba' Arimatea xtenamit quicuulac riq'uin laj Pilato chixtz'a̱manquil chiru nak tixq'ue lix tz'ejcual li Jesús re, re tixmuk. Laj José, a'an jun reheb li neque'pa̱ban re li Jesús. Abanan inc'a' quixye xban nak quixucuac xbaneb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío. Laj Pilato quixye re nak ta̱ru̱k tixmuk, ut laj José co̱ chixc'ambal li camenak. 39 Laj Nicodemo li quicuulac riq'uin li Jesús chi k'ek, co̱ rochben laj José. Quixc'am na o'c'a̱lak (100) libra li sununquil ban yi̱banbil riq'uin mirra ut áloes. 40 Li cuib chi cui̱nk que'xc'am lix tz'ejcual li Jesús ut que'xlan riq'uin li cha̱bil t'icr lino ut que'xq'ue li sununquil ban jo' c'aynakeb chi mukuc eb laj judío. 41 Sa' li na'ajej li quiq'uehe' cui' li Jesús chiru cruz cuan jun si̱r li acui̱mk. Aran cuan jun li mukleba̱l toj ac'. Toj ma̱ ani mukbil aran. 42 Aran que'xmuk li Jesús xban nak nach' cuan li na'ajej a'an ut que'raj ru xmukbal chi junpa̱t xban nak cuulac re li hiloba̱l cutan.

Juan 20

1 Sa' li xbe̱n li cutan re li xama̱n nak toj ma̱ji' nasake̱u co̱ lix María Magdala xtenamit sa' li mukleba̱l. Nak quicuulac cuan cui' li mukleba̱l, quixq'ue retal nak ac isinbil chic li nimla pec li que'xq'ue chire li mukleba̱l. 2 Co̱ sa' a̱nil riq'uin laj Simón Pedro ut riq'uin li jun chic xtzolom li Jesús li raro xban, ut quixye reheb: —Xe'risi li Ka̱cua' sa' li mukleba̱l ut inc'a' nakanau bar ta xe'xq'ue, chan. 3 Co̱eb sa' li mukleba̱l laj Pedro rochben li jun chic xtzolom li Jesús. 4 Co̱eb sa' a̱nil xcabichaleb. Ut lix tzolom jun chic k'axal cau quia̱linac chiru laj Pedro ut a'an xbe̱n cua quicuulac sa' li mukleba̱l. 5 Quixc'utzub rib chi iloc chi sa'. Quiril li t'icr li que'xlan cui' li Jesús. Abanan inc'a' qui-oc toj chi sa'. 6 Quicuulac laj Pedro toj chi ixbej. Ticto qui-oc chi sa' li mukleba̱l ut quiril li t'icr sok'so aran. 7 Cuan ajcui' aran li t'icr li que'xbac' cui' lix jolom li Jesús. Moco cuan ta sa' xya̱nk li t'icr. Jalan basbo cui' xjunes. 8 Ut qui-oc ajcui' chi sa' li mukleba̱l li tzolom li quicuulac xbe̱n cua. Quiril li t'icr aran ut quixpa̱b nak ac xcuacli cui'chic chi yo'yo li Jesús. 9 Toj ma̱ji' que'xtau ru chi tz'akal li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li naxye nak tento ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. 10 Ut eb lix tzolom que'suk'i cui'chic sa' li cab li cuanqueb cui'. Li Jesús quixc'utbesi rib chiru lix María, Magdala xtenamit 11 Lix María cuan chire li mukleba̱l. Yo̱ chi ya̱bac. Quixc'utzub rib chi iloc chi sa' li mukleba̱l. 12 Quiril cuib li ángel sak li rak'eb. C'ojc'o̱queb aran bar quicuan cui' li Jesús. Jun cuan sa' xjolom ut jun cuan chi rok. 13 Que'xye re: —At ixk, ¿c'a'ut nak yo̱cat chi ya̱bac?— Lix María quixye reheb: —Yo̱quin chi ya̱bac xban nak xe'risi li Ka̱cua' arin ut inc'a' ninnau bar xe'xq'ue.— 14 Sa' li ho̱nal a'an, lix María qui-iloc chirix ut quiril li Jesús xakxo aran, abanan inc'a' quixnau nak a'an ta li Jesús. 15 Li Jesús quixye re: —At ixk, ¿c'a'ut nak yo̱cat chi ya̱bac? ¿Ani nacasic'? chan. Sa' xch'o̱l lix María nak a'an aj ilol acui̱mk ut quixye re: —Ka̱cua', cui la̱at xatc'amoc re, ba̱nu usilal, ye cue bar xaq'ue re nak tinc'am, chan. 16 Li Jesús quixye re: —¡María!— Quixsuk'isi rib lix María ut quixye sa' ra̱tinoba̱l aj hebreo: —Raboni.— (Chi jalbil ru naraj naxye aj tzolonel). 17 Li Jesús quixye re: —Mina̱bay. Canabin chi xic. Tento nak tinxic riq'uin lin Yucua'. Ayu ut ye reheb lin herma̱n nak xic cue riq'uin lin Yucua'. A'an ajcui' le̱ yucua' la̱ex. A'an lin Dios ut a'an ajcui' le̱ Dios la̱ex, chan li Jesús. 18 Co̱ lix María ut quixye reheb lix tzolom li Jesús nak quiril ru li Ka̱cua' Jesús ut quixye ajcui' reheb chixjunil li quiyehe' re xban. Li Jesús quixc'utbesi rib chiruheb lix tzolom 19 Sa' li xbe̱n cutan re li xama̱n, nak ac oc re li k'ojyi̱n, que'xch'utub ribeb lix tzolom li Jesús. Tz'aptz'o chi us lix puertil li cab li ch'utch'u̱queb cui' xban nak que'xucuac xbaneb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío. Xaka̱mil li Jesús chiruheb ut quixye reheb: —Chicua̱nk taxak li tuktu̱quil usilal e̱riq'uin, chan reheb. 20 Ut quixc'ut chiruheb li ruk' ut lix c'atk xsa' li quihope'. C'ajo' nak que'saho' sa' xch'o̱leb lix tzolom nak que'ril cui'chic ru li Ka̱cua'. 21 Li Jesús quixye cui'chic reheb: —Chicua̱nk taxak li tuktu̱quil usilal e̱riq'uin. Jo' nak xinixtakla chak lin Yucua' la̱in, jo'can ajcui' nak texintakla la̱ex, chan. 22 Ut nak quixye a'an, quirapuheb ut quixye reheb: —C'ulumak li Santil Musik'ej. 23 Li ani te̱cuy xma̱c la̱ex, ta̱cuyek' ajcui' xma̱c xban li Dios. Ut li ani inc'a' te̱cuy xma̱c la̱ex, inc'a' ajcui' ta̱cuyek' xma̱c xban li Dios, chan li Jesús. Nak quiril li retalil li claux sa' ruk' li Jesús, laj Tomás quixpa̱b nak yo'yo chic 24 Laj Tomás, a'an jun reheb lix tzolom cablaju, li neque'xye ajcui' lut re. A'an ma̱ ani sa' xya̱nkeb nak quixc'utbesi rib li Jesús chiruheb. 25 Li rech aj tzolonelil que'xye re: —Xkil ru li Ka̱cua', chanqueb re. Abanan laj Tomás quixye reheb: —Cui inc'a' tincuil li retalil li claux sa' ruk' ut cui inc'a' tinq'ue li ru'uj cuuk' sa' xna'aj li claux ut cui inc'a' tinch'ic li cuuk' sa' xc'atk xsa', la̱in inc'a' tinpa̱b nak xcuacli cui'chic chi yo'yo, chan laj Tomás. 26 Ac xnume' chic cuukub cutan nak que'xch'utub cui'chic ribeb lix tzolom li Jesús. Laj Tomás cuan sa' xya̱nkeb. Tz'aptz'o̱queb lix puertil li cab chi us. Nak que'ril ac xaka̱mil li Jesús chiruheb ut quixye reheb: —Chicua̱nk taxak li tuktu̱quil usilal e̱riq'uin, chan. 27 Tojo'nak quixye re laj Tomás: —Il chi us li cuuk'. Ch'ic li ru'uj la̱ cuuk' arin sa' xna'aj li claux. Ut ch'ic la̱ cuuk' sa' xc'atk lin sa'. Chatpa̱ba̱nk. ¿C'a'ut nak inc'a' xapa̱b nak xincuacli cui'chic chi yo'yo?— 28 Ut laj Tomás quixye re: —¡At Ka̱cua', at inDios!— 29 Li Jesús quixye re: —La̱at toj xacuil cuu, tojo'nak xina̱pa̱b. Abanan la̱in ninye a̱cue, us xak reheb li neque'pa̱ban cue chi inc'a' xe'ril cuu, chan li Jesús re. Li hu a'in tz'i̱banbil re nak te̱nau nak li Jesús, a'an li Cristo li Ralal li Dios 30 Nabal chic li milagro quixba̱nu li Jesús chiruheb lix tzolom li inc'a' tz'i̱banbil retalil sa' li hu a'in. 31 Abanan li jo' q'uial tz'i̱banbil retalil sa' li hu a'in, quitz'i̱ba̱c re nak te̱pa̱b nak li Jesús, a'an li Cristo. A'an li Ralal li Dios. Quitz'i̱ba̱c re nak riq'uin xpa̱banquil ta̱cua̱nk e̱yu'am chi junelic sa' xc'aba' a'an.

Juan 21

1 Mokon chic quixc'utbesi cui'chic rib li Jesús chiruheb lix tzolom chire li palau Tiberias. Jo'ca'in nak quixc'ut rib chiruheb: 2 Ch'utch'u̱queb laj Simón Pedro ut laj Tomás li nayehe' lut re, ut laj Natanael, Caná xtenamit li cuan sa' xcue̱nt Galilea. Cuanqueb ajcui' aran li ralal laj Zebedeo ut cuibeb chic lix tzolom li Jesús. 3 Laj Simón Pedro quixye reheb: —La̱in xic cue chi caribc, chan. —Toxic ajcui' la̱o cha̱cuix, chanqueb re. Ut que'oc sa' jun li jucub ut que'xnumsi li k'ojyi̱n chi caribc. Abanan ma̱ jun li car que'xchap. 4 Nak ac yo̱ chic chi sake̱uc, li Jesús quixc'utbesi cui'chic rib chiruheb chire li palau. Abanan eb lix tzolom inc'a' que'xnau nak a'an li Jesús. 5 Quixye li Jesús reheb: —Ex cualal inc'ajol, ¿ma xechap li car? chan. Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Ma̱ jun xkachap.— 6 Li Jesús quixye reheb: —Cutumak le̱ yoy chixc'atk li jucub, sa' le̱ nim re nak te̱chap li car, chan. Ut que'xcut lix yoy sa' li ha' ut inc'a' chic que'xcuy risinquil xban xq'uial li car li que'xchap. 7 Ut lix tzolom li Jesús, li raro xban, quixye re laj Pedro: —¡A'an li Ka̱cua'!— Ut laj Pedro, nak quirabi nak a'an li Ka̱cua', quixq'ue cui'chic li rak' chirix xban nak quirisi nak qui-oc chi caribc, ut quixcut rib sa' li ha' re ta̱xic riq'uin li Jesús. 8 Ut eb lix comon que'chal sa' li jucub. Yo̱queb chixquelonquil lix yoy nujenak chi car. Moco najt ta cuanqueb chire li palau, yal oc'a̱l metro tana. 9 Nak que'el sa' li jucub que'ril nak cuan jun li xam c'ubc'u. Li Jesús yo̱ chixpombal jun li car sa' xbe̱n li ru xam ut cuan ajcui' caxlan cua riq'uin. 10 Li Jesús quixye reheb: —C'amomak chak cuib oxibak li car li xechap.— 11 Laj Simón Pedro qui-oc sa' li jucub ut quixquelo li yoy chi ch'och'el nujenak chi ni̱nki car. Jun ciento riq'uin oxlaju roxc'a̱l (153) li car cuan sa' li yoy. Usta k'axal nabaleb li car cuan chi sa', abanan inc'a' quipeje' li yoy. 12 Li Jesús quixye reheb: —Quimkex ut cua'inkex.— Ut ma̱ jun reheb lix tzolom quiraj xpatz'bal re ma a'an li Ka̱cua' xban nak ac neque'xnau nak a'an li Ka̱cua'. 13 Ut li Jesús quixchap li caxlan cua ut quixq'ue reheb. Ut quixq'ue ajcui' li car. 14 A'in li rox sut nak quixc'utbesi cui'chic rib li Jesús chiruheb lix tzolom nak ac xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Li Jesús quixye re laj Pedro nak ta̱rileb lix carner 15 Nak ac xe'cua'ac, li Jesús quixye re laj Simón Pedro: —At Simón, ralalat laj Jonás, ¿ma k'axal niquina̱ra chiruheb a'in?— Laj Pedro quixye re: —Ka̱cua', la̱at nacanau nak nacatinra, chan. Ut li Jesús quixye re: —Chacuilakeb li cualal inc'ajol li toj k'uneb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱leb jo' jun li pastor narileb lix coc' carner.— 16 Ut li Jesús quixye cui'chic re: —At Simón, ralalat laj Jonás, ¿ma niquina̱ra?— Laj Pedro quixye: —Ka̱cua', la̱at nacanau nak nacatinra.— Ut li Jesús quixye re: —Chacuilakeb li cualal inc'ajol jo' jun li pastor narileb lix carner, chan. 17 Ut li Jesús quixpatz' cui'chic re rox sut: —At Simón, ralalat laj Jonás, ¿ma niquina̱ra?— Ut quiraho' sa' xch'o̱l laj Pedro xban nak li Jesús quixpatz' re rox sut “¿ma niquina̱ra?”. Jo'can nak quixye re li Jesús: —Ka̱cua', la̱at nacanau chixjunil li c'a'ak re ru. ¡La̱at nacanau nak nacatinra!— Ut li Jesús quixye cui'chic re: —Chacuilakeb li cualal inc'ajol jo' jun li pastor narileb lix carner. 18 Relic chi ya̱l ninye a̱cue nak toj sa̱jat, nacabac' a̱sa' a̱junes ut nacatxic yalak bar nacacuaj xic. Abanan nak ac ti̱xakat chic, ta̱ye' la̱ cuuk' ut jalan ta̱bac'ok re ut tatxc'am bar inc'a' nacacuaj xic, chan. 19 Riq'uin li a̱tin a'in li quixye li Jesús, yo̱ chixyebal chanru nak ta̱camsi̱k laj Pedro. Ut riq'uin xcamic tixq'ue xlok'al li Dios. Nak ac xye a'in, li Jesús quixye re laj Pedro: —China̱ta̱ke, chan re. Laj Pedro quixpatz' c'a'ru tixc'ul li tzolom li raro xban li Jesús 20 Laj Pedro quixsuk'isi rib ut quiril lix tzolom li Jesús, li raro xban, yo̱ chi xic chirixeb. A'an lix tzolom li quipatz'oc re li Jesús nak yo̱queb chi cua'ac, “¿Ani ta̱k'axtesi̱nk a̱cue, at Ka̱cua'?” 21 Nak laj Pedro quiril a'an, quixpatz' re li Jesús: —Ut li cui̱nk a'an, Ka̱cua', ¿ma tixc'ul jo' tinc'ul la̱in? chan. 22 Li Jesús quixye re: —Cui la̱in tincuaj nak yo'yo̱k a'an toj tinc'ulu̱nk cui'chic, ¿c'a'ru ta̱cuaj re la̱at? La̱at q'ue a̱ch'o̱l chinta̱kenquil, chan li Jesús re laj Pedro. 23 Jo'can nak qui-el resil sa' xya̱nkeb laj pa̱banel nak li jun a'an inc'a' ta̱ca̱mk. Abanan ma̱cua' jo'can quixye li Jesús. Inc'a' quixye nak inc'a' ta̱ca̱mk. Ca'aj cui' quixye, “Cui la̱in tincuaj nak yo'yo̱k toj tinc'ulu̱nk, ¿c'a'ru ta̱cuaj re la̱at?” 24 Ut li tzolom a'an, a'an la̱in laj Juan. La̱in quin-iloc re li c'a'ru quic'ulman ut xinch'olob xya̱lal sa' li hu a'in. Ut la̱o nakanau nak tz'akal ya̱l li c'a'ru xintz'i̱ba sa' li hu a'in. 25 Toj cuan chic nabal li c'a'ak re ru quilajxba̱nu li Jesús. Cui ta tz'i̱banbil retalil chi xjunju̱nkal, la̱in ninye nak ma̱ jok'e raj ta̱tz'aklok li ruchich'och' chok' xna'aj li hu li ta̱tz'i̱bama̱nk cui' retalil. Jo'can taxak.

Hechos 1

1 Sa' li xbe̱n hu quintz'i̱ba a̱cuiq'uin, at Teófilo, quintz'i̱ba retalil chixjunil li jo' q'uial quixc'ut ut quixba̱nu li Ka̱cua' Jesús chalen nak quixtiquib lix c'anjel sa' ruchich'och' 2 toj sa' li cutan nak quic'ame' sa' choxa. Nak toj ma̱ji' naxic sa' choxa, riq'uin xcuanquil li Santil Musik'ej, quixye reheb c'a'ru tento te'xba̱nu lix apóstol li quixsiq'ueb ru. 3 Nak ac xrahobtesi̱c ut ac xcamsi̱c, quicuacli cui'chic chi yo'yo ut quixc'utbesi cui'chic rib chiruheb. Ca'c'a̱l cutan quicuan sa' ruchich'och' ut nabal sut quixc'utbesi rib chiruheb re nak te'xnau chi tz'akal nak quicuacli cui'chic chi yo'yo. Quixch'olob xya̱lal chiruheb chanru nak ta̱cua̱nk xnimal xcuanquilal li Dios sa' xbe̱neb li tenamit. 4 Nak toj cuan sa' xya̱nkeb li Jesús quixye reheb chi jo'ca'in: —Inc'a' texxic sa' jalan na'ajej. Texcana̱k ban Jerusalén roybeninquil li Santil Musik'ej li yechi'inbil e̱re xban li Dios Acuabej, li ac xinye e̱re la̱in. 5 Ya̱l nak laj Juan quicubsin ha' riq'uin ha'. Abanan anakcuan a' chic lix cuanquilal li Santil Musik'ej te̱c'ul chi se̱b ut a'an chic ta̱cua̱nk e̱riq'uin, chan. Li Jesús quic'ame' sa' choxa xban li Dios 6 Eb li apóstol li ch'utch'u̱queb aran que'xpatz' re li Jesús: —At Ka̱cua', ¿ma anakcuan ta̱q'ueheb cui'chic xcuanquileb laj Israel re te'xtakla cui'chic rib xjuneseb? chanqueb. 7 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Ma̱cua' e̱re la̱ex xnaubal li c'a'ak re ru a'in. Ca'aj cui' li Dios Acuabej nana'oc re jok'e tixba̱nu xban nak ca'aj cui' a'an yal re sa' xbe̱n chixjunil. 8 La̱ex te̱c'ul le̱ cuanquil nak ta̱cha̱lk li Santil Musik'ej e̱riq'uin. La̱ex chic texch'oloba̱nk resilal chicuix la̱in arin Jerusalén, aran Judea ut Samaria. Jo' ajcui' yalak bar jun sut sa' ruchich'och' te̱ch'olob li xya̱lal, chan. 9 Nak quirake' xyebal chixjunil a'in quic'ame' sa' choxa li Jesús xban li Dios. Yo̱queb chirilbal nak quichal jun li chok ut quimukun sa' li chok. Ut inc'a' chic que'ril ru. 10 Toj yo̱queb ajcui' chirilbal nak yo̱ chi xic li Jesús sa' choxa nak xaka̱mileb cuibeb li cui̱nk chiruheb. Sakeb li rak'. 11 Ut que'xye reheb: —Ex cui̱nk aj Galilea, ¿C'a'ut nak yo̱quex chi iloc sa' choxa? Li Jesús li xcuan sa' e̱ya̱nk ut xc'ame' sa' choxa, a'an ta̱cha̱lk cui'chic. Chanru nak xeril chi xic sa' choxa, jo'can cui'chic nak te̱ril nak yo̱k chi cha̱lc, chanqueb reheb. Quixakaba̱c laj Matías chok' apóstol chok' re̱kaj laj Judas 12 Chirix a'an eb li apóstol que'cube chak sa' li tzu̱l Olivos ut que'co̱eb cui'chic Jerusalén. Li tzu̱l a'an nach' cuan riq'uin li tenamit Jerusalén, jun kilómetro tana xnajtil, jo' xnajtil li naru neque'xbeni sa' li hiloba̱l cutan. 13 Nak que'cuulac Jerusalén que'take' sa' xca' tasal li cab li neque'hilan cui' nak cuanqueb Jerusalén. A'aneb laj Pedro, laj Juan, laj Jacobo, laj Andrés, laj Felipe, laj Tomás, laj Bartolomé, laj Mateo, laj Jacobo li ralal laj Alfeo, laj Simón li na-oquen sa' xya̱nkeb li jun ch'u̱tal Celote neque'xye reheb, ut laj Judas li ralal laj Jacobo. 14 Chixjunileb a'an yo̱queb chi tijoc chi junajeb xch'o̱l rochbeneb li ri̱tz'in li Jesús ut lix María lix na'. Ut cuanqueb ajcui' ixk yo̱queb chi tijoc rochbeneb. 15 Sa' eb li cutan a'an jun ciento riq'uin junmay chixjunileb laj pa̱banel li ch'utch'u̱queb aran. Laj Pedro quixakli sa' xya̱nkeb ut qui-oc chixyebal reheb: 16 —Ex inherma̱n, tento nak ta̱uxma̱nk li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li quic'ute' chiru li rey David xban li Santil Musik'ej chirix laj Judas li quik'axtesin re li Jesús reheb li que'chapoc re. 17 Laj Judas, a'an raj jun sa' kaya̱nk sa' li c'anjel a'in. 18 Riq'uin lix tojbal li quiq'uehe' re xban nak quixba̱nu li ma̱usilal, quilok'e' jun li ch'och'. Quixyatz' rib ut nak quit'ane' chi xulxu, quichire' ut qui-el chak chixjunil sa' lix sa'. 19 Qui-el ut resil a'an sa' xya̱nkeb chixjunileb li cuanqueb Jerusalén. Jo'can nak Acéldama neque'xye re li na'ajej a'an sa' li ra̱tinoba̱leb. A'an naraj naxye “Lok'bil riq'uin quic'.” 20 Quic'ulman chi jo'can xban nak sa' li hu Salmos tz'i̱banbil retalil li naxye chi jo'ca'in: Chicana̱k ta lix na'aj chi ma̱c'a' chic cuan chiru. Ut ma̱ ani ta chic chi cua̱nk sa' lix muheba̱l. (Sal. 69:5) 21 Jo'can nak tento takaxakab junak chok' re̱kaj laj Judas. Cuanqueb cui̱nk sa' kaya̱nk que'ochbenin chak ke nak toj cuan li Jesús sa' kaya̱nk, 22 chalen nak quicubsi̱c chak xha' li Jesús xban laj Juan ut toj chalen nak quic'ame' sa' choxa chiku. Jun reheb li cui̱nk a'an naru takaxakab chok' re̱kaj laj Judas re nak tixch'olob ajcui' xya̱lal nak quicuacli cui'chic chi yo'yo li Jesús sa' xya̱nkeb li camenak, chan laj Pedro. 23 Que'xxakab laj José li neque'xye Barsabás re. Aj Justo lix c'aba' jun chic neque'xq'ue. Ut que'xxakab ajcui' laj Matías. 24 Ut que'oc chi tijoc ut que'xye: —At Ka̱cua', la̱at nacanau chanru li ra̱m li junju̱nk. Jo'can nak nakatz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱c'utbesi chiku ani reheb li cuib a'in ta̱sic' ru re ta̱cana̱k chi c'anjelac chok' re̱kaj laj Judas. 25 A'an tixc'ul xcuanquil chi c'anjelac chok' apóstol. Tixba̱nu li c'anjel li quixtz'ekta̱na laj Judas xban li inc'a' us quixba̱nu. Laj Judas co̱ sa' li na'ajej chixtojbal xma̱c bar xc'ulub cui' xic, chanqueb. 26 Jo'can nak que'xbu̱li rix li ani ta̱cana̱k chi c'anjelac. Ut nak ac xe'bu̱lic, li c'anjel a'an quicana sa' xbe̱n laj Matías. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an laj Matías qui-oc chok' apóstol sa' xya̱nkeb li junlaju chic.

Hechos 2

1 Sa' xk'ehil li nink'e re li Pentecostés ch'utch'u̱queb chixjunileb laj pa̱banel sa' jun chi na'ajej ut junajeb xch'o̱l. 2 Que'rabi jun choki̱nc chanchan xya̱b cacuil ik' yo̱ chi cha̱lc sa' choxa. Chixjunileb li cuanqueb sa' li cab que'rabi. 3 Que'ril li chanchan rak' xam. Li rak' xam que'xjeq'ui rib ut que'hilan sa' xbe̱neb chi xjunju̱nkaleb. 4 Que'xc'ul li xcuanquilal li Santil Musik'ej, ut que'oc chi a̱tinac sa' jalan a̱tinoba̱l a' yal chanru quic'ute' chiruheb xban li Santil Musik'ej. 5 Cuanqueb aj judío aran Jerusalén cauheb xch'o̱l sa' xpa̱ba̱leb. Que'chal chak sa' chixjunil li tenamit jun sut rubel choxa. 6 Nak que'rabi li c'a'ru yo̱queb chixc'ulbal eb a'an, que'xch'utub ribeb li q'uila tenamit. Sachso̱queb xch'o̱l xban nak que'rabi nak yo̱queb chi a̱tinac sa' li ra̱tinoba̱leb li junju̱nk chi tenamit. 7 C'ajo' nak que'xucuac ut sachso̱queb xch'o̱l que'cana ut que'xye chi ribileb rib: —¿Ma ma̱cua'eb ta bi' aj Galilea chixjunileb a'in li yo̱queb chi a̱tinac sa' jalanil a̱tinoba̱l? 8 ¿C'a'ut nak yo̱co chirabinquileb chi a̱tinac sa' li ka̱tinoba̱l chikaju̱nkal? 9 Anakcuan eb a'an yo̱queb chi a̱tinac sa' ra̱tinoba̱leb laj Partos, laj Medo, laj elamitas ut chikajunilo la̱o li cuanco Mesopotamia, ut Judea, Capadocia, Ponto ut Asia, 10 jo'queb ajcui' laj Frigia ut laj Panfilia, laj Egipto ut eb li cuanqueb sa' eb li na'ajej xcue̱nt Libia li cuanqueb nach' riq'uin Cirene, jo'queb ajcui' laj Roma. 11 Cuanqueb aj judío sa' xyo'lajiqueb ut cuanqueb ajcui' li que'xjal xpa̱ba̱l ut que'oc sa' xya̱nkeb laj judío. Cuanqueb ajcui' li que'chal Creta ut Arabia. Nakabi nak yo̱queb chixyebal sa' ka̱tinoba̱l li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil li Ka̱cua' Dios riq'uin xnimal xcuanquilal, chanqueb. 12 Ut chixjunileb sachso̱queb xch'o̱l ut inc'a' que'xtau ru. Que'xye chiribileb rib: —¿C'a'ru xya̱lal a'in li yo̱co chixc'ulbal? chanqueb. 13 Cuanqueb ajcui' yo̱queb chi hoboc ut yo̱queb chixyebal: —Ma̱re te'cala̱k, chanqueb. Laj Pedro naxch'olob xya̱lal chiruheb li q'uila tenamit 14 Tojo'nak quixakli laj Pedro rochbeneb li junlaju chic chi apóstol ut qui-oc chi a̱tinac chi cau xya̱b xcux. Quixye reheb li q'uila tenamit: —Ex cuech tenamitil aj judío ut che̱junilex la̱ex li cuanquex Jerusalén, la̱in tinye e̱re c'a'ru xya̱lal a'in. Q'uehomak retal chi us li oc cue xyebal e̱re. 15 Li jo' q'uialeb li cuanqueb arin moco te'cala̱k ta jo' yo̱quex chixc'oxlanquil la̱ex. Anakcuan toje' bele̱b o̱r re li cutan cuanco. 16 Yo̱co ban chixc'ulbal li quixye chak resil li profeta Joel nak quixye chi jo'ca'in: 17 Sa' eb li cutan li telaje'cha̱lk, chan li Dios, la̱in tinq'ue lin musik' chi cua̱nc riq'uineb chixjunileb li tenamit. Eb le̱ ralal e̱c'ajol te'yehok ra̱tin profeta. Ut tinc'ut li xya̱lal chiruheb li ti̱xil cui̱nk sa' xmatq'ueb ut tinc'uteb li visión chiruheb li sa̱j cui̱nk. 18 Ut tinq'ue ajcui' lin musik' chi cua̱nc riq'uineb lin mo̱s cui̱nk ut lin mo̱s ixk, ut talaje'xye resil li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk mokon. 19 Ut sachba ch'o̱lej tinc'utbesi che̱ru chiru choxa jo' ajcui' sa' ruchich'och' ut te̱ril li quic', li xam ut li sib chanchan li chok. 20 Ta̱k'ojyi̱nok' ru li sak'e ut li po ta̱cakok' ru chanchan li quic' toj ta̱cuulak xk'ehil li cutan a'an, li k'axal xiu xiu, nak la̱in tinrakok a̱tin, chan li Dios. 21 Abanan chixjunileb li neque'ya̱ban re lix c'aba' li Ka̱cua', te'colek'. (Joel 2:28-32) 22 Ex aj Israel, abihomak li tinye e̱re. La̱ex ac nequenau nak li Jesús aj Nazaret, a'an q'uebil xcuanquil xban li Dios sa' e̱ya̱nk la̱ex riq'uin li sachba ch'o̱lej ut li milagro quilajxba̱nu. La̱ex ac nequenau nak riq'uin xcuanquil li Dios quixba̱nu li sachba ch'o̱lej. 23 Li Jesús quik'axtesi̱c sa' e̱ruk' la̱ex xban nak ac jo'can chak sa' xch'o̱l li Dios nak jo'can tixc'ul. Ut la̱ex quechap ut quek'axtesi sa' ruk'eb li cui̱nk li inc'a' useb xna'leb. Ut eb a'an que'xcamsi chiru cruz. 24 Abanan li Dios quicuaclesin cui'chic re chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Li Dios quirisi xcuanquil li ca̱mc sa' xbe̱n xban nak li ca̱mc inc'a' naru nanumta sa' xbe̱n. 25 Jo'ca'in quixye li rey David chirix li Jesús: La̱in junelic ninc'oxla li Dios. A'an cuan cuiq'uin. Ma̱c'a' c'a'ru ta̱isi̱nk cue riq'uin li Dios. 26 Numtajenak li saylal cuan sa' li cua̱m xban nak c'ojc'o inch'o̱l riq'uin li Ka̱cua'. 27 La̱in ninnau nak tina̱cuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Ut ninnau ajcui' nak inc'a' ta̱canab chi k'a̱c lix tibel la̱ Santil Alal. 28 La̱in ninnau nak la̱at nacatc'utuc chicuu chanru nak tintau li junelic yu'am. Xban nak la̱at cuancat cuiq'uin, junelic sa sa' inch'o̱l. Ut ca'aj cui' a̱cuiq'uin cuan li sahil ch'o̱lejil. (Sal. 16:8-11) 29 Ex kech tenamitil, la̱in ninye e̱re chi anchal inch'o̱l nak tz'akal ya̱l nak laj David li kaxe'to̱nil yucua' quicam ut quimuke'. La̱o nakanau nak li mukleba̱l li cuan cui' toj cuan ajcui' chalen anakcuan. 30 Laj David a'an jun profeta. A'an quixnau nak li Dios quixye riq'uin juramento nak sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol ta̱yo'la̱k li Cristo, ut a'an chic ta̱xakaba̱k chok' rey. 31 Ut laj David quixnau li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk mokon. Jo'can nak quixch'olob xya̱lal nak li Cristo ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Quixnau nak a'an inc'a' ta̱cana̱k sa' xna'ajeb li camenak chi moco lix tibel ta̱k'a̱k. 32 A'an a'in li Jesús li quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo xban li Dios. La̱o xkil tz'akal riq'uin xnak' ku. Jo'can nak nakanau nak ya̱l. 33 Quic'ame' xban li Dios re nak ta̱c'ojla̱k sa' lix nim uk' ut quiq'uehe' xcuanquil. Ut quiq'uehe' li Santil Musik'ej re xban li Dios. Ut quixq'ue ajcui' ke la̱o li Santil Musik'ej jo' quiyechi'i̱c ke. A'an a'in li yo̱quex chirilbal ut chirabinquil anakcuan. 34 Li rey David inc'a' quic'ame' sa' choxa jo' nak quic'ame' li Cristo sa' choxa. Abanan quixye chi jo'ca'in: Li Dios quixye re li Ka̱cua': C'ojlan sa' lin nim uk', 35 toj tinq'ueheb li xic' neque'iloc a̱cue rubel la̱ cuanquil. (Sal. 110:1) 36 Chenauhak che̱junilex la̱ex aj Israel nak li Jesús li queq'ue la̱ex chiru cruz, a'an li quiq'uehe' chok' Ka̱cua' ut chok' Cristo xban li Dios, chan laj Pedro. 37 Nak que'rabi a'an li ch'utch'u̱queb aran, que'yot'e' xch'o̱leb ut que'xye re laj Pedro jo' ajcui' reheb li apóstol li jun ch'ol chic: —Ex kas ki̱tz'in, ¿c'a'ru takaba̱nu? chanqueb. 38 Laj Pedro quichak'oc ut quixye reheb: —Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut jalomak e̱c'a'ux ut ta̱cubsi̱k e̱ha' chi junju̱nkalex sa' xc'aba' li Jesucristo re nak tixcuy e̱ma̱c li Dios ut tixq'ue e̱re li Santil Musik'ej. 39 Yechi'inbil e̱re la̱ex li ma̱tan a'in, ut yechi'inbil ajcui' reheb le̱ ralal e̱c'ajol ut reheb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío. Yechi'inbil reheb chixjunileb li jo' q'uialeb te'bokek' xban li Ka̱cua' li kaDios, chan. 40 Ma̱cua' ca'aj cui' a'an li quixye laj Pedro reheb. Quixch'olob ban ajcui' xya̱lal chiruheb riq'uin nabal chi a̱tin ut quixq'ue xna'lebeb. Quixye reheb: —Chenauhak xcolbal e̱rib chiru li tojba ma̱c li ta̱cha̱lk sa' xbe̱neb li inc'a' useb xna'leb, chan. 41 Ut chixjunileb li que'pa̱ban re li ra̱tin que'cubsi̱c xha'. Oxib mil tana li que'pa̱ban sa' li cutan a'an ut que'oc chok' xcomoneb. Chanru nak que'cuan chi junaj xch'o̱leb li xbe̱n aj pa̱banel 42 Cauheb xch'o̱l chixpa̱banquil li tijleb li quich'oloba̱c chiruheb xbaneb li apóstol. Junaj xch'o̱leb nak cuanqueb ut sa' comonil que'tijoc ut que'cua'ac re xjulticanquil lix camic li Jesucristo. 43 Chixjunileb sachso̱queb xch'o̱l xban li milagro ut li sachba ch'o̱lej li yo̱queb chixba̱nunquil li apóstol. 44 Ut eb li que'pa̱ban junaj xch'o̱leb ut chixjunil li c'a'ru cuan reheb, reheb sa' comonil. 45 Que'xc'ayi lix ch'och'eb ut chixjunil li c'a'ru cuan reheb ut que'xjeq'ui lix tz'ak reheb chixjunileb a' yal chanru ta̱c'anjelak chiruheb li junju̱nk. 46 Rajlal cutan que'xch'utub ribeb sa' li templo chi lok'oni̱nc. Ut sa' eb li rochoch que'cua'ac sa' comonil chi sa sa' xch'o̱leb ut chi junaj xch'o̱leb. 47 Que'xlok'oni li Ka̱cua' Dios ut que'q'uehe' xcuanquil xbaneb chixjunileb li tenamit. Ut rajlal cutan li Dios quixtenk'aheb chi q'uia̱nc laj pa̱banel.

Hechos 3

1 Sa' jun li cutan que'co̱eb sa' li templo laj Pedro rochben laj Juan oxib o̱r re ecuu sa' x-o̱ril li tijoc. 2 Rajlal cutan nac'ame' jun li cui̱nk inc'a' nabe̱c chalen sa' xyo'lajic ut naq'uehe' chire li oqueba̱l re li templo. Lix c'aba' li oqueba̱l a'an “Ch'ina'us”. Naq'uehe' li yaj aran re tixtz'a̱ma c'a'ru re riq'uineb li neque'oc sa' li templo. 3 Li cui̱nk a'in quiril nak yo̱queb chi oc sa' li templo laj Pedro ut laj Juan. Qui-oc chixtz'a̱manquil c'a'ru re reheb. 4 Laj Pedro ut laj Juan que'cana chirilbal li yaj ut laj Pedro quixye re: —Ilon chak kiq'uin.— 5 Nak quirabi li cui̱nk li c'a'ru quixye, qui-oc chiroybeninquil c'a'ru te'xq'ue re. 6 Laj Pedro quixye re: —Ma̱c'a' intumin la̱in re tinq'ue a̱cue. Abanan li c'a'ru cuan cuiq'uin tinq'ue a̱cue. Sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo laj Nazaret, ninye a̱cue cuaclin ut be̱n, chan re. 7 Ut nak quixye a'in, quixchap ut quixcuaclesi riq'uin lix nim uk'. Sa' junpa̱t quicacuu li xbe̱n rak ut li rok li cui̱nk. 8 Sa' junpa̱t quixakli ut quibe̱c. Ut qui-oc sa' li templo rochbeneb. Yo̱ chi pisc'oc xban xsahil xch'o̱l ut yo̱ chixlok'oninquil li Dios. 9 Chixjunileb li tenamit que'iloc re chi be̱c ut chixlok'oninquil li Dios. 10 C'ajo' nak que'xucuac ut sachso̱queb xch'o̱l chirilbal li cui̱nk a'an, xban nak que'xnau ru nak a'an li nac'ojla chixtz'a̱manquil c'a'ru re chire li oqueba̱l “Ch'ina'us” xc'aba'. Laj Pedro quixye reheb laj judío nak li Jesús a'an laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios 11 Ut li cui̱nk li quiq'uirtesi̱c inc'a' quiraj xcanabanquil rib riq'uineb laj Pedro ut laj Juan. Yo̱ chi be̱c rochbeneb. Ut chixjunileb sachso̱queb xch'o̱l chirilbal li quic'ulman. Que'co̱eb sa' a̱nil sa' li templo ut que'xch'utub ribeb sa' li oqueba̱l Salomón xc'aba', cuanqueb cui' laj Pedro ut laj Juan. 12 Nak laj Pedro quirileb, quixye reheb: —La̱ex aj Israel, ¿c'a'ut nak sachso e̱ch'o̱l nequexcana xban li c'a'ru xc'ulman? ¿C'a'ut nak yo̱quex chikilbal? ¿Ma nequec'oxla la̱ex nak la̱o xkaq'uirtesi li cui̱nk a'in kajunes? ¿Ma xban ta bi' kacuanquil ut li kacha̱bilal nak xkaq'ue chi be̱c li cui̱nk a'in? 13 Li Dios li que'xlok'oni chak laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob jo'queb ajcui' li kaxe'to̱nil yucua', a'an quiq'uehoc xcuanquil li Jesucristo laj c'anjel chiru. Ut la̱ex quek'axtesi a'an re laj Pilato. Ut nak laj Pilato quiraj raj rach'abanquil, la̱ex inc'a' queraj. 14 La̱ex inc'a' queraj xcolbal rix li santil cui̱nk a'in, li ti̱c xch'o̱l. A' chic laj camsinel queq'ue chi ach'aba̱c. 15 La̱ex queq'ue chi camsi̱c a'an, ut a'an li naq'uehoc yu'am. Abanan quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo xban li Dios sa' xya̱nkeb li camenak. Ut a'an li nakach'olob xya̱lal la̱o xban nak la̱o xkil chi tz'akal nak quicuacli. 16 Li cui̱nk a'in xq'uira sa' xc'aba' li Jesús. Riq'uin xpa̱banquil li Jesús xq'uira chi junaj cua li cui̱nk a'in li nequenau ru ut yo̱quex chirilbal. 17 Jo'can ut ex cuas cui̱tz'in, la̱in ninnau nak queq'ue chi camsi̱c li Jesús xban nak inc'a' nequenau xya̱lal jo'queb ajcui' li neque'taklan sa' e̱be̱n. 18 Riq'uin a'in quitz'akloc ru li que'xye chak li profeta najter nak que'xye nak tento tixc'ul li rahobtesi̱c li Cristo li Mesías, xban nak jo'can quixye li Dios. 19 Jo'can ut nak yot'omak e̱ch'o̱l ut jalomak e̱c'a'ux ut sic'omak li Ka̱cua' re nak a'an tixcuy tixsach le̱ ma̱c. Ut li Ka̱cua' tixq'ue xcacuilal ut xsaylal e̱ch'o̱l. 20 Li Dios tixtakla cui'chic chak li Jesucristo sa' ruchich'och' xban nak a'an li Mesías li ac xakabanbil chak najter re xcolbaleb chiru li raylal li cuanqueb sa' ruchich'och'. 21 Abanan tento nak cua̱nk chak aran sa' choxa toj ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱tz'aklok ru chixjunil jo' que'xch'olob xya̱lal li santil profeta junxilaj jo' quiyehe' reheb xban li Dios. 22 Laj Moisés quixye reheb li kaxe'to̱nil yucua', “Li Ka̱cua' le̱ Dios tixq'ue junak profeta sa' e̱ya̱nk sic'bil ru xban jo' la̱in. E̱comon ajcui' la̱ex. Cheba̱nu chixjunil li c'a'ru tixye e̱re. 23 Ut li ani inc'a' tixpa̱b li c'a'ru tixye li profeta a'an, ta̱isi̱k sa' xya̱nkeb lix tenamit li Dios ut ta̱sachek' ru.” (Dt. 18:18-19) 24 Chalen nak quicuan li profeta Samuel chixjunileb li profeta que'xye ajcui' resil li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk sa' eb li cutan a'in. 25 La̱ex ralal xc'ajol eb li profeta ut la̱ex texc'uluk re li quiyechi'i̱c reheb le̱ xe'to̱nil yucua'. Nak li Dios quixba̱nu li contrato riq'uin laj Abraham, quixye re, “Chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och' te'osobtesi̱k sa' xc'aba'eb la̱ cualal a̱c'ajol.” 26 Nak li Dios quixtakla chak li ralal, quixtakla xbe̱n cua e̱riq'uin la̱ex aj judío re e̱rosobtesinquil re nak che̱junju̱nkalex te̱yot' e̱ch'o̱l ut te̱jal e̱c'a'ux ut te̱canab xba̱nunquil li ma̱usilal.

Hechos 4

1 Toj yo̱queb ajcui' chi a̱tinac laj Pedro ut laj Juan nak que'cuulac laj tij riq'uineb. Rochbeneb laj tij cuan li nataklan sa' xbe̱neb li soldado li neque'c'ac'alen re li templo ut rochbeneb ajcui' laj saduceo. 2 Yo̱queb xjosk'il xban nak laj Pedro ut laj Juan yo̱queb chixc'utbal li xya̱lal chiruheb li tenamit ut yo̱queb chixch'olobanquil xya̱lal chiruheb chirix lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo sa' xc'aba' li Jesús. 3 Xbaneb xjosk'il que'xchap laj Pedro ut laj Juan ut que'xq'ue sa' tz'alam toj sa' li cutan jun chic xban nak ac x-ecuu. 4 Abanan nabaleb li que'pa̱ban re li a̱tin li yo̱queb chixyebal laj Pedro ut laj Juan. Cuanqueb na o̱bak mil li cui̱nk li que'pa̱ban. 5 Sa' li cutan jun chic que'ch'utla Jerusalén eb li xbe̱nil aj tij, ut eb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío, jo'queb ajcui' laj tz'i̱b. 6 Cuanqueb ajcui' aran laj Anás li xyucua'il laj tij, ut laj Caifás, ut laj Juan, ut laj Alejandro jo'queb ajcui' li jun ch'ol chic lix comoneb li xyucua'il aj tij. 7 Que'xtakla xc'ambal laj Pedro ut laj Juan. Que'xakaba̱c chiruheb ut que'xye reheb: —¿Ani xq'uehoc e̱cuanquil? Ut, ¿ani sa' aj c'aba' yo̱quex chixba̱nunquil li milagro a'in? chanqueb. 8 Ut laj Pedro qui-oc chi a̱tinac riq'uin xcuanquil li Santil Musik'ej ut quixye reheb: —La̱ex li nequextaklan sa' xbe̱neb laj judío ut la̱ex li nequexc'amoc be chiruheb, abihomak li oc cue xyebal, 9 xban nak yo̱quex chixtz'ilbal a̱tin sa' kabe̱n riq'uin li usilal li xc'ul li cui̱nk a'in. Yo̱quex chixpatz'bal ke chanru nak quiq'uirtesi̱c li cui̱nk a'in. 10 Takaye li xya̱lal e̱re re nak te̱nau nak li cui̱nk a'in xq'uira sa' xc'aba' li Jesucristo laj Nazaret li queq'ue la̱ex chi camsi̱c chiru cruz. Ut a'an li quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo xban li Dios sa' xya̱nkeb li camenak. Sa' xc'aba' a'an xq'uira li cui̱nk a'in li yo̱quex chirilbal arin anakcuan. 11 Li Jesús a'an chanchan li cha̱bil pec tz'ekta̱nanbil xbaneb laj cablanel. La̱ex xetz'ekta̱na li Jesús. Chanchanex laj cablanel li que'tz'ekta̱nan re li cha̱bil pec li quiq'uehe' chok' xxuc li cab mokon. 12 Ut ma̱ ani chic aj iq'uin ta̱ru̱k takatau kacolbal, xban nak ma̱c'a' chic junak c'aba'ej sa' chixjunil li ruchich'och' q'uebil ta ke re ta̱ru̱k tocolek' cui', chan laj Pedro. 13 Que'ril nak cauheb xch'o̱l laj Pedro ut laj Juan chi a̱tinac. Que'xq'ue retal nak moco tzolbileb ta ut ma̱c'a'eb xcuanquil. Ut que'xsach xch'o̱leb chirabinquil li c'a'ru que'xye. Ut que'xq'ue retal nak eb li cui̱nk a'in que'be̱c chak rochben li Jesús. 14 Ut ma̱c'a' chic naru neque'xye xban nak yo̱queb chirilbal li cui̱nk li quiq'uirtesi̱c xakxo chixc'atkeb laj Pedro ut laj Juan. 15 Jo'can nak que'xtakla risinquil chirix cab laj Pedro ut laj Juan. Ut que'oc chixc'u̱banquil chi ribileb rib c'a'ru te'xba̱nu riq'uineb. 16 Ut que'xye: —¿C'a'ru takaba̱nu riq'uineb li cui̱nk a'in? Chixjunileb li tenamit arin Jerusalén neque'xnau nak tz'akal milagro que'xba̱nu re li cui̱nk. La̱o inc'a' naru takaye nak inc'a' ya̱l a'an. 17 Takase'besiheb re nak inc'a' chic te'xye resil li na'leb a'in sa' eb li tenamit. Takaye reheb nak chalen anakcuan inc'a' chic te'a̱tinak sa' xc'aba' li Jesús, chanqueb. 18 Ut nak que'boke' cui'chic laj Pedro ut laj Juan, que'xye reheb nak inc'a' chic ta̱ru̱k te'a̱tinak chi moco ta̱ru̱k chic te'xtzoleb li tenamit sa' xc'aba' li Jesús. 19 Ut que'chak'oc laj Pedro ut laj Juan ut que'xye reheb: —C'oxlahomak chi us bar cuan li us chiru li Dios. ¿Ma us nak texkapa̱b la̱ex malaj ut us nak takapa̱b li Dios? 20 La̱o inc'a' naru takacanab xyebal resil li c'a'ru xkil ut xkabi, chanqueb. 21 Nak ac xe'xse'besiheb riq'uin cacuil a̱tin, que'rach'abeb. Ma̱c'a' que'ru xba̱nunquil reheb xban nak chixjunileb li tenamit yo̱queb chixlok'oninquil li Dios riq'uin li c'a'ru quic'ulman. 22 Ac numenak ca'c'a̱l chihab cuan re li cui̱nk li quiq'uirtesi̱c riq'uin milagro. Eb laj pa̱banel que'xtz'a̱ma xtenk'anquil re nak cauhakeb xch'o̱l chixyebal resil li Jesús 23 Ut nak ac xe'ach'aba̱c laj Pedro ut laj Juan, que'co̱eb riq'uineb li rech aj pa̱banelil. Que'xserak'i reheb chixjunil li que'xye eb li xbe̱nil aj tij ut eb li neque'taklan. 24 Nak que'rabi a'an, chixjunileb laj pa̱banel que'tijoc chiru li Dios sa' comonil ut que'xye: —At Ka̱cua' at nimajcual Dios, la̱at catyi̱ban re li choxa, li ruchich'och', ut li palau. La̱at catyi̱ban re chixjunil li c'a'ru cuan. 25 Riq'uin li Santil Musik'ej caye re li rey David laj c'anjel cha̱cuu nak tixye chi jo'ca'in: ¿C'a'ut nak yo̱queb xjosk'il li tenamit li inc'a' neque'xpa̱b li Dios? Ut, ¿c'a'ut nak yo̱queb xc'u̱banquil ribeb chixba̱nunquil li yal ma̱c'a' na-oc cui'? 26 Eb li rey que'josk'o' riq'uin li c'a'ru quixba̱nu li Ka̱cua'. Ut que'xch'utub rib chixc'u̱banquil chanru nak te'risi sa' xcuanquil li Mesías li xakabanbil chak xban li Dios. (Sal. 2:1-2) 27 At Ka̱cua', ya̱l ajcui' nak que'xch'utub ribeb sa' li tenamit a'in laj Herodes ut laj Poncio Pilato rochbeneb li tenamit aj Israel jo'queb ajcui' li ma̱cua'eb aj Israel ut que'xc'u̱b ru chanru nak te'xba̱nu raylal re li Jesús la̱ Santil Alal li sic'bil ru a̱ban xban nak xic' que'ril. 28 Jo'ca'in que'xba̱nu xban nak ac jo'can chak sa' a̱ch'o̱l la̱at. Ut ac yebil chak a̱ban nak jo'can ta̱c'ulma̱nk. 29 Ut anakcuan, at Ka̱cua', chaq'ue taxak retal li kase'besinquil yo̱queb, ut choa̱tenk'a la̱o aj c'anjel cha̱cuu re nak takaye la̱ cuesilal chi cau kach'o̱l. 30 Ut riq'uin taxak xnimal la̱ cuanquil, ta̱q'uirtesiheb li yaj ut chaba̱nu li sachba ch'o̱lej ut milagro sa' xc'aba' li Jesús la̱ Santil Alal, chanqueb sa' lix tijeb. 31 Nak ac xe'rake' chi tijoc, qui-ec'asi̱c li na'ajej li ch'utch'u̱queb cui'. Ut chixjunileb li cuanqueb aran que'nujac riq'uin li Santil Musik'ej. Ut cauheb xch'o̱l chixyebal li ra̱tin li Dios. Chixjunil li c'a'ru cuan reheb laj pa̱banel, a'an reheb sa' comonil 32 Ut chixjunileb li que'pa̱ban junajeb chic xch'o̱leb ut junajeb chic xc'a'uxeb. Ut ma̱ ani quixye nak junes re a'an li c'a'ru cuan re. Reheb ban sa' comonil chixjunil li c'a'ru cuan reheb. 33 Eb li apóstol cauheb xch'o̱l chixch'olobanquil xya̱lal lix cuaclijic cui'chic chi yo'yo li Jesucristo sa' xya̱nkeb li camenak. Ut li Dios quirosobtesiheb chixjunileb chi nabal. 34 Ma̱ jun sa' xya̱nkeb ma̱c'a' ta cuan re xban nak chixjunileb li cuanqueb xch'och' ut li cuanqueb rochocheb que'xc'ayi ut que'xk'axtesi reheb li apóstol lix tz'ak li que'xc'ayi. 35 Coxe'xq'ue li tumin reheb re te'xjeq'ui a' yal jo' q'uial ta̱c'anjelak chiru li junju̱nk. 36 Quicuan jun li cui̱nk aj José xc'aba'. Eb li apóstol que'xq'ue Bernabé chok' xcab xc'aba'. Chi jalbil ru naraj naxye “Aj C'ojobanel Ch'o̱lej”. A'an xcomoneb li neque'tenk'an reheb laj tij. Chipre xtenamit. 37 Cuan jun xch'och' quixc'ayi. Quixc'am lix tz'ak ut quixq'ue reheb li apóstol.

Hechos 5

1 Quicuan jun li cui̱nk aj Ananías xc'aba'. Quixc'ayi jun lix ch'och' rochben lix Safira li rixakil. 2 Ut que'xc'u̱b ru chi ribileb rib nak yijach lix tz'ak li ch'och' ta̱cana̱k chok' reheb. Ut li yijach chic quixc'am laj Ananías riq'uineb li apóstol ut quixye reheb: —A'an a'in chixjunil lix tz'ak li kach'och' li xkac'ayi, chan. 3 Laj Pedro quixye re: —At Ananías, ¿c'a'ut nak xaq'ue a̱cuib chira̱le laj tza? ¿C'a'ut nak yo̱cat chixbalak'inquil li Santil Musik'ej riq'uin nak yo̱cat chixcanabanquil yijach lix tz'ak li ch'och' chok' a̱cue? 4 ¿C'a'ut nak tat-oc xmukbal xtz'ak la̱ ch'och'? ¿Ma ma̱cua' ta bi' a̱cue? Cui xac'ayi la̱ ch'och', ¿ma inc'a' ta bi' raj xru xcana chok' a̱cue lix tz'ak? Ma̱cua' chiku la̱o yo̱cat chi tic'ti'ic. Chiru ban li Dios, chan. 5 Nak quirabi li a̱tin li quixye laj Pedro, quit'ane' laj Ananías ut camenak quicana. Ut c'ajo' nak qui-oc xxiuheb chixjunileb li que'iloc re jo'queb ajcui' li que'abin resil. 6 Ut eb li cui̱nk li toj sa̱jeb li cuanqueb aran que'xlan li camenak, que'xpako ut que'xc'am re te'xmuk. 7 Ac xnume' na chic oxib o̱r nak quicuulac lix Safira li rixakil. Inc'a' naxnau c'a'ru ac xc'ulman. 8 Laj Pedro quixye re: —Ye cue. ¿Ma jo' a'in xec'ayi cui' le̱ ch'och'?— Ut lix Safira quixye: —Ya̱l, jo'can xkac'ayi cui', chan. 9 Ut laj Pedro quixye cui'chic re: —¿C'a'ut nak xec'u̱b che̱ribil e̱rib xyalbal rix li Santil Musik'ej? Cue'queb chak li xe'mukuc chak re la̱ be̱lom ut tate'xc'am ajcui' la̱at, chan. 10 Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an lix Safira quit'ane' chi rok laj Pedro ut camenak quicana. Eb li cui̱nk que'oc sa' cab ut que'ril nak camenak chic. Que'risi ut coxe'xmuk chak chixc'atk lix be̱lom. 11 C'ajo' nak qui-oc xxiuheb chixjunileb laj pa̱banel jo'queb ajcui' chixjunileb li que'abin re li resil a'in. Nabal li milagro ut li sachba ch'o̱lej que'xba̱nu li apóstol 12 Rajlal neque'xch'utub ribeb sa' xmu li templo chixjunileb laj pa̱banel cuan cui' li oqueba̱l Salomón xc'aba'. Nabal li milagro que'xba̱nu eb li apóstol ut nabal li sachba ch'o̱lej. 13 Usta eb li tenamit neque'xq'ue xlok'aleb laj pa̱banel, abanan neque'xucuac chi xic sa' xya̱nkeb. 14 C'ajo' nak yo̱queb chi ta̱mc li yo̱queb chi pa̱ba̱nc re li Ka̱cua', jo' cui̱nk jo' ixk. 15 Ut nabaleb li que'xc'am chak lix yajeb ut que'xyocob sa' lix cuarib malaj chiru lix po̱p chire be. Que'raj nak laj Pedro tixq'uirtesiheb. Eb a'an que'xc'oxla nak usta yal ta̱numek' chiruheb, te'q'uira̱k. 16 Nabaleb li que'chal chak sa' eb li tenamit li cuanqueb chi nach' riq'uin Jerusalén. Que'xc'am chak li yaj ut eb li cuan ma̱us aj Musik'ej riq'uineb. Ut chixjunileb quilaje'q'uirtesi̱c. Eb li apóstol que'c'ame' cui'chic chiruheb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío 17 Ut li xyucua'il aj tij ut eb laj saduceo li cuanqueb rochben, c'ajo' nak que'oc xcakalinquileb li apóstol. 18 Jo'can nak que'xtakla xchapbaleb ut que'xq'ueheb sa' li tz'alam li neque'q'uehe' cui' yalak ani. 19 Abanan chiru li k'ojyi̱n a'an jun lix ángel li Ka̱cua' quixte lix puertil li tz'alam ut quirisiheb sa' tz'alam ut quixye reheb: 20 —Ayukex sa' li templo ut te̱ch'olob xya̱lal chiruheb li tenamit chirix li ac' yu'am, chan reheb. 21 Cuulajak chic nak toj ek'ela que'co̱eb sa' li templo eb li apóstol ut que'oc chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit jo' quiyehe' reheb xban li ángel. Sa' ajcui' li ek'ela a'an que'cuulac li xbe̱nil aj tij rochbeneb chixjunileb li neque'tenk'an re, ut que'xbokeb li jun ch'ol chic li neque'c'amoc be chiruheb laj judío jo'queb ajcui' li neque'taklan sa' xbe̱neb. Ut que'xtakla xyebal re laj ilol tz'alam nak te'c'amek' li apóstol riq'uineb. 22 Que'cuulac li takl sa' li tz'alam ut inc'a' chic que'ta'e' li apóstol aran. Jo'can nak que'suk'i chixyebal resil ut que'xye: 23 —Relic chi ya̱l li tz'alam tz'aptz'o chi us nak xkatau. Ut eb laj c'ac'alenel cuanqueb chire li oqueba̱l. Nak xkate li tz'alam, inc'a' chic xkatauheb li cui̱nk chi sa', chanqueb li takl. 24 Nak que'rabi a'an, eb li xbe̱nil aj tij ut eb li neque'taklan sa' xbe̱neb li soldado li neque'c'ac'alen sa' li templo, que'sach xch'o̱leb ut que'oc chixc'oxlanquil c'a'ru ta̱cana̱k cui' li yo̱ chi c'ulma̱nc. 25 Quichal jun ut quixye reheb: —Eb li cui̱nk li que'q'uehe' sa' tz'alam ecue̱r cuanqueb sa' li templo ut yo̱queb chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit, chan. 26 Co̱ ut li jun li nataklan sa' xbe̱neb li soldado rochbeneb lix takl. Ut que'xc'ameb chak li apóstol sa' usilal xban nak que'xucuac. Que'xc'oxla nak ma̱re te'cutek' chi pec xbaneb li tenamit. 27 Que'c'ame' laj Pedro ut laj Juan ut que'xakaba̱c chiru li xyucua'il aj tij ut chiruheb li cuanqueb rochben. Ut li xyucua'il aj tij quia̱tinac riq'uineb ut quixye reheb: 28 —¿Ma inc'a' ta bi' xkaye e̱re nak inc'a' chic te̱tzoleb li tenamit sa' xc'aba' li cui̱nk a'an? La̱ex yo̱quex chixc'utbal li tijleb a'an sa' chixjunil Jerusalén ut te̱raj xq'uebal sa' kabe̱n lix camic li cui̱nk a'an, chanqueb. 29 Laj Pedro, jo'queb ajcui' li rech apostolil, que'chak'oc ut que'xye: —¿Ma takak'et li c'a'ru naxye li Dios ut takapa̱b li c'a'ru neque'xye li cui̱nk? Inc'a'. Tento takapa̱b li c'a'ru naxye li Dios. 30 Li Dios li que'xlok'oni chak li kaxe'to̱nil yucua', a'an li quicuaclesin cui'chic re li Jesús chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, li queq'ue chi camsi̱c chiru cruz la̱ex. 31 Li Jesús, a'an li quiq'uehe' xlok'al xban li Dios ut quiq'uehe' chi c'ojla̱c sa' xnim uk' ut quiq'uehe' xcuanquil chi takla̱nc ut chi coloc, re nak laj Israel naru te'yot'ek' xch'o̱leb te'xjal xc'a'ux ut te'cuyek' xma̱queb. 32 La̱o xkil a'an riq'uin ku. Jo'can nak nakach'olob xya̱lal a'in ut li Santil Musik'ej li naxq'ue li Dios reheb li neque'pa̱ban, a'an ajcui' nac'utuc re li xya̱lal a'in, chanqueb. 33 Li xyucua'il aj tij ut li cuanqueb rochben, c'ajo' nak que'josk'o' nak que'rabi li quixye laj Pedro ut que'raj raj xcamsinquileb li apóstol. 34 Abanan sa' xya̱nkeb a'an cuan jun aj fariseo aj Gamaliel xc'aba'. Li cui̱nk a'an aj tzolol chak'rab ut naq'uehe' xcuanquil xbaneb li tenamit. Quixakli chiruheb ut quixtakla risinquileb li apóstol junpa̱t chirix cab. 35 Ut quixye reheb: —Ex cui̱nk aj Israel, c'oxlahomak chi us c'a'ru te̱ba̱nu riq'uineb li cui̱nk a'in. 36 Q'uehomak retal li c'a'ru quixc'ul laj Teudas. A'an quixye nak k'axal nim xcuanquil. Cuan na ca̱hibak ciento chi cui̱nk li neque'ta̱ken re. Aban li jun a'an quicamsi̱c ut chixjunileb li que'ta̱ken re quilaje'xcha'cha'i ribeb ut que'oso' yal chi jo'can. 37 Ut jo'can ajcui' quixc'ul laj Judas, Galilea xtenamit, nak quic'ulun sa' xk'ehil chixtz'i̱banquil xc'aba'eb li tenamit. Quixbalak'iheb nabaleb li tenamit. Quicam ajcui' a'an ut chixjunileb li que'ta̱ken re que'cha'cha'i̱c. 38 Anakcuan la̱in tinye e̱re: Canabomakeb li cui̱nk a'in. Me̱ch'i'ch'i'iheb chic xban nak cui li c'anjel a'in yal xc'a'ux cui̱nk, ta̱osok'. 39 Abanan cui ut re li Dios, inc'a' texru̱k chixpo'bal ru. Q'uehomak retal chi us ma̱re anchal yo̱quex chi pletic riq'uin li Dios, chan laj Gamaliel. 40 Ut que'xc'ul xch'o̱l li quixye. Que'xbokeb li apóstol ut que'xq'ueheb chi saq'uec' ut que'xye reheb nak inc'a' chic te'a̱tinak sa' xc'aba' li Jesús. Ut chirix a'an, que'ach'aba̱c. 41 Ut eb li apóstol que'el chiruheb chi k'axal sa sa' xch'o̱leb xban nak chiruheb a'an lok' xc'ulbal li raylal sa' xc'aba' li Jesús. 42 Ut inc'a' que'xcanab xch'olobanquil xya̱lal chiruheb li tenamit sa' li templo ut sa' eb li rochoch ut que'xye resil nak li Jesucristo, a'an laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios.

Hechos 6

1 Sa' eb li cutan a'an c'ajo' nak yo̱queb chi q'uia̱nc eb laj pa̱banel. Ut eb laj judío li neque'a̱tinac sa' griego que'oc chixcuech'inquileb laj judío li neque'a̱tinac sa' hebreo. Que'xye nak inc'a' tz'akal li c'a'ru naq'uehe' rajlal cutan reheb lix ma̱lca'an li cuanqueb sa' xya̱nkeb a'an. 2 Jo'can nak li cablaju chi apóstol que'xch'utub chixjunileb laj pa̱banel ut que'xye reheb: —Inc'a' naru takacanab xch'olobanquil ra̱tin li Dios yal re nak tojec'ok tzacae̱mk la̱o. 3 Ex herma̱n, sic'omak sa' e̱ya̱nk cuukubak chi cui̱nk cha̱bilakeb xna'leb ut nujenakeb chi Santil Musik'ej riq'uineb. Cha̱bilak xyehom xba̱nuhomeb. A'aneb li te'q'uehek' sa' li c'anjel a'in. 4 Ut la̱o takayal kak'e chi tijoc ut chixjulticanquil li ra̱tin li Dios, chanqueb. 5 Ut que'xc'ul xch'o̱leb chixjunil li cuanqueb aran. Que'xsic' ru laj Esteban li napa̱ban chi tz'akal ut nujenak chi Santil Musik'ej. Ut que'xsic' ajcui' ruheb laj Felipe, laj Prócoro, laj Nicanor, laj Timón, laj Parmenas, ut laj Nicolás aj Antioquía li qui-oc sa' xya̱nkeb laj judío. 6 A'aneb a'in li que'xakaba̱c chi c'anjelac. Ut eb li apóstol que'xq'ue li ruk' sa' xbe̱neb ut que'tijoc. 7 Jo'can nak yo̱ chi abi̱c li ra̱tin li Ka̱cua' yalak bar. Ut yo̱queb chi ta̱mc laj pa̱banel aran Jerusalén. Ut nabaleb laj tij que'pa̱ban. Nak que'xchap laj Esteban 8 Laj Esteban a'an jun cui̱nk osobtesinbil xban li Dios ut q'uebil xcuanquil chixba̱nunquil li milagro ut sachba ch'o̱lej sa' xya̱nkeb li tenamit. 9 Cuanqueb xcomoneb li neque'tzoloc sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Aj libertos neque'xye reheb. Sa' xya̱nkeb a'an cuanqueb li neque'chal chak sa' eb li tenamit Cirene, Alejandría, Cilicia ut Asia. Eb a'an yo̱queb chixcuech'inquil laj Esteban. 10 Abanan nak quia̱tinac laj Esteban, eb a'an inc'a' chic que'ru xsumenquil xban nak a'an q'uebil xna'leb xban li Santil Musik'ej. 11 Aban cuanqueb li que'tumina̱c ru re te'xye tic'ti' chirix laj Esteban. Ut que'xye: —La̱o xkabi nak yo̱ chixmajecuanquil li Dios ut laj Moisés, chanqueb. 12 Ut que'xtacchi'i ajcui' li tenamit, jo'queb ajcui' laj c'amol be ut eb laj tz'i̱b. Que'xchap laj Esteban ut que'xc'am chiruheb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío. 13 Ut que'xsic' ani ta̱tic'ti'ik chirix ut que'xk'aba a'an ut que'xye: —Li cui̱nk a'in junelic yo̱ chixsachbal xcuanquil li santil na'ajej a'in ut naxtz'ekta̱na li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. 14 La̱o quikabi nak yo̱ chixyebal nak li Jesús laj Nazaret tixjuc' li na'ajej a'in, ut tixjal ru li chak'rab li coxtzol cui' laj Moisés, chanqueb. 15 Ut chixjunileb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío li c'ojc'o̱queb aran que'ril laj Esteban ut que'xq'ue retal nak nalemtz'un li riloba̱l. Chanchan na-iloc jun li ángel.

Hechos 7

1 Ut li xyucua'il eb laj tij quixpatz' re laj Esteban ma ya̱l li yo̱queb chixyebal. 2 Quichak'oc laj Esteban ut quixye: —Ex cuas cui̱tz'in ut la̱ex li nequexc'amoc be, abihomak li oc cue chixyebal. Li Dios li k'axal lok' quixc'utbesi rib chiru laj Abraham li kaxe'to̱nil yucua' nak cuan aran Mesopotamia nak toj ma̱ji' naxic chi cua̱nc sa' li na'ajej Harán. 3 Quixye re: —Tat-e̱lk sa' li na'ajej a'in. Ta̱canabeb la̱ cuech'alal ut tatxic sa' jun li na'ajej li tinc'ut cha̱cuu la̱in, chan. 4 Qui-el ut laj Abraham sa' li na'ajej Caldeo ut co̱ chi cua̱nc sa' li na'ajej Harán. Nak ac cuan sa' li na'ajej a'an quicam lix yucua'. Ut chirix a'an li Dios quixtakla chi cua̱nc sa' li na'ajej li cuanquex cui' la̱ex anakcuan. 5 Abanan li Dios inc'a' quixq'ue xch'och' laj Abraham aran. Chi ti̱c ma̱c'a' quixq'ue re. Abanan quixye re nak tixq'ue chok' reheb li ralal xc'ajol li te'cua̱nk mokon usta toj ma̱ jun lix coc'al cuan. 6 A'an a'in li quixye li Dios re laj Abraham: —Eb la̱ cualal a̱c'ajol te'cua̱nk sa' jalan tenamit ma̱cua' xtenamiteb. Ut sa' li tenamit a'an te'cua̱nk chok' rahobtesinbil mo̱s ut xic' te'ilek' chiru ca̱hib ciento chihab. 7 Ut la̱in tinrakok a̱tin sa' xbe̱n li tenamit a'an li te'rahobtesi̱nk reheb la̱ cualal a̱c'ajol. Ut nak te'e̱lk sa' li tenamit a'an te'c'anjelak chicuu sa' li na'ajej a'in, chan li Dios. 8 Nak li Dios quixba̱nu li contrato riq'uin laj Abraham quixye re nak tento te'xba̱nu li circuncisión. Jo'can nak laj Abraham quixba̱nu li circuncisión riq'uin laj Isaac li ralal nak ac cuan cuakxakib cutan re. Ut laj Isaac quixba̱nu riq'uin laj Jacob li ralal ut jo'can ajcui' quixba̱nu laj Jacob riq'uineb li ralal cablaju. 9 Eb li ralal laj Jacob c'ajo' nak que'xcakali laj José li ri̱tz'ineb. Jo'can nak que'xc'ayi laj José ut quic'ame' aran Egipto. Abanan nak ac cuan aran Egipto, li Dios yo̱ chi tenk'a̱nc re. 10 Ut a'an quitenk'an re chixcuybal li raylal li quixc'ul. Quirosobtesi ut quixq'ue xna'leb. Ut laj Faraón li acuabej aran Egipto quixq'ue retal nak laj José cuan xna'leb ut quixxakab chi takla̱nc sa' xbe̱n li tenamit ut sa' xbe̱neb ajcui' li cuanqueb sa' li rochoch. 11 Ut quicuan jun nimla cue'ej ut jun nimla raylal sa' eb li tenamit Egipto ut Canaán. Ut eb li kaxe'to̱nil yucua' inc'a' chic que'xtau xtzacae̱mkeb. 12 Nak quirabi laj Jacob nak aran Egipto cuan nabal li trigo, quixtaklaheb li ralal aran chixc'ambaleb xtrigo. 13 Nak que'co̱eb cui'chic xca' sut li ralal aran Egipto, laj José quixye reheb nak a'an laj José li ri̱tz'ineb. Ut sa' ajcui' li cutan a'an laj Faraón quixnau nak laj José, a'an xcomoneb li ralal xc'ajoleb laj judío. 14 Ut chirix a'an laj José quixtakla xc'ambal lix yucua' jo'queb ajcui' li rech'alal. Chixjunileb li rech'alal cuanqueb o'laju xca̱c'a̱l (75). 15 Jo'ca'in nak co̱eb aran Egipto laj Jacob li kaxe'to̱nil yucua' ut aran quicam jo'queb ajcui' li ralal. 16 Lix bakeleb que'c'ame' Siquem ut que'muke' sa' li na'ajej li quixlok' laj Abraham riq'uineb li ralal xc'ajol laj Hamor. 17 C'ajo' nak yo̱queb chi q'uia̱nc li ralal xc'ajol laj Israel aran Egipto nak ac yo̱ chi cuulac xk'ehil nak te'isi̱k sa' li tenamit a'an jo' quiyechi'i̱c re laj Abraham xban li Dios. 18 Ut qui-oc jalan chic acuabej ut a'an inc'a' quixnau ru laj José chi moco quixnau chanru lix na'leb nak quicuan. 19 Li acuabej a'an quixsic' xya̱lal chanru nak tixba̱nu raylal reheb li kaxe'to̱nil yucua'. Quixrahobtesiheb nak quixtakla xcamsinquileb li coc' te̱lom li te'yo'la̱k re nak inc'a' chic te'ta̱mk li ralal xc'ajoleb. 20 Sa' eb li cutan a'an quiyo'la laj Moisés. Li c'ula'al a'an raro xban li Ka̱cua'. Ut oxib po quiq'uiresi̱c xbaneb lix na' xyucua'. 21 Abanan quicuulac xk'ehil nak quicanaba̱c chak sa' li nima' ut lix rabin laj Faraón quixococ re, re ta̱ru̱k ta̱colek'. Quixc'am chok' re ut quixq'uiresi jo' tz'akal re. 22 Laj Moisés quixtzol rib jo' neque'xtzol ribeb laj Egipto. Ut cuan xna'leb chi a̱tinac ut chixba̱nunquil li cha̱bil na'leb. 23 Nak ac xba̱nu li ca'c'a̱l chihab (40), qui-ala sa' xch'o̱l xic chirilbaleb laj Israel li rech tenamitil. 24 Nak quiril jun reheb yo̱ chi saq'uec' xban jun aj Egipto, quixcol sa' ruk'. Quixchap laj Egipto ut quixcamsi. Chi jo'ca'in quixq'ue re̱kaj li quixba̱nu re li rech tenamitil. 25 Laj Moisés quixc'oxla nak eb li rech tenamitil te'xq'ue retal nak a'an li ta̱c'anjelak chiru li Dios re xcolbaleb. Abanan eb a'an inc'a' que'xq'ue retal. 26 Cuulajak chic laj Moisés quixtau cuib laj Israel yo̱queb chi pletic. Quixk'useb re te'xcanab xch'e'bal rib. Quixye reheb: —La̱ex e̱comon e̱rib. ¿C'a'ut nak yo̱quex chixpletinquil e̱rib? chan reheb. 27 Ut li jun li yo̱ chi sac'oc re li jun chic quixtiquisi laj Moisés ut quixye re: —¿Ani xq'uehoc a̱cue chi takla̱nc ut chi rakoc a̱tin sa' kabe̱n? 28 ¿Ma ta̱cuaj tina̱camsi la̱in jo' nak xacamsi laj Egipto ecue̱r? chan re laj Moisés. 29 Nak quirabi li c'a'ru quixye, laj Moisés quixucuac ut quie̱lelic. Co̱ chi cua̱nc sa' li na'ajej Madian li moco tz'akal xtenamit ta. Nak cuan aran, que'yo'la cuib li ralal. 30 Ac xnume' chic ca'c'a̱l chihab roquic sa' li chaki ch'och' a'an, nak quiril jun to̱n li q'uix yo̱ xxamlel nach' riq'uin li tzu̱l Sinaí. Ut sa' li xam a'an quixc'utbesi rib jun li ángel chiru. 31 Ut laj Moisés c'ajo' nak quisach xch'o̱l chirilbal ut quinach'oc riq'uin re ta̱ril chi us. Quirabi xya̱b xcux li Ka̱cua' nak quixye: 32 —La̱in li Ka̱cua' Dios li que'xlok'oni chak la̱ xe'to̱nil yucua'. La̱in li Dios li que'xlok'oni chak laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob, chan. Ut laj Moisés nasicsot xban xxiu ut inc'a' chic quixcuy rilbal. 33 Ut quixye li Ka̱cua' re: —Isi la̱ xa̱b cha̱cuok xban nak li na'ajej cuancat cui', a'an santil na'ajej. 34 Relic chi ya̱l la̱in yo̱quin chirilbal li raylal li yo̱queb chixc'ulbal lin tenamit li cuanqueb Egipto. Ut yo̱quin ajcui' chirabinquil nak yo̱queb xk'okonquil ribeb xban li raylal. Jo'can nak xinchal chixcolbaleb sa' ruk'eb laj Egipto. Abi li tinye a̱cue. Tatintakla Egipto, chan li Ka̱cua' re laj Moisés. 35 Laj Moisés, a'an li que'xtz'ekta̱na laj Israel nak que'xye: —¿Ani xq'uehoc a̱cue chi takla̱nc ut chi rakoc a̱tin? chanqueb. A'an li quitakla̱c chixtenk'anquileb laj Israel ut chixcolbaleb. Quitakla̱c xban li Ka̱cua' nak li ángel quixc'utbesi rib chiru sa' li jun to̱n chi q'uix yo̱ xxamlel. 36 Laj Moisés, a'an li qui-isin reheb Egipto. Nabal li milagro ut li sachba ch'o̱lej quixba̱nu aran Egipto ut sa' li Caki Palau. Chiru ca'c'a̱l chihab quic'amoc be chiruheb sa' li chaki ch'och'. 37 A'an laj Moisés li quiyehoc chak re a'in reheb laj Israel: —Li Ka̱cua' le̱ Dios tixq'ue junak profeta sa' e̱ya̱nk sic'bil ru xban jo' la̱in. E̱comon ajcui' la̱ex. Cheba̱nu chixjunil li c'a'ru tixye e̱re, chan. 38 A'an li quicuan rochbeneb laj Israel nak que'xch'utub ribeb sa' li chaki ch'och'. Quicuan rochbeneb li kaxe'to̱nil yucua' ut rochben ajcui' li ángel li quia̱tinac riq'uin sa' li tzu̱l Sinaí nak quixye re li ra̱tin li Dios li naq'uehoc yu'am re nak a'an chic ta̱yehok ke la̱o. 39 Abanan eb li kaxe'to̱nil yucua' inc'a' que'raj xpa̱banquil li c'a'ru quixye. Que'xtz'ekta̱na ban ut que'raj raj suk'i̱c cui'chic Egipto. 40 Que'xye re laj Aarón: —Yi̱b kadios re te'c'amok be chiku. Inc'a' nakanau c'a'ru xc'ul chak laj Moisés li qui-isin chak ke Egipto. ¿C'a'ru aj e nak yo̱ko chiroybeninquil? chanqueb li kaxe'to̱nil yucua'. 41 Jo'can nak que'xyi̱b riq'uin oro xjalam u̱ch jun li cuacax ut que'mayejac chiru. C'ajo' nak que'saho' sa' xch'o̱leb chirilbal lix dioseb li que'xyi̱b riq'uin ruk'eb. Ut que'xba̱nu jun li nink'e re xlok'oninquil. 42 Jo'can nak li Ka̱cua' Dios quixcanabeb xjuneseb. Quixcanabeb chixlok'oninquil li chahim li cuan chiru choxa. Ut quitz'akloc ru li tz'i̱banbil chak najter xbaneb li profeta nak que'xye: La̱ex aj Israel, ¿ma quexmayejac ta bi' chak chicuu la̱in nak yo̱quex chak chi numec' sa' li chaki ch'och' chiru ca'c'a̱l chihab? 43 ¿Ma ma̱cua' ta bi' le̱ yi̱banbil dios Moloc ut Renfán quelok'oni? La̱ex queyi̱b li jalam u̱ch a'in re te̱lok'oni. Jo'can nak texincanab re nak jalan tenamit ta̱numta̱k sa' e̱be̱n ut texc'amek' chi najt sa' jun li na'ajej li cuan jun pac'al li tenamit Babilonia, chan li Ka̱cua'. (Am. 5:25-27) 44 Eb li kaxe'to̱nil yucua' que'xyi̱b ajcui' chak li tabernáculo nak yo̱queb chak chi numec' sa' li chaki ch'och' ut aran xocxo li chak'rab. Que'xyi̱b jo' li retalil li quic'ute' chiru laj Moisés xban li Dios. 45 Eb li kaxe'to̱nil yucua' que'xc'ul li muheba̱l a'in. Ut nak laj Josué quic'amoc be chiruheb chi pletic, que'xc'am li muheba̱l chirixeb. Ut que're̱chani lix ch'och'eb li ma̱cua'eb aj judío nak li Dios quirisi chiruheb li kaxe'to̱nil yucua' li xic' que'iloc reheb. Li muheba̱l a'an quic'anjelac sa' eb li cutan a'an toj chalen nak quicuan laj David chok' rey. 46 Laj David quixba̱nu li c'a'ru quiraj li Dios, ut li Dios quisaho' xch'o̱l riq'uin. Quixtz'a̱ma chiru li Dios nak tixyi̱b li templo bar te'xlok'oni cui' li Dios li quixlok'oni laj Jacob. 47 Abanan ma̱cua' laj David quiyi̱ban re li templo. Laj Salomón, a'an li quiyi̱ban re. 48 Quixyi̱b li templo usta li nimajcual Dios inc'a' nacuan sa' junak cab yi̱banbil xban cui̱nk jo' quixye chak li profeta Isaías nak quixye chi jo'ca'in: 49 Li choxa, a'an li na'ajej li ninc'ojla cui' ut li ruchich'och', a'an xna'aj li cuok. ¿C'a'ru chi ochochil ta̱ru̱k te̱yi̱b chok' cue? Ut, ¿bar cuan lin na'aj li tinhila̱nk cui'? 50 ¿Ma ma̱cua' ta bi' la̱in xinyi̱ban re chixjunil li c'a'ru cuan? chan li Ka̱cua'. (Is. 66:1-2) 51 La̱ex inc'a' nequetau xya̱lal. K'axal cau e̱ch'o̱l. Chanchanex li inc'a' neque'pa̱ban re li Dios. Junelic nequek'etk'eti e̱rib chiru li Santil Musik'ej jo' que'xba̱nu le̱ xe'to̱nil yucua'. 52 ¿Ma cuan ta bi' junak profeta inc'a' quirahobtesi̱c xbaneb le̱ xe'to̱nil yucua'? ¿Ma inc'a' ta bi' que'xcamsiheb li que'ch'oloban chak resil lix c'ulunic li jun li Ti̱c Xch'o̱l, li quek'axtesi la̱ex chi camsi̱c? 53 La̱ex quec'ul li chak'rab li quixq'ue e̱re li ángel, abanan inc'a' nequeba̱nu li c'a'ru naxye, chan laj Esteban. Nak que'xcamsi laj Esteban 54 Nak que'rabi li c'a'ru yo̱ chixyebal laj Esteban, c'ajo' nak que'josk'o'. Que'xc'uxuxi li ruch re xbaneb xjosk'il. 55 Ut laj Esteban nujenak chi Santil Musik'ej. Qui-iloc sa' choxa ut quiril lix nimajcual lok'al li Dios ut quiril li Jesús sa' xnim uk' li Dios. 56 Quixye: —Ilomak. Teto li choxa nak nacuil ut li C'ajolbej cuan chi xnim uk' li Dios, chan. 57 Ut eb li tenamit xic' que'rabi li quixye ut que'xtz'ap lix xiqueb ut que'xjap reheb chi cau xban xjosk'ileb ut jun xiquiqueb sa' xbe̱n nak que'xchap. 58 Que'risi laj Esteban sa' li tenamit. Ut eb li oqueb re chi cutuc re chi pec, que'xcanab li rak'eb chi rok jun li sa̱j cui̱nk aj Saulo xc'aba'. 59 Nak yo̱queb chixcutbal chi pec, laj Esteban yo̱ chi tijoc ut quixye: —At Ka̱cua' Jesús, c'ul lin musik'.— 60 Quixcuik'ib rib, quixjap re chi cau ut quixye: —At Ka̱cua', ma̱q'ue li ma̱c a'in sa' xbe̱neb.— Ut nak quixye a'an, quicam.

Hechos 8

1 Laj Saulo quixc'ul xch'o̱l nak que'xcamsi laj Esteban. Chalen sa' li cutan a'an que'oc xrahobtesinquileb chixjunileb laj pa̱banel aran Jerusalén ut c'ajo' li raylal que'xc'ul. Ut chixjunileb quilaje'xjeq'ui rib sa' eb li na'ajej Judea ut Samaria. Ca'aj chic eb li apóstol que'cana Jerusalén. 2 Cuib oxib laj pa̱banel que'mukuc re laj Esteban ut c'ajo' nak que'raho' xch'o̱leb xban lix camic. 3 Aban laj Saulo yalyo xk'e chixrahobtesinquileb laj pa̱banel. Na-oc sa' eb li cab ut narisiheb sa' rochocheb ut naxc'ameb sa' tz'alam, jo' cui̱nk jo' ixk. 4 Ut chixjunileb li que'xjeq'ui ribeb sa' jalan na'ajej yo̱queb chixyebal resil li evangelio yalak bar. Laj Felipe yo̱ chixyebal resil aran Samaria nak li Jesús, a'an li Cristo 5 Laj Felipe co̱ sa' li tenamit Samaria ut qui-oc chixch'olobanquil resil chiruheb li tenamit nak li Cristo, a'an laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios. 6 Ut chixjunileb que'xq'ue xch'o̱l chirabinquil li a̱tin li quixye laj Felipe xbaneb li milagro quilajxba̱nu. 7 Nabaleb li cuan ma̱us aj musik'ej riq'uineb que'q'uirtesi̱c. Japjo̱queb re li ma̱us aj musik'ej nak neque'el riq'uineb. Ut nabaleb li ye̱k rokeb ut li sic rok ruk'eb quilaje'q'uirtesi̱c. 8 Ut c'ajo' nak que'saho' sa' xch'o̱leb sa' li tenamit a'an. Laj Simón laj k'e quiraj xlok'bal xcuanquil li Dios 9 Quicuan jun li cui̱nk aj Simón xc'aba'. A'an aj k'e. Ac najter na-oc chixbalak'inquileb li cuanqueb sa' li tenamit Samaria. A'an naxye nak nim xcuanquil. 10 Ut chixjunileb li tenamit, jo' li cuanqueb xcuanquil jo' ajcui' li ma̱c'a'eb xcuanquil, que'rabi li c'a'ru yo̱ chixyebal laj Simón ut que'xye: —Li cui̱nk a'in, cuan xcuanquil li Dios riq'uin, chanqueb. 11 Ut que'xq'ue xch'o̱l chixba̱nunquil li c'a'ru naxye xban nak ac junxil na-oc chixbalak'inquileb. 12 A'ut laj Felipe yo̱ chixjulticanquil resil xnimal xcuanquilal li Dios ut li Jesucristo. Ut nabaleb que'pa̱ban ut que'cubsi̱c xha', jo' cui̱nk jo' ixk. 13 Ut quipa̱ban ajcui' laj Simón ut quicubsi̱c xha'. Ut yo̱ chi xic chirix laj Felipe yalak bar. Quisach xch'o̱l chirilbaleb li milagro ut li sachba ch'o̱lej li yo̱ chixba̱nunquil laj Felipe. 14 Eb li apóstol li toj cuanqueb Jerusalén que'rabi resil nak eb laj Samaria yo̱queb chixpa̱banquil li Dios. Jo'can nak que'xtakla laj Pedro ut laj Juan aran. 15 Nak que'cuulac Samaria, que'tijoc sa' xbe̱neb laj pa̱banel re nak te'xc'ul li Santil Musik'ej xban nak toj ma̱ji' que'xc'ul. 16 Ca'aj cui' que'cubsi̱c xha' sa' xc'aba' li Jesucristo. 17 Laj Pedro ut laj Juan que'xq'ue li ruk'eb sa' xbe̱neb ut que'xc'ul li Santil Musik'ej. 18 Ut quiril laj Simón nak riq'uin xq'uebal li ruk'eb li apóstol sa' xbe̱neb, neque'xc'ul li Santil Musik'ej. Ut quixyechi'i tumin reheb laj Pedro ut laj Juan ut quixye reheb: 19 —Q'ue cue li cuanquil a'an re nak li ani tinq'ue li cuuk' sa' xbe̱n tixc'ul li Santil Musik'ej, chan. 20 Laj Pedro quixye re: —Chisachk la̱ tumin a̱cuochben xban nak xac'oxla nak ta̱ru̱k ta̱lok' riq'uin tumin li naxq'ue chi ma̱tan li Ka̱cua' Dios, chan. 21 La̱at inc'a' ta̱ru̱k ta̱c'ul li ma̱tan a'in xban nak moco ti̱c ta la̱ ch'o̱l chiru li Dios. 22 Cui ta̱yot' a̱ch'o̱l ta̱jal a̱c'a'ux ut ta̱canab xba̱nunquil li ma̱usilal a'in ut cui ta̱tz'a̱ma a̱cuybal chiru li Dios, ma̱re chan nak tixcuy a̱ma̱c riq'uin li xac'oxla. 23 La̱at c'ajo' nak nacatcakalin ut junes ma̱usilal nacac'oxla, chan laj Pedro. 24 Quichak'oc laj Simón ut quixye: —Chextijok chicuix chiru li Ka̱cua' re nak inc'a' tinc'ul jo' xaye la̱at, chan. 25 Nak ac xe'xch'olob xya̱lal li ra̱tin li Dios ut que'xye resil li Jesucristo, laj Pedro ut laj Juan que'suk'i cui'chic Jerusalén. Ut que'xch'olob xya̱lal sa' nabal chi tenamit cuanqueb sa' xcue̱nt Samaria. Laj Felipe quixch'olob xya̱lal chiru li cui̱nk Etiopía xtenamit 26 Ut jun lix ángel li Ka̱cua' quia̱tinac riq'uin laj Felipe ut quixye re: —Tatxic sa' li be li cuan sa' li sur. Li be a'an li nanume' sa' li chaki ch'och' naxic Jerusalén toj Gaza.— 27 Laj Felipe co̱. Nak yo̱ chi xic quiril jun li cui̱nk aj Etiopía. A'an jun eunuco q'uebil xcuanquil chi c'anjelac chiru lix Candace li reina li cuan Etiopía. Sa' ruk' li cui̱nk a'an k'axtesinbil chixjunil lix biomal li reina. Li cui̱nk a'an co̱ Jerusalén chixlok'oninquil li Dios. 28 Yo̱ chi suk'i̱c sa' rochoch. C'ojc'o sa' lix carruaje ut yo̱ chirilbal xsa' li hu li quixtz'i̱ba li profeta Isaías. 29 Li Santil Musik'ej quixye re laj Felipe: —Ayu, jilon chixc'atk li carruaje a'an, chan. 30 Quijiloc laj Felipe ut quirabi nak li cui̱nk yo̱ chirilbal xsa' li hu li quixtz'i̱ba li profeta Isaías. Laj Felipe quixpatz' re: —¿Ma nacatau ru li yo̱cat chirilbal? chan re. 31 Ut li cui̱nk quixye: —¿Chanru nak tintau ru cui ma̱ ani junak ta̱c'utuk lix ya̱lal chicuu?— Ut quixtz'a̱ma chiru laj Felipe nak ta̱takek' sa' li carruaje ut ta̱c'ojla̱k chixc'atk. 32 Ut li hu li yo̱ chirilbal xsa', a'an li quixtz'i̱ba li profeta Isaías. Naxye chi jo'ca'in: Nak yo̱ xrahobtesinquil, quixcubsi rib ut ma̱ jun a̱tin quixye jo' jun carner nak quic'ame' chi camsi̱c. Chanchan nak naxcanab rib li carner chi besec' li rix chiruheb li neque'besoc re, jo'can quixba̱nu a'an. Ut ma̱ jun a̱tin quixye. 33 Usta ma̱c'a' xma̱c, quichape' ut quiq'uehe' chi camsi̱c. Ut ma̱ ani qui-oquen chirix re xcolbal. Quicamsi̱c ban. ¿Ani ta̱ru̱k ta̱yehok li resil lix yibal ru xna'lebeb li rech tenamitil? (Is. 53:7-8) 34 Li cui̱nk quixye re laj Felipe: —Ye cue, ¿ani chi aj ix naxye a'in li profeta? ¿Ma chirix a'an, malaj ut chirix jalan chic? chan. 35 Laj Felipe qui-oc chixch'olobanquil lix ya̱lal chiru. Quixtiquib riq'uin li quixtz'i̱ba li profeta Isaías ut toj quixch'olob xya̱lal chirix li Jesucristo. 36 Nak yo̱queb chi xic, que'cuulac cuan cui' jun li ha'. Ut li cui̱nk quixye: —Arin cuan ha'. ¿Ma inc'a' ta̱ru̱k ta̱cube̱k inha' la̱in? chan. 37 Ut laj Felipe quixye re: —Cui nacapa̱b chi anchal a̱ch'o̱l li Jesucristo, ta̱ru̱k ta̱cube̱k a̱ha', chan. Li cui̱nk quichak'oc ut quixye: —Ninpa̱b nak li Jesucristo, a'an Ralal li Dios, chan. 38 Ut quixxakab li carruaje. Tojo'nak laj Felipe ut li cui̱nk co̱eb sa' li ha' ut laj Felipe quixcubsi xha'. 39 Nak que'el chak sa' li ha', li Santil Musik'ej quixc'am laj Felipe ut li cui̱nk inc'a' chic quiril ru. Co̱ xjunes chi sa sa' xch'o̱l. 40 Ut laj Felipe quic'ame' Azoto ut coxnumek' sa' chixjunileb li tenamit. Yo̱ chixch'olobanquil xya̱lal li evangelio chalen nak quicuulac sa' li tenamit Cesarea.

Hechos 9

1 Nak yo̱ chi c'ulma̱nc a'in, laj Saulo toj yo̱ chixrahobtesinquileb li neque'pa̱ban re li Ka̱cua' ut yo̱ chixyebal nak toj tixcamsiheb. Jo'can nak co̱ riq'uin li xyucua'il aj tij. 2 Ut quixtz'a̱ma lix hu chiru re tixk'axtesi sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío aran Damasco re ta̱ru̱k tixchapeb laj pa̱banel li tixtau aran, jo' cui̱nk jo' ixk. Tixchapeb ut tixc'ameb chi pre̱xil Jerusalén. 3 Yo̱ chi xic ut nak ac cuulac re sa' li tenamit Damasco, sa' junpa̱t quisute' xban jun chanchan xam quichal sa' choxa. 4 Quit'ane' sa' ch'och' laj Saulo ut quirabi jun xya̱b cux yo̱ chixyebal re: —At Saulo, at Saulo, ¿C'a'ut nak yo̱cat chixba̱nunquil raylal cue?— 5 Laj Saulo quixye: —¿Anihat la̱at, at Ka̱cua'?— Ut li yo̱ chi a̱tinac quixye: —La̱in li Jesús li xic' yo̱cat chirilbal. Yo̱cat chixtacuasinquil a̱cuib nak xic' yo̱cat chicuilbal, chan. 6 Nasicsot xban xxiu laj Saulo nak quixye: —Ka̱cua', ¿c'a'ru ta̱cuaj tinba̱nu? chan. Ut li Ka̱cua' quixye: —Cuaclin ut ayu sa' li tenamit, ut aran ta̱yehek' a̱cue c'a'ru us ta̱ba̱nu, chan. 7 Ut eb li cui̱nk li yo̱queb chi xic rochben sachso̱queb xch'o̱l que'cana. Yo̱queb chirabinquil li yo̱ chi a̱tinac, abanan inc'a' que'ril ru li ani yo̱ chi a̱tinac. 8 Quicuacli laj Saulo ut nak quixte li xnak' ru, inc'a' chic qui-iloc. Ch'ilonbil chi ruk' nak quic'ame' sa' li tenamit Damasco. 9 Aran quicuan chiru oxib cutan. Inc'a' na-iloc ut inc'a' quicua'ac chi moco qui-uc'ac. 10 Aran Damasco cuan jun laj pa̱banel aj Ananías xc'aba'. Li Ka̱cua' quia̱tinac riq'uin sa' visión ut quixye re: —At Ananías.— Quichak'oc ut quixye re: —Cue'quin, Ka̱cua'.— 11 Ut li Ka̱cua' quixye re: —La̱in tinye a̱cue, ayu sa' rochoch laj Judas li cuan sa' li nim be li Ti̱c neque'xye re. Aran ta̱sic' jun li cui̱nk li xchal chak Tarso. Aj Saulo xc'aba'. A'an yo̱ chi tijoc aran. 12 Laj Saulo xril jun li visión. Xat-oc riq'uin nak xril ut xaq'ue la̱ cuuk' sa' xbe̱n re nak ta̱ilok cui'chic, chan li Ka̱cua'. 13 Laj Ananías quichak'oc ut quixye: —At Ka̱cua', nabal que'yehoc resil cue nak xic' narileb laj pa̱banel li cui̱nk a'an. C'ajo' li raylal nalajxba̱nu reheb la̱ cualal a̱c'ajol li cuanqueb aran Jerusalén. 14 Ut jo'can ajcui' arin xq'uehe' xcuanquil xbaneb li xbe̱nil aj tij chixq'uebaleb sa' tz'alam chixjunileb li neque'pa̱ban a̱cue, chan laj Ananías. 15 Ut li Ka̱cua' quixye re: —Ayu xban nak li cui̱nk a'an sic'bil ru inban re xyebal resil li colba-ib sa' inc'aba' la̱in reheb li cuanqueb sa' xcuanquil ut reheb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío jo'queb ajcui' li ralal xc'ajol laj Israel. 16 La̱in tinc'ut chiru jo' q'uial li raylal tento tixc'ul sa' inc'aba' la̱in, chan li Ka̱cua'. 17 Co̱ ut laj Ananías ut qui-oc sa' li cab jo' quiyehe' re. Quixq'ue li ruk' sa' xbe̱n laj Saulo ut quixye re: —Hermano Saulo, li Ka̱cua' Jesús, li quixc'utbesi rib cha̱cuu sa' li be nak yo̱cat chi cha̱lc arin, a'an xtaklan chak cue arin re nak ta̱ru̱k tat-ilok cui'chic ut ta̱c'ul li Santil Musik'ej, chan laj Ananías re. 18 Ut sa' junpa̱t quit'ane' chanchan xpat li ru ut qui-iloc cui'chic. Quixakli ut quicubsi̱c xha'. 19 Ut nak ac xcua'ac, quicacuu cui'chic. Laj Saulo quicana cuib oxib cutan sa' xya̱nkeb laj pa̱banel li cuanqueb Damasco. Laj Saulo quixye resil li colba-ib aran Damasco 20 Laj Saulo ticto qui-oc chixch'olobanquil li xya̱lal chirix li Jesús, chiruheb li tenamit sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut quixye reheb: —Li Jesús, a'an li Cristo li Ralal li Dios, chan. 21 Ut chixjunileb li yo̱queb chi abi̱nc re que'sach xch'o̱leb chirabinquil ut que'xye: —¿Ma ma̱cua' ta bi' a'an li yo̱ chi rahobtesi̱nc reheb laj pa̱banel aran Jerusalén? ¿Ma ma̱cua' ta bi' re xchapbaleb laj pa̱banel nak xchal arin re nak tixc'ameb riq'uineb li xbe̱nil aj tij? chanqueb. 22 Ut laj Saulo k'axal cui'chic quixq'ue xch'o̱l chixch'olobanquil xya̱lal ut que'sach xch'o̱leb laj judío li cuanqueb Damasco xban nak yo̱ chixc'utbal chi tz'akal chiruheb nak li Jesús a'an li Cristo laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios. 23 Ac cuan cutan xc'ulbal a'an nak que'xc'u̱b ru chi ribileb rib laj judío chanru nak te'xcamsi laj Saulo. 24 Abanan laj Saulo quirabi resil nak te'raj xcamsinquil. Eb a'an chi k'ek chi cutan yo̱queb chixc'ac'alenquil li oqueba̱l re li tenamit re te'xcamsi. 25 Ut eb laj pa̱banel que'xq'ue sa' jun nimla chacach ut chiru k'ojyi̱n que'xcubsi chirix li tz'ac. Jo'can nak quicole' laj Saulo chiruheb li que'ajoc re xcamsinquil. Quicuulac laj Saulo Jerusalén 26 Nak quicuulac Jerusalén, laj Saulo quiraj oc sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. Abanan eb a'an que'xucuac. Inc'a' que'xpa̱b nak a'an aj pa̱banel chic. 27 Ut laj Bernabé quixc'am laj Saulo riq'uineb li apóstol ut quixserak'i reheb chanru nak quiril ru li Ka̱cua' sa' li be ut quixye ajcui' reheb chanru nak quixch'olob xya̱lal li Jesucristo chi cau xch'o̱l aran Damasco. 28 Ut laj Saulo quicana riq'uineb laj pa̱banel aran Jerusalén ut co̱ yalak bar chixyebal resil li Jesucristo chi cau xch'o̱l. 29 Ut quixch'olob li xya̱lal chiruheb laj judío li neque'a̱tinac sa' griego. Eb a'an inc'a' que'raj rabinquil. Que'raj ban xcamsinquil. 30 Nak eb laj pa̱banel que'rabi resil nak te'raj xcamsinquil, que'xc'am laj Saulo aran Cesarea ut aran chic que'xtakla Tarso. 31 Ut inc'a' chic que'rahobtesi̱c laj pa̱banel li cuanqueb Judea, Galilea, ut Samaria. Yo̱queb chi q'ui̱c sa' xpa̱ba̱leb. Neque'xxucua ru li Ka̱cua'. Ut li Santil Musik'ej yo̱ chixq'uebal xcacuilal xch'o̱leb. C'ajo' nak yo̱queb chi ta̱mc. Nak quiq'uirtesi̱c laj Eneas 32 Ut laj Pedro, nak yo̱ chirula'aninquileb chixjunileb laj pa̱banel yalak bar, quicuulac ajcui' riq'uineb laj pa̱banel li cuanqueb Lida. 33 Aran quixtau jun li cui̱nk aj Eneas xc'aba'. Cuakxakib chihab roquic lix yajel ut inc'a' chic nacuacli. Sic li rok ruk'. 34 Ut laj Pedro quixye re: —At Eneas, li Ka̱cua' Jesucristo tatxq'uirtesi anakcuan. Xaklin ut xoc la̱ cuarib, chan. Ut sa' junpa̱t quixakli li cui̱nk. 35 Ut chixjunileb li cuanqueb Lida ut Sarón que'ril nak quiq'uira li cui̱nk ut que'xpa̱b li Ka̱cua'. Lix Dorcas quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo xban laj Pedro 36 Ut quicuan aran Jope jun li ixk aj pa̱banel xTabita xc'aba'. Chi jalbil ru naraj naxye Dorcas. Junelic yo̱ chixba̱nunquil usilal reheb li ras ri̱tz'in ut naxtenk'aheb li neba'. 37 Sa' eb li cutan a'an quiyajer ut quicam. Que'ratesi ut que'xjilib sa' jun li na'ajej li cuan sa xca' tasal li cab. 38 Li tenamit Jope nach' cuan riq'uin li tenamit Lida bar cuan cui' laj Pedro. Eb laj pa̱banel que'rabi nak cuan aran. Que'xtakla cuib li cui̱nk chixbokbal. —Cha̱lkat chi junpa̱t kiq'uin, chanqueb re laj Pedro. 39 Laj Pedro co̱ rochbeneb. Nak quicuulac, que'xc'am sa' li na'ajej li cuan cui' li camenak. Aran quisute' xbaneb li xma̱lca'an. Yo̱queb chi ya̱bac ut que'xc'ut chiru li t'icr li quixyi̱b lix Dorcas nak toj cuan sa' xya̱nkeb. 40 Laj Pedro quirisiheb chirix cab. Quixcuik'ib rib ut qui-oc chi tijoc. Ut quiril li camenak ut quixye re: —Tabita, cuaclin, chan. Ut li ixk quixte li xnak' ru, ut nak quiril ru laj Pedro, quic'ojla. 41 Laj Pedro quixchap chi ruk' ut quixcuaclesi. Quixbokeb li xma̱lca'an jo' ajcui' chixjunileb laj pa̱banel ut quixxakab chiruheb chi yo'yo chic. 42 Qui-el resil sa' chixjunil li tenamit Jope li c'a'ru quic'ulman. Xban a'an nabaleb que'pa̱ban re li Ka̱cua'. 43 Laj Pedro najt quicuan aran Jope. Quihilan sa' rochoch jun li cui̱nk aj yi̱bom tz'u̱m, aj Simón xc'aba'.

Hechos 10

1 Quicuan jun li cui̱nk aran Cesarea aj Cornelio xc'aba'. A'an li nataklan sa' xbe̱neb jun ch'u̱tal chi soldado aj Italia neque'xye re. 2 Li cui̱nk a'an quixxucua ru li Dios jo'queb ajcui' chixjunileb li cuanqueb sa' li rochoch. Cha̱bil xna'leb ut junelic natijoc chiru li Dios ut junelic naxtenk'aheb li neba'. 3 Sa' jun li cutan sa' oxib o̱r tana re ecuu laj Cornelio quiril sa' visión nak qui-oc jun li ángel riq'uin ut quixye re: —At Cornelio, chan. 4 Laj Cornelio ta̱xucuak nak quiril li ángel ut quixye: —C'a'ru ta̱cuaj tinba̱nu, Ka̱cua'.— Li ángel quixye: —Li Dios xrabi la̱ tij. Nacuulac chiru li c'a'ru nacaba̱nu re xtenk'anquileb li neba'. 5 Anakcuan tinye a̱cue takla cuib oxibakeb li cui̱nk aran Jope chixc'ambal chak li cui̱nk aj Simón xc'aba'. Aj Pedro nayeman ajcui' re. 6 A'an ta̱yehok a̱cue c'a'ru us ta̱ba̱nu. A'an yo̱ chi hila̱nc sa' rochoch laj Simón laj yi̱bom tz'u̱m. Li rochoch cuan chire li palau, chan li ángel. 7 Nak ac x-el li ángel riq'uin, laj Cornelio quixbok cuib lix mo̱s cui̱nk ut quixbok ajcui' jun reheb lix soldado li naxxucua ru li Dios. 8 Quixserak'i reheb chixjunileb li quiyehe' re xban li ángel ut quixtaklaheb Jope re nak te'xc'am chak laj Pedro. 9 Cuulajak chic ac cuulaqueb na re sa' li tenamit Jope nak laj Pedro quitake' sa' xca' tasal li cab chi tijoc. Ca'ch'in na chic ma̱ cua'leb. 10 Quichal xtz'ocajic ut quiraj raj ru cua'ac. Abanan toj yo̱queb chixyi̱banquil lix tzacae̱mk. Nak toj yo̱ chiroybeninquil lix tzacae̱mk, quiril jun li visión. 11 Quiril nak teto li choxa ut chanchan jun nimla saki t'icr yo̱ chak chi cubec. Pixbil sa' xca̱ pac'alil lix xuc li t'icr ut yo̱ chak chi cubec sa' ruchich'och'. 12 Chi sa' li t'icr a'an cuanqueb chak nabal pa̱y ru li xul xcomoneb li neque'cuan sa' ruchich'och'. Cuanqueb cuan cuib rokeb ut cuib ruk', cuanqueb xcomoneb li c'anti' ut cuanqueb xcomoneb li xul li neque'rupupic chiru choxa. 13 Ut quirabi jun xya̱b cux quixye re: —At Pedro, chap a̱cue li xul a'in. Ta̱camsi ut ta̱tiu, chan. 14 Laj Pedro quixye: —Inc'a', Ka̱cua'. Ma̱ jun sut xintzaca c'a'ak re ru li naxye sa' li chak'rab nak inc'a' us xtzacanquil, chan. 15 Ut quixye cui'chic li yo̱ chi a̱tinac: —La̱at inc'a' naru nacac'oxla nak inc'a' us ta̱tzaca li c'a'ru xye li Dios nak us ta̱tzaca, chan. 16 Oxib sut quiyehe' re chi jo'can ut chirix a'an quixoque li nimla t'icr a'an ut quic'ame' cui'chic sa' choxa. 17 Laj Pedro toj yo̱ ajcui' chixc'oxlanquil c'a'ru xya̱lal li quic'utbesi̱c chiru nak que'cuulac li cui̱nk li que'takla̱c xban laj Cornelio. Cuanqueb chire li cab ut yo̱queb chixpatz'bal bar cuan li rochoch laj Simón. 18 Que'xpatz' ma aran cuan chi hila̱nc laj Simón li neque'xye aj Pedro re. 19 Laj Pedro toj yo̱ ajcui' chixc'oxlanquil c'a'ru xya̱lal li visión li quiril nak li Santil Musik'ej quixye re: —Oxib li cui̱nk xe'chal cha̱sic'bal. 20 Ayu, cuben ut a̱tinaheb chak. Matc'oxlac chi xic chirixeb xban nak la̱in xintaklan chak reheb, chan. 21 Jo'can nak laj Pedro quicube ut quixye reheb li cui̱nk: —Cue'quin. La̱in laj Simón Pedro li niquine̱sic'. ¿C'a'ru xc'amoc chak e̱re toj arin ut c'a'ru te̱raj cuiq'uin? chan. 22 Eb a'an que'xye: —Laj Cornelio li capitán xtaklan chak ke. A'an jun cui̱nk ti̱c xch'o̱l ut naxxucua ru li Dios. Chixjunileb laj judío neque'xq'ue sa' xnak' ruheb. Jun x-ángel li Dios quixc'utbesi rib chiru ut quixye re nak tatxbok sa' rochoch re nak ta̱ru̱k ta̱rabi li c'a'ru ta̱ye re, chanqueb re. 23 Laj Pedro quirocsiheb ut que'xnumsi li k'ojyi̱n sa' li cab a'an. Sa' li cutan jun chic laj Pedro co̱ chirixeb. Ut cuib oxib laj pa̱banel re Jope que'co̱eb chirix. 24 Jo' cuulajak chic que'cuulac Cesarea ut laj Cornelio yo̱ chiroybeninquileb rochbeneb li rech'alal ut eb li tz'akal rami̱g li quixbok riq'uin. 25 Nak laj Pedro quicuulac sa' li rochoch, laj Cornelio qui-el chixc'ulbal. Quixcuik'ib rib chiru re xlok'oninquil. 26 Abanan laj Pedro quixye re: —Cuaclin. Mina̱lok'oni la̱in xban nak la̱in yal cui̱nkin jo' la̱at, chan. 27 Yo̱ chi a̱tinac riq'uin laj Cornelio nak yo̱queb chi oc sa' li cab. Nak que'oc, que'xtau nabaleb ac ch'utch'u̱queb sa' li cab. 28 Laj Pedro quixye reheb: —La̱ex nequenau nak lix chak'rabeb laj judío naxye nak inc'a' naru takajunaji kib riq'uineb li ma̱cua'eb aj judío chi moco ta̱ru̱k to-oc sa' rochocheb. Abanan xc'ut chicuu li Ka̱cua' Dios nak ma̱ jun li cristian tintz'ekta̱na chi moco tinye nak inc'a' us a̱tinac riq'uineb. 29 Jo'can nak inc'a' xink'etk'eti cuib chi cha̱lc nak xine'xbok chak. Ye cue c'a'ut nak xatakla inbokbal, chan. 30 Quichak'oc laj Cornelio ut quixye: —Ca̱hib cutan anakcuan jo'ca'in ajcui' ho̱nal nak yo̱quin chi ayunic ut chi tijoc sa' li cuochoch. Oxib o̱r re ecuu quixc'utbesi rib chicuu jun li cui̱nk nalemtz'un li rak'. 31 Quixye cue, “At Cornelio, li Dios quirabi la̱ tij. Nacuulac chiru li c'a'ru nacaba̱nu re xtenk'anquileb li neba'. 32 Takla xc'ambal laj Simón Pedro li cuan aran Jope. Yo̱ chi hila̱nc sa' li rochoch laj Simón laj yi̱bom tz'u̱m. Li rochoch a'an cuan chire li palau. Nak ta̱c'ulu̱nk laj Pedro, tixch'olob cha̱cuu li xya̱lal,” chan cue li ángel. 33 Jo'can nak xintakla a̱c'ambal sa' junpa̱t. Ut la̱at xaba̱nu usilal ke. Xatc'ulun. Anakcuan ut chikajunilo cuanco arin chiru li Dios chirabinquil chixjunil li c'a'ru ta̱ye ke li xye chak a̱cue li Dios, chan laj Cornelio re laj Pedro. Laj Pedro quixye re laj Cornelio nak li Dios inc'a' naxsic' ru li ani naxra 34 Quixtiquib a̱tinac laj Pedro ut quixye: —Anakcuan xinq'ue retal chi tz'akal nak li Dios inc'a' naxsic' ru li ani naxra. 35 Li ani naxxucua ru li Dios ut naxba̱nu li ti̱quilal a' yal bar xtenamit, li jun a'an narahe' xban li Dios. 36 La̱ex nequenau nak li Dios quixtakla resil li colba-ib reheb laj Israel. Li colba-ib, a'an li naq'uehoc tuktu̱quil usilal sa' xc'aba' li Jesucristo. Ut li Jesucristo, a'an li Ka̱cua', ut nim xcuanquil sa' xbe̱n chixjunil. 37 La̱ex nequenau c'a'ru quic'ulman sa' chixjunil li tenamit Judea. Quiticla aran Galilea nak ac xch'oloba̱c resil li cubi ha' xban laj Juan. 38 Ac e̱rabiom resil li Jesucristo aj Nazaret. Li Dios quixq'ue li Santil Musik'ej re, ut quixq'ue xcuanquil. A'an quibe̱c yalak bar chixba̱nunquil li usilal ut chixq'uirtesinquileb li tacuasinbileb xban laj tza xban nak li Dios cuan riq'uin. 39 La̱o quikil riq'uin ku chixjunil li c'a'ru quixba̱nu li Jesús aran Judea ut Jerusalén. Abanan eb a'an que'xcamsi chiru cruz. 40 Ut li Dios quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak sa' rox li cutan. Ut mokon li Jesús quixc'utbesi rib chiku. 41 Inc'a' quixc'utbesi rib chiruheb chixjunileb. Ca'aj cui' chiruheb li quisiq'ue' ruheb junxil xban li Dios. La̱o cocua'ac ut co-uc'ac riq'uin nak ac xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. 42 Ut coxtakla chixch'olobanquil xya̱lal ut chixjulticanquil chiruheb li tenamit nak a'an q'uebil xban li Dios chi rakoc a̱tin sa' xbe̱neb chixjunileb, li yo'yo̱queb jo' ajcui' li camenakeb. 43 A'an a'in li Jesús li que'xye chak resil chixjunileb li profeta junxil. Que'xye nak sa' xc'aba' a'an ta̱cuyek' xma̱queb chixjunileb li neque'pa̱ban re. Li Santil Musik'ej quiq'uehe' reheb li ma̱cua'eb aj judío 44 Toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac laj Pedro nak que'xc'ul li Santil Musik'ej chixjunileb li yo̱queb chi abi̱nc re li ra̱tin li Dios li yo̱ chixyebal. 45 Eb laj pa̱banel aj judío, li que'chal chirix laj Pedro, que'sach xch'o̱l chirilbal nak li Dios quixq'ue li Santil Musik'ej reheb li ma̱cua'eb aj judío. Gentiles nayeman ajcui' reheb. 46 Que'rabi nak yo̱queb chi a̱tinac sa' jalan a̱tinoba̱l ut yo̱queb chixnimanquil ru li Dios. 47 Ut laj Pedro quixye: —¿Ma cuan ta bi' junak inc'a' ta̱ajok nak te'cubek' xha'eb a'in li xe'c'uluc re li Santil Musik'ej, jo' nak xkac'ul la̱o? chan. 48 Ut quixtakla xcubsinquil xha'eb sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. Ut eb a'an que'xtz'a̱ma chiru laj Pedro nak ta̱cana̱k cuib oxibak cutan chic riq'uineb.

Hechos 11

1 Ut que'rabi resil eb li apóstol ut eb laj pa̱banel li cuanqueb Judea nak eb li ma̱cua'eb aj judío yo̱queb ajcui' chixpa̱banquil li ra̱tin li Dios. 2 Nak co̱ Jerusalén laj Pedro, quicuech'i̱c xbaneb laj pa̱banel aj judío li neque'ba̱nun re li circuncisión. 3 Que'xye re: —¿C'a'ut nak xacuula'aniheb li ma̱cua'eb aj judío? Ut, ¿c'a'ut nak xatcua'ac rochbeneb? chanqueb. 4 Tojo'nak laj Pedro qui-oc chixyebal reheb chixjunil li c'a'ru quic'ulman ut quixye reheb: 5 —Yo̱quin chi tijoc aran Jope nak quicuil jun li visión. Sa' li visión quicuil nak yo̱ chak chi cubec jun nimla t'icr sa' choxa. Pixbil sa' xca̱ pac'alil lix xuc li t'icr. Quichal bar cuanquin cui'. 6 Quicuil chi sa' li t'icr ut aran cuanqueb nabal pa̱y ru li xul xcomoneb li neque'cuan sa' ruchich'och'. Cuanqueb li josk' aj xul, cuanqueb xcomoneb li c'anti' ut cuanqueb xcomoneb li xul li neque'rupupic chiru choxa. 7 Ut quicuabi jun xya̱b cux quixye cue, “At Pedro, chap a̱cue li xul a'in. Ta̱camsi ut ta̱tiu,” chan. 8 Ut la̱in quinye re, “Inc'a' Ka̱cua'. Ma̱ jun sut xintzaca c'a'ak re ru li naxye sa' li chak'rab nak inc'a' us tintzaca,” chanquin. 9 Ut quixye cui'chic cue li yo̱ chak chi a̱tinac sa' choxa, “La̱at inc'a' naru nacac'oxla nak inc'a' us ta̱tzaca li c'a'ru xye li Dios nak us ta̱tzaca,” chan. 10 Oxib sut quiyehe' cue chi jo'can ut chirix a'an quic'ame' cui'chic sa' choxa li nimla t'icr a'an. 11 Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an que'cuulac sa' li cab cuanquin cui' oxib li cui̱nk que'chal chak toj Cesarea chinsic'bal. 12 Ut li Santil Musik'ej quixye cue nak tinxic chirixeb chi ma̱c'a' inc'a'ux. Ut que'co̱eb ajcui' chicuix cuakib li herma̱n. Ut co-oc sa' rochoch jun li cui̱nk. 13 Li cui̱nk a'an quixserak'i ke chanru nak quixc'utbesi rib jun li ángel chiru sa' li rochoch. Li ángel quixye re, “Takla xbokbal aran Jope laj Simón li nayehe' ajcui' aj Pedro re. 14 A'an ta̱yehok a̱cue chanru ta̱ru̱k tatcolek' jo'queb ajcui' li cuanqueb sa' la̱ cuochoch, chan cue li ángel,” chan li cui̱nk. 15 Ut nak quin-oc chi a̱tinac riq'uineb, li Santil Musik'ej quichal sa' xbe̱neb jo' nak quichal sa' kabe̱n la̱o junxil. 16 Ut quinak sa' inch'o̱l li c'a'ru quixye li Ka̱cua', “Laj Juan relic chi ya̱l quicubsin ha' riq'uin ha', abanan la̱ex te̱c'ul li Santil Musik'ej.” 17 Jo'can ut nak cui li Dios quixq'ue li Santil Musik'ej reheb a'an jo' nak quixq'ue ke la̱o li xopa̱ban re li Jesucristo, ¿anihin ta bi' la̱in nak tinram chiru li Dios li c'a'ru ta̱raj xba̱nunquil? chan laj Pedro. 18 Nak que'rabi li c'a'ru quixye laj Pedro, eb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj pa̱banel aj judío, que'xcanab cuech'i̱nc. Que'xlok'oni li Dios ut que'xye: —Li Ka̱cua' xq'ue ajcui' li junelic yu'am reheb li ma̱cua'eb aj judío xban nak xe'xyot' xch'o̱l ut xe'xjal xc'a'ux, chanqueb. Eb laj pa̱banel li cuanqueb Antioquía que'xtiquib xch'utubanquil ribeb chi lok'oni̱nc 19 Chirix lix camic laj Esteban, que'xjeq'ui ribeb laj pa̱banel xban li raylal li yo̱queb chixc'ulbal. Que'cuulac toj Fenicia, Chipre ut Antioquía. Aran que'xch'olob resil li evangelio chiruheb laj judío. Inc'a' que'xye reheb li ma̱cua'eb aj judío. 20 Abanan cuanqueb aj pa̱banel aj Chipre ut aj Cirene que'cuulac Antioquía. Eb a'an que'xch'olob xya̱lal chiruheb li neque'a̱tinac sa' griego ut que'xye resil li colba-ib sa' xc'aba' li Jesucristo. 21 Li Ka̱cua' Jesús quixtenk'aheb riq'uin xnimal xcuanquil ut nabaleb que'xpa̱b li Ka̱cua' Jesús. 22 Nak que'rabi resil eb laj pa̱banel li cuanqueb Jerusalén, que'xtakla laj Bernabé aran Antioquía. 23 Nak quicuulac laj Bernabé quixq'ue retal nak li Dios yo̱ chirosobtesinquileb laj pa̱banel li cuanqueb aran. Quixq'ue xcacuilal xch'o̱leb ut quixye ajcui' reheb nak che'xq'uehak xch'o̱leb chixpa̱banquil li Ka̱cua'. 24 Laj Bernabé, a'an jun cui̱nk cha̱bil ut cuan xpa̱ba̱l. Nujenak chi Santil Musik'ej. Ut chiru a'an nabaleb que'xpa̱b li Ka̱cua'. 25 Chirix chic a'an laj Bernabé co̱ Tarso chixsic'bal laj Saulo. Nak quixtau quixc'am Antioquía. 26 Ut que'cuan aran jun chihab tz'akal riq'uineb ut que'xc'ut li xya̱lal chiruheb nabal. Ut aran Antioquía que'xtiquib xyebal “cristiano” reheb laj pa̱banel. 27 Sa' eb li cutan a'an cuanqueb profeta que'el Jerusalén ut que'co̱eb Antioquía. 28 Cuan jun sa' xya̱nkeb a'an aj Agabo xc'aba'. Quixye nak ta̱cua̱nk jun nimla cue'ej sa' chixjunil li ruchich'och' xban nak jo'can quic'ute' chiru xban li Santil Musik'ej. Ut li cue'ej a'in quic'ulman sa' eb li cutan nak cua̱nk laj Claudio chok' acuabej. 29 Ut eb laj pa̱banel li cuanqueb Antioquía que'xc'u̱b ru nak te'xtenk'aheb laj pa̱banel li cuanqueb Judea. Que'xtenk'a a' yal chanru quixq'ue rib chiru li junju̱nk. 30 Ut jo'can que'xba̱nu. Que'xtakla lix tenk'al chirixeb laj Bernabé ut laj Saulo re nak te'xk'axtesi sa' ruk'eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj pa̱banel li cuanqueb Judea.

Hechos 12

1 Sa' eb li cutan a'an laj Herodes quixtiquib xrahobtesinquileb laj pa̱banel. 2 Quixtakla xcamsinquil riq'uin ch'i̱ch' laj Jacobo li ras laj Juan. 3 Laj Herodes quixq'ue retal nak eb laj judío que'saho' xch'o̱l riq'uin li c'a'ru quixba̱nu. Jo'can nak quixtakla ajcui' xchapbal laj Pedro. Quixba̱nu a'in sa' li nink'e nak neque'xcua' li caxlan cua ma̱c'a' xch'amal. 4 Nak ac xchape' laj Pedro, li rey Herodes quixtakla sa' tz'alam ut quixk'axtesi sa' ruk'eb ca̱hib ch'u̱tal chi soldado re te'xc'ac'ale. Ca̱hib chi soldado cuan sa' li junju̱nk ch'u̱tal. Laj Herodes cuan sa' xch'o̱l nak tixc'am chiruheb li tenamit nak ac xrake' li nink'e re te'xrak a̱tin sa' xbe̱n. 5 Jo'can nak laj Pedro ilbil chi us xbaneb li soldado re nak inc'a' ta̱e̱lelik. Abanan eb laj pa̱banel cau yo̱queb chi tijoc chirix. Nak qui-isi̱c laj Pedro sa' tz'alam xban li Dios 6 Ac cuulac re xk'ehil nak ta̱c'amek' laj Pedro xban laj Herodes chiruheb li tenamit. Sa' li k'ojyi̱n a'an laj Pedro yo̱ chi cua̱rc sa' xyiheb li cuib chi soldado bac'bo riq'uin cadena. Ut cuanqueb ajcui' laj c'ac'alenel chire li oqueba̱l re li tz'alam. 7 Ut xaka̱mil jun x-ángel li Dios bar cuan cui' laj Pedro ut quixcutanobresi sa' li tz'alam. Li ángel quixt'otz'otz'i laj Pedro ut quirajsi. Quixye re: —Cuaclin. Se̱ba a̱cuib, chan. Ut sa' junpa̱t quit'ane' li cadena chi ruk'. 8 Ut li ángel quixye re: —Q'ue la̱ cuak' cha̱cuix ut q'ue la̱ xa̱b cha̱cuok, chan re. Ut laj Pedro quixba̱nu jo' quiyehe' re. Ut li ángel quixye cui'chic re: —Tz'ap a̱cuib sa' la̱ t'icr ut yo'o chicuix, chan. 9 Laj Pedro co̱ chirix li ángel. Abanan inc'a' naxnau nak tz'akal ya̱l li yo̱ chixba̱nunquil li ángel. Sa' xch'o̱l laj Pedro nak visión li yo̱ chirilbal. 10 Que'cuulac cuan cui' li jun ch'u̱tal chi soldado ut que'nume' aran. Ut que'cuulac cui'chic cuanqueb cui' li jun ch'u̱tal chic. Ut que'nume' aran toj que'cuulac cuan cui' li puerta ch'i̱ch' li na-ux cui' oc sa' li tenamit. Ut li puerta a'an quixte rib xjunes chiruheb. Que'el ut que'xk'ax jun li nim be. Aran quicanaba̱c xjunes laj Pedro xban li ángel. 11 Laj Pedro quixq'ue retal li c'a'ru quixc'ul ut quixye sa' xch'o̱l: —Anakcuan ninnau chi tz'akal nak li Ka̱cua', a'an li xtaklan chak re li ángel. Xinixcol sa' ruk' laj Herodes. Ut xinixcol ajcui' sa' ruk'eb chixjunileb laj judío li te'raj xba̱nunquil raylal cue, chan. 12 Nak quixtau ru li c'a'ru quixc'ul, laj Pedro co̱ sa' rochoch lix María lix na' laj Juan li nayeman Marcos re. Aran ch'utch'u̱queb nabaleb laj pa̱banel yo̱queb chi tijoc. 13 Quixt'och't'och'i li puerta li cuan chiru neba̱l. Ut co̱ jun li xka'al xRode xc'aba' chirabinquil ani cuan aran. 14 Quixnau ru xya̱b xcux laj Pedro. Inc'a' quixte li puerta chiru. Xban xsahil xch'o̱l, co̱ sa' a̱nil chixyebal resil reheb li cuanqueb sa' cab nak laj Pedro cuan chire puerta. 15 Eb li cuanqueb sa' cab inc'a' que'xpa̱b li quixye. —Xlo̱co' a̱cuu, chanqueb re. Abanan lix Rode quixye cui'chic reheb nak ya̱l nak a'an laj Pedro. Que'chak'oc ut que'xye re: —A'an yal xmuhel, chanqueb re. 16 Nak yo̱queb chi a̱tinac, laj Pedro toj yo̱ ajcui' chixtoch'bal li puerta. Nak que'xte li puerta que'ril laj Pedro. Sachso̱queb xch'o̱l que'cana. 17 Quixtaksi li ruk' re nak te'xcanab choki̱nc, ut quixserak'i reheb chanru nak qui-isi̱c sa' tz'alam xban li Ka̱cua'. Quixye reheb: —Yehomak resil a'in re laj Jacobo ut reheb chixjunileb laj pa̱banel, chan. Ut chirix a'an co̱ sa' jalan na'ajej. 18 Nak quisake̱u que'xq'ue retal nak ma̱ ani chic laj Pedro sa' tz'alam. C'ajo' nak que'sach xch'o̱leb li soldado chirilbal li c'a'ru quic'ulman. Yo̱queb chixyebal chi ribileb rib: —¿C'a'ru xc'ul laj Pedro? ¿Bar xco̱? chanqueb. 19 Ut laj Herodes quixtakla xsiq'uinquil. Nak inc'a' que'xtau quixq'ue sa' xbe̱neb laj c'ac'alenel ut quixtakla xcamsinquileb. Chirix a'an laj Herodes qui-el Judea ut co̱ chi cua̱nc aran Cesarea. Lix camic laj Herodes 20 Laj Herodes yo̱ xjosk'il sa' xbe̱neb laj Tiro ut laj Sidón. Eb a'an que'chal sa' comonil. Ut que'xk'unbesi laj Blasto li natenk'an re li rey. Que'xtz'a̱ma chiru nak a'an ta̱a̱tinak chirixeb chiru li rey re nak ta̱ru̱k te'xc'am rib sa' usilal riq'uin xban nak sa' xtenamit li rey na-el xtzacae̱mkeb. 21 Laj Herodes quixxakab jun li cutan re nak ta̱a̱tinak riq'uineb laj Tiro ut laj Sidón. Quixtikib rib riq'uin cha̱bil ak' c'ajo' xchak'al ru li neque'rocsi li rey. Quic'ojla sa' lix na'aj bar narakoc cui' a̱tin ut qui-oc chi a̱tinac riq'uineb li tenamit. 22 Ut eb li tenamit que'oc chixyebal chi cau xya̱b xcux: —Li yo̱ chi a̱tinac ma̱cua' cui̱nk. A'an Dios, chanqueb. 23 Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an, jun x-ángel li Ka̱cua' quixq'ue jun yajel sa' xbe̱n laj Herodes xban nak quixq'ue rib chixlok'oniheb li tenamit ut inc'a' quixq'ue xlok'al li Dios. Quimotzo'in ut a'an quicamsin re. 24 Sa' eb li cutan a'an li ra̱tin li Ka̱cua' yo̱ chi abi̱c yalak bar. Ut nabaleb yo̱queb chi pa̱ba̱nc re. 25 Que'suk'i chak Jerusalén laj Bernabé ut laj Saulo nak ac que'xba̱nu lix c'anjeleb. Que'xc'am chirixeb laj Juan, li neque'xye ajcui' Marcos re.

Hechos 13

1 Sa' xya̱nkeb laj pa̱banel aran Antioquía cuanqueb profeta ut cuanqueb aj tzolonel. A'aneb a'in: laj Bernabé, laj Simón li neque'xye Niger re, laj Lucio Cirene xtenamit, laj Manaén li quiq'uiresi̱c riq'uin laj Herodes li acuabej, ut laj Saulo. 2 Nak yo̱queb chi tijoc chiru li Dios ut chi ayunic, li Santil Musik'ej quixye reheb: —Q'uehomakeb xjuneseb laj Saulo ut laj Bernabé re nak te'xba̱nu li c'anjel a'in li sic'bileb cui' ru inban, chan. 3 Que'xba̱nu lix ayu̱n ut que'tijoc nak que'xq'ue li ruk'eb sa' xbe̱neb laj Saulo ut laj Bernabé. Tojo'nak que'xchak'rabiheb. 4 Laj Saulo ut laj Bernabé que'co̱eb Seleucia jo' quiyehe' reheb xban li Santil Musik'ej. Que'el aran ut que'co̱eb chiru ha' toj Chipre. 5 Ut nak que'cuulac Salamina, que'xch'olob xya̱lal li ra̱tin li Dios sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut laj Juan Marcos yo̱ ajcui' chixtenk'anquileb. 6 Yo̱queb chixbeninquil chixjunil li na'ajej li sutsu sa' ha'. Que'cuulac sa' li tenamit Pafos. Aran que'xtau jun aj tu̱l aj judío. Barjesús lix c'aba'. Li cui̱nk a'an aj balak'. Naxye nak sa' xc'aba' li Dios naa̱tinac. Abanan moco ya̱l ta. 7 Li cui̱nk a'an cuan riq'uin laj Sergio Paulo, li q'uebil xcuanquil chi takla̱nc sa' li na'ajej a'an. Laj Sergio Paulo, li cuan xna'leb, quixtakla xbokbaleb laj Saulo ut laj Bernabé xban nak quiraj rabinquil li ra̱tin li Dios. 8 Abanan yo̱ chi ch'i'ch'i'i̱nc laj Barjesús laj tu̱l. (Chi jalbil ru li c'aba'ej a'an naraj naxye Elimas.) Yo̱ chixch'i'ch'i'inquileb xban nak inc'a' quiraj nak ta̱pa̱ba̱nk laj Sergio Paulo. 9 Xban nak cuan li Santil Musik'ej riq'uin, laj Saulo li nayeman ajcui' aj Pablo re, quixnau nak inc'a' us xna'leb laj Barjesús. Jo'can nak quixca'ya sa' ru. 10 Ut quixye re: —La̱at chanchanat laj tza. La̱at aj tic'ti'. Xic' nacacuil li ti̱quilal. Junes balak'ic ut ma̱usilal nacaba̱nu. La̱at nacapo' ru li rusilal li Ka̱cua'. 11 Anakcuan li Ka̱cua' ta̱rakok a̱tin sa' a̱be̱n. Tatmutz'ok' ut najt inc'a' ta̱ilok xnak' a̱cuu, chan laj Pablo. Ut sa' junpa̱t quimoy ut quik'ojyi̱no' sa' xnak' ru. Quixyal xsic'bal ani ta̱ch'ilo̱nk re. 12 Ut nak laj Sergio Paulo quiril li c'a'ru quixc'ul laj tu̱l, quixpa̱b li Ka̱cua'. Sachso xch'o̱l chirabinquil li tijleb chirix li Ka̱cua'. Laj Pablo ut laj Bernabé que'xch'olob xya̱lal aran Antioquía xcue̱nt Pisidia 13 Laj Pablo que'el Pafos sa' jucub jo'queb ajcui' li rochben ut que'co̱eb Perge xcue̱nt Panfilia. Aran que'xcanab ribeb ut laj Juan Marcos quisuk'i Jerusalén. 14 Eb a'an que'nume' Perge ut que'cuulac Antioquía xcue̱nt Pisidia. Sa' li hiloba̱l cutan que'oc sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut que'c'ojla aran. 15 Eb laj c'amol be que'ril xsa' li chak'rab ut que'ril ajcui' xsa' li hu li que'xtz'i̱ba li profeta. Ut chirix a'an que'xye re laj Pablo: —Ex kas ki̱tz'in, cui cuan li c'a'ru te̱ye re xq'uebal xcacuil xch'o̱leb li tenamit, takaj rabinquil anakcuan, chanqueb. 16 Quixakli laj Pablo ut quixtaksi li ruk' re xyebal reheb nak inc'a' chic te'choki̱nk. Quixye: —Ex aj judío ut la̱ex li ma̱cua'ex aj judío, li nequelok'oni li Ka̱cua', abihomak li tinye e̱re. 17 Li Dios li neque'xlok'oni li ralal xc'ajol laj Israel, a'an quixsiq'ueb ru li kaxe'to̱nil yucua'. Quirosobtesiheb ut quixtamresiheb nak cuanqueb aran Egipto. Ut riq'uin xnimal xcuanquil quirisiheb sa' li tenamit a'an. 18 Ca'c'a̱l chihab quixcuy chak rilbaleb nak yo̱queb chak chi numec' sa' li chaki ch'och'. 19 Quixsach ruheb cuukub li xni̱nkal ru tenamit sa' li na'ajej Canaán ut li na'ajej a'an quicana chok' reheb laj Israel. 20 Chixjunil a'in quic'ulman chiru ca̱hib ciento riq'uin mero ciento chihab. Chirix a'an li Dios quixq'ueheb aj rakol a̱tin chi takla̱nc sa' xbe̱neb toj qui-oc laj Samuel li profeta. 21 Chirix chic a'an que'xtz'a̱ma xreyeb. Ut li Dios quixq'ue laj Saúl chok' xreyeb. A'an quitaklan sa' xbe̱neb chiru ca'c'a̱l chihab. Laj Saúl a'an ralal laj Cis xcomoneb li ralal xc'ajol laj Benjamín. 22 Ut nak qui-isi̱c laj Saúl, li Dios quixq'ue laj David chok' xreyeb ut quixye: —Xinsic' ru laj David ralal laj Isaí. Nacuulac chicuu lix na'leb li cui̱nk a'an. A'an tixba̱nu chixjunil li c'a'ru nacuaj la̱in, chan. 23 Ut sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol a'an, li Dios quixq'ue chi yo'la̱c li Jesús laj Colol re li tenamit Israel jo' quixyechi'i reheb. 24 Nak toj ma̱ji' nac'ulun li Jesús, laj Juan yo̱ chixch'olobanquil chiruheb chixjunileb laj Israel nak tento te'xyot' xch'o̱l te'xjal xc'a'ux ut te'xc'ul li cubi ha'. 25 Nak ac rakec' re xba̱nunquil lix c'anjel, laj Juan quixye, “¿Anihin la̱in nak nequec'oxla? Moco la̱in ta li yo̱quex chiroybeninquil. Cha̱lc ban re chicuix li yo̱quex chiroybeninquil. A'an nim xcuanquil chicuu la̱in. Moco inc'ulub ta xhitbal xc'a̱mal lix xa̱b,” chan laj Juan. 26 Ex kas ki̱tz'in, la̱ex ralal xc'ajol laj Abraham, ut la̱ex li ma̱cua'ex aj judío li nequexucua ru li Dios, taklanbil chak chok' e̱re laj Colonel. 27 Li cuanqueb Jerusalén ut eb li neque'taklan sa' xbe̱neb li tenamit inc'a' que'xtau ru li que'xye eb li profeta. Inc'a' que'xnau nak li Jesús, a'an laj Colonel. Abanan nak que'xk'axtesi chi ca̱mc li Jesús, quitz'akloc ru li a̱tin li que'xye li profeta, li na-ile' chiruheb rajlal sa' li hiloba̱l cutan. 28 Usta inc'a' que'xtau xma̱c, que'xtz'a̱ma chiru laj Pilato nak tixq'ue chi camsi̱c li Jesús. 29 Nak ac xc'ul chixjunil li raylal li quiyehe' chak chirix xbaneb li profeta junxil, que'risi chiru cruz ut que'xmuk. 30 Abanan li Dios quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. 31 Ut chiru nabal cutan qui-ile' ru xbaneb li que'ochbenin re junxil nak qui-el Galilea ut co̱ Jerusalén. Ut a'aneb chic neque'yehoc resil li que'ril reheb li tenamit anakcuan. 32 Jo'can ajcui' la̱o yo̱co chixch'olobanquil che̱ru li cha̱bil esilal a'in: nak li Dios quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo li Jesucristo. 33 Quitz'akloc ru chok' ke la̱o li alal c'ajolbej li quixyechi'i chak li Dios reheb li kaxe'to̱nil yucua' junxil jo' tz'i̱banbil retalil sa' li hu Salmos li naxye chi jo'ca'in: La̱at li tz'akal cualal. Anakcuan xatinq'ue sa' a̱cuanquil, chan li Dios. (Sal. 2:7) 34 Quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak ut inc'a' chic ta̱ca̱mk jo' tz'i̱banbil retalil sa' li hu Isaías li naxye chi jo'ca'in: La̱in texcuosobtesi ut tinq'ue e̱re li ma̱tan li quinyechi'i re laj David junxil. (Is. 55:3) 35 Ut naxye ajcui' sa' li Salmos: Inc'a' ta̱canab chi k'a̱c lix tibel la̱ Santil Alal. (Sal. 16:10) 36 Relic chi ya̱l laj David nak toj yo'yo̱k quic'anjelac chiru lix tenamit jo' quiraj li Dios. Quicam ut quimuke' chixc'atk lix xe'to̱nil yucua' ut quik'a lix tibel. 37 Abanan li jun li quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo xban li Dios, a'an inc'a' quik'a lix tibel. 38 Jo'can ut nak chenauhak la̱ex, kas ki̱tz'in, nak nakajultica che̱ru nak ca'aj cui' sa' xc'aba' li Jesús li quicuacli cui'chic chi yo'yo cuan xcuybal xsachbal le̱ ma̱c. 39 Inc'a' quiti̱cobresi̱c xch'o̱leb li kaxe'to̱nil yucua' riq'uin xba̱nunquil li naxye sa' lix chak'rab laj Moisés, abanan anakcuan naru chic ta̱ti̱cobresi̱k kach'o̱l riq'uin xpa̱banquil li Jesús. 40 Jo'can nak cheq'uehak retal chi us re nak inc'a' ta̱cha̱lk sa' e̱be̱n li raylal li que'xye chak li profetas junxil. 41 A'an a'in li que'xtz'i̱ba li profeta junxil: Cherabihak, la̱ex li nequextz'ekta̱nan re li cua̱tin. Chisachk e̱na'leb ut chex-osok' ta. La̱in yo̱quin chixba̱nunquil jun li sachba ch'o̱lej sa' eb li cutan a'in. Li sachba ch'o̱lej li yo̱quin chixba̱nunquil inc'a' raj te̱pa̱b cui yal ani ta junak ta̱serak'i̱nk e̱re. (Hab. 1:5) 42 Nak que'el laj Pablo ut laj Bernabé sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, li ma̱cua'eb aj judío que'xtz'a̱ma chiru laj Pablo nak ta̱cha̱lk cui'chic sa' li hiloba̱l cutan jun chic re nak tixch'olob cui'chic xya̱lal chiruheb. 43 Nak que'xchak'rabiheb li tenamit, nabaleb laj judío jo'queb ajcui' li que'oc sa' xya̱nkeb a'an que'xta̱ke laj Pablo ut laj Bernabé. Laj Pablo ut laj Bernabé yo̱queb chixq'uebal xna'lebeb re nak te'cua̱nk sa' xya̱lal jo' naraj li Dios. 44 Sa' li hiloba̱l cutan jun chic, yal cuib oxib aj chic li inc'a' que'cuulac chi abi̱nc nak que'xch'utub ribeb chixjunileb li cuanqueb sa' li tenamit chirabinquil li ra̱tin li Dios li tixye laj Pablo. 45 Ut nak que'ril li q'uila tenamit eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío, c'ajo' nak que'cako' xch'o̱leb. Que'oc chixcuech'inquil laj Pablo. Que'xhob ut que'xmajecua. 46 Laj Pablo ut laj Bernabé que'xye chi cauheb xch'o̱l: —Relic chi ya̱l nak xbe̱n cua raj e̱re la̱ex aj judío xkaye resil li ra̱tin li Dios. Abanan la̱ex xetz'ekta̱na ut xec'oxla nak moco e̱c'ulub ta li junelic yu'am. Jo'can nak anakcuan takaye resil reheb li ma̱cua'eb aj judío. 47 Tento takaye xban nak jo'can coxtakla cui' chak li Ka̱cua' Dios nak quixye: Xatinxakab re ta̱ch'olob xya̱lal chiruheb li ma̱cua'eb aj judío ut ta̱ye resil li colba-ib jun sut sa' ruchich'och'. (Is. 49:6) 48 Nak que'rabi li c'a'ru quixye laj Pablo, li ma̱cua'eb aj judío que'saho' sa' xch'o̱leb ut que'xq'ue xcuanquil li ra̱tin li Dios. Que'pa̱ban li jo' q'uial li quixye li Dios nak ta̱cua̱nk xyu'ameb chi junelic. 49 Ut yo̱ rabinquil resil li ra̱tin li Dios sa' chixjunil li na'ajej a'an. 50 Eb laj judío que'xtacchi'i chak eb li ixk li neque'xq'ue xcuanquil lix pa̱ba̱leb, li neque'q'uehe' xlok'al jo'queb ajcui' li cui̱nk li cuanqueb xcuanquil sa' li tenamit. Que'xyo'ob jun ra xi̱c' sa' xbe̱neb laj Pablo ut laj Bernabé. Ut que'risiheb sa' lix tenamiteb. 51 Laj Pablo ut laj Bernabé que'xchik'chik'i li poks chi rokeb nak que'el sa' li tenamit re xc'utbal nak inc'a' us que'xba̱nu reheb. Ut chirix a'an que'co̱eb Iconio. 52 Ut eb laj pa̱banel c'ajo' xsahil sa' xch'o̱leb ut li Santil Musik'ej cuan riq'uineb.

Hechos 14

1 Nak que'cuulac Iconio, laj Pablo ut laj Bernabé que'oc sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Que'xch'olob li xya̱lal chiruheb ut nabaleb aj judío que'pa̱ban jo'queb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío. 2 Ut eb laj judío li inc'a' que'pa̱ban, que'xtacchi'iheb li ma̱cua'eb aj judío re nak te'xpo' xch'o̱leb sa' xbe̱neb laj pa̱banel. 3 Abanan laj Pablo ut laj Bernabé najt que'cana aran. Ut xban nak cauheb xch'o̱l riq'uin li Ka̱cua' que'xch'olob xya̱lal li rusilal li Dios. Ut li Ka̱cua' yo̱ chixq'uebal xcuanquil li ra̱tineb xban nak yo̱ chixtenk'anquileb chixba̱nunquil li milagros ut li sachba ch'o̱lej. 4 Que'xjach ribeb li tenamit. Cuanqueb li que'oquen chirixeb laj judío ut cuanqueb li que'oquen chirixeb li apóstol. 5 Sa' xya̱nkeb li xic' neque'iloc reheb laj Pablo ut laj Bernabé cuanqueb aj judío ut cuanqueb ma̱cua'eb aj judío. Que'xjunaji ribeb riq'uineb li neque'taklan sa' li tenamit ut que'xc'u̱b ru chanru nak te'xrahobtesi ut te'xcuti chi pec laj Pablo ut laj Bernabé. 6 Abanan laj Pablo ut laj Bernabé que'rabi resil li yo̱queb chixc'u̱banquil ut que'e̱lelic chiruheb. Co̱eb sa' eb li tenamit Listra ut Derbe xcue̱nt Licaonia ut que'co̱eb ajcui' sa' eb li c'aleba̱l li cuanqueb chi xjun sutam. 7 Ut aran yo̱queb chixch'olobanquil resil li colba-ib. Que'xcuti laj Pablo chi pec aran Listra 8 Aran Listra cuan jun li cui̱nk inc'a' naru nabe̱c. Chalen sa' xca'ch'inal inc'a' us li rok. Li cui̱nk a'an chunchu aran. 9 Yo̱ chirabinquil li c'a'ru yo̱ chixyebal laj Pablo. Laj Pablo quixca'ya li cui̱nk ut quixq'ue retal nak li cui̱nk a'an quixpa̱b nak naru ta̱q'uirtesi̱k. 10 Jo'can nak laj Pablo quixye re chi cau xya̱b xcux: —Cuaclin. Xaklin chi us, chan. Ac ta̱cuacli̱k ut qui-oc chi be̱c li cui̱nk. 11 Nak li tenamit que'ril li c'a'ru quixba̱nu laj Pablo, que'xjap reheb chixyebal sa' ra̱tinoba̱leb laj Licaonia: —Xe'chal sa' kaya̱nk li dios. Chanchaneb cui̱nk, chanqueb. 12 Laj Bernabé que'xq'ue xc'aba' chok' Júpiter, ut laj Pablo Mercurio que'xq'ue chok' xc'aba' xban nak a'an aj c'amol be chi a̱tinac. 13 Li rochoch laj Júpiter lix dioseb a'an cuan chire li tenamit. Laj tij li nac'anjelac chiru lix dioseb a'an cuan chire li tenamit. Laj tij li nac'anjelac chiru lix dioseb quixc'am chire li tenamit li cuacax ut li cotobanbil utz'u'uj. Quiraj raj xmayejanquil chiruheb li apóstol rochbeneb li tenamit. 14 Nak que'xq'ue retal li c'a'ru yo̱queb li tenamit, laj Pablo ut laj Bernabé que'xpej li rak'eb retalil nak inc'a' quicuulac chiruheb li c'a'ru yo̱queb chixba̱nunquil li tenamit. Ut que'co̱eb sa' a̱nil sa' xya̱nkeb li tenamit ut que'xye chi cau xya̱b xcuxeb: 15 —Ex tenamit, ¿c'a'ut nak nequeba̱nu chi jo'can? La̱o yal cui̱nko jo' la̱ex. Juntak'e̱to e̱riq'uin. A'an aj e nak xochal arin sa' e̱ya̱nk chixyebal e̱re nak te̱canab li jo' ma̱jo'il na'leb. Sic'omak ban li yo'yo̱quil Dios li quiyi̱ban re li choxa, li ruchich'och', li palau ut chixjunil li c'a'ru cuan. 16 Junxil li Dios quixcanabeb li tenamit chi cua̱nc jo' que'raj eb a'an. 17 Riq'uin li usilal li naxba̱nu ke, junelic yo̱ chixc'utbesinquil chiku nak a'an li Dios. A'an naxc'ut chiku nak a'an yal re sa' xbe̱n chixjunil. A'an naq'uehoc re li hab. A'an naq'uehoc re chi u̱chi̱nc li kacui̱mk chi nabal, ut a'an ajcui' nac'ojoban re li kach'o̱l riq'uin li katzacae̱mk ut riq'uin lix sahil kach'o̱l, chan laj Pablo. 18 Usta laj Pablo ut laj Bernabé que'xch'olob xya̱lal chiruheb li tenamit, abanan ra sa nak que'xc'ul xch'o̱l nak inc'a' te'mayejak chiruheb. 19 Que'cuulac eb laj judío li que'chal Antioquía ut Iconio. Que'xtacchi'iheb nabaleb li tenamit. Que'xcuti chi pec laj Pablo ut que'risi chire li tenamit. Sa' xch'o̱leb a'an nak camenak chic laj Pablo que'xcanab. 20 Laj Pablo quiril nak quisute' xbaneb laj pa̱banel. Quicuacli ut co̱ sa' li tenamit. Ut sa' xcab li cutan co̱ cui'chic Derbe rochben laj Bernabé. Laj Pablo co̱ cui'chic Antioquía xcue̱nt Siria chixq'uebal xcacuilal xch'o̱leb laj pa̱banel 21 Nak que'xch'olob resil li colba-ib sa' li tenamit Derbe, nabaleb que'pa̱ban. Chirix chic a'an que'suk'i cui'chic sa' eb li tenamit Listra, Iconio ut Antioquía. 22 Yo̱queb chixq'uebal xcacuil xch'o̱leb laj pa̱banel. Que'xye reheb nak te'xpa̱b li Ka̱cua' chi anchaleb xch'o̱l ut inc'a' te'xcanab xpa̱banquil. Que'xye reheb nak tento te'xcuy xnumsinquil li raylal re nak te'oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. 23 Que'xxakab aj c'amol be re li junju̱nk ch'u̱tal chi aj pa̱banel. Que'xba̱nu lix ayu̱n ut que'tijoc sa' xbe̱neb re xk'axtesinquileb sa' ruk' li Ka̱cua' li ac xe'pa̱ban. 24 Nak yo̱queb chi xic que'nume' sa' li na'ajej Pisidia ut que'cuulac Panfilia. 25 Que'xye resil li evangelio aran Perge ut que'co̱eb Atalia. 26 Que'el aran ut que'co̱eb chiru ha' toj Antioquía sa' li na'ajej li que'takla̱c cui' chi c'anjelac chiru li Ka̱cua'. Que'canaba̱c sa' ruk' li Dios re nak a'an ta̱ilok reheb. Jo'ca'in nak que'xchoy li c'anjel li quiq'uehe' reheb re te'xba̱nu. 27 Nak que'cuulac Antioquía que'xch'utub chixjunileb laj pa̱banel ut que'xserak'i reheb chixjunil li quixba̱nu li Ka̱cua' reheb. Que'xserak'i ajcui' reheb chanru nak li Dios quixq'ue li evangelio reheb li ma̱cua'eb aj judío. 28 Laj Pablo ut laj Bernabé najt que'cana riq'uineb laj pa̱banel sa' li na'ajej a'an.

Hechos 15

1 Cuanqueb aj pa̱banel que'chal chak Judea. Que'oc chixyebal reheb laj pa̱banel: —Inc'a' naru texcolek' cui inc'a' te̱ba̱nu li circuncisión jo' naxye li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés, chanqueb. 2 Riq'uin a'an que'xtiquib xcuech'inquil ribeb riq'uin laj Pablo ut laj Bernabé chirix li na'leb a'in. Ut que'xc'u̱b ru nak laj Pablo ut laj Bernabé te'xic Jerusalén chixpatz'bal reheb li apóstol ut reheb laj c'amol be ma tento nak te'xc'ul li circuncisión re nak te'colek'. Cuanqueb ajcui' cuib oxib laj pa̱banel co̱eb chirixeb. 3 Que'takla̱c xbaneb laj pa̱banel aran Antioquía. Nak yo̱queb chi numec' Fenicia ut Samaria, que'xye resil nak que'pa̱ban li ma̱cua'eb aj judío. Ut c'ajo' nak que'saho' sa' xch'o̱leb chixjunileb laj pa̱banel rabinquil nak yo̱queb chi pa̱ba̱nc. 4 Ut nak que'cuulac Jerusalén, que'c'ule' xbaneb li apóstol, eb laj c'amol be jo'queb ajcui' chixjunileb laj pa̱banel. Ut que'xserak'i reheb chanru nak li Dios quixtenk'aheb riq'uin li c'anjel que'xba̱nu. 5 Abanan cuanqueb cuib oxib laj pa̱banel aj fariseo. Eb a'an que'xye: —Eb laj pa̱banel li ma̱cua'eb aj judío, tento te'xba̱nu li circuncisión. Tento te'xba̱nu li c'a'ru naxye li chak'rab li quixq'ue ke laj Moisés, chanqueb. 6 Que'xch'utub ribeb li apóstol ut eb laj c'amol be chixsic'bal c'a'ru te'xba̱nu riq'uin li ch'a'ajquilal a'in. 7 Ut nak ac xe'xcuech'i ribeb chi us chirix li na'leb a'in, laj Pedro quicuacli ut qui-oc chi a̱tinac. Quixye reheb: —Ex herma̱n, la̱ex nequenau nak ac junxil quixsic' chak cuu li Dios sa' e̱ya̱nk re tinye resil li colba-ib reheb li ma̱cua'eb aj judío re nak te'pa̱ba̱nk ajcui' eb a'an. 8 Li Dios naxnau c'a'ru nanume' sa' xch'o̱l li junju̱nk. Quixc'ut chiku nak naxraheb a'an nak quixq'ue li Santil Musik'ej reheb jo' nak quixq'ue ke la̱o. 9 Moco jalan ta chic li colba-ib li xq'ue ke la̱o chiru li xq'ue reheb a'an. Quixcuy quixsach lix ma̱queb xban nak xe'pa̱ban. 10 Anakcuan ut ¿c'a'ut nak yo̱quex chixyalbal rix li Dios riq'uin xq'uebal li i̱k a'in sa' xbe̱neb laj pa̱banel li ma̱cua'eb aj judío? ¿C'a'ut nak te̱puersiheb chixba̱nunquil li naxye li chak'rab li inc'a' xoru chixba̱nunquil la̱o chi moco eb li kaxe'to̱nil yucua'? 11 Yal xban rusilal li Ka̱cua' Jesús nak xopa̱ban ut xocole' jo' eb ajcui' a'an, chan laj Pedro. 12 Que'xcanab a̱tinac chixjunileb li ch'utch'u̱queb aran ut que'oc chirabinquil nak laj Pablo ut laj Bernabé yo̱queb chixserak'inquil chanru nak li Dios quixtenk'aheb chixba̱nunquil li milagro ut li sachba ch'o̱lej sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío. 13 Nak que'rake' chi a̱tinac, laj Jacobo quichak'oc ut quixye: —Ex inherma̱n, abihomak li oc cue xyebal e̱re. 14 Laj Simón Pedro ac xye e̱re chanru nak li Dios quixtiquib rosobtesinquileb li ma̱cua'eb aj judío. Quixsiq'ueb ru sa' xya̱nkeb li ani te'pa̱ba̱nk re. 15 Ut a'an ajcui' li que'xtz'i̱ba chak retalil li profeta junxil li naxye chi jo'ca'in: 16 Ut chirix a'in la̱in tincha̱lk ut tincuaclesi cui'chic lix tenamit laj David, li t'anenak anakcuan. Tinyi̱b cui'chic li tz'ac li sutsu cui' ut tinyi̱b cui'chic li juq'uinbil. Tinq'ueheb cui'chic xcuanquil laj Israel, 17 re nak tine'xpa̱b li ma̱cua'eb aj judío. Tine'xpa̱b chixjunileb li sic'bileb ru inban chok' cualal inc'ajol, chan li Ka̱cua' Dios. 18 Ut li Ka̱cua' Dios li quiyehoc chak re a'in, a'an ajcui' li ta̱ba̱nu̱nk re. (Amós 9:11-12) 19 Jo'can nak la̱in ninye nak inc'a' takapuersi ruheb chixba̱nunquil li naxye li chak'rab li ma̱cua'eb aj judío li yo̱queb chixpa̱banquil li Ka̱cua'. 20 Li tento takaba̱nu, a'an tz'i̱bac riq'uineb ut xyebal reheb nak inc'a' te'xmux rib riq'uin xtzacanquil li tzacae̱mk mayejanbil chiruheb li yi̱banbil dios. Inc'a' te'co'be̱tak te'yumbe̱tak. Ut inc'a' te'xtiu xtibel li yatz'bil xul chi moco te'xtzaca li quic'. 21 Jo'ca'in ajcui' naxye li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés xban li Dios. Ut chalen chak najter cuan li ani najultican re sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío rajlal hiloba̱l cutan, chan laj Jacobo. Li hu li que'xtz'i̱ba reheb li ma̱cua'eb aj judío 22 Eb li apóstol, ut eb laj c'amol be rochbeneb chixjunileb laj pa̱banel que'xsic' ruheb li te'xtakla Antioquía chirixeb laj Pablo ut laj Bernabé. Ut que'xsiq'ueb ru laj Silas ut laj Judas, aj Barsabás neque'xye ajcui' re. Eb li cui̱nk a'in q'uebileb xcuanquil xbaneb li rech aj pa̱banelil. 23 Que'xtz'i̱ba jun li hu ut que'xtakla chirixeb laj Judas ut laj Silas. Jo'ca'in naxye sa' li hu que'xtakla: Ex herma̱n, li ma̱cua'ex aj judío, la̱o li apóstol, ut eb laj c'amol be jo'queb ajcui' chixjunileb laj pa̱banel nakatakla xsahil e̱ch'o̱l la̱ex li cuanquex sa' eb li tenamit Antioquía, Siria ut Cilicia. Sahak taxak sa' e̱ch'o̱l. 24 Xkabi resil nak cuanqueb li xe'el arin sa' kaya̱nk ut xe'co̱eb aran sa' le̱ tenamit che̱ch'i'ch'i'inquil ut chixpo'bal e̱ch'o̱l riq'uin li c'a'ru neque'xye. Abanan moco la̱o ta xotaklan reheb. 25 Jo'can nak xkach'utub kib ut xkac'u̱b ru nak takasic' ruheb li ani takatakla e̱riq'uin chirixeb laj Bernabé ut laj Pablo, li raro̱queb kaban. 26 Eb li kaherma̱n a'in ac xe'xk'axtesi ribeb chi ca̱mc sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. 27 Ut xkasic' ruheb laj Judas ut laj Silas ut xkataklaheb e̱riq'uin re nak te'xch'olob che̱ru li c'a'ru xkatz'i̱ba sa' li hu a'in. 28 Xc'ul xch'o̱l li Santil Musik'ej jo' ajcui' la̱o nak inc'a' texkapuersi chixba̱nunquil chixjunil li naxye sa' li chak'rab. Ca'aj cui' eb li na'leb a'in tento te̱ba̱nu. 29 Inc'a' te̱tzaca li tzacae̱mk mayejanbil chiru li yi̱banbil dios chi moco te̱tzaca li quic' chi moco te̱tzaca xtibel li yatz'bil xul. Ut inc'a' te̱mux e̱rib riq'uin co'be̱tac yumbe̱tac. Cui te̱col e̱rib chiru chixjunil a'in, us te̱ba̱nu. Cherilak e̱rib, chan laj Jacobo. 30 Eb li cui̱nk li que'takla̱c co̱eb Antioquía. Que'xch'utub chixjunileb laj pa̱banel ut que'xk'axtesi reheb li hu li que'xc'am. 31 Nak que'ril xsa' li hu, c'ajo' nak que'saho' sa' xch'o̱leb laj pa̱banel ut que'c'ojla xch'o̱leb riq'uin li c'a'ru quitakla̱c xyebal reheb. 32 Laj Judas ut laj Silas q'uebileb xma̱tan chixch'olobanquil xya̱lal li ra̱tin li Dios. Que'xch'olob xya̱lal chiruheb li ch'utch'u̱queb aran ut que'xq'ue xcacuilal xch'o̱leb ut que'xc'ojob xch'o̱leb riq'uin li a̱tin li que'xye reheb. 33 Najt que'cana sa' xya̱nkeb. Mokon chic que'chak'rabi̱c re nak te'suk'i̱k cui'chic Jerusalén riq'uineb laj pa̱banel li que'taklan reheb Antioquía. Ut que'xtz'a̱ma rusilal li Dios sa' xbe̱neb. 34 Abanan laj Silas toj quiraj cana̱c aran. 35 Laj Pablo ut laj Bernabé que'cana ajcui' aran Antioquía. Yo̱queb chixc'utbal li ra̱tin li Dios ut yo̱queb chixch'olobanquil xya̱lal li colba-ib. Ut cuanqueb ajcui' nabaleb li que'tenk'an reheb. Laj Pablo quixjach rib riq'uin laj Bernabé ut co̱ xca' sut chirula'aninquil laj pa̱banel 36 Mokon chic laj Pablo quixye re laj Bernabé: —Toxic cui'chic sa' eb li tenamit conume' cui' chak chixyebal ra̱tin li Dios re takil chanru cuanqueb laj pa̱banel li cuanqueb sa' eb li na'ajej a'an, chan. 37 Ut laj Bernabé quiraj raj xc'ambal chirixeb laj Juan li neque'xye ajcui' Marcos re. 38 Abanan inc'a' quixc'ul xch'o̱l laj Pablo xban nak junxil laj Juan Marcos quixjach rib riq'uineb aran Panfilia ut inc'a' chic co̱ chirixeb chixba̱nunquil li c'anjel. 39 Que'xcuech'i ribeb laj Pablo ut laj Bernabé ut que'xcanab ribeb. Laj Bernabé co̱ aran Chipre chiru ha' ut quixc'am laj Juan Marcos chirix. 40 Laj Pablo quixsic' ru laj Silas re tixc'am chirix. Eb laj pa̱banel li cuanqueb aran Antioquía que'xk'axtesiheb laj Pablo ut laj Silas sa' ruk' li Ka̱cua' nak que'el aran. 41 Quilaje'xbeni li na'ajej Siria ut Cilicia. Que'xch'olob xya̱lal chiruheb laj pa̱banel ut que'cacuu xch'o̱leb sa' xpa̱ba̱leb.

Hechos 16

1 Laj Pablo quicuulac sa' eb li tenamit Derbe ut Listra. Ut aran quixtau jun aj pa̱banel aj Timoteo xc'aba'. Lix na', a'an jun aj pa̱banel aj judío ut lix yucua', a'an aj griego. Ma̱cua' aj judío. 2 Cha̱bil neque'xye chirix laj Timoteo eb laj pa̱banel li cuanqueb Listra ut Iconio. 3 Laj Pablo quiraj xc'ambal laj Timoteo chirix. Jo'can nak quixba̱nu li circuncisión re. Inc'a' quiraj nak te'ch'ina̱nk xch'o̱leb laj judío li cuanqueb sa' eb li na'ajej aran xban nak chixjunileb que'xnau nak lix yucua' laj Timoteo ma̱cua' aj judío. 4 Ut nak yo̱queb chi numec' sa' li junju̱nk chi tenamit, yo̱queb chixyebal reheb laj pa̱banel nak tento te'xba̱nu li c'a'ru que'xc'u̱b ru eb li apóstol jo'queb ajcui' laj c'amol be li cuanqueb aran Jerusalén. 5 Jo'ca'in nak yo̱queb chi q'ui̱c laj pa̱banel sa' xpa̱ba̱leb. Ut rajlal cutan yo̱queb chi ta̱mc. Jun li cui̱nk aj Macedonia quic'ute' chiru laj Pablo sa' visión 6 Li Santil Musik'ej quixc'ut chiruheb nak inc'a' te'xic chixch'olobanquil resil li colba-ib sa' li na'ajej Asia. Jo'can nak que'co̱eb Frigia ut que'nume' ajcui' sa' li na'ajej Galacia. 7 Nak que'cuulac Misia, que'raj raj xic Bitinia. Abanan li Santil Musik'ej inc'a' quixcanabeb re te'xic aran. 8 Jo'can nak yal que'nume' Misia ut co̱eb Troas. 9 Nak cuanqueb aran sa' jun li k'ojyi̱n quic'ute' jun li visión chiru laj Pablo. Jun li cui̱nk aj Macedonia xakxo chiru nak quiril. Yo̱ chixtz'a̱manquil chiru ut quixye re: —Cha̱lkat sa' katenamit Macedonia ut choa̱tenk'a, chu'ux re nak quiril. 10 Ut nak ac xc'ute' li visión chiru laj Pablo, sa' junpa̱t quikacauresi kib la̱o chi xic Macedonia. Kanau chi tz'akal nak li Dios yo̱ chi takla̱nc ke aran chixyebal resil li colba-ib reheb li cuanqueb aran. Lix Lidia quipa̱ban nak laj Pablo quixch'olob xya̱lal aran Filipos 11 Co-el aran Troas ut ti̱c co̱o chiru ha' toj Samotracia. Ut cuulajak chic cocuulac Neápolis. 12 Chirix a'an co̱o Macedonia sa' li nimla tenamit Filipos. Li tenamit a'an cuan xcue̱nt Roma. Cocuan cuib oxib cutan sa' li tenamit a'an. 13 Ut sa' li hiloba̱l cutan co̱o chire li tenamit cuan cui' jun li nima' sa' li na'ajej li neque'tijoc cui' eb laj judío. Coc'ojla ut co-oc chixyebal resil li colba-ib reheb li ixk li que'ch'utla aran. 14 Jun reheb li ixk a'an xLidia xc'aba'. Tiatira xtenamit. A'an nac'ayin cha̱bil t'icr. Naxpa̱b li Dios ut yo̱ chi abi̱nc xban nak li Dios quixc'ut chiru nak tixq'ue retal li yo̱ chixyebal laj Pablo. 15 Quixc'ul li cubi ha' rochbeneb chixjunileb li cuanqueb sa' rochoch, ut quixye ke: —Cui nequepa̱b nak la̱in xinpa̱b li Ka̱cua' chi anchal inch'o̱l, naru nequexcana chi hila̱nc sa' li cuochoch, chan ke. Ut quirelaji ku chi cana̱c. Laj Pablo ut laj Silas que'q'uehe' sa' tz'alam aran Filipos 16 Sa' jun li cutan yo̱co chi xic chi tijoc nak kac'ul jun li xka'al aj k'e. Cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. A'an jun mo̱s ut naxsic' nabal xtumin lix patrón riq'uin k'ehi̱nc. 17 Li xka'al a'an yo̱ chikata̱kenquil. Japjo re chixyebal: —Eb li cui̱nk a'in a'an xmo̱seb li nimajcual Dios. Yo̱queb chixch'olobanquil chiku chanru nak ta̱ru̱k tocolek', chan. 18 Nabal cutan quixba̱nu chi jo'can. Nak ac xtitz' chirabinquil, laj Pablo quixxakab rib, ut quiril li xka'al, ut quixye re li ma̱us aj musik'ej: —Sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo, tinye a̱cue: Elen riq'uin li xka'al a'in, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an, li ma̱us aj musik'ej qui-el riq'uin. 19 Nak que'xq'ue retal lix patrón li xka'al nak inc'a' chic ta̱ru̱k tixsic' xtumineb, que'xchap laj Pablo ut laj Silas ut que'xc'am sa' po̱pol chiruheb laj rakol a̱tin. 20 Nak que'xxakab chiru laj rakol a̱tin, que'xye: —Eb li cui̱nk a'in, a'aneb aj judío ut yo̱queb chikach'i'ch'i'inquil sa' li katenamit. 21 Yo̱queb chixc'utbal jalan na'leb sa' li katenamit. La̱o inc'a' naru nakac'ul chi moco naru takaba̱nu li neque'xye xban nak la̱o aj Roma, chanqueb. 22 Ut que'xtu̱b rib li tenamit chixjitbaleb. Eb laj rakol a̱tin que'xk'ichi li rak'eb laj Pablo ut laj Silas ut que'xtakla xsac'baleb riq'uin che'. 23 Nak ac xe'tacuasi̱c chi us, que'q'uehe' sa' tz'alam. Ut eb laj rakol a̱tin que'xye reheb laj ilol tz'alam nak te'ril chi us laj Pablo ut laj Silas re nak inc'a' te'e̱lelik. 24 Ut nak quiyehe' chi jo'can, que'c'ame' ut que'q'uehe' sa' tz'alam sa' jun li na'ajej li cuan toj chi sa' ut que'nat'e' li rok sa' che'. 25 Tuktu chic k'ojyi̱n nak laj Pablo ut laj Silas yo̱queb chi tijoc ut yo̱queb chi bicha̱nc re xlok'oninquil li Dios. Ut eb li cuanqueb chi pre̱xil yo̱queb chi abi̱nc. 26 Ma̱c'a' sa' xch'o̱leb nak quichal jun nimla hi̱c. Qui-ec'asi̱c chi cau li tz'alam, ut quilaje'teli lix puertil. Ut quilaje'hite' li cadena li bac'bo̱queb cui' li pre̱x. 27 Ut nak qui-aj ru laj ilol tz'alam, quiril nak teto lix puertil li tz'alam. Quixchap lix ch'i̱ch' ut oc raj re chixcamsinquil rib. Sa' xch'o̱l a'an nak xe'e̱lelic chixjunileb li pre̱x. 28 Ut laj Pablo quixjap re chi cau ut quixye: —Ma̱camsi a̱cuib. Chikajunilo cuanco arin, chan. 29 Ut laj ilol tz'alam quixpatz' lix xam ut qui-oc chi sa' li tz'alam chirilbal. Nasicsot xban xxiu nak quixcut rib chi rokeb laj Pablo ut laj Silas. 30 Laj ilol tz'alam quirisiheb xjuneseb laj Pablo ut laj Silas ut quixye reheb: —¿C'a'ru us tinba̱nu re nak tincolek'? 31 Eb a'an que'xye: —Pa̱b li Ka̱cua' Jesucristo. Tatcolek' la̱at jo'queb ajcui' li cuanqueb sa' la̱ cuochoch, chan laj Pablo. 32 Ut quixch'olob xya̱lal li ra̱tin li Ka̱cua' chiru a'an jo' ajcui' chiruheb li jo' q'uial li cuanqueb sa' li rochoch. 33 Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an laj ilol tz'alam quirisiheb sa' tz'alam laj Pablo ut laj Silas. Quixch'aj ru lix toch'oleb xban nak que'saq'ue'. Ut ticto quicubsi̱c xha' laj ilol tz'alam rochbeneb chixjunileb li cuanqueb sa' li rochoch. 34 Quixc'ameb laj Pablo ut laj Silas sa' rochoch ut quixq'ueheb xtzacae̱mk. C'ajo' nak quisaho' sa' xch'o̱l nak quixpa̱b li Dios rochbeneb li cuanqueb sa' rochoch. 35 Nak quisake̱u, eb laj rakol a̱tin que'xtakla xyebal re laj ilol tz'alam nak tixcanabeb chi xic eb li cui̱nk a'an. 36 Laj ilol tz'alam quixye reheb: —Eb laj rakol a̱tin xe'xtakla chak xyebal nak tex-ach'aba̱k. Jo'can nak ayukex chi ma̱c'a' e̱c'a'ux, chan. 37 Laj Pablo quixye reheb: —Inc'a'. Xosaq'ue' chiruheb li tenamit chi ma̱ji' que'xrak a̱tin sa' kabe̱n. Xoe'xq'ue sa' tz'alam usta la̱o aj Roma. Ut anakcuan, te'raj toe'risi chi mukmu. Inc'a' naru chi jo'can. Cha̱lkeb ban a'an ut choe'risihak, chan. 38 Ut eb li takl que'co̱eb chixyebal re laj rakol a̱tin li c'a'ru quixye laj Pablo. C'ajo' nak que'xucuac nak que'rabi nak laj Pablo ut laj Silas, a'aneb aj Roma. 39 Nak que'cuulac, que'xk'unbesiheb ut que'xtz'a̱ma chiruheb nak te'e̱lk sa' li tenamit. 40 Nak que'el sa' tz'alam laj Pablo ut laj Silas, coxe'ocak sa' rochoch lix Lidia. Nak ac xe'ril ruheb laj pa̱banel, que'xq'ue xcacuilal xch'o̱leb ut que'co̱eb.

Hechos 17

1 Nak yo̱queb chi xic laj Pablo ut laj Silas que'nume' Anfípolis ut Apolonia. Ut chirix a'an, que'cuulac Tesalónica bar cuan cui' jun li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. 2 Laj Pablo qui-oc sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío jo' c'aynak chixba̱nunquil. Oxib li hiloba̱l cutan quixnumsi aran ut yo̱ chixch'olobanquil chiruheb li xya̱lal li naxye sa' li Santil Hu. 3 Yo̱ chixch'olobanquil chiruheb nak li Cristo quixc'ul nabal li raylal jo' tenebanbil sa' xbe̱n ut quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Quixye reheb: —Li Jesús li yo̱quin chixyebal e̱re, a'an li Cristo laj Colonel, chan. 4 Cuanqueb aj judío que'pa̱ban ut que'cana chirochbeninquil laj Pablo ut laj Silas. Jo'can ajcui' que'xba̱nu nabaleb laj griego li neque'xlok'oni li Dios. Ut nabaleb li ixk li na'no̱queb ru que'pa̱ban. 5 Ut eb laj judío li inc'a' que'pa̱ban, c'ajo' nak que'josk'o' xban xcakaleb xch'o̱l. Que'ra̱tina jun ch'u̱tal li cui̱nk inc'a' useb xna'leb li junes sa' be neque'cuan. Ut li jun ch'u̱tal chi cui̱nk a'an que'oc chixchik'bal xjosk'ileb li tenamit. Xban nak yo̱queb xjosk'il, que'oc sa' rochoch laj Jasón chixsic'baleb laj Pablo ut laj Silas re te'xc'ameb chiruheb li tenamit. 6 Que'ril nak inc'a' que'xtau laj Pablo ut laj Silas. Que'xchap laj Jasón rochben cuib oxibeb laj pa̱banel ut que'xc'am chiruheb li neque'taklan sa' li tenamit. Japjo̱queb re chixyebal: —Eb li cui̱nk a'in, yo̱queb chixpo'bal xch'o̱leb li tenamit sa' chixjunil li ruchich'och' ut anakcuan xe'chal arin chixpo'bal xch'o̱leb li katenamit. 7 Ut laj Jasón xc'uleb sa' rochoch. Yo̱queb chixk'etbal lix chak'rab laj César li Acuabej. Yo̱queb chixyebal nak cuan jun chic li rey, a'an li Jesús, chanqueb. 8 Li q'uila tenamit jo'queb ajcui' li neque'taklan sa' li tenamit que'sach xch'o̱leb chirabinquil li c'a'ru yo̱queb chixyebal eb a'an. 9 Eb li neque'taklan sa' li tenamit que'xye reheb laj Jasón ut li rochben nak tento te'xtoj riq'uin tumin li reliqueb. Ut nak ac xe'xc'ul li tumin, que'ach'aba̱c laj Jasón ut eb li rochben. Laj Pablo ut laj Silas que'xch'olob xya̱lal aran Berea 10 Sa' ajcui' li k'ojyi̱n a'an eb laj pa̱banel li cuanqueb aran que'risi laj Pablo ut laj Silas sa' li tenamit a'an ut que'xtaklaheb toj Berea. Nak que'cuulac aran, que'co̱eb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. 11 Eb li cuanqueb aran Berea k'axal k'uneb xch'o̱l chiruheb li cuanqueb Tesalónica. Que'xc'ul chi sa sa' xch'o̱leb li ra̱tin li Dios li yo̱ chixyebal laj Pablo. Ut rajlal cutan que'xtzol sa' li Santil Hu re rilbal ma jo'can tana naxye. 12 Nabaleb laj judío que'pa̱ban sa' xya̱nkeb a'an. Cuanqueb ajcui' ixk aj griego xni̱nkaleb ru que'pa̱ban. Ut que'pa̱ban ajcui' nabaleb li cui̱nk aj griego. 13 Que'rabi resil laj judío li cuanqueb Tesalónica nak laj Pablo yo̱ chixjulticanquil li ra̱tin li Dios aran Berea. Ut que'co̱eb aran chixpo'bal xch'o̱leb li tenamit. 14 A'ut eb laj pa̱banel sa' junpa̱t que'xtakla laj Pablo chire li palau re nak ta̱xic sa' jalan na'ajej. Aban laj Silas ut laj Timoteo toj que'cana Berea. 15 Eb li que'co̱eb chi canaba̱nc re laj Pablo, que'xc'am toj sa' li tenamit Atenas. Nak que'suk'i Berea, laj Pablo quixtakla resil chirixeb nak laj Silas ut laj Timoteo te'xic Atenas chi junpa̱t. Laj Pablo quixch'olob xya̱lal chiruheb li tzolbileb li cuanqueb aran Atenas 16 Nak laj Pablo yo̱ chiroybeninquileb laj Silas ut laj Timoteo sa' li tenamit Atenas, quixq'ue retal nak k'axal cui'chic nabaleb li yi̱banbil Dios cuanqueb sa' li tenamit a'an. C'ajo' nak quiraho' sa' xch'o̱l. 17 Jo'can nak qui-oc chixch'olobanquil lix ya̱lal chi tz'akal chiruheb li tenamit sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío jo'queb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío li que'xlok'oni li Dios. Ut rajlal cutan quixch'olob li xya̱lal chiruheb li cuanqueb sa' c'ayil. 18 Cuanqueb cui̱nk aj epicúreos ut eb aj estoicos xc'aba'eb li neque'xc'oxla nak k'axal cuan xna'lebeb. Eb a'an que'oc chixcuech'inquil rix li c'a'ru yo̱ chixyebal laj Pablo. Ut yo̱queb chixyebal: —¿C'a'ru yo̱ chixyebal li cui̱nk a'an li junes a̱tinac naxba̱nu? Ut cuan cui'chic yo̱queb chi yehoc re: —Jo' li xchal anchal xyebal resil jalanil dios arin sa' katenamit, chanqueb. Que'xye chi jo'can xban nak laj Pablo yo̱ chixch'olobanquil resil li colba-ib sa' xc'aba' li Jesucristo jo' ajcui' chirix lix cuaclijiqueb cui'chic li camenak chi yo'yo. 19 Jo'can nak que'xc'am laj Pablo sa' li na'ajej li neque'xch'utub cui' ribeb li k'axal cuanqueb xna'leb. Areópago xc'aba' li na'ajej a'an. Ut que'xye re: —¿Ma ta̱ru̱k ta̱ye ke c'a'ru xya̱lal li ac' tijleb a'in li yo̱cat chixyebal? 20 Ma̱ jun sut kabiom li na'leb a'in. Takaj takanau c'a'ru xya̱lal, chanqueb re. 21 Sa' eb li cutan a'an chixjunileb laj Atenas ut eb li jalaneb xtenamit li cuanqueb aran, ma̱c'a' chic c'a'ak re ru neque'xc'oxla. Ca'aj chic rabinquil ut a̱tinac chirix li ac' na'leb neque'xba̱nu. 22 Ut laj Pablo quixakli chiruheb li cuanqueb sa' li na'ajej a'an, ut quixye reheb: —Ex cui̱nk aj Atenas, yo̱quin chixq'uebal retal nak nequepa̱b chixjunil li c'a'ak re ru. 23 Nak yo̱quin chi be̱c sa' le̱ tenamit xebinq'ue retal li c'a'ru nequelok'oni ut xintau ajcui' jun li artal tz'i̱banbil chiru “Re li Dios li Inc'a' Naubil Ru”. Li Dios li nequelok'oni la̱ex chi inc'a' nequenau ru, a'an ajcui' li yo̱quin chixch'olobanquil xya̱lal che̱ru. 24 Ut a'an ajcui' li Dios, li quiyi̱ban re li ruchich'och' ut chixjunil li c'a'ak re ru cuan. A'an laj e̱chal re li choxa ut li ruchich'och'. A'an inc'a' nacuan sa' junak cab yi̱banbil xban cui̱nk. 25 Chi moco a' ta li cui̱nk naq'uehoc c'a'ak re ru re a'an. A'an ban naq'uehoc ke li kayu'am ut a'an naq'uehoc li kamusik'. A'an li naq'uehoc chixjunil li c'a'ru cuan. 26 Riq'uin jun chi cui̱nk quixyo'obtesi chixjunileb li cristian li cuanqueb sa' ruchich'och'. Ut a'an yal re jo' najtil te'cua̱nk li junju̱nk sa' ruchich'och'. Ut a'an ajcui' quiq'uehoc re lix na'ajeb li junju̱nk chi tenamit. 27 Quixba̱nu chi jo'can re nak li junju̱nk te'xsic' li Dios ut ma̱re te'xtau nak te'xsic'. Ut relic chi ya̱l moco ch'a'aj ta xtaubal cui te'xsic' chi anchaleb xch'o̱l. 28 A'an naq'uehoc kayu'am ut sa' xc'aba' a'an nak yo'yo̱co ut noco-ec'an. Jo' quixye jun laj bichanel sa' e̱ya̱nk: —Relic chi ya̱l nak la̱o ralal xc'ajol li Dios, chan. 29 Jo'can nak cui la̱o ralal xc'ajol li Dios, inc'a' naru takac'oxla nak li Dios chanchan ta li oro, malaj li plata chi moco li pec li yi̱banbil yal riq'uin xc'a'ux ut xna'lebeb li cui̱nk. 30 Li Dios inc'a' quixq'ue sa' xbe̱neb li tenamit lix ma̱queb sa' eb li cutan nak inc'a' que'xtau ru li xya̱lal. Abanan anakcuan naxjultica chiruheb chixjunileb li tenamit nak te'xyot' xch'o̱l te'xjal xc'a'ux. 31 Li Dios ac xxakab jun li cutan re ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Ut quixxakab li ani ta̱rakok a̱tin sa' ti̱quilal. Quixc'ut chiku nak tz'akal ya̱l xban nak quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, chan laj Pablo. 32 Nak eb li cuanqueb xna'leb que'rabi li yo̱ chixyebal chirix lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo, cuan que'se'en re ut cuan ajcui' que'yehoc re: —Takaj takabi cui'chic li c'a'ru yo̱cat chixyebal sa' junak chic cutan, chanqueb. 33 Ut chirix a'an, laj Pablo qui-el sa' xya̱nkeb. 34 Cuanqueb ajcui' li que'xc'ul xch'o̱l li quixye laj Pablo ut que'xpa̱b li Jesús. Sa' xya̱nkeb li que'pa̱ban cuan laj Dionisio. A'an jun reheb li que'taklan sa' li tenamit. Ut quipa̱ban ajcui' jun li ixk xDámaris xc'aba'. Ut cuanqueb ajcui' cuib oxib chic que'pa̱ban.

Hechos 18

1 Nak ac xc'ulman a'in, laj Pablo qui-el Atenas. Ut co̱ Corinto. 2 Ut aran quixtau jun li cui̱nk aj judío. Aj Aquila xc'aba'. Ponto xtenamit. Inc'a' najter xc'ulunic Italia rochben lix Priscila li rixakil. Que'el aran Roma xban nak laj Claudio li Acuabej quixye nak chixjunileb laj judío te'e̱lk sa' li tenamit a'an. Laj Pablo co̱ chirula'anquileb. 3 Ut quicana rochbeneb chi c'anjelac xban nak juntak'e̱t li c'anjel neque'xba̱nu. Neque'yi̱ban t'icr re muheba̱l. 4 Sa' li hiloba̱l cutan rajlal naxic laj Pablo sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj Judío. Aran quia̱tinac riq'uineb ut quixch'olob xya̱lal chiruheb laj judío jo'queb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío. 5 Nak ac xe'suk'i chak laj Silas ut laj Timoteo Macedonia, laj Pablo quixk'axtesi rib chi junaj cua chixch'olobanquil lix ya̱lal reheb laj judío nak li Jesús, a'an li Cristo, laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios. 6 Abanan eb a'an inc'a' que'cuulac chiru li yo̱ chixyebal laj Pablo. Que'oc chi majecua̱nc. Jo'can nak laj Pablo quixchik'chik'i li rak' ut quixye reheb: —Cui la̱ex inc'a' texcolek', a' yal e̱re. Sa' e̱be̱n la̱ex cuan li ma̱c. La̱in ma̱c'a' inma̱c xban nak ac xinye e̱re li xya̱lal. Chalen anakcuan la̱in tinch'olob xya̱lal reheb li ma̱cua'eb aj judío, chan. 7 Jo'can nak laj Pablo qui-el sa' xya̱nkeb ut co̱ chi cua̱nc sa' rochoch jun li cui̱nk ma̱cua' aj judío. Aj Justo xc'aba'. Li cui̱nk a'an naxlok'oni li Dios. Li rochoch cuan chixc'atk li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. 8 Laj Crispo, li nac'amoc be sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb, quixpa̱b Li Ka̱cua' rochbeneb li cuanqueb sa' li rochoch. Nabaleb aj Corinto que'pa̱ban nak que'rabi resil li colba-ib. Ut que'cubsi̱c xha'eb. 9 Sa' jun li k'ojyi̱n li Ka̱cua' quixc'utbesi jun li visión chiru laj Pablo ut quixye re: —Matxucuac chi a̱tinac. Ch'olob ban li xya̱lal chiruheb li tenamit. 10 La̱in cua̱nkin a̱cuiq'uin. Ma̱ ani ta̱ba̱nu̱nk raylal a̱cue xban nak nabaleb li cualal inc'ajol sa' li tenamit a'in, chan li Dios re laj Pablo sa' li visión. 11 Jo'can nak laj Pablo quicana aran jun chihab riq'uin cuakib po ut yo̱ chixch'olobanquil xya̱lal li ra̱tin li Dios chiruheb. Laj Galión li cuan chi takla̱nc aran Acaya quixye nak laj Pablo ma̱c'a' xma̱c 12 Nak laj Galión cua̱nk chi takla̱nc aran Acaya, eb laj judío que'xc'u̱b ru chi ribileb rib nak te'xchap laj Pablo. Que'xchap ut que'xc'am sa' po̱pol re nak ta̱rakek' a̱tin sa' xbe̱n. 13 Ut que'xye: —Li cui̱nk a'in yo̱ chixyebal reheb li tenamit chanru nak te'xlok'oni li Dios. Li na'leb li naxye a'an, moco naxc'u̱luban ta li chak'rab, li q'uebil ke xbaneb laj Roma, chanqueb. 14 Oc raj re chi a̱tinac laj Pablo nak quichak'oc chak laj Galión ut quixye reheb laj judío: —Ex aj judío, cui ta xk'et xchak'rabeb laj Roma malaj ut cui ta cuan junak inc'a' us xba̱nu, tento raj tinch'i'ch'i'i cuib che̱rabinquil. 15 Abanan cui yal chirix a̱tinac ut c'aba'ej ut chirix le̱ chak'rab yo̱quex chi jitoc chirix, tento nak la̱ex te̱sic' xya̱lal. La̱in inc'a' nacuaj rakoc a̱tin chirix li c'a'ak re ru a'in, chan. 16 Ut quirisiheb sa' li po̱pol. 17 Eb laj griego que'xchap laj Sóstenes li nataklan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Que'xsac' ut que'xtacuasi chiru li po̱pol ut laj Galión ma̱c'a' quixye. Laj Pablo quisuk'i cui'chic Antioquía ut co̱ cui'chic rox sut chirula'aninquileb laj pa̱banel 18 A'ut laj Pablo toj quicana aran nabal cutan. Tojo'nak quixchak'rabiheb laj pa̱banel ut qui-el. Co̱ chiru ha' toj Siria rochbeneb lix Priscila ut laj Aquila. Aran sa' li tenamit Cencrea quixbes li rismal. A'an retalil nak quixba̱nu li c'a'ru quixyechi'i re li Dios. 19 Nak que'cuulac Efeso laj Pablo quixcanabeb lix Priscila ut laj Aquila ut co̱ sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío chixch'olobanquil lix ya̱lal chiruheb laj judío. 20 Ut eb a'an que'xtz'a̱ma chiru nak toj ta̱cana̱k chic ca'ch'inak riq'uineb. Abanan laj Pablo inc'a' quixsume cana̱c. 21 Quixchak'rabiheb ban ut quixye reheb: —Tento nak tinxic chixnumsinquil li nink'e Jerusalén xban nak cuulac re xk'ehil. La̱in tincha̱lk cui'chic e̱riq'uin cui jo'can naraj li Dios, chan. Ut qui-el aran Efeso. 22 Nak quicuulac Cesarea, co̱ Jerusalén. Ut nak ac xq'ueheb xsahil xch'o̱leb laj pa̱banel, co̱ Antioquía. 23 Inc'a' najt quicuan aran nak co̱ ut quinume' sa' eb li na'ajej Galacia ut Frigia ut yo̱ chixq'uebal xcacuilal xch'o̱leb laj pa̱banel. Laj Apolos quixch'olob xya̱lal nak li Jesús, a'an li Cristo 24 Quicuulac Efeso jun li cui̱nk aj judío, aj Apolos xc'aba'. Alejandría xtenamit. K'axal naxnau a̱tinac chi cha̱bil ut naxnau chi us li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. 25 Quixtzol rib chi us ut naxnau chanru xpa̱banquil li Ka̱cua'. Ut quixq'ue xch'o̱l chi a̱tinac chi tz'akal xch'olobanquil resil li Jesús, usta ca'aj cui' quixnau chirix li cubi ha' li quixba̱nu laj Juan. 26 Qui-oc chi a̱tinac chi cau xch'o̱l sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Nak que'rabi lix Priscila ut laj Aquila li yo̱ chixyebal, que'risi xjunes laj Apolos ut que'xch'olob li xya̱lal chi tz'akal chiru. 27 Nak ac yo̱ xc'oxlanquil xic laj Apolos aran Acaya, eb laj pa̱banel que'xq'ue xcacuil xch'o̱l re ta̱xic. Ut que'xtz'i̱ba jun li hu ut que'xtakla reheb laj pa̱banel li cuanqueb aran. Que'xye reheb nak te'xc'ul chi sa sa' xch'o̱l. Ut nak quicuulac aran, laj Apolos quixtenk'aheb chi cha̱bil li ac xe'pa̱ban xban rusilal li Dios. 28 Ut quira̱tinaheb laj judío chi cau xch'o̱l chiruheb chixjunileb li tenamit. Ut quixch'olob xya̱lal chiruheb chi tz'akal nak li Jesús, a'an li Cristo, jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu.

Hechos 19

1 Nak laj Apolos cuan Corinto laj Pablo quinume' sa' eb li na'ajej toj quicuulac Efeso. Ut aran quixtauheb jun ch'u̱taleb laj pa̱banel. 2 Quixye reheb: —¿Ma quec'ul li Santil Musik'ej nak quexpa̱ban? chan laj Pablo reheb. Ut eb a'an que'xye: —Inc'a' nakanau nak cuan ta li Santil Musik'ej, chanqueb. 3 Ut laj Pablo quixye reheb: —¿Chanru nak quicubsi̱c e̱ha'? Eb a'an que'xye: —Li cubi ha' li xkac'ul, a'an li quixba̱nu laj Juan, chanqueb. 4 Laj Pablo quixye reheb: —Laj Juan quixcubsiheb xha' li que'xyot' xch'o̱l ut que'xjal xc'a'ux. Quixye reheb nak te'pa̱ba̱nk sa' xc'aba' li Jesucristo li tol-e̱lk mokon, chan. 5 Nak que'rabi a'an, que'xtz'a̱ma li cubi ha' ut quicubsi̱c xha'eb sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesús. 6 Laj Pablo quixq'ue li ruk' sa' xbe̱neb ut que'xc'ul li Santil Musik'ej. Que'a̱tinac sa' jalan a̱tinoba̱l ut que'xye resil li c'a'ru quic'utbesi̱c chiruheb xban li Dios. 7 Cuanqueb tana cablaju chi cui̱nk li que'pa̱ban sa' xya̱nkeb. Eb laj pa̱banel que'xtiquib xch'utubanquil ribeb chi lok'oni̱nc aran Efeso 8 Chiru oxib po laj Pablo quixch'olob li xya̱lal chiruheb laj Efeso chi ma̱c'a' xxiu sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quixyal xk'e xc'utbal chi tz'akal lix ya̱lal lix nimajcual cuanquilal li Dios. 9 Cuanqueb li que'xcacuubresi xch'o̱leb ut inc'a' que'raj pa̱ba̱nc. Que'oc chixmajecuanquil li evangelio chiruheb chixjunileb. Jo'can nak laj Pablo quixcanab xch'olobanquil li xya̱lal aran sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut quixc'ameb laj pa̱banel chirix. Rajlal cutan quixc'ut li xya̱lal chiruheb sa' li cab li natzoloc cui' jun li cui̱nk aj Tirano xc'aba'. 10 Cuib chihab quixba̱nu chi jo'ca'in. Ut chixjunileb li cuanqueb Asia, eb laj judío, jo'eb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío, que'rabi li ra̱tin li Ka̱cua' Jesús. 11 Ut li Ka̱cua' Dios quixq'ue xcuanquil laj Pablo chixba̱nunquil li sachba ch'o̱lej. 12 Usta ca'aj cui' lix t'icr ut lix sut laj Pablo neque'xq'ue sa' xbe̱neb li yaj, neque'q'uira. Ut neque'el li ma̱us aj musik'ej riq'uineb. 13 Cuanqueb aj judío neque'xye nak neque'xnau risinquileb li ma̱us aj musik'ej ut neque'xbeni ribeb chixba̱nunquil. Que'xyal xpatz'bal xc'aba' li Ka̱cua' Jesús sa' xbe̱neb li cuan ma̱us aj musik'ej riq'uineb ut que'xye: —Sa' xc'aba' li Jesús li naxjultica laj Pablo, tinye e̱re elenkex riq'uin li cui̱nk a'an, chanqueb. 14 Cuukubeb chi cui̱nk li yo̱queb chi ba̱nu̱nc re a'in. Ralaleb jun li cui̱nk aj judío, aj Esceva xc'aba'. A'an li xbe̱nil aj tij. 15 Sa' jun li cutan jun li ma̱us aj musik'ej quichak'oc ut quixye reheb: —Ninnau ani li Jesús, ut ninnau ajcui' ani laj Pablo. Ut la̱ex, ¿anihex? Ut ¿ani xq'uehoc e̱cuanquil chi isi̱nc ma̱us aj musik'ej? chan reheb. 16 Li cui̱nk li cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin, quixcut rib sa' xbe̱neb. A'an k'axal cui'chic cau rib chiruheb. Tacuasinbileb ut pejeleb chic li rak'eb nak que'e̱lelic sa' li cab a'an. 17 Chixjunileb li cuanqueb Efeso que'rabi resil li c'a'ru quic'ulman, jo' aj judío jo' eb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío. Quichal xxiuheb chixjunileb ut k'axal cui'chic que'xq'ue xlok'al li Ka̱cua' Jesús. 18 Ut nabaleb li que'pa̱ban que'chal ut que'xxo̱to lix ma̱queb chiru li Dios chiruheb chixjunileb li cuanqueb aran. 19 Nabaleb laj tu̱l que'chal ut que'xc'am chak lix huheb li nac'anjelac chiruheb re tu̱lac ut que'xc'at chiruheb chixjunileb li tenamit. Nak que'xbir rix lix tz'ak chixjunil li que'xc'at, qui-el laje̱b roxc'a̱l mil (50,000) chi tumin plata. 20 Ut li ra̱tin li Ka̱cua' yo̱ chi e̱lc resil yalak bar ut yo̱ ajcui' chi c'utu̱nc xcuanquil li Dios. 21 Nak ac xnume' chixjunil a'in, laj Pablo quixc'oxla xic toj Jerusalén, nak acak xbeni chak Macedonia ut Acaya. Quixye: —Nak acak xinnume' aran, tento ajcui' tinxic Roma chirilbaleb laj pa̱banel li cuanqueb aran, chan. 22 Jo'can nak quixtaklaheb Macedonia laj Timoteo ut laj Erasto, li neque'tenk'an re. Ut laj Pablo toj quicana aran Asia. Laj tenol ch'i̱ch' xic' que'rabi li c'a'ru quixye laj Pablo 23 Ut sa' eb li cutan a'an quiticla jun nimla ch'a'ajquilal xban nak nabaleb yo̱queb chixpa̱banquil li Dios. 24 Jun li cui̱nk aj tenol plata, aj Demetrio xc'aba'. A'an naxyi̱b riq'uin plata li coc' ochoch re lix Diana lix dioseb. Ut nabal li tumin neque'xc'ul li neque'trabajic rochben. 25 Quixch'utubeb chixjunileb li neque'c'anjelac chiru jo'queb ajcui' chixjunileb laj tenol plata ut quixye reheb: —La̱ex nequenau nak riq'uin li c'anjel a'in nakaba̱nu, nakac'ul nabal li katumin. 26 Ac e̱rabiom resil nak laj Pablo ac xtacchi'i nabaleb li cuanqueb aran Efeso jo' ajcui' sa' chixjunil li tenamit xcue̱nt Asia. Ac nequenau nak yo̱ chixyebal reheb nak moco dioseb ta li yal yi̱banbil xban cui̱nk. 27 Ma̱re anchal ta̱sachk li kac'anjel xban a'an. Ut ma̱re anchal ta̱tz'ekta̱na̱k ajcui' xlok'al li rochoch lix Diana li kalok'laj dios. Ma̱re ta̱sachk lix cuanquilal li kadios li neque'xlok'oni chixjunileb aran Asia, jo' ajcui' li cuanqueb sa' chixjunil li ruchich'och', chan laj Demetrio. 28 Ut eb li ch'utch'u̱queb aran c'ajo' nak que'josk'o' nak que'rabi li c'a'ru quixye. Que'xjap reheb chixyebal: —¡Nim xcuanquil lix Diana li kadios la̱o aj Efeso! chanqueb. 29 C'ajo' nak que'josk'o' li tenamit. Inc'a' chic jultiqueb re c'a'ru neque'xba̱nu. Jun xiquiqueb nak co̱eb chixsic'bal laj Gayo ut laj Aristarco li que'chal chak Macedonia rochben laj Pablo. Ut quelonbileb nak que'c'ame' toj sa' li na'ajej li neque'xch'utub cui' ribeb. 30 Ut laj Pablo quiraj raj xic chi a̱tinac riq'uineb li tenamit, abanan eb laj pa̱banel inc'a' que'xcanab chi xic. 31 Cuanqueb cuib oxib li rami̱g laj Pablo li neque'c'amoc be sa' li tenamit. A'aneb aj Roma. Eb a'an que'xtakla xyebal re laj Pablo nak inc'a' ta̱xic sa' li na'ajej li neque'xch'utub cui' ribeb li tenamit. 32 Chixjunileb li que'xch'utub ribeb aran yo̱queb chixjapbal reheb ut inc'a' chic jultiqueb re li c'a'ru neque'xye. Lix q'uialeb li tenamit inc'a' que'xnau c'a'ut nak que'xch'utub ribeb aran. 33 Ut que'risi sa' xya̱nkeb li tenamit laj Alejandro. A'an quixtaksi li ruk' re te'xcanab choki̱nc. Quiraj raj a̱tinac re xcolbal rib chiruheb li tenamit. 34 Nak que'ril nak a'an aj judío junaj xya̱b xcuxeb chixjunileb chixyebal: —¡Nim xcuanquil lix Diana li kadios la̱o aj Efeso! chanqueb. Ut ca'ch'in chic ma̱ cuib o̱r que'xjap reheb chixyebal a'an. 35 Nak ac xk'unbesiheb li tenamit laj tz'i̱b li nac'anjelac sa' po̱pol, quixye reheb: —La̱ex aj Efeso, ¿ma cuan ta bi' junak inc'a' naxnau nak li katenamit Efeso, a'an li nac'ac'alen re li rochoch lix Diana, li kalok'laj dios? Chixjunileb neque'xnau nak li jalam u̱ch a'an chalenak chak sa' choxa. 36 Li kadios inc'a' ta̱ru̱k xsachbal ru. Jo'can nak me̱q'ue e̱josk'il. C'oxlahomak rix chi us li c'a'ru te̱ba̱nu. 37 ¿C'a'ut nak xec'ameb chak li cui̱nk a'in arin? Eb a'an inc'a' yo̱queb chixmuxbal ru le̱ dios, chi moco yo̱queb ta chixmajecuanquil. 38 Cui ut laj Demetrio ut eb laj tenol ch'i̱ch' li neque'c'anjelac riq'uin cuan junak ani te'xjit, teto li po̱pol ut cuanqueb aj rakol a̱tin. Te'jitok aran re nak ta̱ru̱k ta̱yi̱ba̱k ru lix ch'a'ajquilaleb. 39 Cui ut te̱raj xc'u̱banquil junak c'a'ak re ru, takach'utub kib ut sa' xya̱lal takac'u̱b ru. 40 Anakcuan xiu xiu cuanco. Cui nocoe'xjit riq'uin li mululij ib yo̱co, ut cui eb laj Roma li neque'taklan sa' kabe̱n te'xpatz' ke c'a'ut nak yo̱co chixmululinquil kib, ma̱c'a' naru takacol cui' kib, chan. 41 Ut nak quirake' chixyebal a'in, quixchak'rabiheb li tenamit.

Hechos 20

1 Ut nak ac xnume' li mululij ib, laj Pablo quixbokeb laj pa̱banel riq'uin. Quixq'ueheb xna'leb, quixk'aluheb, quixchak'rabiheb ut co̱ Macedonia. 2 Nak ac xrula'aniheb li cuanqueb sa' li na'ajej Macedonia, ut nak ac xq'ueheb xna'leb chi cha̱bil, co̱ aran Grecia. 3 Oxib po quicuan aran Grecia ut xic raj re Siria chiru ha' nak quirabi resil nak eb laj judío te'xram sa' xbe. Jo'can nak co̱ cui'chic Macedonia. 4 Qui-ochbeni̱c toj Asia xbaneb laj Sópater li ralal laj Pirro, Berea xtenamit; laj Aristarco ut laj Segundo, Tesalónica xtenamiteb; ut laj Gayo, Derbe xtenamit; rochbeneb laj Timoteo, laj Tíquico ut laj Trófimo, Asia xtenamiteb. 5 Eb a'an co̱eb chi ubej ut aran Troas coe'roybeni. 6 La̱o toj kanumsi li nink'e nak nacua'e' li caxlan cua ma̱c'a' xch'amal. Chirix a'an co̱o aran Filipos chiru ha'. Nak ac xnume' o̱b cutan coxe'katau aran Troas, ut cocana cuukub cutan aran. 7 Ut sa' xbe̱n li cutan re li xama̱n, ch'utch'u̱queb laj pa̱banel chi cua'ac sa' comonil. Laj Pablo yo̱ chixtzolbaleb. Ac cuulajak naxic. Tuktu k'ojyi̱n toj yo̱ chi a̱tinac. 8 Cuanqueb nabal li xam lochlo̱queb sa' li na'ajej bar ch'utch'u̱co cui' toj sa' xbe̱n li cab. 9 Jun li sa̱j al, aj Eutico xc'aba', c'ojc'o sa' li ventana. Xban nak quinajto' k'ojyi̱n laj Pablo chi a̱tinac, quicube xcuara laj Eutico, ut quit'ane' chak sa' rox tasal li cab. Toj tak'a quinak. Ut camenak chic nak que'xcuaclesi. 10 Laj Pablo quicube tak'a, quixc'utzub rib sa' xbe̱n li al, quixk'alu ut quixye reheb: —Me̱q'ue e̱c'a'ux. Yo'yo, chan. 11 Quitake' cui'chic, quixjachi li caxlan cua, ut que'cua'ac. Ut qui-oc cui'chic chi a̱tinac. Ac xsake̱u chic nak quixcanab a̱tinac. Chirix a'an qui-el sa' xya̱nkeb ut co̱. 12 Ut li al yo'yo nak que'xc'am. Ut c'ajo' nak quisaho' sa' xch'o̱leb. 13 La̱o co̱o toj Asón chiru ha' chixc'ulbal laj Pablo. A'an co̱ chi ch'och'el xban nak jo'can quiraj. 14 Nak cocuulac Asón kanume'c'am laj Pablo ut co̱o Mitilene. 15 Sa' xcab li cutan co̱o chiru ha' ut cocuulac sa' xca'yaba̱l Quío. Jo' cuulajak chic co-el aran ut cocuulac aran Samos. Ut coxohila̱nk sa' li tenamit Trogilio. Toj sa' li cutan jun chic cocuulac Mileto. 16 Laj Pablo ac cuan sa' xch'o̱l nak inc'a' ta̱numek' Efeso re nak inc'a' ta̱ba̱yk Asia. Yo̱ chixse̱banquil rib xban nak ta̱raj cua̱nc sa' li nink'e Pentecostés aran Jerusalén. Laj Pablo quixchak'rabiheb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj pa̱banel aran Efeso 17 Nak toj cuan Mileto quixtakla chak xbokbaleb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj pa̱banel aran Efeso re te'xic riq'uin. 18 Ut nak que'cuulac riq'uin aran Mileto, quixye reheb: —La̱ex nequenau nak chalen cuoquic Asia sa' xya̱lal cuanquin sa' e̱ya̱nk. 19 Nak yo̱quin chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' quincubsi incuanquil ut quinya̱bac xban li raylal ut li yalec' li quichal sa' inbe̱n xbaneb laj judío. 20 La̱in xinch'olob chi tz'akal li xya̱lal che̱ru. Ma̱c'a' xinmuk che̱ru. Quinch'olob ban xya̱lal chiruheb li tenamit jo' ajcui' sa' eb li cab. 21 Yo̱quin chixjulticanquil chiruheb laj judío ut chiruheb li ma̱cua'eb aj judío, nak te'xyot' xch'o̱l ut te'xjal xc'a'ux chiru li Dios ut te'pa̱ba̱nk sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. 22 Anakcuan tenebanbil sa' inbe̱n xban li Santil Musik'ej xic Jerusalén. Ut inc'a' ninnau c'a'ru tinc'ul aran. 23 Ca'aj cui' ninnau nak li Santil Musik'ej quixc'ut chicuu nak sa' li junju̱nk chi tenamit tinnumek' cui', tinc'ul raylal ut tine'xq'ue sa' tz'alam. 24 Abanan la̱in ma̱c'a' ninxucua, chi moco ninra lin yu'am chok' cue injunes. Abanan nacuaj nak tinchoy lin c'anjel chi sa sa' inch'o̱l. Ut ninnau nak taklanbilin xban li Ka̱cua' Jesús chixyebal resil li evangelio li quixq'ue li Dios xban li rusilal. 25 La̱in xinch'olob chak xya̱lal lix nimajcual cuanquilal li Dios sa' e̱ya̱nk la̱ex. Ut ninnau ajcui' nak ma̱ jun chic e̱re la̱ex ta̱ilok cuu. 26 Jo'can nak anakcuan la̱in ninye e̱re nak la̱in ma̱c'a' inma̱c cui la̱ex inc'a' texcolek', 27 xban nak ac xinch'olob chi tz'akal re ru li na'leb li taklanbilin cui' xban li Dios. 28 Jo'can nak ilomak e̱rib chi us la̱ex ut ilomakeb laj pa̱banel li xe'q'uehe' cheril xban li Santil Musik'ej, li quixlok'eb riq'uin lix lok'laj quiq'uel. Cherilak laj pa̱banel jo' nak naril chi us lix carner li pastor. 29 La̱in ninnau nak tine̱lk sa' e̱ya̱nk, chanchanakeb laj xoj nak te'cha̱lk li jalaneb xna'leb chixpo'bal ru le̱ pa̱ba̱l. Eb a'an inc'a' te'ril xtok'oba̱l e̱ru. 30 Ut sa' e̱ya̱nk ajcui' la̱ex cua̱nkeb li te'oc chixyebal c'a'ak re ru inc'a' ya̱l re xk'unbesinquileb laj pa̱banel re te'xic chirixeb. 31 Yo'on cua̱nkex ut chijulticok' e̱re nak chiru oxib chihab, chi k'ek chi cutan yo̱quin chi ya̱bac ut inc'a' xinhilan chixch'olobanquil e̱na'leb che̱junju̱nkal. 32 Anakcuan ut ex herma̱n, texink'axtesi sa' ruk' li Dios ut li ra̱tin li quixq'ue chak e̱re xban lix rahom chitenk'a̱nk e̱re chi q'ui̱c sa' le̱ pa̱ba̱l. Ut a'an ajcui' ta̱q'uehok e̱na'aj sa' xya̱nkeb li sic'bileb ru xban li Dios. 33 La̱ex nequenau nak la̱in inc'a' xinrahi ru lix tumin jalan, chi moco lix biomal, chi moco li rak'eb. 34 Ut nequenau ajcui' nak la̱in xinc'anjelac riq'uin cuuk' re xsic'bal li c'a'ru cue jo' ajcui' li c'a'ru reheb li cuanqueb cuochben. 35 Riq'uin chixjunil li xinba̱nu, xinc'ut che̱ru chanru xtenk'anquileb li te'raj tenk'a̱c. Chijulticok' ke li quixye li Ka̱cua' Jesús: K'axal us li q'uehoc chiru li c'uluc, chan. 36 Ut nak quirake' chixyebal chixjunil a'in, laj Pablo quixcuik'ib rib ut qui-oc chi tijoc rochbeneb chixjunileb. 37 C'ajo' nak que'ya̱bac chixjunileb. Que'xk'alu laj Pablo ut que'rutz' ru. 38 C'ajo' xrahil que'rec'a nak que'rabi li a̱tin li quixye laj Pablo nak inc'a' chic te'ril ru. Ut nak co̱, coxe'xcanab chak chire li palau cuan cui' li jucub.

Hechos 21

1 Nak coe'xcanab laj pa̱banel chire ha', co-oc sa' li jucub ut co̱o toj Cos. Ut sa' xcab li cutan cocuulac Rodas. Chirix chic a'an, cocuulac Pátara. 2 Aran quikatau jun li jucub xic re Fenicia. Co-oc chi sa' ut co̱o. 3 Nak yo̱co chi xic Siria conume' sa' xjayal li tenamit Chipre, li nacana sa' katz'e. Chirix chic a'an cocuulac Tiro ut aran quicanaban i̱k li jucub. 4 Aran katauheb cuib oxib laj pa̱banel ut cocana cuukub cutan riq'uineb. Ut eb laj pa̱banel que'xye re laj Pablo nak quic'ute' chiruheb xban li Santil Musik'ej nak inc'a' ta̱xic Jerusalén. 5 Nak ac xnume' li cuukub cutan, co-el sa' li tenamit Tiro ut co̱o. Ut que'co̱eb laj pa̱banel chikacanabanquil rochbeneb li rixakil ut lix coc'aleb. Nak cocuulac chire li palau, cocuik'la ut co-oc chi tijoc. 6 Nak corake' chi tijoc, quikachak'rabiheb ut co̱o sa' li jucub. Ut eb a'an que'suk'i cui'chic sa' li rochocheb. 7 Nak cocuulac Tiro corake' chi be̱c chiru ha' ut co̱o sa' li tenamit Tolemaida. Quikaq'ue xsahil xch'o̱leb laj pa̱banel li cuanqueb aran ut cocana jun cutan riq'uineb. 8 Jo' cuulajak chic co̱o Cesarea. Nak cocuulac aran, co̱o sa' rochoch laj Felipe laj yehol resil li colba-ib. A'an jun reheb li cuukub li que'siq'ue' ruheb Jerusalén re te'xtenk'aheb li apóstol. 9 A'an cuan ca̱hib xrabin toj tuk' ixeb. Eb li xka'al a'an neque'yehoc ra̱tin profeta. 10 Ac cuan cutan kacuulajic aran Cesarea nak quicuulac jun profeta quichal chak Judea, aj Agabo xc'aba'. 11 Li cui̱nk a'an quicuulac chikilbal. Quixchap lix c'a̱mal xsa' laj Pablo. Quixbac' li ruk' ut li rok riq'uin. —Jo'ca'in xc'ut chicuu li Santil Musik'ej, chan. —Laj e̱chal re li c'a̱mal sa' a'in ta̱baq'uek' li ruk' ut li rok xbaneb laj judío aran Jerusalén ut ta̱k'axtesi̱k sa' ruk'eb li ma̱cua'eb aj judío, chan. 12 Nak quikabi li c'a'ru quixye, la̱o ut eb li cuanqueb aran quikatz'a̱ma chiru laj Pablo nak inc'a' ta̱xic Jerusalén. 13 Abanan laj Pablo quichak'oc ut quixye ke: —¿C'a'ut nak yo̱quex chi ya̱bac ut chixq'uebal xrahil inch'o̱l? La̱in cau inch'o̱l, moco ca'aj cui' ta re tinbaq'uek'. Re aj ban cui' nak tincamsi̱k aran Jerusalén sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesús, chan. 14 La̱o inc'a' coru chixjalbal ru lix c'a'ux laj Pablo. Jo'can nak ma̱c'a' chic kaye re. Chi-uxk ta jo' naraj li Ka̱cua', chanco. Laj Pablo co̱ Jerusalén chirilbal laj Jacobo li nac'amoc be chiruheb laj pa̱banel 15 Chirix chic a'an quikacauresi kib ut co̱o Jerusalén. 16 Cuanqueb aj pa̱banel aj Cesarea co̱eb chikix. Quikac'ameb sa' li rochoch laj Mnasón Chipre xtenamit. Ac najter aj pa̱banel. Ut aran cohilan. 17 Nak cocuulac Jerusalén, eb laj pa̱banel coe'xc'ul chi saheb sa' xch'o̱l. 18 Jo' cuulajak chic laj Pablo co̱ chirilbal laj Jacobo ut la̱o co̱o chirix. Ac ch'utch'u̱queb aran chixjunileb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. 19 Ut nak ac xq'ueheb xsahil xch'o̱l, laj Pablo quixserak'i reheb chixjunil li quixba̱nu li Dios sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío nak yo̱ chi c'anjelac sa' xya̱nkeb. 20 Nak que'rabi a'in que'xbantioxi chiru li Dios. Ut que'xye re laj Pablo: —La̱at nacacuil, at herma̱n, jarub mil eb laj judío ac xe'pa̱ban. Ut chixjunileb a'an neque'xq'ue xch'o̱l chixba̱nunquil li naxye li chak'rab. 21 Ac xe'rabi resil nak la̱at yo̱cat chixc'utbal chiruheb laj judío, li cuanqueb sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío, nak inc'a' te'xba̱nu li circuncisión reheb li ralal xc'ajol, chi moco te'xba̱nu li c'a'ru c'aynakeb xba̱nunquil laj judío. 22 ¿C'a'ru takaba̱nu? Anakcuan te'rabi resil nak la̱at cuancat arin. 23 Ba̱nu li c'a'ru yo̱co chixyebal a̱cue. Cuanqueb ca̱hib chi cui̱nk sa' kaya̱nk te'rakek' xba̱nunquil li c'a'ru que'xyechi'i chiru li Dios. 24 C'ameb li cui̱nk a'in cha̱cuix. A̱cuochbenakeb nak ta̱ba̱nu li c'a'ru tento xba̱nunquil xban nak ac xe'rake' xba̱nunquil li c'a'ru que'xyechi'i chiru li Dios. Ta̱ch'ajobresi a̱cuib la̱at ut ta̱q'ue chi besec' li rismaleb ut ta̱toj lix besbaleb. Chi jo'can te'xq'ue retal nak moco ya̱l ta li yo̱queb chixyebal cha̱cuix. Ba̱nu chi jo'can re nak te'xnau nak inc'a' yo̱cat chixk'etbal li chak'rab. 25 Ac xotz'i̱bac riq'uineb li que'pa̱ban sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío. Ac xkatakla xyebal reheb nak inc'a' tento te'xba̱nu li circuncisión. Li c'a'ru tento te'xba̱nu, a'an a'in: inc'a' naru te'xtzaca li tzacae̱mk mayejanbil chiruheb li yi̱banbil dios, chi moco te'xtzaca li quic', chi moco te'xtiu xtibel li yatz'bil xul. Ut inc'a' te'co'be̱tak te'yumbe̱tak, chanqueb re laj Pablo. 26 Cuulajak chic laj Pablo quixc'ameb li ca̱hib chi cui̱nk chirix. Ut quixch'ajobresi rib rochbeneb nak qui-oc sa' li templo chixyebal reheb c'a'ru cutanquil te'xq'ue lix mayej li junju̱nk re nak ta̱tz'aklok ru li xch'ajobresinquil ribeb li que'xba̱nu. Laj Pablo quichape' sa' li templo xbaneb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj Judío 27 Nak ac numec' re li cuukub cutan, cuanqueb laj judío que'chal chak Asia. Nak que'ril laj Pablo sa' li templo, que'josk'o' ut que'xtiquib jun li ch'a'ajquilal sa' li tenamit ut que'xchap laj Pablo. 28 Japjo̱queb re chixyebal: —Ex aj Israel, choe̱tenk'a. A'an a'in li cui̱nk li napo'oc xna'lebeb li tenamit yalak bar chixtz'ekta̱nanquil li katenamit, jo' ajcui' li chak'rab li quixq'ue ke laj Moisés. Ut naxtz'ekta̱na li templo a'in. Jo' cui' anchal xrocsiheb li ma̱cua'eb aj judío sa' li templo ut riq'uin a'an, xmux ru li Santil Na'ajej, chanqueb. 29 Que'xye a'an xban nak que'ril ru laj Trófimo aj Efeso chirochbeninquil sa' li tenamit. Sa' xch'o̱leb a'an nak laj Pablo qui-ocsin re laj Trófimo sa' li templo. 30 Jo'can nak k'axal cui'chic quichal xjosk'ileb li tenamit. Japjo̱queb re nak que'xchap laj Pablo ut quelonbil que'xba̱nu re, nak que'risi sa' li templo. Ut que'xtz'ap li oqueba̱l chi junpa̱t. Eb laj Roma que'xcol laj Pablo chiruheb laj judío 31 Oqueb raj re chixcamsinquil nak quiyehe' chak re li coronel nak chixjunil li tenamit Jerusalén yo̱queb chixmululinquil ribeb xbaneb xjosk'il. 32 Ut li coronel quixc'ameb nabal li soldado chirix jo' ajcui' li cuanqueb xcuanquil sa' xbe̱neb li soldado, ut co̱eb sa' a̱nil bar ch'utch'u̱queb cui' li tenamit. Nak li tenamit que'ril li coronel rochbeneb chak li soldado, que'xcanab xtacuasinquil laj Pablo. 33 Ut li coronel quixchap laj Pablo. Quixtakla xbac'bal riq'uin cuib chi cadena. Ut quixpatz' ani a'an ut c'a'ru xma̱c. 34 Ut li tenamit jalan jala̱nk yo̱queb chixyebal ut inc'a' nach'ola ru li c'a'ru yo̱queb chixyebal. Li coronel quiril nak inc'a' quixtau c'a'ru tz'akal xma̱c. Quixtakla xcanabanquil laj Pablo sa' li cuartel. 35 Nak que'cuulac cuan cui' li gradas, pakpo nak quic'ame' xbaneb li soldado xban nak li tenamit yo̱queb xjosk'il sa' xbe̱n ut inc'a' neque'xcanab chi numec'. 36 Li q'uila tenamit yo̱queb chi xic chirixeb ut japjo̱queb re chixyebal: —¡Camsihomak li cui̱nk a'an! chanqueb. Laj Pablo quia̱tinac re xcolbal rib 37 Nak ac oqueb re chirocsinquil sa' li cuartel laj Pablo, quixye re li coronel: —¿Ma ta̱ru̱k tatcua̱tina junpa̱tak?— Ut li coronel quixye: —Nacanau pe' a̱tinac sa' li a̱tinoba̱l griego. 38 ¿Ma ma̱cua' la̱at li cui̱nk laj Egipto li quitiquiban jun ch'a'ajquilal inc'a' mas najter? ¿Ma ma̱cua' la̱at catc'amoc reheb li ca̱hib mil chi cui̱nk aj camsinel sa' li chaki ch'och'? chan. 39 Quichak'oc laj Pablo ut quixye: —Inc'a'. La̱in aj judío. Yo'lajenakin sa' li tenamit Tarso li cuan xcue̱nt Cilicia. Na'no ru lin tenamit. Tintz'a̱ma cha̱cuu nak tina̱canab chira̱tinanquileb li tenamit, chan. 40 Ut nak quiq'uehe' xlese̱ns chi a̱tinac xban li coronel, laj Pablo quixakli sa' li gradas. Quixtaksi li ruk' re nak te'xcanab choki̱nc. Ut nak que'xcanab choki̱nc, laj Pablo qui-oc chi a̱tinac sa' ra̱tinoba̱leb laj judío ut quixye reheb:

Hechos 22

1 Ex cuas cui̱tz'in, ut la̱ex li nequexc'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío. Abihomak li tinye e̱re anakcuan re xcolbal cuib, chan. 2 Que'rabi nak yo̱ chira̱tinanquileb sa' ra̱tinoba̱leb. Que'xcanab choki̱nc ut que'rabi li c'a'ru quixye. Ut laj Pablo qui-oc chi a̱tinac. 3 —Relic chi ya̱l nak la̱in aj judío. Yo'lajenakin Tarso xcue̱nt Cilicia. Ut arin quinq'ui Jerusalén. Quintzol cuib riq'uin laj Gamaliel chirix li chak'rab li quiq'uehe' chak reheb li kaxe'to̱nil yucua'. Chi anchal inch'o̱l ninq'ue xlok'al li Dios jo' yo̱quex la̱ex anakcuan. 4 Xic' neque'cuil li neque'pa̱ban re li aq'uil na'leb a'in toj retal quinq'ueheb chi camsi̱c. Quinchapeb ut quinq'ueheb sa' tz'alam, jo' cui̱nk jo' ixk. 5 Li xbe̱nil aj tij, jo' ajcui' eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío, neque'xnau nak tz'akal ya̱l li yo̱quin chixyebal. Eb a'an que'xq'ue jun li hu cue retalil nak que'xq'ue inlese̱ns chixchapbaleb laj pa̱banel li cuanqueb Damasco, ut tinc'ameb chak chi pre̱xil arin Jerusalén re te'rahobtesi̱k. Laj Pablo quixserak'i reheb chanru nak quipa̱ban 6 Abanan nak ac cuulac cue Damasco, ca'ch'in na chic ma̱ cua'leb, ma̱c'a' sa' inch'o̱l nak quinixsut jun li chanchan xam k'axal saken quichal chak sa' choxa. 7 Quint'ane' chi ch'och' ut quicuabi jun xya̱b cux quixye cue, “At Saulo, at Saulo, ¿c'a'ut nak yo̱cat chinrahobtesinquil?” chan cue. 8 La̱in quinchak'oc ut quinye, “¿Anihat la̱at, Ka̱cua'?” chanquin. Ut a'an quixye cue, “La̱in li Jesús laj Nazaret li yo̱cat chixrahobtesinquil,” chan cue. 9 Li cuanqueb cuochben que'ril chi tz'akal li chanchan xam ut c'ajo' nak que'xucuac. Abanan inc'a' que'rabi li a̱tin li quiyehe' cue. 10 Quinpatz' re, “Ka̱cua', ¿c'a'ru ta̱cuaj tinba̱nu?” Ut li Ka̱cua' quixye cue, “Cuaclin. Ayu Damasco ut aran ta̱yehek' a̱cue chixjunil li c'a'ru tenebanbil sa' a̱be̱n re ta̱ba̱nu,” chan. 11 Ut la̱in inc'a' chic nin-iloc xban nak k'axal nalemtz'un li chanchan xam. Ch'ilonbilin aj chic xbaneb li cuanqueb cuochben nak co̱in toj Damasco. 12 Jun li cui̱nk aj Ananías xc'aba' quicuulac chicuilbal. Naxba̱nu jo' naxye li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. Cha̱bil neque'xye chirix li cui̱nk a'an chixjunileb laj judío li cuanqueb aran. 13 Nak quicuulac cuanquin cui', quixakli chinc'atk ut quixye cue, “At hermano Saulo, chat-ilok cui'chic,” chan cue. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an qui-iloc cui'chic li xnak' cuu ut quicuil ru laj Ananías. 14 Ut quixye cui'chic cue, “Li Dios li que'xlok'oni chak li kaxe'to̱nil yucua', a'an quisic'oc chak a̱cuu re nak ta̱nau ut ta̱ba̱nu li c'a'ru naraj a'an. A'an naraj nak ta̱cuil ru li jun li Ti̱c Xch'o̱l ut ta̱cuabi li c'a'ru tixye a̱cue. 15 La̱at ta̱ye reheb chixjunileb li c'a'ru xacuabi ut li c'a'ru xacuil. 16 ¿C'a'ut nak nacabay a̱cuib? Cuaclin. Li Dios tixcuy tixsach la̱ ma̱c nak ta̱ya̱ba lix c'aba'. Ut c'ul li cubi ha',” chan cue. 17 Chirix chic a'an, quinsuk'i cui'chic Jerusalén. Nak yo̱quin chi tijoc sa' li templo, quic'utbesi̱c chicuu jun li visión. 18 Ut quicuil li Ka̱cua' nak quixye cue, “Se̱ba a̱cuib. Elen chi junpa̱t arin Jerusalén xban nak arin Jerusalén inc'a' te'raj rabinquil li xya̱lal li ta̱ch'olob chiruheb chicuix la̱in,” chan cue. 19 La̱in quinye re, “At Ka̱cua', chixjunileb neque'xnau nak la̱in co̱in sa' li junju̱nk chi cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío chixchapbaleb laj pa̱banel re nak te'q'uehek' sa' tz'alam ut te'saq'uek'. 20 Nak que'xcamsi laj Esteban li quich'oloban li xya̱lal cha̱cuix, la̱in cuanquin ajcui' aran. Yo̱quin chirilbal ut quisaho' inch'o̱l riq'uin lix camic. Ut la̱in ajcui' quin-iloc re li rak'eb li que'camsin re,” chanquin re. 21 Ut li Ka̱cua' quixye cue, “Ayu xban nak la̱in tatintakla chi najt sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío,” chan cue, chan laj Pablo. 22 Ut nak li tenamit que'rabi nak ta̱xic riq'uineb li ma̱cua'eb aj judío, c'ajo' nak que'po'. Inc'a' chic que'xcuy rabinquil xban nak yo̱ xjosk'ileb. Ut japjo̱queb reheb chixyebal: —Camsihomak li cui̱nk a'in. Inc'a' us nak yo'yo̱k, chanqueb. 23 Yo̱queb chixjapbal reheb ut yo̱queb chixk'ichbal li rak' ut yo̱queb chixcutbal li poks sa' ik' xban xjosk'ileb. 24 Ut li coronel quixtaklaheb li soldado re te'xc'am sa' cuartel laj Pablo. Quixye reheb nak te'xsac' re nak tixye xya̱lal c'a'ut nak japjo̱queb reheb li tenamit chixyebal chi jo'can. 25 Nak ac xe'xbac', laj Pablo quixye re li capitán li cuan aran: —¿C'a'ru naxye li chak'rab? ¿Ma naru xsac'bal junak cui̱nk aj Roma chi toj ma̱ji' rakbil a̱tin sa' xbe̱n? chan. 26 Quisach xch'o̱l li capitán nak quirabi li c'a'ru quixye laj Pablo. Co̱ sa' a̱nil ut quixye re li coronel: —¿C'a'ru ta̱ba̱nu riq'uin li cui̱nk a'in? A'an tz'akal aj Roma, chan. 27 Ut quichal li coronel ut quixye re laj Pablo: —Ye cue li xya̱lal. ¿Ma la̱at aj Roma?— Ut laj Pablo quixye re: —La̱in.— 28 Quichak'oc li coronel ut quixye: —La̱in nabal li tumin xinq'ue re nak tinc'ulek' chok' aj Roma, chan. Ut laj Pablo quixye re: —A'ut la̱in chalen chak sa' inyo'lajic, la̱in ajcui' chak aj Roma, chan. 29 Jo'can nak que'xcanab laj Pablo xjunes. Inc'a' chic que'xrahobtesi. Jo'can ajcui' li coronel. Qui-oc xxiu nak quixnau nak laj Pablo a'an tz'akal aj Roma xban nak que'xbac' riq'uin cadena. Laj Pablo quic'ame' chiruheb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío 30 Jo' cuulajak chic li coronel quixtakla xhitbal lix bac'bal laj Pablo. Ut quixtakla xbokbaleb lix be̱nil aj tij ut eb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj Judío ut quixxakab laj Pablo chiruheb. Quiraj xtaubal xya̱lal chi tz'akal c'a'ru xma̱c laj Pablo nak yo̱ xjitbal xbaneb laj judío.

Hechos 23

1 Laj Pablo quixca'yaheb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío ut quixye reheb: —Ex cuech tenamitil, la̱in c'ojc'o inch'o̱l riq'uin li xinba̱nu chiru li Dios chalen toj sa' li cutan anakcuan, chan. 2 Laj Ananías li xyucua'il aj tij quixye reheb li cuanqueb chixc'atk laj Pablo nak te'xsac' sa' re. 3 Ut laj Pablo quixye re: —A' li Dios ta̱sac'ok a̱cue la̱at. Chanchanat jun li tz'ac bonbil ru. La̱at chunchu̱cat aran chi rakoc a̱tin sa' inbe̱n jo' naxye li chak'rab. Ut la̱at xak'et li chak'rab nak xatakla insac'bal, chan. 4 Eb li cuanqueb chixc'atk que'xye re: —La̱at yo̱cat chixhobbal li xyucua'il aj tij li nac'anjelac chiru li Dios, chanqueb. 5 Quichak'oc laj Pablo ut quixye reheb: —Ex cuech tenamitil, chine̱cuy, inc'a' ninnau nak a'an ta xyucua'il aj tij. Tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu naxye chi jo'ca'in: Inc'a' ta̱tz'ekta̱na li nataklan sa' le̱ tenamit. (Ex. 22:28) 6 Nak quixq'ue retal laj Pablo nak sa' xya̱nkeb li ch'utch'u̱queb aran cuanqueb aj saduceo ut cuanqueb ajcui' aj fariseo, quixye reheb chi cau xya̱b xcux: —La̱ex aj judío, cuech tenamitil, la̱in aj fariseo. Ut aj fariseo ajcui' inyucua'. Xban nak ninpa̱b nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak, jo'can nak yo̱ xrakbal a̱tin sa' inbe̱n la̱in, chan laj Pablo. 7 Ut nak quixye a'in, inc'a' chic junaj xc'a'uxeb laj fariseo ut eb laj saduceo ut que'oc chixcuech'inquil rib. 8 Eb laj saduceo inc'a' neque'xpa̱b nak neque'cuacli cui'chic chi yo'yo li camenak, chi moco neque'xpa̱b nak cuan ángel, chi moco neque'xpa̱b nak cuan Musik'ej. Abanan eb laj fariseo neque'xpa̱b chixjunil a' c'a'ak re ru a'in. 9 Ut neque'xejejnac chixcuech'inquil ribeb. Ut eb laj tz'i̱b xcomoneb laj fariseo yo̱queb chixcolbal rix laj Pablo. —Ma̱ jun ma̱c nakatau chirix li cui̱nk a'in. Ma̱re anchal junak musik'ej, ma̱re anchal junak ángel x-a̱tinan re. Inc'a' naru topletik riq'uin li Ka̱cua', chanqueb. 10 K'axal cui'chic que'xcuech'i ribeb. Quichal xxiu li coronel ut quixc'oxla nak ma̱re te'xpedasi laj Pablo. Quixbokeb li soldado ut quixtaklaheb chirisinquil laj Pablo chiruheb re te'xc'am cui'chic sa' li cuartel. 11 Chiru li k'ojyi̱n a'an li Ka̱cua' quixc'ut rib chiru laj Pablo ut quixye re: —Cauhak a̱ch'o̱l, at Pablo. Jo' nak xach'olob li ya̱l chicuix arin Jerusalén, jo'can ajcui' nak toxa̱ch'olob li ya̱l chicuix aran Roma, chan. Eb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj judío que'xc'u̱b ru chanru nak te'xcamsi laj Pablo 12 Cuulajak chic cuanqueb laj judío que'xch'utub ribeb ut que'xc'u̱b ru c'a'ru te'xba̱nu. Que'xye riq'uin juramento nak inc'a' te'cua'ak chi moco te'uc'ak cui inc'a' te'xcamsi laj Pablo. 13 Numenakeb na ca'c'a̱l chi cui̱nk li que'xc'u̱b ru xcamsinquil laj Pablo. 14 Que'co̱eb riq'uineb li xbe̱nil aj tij ut riq'uineb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío ut que'xye reheb: —La̱o xkac'u̱b kib ut xkaba̱nu li juramento nak inc'a' totzaca̱nk cui inc'a' takacamsi laj Pablo. 15 Jo'can nak la̱ex rochbeneb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío yehomak re li coronel nak tixtakla chak arin laj Pablo cuulaj. Ye re nak te̱raj te̱nau tz'akal xya̱lal chirix. La̱o ac xkacauresi kib re nak takacamsi nak toj ma̱ji' nac'ulun arin, chanqueb. 16 Ut lix yum li ranab laj Pablo quirabi li c'a'ru yo̱queb chixc'u̱banquil. Co̱ riq'uin laj Pablo sa' cuartel ut quixserak'i re li c'a'ru yo̱queb chixc'u̱banquil chirix. 17 Jo'can nak laj Pablo quixbok jun li capitán ut quixye re: —C'am li al a'in riq'uin li coronel xban nak cuan c'a'ru tixye re, chan. 18 Ut li capitán quixc'am li al riq'uin li coronel ut quixye: —Laj Pablo li pre̱x xinixbok ut xtz'a̱ma chicuu nak tinc'am chak a̱cuiq'uin li al a'in. Cuan c'a'ru tixye a̱cue, chan. 19 Ut li coronel quixchap chi ruk'. Quixc'am xjunes ut quixpatz' re: —¿C'a'ru ta̱cuaj xyebal cue? chan re. 20 Ut li al quixye: —Eb laj judío xe'xc'u̱b ribeb re xtz'a̱manquil cha̱cuu nak ta̱takla cuulaj laj Pablo re ta̱xic chiruheb li neque'taklan sa' li templo. Xe'xye nak toj cuan c'a' re ru te'raj te'xtau xya̱lal chirix. A'an moco ya̱l ta. Raylal ban te'raj xba̱nunquil re. 21 Ma̱ba̱nu c'a'ru te'xye xban nak numenak ca'c'a̱l chi cui̱nk te'ramok re sa' be re xcamsinquil. Eb a'an que'xc'u̱b rib. Que'xba̱nu li juramento ut que'xye nak inc'a' te'cua'ak chi moco te'uc'ak cui inc'a' te'xcamsi laj Pablo. Anakcuan yo̱queb chiroybeninquil c'a'ru ta̱ye la̱at, chan li al. 22 Ut li coronel quixchak'rabi li al ut quixye re nak ma̱ ani aj e tixye li c'a'ru quixye resil re. Laj Pablo quic'ame' chiru laj Félix li acuabej 23 Li Coronel quixtakla xc'ambal cuib li capitán ut quixye reheb nak te'xcauresi cuib ciento chi soldado, ut laje̱b xca̱c'a̱l li te'xic chirix cacua̱y ut cuib ciento li cuanqueb xla̱ns re te'xic toj Cesarea sa' bele̱b o̱r re k'ojyi̱n. 24 Ut quixye ajcui' nak te'xcauresi li cacua̱y li ta̱xic cui' laj Pablo. Te'ril chi us re nak ma̱c'a' tixc'ul nak te'xc'am riq'uin laj Félix li acuabej. 25 Ut quixtz'i̱ba ajcui' jun li hu re tixtakla chirixeb. Naxye chi jo'ca'in: 26 La̱in laj Claudio Lisias. Nintakla xsahil a̱ch'o̱l, at acuabej Félix. La̱at li k'axal nim a̱cuanquil. 27 Li cui̱nk a'in li yo̱quin chixtaklanquil a̱cuiq'uin quichape' xbaneb laj judío. Oqueb raj re chixcamsinquil nak quebintau ut quinmak' chiruheb la̱in cuochbeneb li soldado xban nak quinq'ue retal nak a'an tz'akal aj Roma. 28 Ut quicuaj raj xnaubal c'a'ru xma̱c nak yo̱queb chixchapbal. Jo'can nak quinc'am chiruheb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío. 29 La̱in quiq'ue retal nak yo̱queb chixjitbal yal xban lix chak'rabeb a'an. Ninnau nak ma̱c'a' xma̱c re te'xcamsi, chi moco re te'xq'ue sa' tz'alam. 30 Ut xcuabi ajcui' resil nak eb laj judío que'xc'u̱b ru chanru nak te'xcamsi. Jo'can nak quintakla chi junpa̱t a̱cuiq'uin. Xinye ajcui' reheb li yo̱queb chi jitoc chirix nak te'xye a̱cue c'a'ru xma̱c. Chacuil a̱cuib, chan re li acuabej sa' li hu li quixtakla laj Claudio. 31 Eb li soldado que'xc'am laj Pablo jo' quiyehe' reheb. Que'xc'am chi k'ek toj sa' li tenamit Antípatris. 32 Ut sa' li cutan jun chic eb li soldado li que'co̱eb chi rok que'suk'i cui'chic sa' li cuartel. Ut eb li cuanqueb chirix cacua̱y que'co̱eb riq'uin li acuabej chixcanabanquil laj Pablo. 33 Nak que'cuulac Cesarea, que'xk'axtesi li hu re li acuabej, ut que'xk'axtesi ajcui' laj Pablo. 34 Ut li acuabej nak quiril xsa' li hu, quixpatz' re laj Pablo bar xtenamit. Nak quirabi nak a'an aj Cilicia, quixye re: 35 —Cha̱lkeb cuan laj jitol a̱cue, tojo'nak takabi c'a'ru a̱ma̱c, chan re. Ut quixtakla laj Pablo sa' rochoch laj Herodes. Aran que'xtz'ap sa' jun li na'ajej ut que'xc'ac'ale re nak inc'a' ta̱e̱lelik.

Hechos 24

1 Nak ac xnume' chic o̱b cutan, quicuulac Cesarea laj Ananías li xyucua'il aj tij. Cuanqueb rochben cuib oxib li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío, ut cuan jun naa̱tinac chirixeb, aj Tértulo xc'aba'. Que'cuulac riq'uin li acuabej chixjitbal laj Pablo. 2 Nak quic'ame' laj Pablo, laj Tértulo qui-oc chixjitbal laj Pablo chiru laj Félix li acuabej ut quixye: —Ka̱cua' Félix, sa' a̱c'aba' la̱at cuanco sa' tuktu̱quil usilal. Xban nak cha̱bil nacattaklan sa' kabe̱n, jo'can nak yo̱co chi usa̱c sa' li katenamit. 3 Riq'uin a'in nasaho' kach'o̱l chikajunilo yalak bar sa' li na'ajej a'in. Ut nakabantioxi cha̱cuu, at acuabej Félix. 4 Nintz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱ba̱nu usilal ke. Ta̱cuabi taxak li oc ke chixtz'a̱manquil cha̱cuu. Junpa̱t ajcui' tatkach'i'ch'i'i. 5 La̱o xkaq'ue retal nak li cui̱nk a'in k'axal yibru xna'leb. Naxtiquib ra xi̱c' sa' xya̱nkeb chixjunileb laj judío sa' chixjunil li ruchich'och'. Ut a'an najolomin re li jun ch'u̱tal aj Nazareno neque'xye re. 6 Quiraj raj xmuxbal ru li katemplo. Jo'can nak xkachap, ut quikaj raj xrakbal a̱tin sa' xbe̱n jo' naxye li kachak'rab. 7 Abanan laj Lisias li coronel qui-oquen chirix ut sa' josk'il quixmak' chiku. 8 A'an quixye nak laj jitol re tento te'cha̱lk a̱cuiq'uin. Ta̱ru̱k ajcui' ta̱patz' re a'an re ta̱nau chi tz'akal li c'a'ru yo̱co chixjitbal cui', chan. 9 Ut eb laj judío li que'cuulac rochben, que'xye nak ya̱l li yo̱ chixyebal laj Tértulo. 10 Ut li acuabej quixbok laj Pablo ut quixye re nak ta̱a̱tinak. Ut laj Pablo quixye: —La̱in ninnau nak nabal chihab a̱cuoquic chok' aj rakol a̱tin sa' li tenamit a'in. Jo'can nak chi ma̱c'a' inc'a'ux tinye li c'a'ru tincol cui' cuib. 11 La̱at naru tattz'ilok a̱tin chirix li tinye. Cablaju cutan anakcuan inc'ulunic chi tijoc aran Jerusalén. 12 La̱in inc'a' yo̱quin chixyo'obanquil ra xi̱c' sa' xya̱nkeb li tenamit. Ma̱ ani nintacchi'i, chi moco sa' li templo, chi moco sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, chi moco sa' li tenamit. 13 Ut eb laj jitol cue inc'a' naru neque'xye nak ya̱l li c'a'ru yo̱queb chixyebal xban nak ma̱c'a' junak retalil naru naxc'ut nak ya̱l. 14 La̱in tinye xya̱lal a̱cue. Ninlok'oni li Dios li que'xlok'oni chak li kaxe'to̱nil yucua'. Ninpa̱b li evangelio li neque'xye nak moco ya̱l ta. Ninpa̱b chixjunil li tz'i̱banbil sa' li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés, jo' ajcui' li que'xtz'i̱ba li profetas. 15 La̱in cau inch'o̱l chixpa̱banquil li Dios jo' neque'xba̱nu li yo̱queb chi jitoc cue. La̱in ninpa̱b ajcui' nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak, jo' li ti̱queb xch'o̱l jo' ajcui' li inc'a' ti̱queb xch'o̱l. 16 Jo'can nak ninq'ue inch'o̱l chixba̱nunquil li us re nak ma̱c'a'ak inma̱c chiru li Dios chi moco chiruheb li cuas cui̱tz'in. 17 Q'uila chihab ma̱ anihin sa' lin tenamit Jerusalén. Jo'can nak xinsuk'i chi mayejac chiru li Dios ut re xq'uebal ca'ch'inak lix tenk'anquileb li neba' li cuanqueb aran. 18 A'an a'in li yo̱quin chixba̱nunquil nak quine'xtau sa' li templo laj judío li que'chal chak Asia. Toje' xinrake' xba̱nunquil li c'a'ru quinyechi'i chiru li Dios. Ac xinba̱nu li naba̱numan re xsantobresinquil cuib. Moco nocotububnac ta chi moco yo̱co ta chi yo'oba̱nc ch'a'ajquilal. 19 Eb laj judío li que'chal chak Asia, a'aneb raj li xe'chal arin chinjitbal cha̱cuu cui cuan ta c'a'ru tine'xjit cui'. 20 Xyehakeb anakcuan cha̱cuu li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío li cuanqueb arin cui cuan c'a'ru inc'a' us xinba̱nu nak quine'xc'am chiruheb laj rakol a̱tin. 21 Ca'aj cui' a'in lin ma̱c chiruheb: Nak xakxo̱quin chiruheb, quinye chi cau xya̱b incux nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak. Sa' xc'aba' a'an nak oc e̱re chixrakbal a̱tin sa' inbe̱n, chanquin reheb, chan laj Pablo. 22 Laj Félix ac rabiom resil li pa̱ba̱l a'an. Yal re xbaybaleb nak quixye: —C'ulu̱nk cuan laj Lisias ut tinchoy xtz'ilbal rix li yo̱quex chixyebal, chan. 23 Ut quixtakla cui'chic laj Pablo sa' li na'ajej li tz'aptz'o cui' xbaneb. Ut quixtakla ajcui' xyebal re li capitán nak tixq'ue xlese̱ns chira̱tinanquileb lix comon li jo' q'uial te'raj cha̱lc chirula'aninquil ut chixq'uebal c'a'ru re. 24 Inc'a' chic q'uila cutan chirix a'in nak quicuulac cui'chic laj Félix rochben lix Drusila li rixakil. Li ixk a'an aj judío. Laj Félix quixbok laj Pablo riq'uin re nak tixch'olob chiru chanru xpa̱banquil li Ka̱cua' Jesucristo. 25 Ut nak laj Pablo yo̱ chixch'olobanquil lix ya̱lal li ti̱quilal, li cuyuc ib, ut li rakba a̱tin cha̱lel, quichal xxiu laj Félix. Quixye re laj Pablo. —Anakcuan ayu. Nak tixq'ue rib chicuu tintakla cui'chic a̱bokbal, chan. 26 Sa' xch'o̱l laj Félix nak ta̱tumina̱k ru xban laj Pablo re ta̱isi̱k sa' tz'alam. Jo'can nak nabal sut quixtakla xbokbal ut quia̱tinac riq'uin. 27 Xban nak quiraj nak us ta̱cana̱k riq'uineb laj judío, jo'can nak quixcanab chi pre̱xil laj Pablo. Nak ac xnume' cuib chihab, laj Félix qui-el chok' acuabej ut qui-oc laj Porcio Festo chok' re̱kaj.

Hechos 25

1 Oxib cutan chic roquic chok' acuabej laj Festo, nak qui-el Cesarea ut co̱ toj Jerusalén. 2 Ut que'cuulac riq'uin laj Festo eb li xbe̱nil aj tij ut eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío re xjitbal laj Pablo. 3 Que'xtz'a̱ma chiru laj Festo nak tixba̱nu li usilal, tixtakla cui'chic Jerusalén laj Pablo xban nak que'xc'oxla xrambal sa' be re xcamsinquil. 4 Quichak'oc laj Festo ut quixye reheb: —Laj Pablo ac cuan chi pre̱xil aran Cesarea ut c'ac'alenbil chi us. Ut chi se̱b tinxic la̱in aran, chan. 5 Ut quixye ajcui' reheb: —Eb laj c'amol be sa' e̱ya̱nk te'xic chicuix. Cui cuan xma̱c li cui̱nk a'in, che'xjitak, chan reheb. 6 Quicuan tana chic cuakxakibak malaj ut laje̱bak cutan chic sa' xya̱nkeb ut quisuk'i Cesarea. Sa' xcab li cutan nak quic'ojla sa' li na'ajej li narakoc cui' a̱tin, quixtakla xc'ambal laj Pablo riq'uin. 7 Nak quicuulac, quisute' xbaneb laj judío li que'chal Jerusalén. Junes raylal que'xye chirix laj Pablo nak que'xjit. Abanan inc'a' qui-el chi ya̱l li c'a'ru que'xye xban nak ma̱c'a' junak c'a'ru tixc'ut nak ya̱l li yo̱queb chixyebal. 8 Ut laj Pablo qui-oc cui'chic chi a̱tinac re xcolbal rib chiruheb ut quixye: —Chi moco lix chak'rabeb laj judío chi moco lix templo li Ka̱cua' quinsach xcuanquil. Chi moco cuan ta junak ma̱c xinba̱nu chiru li acuabej César, chan. 9 Laj Festo quiraj nak us ta̱cana̱k riq'uineb laj judío. Jo'can nak quixye re laj Pablo: —¿Ma ta̱cuaj xic toj Jerusalén ut aran ta̱rakma̱nk a̱tin sa' a̱be̱n chicuu? chan re. 10 Laj Pablo quixye: —Cuanquin chiru li rakba a̱tin li cuan sa' xcue̱nt li acuabej César. Jo'can nak arin ajcui' ta̱rakek' a̱tin sa' inbe̱n. Ac nacanau ajcui' la̱at nak ma̱c'a' inma̱c chiruheb laj judío. 11 Cui ut cuan junak ma̱c xinba̱nu re nak tento tine'xcamsi, chine'xcamsihak. La̱in inc'a' ninxucua li ca̱mc. Abanan cui inc'a' ya̱l li yo̱queb chixyebal chicuix, ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱k'axtesi̱nk cue sa' ruk'eb a'an. La̱in tintz'a̱ma nak li acuabej César li k'axal nim xcuanquil ta̱rakok a̱tin sa' inbe̱n, chan laj Pablo. 12 Ut laj Festo quia̱tinac riq'uineb laj q'uehol na'leb. Tojo'nak quixye re laj Pablo: —Cui li acuabej César ta̱cuaj ta̱rakok a̱tin sa' a̱be̱n, naru ajcui' tatintakla riq'uin, chan. Laj Festo quixserak'i re li rey Agripa li c'a'ru yo̱ chixc'ulbal laj Pablo 13 Ac xnume' na chic cuib oxib cutan nak li rey Agripa ut lix Berenice li ranab que'cuulac Cesarea chirula'aninquil laj Festo. 14 Ac cuan cutan xcuulajiqueb aran, nak laj Festo quixch'olob chiru li rey li yo̱ chixc'ulbal laj Pablo: —Jun li cui̱nk quicanaba̱c chi pre̱xil xban laj Félix, chan re. 15 Ut nak quincuulac Jerusalén que'chal cuiq'uin lix be̱nil aj tij ut eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío. Que'xtz'a̱ma chicuu nak tinrak a̱tin sa' xbe̱n ut tinteneb ca̱mc sa' xbe̱n. 16 Abanan la̱in quinye reheb nak eb laj Roma moco c'aynakeb ta chixtenebanquil ca̱mc sa' xbe̱n junak cui̱nk yal chi jo'can. Tento nak cua̱nk chiruheb laj jitol re, re nak tixcol rib a' yal c'a'ru ta̱jitek' cui'. 17 Nak que'c'ulun arin eb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj judío, inc'a' quinbay. Sa' li cutan jun chic ticto co̱in sa' li na'ajej li ninrakoc cui' a̱tin. Ut quintakla xc'ambal laj Pablo. 18 Sa' inch'o̱l la̱in nak k'axal nim li ma̱c quixba̱nu. Abanan nak que'c'ulun arin li yo̱queb chi jitoc re, inc'a' que'jitoc chirix jo' quinc'oxla. 19 Li c'a'ru yo̱queb cui' chixjitbal, a'an chirix lix pa̱ba̱leb, ut chirix jun li cui̱nk Jesús xc'aba', ac camenak ut laj Pablo naxye nak yo'yo. 20 La̱in inc'a' xinnau c'a'ru tinba̱nu riq'uin li ch'a'ajquilal a'in. Jo'can nak xinpatz' re laj Pablo ma ta̱raj xic Jerusalén ut aran ta̱rakma̱nk a̱tin sa' xbe̱n. 21 Ut laj Pablo quixtz'a̱ma chicuu nak ta̱roybeni re nak laj César li acuabej li k'axal nim xcuanquil ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱n. Jo'can nak xintakla cui'chic xtz'apbal sa' tz'alam toj ta̱cuulak xk'ehil nak tintakla riq'uin li acuabej César, chan laj Festo. 22 Ut li rey Agripa quixye re laj Festo: —La̱in nacuaj raj rabinquil li c'a'ru naxye li cui̱nk a'an, chan. Ut laj Festo quixye re: —Cuulaj ajcui' naru ta̱cuabi, chan. 23 Cuulajak chic que'oc sa' li na'ajej li neque'rakoc cui' a̱tin li rey Agripa rochben lix Berenice. K'axal cha̱bil xtikibanquileb. Rochbeneb li coronel ut eb li ni̱nkeb xcuanquil sa' li tenamit. Ut laj Festo quixtakla xc'ambal laj Pablo. 24 Quixye: —At rey Agripa ut chixjunilex li ch'utch'u̱quex arin, cue' li cui̱nk li yo̱queb chixjitbal chixjunileb laj judío li cuanqueb arin Cesarea jo'queb ajcui' li cuanqueb Jerusalén. Neque'xjap re chixtz'a̱manquil chicuu nak ta̱camsi̱k. 25 Abanan nak xin-oc chi rakoc a̱tin sa' xbe̱n xinq'ue retal nak ma̱c'a' xma̱c re ta̱camsi̱k. A'an xtz'a̱ma nak li acuabej César ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱n. Jo'can nak xinye nak tento ta̱xic Roma riq'uin li acuabej. 26 ¿C'a' ta cui' ru tintakla xyebal re li acuabej chirix li cui̱nk a'in? Jo'can nak xinc'am chak che̱ru la̱ex ut cha̱cuu la̱at, at rey Agripa, re nak te̱tz'il a̱tin chirix. Ma̱re chi jo'can cuan c'a'ru tintakla xyebal chirix. 27 Ninnau nak moco us ta xtaklanquil junak pre̱x chi inc'a' ta̱takla̱k xyebal c'a'ru xma̱c, chan laj Festo.

Hechos 26

1 Li rey Agripa quixye re laj Pablo: —Anakcuan naru tat-a̱tinak re ta̱col a̱cuib, chan. Ut laj Pablo quixtaksi li ruk' ut qui-oc chi a̱tinac re tixcol rib. 2 Quixye: —At rey Agripa, nasaho' sa' inch'o̱l nak ta̱ru̱k tina̱tinak a̱cuiq'uin re tincol cuib chiruheb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj judío li yo̱queb chi jitoc cue. 3 K'axal cui'chic us xban nak la̱at nacanau chixjunil li c'a'ru c'aynakeb xba̱nunquil eb laj judío ut nacanau chanru lix na'lebeb. Jo'can ut nak nintz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱cuy rabinquil li c'a'ru oc cue xyebal. 4 Chixjunileb laj judío neque'xnau chanru lin yu'am nak xincuan chak sa' lin tenamit chalen chak sa' insa̱jilal ut toj anakcuan. Jo'can ajcui' aran Jerusalén neque'xnau cuu. 5 Eb a'an neque'xnau cuu chalen chak sa' inca'ch'inal. Cui te'raj, ta̱ru̱k te'xch'olob xya̱lal chicuix. La̱in aj fariseo xcomoneb li neque'xq'ue xch'o̱l chixba̱nunquil chixjunil li naxye sa' li chak'rab jo' naraj li kapa̱ba̱l. 6 Ut anakcuan la̱ex yo̱quex chi rakoc a̱tin sa' inbe̱n yal xban nak yo̱quin chiroybeninquil li quixyechi'i chak li Dios junxilaj reheb li kaxe'to̱nil yucua'. 7 Li cablaju xte̱paleb laj Israel yo̱queb chiroybeninquil nak te'xc'ul li yechi'inbil chak reheb xban li Dios. Chi k'ek chi cutan neque'xlok'oni li Dios. At rey Agripa, xban xyo'oninquil a'an nak yo̱queb chinjitbal eb laj judío. 8 ¿C'a'ut nak la̱ex inc'a' nequepa̱b nak li Dios tixcuaclesiheb cui'chic chi yo'yo li camenak? 9 Ya̱l nak junxil la̱in xinc'oxla nak us xrahobtesinquileb li neque'xpa̱b li Jesús aj Nazaret. 10 La̱in quinq'ueheb chi tz'apec' sa' tz'alam nabaleb laj pa̱banel. Ut q'uebil incuanquil chixba̱nunquil a'an xbaneb li xbe̱nil aj tij. Ut nak neque'camsi̱c laj pa̱banel, la̱in quin-oquen ajcui' chirixeb re te'camsi̱k. A'in quilajinba̱nu aran Jerusalén. 11 Nabal sut quintakla xsac'baleb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quinpuersiheb chixmajecuanquil xc'aba' li Jesús. Xban nak c'ajo' injosk'il sa' xbe̱neb, quebinta̱ke yalak bar sa' eb li jalanil tenamit re xba̱nunquil raylal reheb. 12 A'in yo̱quin chixba̱nunquil nak co̱in Damasco. Q'uebil incuanquil ut taklanbilin xbaneb li xbe̱nil aj tij. 13 Chacuabi at rey, li yo̱quin xyebal. Cua'leb re cutan nak quinixsut jun li chanchan xam sa' be. Li xam a'an quichal chak sa' choxa. Nalemtz'un. Naxk'ax ru nak nalemtz'un ru li sak'e. Quinixsut la̱in ut que'sute' ajcui' li yo̱queb chi xic chicuix. 14 Nak cot'ane' chikajunil chiru ch'och', quicuabi jun xya̱b cux yo̱ chi a̱tinac cuiq'uin. Quixye cue sa' ra̱tinoba̱leb laj judío, “At Saulo, at Saulo, ¿c'a'ut nak yo̱cat chinrahobtesinquil? Yo̱cat chixtacuasinquil a̱cuib a̱junes jo' naxba̱nu li bo̱yx li inc'a' na-abin chiru laj e̱chal re nak yo̱ chixberesinquil,” chan cue. 15 Ut la̱in quinye re, “¿Anihat la̱at, Ka̱cua'?” Ut li Ka̱cua' quixye cue, “La̱in li Jesús li yo̱cat chinrahobtesinquil. 16 Anakcuan ut cuaclin. La̱in xinc'utbesi cuib cha̱cuu re nak tatinxakab chok' aj c'anjel chicuu. La̱at tatch'oloba̱nk xya̱lal li c'a'ak re ru xacuil jo' ajcui' li c'a'ak re ru toj tinc'utbesi cha̱cuu. 17 La̱in tincolok a̱cue chiruheb li xic' neque'iloc a̱cue, jo' eb laj judío, jo' eb li ma̱cua'eb aj judío, ut tatintakla anakcuan sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío. 18 Chanchan nak ta̱teo̱nk li xnak' ruheb nak ta̱ch'olob li xya̱lal chiruheb. Chanchan nak te'e̱lk sa' li k'ojyi̱n ut te'oc sa' cutan nak te'xtau ru li xya̱lal. Te'e̱lk rubel xcuanquil laj tza ut te'oc rubel xcuanquil li Dios. Riq'uin inpa̱banquil la̱in, ta̱cuyek' ta̱sachek' lix ma̱queb, ut ta̱cua̱nk xna'ajeb sa' xya̱nkeb li sic'bileb ru xban li Dios,” chan cue li Ka̱cua'. 19 Jo'can ut nak inc'a' xink'etk'eti cuib chiru li quixc'utbesi rib chicuu li quichal chak sa' choxa, at rey Agripa. 20 Ut xbe̱n cua quinch'olob xya̱lal chiruheb li cuanqueb Damasco ut Jerusalén. Chirix a'an quinch'olob xya̱lal chiruheb laj judío li cuanqueb Judea, jo' ajcui' chiruheb li ma̱cua'eb aj judío. Quinye reheb nak tento te'yot'ek' xch'o̱leb te'xjal xc'a'uxeb ut te'xk'axtesi ribeb re li Dios ut te'xba̱nu li us jo' xc'ulubeb li ac xe'pa̱ban. 21 Sa' xc'aba' a'an nak quine'xchap eb laj judío sa' li templo ut que'raj raj incamsinquil. 22 Abanan la̱in tenk'anbilin xban li Dios toj chalen anakcuan. Yo̱quin chixch'olobanquil li ya̱l chirix li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk. Ninch'olob xya̱lal chiruheb chixjunileb, li cuanqueb xcuanquil jo' ajcui' li ma̱c'a'eb xcuanquil. Ma̱c'a' junak aq'uil na'leb yo̱quin chixyebal. Li yo̱quin chixyebal, a'an ajcui' li que'xch'olob xya̱lal eb li profeta ut laj Moisés. 23 Que'xye nak tento ta̱camsi̱k li Cristo, laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios, abanan a'an li xbe̱n li ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak ut tixch'olob xya̱lal li evangelio reheb laj judío jo'queb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío, chan laj Pablo. 24 Nak laj Pablo yo̱ chi a̱tinac chi jo'can re xcolbal rib, laj Festo quixjap re chixyebal: —Lo̱c a̱cuu la̱at, Pablo. K'axal nabal li tzoloc xaba̱nu ut a'an yo̱ chi lo̱cobresi̱nc a̱cuu, chan. 25 Ut laj Pablo quixye re: —At Festo, k'axal nim a̱cuanquil. La̱in moco lo̱c ta cuu. Li c'a'ru yo̱quin chixyebal a̱cue, a'an tz'akal ya̱l. 26 Li rey Agripa naxnau chixjunil li c'a'ak re ru a'in. Jo'can nak yo̱quin chi a̱tinac chiru chi ma̱c'a' inxiu. A'an naxnau chixjunil a'in xban nak moco quic'ulman ta chi mukmu, chan. 27 Ut laj Pablo quixye re li rey Agripa: —At rey Agripa, ¿ma nacapa̱b li c'a'ru que'xtz'i̱ba li profeta? La̱in ninnau nak nacapa̱b, chan laj Pablo. 28 Li rey Agripa quichak'oc ut quixye re: —Riq'uin li c'a'ru xaye xak'unobresin inch'o̱l. Ca'ch'in chic ma̱ xinpa̱ban a̱ban, chan. 29 Ut laj Pablo quixye: —Xq'ue taxak a̱cue li Dios nak tatpa̱ba̱nk la̱at jo' eb ajcui' chixjunileb li yo̱queb chi abi̱nc cue anakcuan. Usta ch'a'aj che̱ru, usta inc'a', texpa̱ba̱nk taxak jo' nak xinpa̱ban la̱in, abanan inc'a' raj texbaq'uek' riq'uin cadena, jo' nak bac'bo̱quin la̱in, chan. 30 Ut nak quirake' chixyebal li a̱tin a'in, que'cuacli li rey ut lix Berenice jo' ajcui' laj Festo ut eb li que'c'ojla chixc'atk. 31 Ut nak yo̱queb chi e̱lc sa' li na'ajej a'an, que'xye chi ribileb rib: —Li cui̱nk a'in ma̱c'a' xma̱c. Ma̱c'a' junak ma̱c xba̱nu re ta̱camsi̱k chi moco re cua̱nk sa' tz'alam, chanqueb. 32 Ut laj Agripa quixye re laj Festo: —Ta̱ru̱k raj rach'abanquil li cui̱nk a'in cui ta inc'a' xtz'a̱ma nak ta̱rakok a̱tin li acuabej César sa' xbe̱n, chan li rey Agripa.

Hechos 27

1 Nak quich'ola li kaxiquic chiru ha' toj Italia, laj Pablo rochbeneb li jun ch'ol chic li cuanqueb chi pre̱xil, que'k'axtesi̱c sa' ruk' jun li capitán aj Julio xc'aba'. A'an xcomoneb li jun ch'u̱tal chi soldado re li acuabej César. 2 Co-oc sa' jun li jucub li quichal chak sa' li tenamit Adramitio. Li jucub a'an ac xic re. Co̱o kochben laj Aristarco li quichal chak Tesalónica xcue̱nt Macedonia. Li jucub ta̱numek' chixc'atk eb li na'ajej xcue̱nt Asia. 3 Ut sa' li cutan jun chic cocuulac Sidón. Laj Julio quixba̱nu usilal re laj Pablo. Quixcanab chi xic riq'uineb laj pa̱banel li cuanqueb aran re nak ta̱tenk'a̱k xbaneb. 4 Co-el aran Sidón sa' li jucub. Nak yo̱co chi xic, coxonumek' nach' riq'uin Chipre xban nak chiku yo̱ chi cha̱lc li ik'. 5 Conume' jun pac'al li palau cuan cui' li tenamit Cilicia ut Panfilia. Ut cocuulac sa' li tenamit Mira li cuan sa' xcue̱nt Licia. 6 Aran quixtau jun li jucub li capitán re Alejandría. Ac xic re Italia ut corocsi sa' li jucub a'an re toxic. 7 Nabal cutan cobe̱c chiru ha' chi timil. Ra sa nak cocuulac sa' xjayal li tenamit Gnido. Xban nak k'axal cau li ik', jo'can nak quikajal kabe. Conume' cuan cui' li tenamit Salmón ut co̱o sa' li na'ajej Creta li sutsu sa' ha'. 8 K'axal ch'a'aj ut k'axal timil cocuulac sa' jun li tenamit “Cha̱bil Oqueba̱l” neque'xye re. Nach' riq'uin a'an cuan li tenamit Lasea. 9 Nabal cutan cobay sa' li na'ajej a'an ut xiu xiu chic li xic chiru ha' xban nak cuulac re li habalk'e. Jo'can nak laj Pablo qui-oc chixq'uebal xna'lebeb laj ch'e'ol jucub. 10 Quixye reheb: —Ex cuas cui̱tz'in, yo̱quin chixq'uebal retal nak li xic chiru ha' k'axal ch'a'aj. Nabal li raylal takac'ul chi jo'ca'in. Moco ca'aj cui' ta xiu xiu re li jucub ut li ri̱k. Xiu xiu aj ban cui' chok' ke la̱o, chan laj Pablo. 11 Abanan li capitán inc'a' quixq'ue xcuanquil li c'a'ru quixye laj Pablo. A' ban chic li c'a'ru que'xye laj e̱chal re li jucub ut laj ch'e'ol re, a'an chic li que'xba̱nu. 12 Ut xban nak ma̱c'a' junak na'ajej bar ta̱ru̱k te'xnumsi cui' li habalk'e chi sa sa' xch'o̱leb, li xq'uialeb que'xye nak us li e̱lc aran cui ta̱ru̱k te'cuulak Fenice re te'xnumsi li habalk'e aran. A'an jun li tenamit xcue̱nt Creta. Sa' li na'ajej a'an cuan cuib li oqueba̱l re li jucub. Jun nacana sa' li suroeste ut li jun chic nacana sa' li noroeste. Li cak-sut-ik' li quixq'ue nak yo̱queb chi numec' sa' li palau 13 Nak ac yo̱ li ik' li nachal sa' li sur, que'xc'oxla nak naru te'xic. Jo'can nak que'xtiquib xic. Yo̱queb chi xic chire li palau nach' riq'uin li na'ajej Creta. 14 Junpa̱t na chic nak quichal jun cacuil ik'. Lix cau ok li ha' yo̱ chixsac'bal rib chiru li jucub. Euroclidón xc'aba' li ik' a'an li nachal chak sa' li noroeste. 15 Inc'a' chic que'xcuy xmetz'e̱u li cacuil ik' laj ch'e'ol re li jucub. Jo'can nak quikacanab kib re toxc'am. Ut li jucub quic'ame' xban li ik'. 16 Cocuulac cuan cui' jun si̱ril li ch'och' Clauda xc'aba' sutsu sa' ha'. Ra sa nak coru xtaksinquil li ch'ina jucub li yo̱ chi quelo̱c xban li nimla jucub. 17 Nak kataksi sa' li nimla jucub, c'ajo' nak que'xucuac li cristian. Que'xc'oxla nak ma̱re ta̱t'ilk li jucub sa' li samaib. Que'xcubsi xt'icrul li jucub ut yo̱co chi xic chi jo'can. 18 Jo' cuulajak chic toj cau ajcui' li ik'. C'ajo' nak yo̱ chirec'asinquil li jucub. Jo'can nak quikatiquib xjebbal li ri̱k ut kacut sa' li palau. 19 Sa' rox li cutan quikisi sa' li jucub li c'a'ru nac'anjelac re li jucub, re nak inc'a' chic a̱lak li jucub. 20 Chiru nabal cutan inc'a' qui-iloc li sak'e chi moco li chahim chiru k'ojyi̱n. K'axal cau li cak-sut-ik' ut xiu xiu cuanco. Inc'a' chic nakayo'oni nak tocolek' ta. 21 Ac xnume' nabal cutan ut ma̱ji' nakayal cua. Jo'can nak laj Pablo quixakli sa' xyiheb ut quixye reheb: —Ex cuas cui̱tz'in, k'axal us raj quine̱rabi ta. Inc'a' raj co-el chak Creta. Cui ta inc'a' xo-el, inc'a' raj xkac'ul li raylal a'in ut inc'a' raj xosachoc. 22 A'ut anakcuan tinye e̱re nak mexc'oxlac. Cauhak ban e̱ch'o̱l xban nak ma̱ ani ke ta̱ca̱mk. Ca'aj cui' li jucub ta̱sachk. 23 Sa' li k'ojyi̱n a'in xc'utbesi rib chicuu jun x-ángel li Dios laj e̱chal cue, li ninc'anjela ru. 24 Li ángel xye cue, “Matxucuac, at Pablo, xban nak tento nak tatcuulak riq'uin li acuabej César. Xban xnimal rusilal li Ka̱cua', ma̱ jun reheb li cuanqueb a̱cuochben te'ca̱mk,” chan cue. 25 Jo'can nak cauhak e̱ch'o̱l, ex cuas cui̱tz'in. La̱in cau inch'o̱l riq'uin li Dios nak ta̱c'ulma̱nk jo' xye cue li ángel. 26 Abanan tento nak tocutek' xban li ha' sa' jun na'ajej sutsu sa' ha', chan laj Pablo reheb. 27 Cuib xama̱n na yo̱co chi c'uluc raylal. Li ha' yo̱ chikac'ambal yalak bar chiru li palau Adriático xc'aba' xban li cacuil ik'. Tuktu chic k'ojyi̱n nak eb laj ch'e'ol jucub que'xc'oxla nak ac cuulaqueb re chi ch'och'el. 28 Que'xcubsi jun li c'am re xbisbal xchamal li ha'. Toj cuan cuaklaju xca̱c'a̱l metro xchamal nak que'xbis. Nak que'jiloc chic ca'ch'in, que'xq'ue cui'chic li bisleb ut cuukub xca'c'a̱l metro chic lix chamal. 29 C'ajo' lix xiuheb xban nak que'xc'oxla nak ma̱re ta̱cutek' li jucub sa' xya̱nk pec xban lix cau ok li palau. Jo'can nak que'xq'ue sa' li ha' chirix li jucub ca̱hib li ni̱nki ch'i̱ch' ancla xc'aba' re raj xxakabanquil li jucub. Ut neque'raj ta ac xsake̱u. 30 Ut eb laj ch'e'ol jucub que'raj e̱lelic sa' li jucub. Que'xq'ue li ch'ina jucub sa' ha' ut que'xba̱nu ribeb nak te'raj xq'uebal li ch'i̱ch' ancla sa' ha' chiru li jucub. 31 Laj Pablo quixye re li capitán ut reheb ajcui' li soldado: —Cui inc'a' neque'cana eb a'in sa' li jucub, la̱ex inc'a' ta̱ru̱k texcolek', chan. 32 Jo'can nak eb li soldado que'xyoc' lix c'a̱mal li ch'ina jucub ut que'xcanab chi sachc sa' li palau. 33 Nak qui-oc chi cutanoc', laj Pablo quixq'ue xcacuilal xch'o̱leb chixjunileb ut quixye reheb nak te'cua'ak. Quixye reheb: —Cuib xama̱n anakcuan e̱roquic chi oybeni̱nc ut chixcuybal e̱sa' chi ma̱c'a' nequetzaca. 34 Nintz'a̱ma che̱ru nak texcua'ak re nak cauhakex ut ma̱ jun e̱re ta̱ca̱mk, chan reheb. 35 Ut nak quixye a'an, quixchap jun li caxlan cua ut quixbantioxi chiru li Dios chiruheb chixjunileb li cuanqueb aran. Ut nak quixjach, qui-oc chixcua'bal. 36 Riq'uin a'in quic'ojla xch'o̱leb chixjunileb ut que'oc ajcui' chi cua'ac eb a'an. 37 Chikajunilo li cuanco sa' li jucub, cuanco cuib ciento riq'uin cuaklaju xca̱c'a̱l (276). 38 Nak ac xe'rake' chi cua'ac, que'oc cui'chic chixjebbal li ri̱k li jucub ut que'xcut chi ha' li trigo re nak ta̱se̱bok' li ri̱k. 39 Nak quicutano' que'xq'ue retal nak cuanqueb sa' jun na'ajej inc'a' neque'xnau ru. Aran na-oc jun li nima' sa' li palau ut aran cuan jun li na'ajej sa' samaib chire li palau. Aran que'xc'oxla nak ta̱ru̱k te'xhiltesi li jucub. 40 Que'xyoc' lix c'a̱mal li anclas ut que'xcanab chi subu̱nc sa' li ha'. Que'xcotz ajcui' lix bac'bal li ch'i̱ch' li naberesin re li jucub. Ut que'xtaksi cui'chic li nimla t'icr li naramoc re li ik'. Ut yo̱queb chi xic chire li ha'. 41 Li jucub quic'ame' xban li ik' bar neque'xc'ul cui' rib li nima' ut li palau. Aran quit'il sa' samaib li ru'uj li jucub. Inc'a' chic qui-ec'an sa' xna'aj. Ut li jucub yo̱ chi jorec' xban lix cau ok li palau. 42 Eb li soldado que'xc'oxla nak us te'xcamsiheb chixjunil li pre̱x re nak inc'a' te'xcut rib chi numxic chiru ha' re te'xcol rib. 43 Abanan li capitán quiraj xcolbal laj Pablo. Jo'can nak quixpo' ru lix c'a'uxeb li soldado ut quixye reheb nak li ani naxnau numxic xcutakeb rib xbe̱n cua sa' ha' ut te'numxik re nak te'e̱lk chi ch'och'el. 44 Cuan li que'el chiru tz'alam che' ut cuan que'xchap c'a'ak re ru re li jucub. Jo'ca'in nak que'cole' chixjunileb ut que'el chi ch'och'el.

Hechos 28

1 Nak ac cuanco chic chi ch'och'el, quikanau nak li na'ajej a'an, li sutsu sa' ha', a'an Malta xc'aba'. 2 Li cuanqueb aran c'ajo' li usilal que'xba̱nu ke. Coe'xc'ul sa' xya̱lal chikajunilo ut que'xtz'ab jun xam xban nak c'ajo' li hab ut c'ajo' li que. 3 Laj Pablo quixxoc chak jun k'a̱l li ruk' che' chaki ut quixq'ue sa' li xam. Jun li c'ambolay quie̱lelic xban xtikcual li xam ut quixtiu li ruk' laj Pablo. T'uyt'u quicana. 4 Li cuanqueb sa' li na'ajej Malta, nak que'ril li c'ambolay t'uyt'u chi ruk', que'xye chi ribileb rib: —Relic chi ya̱l nak li cui̱nk a'in, a'an aj camsinel. Xcole' chak chiru li palau, abanan inc'a' ta̱canaba̱k chi yo'yo arin chi inc'a' tixc'ul xtojbal rix lix ma̱c, chanqueb. 5 Ut laj Pablo quixchik' li ruk' ut li c'ambolay quit'ane' sa' xam ut ma̱c'a' quixc'ul laj Pablo. 6 Eb a'an yo̱queb chiroybeninquil jok'e ta̱si̱po̱k laj Pablo ut ta̱t'anek' chi camenak. Najt que'roybeni ut nak que'ril nak ma̱c'a' quixc'ul, que'xjal lix c'a'uxeb ut que'xye: —Dios tana li cui̱nk a'an, chanqueb. 7 Aran cuan xc'aleba̱l laj Publio li cuan xcuanquil sa' li na'ajej Malta. A'an coxc'ul sa' xya̱lal ut riq'uin cohilan chiru oxib cutan. 8 Lix yucua' laj Publio t'ant'o sa' ch'a̱t. Yo̱ xtik ut yo̱ xquic' sa'. Laj Pablo qui-oc sa' li na'ajej li cuan cui'. Quixq'ue li ruk' sa' xbe̱n nak quitijoc ut quiq'uirtesi̱c. 9 Nak que'rabi resil nak ac xq'uirtesi̱c lix yucua' laj Publio, nabaleb li yaj li cuanqueb sa' li na'ajej a'an, que'cuulac riq'uin laj Pablo ut que'q'uirtesi̱c. 10 Riq'uin li usilal qui-ux reheb, k'axal cui'chic coe'xra ut que'xq'ue nabal c'a'ru ke. Ut nak ac xic ke nabal li c'a'ru ke que'xsi ke re ta̱c'anjelak ke chiru be. Laj Pablo quicuulac Roma ut quia̱tinac riq'uineb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj judío 11 Ut nak quinume' oxib po, co-oc sa' jun li jucub re Alejandría li yo̱ chixnumsinquil li habalk'e sa' li na'ajej Malta. Li jucub a'an cuan retalil lix dioseb chiru. Cástor ut Pólux xc'aba'eb. 12 Cocuulac sa' li tenamit Siracusa ut aran cohilan oxib cutan. 13 Chirix chic a'an co̱o cui'chic chiru ha' ut cocuulac sa' li tenamit Regio. Cuulajak chic quiticla li ik' li nachal sa' li sur. Yo̱ li ik' chalen nak cocuulac sa' li na'ajej Puteoli. 14 Sa' li na'ajej a'an cuanqueb aj pa̱banel katauheb. Eb a'an que'xtz'a̱ma chiku nak tocana̱k cuukubak cutan riq'uineb. Ut chirix a'an co̱o cui'chic Roma. 15 Eb laj pa̱banel li cuanqueb Roma que'rabi resil nak cuulac ke. Cuanqueb laj pa̱banel que'chal chi c'uluc ke toj cuan cui' li c'ayil Apio xc'aba' ut cuanqueb ajcui' que'c'uluc ke toj sa' li na'ajej Oxib Tabernas. Nak quiril ruheb laj pa̱banel, laj Pablo quixbantioxi chiru li Dios ut quic'ojla xch'o̱l. 16 Nak cocuulac Roma, li capitán quixk'axtesiheb li pre̱x re li coronel. Ut laj Pablo quicanaba̱c chi cua̱nc xjunes rochben jun li soldado li na-iloc re. 17 Nak ac xnume' chic oxib cutan, laj Pablo quixbokeb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío li cuanqueb Roma. Nak acak xe'ch'utla quia̱tinac riq'uineb re xcolbal rib, ut quixye reheb: —Ex cuas cui̱tz'in, la̱in inc'a' xinma̱cob chiruheb li cuech tenamitil chi moco xink'et lix chak'rabeb li kaxe'to̱nil yucua'. Abanan xinchape' Jerusalén xbaneb laj judío, ut xine'xk'axtesi sa' ruk'eb laj Roma. 18 Ut eb laj Roma nak que'rakoc a̱tin sa' inbe̱n, ma̱ jun inma̱c que'xtau re incamsinquil. Que'raj raj cuach'abanquil. 19 Abanan eb laj judío inc'a' que'raj quine'risi. Jo'can nak quintz'a̱ma chiruheb nak li acuabej César ta̱rakok a̱tin sa' inbe̱n. Moco chixjitbal ta lin tenamit xinchal. 20 A'an aj e nak xintakla e̱bokbal. Xcuaj rilbal e̱ru ut xcuaj a̱tinac e̱riq'uin. Sa' xc'aba' li jun li nakayo'oni la̱o aj Israel nak bac'bo̱quin anakcuan riq'uin li cadena a'in, chan reheb. 21 Ut eb a'an que'xye: —La̱o ma̱ jun hu xkac'ul chalenak ta Judea, ut ma̱ jun li kas ki̱tz'in xc'ulun cha̱jitbal chi moco chixyebal junak c'a'ak re ru inc'a' us cha̱cuix. 22 Takaj rabinquil c'a'ru nacac'oxla chirix a'an xban nak kabiom nak yalak bar xic' neque'rabi li tijleb chirix li Jesús, chanqueb. 23 Jo'can nak que'xxakab jun li cutan re nak te'cuulak riq'uin sa' li cab li cuan cui'. Nabaleb que'cuulac riq'uin laj Pablo re nak tixch'olob xya̱lal chiruheb chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Quixnumsi li cutan chixch'olobanquil li xya̱lal chirix li Jesús jo' tz'i̱banbil sa' lix chak'rab laj Moisés jo' ajcui' li que'xtz'i̱ba li profeta re nak te'xpa̱b li Jesús. 24 Cuan que'pa̱ban re li c'a'ru yo̱ chixyebal. Abanan cuan ajcui' li inc'a' que'xpa̱b. 25 Cuanqueb li inc'a' que'cuulac chiruheb li c'a'ru yo̱ chixyebal laj Pablo, ut que'oc chi e̱lc. Nak ac xiqueb re, laj Pablo quixye li a̱tin a'in: —Ya̱l ajcui' li quixc'utbesi li Santil Musik'ej chiru li profeta Isaías chirixeb li kaxe'to̱nil yucua' nak quixye: 26 Ayu ut ta̱ye reheb li tenamit chi jo'ca'in: Yo̱kex chirabinquil, abanan moco te̱tau ta ru lix ya̱lal li c'a'ru te̱rabi; ut yo̱kex chirilbal, abanan inc'a' te̱q'ue retal c'a'ru xya̱lal li c'a'ru te̱ril. 27 Xban nak cacuubresinbil lix ch'o̱leb li tenamit a'in, jo'can nak inc'a' te'xtau xya̱lal. Inc'a' saken te'abi̱nk ut inc'a' saken te'ilok re nak inc'a' te'xtau xya̱lal li c'a'ru te'ril ut inc'a' te'xtau xya̱lal li te'rabi. Inc'a' te'xtau xya̱lal, chi moco te'xjal xc'a'ux, chi moco tebinq'uirtesi, chan li Dios. (Is. 6:9-10.) 28 Jo'can nak chenauhak nak li resil li colba-ib li naxq'ue li Dios quiq'uehe' reheb li ma̱cua'eb aj judío. A'an eb chic te'abi̱nk re, chan laj Pablo. 29 Nak que'rabi a'in, eb laj judío que'co̱eb ut yo̱queb chixcuech'inquil rib. 30 Cuib chihab quicuan aran Roma laj Pablo sa' li cab li quixto'oni. Ut quixc'uleb chi sa sa' xch'o̱l chixjunileb li que'cuulac riq'uin. 31 Yo̱ chixch'olobanquil lix ya̱lal lix nimajcual cuanquilal li Dios ut yo̱ chixyebal resil li Ka̱cua' Jesucristo chi ma̱c'a' xxiu. Ut ma̱ ani quiramoc chiru xyebal.

Romanos 1

1 La̱in laj Pablo laj c'anjel chiru li Ka̱cua' Jesucristo. Sic'bil chak cuu xban li Dios chok' x-apóstol ut taklanbilin chixyebal resilal li colba-ib. 2 Li Dios quixyechi'i li colba-ib a'in chalen chak najter ut eb li profetas que'xtz'i̱ba retalil sa' li Santil Hu. 3 A'an a'in resilal li Ka̱cua' Jesucristo li Ralal li Dios. Li Ka̱cua' Jesucristo tz'akal cui̱nk xban nak quiyo'la arin sa' ruchich'och' riq'uin jun reheb li ralal xc'ajol laj David. 4 Li Ka̱cua' Jesucristo a'an tz'akal Dios. Numtajenak lix santilal. Riq'uin lix nimal xcuanquil, li Dios quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak re xc'utbal chiku nak a'an tz'akal Ralal li Dios. 5 Sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo q'uebilin chok' apóstol xban li Dios re xch'olobanquil xya̱lal chiruheb li tenamit yalak bar re nak te'xpa̱b li Jesucristo ut te'xba̱nu li c'a'ru naraj. 6 Jo'can ajcui' la̱ex sic'bil ajcui' e̱ru, ut la̱ex chic ralal xc'ajol li Ka̱cua' Jesucristo. 7 Yo̱quin chi tz'i̱bac e̱riq'uin la̱ex li cuanquex aran sa' li tenamit Roma. Raro̱quex ut bokbilex xban li Dios ut la̱ex aj santil pa̱banel. Li usilal ut li tuktu̱quilal chi cua̱nc e̱riq'uin xban li Dios Acuabej ut xban li Ka̱cua' Jesucristo. Laj Pablo naraj xic Roma 8 Xbe̱n cua ninbantioxi chiru li Dios sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo xban nak yalak bar na-abiman resil nak tz'akal nequepa̱b li Cristo. 9 Ninc'anjelac chiru li Dios ut chi anchal inch'o̱l ninye resil li Ka̱cua' Jesucristo li Ralal li Dios. Li Dios naxnau nak junelic yo̱quin chi tijoc che̱rix. 10 Cui li Dios naxq'ue cue, chi se̱b tincuulak e̱riq'uin. A'an li nintz'a̱ma junelic chiru li Dios. 11 Nacuaj rilbal e̱ru ut nacuaj e̱tenk'anquil re nak cauhakex sa' le̱ pa̱ba̱l. 12 Ut nacuaj rilbal e̱ru re nak takatenk'a kib sa' li kapa̱ba̱l, la̱ex jo' ajcui' la̱in, xban nak junaj li kapa̱ba̱l. 13 Ex herma̱n, nacuaj nak te̱nau nak nabal sut ninc'oxla raj xic e̱riq'uin, abanan toj ma̱ji' naru ninxic. Ma̱re cuan raj te'pa̱ba̱nk aran nak te'rabi ra̱tin li Dios li tinch'olob xya̱lal chiruheb jo' nak que'pa̱ban chak chicuu sa' eb li tenamit quinnume' cui' chak. 14 Tenebanbil sa' inbe̱n c'anjelac sa' xya̱nkeb laj griego jo' ajcui' li ma̱cua'eb aj griego. Tinc'anjelak sa' xya̱nkeb li tzolbileb jo' ajcui' li inc'a' tzolbileb. 15 Jo'can nak nacuaj tinch'olob xya̱lal li colba-ib che̱ru la̱ex li cuanquex Roma. Lix cuanquil li colba-ib 16 Inc'a' ninxuta̱nac chixch'olobanquil xya̱lal li colba-ib xban nak a'an lix nimal xcuanquil li Dios re xcolbal chixjunil li te'pa̱ba̱nk re. Li colba-ib xbe̱n cua q'uebil reheb laj judío ut q'uebil ajcui' reheb li ma̱cua'eb aj judío. 17 Lix ya̱lal li colba-ib naxc'ut chiku nak ca'aj cui' riq'uin xpa̱banquil li Dios ti̱c chic li kach'o̱l chiru ut cua̱nko chi sum a̱tin riq'uin, jo' naxye sa' li Santil Hu: Li ti̱c xch'o̱l riq'uin xpa̱banquil li Dios cuan xyu'am chi junelic. (Hab. 2:4) 18 Li Dios yo̱ chak xjosk'il toj sa' choxa sa' xbe̱neb laj ma̱c. Riq'uin lix ma̱usilaleb neque'xtz'ekta̱na lix ya̱lal ut neque'xmuk ajcui' chiruheb li ras ri̱tz'in. 19 Chixjunil li c'a'ak re ru nanauman chirix li Dios, ac ch'olch'o chiruheb. A' li Dios ajcui' quic'utbesin chiruheb. Aban inc'a' neque'xq'ue xcuanquil li xya̱lal. 20 Chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och' nac'utun xcuanquil ut xlok'al li Dios riq'uin li c'a'ak re ru quilajxyi̱b. Nac'utun nak a'an li tz'akal Dios ut k'axal nim xcuanquil chi junelic. Jo'can nak ma̱c'a' junak a̱tin te'xcol cui' rib chiru xjosk'il li Dios. 21 Neque'xnau nak cuan li Dios, aban inc'a' que'xq'ue xlok'al chi moco que'bantioxin chiru. Ca'aj cui' li jo' ma̱jo'il na'leb neque'xc'oxla ut xban a'an nak quik'ojyi̱no' ru lix c'a'uxeb. 22 Eb a'an neque'xye nak cuanqueb xna'leb abanan ma̱c'a'eb xna'leb. 23 Inc'a' neque'xlok'oni li yo'yo̱quil Dios. A' chic lix jalam u̱ch li cui̱nk li nacam, a'an chic neque'xlok'oni. Ut lix jalam u̱ch li xul neque'xq'ue chok' xdioseb jo' li xul li neque'rupupic ut li xul li neque'be̱c, jo'queb ajcui' li neque'xjucuqui rib chiru ch'och'. 24 Jo'can nak li Dios quixtz'ekta̱naheb sa' xyibal ru lix ma̱usilaleb toj retal neque'xc'ut xxuta̱neb chi ribileb rib xban nak neque'xba̱nu li jo' ma̱jo'il na'leb. 25 Inc'a' que'xpa̱b li tz'akal Dios. A' chic li tic'ti' que'xq'ue xcuanquil. Que'xnima ru ut que'xq'ue xlok'al li c'a'ak re ru yi̱banbil xban li Dios ut inc'a' que'xlok'oni li tz'akal Dios. Ca'aj cui' li tz'akal Dios a'an xc'ulub li lok'oni̱c chi junelic. Jo'can taxak. 26 Li Dios quixtz'ekta̱naheb sa' lix xuta̱nalil na'leb xban lix ma̱usilaleb. Ut eb li ixk inc'a' chic que'raj cua̱nc riq'uineb lix be̱lom. Riq'uin ban chic li rech ixkilal que'xba̱nu li moco uxc ta naraj. 27 Ut jo'can ajcui' li cui̱nk inc'a' chic que'raj li ixk li quicanaba̱c reheb xban li Dios. Que'tikcuo' xjolomeb xban lix ma̱usilaleb chi ribileb rib ut yo̱queb chixba̱nunquil li tz'ekbe̱tal aj na'leb riq'uin rech cui̱nkilal. Ut que'xc'ul ajcui' xtojbal rix lix ma̱usilaleb jo' xc'ulubeb. 28 Xban nak inc'a' neque'xc'oxla li Dios, jo'can nak que'tz'ekta̱na̱c xban li Dios sa' li tz'ekbe̱tal aj na'leb chixba̱nunquil li moco uxc ta naraj. 29 Numtajenakeb xyibal ru lix na'lebeb ut lix ma̱usilaleb. Aj yumbe̱teb ut aj co'be̱teb. Neque'xra ru li c'a'ru cuan reheb li ras ri̱tz'in ut k'axal josk'eb. Numtajenakeb chi aj cakal, aj camsihomeb ras ri̱tz'in, aj ple̱teb, aj balak'eb ut aj molol a̱tineb. 30 Junes yo'oba̱nc a̱tin neque'xba̱nu chirixeb li ras ri̱tz'in. Xic' neque'ril li Dios. Neque'hoboc. Neque'xnimobresi rib ut k'etk'eteb. Aj k'abaneleb ut aj k'etoleb ra̱tin xna' xyucua'. 31 Inc'a' neque'xtau xya̱lal. Inc'a' neque'xba̱nu li c'a'ru neque'xsume xba̱nunquil. Inc'a' neque'rahoc. Inc'a' neque'cuyuc ma̱c, ut inc'a' neque'uxta̱nan u. 32 Ac ch'olch'o chiruheb li c'a'ru quixye li Dios. Neque'xnau nak lix tojbal rix li ma̱c, a'an li ca̱mc. Aban toj yo̱queb ajcui' chixba̱nunquil li ma̱c. Ut ma̱cua' ca'aj cui' a'an neque'xba̱nu. Neque'saho' ajcui' sa' xch'o̱l chirilbaleb li ras ri̱tz'in nak yo̱queb chixba̱nunquil li inc'a' us.

Romanos 2

1 ¿Anihat la̱at nak tatrakok a̱tin sa' xbe̱neb la̱ cuas a̱cui̱tz'in? Cui nacarak a̱tin sa' xbe̱neb la̱ cuas a̱cui̱tz'in ut toj yo̱cat ajcui' chixba̱nunquil li inc'a' us la̱at jo' yo̱queb a'an, raylal ajcui' yo̱cat chixbokbal sa' a̱be̱n ut ta̱rakek' a̱tin sa' a̱be̱n. 2 Nakanau nak li Dios ti̱c xch'o̱l ut a'an ta̱rakok a̱tin chi tz'akal sa' xbe̱neb li neque'ba̱nun re li ma̱usilal. 3 La̱at nacatrakoc a̱tin sa' xbe̱neb li neque'ba̱nun re li ma̱usilal ut nacaba̱nu ajcui' li ma̱usilal la̱at. ¿C'a'ru nacaye? ¿Ma inc'a' ta bi' tatxq'ue li Dios chixtojbal rix a̱ma̱c la̱at? 4 ¿Ma ta̱tz'ekta̱na lix nimal ruxta̱n li Dios? ¿Ma ta̱tz'ekta̱na lix cuyum ut lix k'unil xch'o̱l? ¿Ma inc'a' nacaq'ue retal nak xban lix nimal rusilal li Dios naraj nak ta̱yot' a̱ch'o̱l ta̱jal a̱c'a'ux? 5 Aban la̱at cau a̱ch'o̱l. Jo'can nak inc'a' nacayot' a̱ch'o̱l inc'a' nacajal a̱c'a'ux. Ut riq'uin a'an yo̱cat chixbokbal xjosk'il li Dios sa' a̱be̱n. Toxa̱cuil xjosk'il nak ta̱cuulak xk'ehil nak li Dios ta̱rakok a̱tin sa' ti̱quilal. 6 Sa' li cutan a'an li Dios tixq'ue xk'ajca̱munquil li junju̱nk a' yal chanru lix yehom xba̱nuhomeb. 7 Li Dios tixq'ue xyu'am chi junelic li ani naxq'ue xch'o̱l chixba̱nunquil li cha̱bilal li naraj li Dios re nak tixtau lix lok'al, lix nimanquil ru, ut lix yu'am chi junelic. 8 Aban riq'uin xjosk'il li Dios tixq'ueheb chixtojbal xma̱queb li neque'xnimobresi rib ut inc'a' neque'raj xpa̱banquil li xya̱lal. Eb a'an ca'aj cui' li inc'a' us neque'xc'oxla. 9 Raylal ut ra xi̱c' ta̱cha̱lk sa' xbe̱neb chixjunileb li neque'ba̱nun re li inc'a' us. Xbe̱n cua ta̱cha̱lk sa' xbe̱neb laj judío ut ta̱cha̱lk ajcui' sa' xbe̱neb li ma̱cua'eb aj judío. 10 Aban li Dios tixq'ue xcuanquil, xlok'al ut tuktu̱quil usilal reheb chixjunileb li neque'ba̱nun re li cha̱bilal. Tixq'ue xbe̱n cua reheb laj judío ut tixq'ue ajcui' reheb li ma̱cua'eb aj judío. 11 Li Dios inc'a' naxsic' ru li junju̱nk. Junajo ban chiru. 12 Li ani neque'ma̱cob chi inc'a' neque'xnau li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés xban li Dios, ta̱rakek' a̱tin sa' xbe̱neb ut te'sachk usta inc'a' neque'xnau li chak'rab. Ut chixjunileb li neque'xnau li chak'rab ut neque'ma̱cob, ta̱rakek' ajcui' a̱tin sa' xbe̱neb jo' naxye sa' li chak'rab. 13 Chiru li Dios inc'a' ti̱c xch'o̱l junak yal riq'uin xnaubal li chak'rab. Aban li neque'ba̱nun re li naxye li chak'rab ti̱queb xch'o̱l chiru li Dios. 14 Li ma̱cua'eb aj judío inc'a' neque'xnau li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. Abanan usta ma̱c'a' li chak'rab, cuan ajcui' nak neque'xba̱nu jo' naxye sa' li chak'rab xban nak neque'rec'a sa' xch'o̱l c'a'ru li us ut c'a'ru li inc'a' us. 15 Nac'utun riq'uin lix yehom xba̱nuhomeb nak ac neque'xnau c'a'ru naxye sa' li chak'rab usta ma̱ jun sut rabiomeb li chak'rab. Neque'rec'a sa' xch'o̱leb ma us malaj inc'a' us li yo̱queb chixba̱nunquil. 16 Xakabanbil li Jesucristo xban li Dios re ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb chixjunileb nak ta̱cuulak xk'ehil. Li Cristo naxnau chanru lix ch'o̱l li junju̱nk usta mukmu chiku la̱o. Jo'can naxye resilal li colba-ib li ninjultica la̱in. Eb laj judío ut lix chak'rab laj Moisés 17 La̱at aj judío, ut riq'uin a'an nacanimobresi a̱cuib, ut nacaye nak li Dios a'an aj e̱chal a̱cue. Ut nacac'ojob a̱ch'o̱l riq'uin lix chak'rab laj Moisés. 18 Xban nak xatzol li chak'rab, nacanau c'a'ru naraj li Dios. Nacanau c'a'ru li us ut nacanau c'a'ru li inc'a' us. 19 Nacaq'ue a̱cuib jo' aj c'utul xbeheb li mutz'. Nacaye nak la̱at xcutaneb li cuanqueb sa' k'ojyi̱n. Ninc'ut li xya̱lal chiruheb, chancat. 20 Nacaye nak la̱at aj tzolol reheb li inc'a' tzolbileb ut li inc'a' neque'xnau xya̱lal. Nacaye nak sa' li chak'rab nacatau a̱na'leb chi tz'akal ut aran nacatau xya̱lal. 21 Cui la̱at nacatzoleb li jalan chic, ¿c'a'ut nak inc'a' nacatzol a̱cuib la̱at? La̱at nacach'olob xya̱lal nak inc'a' us li elk'ac. ¿C'a'ut nak toj yo̱cat ajcui' chi elk'ac la̱at? 22 La̱at nacaye nak inc'a' us li muxuc caxa̱r. ¿C'a'ut nak toj nacatmuxuc caxa̱r la̱at? Cui xic' nacacuil eb li yi̱banbil dios, ¿c'a'ut nak nacatxic chi elk'ac sa' li rochocheb? 23 K'axal nim a̱cuanquil nak nacacuec'a a̱cuib xban nak nacanau li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. Abanan nacatz'ekta̱na li Dios riq'uin nak nacak'et lix chak'rab. 24 Jo' naxye sa' li Santil Hu: Sa' e̱c'aba' la̱ex aj judío, neque'xmajecua li Dios li ma̱cua'eb aj judío. (Is. 52:5) 25 Relic chi ya̱l li circuncisión cuan xya̱lal cui nacapa̱b li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés xban li Dios. Aban cui nacak'et lix chak'rab ma̱c'a' na-oc cui' nak xac'ul li circuncisión. 26 Cui junak cui̱nk ma̱cua' aj judío inc'a' naxc'ul li circuncisión, aban naxpa̱b ut naxba̱nu li c'a'ru naxye li chak'rab, li cui̱nk a'an ta̱q'uehek' ajcui' sa' ajl sa' xya̱nkeb li que'xc'ul li circuncisión. 27 Usta inc'a' xc'ul li circuncisión cui naxba̱nu tz'akal li tz'i̱banbil sa' li chak'rab, li cui̱nk a'an naxc'ut a̱xuta̱n ut ta̱rakek' a̱tin sa' a̱be̱n xban nak nacak'et li chak'rab. Ma̱c'a' na-oc cui' a̱cue nak xac'ul li circuncisión, chi moco nak nacanau li tz'i̱banbil sa' li chak'rab cui inc'a' nacaba̱nu li c'a'ru naxye. 28 Li tz'akal aj judío ma̱cua' aj judío yal xban xc'ulbal li circuncisión. Riq'uin ban xpa̱banquil li chak'rab. Lix ya̱lal li circuncisión ma̱cua' ca'aj cui' li na-ux riq'uin li tz'ejcualej. 29 Li tz'akal aj judío naxpa̱b chi tz'akal lix chak'rab li Dios. Ut li tz'akal circuncisión inc'a' nac'ulman riq'uin xba̱nunquil li chak'rab. A'an ban li naxba̱nu li Santil Musik'ej sa' li ra̱m li junju̱nk. Ut lix lok'al laj pa̱banel inc'a' naq'uehe' xbaneb li cui̱nk. Li Dios ban naq'uehoc xlok'al.

Romanos 3

1 ¿C'a'ru rusil li cua̱nc chok' aj judío? Ut, ¿c'a'ru rajbal xc'ulbal li circuncisión? 2 Li cua̱nc chok' aj judío, a'an a'in li rusil: nak li Dios quixq'ue li ra̱tin reheb xbe̱n cua. 3 Cuanqueb laj judío inc'a' que'xba̱nu li quixye li Dios. ¿Ma yal sa' xma̱queb ta bi' a'an nak li Dios inc'a' tixq'ue li quixyechi'i? 4 ¡Ma̱ jok'e bi'an! Li Dios ya̱l naa̱tinac usta chixjunileb li cristian aj tic'ti'eb. Jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li quixye laj David re li Dios. Quixye chi jo'ca'in: Junelic ya̱l nacata̱tinac. Usta nacate'xk'aba, aban ma̱c'a' a̱ma̱c. 5 Cuanqueb neque'yehoc nak riq'uin li ma̱usilal nac'utun chi us li rusilal li Dios. Jo'can nak us xba̱nunquil li ma̱usilal re nak ta̱c'utu̱nk xcha̱bilal li Dios. Inc'a' us cui li Dios nocoxq'ue chi xtojbal li kama̱c, chanqueb. Aban ma̱cua' a'an li naxye li Dios. Inc'a' naru nakaye nak inc'a' toxq'ue chixtojbal li kama̱c xban nak nakanau nak ti̱c xch'o̱l li Dios. Jo'can nak tixq'ue chixtojbal xma̱c laj ma̱c. 6 Relic chi ya̱l nak ti̱c xch'o̱l li Dios. Cui ta inc'a', ¿chan raj ru nak tixrak a̱tin sa' xbe̱neb li cuanqueb sa' ruchich'och'? 7 Ut cuanqueb ajcui' li neque'yehoc nak riq'uin li tic'ti'ic neque'xba̱nu, ta̱q'uehek' xcuanquil li ya̱l li naxye li Dios ut k'axal cui'chic ta̱lok'oni̱k ru li Dios. Ut cui riq'uin li katic'ti' nalok'oni̱c ru li Dios, ¿c'a'ut nak naxye nak la̱o aj ma̱c chi jo'canan? 8 Us cui nakaba̱nu li ma̱usilal re nak ta̱nima̱k xlok'al li Dios, chanqueb. ¿C'a'ru nequeye la̱ex? ¿Ma takaba̱nu li inc'a' us re nak ta̱nima̱k xlok'al li Dios? Ma̱ jaruj ta̱ru̱k ta̱q'uema̱nk xlok'al li Dios riq'uin li kama̱usilal. Cuan li neque'yehoc nak a'an a'in li tijleb ninch'olob xya̱lal, abanan moco jo'can ta li yo̱quin chixyebal. Li neque'yehoc re a'an xc'ulubeb nak te'xtoj rix lix ma̱queb. Ma̱ ani ti̱c xch'o̱l 9 ¿C'a'ru takaye chirix a'in? ¿Ma k'axal cha̱bilo ta bi' la̱o aj judío chiruheb li ma̱cua'eb aj judío? Relic chi ya̱l nak inc'a'. Chikajunilo ban la̱o aj ma̱co, la̱o aj judío jo'queb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío. 10 Jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Ma̱ ani ti̱c xch'o̱l chiru li Dios. Yal ta jun. 11 Ma̱ ani nata'oc ru li xya̱lal. Ma̱ ani naraj xsic'bal li Dios. (Sal. 14:2) 12 Chixjunileb xe'xtz'ekta̱na li Dios, ut jun xiquiqueb nak xe'xba̱nu li ma̱usilal. Jo'can nak ma̱ jun naba̱nun re li us. Yal ta jun. 13 C'ajo' xyibal ru neque'a̱tinac. Chanchan xchuhil li camenak sa' li mukleba̱l. Ut junes balak'i̱nc neque'xba̱nu. Li c'a'ak re ru neque'xye chanchan xmay c'anti' li nacamsin. (Sal. 5:9; 140:3) 14 Riq'uin xtz'u̱maleb re neque'majecuan ut junes xic' aj a̱tin na-el sa' reheb. (Sal. 10:7) 15 Sa' junpa̱t neque'chal xjosk'il. Neque'xrahobtesi ut neque'xcamsi li ras ri̱tz'in. 16 Yalak bar neque'xic junes raylal ut ra xi̱c' neque'xba̱nu chak reheb li ras ri̱tz'in. 17 Ut inc'a' neque'cuan sa' usilal. Junes pletic neque'xba̱nu. (Is. 59:7-8) 18 Inc'a' neque'xxucua ru li Dios chi moco neque'x-oxlok'i. (Sal. 36:1) 19 Nakanau nak chixjunil li tz'i̱banbil sa' li chak'rab, a'an reheb li cuanqueb rubel xcuanquil li chak'rab. A'an aj e nak cuan li chak'rab re nak chixjunileb te'xnau nak cuanqueb xma̱c ut ma̱c'a' chic naru te'xye, re te'xcol cui' rib chiru li Dios nak ta̱rakek' a̱tin sa' xbe̱neb. 20 Ma̱ jun ti̱c xch'o̱l chiru li Dios yal riq'uin xba̱nunquil li c'a'ru naxye li chak'rab. Li chak'rab nac'anjelac re xc'utbal chiku nak la̱o aj ma̱c. Riq'uin li kapa̱ba̱l nati̱co' li kach'o̱l 21 Li Dios quixc'utbesi chiku chanru nak ta̱ru̱k ta̱ti̱cok' li kach'o̱l. Moco riq'uin ta xba̱nunquil li c'a'ru naxye li chak'rab. Ch'olobanbil li xya̱lal xban li chak'rab ut xbaneb ajcui' li profeta nak ma̱cua' riq'uin xba̱nunquil li c'a'ru naxye li chak'rab ta̱ti̱cok' li kach'o̱l chiru li Dios. 22 Ta̱ti̱cobresi̱k ban li kach'o̱l chiru li Dios riq'uin xpa̱banquil li Ka̱cua' Jesucristo. Chixjunileb li te'pa̱ba̱nk re, li Dios tixti̱cobresi lix ch'o̱leb. Moco jalan ta li junju̱nk chiru li Dios. 23 Chixjunileb xe'ma̱cob ut inc'a' neque'xc'ul li lok'al li naxq'ue li Dios. 24 Ut xban li rusilal li Dios, chixjunileb li neque'pa̱ban, neque'xma̱tani xti̱quilal xch'o̱leb sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo laj Colonel. 25 Li Dios quixtakla chak li Ka̱cua' Jesucristo chi ca̱mc re xcuybal xma̱queb li te'pa̱ba̱nk re. Riq'uin li quixba̱nu quic'utun lix ti̱quilal xch'o̱l li Dios. Xban lix nimal xcuyum, inc'a' quixq'ue sa' xch'o̱l lix ma̱queb li tenamit li que'ma̱cob chak junxil. 26 Ut anakcuan sa' eb li cutan a'in, nac'utun lix ti̱quilal xch'o̱l li Dios riq'uin nak naxti̱cobresi xch'o̱l li ani napa̱ban sa' xc'aba' li Jesucristo. 27 ¿C'a'ru takanimobresi cui' kib? Ma̱c'a'. Inc'a' naru takanimobresi kib xban nak ma̱cua' riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab nati̱co' li kach'o̱l. Nati̱co' ban li kach'o̱l riq'uin xpa̱banquil li Cristo. 28 Nakanau nak ta̱ti̱cok' li kach'o̱l riq'uin xpa̱banquil li Cristo. Ma̱cua' riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab. 29 ¿Ma ca'aj cui' eb laj judío te'colek' xban li Dios? Inc'a'. Li Dios tixcoleb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío. 30 Nakanau nak jun ajcui' li Dios. Ut a'an naxti̱cobresi xch'o̱leb laj judío xban lix pa̱ba̱leb jo' ajcui' li ma̱cua'eb aj judío. 31 ¿Ma nakasach xcuanquil li chak'rab xban xpa̱banquil li Cristo? Inc'a'. Riq'uin ban xpa̱banquil li Cristo yo̱co chixq'uebal xcuanquil li chak'rab.

Romanos 4

1 Anakcuan tina̱tinak chirix laj Abraham li kaxe'to̱nil yucua'. ¿Ma quiti̱cobresi̱c xch'o̱l chiru li Dios riq'uin lix yehom xba̱nuhom? Inc'a'. 2 Cui ta riq'uin xyehom xba̱nuhom quiti̱cobresi̱c xch'o̱l laj Abraham, cuan raj c'a'ru quixnimobresi cui' rib. Abanan ma̱cua' raj chiru li Dios. 3 Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu nak laj Abraham quixpa̱b li c'a'ru quixye li Dios. Ut xban lix pa̱ba̱l, li Dios quixye nak laj Abraham a'an jun cui̱nk ti̱c xch'o̱l. (Gn. 15:6) 4 Li ani natrabajic naxc'ul xtojbal. Lix tojbal naxc'ul a'an moco yal xma̱tan ta xban nak ac xtoj rix. 5 Aban li colba-ib inc'a' natojman rix. A'an yal jun ma̱tan naxq'ue li Dios reheb laj ma̱c li neque'pa̱ban re. Xban nak neque'pa̱ban, ti̱cobresinbileb xch'o̱l xban li Dios. 6 Laj David quixye nak us xak re li naxma̱tani xti̱quilal xch'o̱l riq'uin li Dios chi ma̱cua' xban xyehom xba̱nuhom. Yal chi ma̱tan ban naxc'ul lix ti̱quilal xch'o̱l. 7 Laj David quixye chi jo'ca'in: Us xak reheb li cuybil sachbil xma̱queb, xban nak inc'a' chic nanak sa' xch'o̱l li Dios lix ma̱usilaleb. 8 Us xak reheb li inc'a' chic neque'c'oxla̱c lix ma̱queb xban li Dios. (Sal. 32:1-2) 9 ¿Ut aniheb li te'cuyek' te'sachek' lix ma̱c? ¿Ma ca'aj cui' li que'xc'ul li circuncisión? Inc'a'. Reheb aj ban cui' li inc'a' que'xc'ul li circuncisión. Ac xinye li c'a'ru tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chirix laj Abraham. Xban nak cuan xpa̱ba̱l laj Abraham, li Dios quixye nak a'an jun cui̱nk ti̱c xch'o̱l. (Gn. 15:6) 10 Laj Abraham ma̱ji' naxc'ul li circuncisión nak li Dios quixye nak li cui̱nk a'an ti̱c xch'o̱l. 11 Mokon chic laj Abraham quixc'ul li circuncisión jo' retalil nak a'an jun cui̱nk ti̱c xch'o̱l chiru li Dios xban lix pa̱ba̱l. Laj Abraham quixpa̱b li Dios nak ma̱ji' naxc'ul li circuncisión. Jo'can nak nayeman nak laj Abraham a'an xyucua'eb chixjunileb li neque'xpa̱b li Dios ut neque'q'uehe' sa' ajl sa' xya̱nkeb li ti̱queb xch'o̱l usta inc'a' neque'xc'ul li circuncisión. 12 Ut laj Abraham xyucua'eb ajcui' li que'xc'ul li circuncisión. Ma̱cua' ca'aj cui' xban nak que'xc'ul li circuncisión. Xyucua'eb aj ban cui' xban nak que'xpa̱b li Dios jo' nak quixpa̱b li Dios laj Abraham nak toj ma̱ji' naxc'ul li circuncisión. Xban li pa̱ba̱l nac'ulman li naxyechi'i li Dios 13 Li Dios quixyechi'i re laj Abraham jo' ajcui' reheb li ralal xc'ajol nak eb a'an te'e̱chani̱nk re li ruchich'och'. Ma̱cua' riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab nak te're̱chani. Quiyechi'i̱c ban reheb xban nak quipa̱ban laj Abraham ut li Dios quixye nak laj Abraham a'an jun cui̱nk ti̱c xch'o̱l. 14 Cui ta ca'aj cui' li cuanqueb rubel xcuanquil li najter chak'rab li te'e̱chani̱nk re li yechi'inbil xban li Dios, ma̱c'a' raj na-oc cui' li kapa̱ba̱l. Ut ma̱c'a' raj na-oc cui' li yechi'inbil xban li Dios. 15 Nachal xjosk'il li Dios sa' xbe̱neb li neque'k'etoc re li chak'rab. Xban nak cuan li chak'rab, cuan li k'etoc a̱tin. Cui ta ma̱c'a' li chak'rab, ma̱c'a' raj k'etoc a̱tin. 16 Xban nak cuan xpa̱ba̱l laj Abraham, li Dios quixyechi'i li ma̱tan re xban xnimal rusilal. Ut quixyechi'i ajcui' reheb chixjunileb li ralal xc'ajol. Li yechi'inbil ma̱cua' ca'aj cui' reheb li cuanqueb rubel xcuanquil li chak'rab. Reheb aj ban cui' chixjunileb li neque'pa̱ban jo' nak quipa̱ban laj Abraham. Jo'can nak nayeman nak laj Abraham a'an li kayucua' chikajunilo xban nak a'an laj c'amol be chiku sa' li kapa̱ba̱l. 17 Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios re laj Abraham: Xatinq'ue chok' xxe'to̱nil yucua' li q'uila tenamit. (Gn. 17:5) 18 Laj Abraham quixpa̱b li quixye li Dios ut quiroybeni li quiyechi'i̱c re usta inc'a' naxnau chanru nak ta̱q'uehek' re li ralal xc'ajol. Jo'can nak a'an xyucua'eb li q'uila tenamit jo' quiyehe' re xban li Dios, —Te'q'uia̱nk la̱ cualal a̱c'ajol, chu'ux re xban li Dios. (Gn. 15:5) 19 Ca'ch'in chic ma̱ o'c'a̱l chihab cuan re laj Abraham. A'an naxnau nak xban xti̱xilal inc'a' raj chic ta̱cua̱nk ralal xc'ajol. Ut naxnau ajcui' nak lix Sara inc'a' naq'uiresin. Aban inc'a' quich'inan xch'o̱l laj Abraham. Quixpa̱b ban chi tz'akal nak ta̱cua̱nk ralal xc'ajol. 20 Inc'a' quixcuiba xch'o̱l chi moco quixcanab roybeninquil lix ma̱tan li quiyechi'i̱c re xban li Dios. Cacuu̱c ban chic quixba̱nu sa' lix pa̱ba̱l ut quixlok'oni li Dios. 21 Laj Abraham quixpa̱b chi anchal xch'o̱l nak li Dios k'axal nim xcuanquil ut tixq'ue li c'a'ru naxyechi'i. 22 Ut xban lix pa̱ba̱l laj Abraham, li Dios quixye nak a'an jun cui̱nk ti̱c xch'o̱l. 23 Ut moco ca'aj cui' ta sa' xc'aba' laj Abraham nak quitz'i̱ba̱c retalil nak ti̱c xch'o̱l xban lix pa̱ba̱l. 24 Quitz'i̱ba̱c aj ban cui' sa' kac'aba' la̱o. Li Dios naxye nak ti̱c ajcui' li kach'o̱l la̱o cui takapa̱b chi tz'akal li quicuaclesin re li Ka̱cua' Jesucristo chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. 25 Li Jesucristo quixk'axtesi rib chi ca̱mc xban li kama̱c ut quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak re xti̱cobresinquil li kach'o̱l chiru li Dios.

Romanos 5

1 Jo'can ut nak ti̱cobresinbil chic li kach'o̱l chiru li Dios xban li kapa̱ba̱l, ut cuanco chic sa' usilal riq'uin li Dios xban li Ka̱cua' Jesucristo. 2 Xban nak nakapa̱b li Jesucristo nakac'ul lix nimal rusilal li Dios. Jo'can nak cau kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l. Ut nasaho' kach'o̱l xban nak nakanau nak totz'ako̱nk ajcui' sa' lix nimal xlok'al li Dios. 3 Ut moco ca'aj cui' ta nasaho' kach'o̱l nak totz'ako̱nk sa' lix lok'al li Dios. Nasaho' aj ban cui' sa' kach'o̱l nak nakac'ul li raylal. Nakanau nak riq'uin xc'ulbal li raylal nakatzol li cuyuc. 4 Ut xban li cuyuc nacacuu kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l, ut xban xcacuilal kach'o̱l nakayo'oni li yechi'inbil ke xban li Dios. 5 Li c'a'ru nakayo'oni nakanau nak takac'ul, xban nak k'axal nocoxra li Dios ut naxc'ut chiku lix nimal xrahom xban li Santil Musik'ej li q'uebil chak ke. 6 La̱o inc'a' naru nakacol kib yal kajunes. Abanan quicuulac xk'ehil nak quicam li Ka̱cua' Jesucristo re kacolbal la̱o aj ma̱c. 7 Moco yalak ani ta tixq'ue rib chi ca̱mc sa' xc'aba' junak ras ri̱tz'in usta cha̱bil li ras ri̱tz'in chiru. Abanan cui k'axal ti̱c xch'o̱l li ras ri̱tz'in, ma̱re cuan ajcui' junak tixq'ue rib chi ca̱mc sa' xc'aba' a'an. 8 A'ut li Dios naxc'utbesi chiku nak k'axal nocoxra xban nak toj aj ma̱co chak nak quicam li Cristo sa' kac'aba'. 9 Ut anakcuan ti̱c chic li kach'o̱l chiru li Dios xban xcamic li Jesucristo. Jo'can nak relic chi ya̱l nak sa' xc'aba' li Cristo tocolek' chiru lix josk'il li Dios sa' xk'ehil li rakba a̱tin. 10 Nak toj aj ma̱co chak xic' nakil li Dios. Aban li Dios xoxc'am sa' usilal riq'uin sa' xc'aba' lix camic li Ralal. Ut anakcuan nakanau chic nak cuanco sa' usilal riq'uin li Dios ut colbilo xban nak li Cristo quicuacli cui'chic chi yo'yo. 11 Ut moco ca'aj cui' ta li kacolbal quixq'ue li Dios. Naxq'ue aj ban cui' lix sahilal kach'o̱l sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo li quic'amoc ke sa' usilal riq'uin li Dios. 12 Jo'ca'in nak quiticla li ma̱c sa' ruchich'och', yal xban jun chi cui̱nk aj Adán xc'aba'. Ut xban li ma̱c cuan li ca̱mc ut chixjunileb neque'cam xban nak chixjunileb xe'ma̱cob. 13 Nak toj ma̱ji' quiq'uehe' li chak'rab re laj Moisés, ac cuan li ma̱c sa' ruchich'och'. Aban inc'a' nayeman nak cuanqueb xma̱c xban nak toj ma̱c'a' li chak'rab re xc'utbal chiruheb nak a'an eb aj ma̱c. 14 Chalen nak quicuan chak laj Adán toj nak quiq'uehe' lix chak'rab laj Moisés, chixjunileb quilaje'cam usta inc'a' que'ma̱cob riq'uin xk'etbal xchak'rab li Dios jo' quixba̱nu laj Adán nak quixk'et li a̱tin li quiyehe' re xban li Dios. Xban laj Adán quiticla chak li ma̱c ut li ca̱mc, ut xban li Cristo cuan li colba-ib ut li yu'am chi junelic. 15 A'ut li ma̱tan naxq'ue li Dios moco juntak'e̱t ta riq'uin li ma̱c quixba̱nu laj Adán li xbe̱n cui̱nk. Li ca̱mc cuan sa' xbe̱neb chixjunileb xban nak quik'etoc a̱tin laj Adán. Aban sa' xc'aba' li Jesucristo nabaleb neque'xc'ul li colba-ib li naxq'ue li Dios. Ut k'axal cui'chic numtajenak li rusilal naxq'ue ke. 16 Li ma̱c quixba̱nu laj Adán inc'a' naru xjuntak'e̱tanquil riq'uin li colba-ib quixq'ue li Dios xban nak k'axal nim xcuanquil li colba-ib. Xban nak quima̱cob laj Adán, jo'can nak cuan li tojba ma̱c. Aban li ma̱tan li naxq'ue li Dios naxti̱cobresi li kach'o̱l ut sa' xc'aba' li Jesucristo nabaleb te'colek'. 17 Xban lix ma̱c laj Adán, chixjunileb cuanqueb rubel xcuanquil li ca̱mc. Aban xban xnimal rusilal li Dios, nabaleb te'xc'ul li ma̱tan li naxq'ue li Dios, a' li ti̱quil ch'o̱lej, ut ta̱cua̱nk xcacuil xch'o̱leb sa' lix pa̱ba̱leb sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. 18 Xban lix k'etba a̱tin laj Adán cuan li tojba ma̱c sa' xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. A'ut xban lix ti̱quilal xch'o̱l li Cristo, ma̱c'a' chic xcuanquil li tojba ma̱c sa' xbe̱neb. Cua̱nk ban chic xyu'ameb chi junelic. 19 Jo'can nak xban lix k'etba a̱tin laj Adán, nabaleb que'cana chok' aj ma̱c. Ut xban nak li Jesucristo quixba̱nu li c'a'ru quixye li Dios, nabaleb te'ti̱cok' xch'o̱l chiru li Dios. 20 Li chak'rab quiq'uehe' re xc'utbal nak numtajenak li ma̱c. Ut nak quinumta li ma̱c, k'axal cui'chic quinumta li rusilal li Dios sa' xbe̱n li ma̱c. 21 Xban nak cuan li ma̱c, cuan ajcui' li ca̱mc. Abanan xban xnimal rusilal, li Dios naxq'ue xti̱quilal li kach'o̱l ut li kayu'am chi junelic sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo.

Romanos 6

1 ¿C'a'ru takaye chirix chixjunil a'in? ¿Ma toj yo̱ko ajcui' chixba̱nunquil li ma̱c re nak k'axal cui'chic ta̱numta̱k li rusilal li Dios sa' kabe̱n? 2 ¡Ma̱ jok'e! Ma̱min ta̱ru̱k. Chanchan nak ac camenako la̱o xban nak moco cuan ta chic xcuanquil li ma̱c sa' kabe̱n. Cui ma̱c'a' chic xcuanquil li ma̱c sa' kabe̱n, ¿c'a'ut nak toj yo̱ko chi ma̱cobc? 3 Relic chi ya̱l nequenau nak la̱o xkac'ul li cubi ha' xban nak xkapa̱b li Jesucristo. Nak xkac'ul li cubi ha' chanchan nak xocam kochben li Jesucristo xban nak xkacanab xba̱nunquil li kanajter na'leb. 4 Jo'can nak riq'uin xc'ulbal li cubi ha', chanchan nak ac xocam ut xomuke' kochben li Cristo re nak tocuacli̱k cui'chic chi yo'yo ut tocua̱nk sa' li aq'uil yu'am, jo' nak li Jesucristo quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak riq'uin xnimal xlok'al ut xcuanquilal li Dios Acuabej. 5 Cui la̱o xotz'akon kochben li Cristo sa' lix camic, jo'can ajcui' nak totz'ako̱nk sa' lix cuaclijic cui'chic chi yo'yo sa' li ac' yu'am. 6 Nakanau nak li kanajter na'leb quiq'uehe' chiru cruz rochben li Cristo. Naraj naxye nak quisache' xcuanquil li kanajter na'leb nak quicam li Cristo. Ut anakcuan inc'a' chic cuanco rubel xcuanquil li ma̱c jo' nak xocuan chak junxil nak xkac'anjela chak ru li ma̱c. 7 Li ac xcam inc'a' chic nama̱cob. Jo'can ajcui' la̱o cui camenak chic li kanajter na'leb, inc'a' chic yo̱ko chixba̱nunquil li ma̱c. 8 Cui ac xocam kochben li Cristo, nakanau nak yo'yo̱co ajcui' kochben sa' li ac' yu'am. 9 La̱o nakanau nak li Jesucristo quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Li Cristo inc'a' chic ta̱ca̱mk xban nak ma̱c'a' chic xcuanquil li ca̱mc sa' xbe̱n. 10 Jun sut ajcui' quicam li Cristo ut anakcuan yo'yo chic. Quicam re xsachbal xcuanquil li ma̱c. Ut anakcuan yo'yo chic li Cristo re xq'uebal xlok'al li Dios. 11 Jo'can ajcui' la̱ex. Cheq'uehak retal nak chanchan ajcui' nak camenakex ut ma̱c'a' chic xcuanquil li ma̱c sa' e̱be̱n. Ac' chic le̱ yu'am q'uebil e̱re xban li Ka̱cua' Jesucristo ut junajex chic riq'uin. Yo'yo̱quex re nak texc'anjelak chiru li Dios. 12 Jo'can nak me̱q'ue chic e̱rib rubel xcuanquil li ma̱c ut me̱ba̱nu chic li c'a'ru naxrahi ru le̱ ch'o̱l. 13 Chi moco cheq'ue e̱rib chixba̱nunquil li ma̱usilal. Chek'axtesi ban e̱rib sa' ruk' li Dios. Xban nak ac xec'ul li ac' yu'am chanchan nak xexcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Jo'can nak cheq'ue le̱ rok e̱ruk' chi c'anjelac chiru li Dios re xba̱nunquil li us. 14 Inc'a' chic cheq'ue e̱rib rubel xcuanquil li ma̱c. Anakcuan cuanquex rubel xcuanquil lix nimal rusilal li Dios. Moco cuanquex ta chic rubel xcuanquil li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. Inc'a' chic toc'anjelak chiru li ma̱c 15 Anakcuan cuanco sa' rusilal li Dios. Moco cuanco ta chic rubel xcuanquil li chak'rab. ¿Ma yal xban nak inc'a' cuanco rubel xcuanquil li chak'rab nak toma̱cobk? ¡Inc'a' bi'an! 16 Ac nequenau nak cui te̱q'ue e̱rib chi c'anjelac chiru junak patrón, a'an chic ta̱takla̱nk e̱re. Jo'can ajcui' cui te̱q'ue li ma̱c chok' e̱patrón ut te̱q'ue e̱rib chok' aj c'anjel chiru, texca̱mk. Aban cui te̱q'ue e̱rib chi takla̱c xban li Dios, ta̱ti̱cobresi̱k le̱ ch'o̱l. 17 Junxil cuanquex rubel xcuanquil li ma̱c. A'ut anakcuan, bantiox re li Dios, chi anchal e̱ch'o̱l nequepa̱b li tijleb li xek'axtesi cui' e̱rib. 18 Anakcuan colbilex chic chiru li ma̱c. Ut xek'axtesi e̱rib jo' aj c'anjel chiru li Dios chixba̱nunquil li ti̱quilal. 19 Ninch'olob xya̱lal che̱ru riq'uin xserak'inquil chirix li nakac'ul arin sa' ruchich'och' re nak te̱tau ru li ninye. Junxil xek'axtesi e̱rib chixba̱nunquil li jo' ma̱jo'il na'leb ut li c'a'ak re ru chi ma̱usilal. A'ut anakcuan, chek'axtesihak e̱rib chixba̱nunquil li ti̱quilal re nak texcua̱nk sa' santilal chiru li Dios. 20 Nak toj nequec'anjela chak ru li ma̱c, ma̱c'a' na-oc cui' e̱re li ti̱quilal. 21 ¿C'a'ru le̱ k'ajca̱munquil xec'ul nak xeba̱nu chak li ma̱usilal? Ma̱c'a'. Ca'aj cui' xec'ut chak e̱xuta̱n. Li c'a'ru naxq'ue li ma̱c, a'an li ca̱mc. 22 Anakcuan colbilex chic chiru li ma̱c ut k'axtesinbilex chic chi c'anjelac chiru li Dios. Ut le̱ k'ajca̱munquil a'an le̱ santobresinquil ut le̱ yu'am chi junelic. 23 Lix tojbal rix li ma̱c, a'an li ca̱mc. Aban li ma̱tan naxq'ue ke li Dios, a'an li junelic yu'am sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo laj Colol ke.

Romanos 7

1 Ex herma̱n, la̱ex nequenau c'a'ru naxye sa' li chak'rab. Nequenau nak li chak'rab cuan xcuanquil sa' xbe̱neb li toj yo'yo̱queb. 2 Nak nasumla junak ixk junaj chic ru riq'uin lix be̱lom. Tz'i̱banbil sa' li chak'rab nak inc'a' chic naru neque'xjach rib a' yal jo' najtil yo'yo̱k li be̱lomej. Aban cui nacam li be̱lomej, li ca̱mc najachoc reheb ut li ixk nacana xjunes. 3 Cui toj yo'yo lix be̱lom ut naxsume jalan chic cui̱nk, a'an naxmux ru lix sumlajic. Cui nacam li be̱lomej, ma̱c'a' chic xcuanquil li chak'rab a'an sa' xbe̱n li ixk. Moco tixmux ta chic ru lix sumlajic cui nasumla riq'uin jalan chic cui̱nk. 4 Jo'can ajcui' la̱o, ex inherma̱n. Xban nak xkapa̱b li Jesucristo chanchan kochben nak quicam li Cristo. Ut ma̱c'a' chic xcuanquil lix chak'rab laj Moisés sa' kabe̱n. Ut ma̱c'a'o chic rubel xcuanquil li chak'rab. La̱o reho chic li Cristo li quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak re nak toc'anjelak chiru li Dios. 5 Junxil xkaba̱nu chak li c'a'ru inc'a' us li quixrahi chak ru li kach'o̱l. Li chak'rab quixc'ut chiku c'a'ru li inc'a' us ut a' chic li inc'a' us quicuulac chiku xba̱nunquil. Ut riq'uin xba̱nunquil a'an cuan li ca̱mc. 6 A'ut anakcuan chanchan li camenako xban nak li najter chak'rab ma̱c'a' chic xcuanquil chok' ke la̱o. Ma̱cua' chic li chak'rab yal re sa' kabe̱n. Ut inc'a' chic yo̱co chi c'anjelac rubel xcuanquil li chak'rab tz'i̱banbil chak najter. Anakcuan nococ'anjelac chiru li Dios sa' li ac' yu'am li naxq'ue ke li Santil Musik'ej. Li chak'rab ut li ma̱c 7 ¿C'a'ru takaye chirix a'in? ¿Ma takaye nak inc'a' us li chak'rab? Inc'a'. Ma̱ jok'e takaye chi jo'can. Ninye e̱re nak cui ta ma̱c'a' li chak'rab, inc'a' raj xinnau c'a'ru li ma̱c. Moco xinnau ta raj nak inc'a' us xra̱bal ru li jalan aj e, cui ta inc'a' tz'i̱banbil sa' li chak'rab chi jo'ca'in: Ma̱ra ru li c'a'ru re la̱ cuas a̱cui̱tz'in. 8 Li chak'rab quic'utuc chicuu c'a'ru li ma̱c. Xban nak ac ninnau chic c'a'ru li ma̱c, k'axal cui'chic quinq'ue inch'o̱l chixba̱nunquil. Cui ta ma̱c'a' li chak'rab ma̱c'a' raj li ma̱c. 9 Nak toj ma̱ji' ninnau c'a'ru naxye li chak'rab, moco ninc'oxla ta nak la̱in aj ma̱c ut inc'a' xinnau nak inc'ulub ta li ca̱mc. Aban nak xinnau li chak'rab, xinnau nak la̱in aj ma̱c. Ut cue li ca̱mc. 10 Li chak'rab xq'ue raj inyu'am, abanan nak quicuabi chanchan incamsinquil quixba̱nu. 11 Li chak'rab cha̱bil ut xq'ue raj cue li yu'am, abanan li ma̱c xinixbalak'i. Ut xban li chak'rab, li ma̱c xinba̱nu xq'ue li ca̱mc sa' inbe̱n. 12 Relic chi ya̱l nak li chak'rab q'uebil chak xban li Dios, a'an santil chak'rab, ut li kataklanquil xban li Dios santo ajcui', ti̱c ut cha̱bil. 13 ¿Ma ta̱ru̱k tinye nak li cha̱bil chak'rab quic'amoc chak li ca̱mc sa' inbe̱n? Inc'a'. Inc'a' naru tinye chi jo'can xban nak ma̱cua' li chak'rab quic'amoc chak re li ca̱mc. Aban li ma̱c quic'amoc chak re li ca̱mc sa' inbe̱n. Li chak'rab quixc'ut chicuu lix yibal ru li ma̱c. Jo'can nak li cha̱bil quixc'ut chicuu li inc'a' us. Ut li inc'a' us a'an li ma̱c. 14 Nakanau nak li chak'rab musik'anbil xban li Dios. Aban la̱in yal cui̱nkin. Jo'can nak ninma̱cob. 15 Inc'a' nintau ru c'a'ut nak ninba̱nu li inc'a' us. Nacuaj raj xba̱nunquil li us, abanan a' chic li inc'a' us li ninba̱nu. Xic' raj nacuil li inc'a' us aban a'an chic li ninba̱nu. 16 A' chic li inc'a' nacuaj xba̱nunquil, a'an chic li ninba̱nu ut riq'uin a'an ninq'ue retal nak li chak'rab cha̱bil xban nak naxc'ut chicuu nak inc'a' us li ninba̱nu. 17 Jo'can nak ma̱cua' chic la̱in li ninba̱nun re li inc'a' us, aban li ma̱c li cuan cuiq'uin, a'an nataklan cue. 18 La̱in ninnau nak moco cha̱bilin ta. Chalen sa' inyo'lajic la̱in chak aj ma̱c. Nacuaj raj xba̱nunquil li us, abanan inc'a' ninru chixba̱nunquil. 19 La̱in nacuaj raj xba̱nunquil li us, aban inc'a' ninba̱nu. A' chic li ma̱usilal ninba̱nu, li inc'a' raj nacuaj xba̱nunquil. 20 Cui la̱in ninba̱nu li inc'a' nacuaj xba̱nunquil, ma̱cua' chic la̱in ninba̱nun re; aban li ma̱c li cuan cuiq'uin, a'an li nataklan cue. 21 A'an a'in li ninc'ul: Nak nacuaj raj xba̱nunquil li us, a' chic li inc'a' us li ninba̱nu. 22 Nasaho' sa' lin ch'o̱l riq'uin lix chak'rab li Dios ut a'an li nacuaj xba̱nunquil. 23 Aban xban nak yal cui̱nkin, nacuec'a nak cuan jun li ch'a'ajquilal sa' li cua̱m naramoc re chicuu li us li nacuaj raj xba̱nunquil. Ut li ch'a'ajquil a'an, a'an li ma̱c li toj cuan cuiq'uin, ut chanchan li cuanquin chi pre̱xil xban. 24 ¡C'ajo' xtok'oba̱l cuu! ¿Ani ta̱colok cue chiru lin najter na'leb li nac'amoc chak re li ca̱mc sa' inbe̱n? 25 Ca'aj cui' li Ka̱cua' Jesucristo ta̱colok cue chiru lin najter na'leb. Ac xink'axtesi cuib rubel xcuanquil lix chak'rab li Dios ut ac' chic lin na'leb. Ninq'ue inch'o̱l chixpa̱banquil li Dios, aban xban nak yal cui̱nkin, toj cuan lin najter na'leb cuiq'uin. Abanan ninbantioxi chiru li Dios xban nak li Ka̱cua' Jesucristo ta̱tenk'a̱nk cue re nak tincanab xba̱nunquil lin najter na'leb.

Romanos 8

1 Anakcuan ut ma̱c'a' chic li tojba ma̱c sa' xbe̱neb li neque'pa̱ban re li Cristo, li inc'a' chic neque'xba̱nu li neque'xrahi ru lix ch'o̱leb. Neque'xba̱nu ban li naraj li Santil Musik'ej. 2 Lix cuanquil li Santil Musik'ej li naq'uehoc yu'am sa' xc'aba' li Jesucristo, a'an nacoloc cue chiru lix cuanquil li ma̱c ut li ca̱mc. 3 Li najter chak'rab inc'a' naru toxcol chiru li ma̱c ut li ca̱mc. Ma̱c'a' xcuanquil re kacolbal xban nak inc'a' nocoru chixba̱nunquil li naxye. Inc'a' nocoru chixba̱nunquil li naxye xban nak chalen chak sa' kayo'lajic la̱o aj ma̱c. Aban li Dios xoxcol chiru li ma̱c. Quixtakla chak li Jesucristo li Ralal chi tz'ejcualoc' sa' ruchich'och'. Li Ka̱cua' Jesucristo quixmayeja rib re xsachbal xcuanquil li ma̱c. 4 Li Cristo quixsach xcuanquil li ma̱c re nak naru takaba̱nu li ti̱quilal jo' naxye sa' li chak'rab. Inc'a' chic takaba̱nu li naxrahi ru li kach'o̱l. Anakcuan takaba̱nu li c'a'ru naxye li Santil Musik'ej. 5 Ut eb li toj neque'xba̱nu li najter na'leb, ca'aj cui' li c'a'ru naxrahi ru lix ch'o̱leb neque'xc'oxla xba̱nunquil. Abanan eb li neque'cuan jo' naxye li Santil Musik'ej, eb a'an neque'xq'ue xch'o̱l chixba̱nunquil li c'a'ru naraj li Santil Musik'ej. 6 Cui ca'aj cui' li naxrahi ru li kach'o̱l nakac'oxla, a'an naxc'am chak li ca̱mc sa' kabe̱n. Cui nakaq'ue kach'o̱l chixba̱nunquil li naraj li Santil Musik'ej, a'an naxq'ue ke li kayu'am chi junelic ut naxq'ue ajcui' ke li tuktu̱quil usilal. 7 Li toj yo̱queb chixba̱nunquil li naxrahi ru lix ch'o̱leb, cuanqueb sa' xi̱q'uilal riq'uin li Dios ut inc'a' neque'raj xcubsinquil rib rubel xcuanquil lix chak'rab li Dios chi moco neque'ru chixba̱nunquil. 8 Jo'can nak li toj neque'xba̱nu li naxrahi ru lix ch'o̱leb, inc'a' nasaho' xch'o̱l li Dios riq'uin li neque'xba̱nu. 9 Abanan la̱ex inc'a' chic yo̱quex chixba̱nunquil li naxrahi ru le̱ ch'o̱l. Yo̱quex ban chixba̱nunquil li c'a'ru naraj li Santil Musik'ej cui ya̱l nak cuan li Santil Musik'ej e̱riq'uin. Li ani ma̱c'a' li Santil Musik'ej riq'uin, a'an ma̱cua' re li Cristo. 10 Cui li Cristo cuan e̱riq'uin, usta ac tenebanbil li ca̱mc sa' e̱be̱n xban li ma̱c, yo'yo le̱ musik' xban nak ti̱cobresinbil chic le̱ ch'o̱l xban li Dios. 11 Li Santil Musik'ej, a'an li quicuaclesin cui'chic re chi yo'yo li Cristo sa' xya̱nkeb li camenak. Cui li Santil Musik'ej quicuaclesin re li Cristo, a'an ajcui' ta̱cuaclesi̱nk re le̱ tz'ejcual chi yo'yo re li junelic yu'am xban nak li Santil Musik'ej cuan e̱riq'uin. 12 Jo'can ut ex inherma̱n, tento nak te̱ba̱nu li naraj li Santil Musik'ej ut ma̱cua' li c'a'ru naxrahi ru le̱ ch'o̱l. 13 Cui toj yo̱quex chixba̱nunquil li naxrahi ru le̱ ch'o̱l, texca̱mk. Aban cui riq'uin e̱tenk'anquil xban li Santil Musik'ej, te̱canab xba̱nunquil le̱ yehom e̱ba̱nuhom li quilaje̱ba̱nu chak junxil, ta̱cua̱nk e̱yu'am chi junelic. 14 Chixjunileb li neque'ba̱nun re li c'a'ru naraj li Santil Musik'ej, a'aneb tz'akal ralal xc'ajol li Dios. 15 La̱ex xec'ul li Santil Musik'ej ut ma̱c'a' chic e̱xiu. Moco jo'quex ta junak li mo̱s naxxucua ru lix patrón. Xban nak li Santil Musik'ej cuan kiq'uin, la̱o ban tz'akal ralal xc'ajol li Dios. Jo'can nak nakaye “at inYucua'” re nak nocotijoc. 16 Li Santil Musik'ej naxch'olob xya̱lal chiku, ut nakec'a sa' li ka̱m nak la̱o chic ralal xc'ajol li Dios. 17 Ut xban nak la̱o ralal xc'ajol li Dios, kochben li Cristo nak take̱chani chixjunil li quixyechi'i ke li Dios. Cui totz'ako̱nk riq'uin li raylal li quixc'ul li Cristo, jo'can nak toxotz'ako̱nk ajcui' kochben sa' lix nimal xlok'al. 18 La̱in ninye nak li raylal yo̱co chixc'ulbal anakcuan inc'a' takaq'ue sa' kach'o̱l xban nak moco juntak'e̱t ta riq'uin li usilal takac'ul mokon xban nak numtajenak cui'chic lix nimal xlok'al li rusilal li Dios tixq'ue ke. 19 Chixjunil li c'a' re ru yi̱banbil xban li Dios yo̱queb chi xyo'oninquil nak ta̱cuulak xk'ehil nak li Dios tixq'ue xlok'aleb li ralal xc'ajol. 20 Li ruchich'och' tz'ekta̱nanbil xban li Dios. Moco yal quiraj ta nak quitz'ekta̱na̱c. Xban nak ac jo'can chak sa' xch'o̱l li Dios. Abanan li ruchich'och' toj yo̱ chixyo'oninquil nak ta̱colek'. 21 Jo'can nak li ruchich'och' ta̱colek' chiru li tz'ekta̱na̱c. Ut xban xnimal rusilal li Dios, ta̱colek' li ruchich'och', jo' nak te'colek' li ralal xc'ajol li Dios. 22 Nakanau nak li ruchich'och' chalen anakcuan cuan sa' raylal ut yo̱ chiroybeninquil nak ta̱usa̱k. Li ruchich'och', a'an jo' jun li ixk yo̱ chixc'ulbal li raylal nak ac q'uira̱c re. 23 Ma̱cua' ca'aj cui' li ruchich'och' naxc'ul li raylal. Nayot'e' ajcui' li kach'o̱l la̱o aj pa̱banel xban li raylal nakac'ul, usta ac xkac'ul li Santil Musik'ej. Li Santil Musik'ej a'an xbe̱n li kama̱tan naxq'ue ke li Dios. Yo̱co chiroybeninquil nak li Dios toxc'ul jo' tz'akal ralal xc'ajol ut ta̱jala̱k li katz'ejcual ut tixq'ue li kalok'al. 24 Xban nak nocopa̱ban, colbilo. Aban cuan ajcui' li ma̱tan toj ma̱ji' nakac'ul ut a'an li toj yo̱co chiroybeninquil. Cui ta ac xkac'ul chixjunil, inc'a' raj chic yo̱co chi oybeni̱nc. 25 Aban li c'a'ru nakoybeni inc'a' nakil ru ut tento takacuy roybeninquil. 26 Ut li Santil Musik'ej nocoxtenk'a xban nak ma̱c'a' naru nakaba̱nu kajunes. Inc'a' nakanau chanru nak totijok chi moco nakanau c'a'ru takatz'a̱ma. Aban li Santil Musik'ej natz'a̱man chikix chiru li Dios riq'uin yot'ba ch'o̱lej inc'a' naru xyebal yal riq'uin a̱tin. 27 Li Dios naxnau c'a'ru cuan sa' kach'o̱l ut naxnau ajcui' lix c'a'ux li Santil Musik'ej. Ut li Santil Musik'ej natz'a̱man chikix la̱o aj pa̱banel jo' naraj li Dios. Li Jesucristo naxc'ut chiku nak li Dios nocoxra 28 Li Dios naxsuk'isi chok' usilal chixjunil li c'a'ak re ru neque'xc'ul li neque'rahoc re li Dios, a' li bokbileb chixba̱nunquil li c'a'ru naraj li Dios. 29 Chalen sa' xticlajic li Dios quixnau aniheb li te'pa̱ba̱nk re. Jo'can nak quixsiq'ueb ru ut quixc'uleb chok' ralal xc'ajol. Quixxakab li Jesucristo li Ralal re nak a'anak li xbe̱n alalbej sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol. 30 Najter chak k'e cutan li Dios ac cuan sa' xch'o̱l ani li sic'bileb ru xban, ut li sic'bileb ru a'an li quixbokeb; ut li quixbokeb, quixti̱cobresi lix ch'o̱leb ut naxq'ueheb ajcui' xlok'al. 31 ¿C'a'ru takaye chirix a'in? Cui li Dios cuan kiq'uin, eb li xic' neque'iloc ke inc'a' te'numta̱k sa' kabe̱n. 32 Usta li Acuabej Dios k'axal raro li Ralal xban, inc'a' quixcol chiru li ca̱mc. Quixk'axtesi ban chi ca̱mc sa' kac'aba' la̱o. Cui quixq'ue li Ralal re ca̱mc, ¿ma inc'a' ta bi' tixq'ue ke chixjunil li c'a'ak re ru quixyechi'i ke? 33 ¿Ani ta̱ru̱k ta̱yehok re nak cuanqueb xma̱c li sic'bileb ru xban li Dios? Ma̱ ani, xban nak li sic'bileb ru ti̱cobresinbileb chic lix ch'o̱l chiru li Dios. 34 ¿Ani ta̱ru̱k ta̱q'uehok reheb laj pa̱banel sa' tojba ma̱c? Ma̱ ani xban nak li Jesucristo quicam sa' kac'aba' ut li Dios quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Anakcuan a'an cuan sa' xnim uk' li Dios ut yo̱ chi a̱tinac chikix chiru li Dios. 35 ¿C'a'ru ta̱ru̱k ta̱isi̱nk ke riq'uin li Cristo li narahoc ke? Ma̱c'a'. Li ra xi̱c' inc'a' naru torisi, chi moco li raylal, chi moco li ch'a'ajquilal, chi moco li xi̱c' ilec', chi moco li cue'ej, chi moco li cua̱nc sa' neba'il, chi moco li camsi̱c. Ma̱c'a' naru ta̱isi̱nk ke riq'uin li Cristo li narahoc ke. 36 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Cuulaj cuulaj yo̱queb chixc'oxlanquil kacamsinquil sa' a̱c'aba'. Chiruheb a'an chanchano li carner li neque'c'ame' chi camsi̱c. (Sal. 44:22) 37 Aban li Jesucristo nocoxra ut nocoxtenk'a chixcuybal ut chixnumsinquil chixjunil li raylal nakac'ul. 38 Ninnau chi tz'akal nak ma̱c'a' naru ta̱isi̱nk ke riq'uin lix rahom li Dios. Li ca̱mc inc'a' naru torisi riq'uin lix rahom chi moco li c'a'ak re ru nakac'ul sa' li kayu'am. Eb li ángel inc'a' naru toe'risi chi moco eb li cuanqueb xcuanquil sa' ruchich'och', chi moco lix cuanquil li c'a'ak re ru chi musik'ejil. Li c'a'ak re ru nakac'ul anakcuan inc'a' naru torisi riq'uin xrahom li Dios chi moco li c'a'ak re ru ta̱cha̱lk. 39 Li c'a'ak re ru cuan takec', chi moco li c'a'ak re ru cuan tak'a sa' ruchich'och' inc'a' naru torisi riq'uin lix rahom li Dios. Chi ya̱l, ma̱c'a' naru ta̱isi̱nk ke riq'uin lix rahom li Dios. Quixc'ut chiku nak nocoxra nak quixq'ue li Jesucristo chi ca̱mc re kacolbal.

Romanos 9

1 Yo̱quin chixyebal li xya̱lal xban nak ninpa̱b li Jesucristo. Inc'a' nintic'ti'ic. Nacuec'a sa' lin ch'o̱l nak ya̱l li ninye ut li Santil Musik'ej nac'utuc chicuu nak ya̱l. 2 Ra nacuec'a ut nayot'e' inch'o̱l xban nak eb laj judío lin tenamit inc'a' neque'raj xpa̱banquil li Cristo. 3 Tinq'ue raj cuib chi tz'ekta̱na̱c ut chi isi̱c riq'uin li Cristo cui ta riq'uin a'an ta̱ru̱k tebintenk'a re te'colek'. 4 A'an eb li ralal xc'ajol laj Israel. Li Dios quixsiq'ueb ru ut quixc'uleb chok' ralal xc'ajol, ut quixc'ut lix lok'al chiruheb retalil nak cuan riq'uineb. Quixba̱nu li contrato riq'uineb ut quixq'ue lix chak'rab reheb. Quic'ute' chiruheb chanru te'xlok'oni li Dios sa' xya̱lal ut cuan c'a' re ru quixyechi'i li Dios reheb. 5 A'aneb li ralal xc'ajol li kaxe'to̱nil yucua' laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob. Ut sa' xya̱nkeb a'an quiyo'la li Cristo nak quitz'ejcualo' ut quic'ulun sa' ruchich'och'. Lok'oninbil taxak chi junelic li Cristo li k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱neb chixjunileb. Jo'can taxak. 6 Li Dios quixq'ue li quixyechi'i reheb laj Israel. Aban moco chixjunileb ta que'xc'ul li yechi'inbil xban li Dios xban nak moco chixjunileb ta tz'akaleb aj Israel. Aban inc'a' ninye nak li Dios inc'a' quixq'ue li quixyechi'i reheb laj Israel. 7 Cuanqueb li ralal xc'ajol laj Abraham inc'a' que'xc'ul li quixyechi'i li Dios xban nak ma̱cua'eb a'an li ralal xc'ajol li yechi'inbil re laj Abraham najter xban li Dios nak quixye re: Sa' xc'aba' laj Isaac te'cua̱nk la̱ cualal a̱c'ajol li xinyechi'i a̱cue. (Gn. 21:9-12) 8 A'in naraj naxye nak moco chixjunileb ta li ralal xc'ajol laj Abraham sic'bileb ru xban li Dios. Ca'aj cui' li yechi'inbil re xban li Dios, a'aneb li tz'akal ralal xc'ajol li Dios. 9 A'an a'in li quixyechi'i li Dios re laj Abraham nak quixye re: Nak toline̱lk sa' li chihab jun chic, lix Sara cua̱nk chic lix c'ula'al te̱lom. (Gn. 18:10) 10 Lix Rebeca quicuan cuib lix coc'al ut junaj lix yucua'eb. Lix yucua'eb a'an, a'an laj Isaac li kaxe'to̱nil yucua'. 11 Toj ma̱ji' neque'yo'la lix coc'al lix Rebeca nak quisiq'ue' ru li jun xban li Dios. Moco riq'uin ta lix yehom xba̱nuhom nak quisiq'ue' ru xban nak ma̱ji' neque'xba̱nu li us chi moco li inc'a' us. Riq'uin a'an nakanau nak li Dios inc'a' naxsic' ru junak riq'uin lix yehom xba̱nuhom. Naxsic' ban ru jo' naraj a'an. 12 Li Dios quia̱tinac riq'uin lix Rebeca ut quixye re nak li asbej ta̱c'anjelak chiru li i̱tz'inbej. 13 Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li ra̱tin li Dios li quixye: La̱in xinsic' ru laj Jacob, ut laj Esaú xintz'ekta̱na. (Mal. 1:2) 14 ¿C'a'ru takaye chirix a'an? ¿Ma takaye nak ma̱cua' ti̱quilal li naxba̱nu li Dios? Ma̱ jok'e takaye chi jo'can. 15 Inc'a' naru takaye a'an xban nak a'in li quixye li Dios re laj Moisés: La̱in tincuil xtok'oba̱leb ru li ani nacuaj xtok'obanquil ru, ut tincuuxta̱na ajcui' ru li ani nacuaj ruxta̱nanquil ru. (Ex. 33:19) 16 Li sic'bil ruheb moco sic'bileb ta ru xban nak jo'can neque'raj eb a'an chi moco riq'uin ta xyehom xba̱nuhomeb. Yal riq'uin ban xnimal ruxta̱n li Dios nak sic'bil ruheb. 17 Jo'ca'in nak tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li a̱tin li quixye li Dios re laj Faraón: Xatinxakab chok' xreyeb laj Egipto re nak ta̱c'utu̱nk lin cuanquilal a̱ban. Chi jo'can ta̱yema̱nk cuesilal yalak bar sa' chixjunil li ruchich'och'. (Ex. 9:16) 18 Jo'can nak li Dios naril xtok'oba̱l ru li ani naraj xtok'obanquil ru ut naxcacuubresi xch'o̱l li ani naraj xcacuubresinquil xch'o̱l sa' li ma̱usilal. Li Dios naq'uehoc sa' tojba ma̱c ut na-uxta̱nan u 19 Ma̱re nacaye chi jo'ca'in, Cui li Dios naxcacuubresi xch'o̱l junak sa' li ma̱usilal, ¿chanru nak li Dios tixye nak cuan xma̱c junak? Cui jo'can naraj li Dios, ¿ani ta̱ru̱k ta̱po'ok ru li c'a'ru naraj li Dios? ma̱re chancat. 20 Aban la̱in tinye a̱cue, ¿anihat la̱at nak ta̱cuech'i rix li c'a'ru naxba̱nu li Dios? Junak li cuc inc'a' ta̱ru̱k tixye re laj pac'ol re, ¿C'a'ut nak xina̱yi̱b chi jo'ca'in? 21 A' yal re laj pac'onel chanru nak tixyi̱b li tixpac'. Cui naraj naru tixyi̱b cuib chi uc'al riq'uin junaj chi seb. Naru tixpac' junak sec' cha̱bil, sic'bil ru lix c'anjel, ut li jun chic ma̱re re ta̱c'anjelak re yalak c'a'ru. 22 Chanchan a'an li naxba̱nu li Dios. A'an yal re c'a'ru tixba̱nu. Xc'ulubeb raj li cuanqueb sa' ruchich'och' li rakba a̱tin ut li ca̱mc. Li Dios quixc'ut raj lix josk'il ut lix cuanquilal. Abanan k'axal nim xcuyum sa' xbe̱neb. 23 Ut riq'uin lix nimal rusilal quiruxta̱na ku ut quixc'ut chiku lix lok'al. Junxil sic'bil chak ku xban re nak totz'ako̱nk sa' lix lok'al. 24 La̱o sic'bil ku xban li Dios. Cuan sic'bileb chak ru sa' xya̱nkeb laj judío ut cuan sic'bileb chak ru sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío. 25 Jo'ca'in quixye li Dios jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu xban laj Oseas: Ta̱cuulak xk'ehil nak la̱in tinye “cualal inc'ajol” reheb li ma̱cua'eb cualal inc'ajol. Eb a'an inc'a' sic'bileb chak ru inban. Anakcuan tinye reheb: “raro̱quex inban”. (Os. 2:23) 26 Ut sa' li na'ajej bar quiyehe' cui' reheb: “La̱ex ma̱cua'ex cualal inc'ajol”, aran ajcui' ta̱yehek' reheb: “La̱ex tz'akal ralal xc'ajol li yo'yo̱quil Dios”. (Os. 1:10) 27 Jo'ca'in quixye laj Isaías chirixeb laj Israel: Usta nabaleb li ralal xc'ajol laj Israel jo' xq'uial li samaib chire li palau, aban moco q'uiheb ta li te'colek'. 28 Xban nak li Ka̱cua' chi se̱b ta̱rakok a̱tin chi tz'akal sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol laj Israel. (Is. 10:22-23) 29 Quixye ajcui' laj Isaías chi jo'ca'in: Cui ta inc'a' quixcanab kalal kac'ajol nak quixsach ru li katenamit li Ka̱cua' Dios, li k'axal nim xcuanquil, jo' raj li Sodoma ut li Gomorra nak co-oso'. (Is. 1:9) 30 A'an a'in xya̱lal li yo̱co chixyebal: Eb li ma̱cua'eb aj judío inc'a' yo̱queb chixsic'bal li ti̱quil ch'o̱lej riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab, ut xban nak que'pa̱ban, que'ti̱cobresi̱c xch'o̱leb. 31 Ut eb laj judío yo̱queb chixsic'bal li ti̱quil ch'o̱lej riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab, aban inc'a' que'xtau. 32 ¿C'a'ut nak inc'a' que'xtau? Xban nak moco yo̱queb ta chixsic'bal li ti̱quil ch'o̱lej riq'uin xpa̱banquil li Cristo. Que'xsic' ban li ti̱quilal riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab. Ut xban a'an, chanchan que'xtich rib chiru jun li pec. Ut li pec a'an retalil li Cristo. Ut li neque'xtich rib chiru, a'an li neque'tz'ekta̱nan re li Cristo. 33 Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios:

Romanos 10

1 Ex inherma̱n, relic chi ya̱l nacuaj nak eb laj Israel te'colek'. A'an li nintz'a̱ma junelic chiru li Dios. 2 La̱in ninnau nak neque'x-oxlok'i li Dios, abanan toj ma̱ji' neque'xnau chanru xpa̱banquil li Dios. 3 Ut inc'a' neque'xnau chanru nak nati̱co' li kach'o̱l chiru li Dios. Que'xyal xti̱cobresinquil xch'o̱leb chiru li Dios yal xjuneseb rib. Ut inc'a' que'raj xba̱nunquil li yebil xban li Dios. 4 Nak quic'ulun li Cristo sa' ruchich'och', quirake' xc'anjel li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés xban li Dios. Ut chixjunileb li te'pa̱ba̱nk re li Cristo te'ti̱cok' xch'o̱leb chiru li Dios. Chikajunilo naru tocolek' 5 Laj Moisés quitz'i̱bac chirix li chak'rab ut quixye: Cui ani tixpa̱b li chak'rab ut tixba̱nu chi tz'akal li c'a'ru naxye, a'an ti̱c xch'o̱l chiru li Dios ut ta̱cua̱nk xyu'am. 6 Anakcuan la̱o ti̱cobresinbil chic li kach'o̱l chiru li Dios riq'uin xpa̱banquil li Cristo. Sa' li Santil Hu naxye chi jo'ca'in: Inc'a' ta̱ye sa' a̱ch'o̱l ¿ani ta̱takek' sa' choxa re xtz'a̱manquil chiru li Cristo nak ta̱cubek chak sa' ruchich'och'? Ma̱ye chi jo'can xban nak ac c'ulujenak sa' ruchich'och'. 7 Chi moco ta̱ye ¿ani ta̱cubek cuanqueb cui' li camenak re xcuaclesinquil li Cristo sa' xya̱nkeb li camenak? Inc'a' naru ta̱ye chi jo'can xban nak ac cuaclijenak chi yo'yo. 8 Jo'ca'in naxye li Santil Hu: Ac nequenau lix ya̱lal ut nequeserak'i resilal li quixye li Dios ut cuan ajcui' sa' le̱ ch'o̱l. Lix ya̱lal a'an nak tento takapa̱b li Cristo ut a'an li pa̱ba̱l li nakach'olob xya̱lal che̱ru. 9 Cui riq'uin xtz'u̱mal a̱cue ta̱ch'olob xya̱lal nak li Jesús a'an li Cristo li Ralal li Dios, ut cui ta̱pa̱b chi anchal a̱ch'o̱l nak li Dios quicuaclesin cui'chic re chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, tatcolek'. 10 Li ani naxpa̱b li Cristo chi anchal xch'o̱l ut naxch'olob xya̱lal riq'uin xtz'u̱mal re, a'an nati̱co' xch'o̱l chiru li Dios ut ta̱colek'. 11 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li ani ta̱pa̱ba̱nk re a'an, inc'a' ta̱rahok' xch'o̱l mokon xban nak tixc'ul li c'a'ru yechi'inbil re xban li Dios. (Is. 28:16) 12 Chiru li Dios juntak'e̱teb laj judío riq'uin li ma̱cua'eb aj judío xban nak jun ajcui' li Ka̱cua' sa' xbe̱neb chixjunileb. Ut nim li ruxta̱n sa' xbe̱neb chixjunileb li neque'ya̱ban re lix c'aba'. 13 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Yalak ani ta̱ya̱ba̱nk re xc'aba' li Ka̱cua', a'an ta̱colek'. 14 Abanan ¿chanru nak te'xya̱ba xc'aba' li Ka̱cua' cui toj ma̱ji' neque'xpa̱b? Ut ¿chanru nak te'xpa̱b cui toj ma̱ji' neque'rabi resil? Ut ¿chanru nak te'rabi resil li Ka̱cua' cui ma̱ ani nach'oloban xya̱lal chiruheb? 15 Ut ¿chanru nak ta̱ch'oloba̱k chak xya̱lal chiruheb cui ma̱ ani taklanbil xban li Ka̱cua'? Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: C'ajo' xlok'al eb li neque'xic yalak bar chixyebal resil li colba-ib, li naq'uehoc tuktu̱quil usilal. (Is. 52:7) 16 Aban moco chixjunileb ta que'pa̱ban re li resil li colba-ib. Laj Isaías quixye: At Ka̱cua', moco q'uiheb ta li xe'pa̱ban li resil li colba-ib li nakajultica chiruheb. (Is. 53:1) 17 Jo'can nak li pa̱ba̱l natauman riq'uin rabinquil resil li Jesucristo. 18 Ut la̱in ninye, ¿ma ya̱l ta bi' nak eb laj Israel inc'a' que'rabi chak resil junxil? Que'rabi. ¿C'a'ut nak inc'a'? Xban nak tz'i̱banbil chi jo'ca'in sa' li Santil Hu: Sa' chixjunil li ruchich'och' qui-el resil ut jun sut rubel choxa quicuulac li ra̱tineb. (Sal. 19:4) 19 Ut ninye ajcui', ¿ma inc'a' ta bi' que'xtau xya̱lal a'in eb laj Israel? Que'xtau raj aban inc'a' que'raj. Laj Moisés quixye reheb li c'a'ru quixye li Dios. Quixye chi jo'ca'in: Sa' inc'aba' la̱in te̱cakali jun li tenamit ma̱cua'eb intenamit. Ut tinchik' e̱josk'il sa' xbe̱neb a'an, li inc'a' neque'xnau xya̱lal, xban nak eb a'an li te'cuuxta̱na ru. (Dt. 32:21) 20 Laj Isaías cau xch'o̱l chixyebal li c'a'ru quixye li Dios nak quixye: A' chic li inc'a' yo̱queb chinsic'bal, a'aneb chic li xe'ta'oc cue. Quinc'utbesi cuib chiruheb li inc'a' yo̱queb chinsic'bal. (Is. 65:1) 21 Ut chirixeb laj judío li Dios quixye:

Romanos 11

1 Tinpatz' e̱re, ¿ma xe'tz'ekta̱na̱c laj Israel xban li Dios chi jo'canan? ¡Chi ya̱l nak inc'a'! La̱in ajcui' aj Israel la̱in ut la̱in ralal xc'ajol laj Benjamín ut laj Abraham. 2 Li Ka̱cua' Dios inc'a' quixtz'ekta̱na lix tenamit, li quixsiq'ueb ru junxil chok' ralal xc'ajol. ¿Ma inc'a' nequenau c'a'ru tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chirix laj Elías nak quitijoc chiru li Dios chixjitbaleb laj Israel? Quixye: 3 At Ka̱cua', quilaje'xcamsi la̱ profetas ut quilaje'xjuc' la̱ artal; la̱in xincana injunes ut jo'can ajcui' la̱in, te'raj incamsinquil. 4 Li Dios quichak'oc ut quixye re: Sic'bileb ru inban cuukub mil chi cui̱nk chok' cue. Eb a'an inc'a' que'xcuik'ib ribeb chixlok'oninquil li yi̱banbil dios aj Baal, chan. 5 Jo'can ajcui' sa' eb li cutan a'in. Cuan ajcui' li quixsiq'ueb ru li Dios riq'uin lix nimal ruxta̱n usta moco q'uiheb ta. 6 Moco riq'uin ta xyehom xba̱nuhomeb nak quixsiq'ueb ru. Yal riq'uin ban lix nimal ruxta̱n li Dios nak quixsiq'ueb ru. Cui ta quixsiq'ueb ru sa' xc'aba' xyehom xba̱nuhomeb, a'an ma̱cua' raj chic xban xnimal ruxta̱n li Dios. 7 Nakaq'ue retal nak moco chixjunileb ta laj Israel que'xtau rusilal li Dios li yo̱queb chixsic'bal. Ca'aj cui' li sic'bileb ru que'xtau, usta moco q'ui eb ta. Ut li jun ch'o̱l chic que'cacuubresi̱c lix ch'o̱leb ut inc'a' que'xba̱nu li quiraj li Dios. 8 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Que'canaba̱c xban li Dios jo' eb li a̱leb xch'o̱l li inc'a' neque'xtau xya̱lal. Cuanqueb xnak' ru ut inc'a' neque'ril c'a'ru li us. Cuanqueb xxic ut inc'a' neque'raj rabinquil lix ya̱lal. Chalen anakcuan inc'a' neque'raj xtaubal xya̱lal. (Is. 29:10) 9 Tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu li quixye laj David nak quitijoc: Eb li nink'e neque'xba̱nu chisuk'i̱k taxak chok' raylal sa' xbe̱neb. Raylal taxak ta̱cha̱lk sa' xbe̱neb re nak te'xtoj rixeb lix ma̱queb li yo̱queb chixba̱nunquil. 10 Che'mo̱yk ta li xnak'eb ru re nak inc'a' chic te'ilok, ut inc'a' te'xtau xya̱lal. Che'c'utzla̱k ta li rixeb chi junaj cua xban li raylal li yo̱keb chixc'ulbal. (Sal. 69:23) Lix colbaleb li ma̱cua'eb aj judío 11 La̱in ninye nak usta que'xtich rib laj judío, inc'a' que't'ane' chi junaj cua. Naraj naxye nak usta que'xtz'ekta̱na li Cristo eb laj judío toj naru te'pa̱ba̱nk ut te'colek'. Xban nak que'xk'et ra̱tin li Dios eb laj judío, jo'can nak li colba-ib quiq'uehe' reheb li ma̱cua'eb aj judío re nak eb laj judío te'xrahi ru li colba-ib ut te'xpa̱b li Cristo. 12 Xban nak que'xk'et li ra̱tin li Dios eb laj judío, li rusilal li Dios quiq'uehe' reheb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Reheb raj laj judío li osobtesi̱c, aban que'xtz'ekta̱na. Jo'can nak quiq'uehe' reheb li ma̱cua'eb aj judío. Ut k'axal cui'chic li sahil ch'o̱lejil takac'ul nak te'pa̱ba̱nk lix q'uialeb laj judío ut te'q'uehek' sa' ajl sa' kaya̱nk la̱o li ac colbilo. 13 Anakcuan tina̱tinak e̱riq'uin la̱ex li ma̱cua'ex aj judío. La̱in taklanbilin xban li Dios chixyebal resil li colba-ib e̱re. Ut ninq'ue xlok'al lin c'anjel. 14 Ma̱re chi jo'can te'yot'ek' xch'o̱leb laj judío li cuech tenamitil ut te'xpa̱b li Cristo jo' xeba̱nu la̱ex ut te'colek'. 15 Xban nak que'tz'ekta̱na̱c laj judío, li ma̱cua'eb aj judío que'c'ame' sa' usilal riq'uin li Dios. Ut k'axal numtajenak li xlok'al nak eb laj judío te'colek'. Chanchan te'cuacli̱k chak chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. 16 Cui k'axtesinbil sa' ruk' li Dios li xbe̱n caxlan cua na-el, k'axtesinbil ajcui' lix comon. Ut cui k'axtesinbil sa' ruk' li Dios lix xe' li che', k'axtesinbil ajcui' chixjunil li ruk'. A'in naraj naxye: Xban nak li Dios quixsic' ru laj Abraham, jo'can nak sic'bil ajcui' ruheb li ralal xc'ajol. 17 Texinjuntak'e̱ta riq'uin li che' olivo. Eb laj judío chanchan li cha̱bil che' aubil ut ch'olaninbil chi us. Aban cuan li ruk' qui-isi̱c ut a'an retalil eb laj judío li que'tz'ekta̱nan re li Cristo. Ut la̱ex li ma̱cua'ex aj judío chanchanex li ruk' li che' li moco aubil ta. Yal xjunes quimok chak. Ut anakcuan yo̱quex chi tz'ako̱nc riq'uin li usilal li quiyechi'i̱c re laj Abraham xban li Dios. 18 Jo'can nak mexnumta chiru li ruk' li che' li que'isi̱c xban nak la̱ex yal ruk'ex ajcui' li che'. Chenauhak nak moco la̱ex ta nequexq'uehoc xyu'am lix xe' li che', aban lix xe' naq'uehoc e̱yu'am la̱ex. 19 Ma̱re te̱ye la̱ex, que'isi̱c li ruk' li che' re nak la̱o toletzek' sa' xna'ajeb. 20 Ya̱l ajcui' nequeye, aban xban nak inc'a' neque'pa̱ban jo'can nak que'isi̱c. Ut la̱ex chic quexletze' sa' xna'ajeb a'an xban nak nequexpa̱ban. Jo'can nak chexucua ru li Dios ut me̱nimobresi e̱rib. 21 Cui li Dios quirisi eb laj judío, li tz'akal ruk' li che', ¿ma toja' ta chic la̱ex inc'a' texrisi cui inc'a' texpa̱ba̱nk? 22 Cheq'uehak retal nak k'axal cha̱bil li Dios, abanan najosk'o' ajcui' sa' xbe̱neb li neque'tz'ekta̱nan re li Cristo. Riq'uin cacuil a̱tin narakoc a̱tin sa' xbe̱neb li neque'k'etoc re li ra̱tin. Cha̱bilak e̱riq'uin la̱ex cui texcua̱nk junelic sa' li rusilal. Cui inc'a' nequexcuan sa' li rusilal tex-isi̱k ajcui' la̱ex. 23 Jo'can nak cui eb laj judío te'pa̱ba̱nk, eb a'an te'letzek' cui'chic sa' lix to̱naleb. Li Dios nim xcuanquil chixc'ulbaleb cui'chic ut chixcuybal lix ma̱queb. 24 La̱ex ma̱cua'ex aj judío, nequexinjuntak'e̱ta riq'uin li che' olivo li yal quimok chak. Quex-isi̱c riq'uin li che' a'an ut quexletze' sa' li aubil che'. Eb laj judío nequebinjuntak'e̱ta riq'uin li tz'akal ruk' li che' olivo li aubil. Inc'a' ch'a'aj nak te'letzek' cui'chic xban li Dios riq'uin li aubil che' xban nak a'aneb tz'akal ruk' li che'. Li Dios naruxta̱na ruheb chixjunileb 25 Ex herma̱n, nacuaj nak te̱nau jun li na'leb mukmu nak quicuan, li quic'utbesi̱c chak xya̱lal chicuu. Cui te̱nau a'in inc'a' te̱nimobresi e̱rib riq'uin xc'oxlanquil nak cuan e̱na'leb. Eb laj judío li inc'a' que'pa̱ban que'cacuubresi̱c lix ch'o̱leb. Abanan eb a'an te'pa̱ba̱nk ajcui' nak talaje'pa̱ba̱nk lix q'uialeb li ma̱cua'eb aj judío. 26 Jo'can nak te'colek' chixjunileb laj Israel jo' tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu li quixye li Dios: Aran Sión ta̱cha̱lk chak laj Colonel ut a'an tixcuy xma̱queb li ralal xc'ajol laj Israel. (Is. 59:20-21) 27 Ut la̱in tincuyeb xma̱c jo' quinye reheb nak quinq'ue li contrato reheb junxil. (Is. 27:9) 28 Xban nak eb laj judío que'xtz'ekta̱na li colba-ib, moco cuanqueb ta sa' usilal riq'uin li Dios. A'an quic'ulman re nak texpa̱ba̱nk la̱ex li ma̱cua'ex aj judío. Abanan li Dios naxraheb laj judío sa' xc'aba'eb lix xe'to̱nil yucua'eb xban nak eb a'an ac sic'bileb chak ru xban li Dios. 29 Li Dios inc'a' naxjal xc'a'ux riq'uin li c'a'ru naxyechi'i ke, chi moco naxjal xc'a'ux nak quixsic' ku. 30 Ut la̱ex, li ma̱cua'ex aj judío, la̱ex aj k'etol ra̱tin li Dios nak quexcuan chak. Ut eb laj judío que'xk'et ajcui' chak ra̱tin li Dios. Jo'can nak la̱ex chic x-uxta̱na̱c e̱ru xban li Dios. 31 Eb laj judío que'xk'et chak ra̱tin li Dios. Abanan ta̱cuulak xk'ehil nak te'pa̱ba̱nk ut te'uxta̱na̱k ajcui' ruheb xban li Dios jo' nak x-uxta̱na̱c e̱ru la̱ex. 32 Li Dios quiril nak chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och' aj ma̱queb. Jo'can nak quixcanabeb chixba̱nunquil lix ma̱usilaleb xbaneb lix k'etba a̱tin. Aban toj cuan ajcui' ruxta̱n li Dios sa' xbe̱neb. 33 Relic chi ya̱l nak k'axal numtajenak li ruxta̱n li Dios. A'an naxnau chixjunil. Numtajenak cui'chic lix na'leb. Ma̱ ani nata'oc ru chanru nak narakoc a̱tin. Ut ma̱ ani nata'oc ru li naxba̱nu. 34 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Ma̱ ani nana'oc re xc'a'ux li Ka̱cua'. Ma̱ ani naru naq'uehoc xna'leb. (Is. 40:13-14) 35 Ma̱ ani naru naq'uehoc c'a'ru re li Dios re nak ta̱q'uehek' ta cui'chic re̱kaj re xban li Dios. (Job 35:7; 41:11) 36 Chixjunil li c'a' re ru cuan, riq'uin li Dios nachal chak. Li Dios quiyi̱ban re chixjunil ut a'an aj e̱chal re chixjunil. Lok'oninbil taxak li Ka̱cua' Dios chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak.

Romanos 12

1 Ex herma̱n, sa' xc'aba' xnimal ruxta̱n li Dios nintz'a̱ma che̱ru nak chek'axtesi e̱rib rubel rok ruk' li Ka̱cua' jo' jun yo'yo̱quil mayej santobresinbil xban li Dios, ut chi anchal e̱ch'o̱l chexc'anjelak chiru re nak sahak xch'o̱l li Ka̱cua' e̱riq'uin. Ut riq'uin xba̱nunquil a'an, yo̱kex chixlok'oninquil li Dios chi tz'akal re ru. 2 Me̱ba̱nu chic jo' neque'xba̱nu li toj ma̱ji' neque'pa̱ban. K'axtesihomak ban e̱rib rubel rok ruk' li Dios re nak a'an tix-ac'obresi le̱ ch'o̱l ut le̱ c'a'ux, ut te̱nau chic li c'a'ru naraj li Dios. Chexcua̱nk sa' cha̱bilal, ut chi tz'akalak re ru le̱ yu'am re nak sahak xch'o̱l li Dios e̱riq'uin. 3 Xban ruxta̱n li Dios nak q'uebil cue lin c'anjel. Jo'can nak ninch'olob xya̱lal che̱ru re nak inc'a' te̱nimobresi e̱rib. Cheq'uehak ban xcuanquil le̱ c'anjel q'uebil e̱re xban li Dios sa' xc'aba' le̱ pa̱ba̱l. 4 Nabal pa̱y ru xcha'al li junju̱nk chi tz'ejcualej, ut jalan jala̱nk xc'anjel li junju̱nk. 5 Jo'can ajcui' la̱o aj pa̱banel. Junajo chi tz'ejcualej nak cuanco riq'uin li Cristo. Nabalo, abanan junajo sa' li kapa̱ba̱l. Ut chikajunilo kacha'al kib chi kibil kib. 6 Jalan jala̱nk li kama̱tan q'uebil ke re toc'anjelak xban xnimal rusilal li Dios. Chikaq'uehak chi c'anjelac eb li ma̱tan a'in. Li ani q'uebil xma̱tan chixch'olobanquil xya̱lal li colba-ib, tento tixch'olob xya̱lal. Chic'anjelak jo' naraj lix pa̱ba̱l q'uebil re xban li Dios. 7 Li ani q'uebil xma̱tan re tenk'a̱nc, chitenk'a̱nk chi sa sa' xch'o̱l. Li ani q'uebil xma̱tan chixtzolbaleb li ras ri̱tz'in, chixtzolakeb sa' xya̱lal. 8 Li ani cuan xma̱tan re q'uehoc na'leb, chiq'uehok na'leb sa' xya̱lal. Li ani cuan xma̱tan re sihi̱nc, chisihi̱nk chi anchal xch'o̱l. Li ani cuan xma̱tan chi c'amoc be chiruheb li ras ri̱tz'in, chixq'uehak xch'o̱l chixba̱nunquil sa' xya̱lal. Li ani cuan xma̱tan re uxta̱na̱nc u, chiruxta̱nahak ru li ras ri̱tz'in chi anchal xch'o̱l. Lix c'anjeleb laj pa̱banel 9 Mexrahoc chi yal xcab rix e̱ch'o̱l. Chera ban e̱rib chi ribil e̱rib chi anchal e̱ch'o̱l. Chetz'ekta̱na chi junaj cua li inc'a' us ut cheq'uehak e̱ch'o̱l chixba̱nunquil li us. 10 Cherahak e̱rib chi ribil e̱rib chi anchal e̱ch'o̱l xban nak e̱comon e̱rib sa' le̱ pa̱ba̱l. Ut che-oxlok'i e̱rib chi ribil e̱rib. 11 Q'uehomak e̱ch'o̱l chi c'anjelac chiru li Ka̱cua'. Mexc'anjelac chi yal minbil e̱ru. Chexc'anjelak ban chiru li Ka̱cua' chi anchal e̱ch'o̱l. 12 Chisahok' sa' e̱ch'o̱l xban nak cuan c'a'ru nequeroybeni. Checuyak li raylal li nachal sa' e̱be̱n. Ut junelic chextijok. 13 Chetenk'a le̱ rech aj pa̱banelil li cuanqueb sa' raylal ut cheq'uehak rochochnal laj c'anjel chiru li Dios, li yal numequeb re. 14 Chetz'a̱ma rusilal li Dios sa' xbe̱neb li xic' neque'iloc e̱re. Me̱tz'a̱ma raylal sa' xbe̱neb. 15 Chisahok' sa' e̱ch'o̱l riq'uineb li saheb sa' xch'o̱l. Ut chiyot'ek' ajcui' e̱ch'o̱l riq'uineb li neque'yot'e' xch'o̱l xban li raylal li yo̱queb chixc'ulbal. 16 Junajak e̱ch'o̱l chi ribil e̱rib. Me̱nimobresi e̱rib chiruheb le̱ ras e̱ri̱tz'in, ut me̱c'oxla nak numtajenak e̱na'leb. 17 Cui na-ux raylal e̱re, me̱q'ue re̱kaj riq'uin raylal. Cheq'uehak ban e̱ch'o̱l chixba̱nunquil li c'a'ru us, li nanauman nak a'an li tz'akal cha̱bil. 18 Li jo' q'uial texru̱k chixba̱nunquil, cheba̱nuhak re nak texcua̱nk sa' usilal riq'uineb le̱ ras e̱ri̱tz'in. 19 Ex herma̱n, ma̱cua' la̱ex texq'uehok re̱kaj li raylal na-ux e̱re. Checanabak ban chixjunil sa' ruk' li Dios. Ca'aj cui' a'an laj rakol a̱tin xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Ca'aj cui' la̱in naru tinq'uehok re̱kaj. Ut la̱in tinrahobtesiheb riq'uin li c'a'ru quilaje'xba̱nu, chan li Dios. (Dt. 32:35) 20 Jo'can nak cui li xic' na-iloc e̱re ta̱tz'oca̱k, cheq'ue chi cua'ac. Cui ta̱chakik re, q'uehomak chi uc'ac. Cheba̱nuhak usilal reheb ut riq'uin a'an te'xq'ue retal nak xuta̱nal li yo̱queb chixba̱nunquil. 21 Me̱ch'inan e̱ch'o̱l riq'uin li inc'a' us li neque'xba̱nu e̱re. Q'uehomak ban e̱ch'o̱l chixba̱nunquil li us. Chi jo'can te̱co̱loni xnumsinquil li inc'a' us.

Romanos 13

1 Chexpa̱ba̱nk chiruheb li neque'taklan sa' xbe̱n li tenamit. Ma̱ ani cuan xcuanquil chi takla̱nc cui inc'a' ta q'uebil re xban li Dios. Eb li cuanqueb xcuanquil sa' xbe̱n li tenamit, a' li Dios quixakaban reheb. 2 Jo'can nak li ani inc'a' napa̱ban chiruheb li cuanqueb xcuanquil, naxk'et li c'a'ru xakabanbil xban li Dios. Ut yo̱ chixbokbal li tojba ma̱c sa' xbe̱n. 3 Li neque'ba̱nun re li us moco xiu xiu ta cuanqueb chiruheb li cuanqueb xcuanquil. A' li neque'ba̱nun ma̱usilal xiu xiu cuanqueb chiruheb li neque'taklan sa' xbe̱n li tenamit. Cui inc'a' nequeraj nak xiu xiu cua̱nkex chiruheb li cuanqueb xcuanquil, cheba̱nuhak li us, ut eb a'an te'xye nak cha̱bilex. 4 Eb a'an cuanqueb sa' xc'anjel xban li Dios re e̱tenk'anquil. Cui nequeba̱nu li inc'a' us, chexxucuak xban nak cuanqueb xcuanquil re te'rakok a̱tin sa' e̱be̱n xban nak a'an xakabanbileb xban li Dios ut neque'xrahobtesi li neque'k'etoc re li chak'rab. 5 Jo'can nak tento texpa̱ba̱nk chiruheb li cuanqueb xcuanquil sa' xbe̱n li tenamit. Ma̱cua' yal re nak inc'a' texq'uehek' chixtojbal rix le̱ ma̱c; re aj ban cui' nak c'ojc'o̱k e̱ch'o̱l riq'uin xba̱nunquil li c'a'ru us. 6 Jo'can nak tento xtojbal li naxpatz' li po̱pol. Tento xtojbal xban nak li cuanqueb sa' xc'anjel xakabanbileb xban li Dios, ut a'an lix c'anjeleb. 7 Chetojak li c'a'ak re ru tento xtojbal. Cheq'uehak xcuanquileb li cuanqueb sa' xcuanquil ut che-oxlok'iheb li cuanqueb sa' xc'anjel. Chocua̱nk sa' xya̱lal riq'uineb li kas ki̱tz'in 8 Ma̱ ani aj iq'uin chicua̱nk e̱c'as. Ut cherahak e̱rib chi ribil e̱rib xban nak li ani naxra li ras ri̱tz'in naxba̱nu li c'a'ru naxye li chak'rab. 9 Jo'ca'in naxye sa' li chak'rab: Matmuxuc caxa̱r; ma̱camsi a̱cuas a̱cui̱tz'in; mat-elk'ac, matyo'oban a̱tin chirix la̱ cuas a̱cui̱tz'in; ma̱rahi ru li jalan aj e. Ut cui ta̱ra la̱ cuas a̱cui̱tz'in jo' nak nacara a̱cuib la̱at, riq'uin a'an yo̱cat chixba̱nunquil chixjunil li naxye li chak'rab. 10 Li ani narahoc inc'a' naxba̱nu raylal re li ras ri̱tz'in. Li narahoc naxba̱nu chi tz'akal li naxye li chak'rab. 11 Chikaba̱nu chixjunil a'in xban nak nakanau nak yo̱ chak chi nach'oc xk'ehil nak ta̱tz'aklok ru li kacolbal nak tol-e̱lk cui'chic li Jesucristo. Yo'on taxak cua̱nko xban nak yo̱ chak chi nach'oc lix c'ulunic chiru nak copa̱ban chak la̱o. 12 Chanchan nak yo̱ chi numec' li k'ojyi̱n ut yo̱ chi sake̱uc. Chikacanabak xba̱nunquil li inc'a' us li neque'xba̱nu li toj cuanqueb sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. Chikacolak kib chiru li inc'a' us riq'uin xcuanquil li Jesucristo. 13 Xban nak cuanco chic sa' xcutan saken li Jesucristo, chocua̱nk sa' xya̱lal jo' junak tz'akal aj pa̱banel. Inc'a' chic toma̱cobk riq'uin li cala̱c, chi moco riq'uin li num cua'ac num uc'ac, chi moco riq'uin muxuc caxa̱r, chi moco riq'uin co'be̱tac yumbe̱tac, chi moco riq'uin li c'a'ak chic re ru chi ma̱usilalil. Ut inc'a' chic topletik chi moco tocakcali̱nk. 14 Kak'axtesihak ban kib chi tz'akal rubel rok ruk' li Ka̱cua' Jesucristo re nak a'an chic ta̱tenk'a̱nk ke riq'uin lix nimal xcuanquil. Ut inc'a' chic takaba̱nu li ma̱usilal li naxrahi ru li kach'o̱l nak toj ma̱ji' nakapa̱b li Cristo.

Romanos 14

1 Chec'ulakeb chi sa sa' e̱ch'o̱l li toj k'uneb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱leb ut me̱cuech'i rix lix c'a'uxeb. 2 Cuan neque'xc'oxla nak moco ma̱c ta xtzacanquil chixjunil li c'a'ak re ru natzacaman. Cuanqueb ajcui' li toj k'uneb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱leb neque'xc'oxla nak ma̱c xtzacanquil li tib. 3 Li ani naxtzaca chixjunil li c'a'ak re ru natzacaman inc'a' naru tixtz'ekta̱na li ani inc'a' naxtzaca chixjunil li c'a'ak re ru. Ut li ani inc'a' naxtzaca chixjunil li c'a'ak re ru inc'a' naru naxcuech'i rix li jun chic li naxtzaca chixjunil xban nak a'an ac xc'ule' ajcui' xban li Dios. 4 La̱at inc'a' naru nacatrakoc a̱tin sa' xbe̱n lix mo̱s la̱ cuas a̱cui̱tz'in. A' lix patrón ta̱yehok re ma us malaj inc'a' us li yo̱ chixba̱nunquil. Jo'can nak li nimajcual Dios a'an nataklan re li junju̱nk ut a'an nayehoc reheb ma us malaj inc'a' us li yo̱queb chixba̱nunquil. Ut li Dios ta̱tenk'a̱nk reheb chixba̱nunquil li us. 5 Cuan neque'c'oxlan nak k'axal lok' junak cutan chiruheb li cutan jun ch'o̱l chic. Ut cuan ajcui' neque'c'oxlan re nak juntak'e̱t xlok'al chixjunileb li cutan. Abanan tento nak li junju̱nk tixc'oxla chi us chanru tixba̱nu. 6 Li ani naxq'ue xlok'al junak li cutan, a'an naxba̱nu re xlok'oninquil li Dios. Ut jo'can ajcui' li nati'oc tib naxba̱nu a'an re xlok'oninquil li Dios ut naxbantioxi ajcui' chiru li Dios. Ut li ani inc'a' nati'oc tib, xlok'oninquil ajcui' li Dios naxba̱nu nak inc'a' nati'oc tib, ut naxbantioxi ajcui' chiru li Dios. 7 Ma̱ ani yo'yo ta yal xjunes rib. Ut ma̱ ani ajcui' nacam chi yal xjunes rib xban nak ma̱cua' la̱o yal ke sa' xbe̱n li kayu'am. 8 Nak yo'yo̱co nakaq'ue xlok'al li Ka̱cua' Dios riq'uin li kayu'am. Ut nak nococam, nakaq'ue ajcui' xlok'al riq'uin li kacamic. Jo'can ut cui yo'yo̱co ut cui nococam a' yal re li Dios sa' kabe̱n xban nak a'an chic laj e̱chal ke. 9 Jo'can nak quicam li Jesucristo, ut quicuacli cui'chic chi yo'yo re nak a'anak li Ka̱cua' reheb li yo'yo̱queb jo' eb ajcui' li camenakeb. 10 ¿C'a'ut nak nacatrakoc a̱tin sa' xbe̱n la̱ cuech aj pa̱banelil? Ut ¿c'a'ut nak nacatz'ekta̱naheb aj pa̱banel? Inc'a' naru ta̱ba̱nu chi jo'can xban nak sa' jun cutan li Cristo ta̱rakok a̱tin sa' kabe̱n chikajunilo. 11 Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios: Relic chi ya̱l ninye e̱re nak chixjunileb te'xcuik'ib rib chicuu ut tine'xlok'oni ut chixjunileb te'xye riq'uin xtz'u̱mal re nak la̱in li tz'akal Dios. (Is. 45:23) 12 Jo'can nak chikajunilo toxkak'axtesi li kayehom kaba̱nuhom chiru li Dios. Inc'a' taxak ta̱ch'ina̱nk xch'o̱l la̱ herma̱n a̱ban la̱at 13 Chikacanabak xcuech'inquil kib chi kibil kib ut chikaba̱nu li us re nak li kech aj pa̱banelil inc'a' te'ch'ina̱nk xch'o̱leb sa' lix pa̱ba̱leb chi moco te'oc cui'chic chi ma̱cobc kaban. 14 Xban nak ninpa̱b li Cristo, jo'can nak ninnau nak ma̱c'a' re̱c' xtzacanquil li c'a'ak re ru. Abanan cui junak narec'a sa' xch'o̱l nak ma̱c xtzacanquil junak tzacae̱mk, us cui inc'a' tixba̱nu. 15 Cui riq'uin li c'a'ru nacatzaca nach'inan xch'o̱l la̱ cuech aj pa̱banelil, a'an naraj naxye nak inc'a' nacara la̱ cuech aj pa̱banelil. Ma̱po' xch'o̱leb la̱ cuech aj pa̱banelil riq'uin li c'a'ru nacatzaca xban nak li Jesucristo quicam ajcui' sa' xc'aba' eb a'an. 16 La̱at nacanau nak us li yo̱cat chixba̱nunquil, abanan chaq'uehak retal li c'a'ru ta̱ba̱nu re nak ma̱ ani ta̱yehok nak inc'a' us li yo̱cat chixba̱nunquil. 17 Lix cuanquilal li Dios inc'a' nakatau riq'uin c'a'ru nakatzaca chi moco riq'uin li c'a'ru nakuc'; natauman ban riq'uin li ti̱quilal, li tuktu̱quil usilal ut li sahil ch'o̱lejil li naxq'ue ke li Santil Musik'ej. 18 Jo'can nak li ani nac'anjelac chiru li Cristo sa' ti̱quilal ut chi sa sa' xch'o̱l, li Dios nasaho' xch'o̱l riq'uin. Ut naq'uehe' ajcui' xlok'al xbaneb li ras ri̱tz'in. 19 Jo'can nak chikaq'uehak kach'o̱l chi cua̱nc sa' tuktu̱quil usilal riq'uineb li kas ki̱tz'in. Ut chikatenk'a kib chi kibil kib re nak toq'ui̱k sa' li kapa̱ba̱l. 20 Ma̱po' xc'anjel li Dios riq'uin li c'a'ak re ru nacatzaca. Ya̱l nak chixjunil naru xtzacanquil. Abanan cui la̱ herma̱n nach'inan xch'o̱l riq'uin li nacatzaca, inc'a' us li yo̱cat chixba̱nunquil. 21 Li us xba̱nunquil, a'an a'in: cui nach'inan xch'o̱l la̱ herma̱n xban nak nacatti'oc tib ut nacat-uc'ac vino, matti'oc tib ut mat-uc'ac vino. Inc'a' ta̱ba̱nu li c'a'ak re ru ta̱ch'ina̱nk cui' xch'o̱l la̱ herma̱n re nak inc'a' ta̱ma̱cobk a̱ban. 22 Cui nacanau chi tz'akal nak us yo̱cat chixba̱nunquil, canab sa' ruk' li Dios. Us xak re li ani narec'a sa' xch'o̱l nak moco ma̱c ta li yo̱ chixba̱nunquil. 23 Cui junak narec'a sa' xch'o̱l nak ma̱c xtzacanquil junak tzacae̱mk, ut cui naxtzaca, a'an cuan xma̱c chiru li Dios. Cui nakec'a sa' li ka̱m nak inc'a' us xba̱nunquil li c'a'ru nakaba̱nu, ut cui nakaba̱nu, yo̱co chi ma̱cobc.

Romanos 15

1 La̱o, li ac cau kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l, chikacuyeb xma̱c li toj k'uneb xch'o̱l sa' xpa̱ba̱leb ut takatenk'aheb sa' li ch'a'ajquilal. Inc'a' chikasic' li us ca'aj cui' chok' ke la̱o. 2 Tento takaba̱nu li us reheb li kech aj pa̱banelil re nak te'q'ui̱k sa' lix pa̱ba̱l ut re nak sahak sa' xch'o̱leb. 3 Li Cristo inc'a' quixba̱nu li quiraj xjunes rib. Quixba̱nu ban li naraj li Dios. Quixtenk'aheb chixjunileb. Jo'can nak quixc'ul jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Sa' inbe̱n quinak la̱ majecuanquil li que'xba̱nu eb li que'hoboc a̱cue. (Sal. 69:9) 4 Chixjunil li c'a'ak re ru quitz'i̱ba̱c chak najter sa' li Santil Hu, re katzolbal nak quitz'i̱ba̱c chak. Nocoxtenk'a re nak inc'a' ta̱ch'ina̱nk li kach'o̱l ut naxc'ojob li kach'o̱l re nak takacuy roybeninquil nak ta̱tz'aklok ru li kacolbal. 5 Li Dios chitenk'a̱nk e̱re re nak inc'a' ta̱ch'ina̱nk e̱ch'o̱l ut a'an chiq'uehok xcacuil le̱ ch'o̱l. A'an chitenk'a̱nk e̱re chi cua̱nc sa' usilal chi ribil e̱rib ut junajak le̱ ch'o̱l jo' naraj li Jesucristo. 6 Li Dios chitenk'a̱nk e̱re re nak junajak le̱ ch'o̱l nak te̱lok'oni li Acuabej Dios, lix Yucua' li Jesucristo. Li colba-ib reheb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío 7 Chec'ulak sa' e̱ya̱nk chi sa sa' e̱ch'o̱l le̱ rech aj pa̱banelil jo' nak li Cristo coxc'ul la̱o. Jo'can cheba̱nuhak re xq'uebal xlok'al li Dios. 8 La̱in ninye e̱re nak li Cristo quic'ulun chi c'anjelac chiku la̱o aj judío. Riq'uin a'in naxc'utbesi chiku nak li Dios xq'ue li quixyechi'i chak reheb li kaxe'to̱nil yucua'. 9 Quic'ulun ajcui' chixtenk'anquileb li ma̱cua'eb aj judío re nak te'xlok'oni li Dios xban nak k'axal nim li ruxta̱n. Tz'i̱banbil chi jo'ca'in sa' li Santil Hu: Jo'can nak la̱in tatinlok'oni sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío. Ut tinbicha̱nk ajcui' re a̱lok'oninquil. (Sal. 18:49) 10 Ut naxye ajcui' sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Chisahok' taxak e̱ch'o̱l, la̱ex li ma̱cua'ex aj judío, e̱rochbeneb laj judío lix tenamit li Dios. (Dt. 32:43) 11 Ut naxye cui'chic sa' li Santil Hu: La̱ex li ma̱cua'ex aj judío, chelok'oni li Ka̱cua' ut chixjunileb taxak li tenamit che'xnima̱k ru li Dios. (Sal. 117:1) 12 Tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu li quixye laj Isaías: Sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj David li ralal laj Isaí ta̱c'ulu̱nk laj Colonel, li xakabanbil xban li Dios. Ut a'an ta̱cua̱nk xcuanquil sa' xbe̱neb li ma̱cua'eb aj judío. Ut a'an li yo̱keb chixyo'oninquil. (Is. 11:10) 13 Li Dios a'an li kayo'on. A'an taxak chiq'uehok xsahil e̱ch'o̱l chi nabal ut tixq'ue ajcui' e̱re li tuktu̱quil usilal xban nak nequexpa̱ban. Xban nak cuan xcuanquil li Santil Musik'ej e̱riq'uin, cauhak taxak e̱ch'o̱l chi oybeni̱nc. 14 Ex herma̱n, la̱in ninnau nak cha̱bilex ut nequenau li xya̱lal ut nequeq'ue ajcui' e̱na'leb chi ribil e̱rib. 15 Abanan sa' li hu a'in cau ca'ch'in li a̱tin xintz'i̱ba e̱riq'uin re nak inc'a' ta̱sachk sa' e̱ch'o̱l li xinye. Ninba̱nu a'in sa' xc'aba' lin c'anjel li quixq'ue cue li Dios. 16 La̱in ninc'anjelac chiru li Jesucristo sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío. Lin c'anjel a'an xch'olobanquil xya̱lal li colba-ib re nak eb li ma̱cua'eb aj judío te'xk'axtesi rib chiru li Dios. Ut li Dios ta̱sahok' sa' xch'o̱l riq'uineb, ut te'santobresi̱k xban li Santil Musik'ej. 17 Ninq'ue xlok'al lin c'anjel xban nak a'an xc'anjel li Dios. Moco injunes ta ninc'anjelac. A' li Cristo natenk'an cue. 18 Ma̱c'a' inxiu chixyebal resil li c'anjel xinba̱nu sa' xc'aba' li Cristo nak xinc'anjelac sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío xban nak ma̱cua' injunes xinc'anjelac. Li Jesucristo xtenk'an cue nak xinc'ameb xbe re nak te'xpa̱b li Dios riq'uin lin yehom inba̱nuhom. 19 Xinjultica resil li Jesucristo chiruheb riq'uin li milagros ut li sachba ch'o̱lej ut riq'uin xcuanquil li Santil Musik'ej. Yalak bar quinbeni xyebal resil li colba-ib. Quintiquib Jerusalén, ut quinsuti chixjunileb li na'ajej toj retal quincuulac Ilírico. 20 Jo'can nak quinq'ue inch'o̱l chixyebal resil li Jesucristo bar toj ma̱ji' rabiomeb resil xban nak inc'a' nacuaj c'anjelac sa' li na'ajej ac tiquibanbil cui' c'anjelac junxil. 21 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li ma̱ jun sut yebil resilal li Cristo reheb, te'rabi. Ut nak te'rabi resil, te'xtau xya̱lal. Laj Pablo naxc'oxla xic sa' li tenamit Roma 22 Q'uila sut xcuaj raj xic e̱riq'uin abanan xban nak nabal inc'anjel toj ma̱ji' naxq'ue rib chicuu. 23 Ac cuan nabal chihab cuoquic chixc'oxlanquil xic e̱riq'uin. Ut anakcuan xinchoy lin c'anjel arin sa' li na'ajej cuanquin cui'. 24 Ninc'oxla nak toxinnumek' che̱rilbal nak tinxic España. Nacuaj rilbal e̱ru re nak ta̱sahok' inch'o̱l ut nacuaj ajcui' nak tine̱tenk'a re nak ta̱ru̱k tinxic España. 25 Ut anakcuan xic cue chi rilbaleb laj pa̱banel li cuanqueb aran Jerusalén. Ut tinc'am jun ma̱tan re xtenk'anquileb. 26 Eb laj pa̱banel li cuanqueb aran Macedonia ut Acaya x-ala sa' xch'o̱leb xtaklanquil jun li ma̱tan chok' reheb li neba' li cuanqueb sa' xya̱nkeb li herma̱n aran Jerusalén. 27 Qui-ala sa' xch'o̱leb xtenk'anquileb ut us ajcui' nak te'xba̱nu xban nak eb a'an ma̱cua'eb aj judío ut sa' xc'aba'eb laj judío nak que'xc'ul li colba-ib. Jo'can nak us nak te'xtenk'aheb laj pa̱banel aj judío riq'uin xq'uebal reheb li c'a'ak re ru nac'anjelac chiruheb. 28 Ut ca'aj cui' toxink'axtesi li tumin a'in, toxinnumek' e̱riq'uin ut tinxic España. 29 Nak tincuulak e̱riq'uin, ninnau nak numtajenak li kosobtesinquil takac'ul xban li Cristo. 30 Ex herma̱n, nintz'a̱ma che̱ru nak tine̱tenk'a sa' le̱ tij sa' xc'aba' li Jesucristo ut sa' xc'aba' ajcui' li rahoc ib li q'uebil ke xban li Santil Musik'ej. 31 Chextijok chicuix re nak li Dios ta̱colok cue chiruheb li inc'a' neque'raj pa̱ba̱nc aran Judea. Ut chextijok ajcui' re nak eb laj pa̱banel aran Jerusalén te'xc'ul lix tenk'anquileb chi saheb sa' xch'o̱l. 32 Cui li Dios naraj, chincuulak ta e̱riq'uin chi sa sa' inch'o̱l. Ut chisahok' taxak kach'o̱l sa' comonil riq'uin xjulticanquil li Cristo nak toxincua̱nk e̱riq'uin. 33 A' taxak li Dios, li naq'uehoc tuktu̱quil usilal, chicua̱nk e̱riq'uin che̱junilex. Jo'can taxak.

Romanos 16

1 Nacuaj tinye e̱re nak li kaherma̱n lix Febe, a'an tz'akal aj pa̱banel ut a'an aj tenk'anel sa' li iglesia li cuan aran Cencrea. 2 Ut nak ta̱cuulak aran e̱riq'uin, chec'ulak a'an sa' xc'aba' li Ka̱cua' jo' xc'ulubeb laj pa̱banel. Ut chetenk'ahak riq'uin c'a'ak re ru ta̱raj cui' tenk'a̱c xban nak ac xtenk'aheb ajcui' nabal li herma̱n ut xinixtenk'a ajcui' la̱in. 3 Cheq'uehak xsahil xch'o̱l laj Aquila ut lix Priscila, eb li cuech aj c'anjelil sa' xc'aba' li Jesucristo. 4 Usta xiu xiu chok' reheb xcolbal rix lin yu'am, aban que'xq'ue xch'o̱leb chintenk'anquil. Ninbantioxi chiruheb. Ma̱cua' ca'aj cui' la̱in ninbantioxin chiruheb. Neque'bantioxin aj ban cui' laj pa̱banel li ma̱cua'eb aj judío. 5 Cheq'ue ajcui' xsahil xch'o̱leb li herma̱n li neque'xch'utub rib sa' li rochoch laj Aquila ut lix Priscila. Cheq'ue xsahil xch'o̱l laj Epeneto, li raro inban. A'an li xbe̱n li quixpa̱b li Jesucristo aran Acaya. 6 Cheq'ue xsahil xch'o̱l lix María. A'an k'axal nac'anjelac sa' e̱ya̱nk la̱ex. 7 Cheq'ue xsahil xch'o̱leb laj Andrónico ut laj Junias. A'aneb aj judío jo' la̱in. Cuochbeneb nak cocuan chi pre̱xil. Na'no ruheb xbaneb li apóstol. Eb a'an que'xpa̱b chak li Cristo nak toj ma̱ji' ninpa̱ban la̱in. 8 Cheq'ue xsahil xch'o̱l laj Amplias. A'an ninra ajcui' sa' xc'aba' li Ka̱cua'. 9 Ut cheq'ue xsahil xch'o̱l laj Urbano li kech aj c'anjelil sa' xc'aba' li Cristo, ut laj Estaquis li ninra. 10 Cheq'ue xsahil xch'o̱l laj Apeles. A'an inc'a' quich'inan xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l nak quiyale' ra̱lenquil. Ut cheq'ue xsahil xch'o̱leb li cuanqueb sa' rochoch laj Aristóbulo. 11 Cheq'ue xsahil xch'o̱l laj Herodión. A'an cuech tenamitil xban nak a'an aj judío ajcui'. Ut cheq'ue ajcui' xsahil xch'o̱leb li cuanqueb sa' rochoch laj Narciso li ac xe'pa̱ban. 12 Cheq'ue xsahil xch'o̱leb lix Trifena ut lix Trifosa li yo̱queb chi c'anjelac sa' xc'aba' li Ka̱cua'. Ut cheq'ue xsahil xch'o̱l lix Pérsida, li nakara sa' xc'aba' li Cristo xban nak a'an naxq'ue xch'o̱l chi c'anjelac chiru li Dios. 13 Cheq'ue xsahil xch'o̱l laj Rufo, li sic'bil ru chi c'anjelac chiru li Ka̱cua', ut cheq'ue xsahil xch'o̱l lix na'. A'an chanchan ajcui' inna' chicuu la̱in. 14 Cheq'ue xsahil xch'o̱l laj Asíncrito, laj Flegonte, laj Hermas, laj Patrobas, laj Hermes, jo'queb ajcui' chixjunileb laj pa̱banel, li neque'xch'utub rib riq'uineb chi xlok'oninquil li Dios. 15 Cheq'ue xsahil xch'o̱l laj Filólogo ut lix Julia, laj Nereo ut li ranab. Ut cheq'ue xsahil xch'o̱l laj Olimpas jo' eb ajcui' chixjunileb laj pa̱banel li neque'xch'utub rib riq'uineb chixlok'oninquil li Dios. 16 Q'uehomak xsahil e̱ch'o̱l chi ribil e̱rib riq'uin santil utz'uc u. Chixjunileb laj pa̱banel neque'xtakla xsahil e̱ch'o̱l sa' xc'aba' li Jesucristo. 17 Ut nintz'a̱ma che̱ru, ex herma̱n, nak cheq'uehak retal li neque'yo'oban jachoc ib sa' e̱ya̱nk ut neque'raj xpo'bal ru le̱ pa̱ba̱l, li tzolbilex cui'. Me̱junaji e̱rib riq'uineb a'an. 18 Eb a'an inc'a' neque'xba̱nu li c'a'ru naraj li Ka̱cua' Jesucristo. Ca'aj cui' li c'a'ru neque'xrahi ru lix ch'o̱leb, a'an li neque'xba̱nu. Ut riq'uin k'unil a̱tin neque'k'unbesin ut neque'xbalak'i li inc'a' cauheb xch'o̱l sa' xpa̱ba̱leb. 19 Chixjunileb neque'na'oc re nak la̱ex cau e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Jo'can nak nasaho' inch'o̱l e̱riq'uin. Aban nacuaj nak te̱q'ue e̱ch'o̱l chixba̱nunquil li us ut me̱ba̱nu li inc'a' us. 20 Ut li Ka̱cua' Dios, li naq'uehoc li tuktu̱quil usilal, a'an tixsach xcuanquil laj tza ut textenk'a re nak la̱ex chic texnumta̱k sa' xbe̱n. Li rusilal li Ka̱cua' Jesucristo chicua̱nk e̱riq'uin. 21 Naxtakla xsahil e̱ch'o̱l laj Timoteo, li cuech aj c'anjelil. Ut neque'xtakla xsahil e̱ch'o̱l laj Lucio, laj Jasón ut laj Sosípater. Eb a'an cuech tenamitil. 22 La̱in laj Tercio. Yo̱quin chixtz'i̱banquil li hu a'in li tixtakla e̱re laj Pablo. Ut nintakla ajcui' xsahil e̱ch'o̱l sa' xc'aba' li Cristo. 23 Naxtakla ajcui' xsahil e̱ch'o̱l laj Gayo, li naq'uehoc cuochochnal. Ut sa' ajcui' li rochoch a'an neque'xch'utub rib laj pa̱banel. Laj Erasto, laj c'ulul tumin sa' li tenamit, naxtakla xsahil e̱ch'o̱l. Ut naxtakla ajcui' xsahil e̱ch'o̱l laj Cuarto. 24 A' taxak li rusilal li Ka̱cua' Jesucristo chicua̱nk e̱riq'uin che̱junilex la̱ex. Jo'can taxak. Laj Pablo naxlok'oni li Ka̱cua' Dios 25 Chikalok'onihak taxak li Ka̱cua' Dios, li cuan xcuanquil re xq'uebal xcacuilal kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l. Ninch'olob xya̱lal che̱ru chirix li colba-ib sa' xc'aba' li Jesucristo. Najter k'e cutan mukmu chak li xya̱lal chiku; aban anakcuan c'utbesinbil chic lix ya̱lal chiku. 26 Anakcuan xcutano' xya̱lal chiku xban li Santil Hu li tz'i̱banbil chak junxil xbaneb li profeta. Que'xtz'i̱ba chak li a̱tin jo' quiyehe' reheb xban li Dios, li ma̱c'a' roso'jic. Ut a'in yo̱ xch'olobanquil xya̱lal yalak bar sa' chixjunil li ruchich'och' re nak chixjunileb li tenamit te'rabi ut te'pa̱ba̱nk. 27 Li jun chi Dios, li naxnau chixjunil, chicua̱nk xlok'al sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo anakcuan ut chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak.

1 Corintios 1

1 La̱in laj Pablo. Sic'bil chak cuu xban li Dios re nak tinc'anjelak chok' x-apóstol li Jesucristo xban nak jo'can quiraj li Dios. Cuochben laj Sóstenes li cuech aj pa̱banelil. 2 Yo̱quin chixtz'i̱banquil li hu a'in e̱riq'uin la̱ex aj pa̱banel li cuanquex sa' li tenamit Corinto. Santobresinbilex sa' xc'aba' li Jesucristo ut sic'bil e̱ru xban li Dios chok' ralal xc'ajol. Ut sic'bil ajcui' ruheb chixjunileb li cuanqueb yalak bar li neque'xya̱ba xc'aba' li Jesucristo. A'an li kaDios chikajunilo la̱o li nocopa̱ban re. 3 Chicua̱nk taxak e̱riq'uin li usilal ut li tuktu̱quilal li nachal riq'uin li Dios li kaYucua' ut riq'uin li Ka̱cua' Jesucristo. Li rusilal li Dios nequec'ul sa' xc'aba' li Cristo 4 Junelic ninbantioxi chiru li Dios nak nintijoc che̱rix la̱ex ut ninbantioxi ajcui' chiru li Dios nak xema̱tani li rusilal li Dios sa' xc'aba' li Jesucristo. 5 Xban nak junajex chic riq'uin li Cristo, xema̱tani li rusilal li Dios. Cha̱bil chic nequex-a̱tinac ut cha̱bil chic le̱ na'leb xban nak nequenau chic li xya̱lal. 6 Ac xema̱tani li rusilal li Dios ut nac'utun nak ya̱l li quinye e̱re chirix li Cristo. 7 Ac xema̱tani li usilal li naxq'ue li Santil Musik'ej ut ma̱c'a' chic nequeroybeni. Ca'aj chic lix c'ulunic li Ka̱cua' Jesucristo nequeroybeni. 8 Li Dios yo̱k chixq'uebal xcacuub le̱ ch'o̱l chalen toj sa' roso'jic li cutan re nak ma̱c'a'ak e̱ma̱c sa' li cutan nak tol-e̱lk li Ka̱cua' Jesucristo. 9 Li Dios junelic naxq'ue li naxyechi'i ut a'an ajcui' li quisic'oc e̱ru re nak texcua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Ralal, a' li Ka̱cua' Jesucristo. Xq'uebal xna'lebeb laj pa̱banel re nak junajakeb xch'o̱l 10 Ex inherma̱n, sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo nintz'a̱ma che̱ru nak junajak le̱ na'leb. Ma̱c'a'ak li jachoc ib sa' e̱ya̱nk. Junajak ban le̱ c'a'ux ut junajak le̱ ch'o̱l. 11 Ninye e̱re chi jo'ca'in xban nak lix comoneb lix Cloé xe'yehoc resil cue nak cuan cuech'i̱nc ib sa' e̱ya̱nk. 12 ¿C'a'ut nak jalan jala̱nk nequec'oxla che̱ju̱nkal? Cuan neque'xye: La̱o xtzolom laj Pablo. Ut cuan neque'xye: La̱o xtzolom laj Apolos. Ut cuan ajcui' li neque'xye: La̱o xtzolom laj Pedro ut cuan cui'chic neque'xye: La̱o xtzolom li Cristo. 13 Abanan la̱in tinpatz' e̱re, ¿ma nabal ta bi' li Cristo? Inc'a'. Jun ajcui'. ¿Ma quinq'uehe' ta bi' la̱in chiru cruz sa' e̱c'aba' la̱ex? ¿Ma sa' inc'aba' ta bi' la̱in quec'ul li cubi ha'? 14 Ninbantioxi chiru li Dios nak ma̱cua' la̱in quincubsin e̱ha'. Ca'aj cui' laj Crispo ut laj Gayo quincubsi xha'eb. 15 Cui ta la̱in quincubsin e̱ha', ma̱re raj quec'oxla nak quinba̱nu sa' inc'aba' la̱in. 16 Ut quincubsi ajcui' xha'eb li cuanqueb sa' rochoch laj Estéfanas. Inc'a' chic jultic cue ma cuan chic quincubsiheb xha'. 17 Li Cristo inc'a' quinixtakla chak chi cubsi̱nc ha'. Quinixtakla ban chak chixjulticanquil resil li colba-ib. Abanan ma̱cua' riq'uin a̱tin ch'a'aj xtaubal ru xya̱lal quina̱tinac. Cui ta riq'uin a̱tin ch'a'aj xtaubal ru quina̱tinac, cuan raj inc'a' que'ta'oc ru ut ta̱cana̱k raj chi ma̱c'a' rajbal xcamic li Cristo chiruheb. Xjulticanquil Xcamic li Cristo 18 Nak neque'rabi resil lix camic li Cristo chiru li cruz, ma̱c'a' na-oc cui' chiruheb li te'xic sa' xbalba. To̱ntil na'leb a'an chanqueb. Aban chiku la̱o li ac xocole' k'axal lok' a'an xban nak a'an xcuanquil li Dios. 19 Jo'ca'in tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: Tinsacheb xcuanquil li cuanqueb xna'leb xjuneseb rib. 20 Chiru li Dios ma̱c'a' neque'oc cui' li cuanqueb xna'leb xjuneseb. Ma̱c'a' neque'oc cui' laj tzolonel. Ut ma̱c'a' neque'oc cui' li neque'xnau a̱tinac chirix lix na'leb li ruchich'och'. Lix na'leb li ruchich'och' to̱ntil na'leb ut ma̱c'a' na-oc cui' chiru li Dios. 21 Li Dios naxnau chixjunil. Ac cuan sa' xch'o̱l li Dios nak li cuanqueb sa' ruchich'och' ma̱ jaruj te'xtau ru xna'leb li Dios yal xjuneseb rib. Jo'can nak quiraj xcolbaleb li te'pa̱ba̱nk re li resil li colba-ib usta cuan li neque'yehoc re nak to̱ntil na'leb li yo̱co chixjulticanquil che̱ru chirix li Cristo. 22 A'in to̱ntil na'leb chiruheb laj judío xban nak te'raj nak ta̱c'utek' junak milagro chiruheb. To̱ntil na'leb chiruheb li ma̱cua'eb aj judío xban nak ca'aj cui' xna'leb li ruchich'och' neque'xq'ue xcuanquil. 23 Aban la̱o nakach'olob xya̱lal nak li Cristo quicam chiru li cruz re kacolbal. Abanan li ca̱mc chiru cruz xuta̱nal chiruheb laj judío ut inc'a' neque'raj xtaubal xya̱lal lix camic li Cristo. Jo'can nak chiruheb laj judío li xya̱lal lix camic li Cristo chanchan jun li pec neque'xtich rokeb chiru. Jo'can ajcui' chiruheb li ma̱cua'eb aj judío, li xya̱lal lix camic li Cristo to̱ntil na'leb chiruheb. 24 Abanan chiku la̱o li sic'bil ku xban li Dios, usta la̱o aj judío usta ma̱cua'o aj judío, riq'uin xcamic li Cristo chiru cruz nakil xcuanquil li Dios nak coxcol ut nakanau chic chanru xna'leb li Dios. 25 K'axal cui'chic cuan xna'leb li Dios chiruheb li cui̱nk usta yal to̱ntil na'leb chiruheb li inc'a' neque'pa̱ban. Usta neque'xye nak ma̱c'a' xcuanquil li Dios, k'axal cui'chic nim xcuanquil chiru xcuanquileb li cui̱nk. 26 Ex herma̱n, cheq'ue retal chanru cuanquex nak quisiq'ue' e̱ru xban li Dios. Moco nabalex ta cuan e̱na'leb jo' xna'leb li ruchich'och'. Moco nabalex ta li cuan e̱lok'al ut inc'a' nabaleb sa' e̱ya̱nk cuanqueb xcuanquil sa' xc'aba'eb lix na' xyucua'. 27 Li ma̱c'a'eb xna'leb chiruheb li cui̱nk, li Dios quixsiq'ueb ru re nak te'c'utek' xxuta̱neb li cuanqueb xna'leb sa' ruchich'och'. Ut li ma̱c'a'eb xcuanquil sa' ruchich'och' li Dios quixsiq'ueb ru re nak te'c'utek' xxuta̱neb li cuanqueb xcuanquil sa' ruchich'och'. 28 Li Dios quixsiq'ueb ru li tz'ekta̱nanbileb li ma̱c'a'eb xlok'al ut li inc'a' neque'q'uehe' xcuanquil xbaneb li cuanqueb sa' li ruchich'och'. Quixsiq'ueb ban ru re xcubsinquil xcuanquileb li cuanqueb xna'leb sa' ruchich'och'. 29 Quixba̱nu chi jo'ca'in re nak ma̱ ani tixnimobresi rib chiru li Ka̱cua'. 30 Yal xban rusilal li Dios nak junajex chic riq'uin li Jesucristo. Li Jesucristo quixakaba̱c xban li Dios re xq'uebal kana'leb. Quixakaba̱c chixti̱cobresinquil li kach'o̱l chiru li Dios ut chikasantobresinquil. Ut sa' xc'aba' li Cristo cuybil sachbil li kama̱c. 31 Jo'can nak ca'aj cui' li Ka̱cua' takanimobresi. Jo'ca'in tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: Mikanimobresi kib. Chikanimobresihak ban xcuanquil li Ka̱cua'.

1 Corintios 2

1 Jo'can ut ex herma̱n, nak xincuulac e̱riq'uin chixch'olobanquil xya̱lal li ra̱tin li Dios, inc'a' xina̱tinac riq'uin a̱tin ch'a'aj xtaubal ru ut inc'a' xina̱tinac re xc'utbal nak cuan inna'leb. 2 Xban nak inc'a' xcuaj xc'utbal nak cuan inna'leb, jo'can nak ca'aj cui' chirix lix camic li Cristo chiru li cruz xina̱tinac. 3 Nak cuanquin e̱riq'uin ninsicsot xban inxiu nak yo̱quin chi a̱tinac e̱riq'uin xban nak inc'a' cau inch'o̱l. 4 Nak xinch'olob xya̱lal che̱ru inc'a' xina̱tinac riq'uin a̱tin jo' neque'xba̱nu li cuanqueb xna'leb sa' ruchich'och'. Xinch'olob ban xya̱lal che̱ru jo' quixc'ut chicuu li Santil Musik'ej, ut li Santil Musik'ej quiq'uehoc xcuanquil li cua̱tin. 5 La̱in inc'a' xina̱tinac e̱riq'uin jo' neque'xba̱nu li cuanqueb xna'leb xban nak inc'a' nacuaj nak ta̱cua̱nk e̱pa̱ba̱l sa' xc'aba' xna'lebeb li cui̱nk; sa' xc'aba' ban xcuanquil li Dios xexpa̱ban. Li Dios naxc'ut chiku li xya̱lal 6 Li ac cauheb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱leb, neque'ka̱tina riq'uin a̱tin moco yalak ani ta ta̱ta'ok ru. A'in ma̱cua' xna'leb li ruchich'och' chi moco xna'lebeb li neque'taklan sa' ruchich'och'. Lix na'lebeb na-oso' jo' nak neque'oso' eb a'an. 7 Abanan la̱in ninch'olob xya̱lal li na'leb li quixq'ue li Dios. Li na'leb a'an mukmu nak quicuan chak junxil. Inc'a' natauman ru nak quicuan. Abanan chalen chak najter k'e cutan nak toj ma̱ji' quixyi̱b li ruchich'och' ac cuan chak sa' xch'o̱l li Dios nak tixq'ue li kalok'al ut li kalok'al, a'an li kacolbal. 8 Ma̱ jun li neque'taklan sa' ruchich'och' que'xtau ru li na'leb a'in. Cui ta que'xtau ru, inc'a' raj que'xcamsi chiru cruz li Ka̱cua' Jesucristo, laj e̱chal re li lok'al. 9 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chirix li kalok'al: Li inc'a' na-ilman ru chi moco na-abi̱c chi moco nac'oxla̱c xbaneb li cui̱nk, a'an li quixc'u̱b li Dios chok' reheb li neque'rahoc re. (Is. 64:4; 65:17) 10 Aban li Dios quixc'utbesi chiku li na'leb a'in xban li Santil Musik'ej. Li Santil Musik'ej naxnau chixjunil lix na'leb li Dios li k'axal ch'a'aj xtaubal ru. 11 Ma̱ ani nana'oc re c'a'ru cuan sa' xch'o̱l li junju̱nk. Ca'aj cui' li junju̱nk nana'oc re. Jo'can ajcui' lix c'a'ux li Dios. Ma̱ ani nana'oc re. Ca'aj cui' li Santil Musik'ej nana'oc re. 12 Li Dios quixq'ue ke jun li Musik'ej. Ma̱cua' yal xmusik' cui̱nk li cuan kiq'uin. A' lix Santil Musik' li Dios, a'an li cuan kiq'uin. Li Dios quixq'ue ke li Santil Musik'ej re nak takatau ru li c'a'ru naxq'ue ke riq'uin xnimal rusilal. 13 Inc'a' yo̱co chi a̱tinac chirix li na'leb a'in riq'uin a̱tin xkac'oxla kajunes. Yo̱co ban chi a̱tinac riq'uin a̱tin quic'utbesi̱c chiku xban li Santil Musik'ej. Li xya̱lal li naxc'ut chiku li Santil Musik'ej la̱o nakach'olob chiruheb li cuan li Santil Musik'ej riq'uineb. 14 Li ani ma̱c'a' li Santil Musik'ej riq'uin inc'a' naxc'u̱luban li xya̱lal li naxc'ut li Santil Musik'ej. A'an to̱ntil na'leb chiru xban nak inc'a' naxtau ru. Ca'aj cui' li ani cuan li Santil Musik'ej riq'uin naru tixtau ru xban nak li Santil Musik'ej a'an li nac'utuc re li xya̱lal chiru. 15 Li ani cuan li Santil Musik'ej riq'uin naxnau bar cuan li ya̱l ut naxnau ajcui' bar cuan li inc'a' ya̱l. Ut li ani ma̱c'a' li Santil Musik'ej riq'uin inc'a' naxtau ru lix na'leb li cuan li Santil Musik'ej riq'uin. 16 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Ma̱ ani nana'oc re lix c'a'ux li Ka̱cua'. Ma̱ ani naru naq'uehoc xna'leb. Ma̱ ani naxnau lix c'a'ux li Dios yal xjunes. Abanan xban nak la̱o cuan li Santil Musik'ej kiq'uin, cuan ajcui' lix c'a'ux li Cristo kiq'uin.

1 Corintios 3

1 Ex inherma̱n, nak cuanquin e̱riq'uin inc'a' quiru quina̱tinac e̱riq'uin jo' nina̱tinac riq'uineb li ac cauheb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱leb. La̱ex chanchan ma̱c'a' li Santil Musik'ej e̱riq'uin. Jo'can nak nina̱tinac e̱riq'uin jo' nak nina̱tinac riq'uineb li toj k'un xch'o̱leb sa' lix pa̱ba̱leb. 2 Li xya̱lal xinch'olob che̱ru chanchan nak leche xinq'ue cheruc'. Moco cacuil tzacae̱mk ta xinq'ue e̱re xban nak la̱ex toj ma̱ji' nequexq'ui. Naraj naxye nak toj ma̱ji' ninch'olob che̱ru li na'leb li ch'a'aj xtaubal ru xban nak toj ma̱ji' nequexq'ui sa' le̱ pa̱ba̱l ut ma̱min te̱tau ru. 3 Inc'a' texru̱k xtaubal ru anakcuan xban nak toj nequeba̱nu li c'a'ru naxrahi ru le̱ ch'o̱l. Nak toj cuan li cakali̱nc ib ut li cuech'i̱nc ib sa' e̱ya̱nk, ¿ma inc'a' ta bi' yo̱quex chi xba̱nunquil li c'a'ru naxrahi ru le̱ ch'o̱l? Ut la̱ex nequejuntak'e̱ta e̱rib riq'uineb li toj ma̱c'a' li Santil Musik'ej riq'uineb. 4 La̱ex toj ma̱ji' junaj le̱ ch'o̱l. Cuan li neque'xye, “la̱in ninta̱ke laj Pablo”. Ut cuan cui'chic li neque'xye, “la̱in ninta̱ke laj Apolos”. Cui jo'can yo̱quex chixyebal, ¿ma inc'a' ta bi' toj yo̱quex chixjuntak'e̱tanquil e̱rib riq'uineb li toj ma̱ji' neque'pa̱ban? 5 ¿Ani ta bi' laj Apolos? Ut, ¿anihin ta bi' la̱in? La̱o yal aj c'anjelo chiru li Ka̱cua'. Xkach'olob xya̱lal che̱ru nak xepa̱b li Ka̱cua'. Ut chi kacabichalo nococ'anjelac jo' taklanbilo cui' xban li Ka̱cua'. 6 Chanchano aj acuinel nak nococ'anjelac chiru li Dios. Chanchan a̱uc xinba̱nu nak xinye resil li colba-ib e̱re. Ut chanchan t'akresi̱nc quixba̱nu laj Apolos nak quixch'olob lix ya̱lal che̱ru. Abanan a' li Dios quiq'uehoc lix mokic. 7 Jo'can nak chi moco laj acuinel chi moco laj t'akresinel cuan xcuanquil. Ca'aj cui' li Dios li naq'uehoc xmokic cuan xcuanquil. 8 Laj acuinel ut laj t'akresinel juntak'e̱teb xcuanquil chiru li Dios ut chi xju̱nkaleb te'xc'ul xk'ajca̱munquil a' ya̱l chanru lix c'anjeleb. 9 La̱o kech aj c'anjelil kib chiru li Dios. Ut la̱ex chanchanex li ch'och' li nakac'anjela ru. Ut li Dios a'an laj e̱chal re li ch'och'. Ut chanchanex ajcui' jun li cab yo̱co chixyi̱banquil ut li Dios, a'an laj e̱chal re li cab a'an. 10 Xban nak sic'bil cuu xban li Dios chi c'anjelac chiru jo' jun aj tz'ac cha̱bil, jo'can nak xinnau xjolominquil li c'anjel. Chanchan nak xinyi̱b xcimiento li cab nak xinye resil li colba-ib ut jalan chic te'cablak sa' xbe̱n nak te'xch'olob li xya̱lal che̱ru. Ut li junju̱nk chixq'uehak retal nak tz'akal re ru lix c'anjel tixba̱nu. 11 Tixq'ue retal chanru lix c'anjel xban nak ac q'uebil lix cimiento li cab. Ut ma̱ ani naru tixq'ue junak chic li cimiento chiru li ac q'uebil. Ut a'an li Ka̱cua' Jesucristo. 12 Cuan li te'cablak sa' xbe̱n li cimiento a'an riq'uin li c'a'ak re ru najt naxcuy jo' li oro, li plata ut li terto̱quil pec. Ut cuan li te'cablak sa' xbe̱n riq'uin li inc'a' naxcuy jo' li che', li cu̱c ut li q'uim. Lix ya̱lal a'an, a'in: nak cuan li te'c'anjelak chi cha̱bil chiru li Dios ut cuan inc'a'. 13 Lix c'anjel li junju̱nk ta̱c'utu̱nk nak tol-e̱lk cui'chic li Ka̱cua' Jesucristo chi rakoc a̱tin. Chanchan nak ta̱numsi̱k sa' xam lix c'anjel naxba̱nu re rilbal ma ta̱osok' malaj inc'a'. 14 Cui lix c'anjel inc'a' ta̱sachek', nac'utun nak us lix c'anjel ut li jun a'an tixc'ul lix k'ajca̱munquil. 15 Cui ut lix c'anjel junak inc'a' tz'akal re ru, lix c'anjel ta̱sachk chanchan c'atbil nak ta̱osok'. Ut li jun a'an ta̱colek', abanan chanchan ta̱numek' sa' xam nak ta̱colek'. 16 ¿Ma inc'a' ta bi' nequenau nak la̱ex rochochex li Dios? ¿Ma inc'a' ta bi' nequenau nak li Santil Musik'ej cuan e̱riq'uin? 17 Li rochoch li Dios a'an santo. Cui ani naxtiquib li jachoc ib sa' e̱ya̱nk, li jun a'an yo̱ chixjuc'bal rochoch li Dios xban nak la̱ex aj pa̱banel rochochex chic li Dios. Ut li Dios tixsach li ani naxtiquib xjachbal ruheb laj pa̱banel. 18 Ma̱ ani taxak tixbalak'i rib xjunes. Cui cuan junak sa' e̱ya̱nk narec'a nak cuan xna'leb sa' li ruchich'och' a'in, chixcubsihak rib ut tixba̱nu jo' li ma̱c'a' naxnau re nak tixtau xna'leb chi tz'akal. 19 Lix na'leb li ruchich'och', a'an to̱ntil na'leb chiru li Dios. Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li Dios naxcanabeb chixsachbaleb rib xban lix se̱baleb xch'o̱l li ani neque'rec'a nak cuanqueb xna'leb xjuneseb rib. (Job 5:13) 20 Ut tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu li naxye: Li Dios naxnau nak ma̱c'a' na-oc cui' lix c'a'uxeb li neque'xye nak cuanqueb xna'leb xjuneseb rib. (Sal. 94:11) 21 Jo'can nak ma̱ ani tixnimobresi ru junak cui̱nk riq'uin li c'a'ru naxba̱nu xban nak chixjunil li c'a'ak re ru q'uebil e̱re xban li Dios re nak ta̱c'anjelak che̱ru. 22 Usta laj Apolos, usta la̱in, usta laj Pedro, la̱o yal aj c'anjelo che̱ru. Usta li ruchich'och', usta li yu'am, usta li ca̱mc, e̱re ajcui' re nak te'c'anjelak che̱ru. Chixjunil li cuan anakcuan e̱re la̱ex ut e̱re ajcui' li toj cha̱lel chiku. 23 Chixjunil li c'a'ak re ru, e̱re la̱ex. Abanan la̱ex rehex li Cristo ut li Cristo, a'an re li Dios.

1 Corintios 4

1 Jo'can nak chenauhak nak la̱o yal aj c'anjelo chiru li Cristo ut q'uebil sa' kabe̱n xch'olobanquil lix ya̱lal li colba-ib li quiq'uehe' ke xban li Dios. Li xya̱lal a'in mukmu nak quicuan chak junxil. 2 Li ani sic'bil ru chixch'olobanquil li xya̱lal tento nak ti̱cak xch'o̱l. 3 La̱in ma̱c'a' nacuaj re cui yo̱quex chixsic'bal a̱tin chicuix ut ma̱c'a' nacuaj re cui junak aj rakol a̱tin ta̱tz'ilok a̱tin chicuix. Chi moco la̱in naru tincuech' rix lin c'anjel. 4 La̱in nacuec'a nak ma̱c'a' inma̱c. Abanan moco xban ta a'an nak tinye nak ti̱c inch'o̱l. A' li ta̱rakok a̱tin sa' inbe̱n a'an li Ka̱cua', ut a'an ta̱yehok re ma us xinba̱nu malaj inc'a'. 5 Jo'can nak mexrakoc a̱tin chirix le̱ ras e̱ri̱tz'in. Cheroybeni toj ta̱cuulak xk'ehil nak tol-e̱lk cui'chic li Ka̱cua' Jesucristo ut a'an tixc'utbesi li inc'a' nanauman anakcuan. Tixc'utbesi li c'a'ru nanume' sa' xch'o̱l li junju̱nk. Ut li Dios tixq'ue xlok'al li junju̱nk a' yal chanru lix yehom xba̱nuhom. 6 Ex herma̱n, chixjunil li xinye chirix laj Apolos ut chicuix re e̱tenk'anquil nak xinye. Nacuaj nak te̱tau ru li c'a'ru xinye. Chetzol e̱rib kiq'uin re nak te̱ba̱nu jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. Inc'a' naru te̱nimobresi e̱rib xban nak nequeta̱ke li jun ut nequetz'ekta̱na li jun chic. 7 ¿Ma jalanex ta bi' la̱ex chiruheb li jun ch'o̱l chic nak nequerec'a e̱rib? ¿Ma ma̱cua' ta bi' li Dios quiq'uehoc e̱re li c'a'ru cuan e̱re? ¿C'a'ut nak nequenimobresi e̱rib chixyebal nak cuan c'a'ru e̱re? Inc'a' naru te̱nimobresi e̱rib xban nak yal xema̱tani li c'a'ru cuan e̱re riq'uin li Dios. 8 Ac xc'ojla e̱ch'o̱l xban nak sa' e̱ch'o̱l la̱ex nak ac xetau e̱na'leb. Chanchanex li biom sa' le̱ pa̱ba̱l nak nequec'oxla. ¿Ma la̱ex chic rey nak nequec'oxla? Sa' e̱ch'o̱l la̱ex nak ma̱c'a' kacuanquil. Us raj ac ta cuan xetau e̱na'aj chok' rey, re nak tocua̱nk ajcui' raj la̱o chi takla̱nc e̱rochben. 9 Nak ninc'oxla la̱in li Dios xoxq'ue la̱o li apóstol chi ma̱c'a' kacuanquil. Chanchano junak aj ma̱c li ac xteneba̱c ca̱mc sa' xbe̱n ut q'uebilo chiruheb li ángel ut chiruheb li cui̱nk re toe'ril. 10 La̱ex nequec'oxla nak ma̱c'a' kana'leb xban nak nakach'olob resil li Cristo ut la̱ex cuan e̱na'leb xban nak nequenau nabal chirix li Cristo nak nequec'oxla. La̱o ma̱c'a' kacuanquil ut la̱ex cuan e̱cuanquil nak nequec'oxla. Sa' e̱ch'o̱l la̱ex nak la̱ex nequex-oxlok'i̱c ut la̱o tz'ekta̱nanbilo. 11 Toj chalen anakcuan yo̱co chixcuybal kasa' ut ta̱chakik ke. Ma̱c'a' chic kak'. Sac'bilo ut ma̱c'a' kochoch. 12 Cau nocotrabajic re xnumsinquil li cutan junju̱nk. Nak neque'xba̱nu ma̱usilal ke, la̱o nakaba̱nu usilal reheb. Ra neque'xba̱nu ke li xic' neque'iloc ke ut nakacuy xnumsinquil li raylal li neque'xba̱nu ke. 13 Nak nocohobe' inc'a' nakasume ru. Neque'ka̱tina ban sa' usilal. Chalen anakcuan tz'ekta̱nanbilo xbaneb chixjunileb. Ma̱c'a' noco-oc cui' nak nocoe'ril. Chanchano li mul chiruheb. 14 Ma̱cua' re xc'utbal e̱xuta̱n nak yo̱quin chixyebal e̱re chi jo'ca'in. Re ban xq'uebal e̱na'leb xban nak chanchanex li cualal inc'ajol chicuu ut raro̱quex inban. 15 Usta cuan laje̱bak mil li neque'ch'oloban xya̱lal li Cristo che̱ru, abanan la̱in li xinyehoc e̱re resil li colba-ib junxil nak xexpa̱ban. Jo'can nak la̱in le̱ yucua' sa' xc'aba' li Jesucristo. 16 Jo'can ut nak nintz'a̱ma che̱ru nak te̱tzol e̱rib cuiq'uin ut te̱ba̱nu jo' ninba̱nu la̱in. 17 A'an aj e nak xintakla e̱riq'uin laj Timoteo. A'an tixjultica e̱re nak li c'a'ru yo̱quin chixch'olobanquil chirix li Cristo, a'an ajcui' li yo̱quin chixba̱nunquil. Ninch'olob chi tz'akal lix ya̱lal yalak bar chiruheb chixjunileb laj pa̱banel. Laj Timoteo chanchan li cualal ut raro inban. Tz'akal re ru lix pa̱ba̱l sa' xc'aba' li Jesucristo. 18 Cuan li xe'k'etk'eto' sa' e̱ya̱nk. Eb a'an neque'xye nak ninxucuac. Jo'can nak inc'a' chic ninxic e̱riq'uin. 19 A'an moco ya̱l ta. Cui li Dios naxq'ue cue, chi se̱b tincuulak e̱riq'uin. Aran toxintau xya̱lal. Tincuil ma ca'aj cui' a̱tinac neque'xnau li k'etk'eteb. Toj aran tincuil ma ya̱l na nak cuan xcuanquil li Dios riq'uineb. 20 Lix nimajcual cuanquilal li Dios, tento ta̱c'utu̱nk sa' li kayu'am. Moco ca'aj cui' ta riq'uin ka̱tin ta̱c'utu̱nk xcuanquil li Dios. 21 La̱in ninpatz' e̱re c'a'ru te̱raj. ¿Ma te̱raj nak texink'us chi cau nak tincuulak e̱riq'uin? ¿Malaj ut te̱yi̱b le̱ yu'am re nak tincuulak riq'uin rahoc ut tu̱lanil?

1 Corintios 5

1 Yalak bar x-abiman resil nak cuan li jo' ma̱jo'il na'leb sa' e̱ya̱nk xban nak jun li cui̱nk quixmak' rixakil lix yucua'. C'ajo' xyibal ru li yo̱queb chixba̱nunquil sa' e̱ya̱nk. Eb li ma̱cua'eb aj pa̱banel inc'a' neque'xba̱nu chi jo'can. ¿Ma toja' ta chic la̱ex texba̱nu̱nk re chi jo'can? 2 La̱ex nequek'etk'eti e̱rib ut toj cuan li ma̱c sa' e̱ya̱nk. Naraho' raj e̱ch'o̱l ut nayot'e' raj e̱ch'o̱l xban xyibal ru li ma̱c li yo̱ xba̱nunquil sa' e̱ya̱nk. Li ani xma̱cob chi jo'can xerisi raj sa' e̱ya̱nk. 3 Usta najt cuanquin e̱riq'uin junelic yo̱quin che̱c'oxlanquil. La̱in ninnau nak li cui̱nk a'an cuan xma̱c. Usta ma̱ anihin chak e̱riq'uin, abanan li Cristo quixc'ut chicuu nak li jun a'an cuan xma̱c ut tento nak tixtoj rix lix ma̱c. 4 K'axal us raj nak te̱ch'utub e̱rib sa' xc'aba' li Jesucristo ut te̱c'u̱b c'a'ru te̱ba̱nu chirix a'an. Chanchan nak cua̱nkin e̱riq'uin xban nak yo̱quin chi tijoc che̱rix. Ut lix nimal xcuanquil li Jesucristo chicua̱nk e̱riq'uin ut chextenk'a. 5 Isihomak li cui̱nk a'an sa' e̱ya̱nk. Nak cua̱nk chic sa' ruk' laj tza tixc'ul li raylal ut riq'uin li raylal tixc'ul, tixcanab taxak xba̱nunquil li ma̱usilal re nak naru ta̱colek' nak tol-e̱lk cui'chic li Jesucristo. 6 Me̱nimobresi e̱rib riq'uin xc'oxlanquil nak us yo̱quex chixba̱nunquil. La̱ex nequexinjuntak'e̱ta riq'uin xk'emal li caxlan cua. La̱ex nequenau nak usta ca'ch'in ajcui' lix ch'amal naq'ueman, naxch'amobresi chixjunil li k'em. Naraj naxye nak inc'a' naru nacuan li ma̱c sa' xya̱nkeb laj pa̱banel re nak inc'a' te'xc'am xbeheb li jun ch'o̱l chic chi ma̱cobc. 7 Canabomak chi junaj cua li najteril na'leb re nak ma̱c'a'ak chic li ma̱c e̱riq'uin. Chanchanakex chic lix k'emal li caxlan cua ma̱c'a' xch'amal xban nak li Jesucristo quirisi le̱ ma̱c. Eb laj judío que'xmayeja li carner re xjulticanquil li pascua ut jo'can ajcui' li Jesucristo a'an lix carner li Dios li quixmayeja rib re risinquil li kama̱c. 8 Jo'can nak chikacanabak li najter na'leb li naq'uehoc ke chi ma̱cobc. Li najter na'leb a'an chanchan lix ch'amal li caxlan cua. Ut la̱o chanchanako li xk'emal li caxlan cua ma̱c'a' xch'amal. Naraj naxye nak ti̱cak chic li kach'o̱l ut tz'akal re ru li kayu'am. 9 Sa' li hu li quintz'i̱ba e̱riq'uin junxil, la̱in xinye e̱re nak inc'a' te̱junaji e̱rib riq'uineb laj co'be̱t ut laj yumbe̱t. 10 Nak xinye e̱re chi jo'can moco yo̱quin ta chi a̱tinac chirixeb laj co'be̱t ut laj yumbe̱t li toj ma̱ji' neque'pa̱ban. Yo̱quin ban chi a̱tinac chirixeb li neque'xye rib nak aj pa̱baneleb ut toj neque'xra ru biomal ut neque'elk'ac ut toj neque'lok'onin jalanil dios. Cui ta xinye e̱re nak inc'a' texcua̱nk sa' xya̱nkeb li toj ma̱ji' neque'pa̱ban, inc'a' raj naru texcua̱nk sa' ruchich'och'. 11 Li c'a'ru xinye, a'an chirixeb li neque'xye rib nak aj pa̱baneleb ut yo̱queb chixba̱nunquil li moco uxc ta naraj. Ma̱re naxye rib nak aj pa̱banel ut a'an aj yumbe̱t ut aj co'be̱t malaj aj rahol ru biomal. Ma̱re nalok'onin jalanil dios, malaj aj hobonel. Ma̱re aj calajenak malaj aj e̱lk'. Inc'a' texcua̱nk sa' xya̱nkeb a'an chi moco texcua'ak rochbeneb. 12 Ma̱cua' la̱in tinrakok a̱tin sa' xbe̱neb li toj ma̱ji' neque'pa̱ban. A' li Dios, a'an li ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb. 13 Abanan la̱o torakok a̱tin sa' xbe̱neb li kech aj pa̱banelil li yo̱queb chi ma̱cobc sa' kaya̱nk. Jo'can nak tento te̱risi sa' e̱ya̱nk li cui̱nk a'an li yo̱ chi ma̱cobc.

1 Corintios 6

1 Cui cuan junak sa' e̱ya̱nk cuan xch'a'ajquilal riq'uin junak xherma̱n, ¿ma ta̱ru̱k ta bi' ta̱xic chiruheb laj rakol a̱tin re li ruchich'och'? ¿Ma inc'a' raj us nak riq'uineb laj pa̱banel ta̱xic? 2 ¿Ma inc'a' nequenau nak sa' jun cutan la̱o aj pa̱banel torakok a̱tin sa' xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'? Ut cui la̱o torakok a̱tin sa' xbe̱neb li cuanqueb sa' ruchich'och', ¿c'a'ut nak inc'a' ta̱ru̱k takayi̱b ru li kach'a'ajquilal sa' xya̱lal chi kibil kib? 3 ¿Ma inc'a' nequenau nak sa' jun cutan torakok a̱tin sa' xbe̱neb li ángel? Ut cui torakok a̱tin sa' xbe̱neb li ángel, ¿c'a'ut nak inc'a' ta̱ru̱k torakok a̱tin sa' xbe̱n li kach'a'ajquilal arin sa' ruchich'och'? 4 Cui cuan li ple̱t sa' e̱ya̱nk, ¿c'a'ut nak nequeq'ue chi rakoc a̱tin sa' e̱be̱n li ma̱cua'eb aj pa̱banel? 5 Nequec'ut e̱xuta̱n nak nequeq'ue chi rakoc a̱tin sa' e̱be̱n li ma̱cua'eb aj pa̱banel. ¿Ma ma̱c'a' ta bi' junak sa' e̱ya̱nk cuan xna'leb re ta̱rakok a̱tin sa' e̱be̱n la̱ex aj pa̱banel? 6 Abanan la̱ex nequec'am le̱ rech aj pa̱banelil chiru junak aj rakol a̱tin ma̱cua' aj pa̱banel. 7 Nak nequec'am le̱ rech aj pa̱banelil sa' rakleb a̱tin nac'utun nak toj ma̱ji' nequetau xya̱lal. K'axal us raj nak te̱cuy li rahobtesi̱c ut li elk'a̱c ut inc'a' texxic riq'uin aj rakol a̱tin. 8 Abanan la̱ex inc'a' nequecuy. La̱ex ban chic li nequex-elk'ac ut nequeba̱nu li ma̱usilal reheb le̱ rech aj pa̱banelil. 9 ¿Ma inc'a' nequenau nak eb li inc'a' ti̱queb xch'o̱l inc'a' te're̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios? Me̱balak'i e̱rib. Eb laj co'be̱t ut eb laj yumbe̱t inc'a' te're̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios, chi moco li neque'lok'onin re li jalanil dios, chi moco eb laj muxul caxa̱r. Ut eb li cui̱nk li neque'ma̱cob riq'uineb li rech cui̱nkilal inc'a' ajcui' te're̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios. Jo'can nak me̱balak'i e̱rib chi xc'oxlanquil nak us yo̱quex cui toj yo̱quex chixba̱nunquil li ma̱usilal a'in. 10 Eb laj e̱lk' ut eb li neque'xrahi ru li biomal inc'a' te're̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios, chi moco laj calajenak, chi moco laj majecuanel, chi moco laj balak' te're̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios. 11 Usta cuanqueb junju̱nk sa' e̱ya̱nk jo'can que'xba̱nu chak, abanan anakcuan cuybil sachbil chic lix ma̱queb. Santobresinbileb chic ut ti̱cobresinbileb chic lix ch'o̱l sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo ut xban li Santil Musik'ej. Chenima ru li Dios riq'uin le̱ yehom e̱ba̱nuhom 12 Cuan li neque'yehoc: La̱in naru tinba̱nu chixjunil li c'a'ru tincuaj xba̱nunquil. Ya̱l nak naru xba̱nunquil chixjunil abanan moco chixjunil ta us xba̱nunquil. La̱in naru ninba̱nu chixjunil li nacuaj, abanan inc'a' tinba̱nu cui nacuec'a nak junes a'an ta̱xic inch'o̱l chirix. 13 Li Dios quixyi̱b li tzacae̱mk re li kasa' ut quixyi̱b li kasa' re li tzacae̱mk. Ya̱l ajcui', aban ta̱cuulak xk'ehil nak li Dios tixsach li tzacae̱mk jo' ajcui' li katibel. Li Dios inc'a' coxyo'obtesi re li co'be̱tac yumbe̱tac. Coxyo'obtesi ban re nak toc'anjelak chiru li Ka̱cua'. Ut li Ka̱cua' a'an li na-iloc ke. 14 Li Dios li quicuaclesin re li Ka̱cua' Jesucristo chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, a'an ajcui' ta̱cuaclesi̱nk ke chi yo'yo riq'uin lix cuanquil. 15 ¿Ma inc'a' nequenau nak la̱o aj pa̱banel jo' li rok ruk' li Ka̱cua' Jesucristo? ¿Ma ta̱ru̱k ta bi' takajunaji kib riq'uineb li ixk li neque'xc'ayi rib? Ma̱ jok'e naru xban nak la̱o rok ruk' li Cristo ut junajo chic riq'uin nak cuanco. 16 ¿Ma inc'a' nequenau nak li ani nama̱cob riq'uin junak ixk aj ma̱c junajeb chi tz'ejcualej neque'cana? Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu nak junajakeb chi tz'ejcualej chi xcabichaleb. 17 Ut ani naxjunaji rib riq'uin li Ka̱cua', a'an junaj chic riq'uin sa' musik'ej. 18 Me̱ba̱nu chic li ma̱usilal. Chixjunil li c'a'ak re ru chi ma̱quil k'axal yibru. Abanan li co'be̱tac yumbe̱tac k'axal cui'chic yibru xban nak li ani nama̱cob chi toj ma̱ji' sumsu, li jun a'an naxmux rib xjunes rib. 19 ¿Ma inc'a' nequenau nak la̱ex rochochex li Santil Musik'ej xban nak li Santil Musik'ej li quixq'ue e̱re li Dios cuan e̱riq'uin? Jo'can nak moco la̱ex ta nequetakla e̱rib e̱junes. La̱ex rehex chic li Dios. 20 Lok'bilex chic chi terto e̱tz'ak. Jo'can nak ti̱cak le̱ yu'am ut chelok'oni li Dios xban nak rehex chic.

1 Corintios 7

1 Xetakla chak xpatz'bal cue chirix li sumla̱c ut anakcuan tinsume le̱ hu. Us raj chok' re li cui̱nk nak ma̱c'a'ak rixakil. 2 Abanan us cui ta̱sumla̱k re nak inc'a' ta̱ma̱cobk. Te'sumla̱k re nak li cui̱nk te'cua̱nk rixakil chi xju̱nkaleb ut li ixk te'cua̱nk xbe̱lom chi xju̱nkaleb. 3 Tento nak li cui̱nk ta̱cua̱nk riq'uin li rixakil ut li ixk ta̱cua̱nk riq'uin lix be̱lom jo' neque'raj chi ribileb rib. 4 Li ixakilbej moco a'an ta yal re sa' xbe̱n xjunes rib; aban chic lix be̱lom yal re sa' xbe̱n. Jo'can ajcui' li be̱lomej. Moco a'an ta yal re sa' xbe̱n xjunes rib; a' ban chic li rixakil yal re sa' xbe̱n. 5 Cui li be̱lomej naraj cua̱nc riq'uin li rixakil, li ixakilbej inc'a' naru tixye inc'a'. Ut cui li ixakilbej naraj cua̱nc riq'uin lix be̱lom, li be̱lomej inc'a' naru tixye inc'a'. Naru te'xc'u̱b chi ribileb rib nak te'x-oxlok'i rib chi ribileb rib jarubak cutan re nak te'xq'ue xch'o̱leb chi tijoc. Abanan te'cua̱nk cui'chic mokon chi ribileb rib re nak inc'a' te'a̱le̱k xban laj tza xban nak inc'a' te'xcuy cua̱nc xjuneseb. 6 La̱in yal e̱na'leb yo̱quin chixq'uebal. Moco yo̱quin ta chixyebal e̱re nak tento te̱ba̱nu. La̱ex yal e̱re chanru te̱raj te̱ba̱nu. 7 La̱in nacuaj raj nak ma̱c'a'ak e̱rixakil jo' la̱in ma̱c'a' cuixakil. Abanan moco juntak'e̱to ta chikajunilo. Li junju̱nk cuan xma̱tan q'uebil re xban li Dios. Jo'can nak cuan li neque'sumla xban nak jo'can naraj li Dios ut cuan li inc'a' neque'sumla ut saheb sa' xch'o̱l xjuneseb xban nak jo'can naraj li Dios. 8 Ut ninye reheb li inc'a' sumsu̱queb ut reheb li xma̱lca'an nak us raj chok' reheb nak te'cana̱k xjuneseb jo' la̱in. 9 Ut cui inc'a' naru neque'xcuy rib, sumla̱keb. K'axal us nak ta̱sumla̱k junak chiru nak yo̱k chixrabal ru junak re nak ta̱cua̱nk riq'uin chi inc'a' sumsu̱queb. 10 Anakcuan tinye reheb li ac sumsu̱queb nak li ixakilbej inc'a' naru tixjach rib riq'uin lix be̱lom. Li chak'rab a'in ma̱cua' la̱in xinyehoc re injunes. Q'uebil ban xban li Ka̱cua'. 11 Ut cui li ixakilbej tixjach rib riq'uin lix be̱lom, li ixk a'an ta̱cua̱nk xjunes ut inc'a' chic tixsic' jalan cui̱nk. Abanan us raj cui tixc'am cui'chic rib sa' usilal riq'uin lix be̱lom. Ut jo'can ajcui' li be̱lomej, inc'a' ajcui' naru tixjach rib riq'uin li rixakil. 12 La̱in nacuaj xq'uebal ca'ch'inak chic le̱ na'leb. A'in ma̱cua' xyehom li Ka̱cua', aban la̱in ninnau nak us xba̱nunquil. Cui junak cui̱nk naxpa̱b li Dios ut li rixakil toj ma̱ji' napa̱ban ut naxc'ul xch'o̱l li ixk cua̱nc riq'uin, li cui̱nk a'an inc'a' naru tixcanab chi moco tixjach rib riq'uin li rixakil. 13 Ut cui junak ixk naxpa̱b li Dios ut lix be̱lom toj ma̱ji' napa̱ban, ut naxc'ul xch'o̱l li cui̱nk cua̱nc riq'uin, li ixk a'an inc'a' naru tixcanab chi moco tixjach rib riq'uin lix be̱lom. 14 Us cui inc'a' te'xjach rib. Li be̱lomej li toj ma̱ji' napa̱ban, a'an lok' chiru li Dios sa' xc'aba' li rixakil. Ut li ixakilbej li toj ma̱ji' napa̱ban, a'an lok' chiru li Dios sa' xc'aba' lix be̱lom li napa̱ban. Cui ta inc'a' jo'can, lix coc'al eb a'an chanchaneb raj lix coc'aleb li ma̱cua'eb ralal xc'ajol li Dios. Abanan cui inc'a' te'xjach rib, lix coc'aleb lok' chiru li Dios sa' xc'aba' li jun li napa̱ban. 15 Cui li be̱lomej ma̱cua' aj pa̱banel ut inc'a' chic naraj cua̱nc riq'uin li rixakil xban nak aj pa̱banel chic li ixk, naru te'xjach rib. Ut cui li ixakilbej ma̱cua' aj pa̱banel ut inc'a' chic naraj cua̱nc riq'uin lix be̱lom xban nak li cui̱nk aj pa̱banel chic, naru ajcui' te'xjach rib. Chi jo'can ta̱cana̱k laj pa̱banel chi ma̱c'a' chic ta̱ch'i'ch'i'i̱nk re xban nak li Dios naraj nak tocua̱nk sa' xya̱lal. 16 At ixakilbej, la̱at inc'a' nacanau ma ta̱pa̱ba̱nk la̱ be̱lom a̱ban. Jo'can ajcui' la̱at, be̱lomej, inc'a' nacanau ma ta̱pa̱ba̱nk la̱ cuixakil a̱ban. 17 Li junju̱nk chicua̱nk jo' naraj li Dios. Us cui cuan a̱cuixakil nak xapa̱b li Cristo. Cui ma̱c'a' a̱cuixakil, us ajcui'. Tatcana̱k jo' nak cuancat nak xatpa̱ban. A'an a'in li nequebinchak'rabi cui' chixjunileb laj pa̱banel yalak bar. 18 Cui junak ac xc'ul li circuncisión nak ta̱pa̱ba̱nk, li jun a'an inc'a' tixc'oxla xjalbal li retalil li circuncisión. Ut cui junak ta̱pa̱ba̱nk ut toj ma̱ji' naxc'ul li circuncisión, li jun a'an inc'a' ajcui' tento nak tixc'ul li circuncisión. 19 Li ani naxc'ul li circuncisión juntak'e̱t riq'uin li ani inc'a' naxc'ul xban nak li circuncisión ma̱c'a' xcuanquil. Li k'axal us xba̱nunquil, a'an xpa̱banquil lix chak'rab li Dios. 20 Jo' nak cuan junak nak quisiq'ue' ru xban li Dios, jo'can ajcui' ta̱cana̱k. 21 Cui cuancat rubel xcuanquil la̱ patrón nak li Dios quixsic' a̱cuu, matc'oxlac chirix a'an. Abanan cui naxq'ue rib nak tat-e̱lk rubel xcuanquil la̱ patrón, naru nacat-el sa' xya̱lal. 22 Li ani cuan rubel xcuanquil lix patrón nak quisiq'ue' ru xban li Ka̱cua', li jun a'an libre chic cuan chiru li Dios. Ut li jun li inc'a' cuan rubel xcuanquil lix patrón nak quisiq'ue' ru, lok'bil chic xban li Cristo chi c'anjelac chiru. 23 Jo'can ajcui' la̱ex. Lok'bilex chic xban li Cristo chi terto e̱tz'ak. Jo'can nak me̱q'ue chic e̱rib rubel xcuanquil li inc'a' useb xna'leb. Me̱q'ue e̱rib chi takla̱c re xba̱nunquil li inc'a' naraj li Dios. 24 Ex herma̱n, jo' nak cuanquex nak quisiq'ue' e̱ru xban li Dios, jo'can ajcui' texcana̱k. 25 La̱in tinye e̱re li ninc'oxla chirixeb li sa̱j ixk ut li sa̱j cui̱nk. Usta ma̱cua' ra̱tin li Ka̱cua', us cui tex-abi̱nk chicuu xban nak riq'uin xnimal ruxta̱n li Ka̱cua' naxq'ue inna'leb chixyebal e̱re lix ya̱lal. 26 Xban li rahobtesi̱c cuan sa' kabe̱n, ninc'oxla nak us cui inc'a' te'sumla̱k li toj ma̱ji' sumsu̱queb. 27 Abanan cui sumsu̱quex, me̱canab le̱ rixakil. Ut cui inc'a' sumsu̱quex, us ajcui' cui inc'a' te̱sic' e̱rixakil. 28 Abanan cui texsumla̱k moco ma̱c ta a'an. Ut jo'caneb ajcui' li sa̱j ixk. Moco ma̱c ta cui te'sumla̱k. Abanan k'axal cui'chic nabal li raylal sa' xbe̱neb li sumsu̱queb. La̱in inc'a' raj nacuaj nak te̱c'ul li raylal. 29 Ex inherma̱n, li bar cuan nacuaj xyebal, a'an a'in: Yo̱queb chi numec' li cutan sa' junpa̱t. Jo'can nak la̱ex li cuan e̱rixakil ma̱cua' ca'aj cui' le̱ rixakil te̱c'oxla. Cheq'uehak ban e̱ch'o̱l chi c'anjelac chiru li Ka̱cua'. 30 Usta sa sa' kach'o̱l, usta ra sa' kach'o̱l, usta cuan kabiomal usta ma̱c'a', chikaq'uehak ban kach'o̱l chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' Dios. 31 Me̱q'ue e̱ch'o̱l chirix li c'a'ru cuan e̱re sa' li ruchich'och' a'in, xban nak chixjunil li c'a'ru cuan sa' ruchich'och' ta̱osok'. 32 Nacuaj raj nak ma̱c'a' c'a'ru ta̱xic cui' e̱ch'o̱l. Li cui̱nk li ma̱c'a' rixakil naxq'ue xch'o̱l chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' Dios ut chixba̱nunquil li bar cuan naraj li Ka̱cua' Dios. 33 Ut li cui̱nk cuan rixakil tento nak tixq'ue xch'o̱l chi c'anjelac re nak ta̱cua̱nk c'a'ru reheb ut tixq'ue xch'o̱l chixba̱nunquil li naraj li rixakil re nak sahak sa' xch'o̱l. Jo'can nak cuib ru lix c'a'ux xban nak naxc'oxla li Ka̱cua' Dios ut naxc'oxla li rixakil. 34 Jo'can ajcui' li ixk li cuan xbe̱lom. Cuib ru lix c'a'ux xban nak naxc'oxla li Ka̱cua' Dios ut tento ajcui' nak tixc'oxla lix c'anjel sa' rochoch ut naxba̱nu c'a'ru naraj lix be̱lom. Ut li ixk li ma̱c'a' xbe̱lom naxq'ue xch'o̱l chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' Dios ut naxba̱nu jo' naraj li Dios. 35 Moco re ta nak inc'a' texsumla̱k nak ninye e̱re chi jo'ca'in. Re ban e̱tenk'anquil. La̱in nacuaj nak te̱ba̱nu li us. Nacuaj nak te̱k'axtesi e̱rib chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' chi anchal e̱ch'o̱l. 36 Cui junak yucua'bej naxc'oxla nak us ta̱sumla̱k lix rabin xban nak ac cuan xchihab, us nak tixba̱nu li naxc'oxla xba̱nunquil. Tixsumub lix rabin. Moco ma̱c ta cui ta̱sumla̱k. 37 Li yucua'bej ma̱ ani naminoc ru. Naru tixba̱nu li naxc'oxla nak us xba̱nunquil. Ut cui na-ala sa' xch'o̱l nak inc'a' tixsumub lix rabin, cha̱bil ajcui' naxba̱nu nak inc'a' tixsumub. 38 Jo'can nak li ani naxsumub lix rabin, cha̱bil naxba̱nu. Ut li inc'a' naxsumub lix rabin, k'axal cui'chic us naxba̱nu. 39 Li ixk li sumsu tento nak ta̱cua̱nk riq'uin lix be̱lom a' yal jo' najtil yo'yo̱k lix be̱lom. Ut cui nacam lix be̱lom a'an chic yal re ani aj iq'uin ta̱sumla̱k. Abanan cui naraj sumla̱c, tento nak riq'uin junak aj pa̱banel ta̱sumla̱k. 40 Abanan ninc'oxla la̱in nak k'axal us raj nak li xma̱lca'an ta̱cana̱k xjunes ut inc'a' chic ta̱sumla̱k. Li na'leb a'in li xinye e̱re, a'an q'uebil cue xban li Santil Musik'ej.

1 Corintios 8

1 Cuan cuib oxib cua̱tin tinye e̱re chirix li tzacae̱mk mayejanbil chiruheb li yi̱banbil dios. Nakanau nak chikajunilo ac xkatzol kib chirix a'in. Abanan toj cuan sa' e̱ya̱nk neque'xc'oxla nak neque'xnau chixjunil ut riq'uin a'an neque'xk'etk'eti rib. Aban li ani narahoc, a'an naxtenk'a li rech aj pa̱banelil chi q'ui̱c sa' lix pa̱ba̱l. 2 Li ani narec'a nak cuan xna'leb, li jun a'an toj ma̱ji' naxtau li xya̱lal chi tz'akal. 3 Abanan li ani narahoc re li Dios, li Dios naxnau nak a'an li ralal xc'ajol. 4 Anakcuan tina̱tinak chirix li tzacae̱mk mayejanbil chiruheb li yi̱banbil dios. La̱o nakanau nak li yi̱banbil dios ma̱c'a' neque'oc cui' xban nak moco dioseb ta. Nakanau nak jun ajcui' li Dios cuan. 5 Cuan neque'yehoc re nak cuan nabal li dios jo' sa' choxa jo' sa' ruchich'och'. Dios ut Ka̱cua' neque'xye reheb. Ut ya̱l nak cuan nabaleb li yi̱banbil dios. 6 Abanan la̱o aj pa̱banel nakanau nak jun ajcui' li Dios cuan. Ut li Dios Acuabej a'an li quiyi̱ban re chixjunil li c'a'ru cuan. Coxyo'obtesi la̱o re nak takalok'oni a'an. Ut jun ajcui' li Ka̱cua' cuan, a' li Jesucristo. Ut sa' xc'aba' a'an cuan chixjunil ut sa' xc'aba' a'an nak cuan li colba-ib. 7 Abanan moco chixjunileb ta neque'xtau ru li xya̱lal a'in chirix li mayejanbil tzacae̱mk. C'aynakeb chalen chak najter chixpa̱banquil li yi̱banbil dios, ut anakcuan nak neque'xtzaca li tzacae̱mk mayejanbil chiru li yi̱banbil dios neque'xc'oxla nak yo̱queb chixq'uebal xlok'al li yi̱banbil dios. Ut xban nak toj k'uneb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l, neque'xc'oxla nak neque'xmux ru lix pa̱ba̱leb. 8 Moco xban ta li katzacae̱mk nak tocua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Dios. Li tzacae̱mk inc'a' naxnimobresi xcuanquil li kapa̱ba̱l chi moco naxpo' li kapa̱ba̱l. 9 Naru te̱tzaca li mayejanbil tzacae̱mk. Abanan cheq'uehak retal nak inc'a' te̱luctasi xch'o̱l li toj k'uneb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱leb xban nak nequetzaca a'an. Cheq'uehak retal nak inc'a' ta̱oc cui'chic chi ma̱cobc e̱ban la̱ex. 10 La̱ex nequenau li xya̱lal a'in. Nequenau nak moco ma̱c ta xtzacanquil li tzacae̱mk mayejanbil. Abanan cui junak aj pa̱banel toj k'un xch'o̱l sa' xpa̱ba̱l ta̱ilok e̱re nak c'ojc'o̱quex sa' me̱x chi cua'ac cuan cui' li yi̱banbil dios, ma̱re a'an tixtzaca li mayejanbil chiruheb li yi̱banbil dios ut tixc'oxla nak xmux ru lix pa̱ba̱l. 11 La̱ex nequenau nak naru te̱tzaca li mayejanbil tzacae̱mk. Abanan, ma̱re yal e̱ma̱c la̱ex nak ta̱oc cui'chic chi ma̱cobc li toj ma̱ji' nacacuu sa' xpa̱ba̱l. La̱ex nequenau nak li Cristo quicam ajcui' sa' xc'aba' eb a'an. 12 Cui e̱ban la̱ex nak yo̱queb chi lucta̱c xch'o̱leb le̱ rech aj pa̱banelil li toj k'uneb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l, yo̱quex chi ma̱cobc chiruheb a'an. Ut yo̱quex ajcui' chi ma̱cobc chiru li Cristo. 13 Jo'can nak cui li nintzaca naxq'ue chi ma̱cobc li cuech aj pa̱banelil, ma̱ jok'e chic tintiu li mayejanbil tib xban nak inc'a' nacuaj nak te'ma̱cobk inban la̱in.

1 Corintios 9

1 ¿Ma inc'a' ta bi' naru tinba̱nu li c'a'ru nacuaj la̱in? ¿Ma inc'a' ta bi' la̱in apóstol? La̱in quicuil ru li Ka̱cua' Jesucristo. Ut sa' inc'aba' la̱in nak xexpa̱ban xban nak la̱in xinyehoc e̱re resil li colba-ib. 2 Ma̱re cuan li inc'a' neque'q'uehoc incuanquil nak la̱in apóstol. Abanan relic chi ya̱l nak la̱in apóstol xban nak la̱in xinyehoc e̱re resil li colba-ib. Jo'can nak xepa̱b li Cristo. 3 Riq'uin li a̱tin a'in nequebinsume li neque'yehoc re nak ma̱cua'in apóstol. 4 ¿Ma inc'a' ta bi' raj tento ajcui' nak tine̱tenk'a la̱in riq'uin lin tzacae̱mk? 5 Eb li ri̱tz'in li Ka̱cua' Jesucristo cuanqueb rixakil ut neque'xc'am chirixeb bar neque'xic. Ut jo'can ajcui' naxba̱nu li apóstol Pedro. ¿Ma inc'a' ta bi' raj ta̱ru̱k tinsumla̱k riq'uin junak ixk aj pa̱banel la̱in ut tinc'am chicuix bar tinxic jo' neque'xba̱nu eb li apóstol jun ch'o̱l chic? 6 Malaj ut nequec'oxla nak ca'aj cui' la̱in ut laj Bernabé cau totrabajik re nak takasic' katzacae̱mk. 7 Junak soldado, ¿ma inc'a' ta bi' tixc'ul lix tojbal? Ut junak aj acuinel, ¿ma inc'a' ta bi' tixtzaca li ru li racui̱mk? Ut junak aj q'uirisinel cuacax, ¿ma inc'a' ta bi' ta̱ruc' re lix leche lix cuacax? 8 Li c'a'ru yo̱quin chixyebal ma̱cua' yal xc'a'ux cui̱nk. A'an tz'i̱banbil sa' li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. 9 Tz'i̱banbil sa' lix chak'rab laj Moisés chi jo'ca'in: Ma̱bac' xtz'u̱mal re li bo̱yx nak yo̱ chi c'anjelac re risinquil rix li trigo. Li Dios ma̱cua' ca'aj cui' chirix li bo̱yx naa̱tinac. 10 ¿Ma ma̱cua' ta bi' chikix la̱o aj c'anjel chiru li Dios yo̱ chi a̱tinac? ¿Ma inc'a' ta bi' ta̱ru̱k takac'ul katojbal la̱o aj c'anjel chiru li Dios? Li ani na-au naroybeni ru li racui̱mk ut jo'can ajcui' laj k'olonel naroybeni ajcui' nak ta̱tz'ak ru li acui̱mk. 11 La̱o xoyehoc resil li colba-ib e̱re. ¿Ma inc'a' ta bi' naru nocoe̱tenk'a' la̱ex riq'uin li c'a'ru takaj la̱o re xnumsinquil li cutan junju̱nk? 12 Cui la̱ex nequetenk'a li jun ch'ol chic li kech aj c'anjelil, ¿ma toja' ta chic la̱o inc'a' toe̱tenk'a? La̱o inc'a' xkatz'a̱ma e̱re nak toe̱tenk'a. Xkacuy ban xnumsinquileb li cutan yal chi jo'can xban nak la̱o inc'a' xkaj nak ta̱ch'ina̱nk e̱ch'o̱l chirabinquil li resil li Cristo. 13 ¿Ma inc'a' ta bi' nequenau nak eb laj judío li neque'c'anjelac sa' rochoch li Dios, tento ajcui' nak neque'tz'ak li c'a'ru namayeja̱c sa' rochoch li Dios? A'an naraj naxye nak eb li neque'c'anjelac sa' li artal neque'tz'ak ajcui' lix tibel li mayejanbil xul. 14 Jo' nak neque'tenk'a̱c eb laj judío li neque'c'anjelac sa' rochoch li Dios, jo'can ajcui' nak te'xc'ul lix tenk'anquileb li yo̱queb chi c'anjelac chiru li Dios anakcuan xban nak jo'can quixye li Ka̱cua'. 15 Abanan la̱in inc'a' xintz'a̱ma e̱re nak tine̱tenk'a, chi moco yo̱quin ta chixyebal a'in re nak tine̱tenk'a. Inc'a' nacuaj tintojek' xban nak nasaho' sa' inch'o̱l nak ninye resil li colba-ib chi ma̱c'a' intojbal. Us raj nak tinca̱mk xban tz'oca̱c chiru nak tine̱toj ut tinsach li sahil ch'o̱lejil li ninc'ul xban xyebal resil li colba-ib chi ma̱c'a' intojbal. 16 La̱in inc'a' ninnimobresi cuib xban nak ninch'olob xya̱lal li colba-ib. Taklanbilin chi c'anjelac xban li Dios. K'axal ra raj chok' cue cui ta inc'a' ninjultica resil. 17 Cui ta yo̱quin chixba̱nunquil yal xban nak nacuaj la̱in, tinyo'oni raj intojbal. Abanan yo̱quin chixba̱nunquil lin c'anjel xban nak tenebanbil sa' inbe̱n xban li Dios xyebal resil li colba-ib. 18 ¿C'a'ru ink'ajca̱munquil yo̱quin chixc'ulbal? Ca'aj cui' li sahil ch'o̱lejil naxq'ue cue li Dios xban nak ninjultica resil li colba-ib chi ma̱c'a' intojbal. La̱in ta̱ru̱k raj tinc'ul intojbal e̱riq'uin abanan inc'a' nacuaj. Laj Pablo quixnau c'anjelac sa' xya̱nkeb li jalan jala̱nk xna'lebeb 19 La̱in moco taklanbilin ta xban cui̱nk, abanan ninq'ue cuib chi c'anjelac chiruheb chixjunileb re nak te'xpa̱b li Cristo inban la̱in. 20 Nak cuanquin sa' xya̱nkeb laj judío la̱in ninba̱nu jo' neque'xba̱nu laj judío re nak te'xpa̱b li Cristo. Cuan li toj neque'xq'ue xcuanquil lix chak'rab laj Moisés. Nak cuanquin sa' xya̱nkeb a'an, ninba̱nu li naxye lix chak'rab laj Moisés re nak te'xpa̱b li Cristo inban la̱in. 21 Eb li ma̱cua'eb aj judío moco cuanqueb ta rubel xcuanquil lix chak'rab laj Moisés. Nak cuanquin sa' xya̱nkeb a'an, ninba̱nu jo' neque'xba̱nu eb a'an re nak te'xpa̱b li Cristo inban la̱in. Abanan a'an inc'a' naraj naxye nak inc'a' ninba̱nu li naxye li Dios. Inc'a' ninba̱nu li inc'a' us. La̱in ninba̱nu li naxye li Cristo. 22 Nak cuanquin sa' xya̱nkeb li toj k'uneb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l, nincubsi cuib chiruheb re nak te'cacuu̱k xch'o̱l sa' xpa̱ba̱leb inban la̱in. Naraj naxye nak ninjuntak'e̱ta cuib riq'uin chixjunileb re nak naru tinch'olob xya̱lal chiruheb. Ninba̱nu chi jo'can re nak te'colek'. 23 Chixjunil a'in nalajinba̱nu re nak naru tinch'olob xya̱lal li colba-ib chiruheb li cuas cui̱tz'in ut re nak tintz'ako̱nk ajcui' la̱in riq'uin li naxyechi'i li Dios. Laj Pablo quixq'ue xch'o̱l chi c'anjelac chiru li Dios 24 Nequexinjuntak'e̱ta riq'uineb li neque'xyal xk'e chi a̱linac. ¿Ma inc'a' ta bi' nequenau nak eb li neque'a̱linac chixjunileb neque'xyal xk'e chi a̱linac? Abanan jun ajcui' naxc'ul xma̱tan. Jo'can ut la̱ex cheq'uehak e̱ch'o̱l chi pa̱ba̱nc re nak te̱c'ul e̱ma̱tan riq'uin li Dios. 25 Li ani naxyal xk'e chi a̱linac naxcuy li raylal re nak ta̱cacuu̱k xmetz'e̱u. Neque'xba̱nu a'an re xc'ulbal junak ma̱tan na-oso'. Jo'can ajcui' la̱o aj pa̱banel nakacuy li raylal ut nakac'ul ajcui' kama̱tan. Abanan li ma̱tan nakac'ul la̱o inc'a' na-oso'. A'an cuan chi junelic. 26 Li ani naa̱linac naxyal xk'e re nak tixc'ul lix ma̱tan. Jo'can ajcui' la̱in. Ninq'ue inch'o̱l chi c'anjelac chiru li Dios re nak tinc'ul inma̱tan. Moco yo̱quin ta chixyalbal inmetz'e̱u jo' li nasac'oc sa' ik' chi ma̱c'a' rajbal. Ninq'ue ban inch'o̱l chi c'anjelac sa' xya̱lal chiru li Dios. 27 Nintacuasi cuib ut ninq'ue inch'o̱l chi c'anjelac. Inc'a' ninba̱nu li nacuaj la̱in. Ninba̱nu ban li naraj li Dios. Inc'a' nacuaj nak la̱in chic inc'a' tinc'ul lin ma̱tan mokon nak acak xinye resil li colba-ib reheb li cuas cui̱tz'in.

1 Corintios 10

1 Ex inherma̱n, la̱in nacuaj nak texc'oxlak ca'ch'inak chirix li c'a'ru que'xc'ul li kaxe'to̱nil yucua' nak que'el sa' li tenamit Egipto. Li Dios quixtakla li chok chi c'amoc be chiruheb ut chixjunileb que'nume' jun pac'al li Caki Palau nak quixjach rib re te'numek'. 2 Chanchan nak que'cube xha'eb sa' li chok ut sa' li Caki Palau ut riq'uin a'an que'xc'ul xch'o̱leb nak laj Moisés ta̱c'amok be chiruheb. 3 Ut chixjunileb que'xcua' li maná li choxahil cua li quixtakla chak li Dios. 4 Chixjunileb que'ruc' li ha' li quiq'uehe' reheb xban li Dios. Li ha' a'an qui-el chak sa' li sako̱nac. Ut li sako̱nac a'an, a'an retalil li Cristo li qui-ochbenin reheb nak yo̱queb chi numec' sa' li chaki ch'och'. 5 Abanan moco chixjunileb ta que'xba̱nu jo' naraj li Dios. Lix q'uialeb que'xk'et ra̱tin li Dios ut xban nak inc'a' que'xba̱nu jo' naraj li Dios, jo'can nak que'cam sa' li chaki ch'och' ut inc'a' que'oc sa' li tenamit Canaán. 6 Chixjunil a'an nac'utuc chiku nak inc'a' takarahi ru li inc'a' us jo' que'xba̱nu eb a'an. 7 A'an naxc'ut chiku nak inc'a' takalok'oni li yi̱banbil dios jo' que'xba̱nu eb a'an. Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chirixeb: Eb li tenamit que'cua'ac ut que'uc'ac ut que'xajoc re xlok'oninquil li cuacax oro. (Ex. 32:6) 8 Ut naxc'ut ajcui' chiku nak inc'a' us li co'be̱tac yumbe̱tac jo' que'xba̱nu eb a'an ut chiru jun cutan quilaje'cam oxib xca'c'a̱l mil (23,000) chi tenamit xban li ma̱usilal que'xba̱nu. 9 Mikaq'ue xjosk'il li Ka̱cua' Dios jo' que'xba̱nu eb a'an nak que'xba̱nu li ma̱usilal ut que'ti'e' xbaneb li c'anti' li quixtakla li Ka̱cua' Dios ut que'cam. 10 Chi moco tocuech'ok, jo' que'xba̱nu eb a'an. Ut xbaneb lix ma̱usilal que'camsi̱c xban li ángel li quixtakla chak li Dios. 11 Li c'a'ru que'xc'ul li kaxe'to̱nil yucua' a'an tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu re nak la̱o takaq'ue retal ut inc'a' takaba̱nu jo' que'xba̱nu eb a'an xban nak cuulac re li roso'jic li cutan. 12 Jo'can nak li ani narec'a nak cau xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l chixq'uehak retal lix yu'am re nak inc'a' ta̱oc chi ma̱cobc. 13 Moco jalan ta chic li a̱le̱c nequec'ul la̱ex chiru li neque'xc'ul chixjunileb. Abanan li Dios ti̱c xch'o̱l. A'an inc'a' nocoxcanab chi a̱le̱c cui inc'a' takacuy xnumsinquil. A'an ban natenk'an ke chixcuybal xnumsinquil. 14 Jo'can ut ex inherma̱n, raro̱quex inban, me̱lok'oni chic li jalanil dios. 15 La̱in ninch'olob xya̱lal che̱ru xban nak cuan e̱na'leb. Ut la̱ex naru te̱ye ma us li ninye malaj inc'a'. 16 Nak nakaba̱nu li lok'oni̱nc re xjulticanquil lix camic li Cristo, nocotioxin chiru li Dios. Nak nakuc' li xya'al li uva, ¿ma inc'a' ta bi' junajo riq'uin li Cristo xban nak quihoye' xquiq'uel chiru li cruz sa' kac'aba'? Ut nak nakatzaca li caxlan cua li najachiman, ¿ma inc'a' ta bi' junajo riq'uin li Cristo xban nak quicam chiru li cruz sa' kac'aba'? 17 Usta nabalo, jun ajcui' li caxlan cua najachiman ut nakacuotzi. A'an retalil nak la̱o junajo chic riq'uin li Cristo. 18 Cheq'ue retal laj Israel. Eb a'an que'xtzaca li tib li que'xmayeja chiru li Dios. A'an retalil nak cuanqueb chi sum a̱tin riq'uin li Dios. 19 ¿C'a'ru xya̱lal li yo̱quin chixyebal? ¿Ma yo'yo ta bi' li yi̱banbil dios? Inc'a'. Ut, ¿ma cuan ta bi' xcuanquil li tib li namayeja̱c chiruheb? Ma̱c'a' xban nak ma̱c'a' xcuanquil li yi̱banbil dios. 20 La̱in inc'a' ninye nak cuan xcuanquil li yi̱banbil dios, chi moco ninye nak li mayejanbil tib cuan xcuanquil. Li yo̱quin chixyebal, a'an a'in: eb li inc'a' neque'xpa̱b li tz'akal Dios neque'mayejac, aban ma̱cua' chiru li Dios neque'mayejac. Chiru ban li ma̱us aj musik'ej. Ut la̱in inc'a' nacuaj nak yo̱kex chi oque̱nc sa' lix na'lebeb li ma̱us aj musik'ej. 21 Inc'a' naru te̱ruc' xsa' li sec' re xjulticanquil xcamic li Ka̱cua' Jesús, ut te̱ruc' ajcui' xsa' li sec' re xq'uebal xlok'al li ma̱us aj musik'ej. Chi moco naru te̱cua' li caxlan cua re xjulticanquil xcamic li Ka̱cua' Jesucristo ut te̱cua' ajcui' li cua mayejanbil chiruheb li ma̱us aj musik'ej. 22 Inc'a' us cui takaq'ue xjosk'il li Ka̱cua' riq'uin xlok'oninquil li yi̱banbil dios. ¿Ma la̱o ta bi' nim kacuanquil chiru li Ka̱cua'? Ma̱ jok'e xban nak la̱o ma̱c'a' kacuanquil. Chixjunil li c'a'ak re ru takaba̱nu rehak xlok'oninquil li Dios 23 Cuan li neque'yehoc re nak naru nakaba̱nu chixjunil li nakaj. Ya̱l nak naru nakaba̱nu, abanan moco chixjunil ta us xba̱nunquil. Ya̱l nak naru xba̱nunquil chixjunil, abanan moco chixjunil ta li c'a'ru nakaba̱nu nocoxtenk'a chi q'ui̱c sa' li kapa̱ba̱l. 24 Me̱sic' li us ca'aj cui' chok' e̱re la̱ex. Chesic' aj ban cui' li us chok' reheb le̱ ras e̱ri̱tz'in. 25 Naru te̱tzaca chixjunil li tib nac'ayiman sa' li c'ayiba̱l, ut me̱patz' ma mayejanbil chiru li yi̱banbil dios re nak ma̱c'a'ak e̱c'a'ux nak te̱tzaca. 26 Naru te̱tzaca xban nak li Ka̱cua' Dios a'an laj e̱chal re li ruchich'och' ut a'an ajcui' laj e̱chal re chixjunil li cuan sa' ruchich'och'. 27 Cui junak ma̱cua' aj pa̱banel tatxbok chi cua'ac riq'uin ut cui naxc'ul a̱ch'o̱l xic riq'uin, li c'a'ru tixq'ue chatzaca, chac'ul. Abanan inc'a' ta̱patz' ma mayejanbil li tzacae̱mk a'an re nak ma̱c'a'ak a̱c'a'ux nak ta̱tzaca. 28 A'ut cui junak naxye a̱cue nak li tzacae̱mk a'an mayejanbil chiru li yi̱banbil dios, inc'a' ta̱tzaca a'an re nak inc'a' ta̱ch'ina̱k xch'o̱l li xyehoc a̱cue nak mayejanbil tzacae̱mk ut re ajcui' nak inc'a' ta̱oc xc'a'ux. 29 Inc'a' yo̱quin chixyebal a'in chirix la̱ c'a'ux la̱at. Yo̱quin chi a̱tinac re nak inc'a' ta̱ch'ina̱nk xch'o̱l li jun chic a̱ban la̱at. 30 Ut cui la̱in nintioxin chirix li c'a'ru nintzaca, ¿c'a'ut nak ta̱cuech'i̱k rix li c'a'ru tintzaca? cha'ak. 31 La̱in tinye e̱re li xya̱lal. Chixjunil li c'a'ru te̱tzaca ut chixjunil li c'a'ru te̱ba̱nu, cheba̱nuhak re xq'uebal xlok'al li Ka̱cua' Dios. 32 Me̱ba̱nu li c'a'ak re ru napo'oc xch'o̱leb le̱ ras e̱ri̱tz'in usta aj judío, usta ma̱cua'eb aj judío. Chi moco te̱ba̱nu li c'a'ru ta̱po'ok xch'o̱l le̱ rech aj pa̱banelil. 33 Jo'can nak la̱in ninyal ink'e chixba̱nunquil li us re xtenk'anquil chixjunileb. La̱in inc'a' yo̱quin chixsic'bal li us chok' cue la̱in injunes. Yo̱quin ban chixsic'bal li us chok' reheb chixjunileb re nak ta̱ru̱k te'colek'.

1 Corintios 11

1 Jo'can ut nak la̱ex chetzolak e̱rib cuiq'uin xban nak la̱in xintzol cuib riq'uin li Cristo. 2 Ex inherma̱n, c'ajo' nasaho' sa' inch'o̱l nak ninjultico' e̱re ut yo̱quex chixba̱nunquil li tijleb xexintzol cui'. 3 Abanan cuan chic c'a' re ru nacuaj xyebal e̱re. A'an a'in: li be̱lomej, a'an najolomin re li rixakil ut li Cristo, a'an najolomin re li cui̱nk ut li Dios, a'an najolomin re li Cristo. 4 Cui junak cui̱nk inc'a' narisi lix punit nak na-oc chi tijoc ut nak na-oc chixyebal ra̱tin li Dios, li jun a'an inc'a' naxq'ue xlok'al li Cristo. 5 Ut cui junak ixk inc'a' naxtz'ap lix jolom nak ta̱tijok ut nak tixye ra̱tin li Dios, li ixk a'an naxc'ut xxuta̱n lix be̱lom. Chanchaneb li ixk li besbileb chixjunil li rismal xjolom. 6 Jo'can nak cui li ixk inc'a' naxtz'ap xjolom, chixbesak chixjunil li rismal xjolom. Ut cui inc'a' naraj xbesbal li rismal xjolom xban nak naxc'oxla nak xuta̱nal chok' re, k'axal us chok' re li ixk a'an cui tixtz'ap lix jolom. 7 Inc'a' us nak tixtz'ap xjolom li cui̱nk xban nak li cui̱nk yi̱banbil jo' li riloba̱l li Dios ut naxc'ut xlok'al li Dios. A'ut li ixk naxc'ut xlok'al lix be̱lom. 8 Li cui̱nk inc'a' quiyo'obtesi̱c chak xban li Dios riq'uin li ixk; aban li ixk quiyo'obtesi̱c chak riq'uin li cui̱nk. 9 Ut li cui̱nk inc'a' quiyo'obtesi̱c sa' xc'aba' li ixk. Li ixk ban quiyo'obtesi̱c sa' xc'aba' li cui̱nk. 10 Jo'can nak li ixk tixtz'ap lix jolom ut a'an retalil chiruheb li ángel nak li cui̱nk cuan xcuanquil sa' xbe̱n. 11 Chiru li Ka̱cua' ma̱ jun cuan xcuanquil chi moco li cui̱nk chi moco li ixk xban nak juntak'e̱teb chiru li Dios. 12 Ut jo' nak li ixk quiyo'obtesi̱c riq'uin li cui̱nk, jo'can ajcui' li cui̱nk nayo'la riq'uin li ixk. Li cui̱nk jo' ajcui' li ixk yo'obtesinbileb xban li Dios jo' ajcui' chixjunil li c'a'ak re ru cuan. 13 ¿C'a'ru nequec'oxla la̱ex? ¿Ma us nak li ixk ta̱tijok chiru li Dios cui inc'a' tixtz'ap lix jolom? 14 Ac nequenau nak ac re li cui̱nk nak inc'a' tixcanab chi chamoc' li rismal xjolom. Xuta̱nal chok' re li cui̱nk cui naxcanab chi chamoc' li rismal xjolom. 15 Abanan li ixk a'an xlok'al nak cham li rismal xjolom xban nak q'uebil re xban li Dios re xtz'apbal lix jolom. 16 Ut cui cuan junak e̱re naraj cuech'i̱nc chirix a'in, la̱in tinye re a'an nak la̱o li apóstol jo' ajcui' eb laj pa̱banel c'aynako chixba̱nunquil chi jo'can yalak bar. Li Lok'oni̱nc re Xjulticanquil lix Camic li Jesucristo 17 Nacuaj ajcui' xyebal e̱re nak cuan li inc'a' us yo̱quex chixba̱nunquil. Nak nequech'utub e̱rib chixlok'oninquil li Dios ma̱cua' li us nequeba̱nu. A' chic li inc'a' us nequeba̱nu. 18 Li xbe̱n tinye e̱re, a'an a'in: xcuabi resil nak inc'a' junaj le̱ ch'o̱l ut junes xcuech'inquil e̱rib nequeba̱nu nak nequech'utub e̱rib chi lok'oni̱nc re xjulticanquil lix camic li Jesucristo. Ut la̱in ninc'oxla nak ma̱re ya̱l ajcui' li c'a'ru xcuabi. 19 Nak nacuan li cuech'i̱nc ib sa' e̱ya̱nk, riq'uin a'an nac'utun ani li tz'akal aj pa̱banel ut ani inc'a'. 20 La̱ex nequech'utub e̱rib chi tzaca̱nc ut nequeye nak yo̱quex chixba̱nunquil li lok'oni̱nc. Abanan ma̱cua' chic xjulticanquil lix camic li Ka̱cua' nequeba̱nu. A' ban chic le̱ re nequeba̱nu. 21 Cuan li neque'xse̱ba rib chixc'ulbal lix cua ut inc'a' neque'xc'oxla li jun ch'ol chic. Xban a'an cuan li nabal neque'tz'ak ut cuan li neque'cala ut cuan li neque'cana chi te'tz'oca̱k xban nak inc'a' neque'tz'ak. 22 ¿Ma ma̱c'a' ta bi' e̱rochoch bar textzaca̱nk cui' nak nequeba̱nu chi jo'can? Yo̱quex chixtz'ekta̱nanquileb le̱ rech aj pa̱banelil ut yo̱quex chixc'utbal xxuta̱neb li ma̱c'a' cuanqueb re. ¿C'a'ru tinye e̱re? ¿Ma tinye e̱re nak us yo̱quex chixba̱nunquil? Ma̱ jok'e tinye nak us yo̱quex. 23 Ac xinc'ut che̱ru li xya̱lal li cua'ac re xjulticanquil lix camic li Jesucristo. A'an ajcui' li quixc'ut chicuu li Ka̱cua'. Sa' ajcui' li k'ojyi̱n nak toj ma̱ji' quik'axtesi̱c li Ka̱cua' Jesucristo quixchap li caxlan cua. 24 Ut nak quixbantioxi chiru li Dios, quixjachi li caxlan cua ut quixye reheb: Tzacahomak. A'an a'in lin tibel rahobtesinbil sa' e̱c'aba' la̱ex. Cheba̱nuhak li caxlan cua a'in re xjulticanquil li usilal xinba̱nu e̱re, chan. 25 Ut nak que'rake' chi cua'ac quixchap ajcui' li sec' ut quixye: Li uc'a a'in, a'an retalil li Ac' Contrato riq'uin li Dios. Ta̱xakaba̱nk re xcuanquil xban lin quiq'uel ta̱hoyek'. Rajlal nak te̱ruc' xsa' li sec' a'in, cheba̱nuhak re xjulticanquil lin camic sa' e̱c'aba' la̱ex, chan li Jesús. 26 Jo'can nak ninye e̱re rajlal nak te̱tzaca a caxlan cua a'in ut te̱ruc' xsa' li sec' a'in, te̱jultica xcamic li Cristo. Cheba̱nuhak a'an toj ta̱c'ulu̱nk cui'chic li Ka̱cua' Jesucristo. 27 Jo'can ut li ani tixcua' li caxlan cua ut ta̱ruc' li uc'a re xjulticanquil lix camic li Ka̱cua' Jesucristo ut inc'a' naxq'ue xlok'al li Cristo, li jun a'an yo̱ chi ma̱cobc chiru li Ka̱cua' ut yo̱ chixtz'ekta̱nanquil xcuanquil lix camic li Ka̱cua' Jesucristo. 28 Jo'can ut li junju̱nk tento tixq'ue retal ma ti̱c lix yu'am sa' lix pa̱ba̱l nak toj ma̱ji' naxc'ul li caxlan cua ut li uc'a. 29 Li ani naxc'ul li caxlan cua ut li uc'a chi inc'a' naxq'ue xcuanquil lix camic li Ka̱cua' Jesucristo, tojba ma̱c naxbok sa' xbe̱n. 30 A'in ut xya̱lal nak nabal yajeb ut ma̱c'a'eb xmetz'e̱u sa' e̱ya̱nk ut cuanqueb ajcui' ac xe'cam. 31 Abanan cui nakec'a kib nak ti̱c li kayu'am nak nakatzaca inc'a' tento nak li Ka̱cua' tixrak a̱tin sa' kabe̱n. 32 Ut nak narakman a̱tin sa' kabe̱n xban li Ka̱cua' nocok'use' re nak inc'a' tz'ekta̱nanbilako kochbeneb li inc'a' neque'pa̱ban. 33 Jo'can ut ex inherma̱n, nak te̱ch'utub e̱rib chixba̱nunquil li lok'oni̱nc re xjulticanquil lix camic li Ka̱cua' Jesucristo, cheroybeni e̱rib chi ribil e̱rib re nak sa' comonil te̱ba̱nu. 34 Cui cuan junak sa' e̱ya̱nk ta̱tz'oca̱k, chicua'ak chak sa' rochoch re nak inc'a' te̱bok raylal sa' e̱be̱n nak te̱ch'utub e̱rib. Toj cuan chic c'a'ak re ru inc'a' xinye e̱re. Nak tincuulak che̱rilbal tinch'olob xya̱lal che̱ru li toj ma̱ji' xinye e̱re.

1 Corintios 12

1 Ex inherma̱n, la̱in nacuaj nak te̱tau ru li xya̱lal li ma̱tan li naxq'ue li Santil Musik'ej re li junju̱nk re nak ta̱c'anjelak chiru li Dios. 2 Nak toj ma̱ji' nequexpa̱ban chak queq'ue chak xcuanquil li yi̱banbil dios li inc'a' neque'a̱tinac ut queq'ue e̱rib chi balak'i̱c riq'uin xpa̱banquileb. 3 Jo'can nak nacuaj te̱nau nak li ani cuan li Santil Musik'ej riq'uin, ma̱ jok'e tixmajecua li Jesús. Ut ma̱ ani ta̱ru̱k tixye chi anchal xch'o̱l nak li Jesús a'an li Ka̱cua' cui ma̱c'a' li Santil Musik'ej riq'uin. 4 Jalan jala̱nk li kama̱tan naxq'ue ke li Santil Musik'ej re nak toc'anjelak chiru li Ka̱cua'. Abanan li Santil Musik'ej jun ajcui' ut a'an naq'uehoc re chixjunil. 5 Jalan jala̱nk li kac'anjel chiru li Ka̱cua' abanan jun ajcui' li Ka̱cua' cuan sa' kabe̱n ut ca'aj cui' chiru a'an nococ'anjelac. 6 Jalan jala̱nk li c'anjel nocoxq'ue cui' li Dios. Abanan jun ajcui' li Dios ut a'an li natenk'an ke chi xba̱nunquil li c'anjel li naxq'ue ke. 7 Riq'uin li ma̱tan q'uebil re li junju̱nk nac'utun nak cuan li Santil Musik'ej riq'uin, ut li ma̱tan a'an q'uebil re, re xtenk'anquileb chixjunileb laj pa̱banel. 8 Cuan li q'uebileb xma̱tan xban li Santil Musik'ej re q'uehoc cha̱bil na'leb ut cuan li q'uebileb xma̱tan xban li Santil Musik'ej re xch'olobanquil li ya̱l. Abanan jun ajcui' li Santil Musik'ej li naq'uehoc re xma̱tan li junju̱nk. 9 Cuan li q'uebileb xma̱tan xban li Santil Musik'ej chi xpa̱banquil nak te'xc'ul li c'a'ru neque'xtz'a̱ma chiru li Dios. Ut cuan ajcui' q'uebileb xma̱tan xban li Santil Musik'ej re xq'uirtesinquileb li yaj. Abanan jun ajcui' li Santil Musik'ej li naq'uehoc xma̱tan li junju̱nk. 10 Cuan q'uebileb xma̱tan chi ba̱nu̱nc milagro ut cuan q'uebileb xma̱tan chi xch'olobanquil resil li c'a'ru quic'utbesi̱c chiru xban li Dios. Ut cuan q'uebileb xma̱tan re xtaubal ru cui li Santil Musik'ej cuan riq'uin junak malaj ut cuan li ma̱us aj musik'ej riq'uin. Ut cuan q'uebileb xma̱tan chi a̱tinac sa' jalan a̱tin inc'a' natauman ru ut cuan ajcui' q'uebileb xma̱tan chi jaloc ru li jalanil a̱tin. 11 Abanan chixjunil li ma̱tan a'in q'uebil ke xban li jun chi Santil Musik'ej. A'an naq'uehoc xma̱taneb li junju̱nk jo' naraj a'an. Junajo nak cuanco riq'uin li Cristo 12 Li jun chi tz'ejcualej tz'akal re ru. Cuan rok ruk'. Cuan chixjunil. Usta jalan jala̱nk lix cha'al cuan, abanan jun ajcui' chi tz'ejcualej nak cuan. Jo'can ajcui' la̱o aj pa̱banel. Nabalo, abanan junajo chi tz'ejcualej riq'uin li Cristo. 13 Chikajunilo junajo riq'uin li Cristo usta aj judío, usta ma̱cua' aj judío, usta lok'bil mo̱s, usta inc'a'. Xkac'ul li cubi ha' sa' xc'aba' li jun chi Santil Musik'ej ut chikajunilo cuan li Santil Musik'ej kiq'uin. Jo'can nak junajo riq'uin li Cristo. 14 Li jun chi tz'ejcualej moco jun ta ajcui' lix cha'al cuan. Nabal pa̱y ru lix cha'al cuan re ut jalan jala̱nk xc'anjel li junju̱nk. 15 Cui naru raj ta̱a̱tinak li rok junak li tz'ejcualej, ¿ma naru tixye ma̱cua'in xcomon li tz'ejcualej xban nak ma̱cua'in li ruk'? ¿Ma yal xban ta bi' nak ma̱cua' uk'ej nak ma̱cua'ak xcomon li tz'ejcualej? 16 Cui lix xic junak li tz'ejcualej tixye: ma̱cua'in xcomon li tz'ejcualej xban nak ma̱cua'in li xnak' ru, ¿ma yal ta bi' xban nak ma̱cua' xnak' u nak ma̱cua'ak xcomon li tz'ejcualej? 17 Cui ta chixjunil li tz'ejcualej xnak' u, ¿chan raj ru nak to-abi̱nk? Ut cui ta chixjunil li tz'ejcualej xic, ¿chan raj ru nak takutz' li c'a'ak re ru? 18 Abanan li Dios quixq'ue sa' xna'aj chi tz'akal re ru lix cha'al li katz'ejcual jo' quiraj a'an. 19 Cui ta jun pa̱y ajcui' ru lix cha'al li tz'ejcualej, li tz'ejcualej a'an inc'a' raj tz'akal re ru nak cuan. 20 Abanan nabal pa̱y xcha'al li tz'ejcualej cuan, ut li tz'ejcualej jun ajcui'. 21 Cui naru raj ta̱a̱tinak li xnak' u inc'a' naru tixye re li uk'ej: la̱at inc'a' nacatc'anjelac chicuu. Chi moco naru tixye li jolomej re li okej: la̱ex inc'a' nequexc'anjelac chicuu. 22 K'axal ban chic nabal xc'anjeleb lix cha'al li katz'ejcual li chanchan ma̱c'a'eb xc'anjel. 23 Cuan xcha'al li katz'ejcual naka-oxlok'i ut cuan ajcui' xcha'al li katz'ejcual nocoxuta̱na̱c xban ut nakatz'ap re xq'uebal xlok'al. 24 Ut lix cha'al li katz'ejcual li inc'a' nocoxuta̱na̱c xban, a'an inc'a' nakatz'ap. Abanan li Dios quixq'ue chixjunil lix cha'al li katz'ejcual ut quixq'ue xlok'al li junju̱nk. 25 Quixq'ue xlok'al chixjunil xcha'al li tz'ejcualej re nak ma̱c'a'ak xch'a'ajquilal li tz'ejcualej. Chixjunil ban lix cha'al li tz'ejcualej te'xtenk'a rib chi ribileb rib. 26 Cui junak xcha'al li tz'ejcualej ra naxc'ul, naraho' ajcui' chixjunil li tz'ejcualej. Ut cui junak xcha'al li tz'ejcualej naq'uehe' xlok'al, chixjunil li tz'ejcualej naq'ueman ajcui' xlok'al. 27 Jo'can ajcui' la̱o aj pa̱banel. Junajo chi tz'ejcualej riq'uin li Cristo. Chikaju̱nkalo la̱o rok ruk' li Cristo ut li junju̱nk cuan xc'anjel chiru li Dios. 28 Li xchalal li tz'ejcualej jalan jala̱nk xc'anjel li junju̱nk. Jo'can ajcui' nak jalan jala̱nk xma̱taneb laj pa̱banel q'uebileb re xban li Dios re nak te'c'anjelak chiru. Xbe̱n, cuanqueb li q'uebileb xma̱tan chi c'anjelac chok' apóstol. Xcab, cuanqueb li q'uebileb xma̱tan chi c'anjelac chok' profeta. Rox, cuanqueb li q'uebileb xma̱tan chi c'anjelac chok' aj tzolonel. Ut cuanqueb li q'uebileb xma̱tan chixba̱nunquileb li milagro. Cuanqueb li q'uebileb xma̱tan chixq'uirtesinquileb li yaj; cuanqueb li q'uebileb xma̱tan chixtenk'anquileb li ras ri̱tz'in. Cuanqueb li q'uebileb xma̱tan chi takla̱nc; ut cuanqueb ajcui' q'uebileb xma̱tan chi a̱tinac sa' jalanil a̱tin inc'a' natauman ru. 29 ¿Ma chixjunileb ta bi' apostoleb? ¿Ma chixjunileb ta bi' profeteb? ¿Ma chixjunileb ta bi' neque'xch'olob xya̱lal li ra̱tin li Dios? ¿Ma chixjunileb ta bi' neque'ba̱nun milagro? 30 ¿Ma chixjunileb ta bi' neque'q'uirtesin yaj? ¿Ma chixjunileb ta bi' neque'a̱tinac sa' jalanil a̱tin? ¿Ma chixjunileb ta bi' neque'jaloc ru li jalanil a̱tin? 31 Moco juntak'e̱t ta xma̱taneb li junju̱nk. Jalan jala̱nk ban xma̱taneb. Chesic'ak le̱ ma̱tan li k'axal cha̱bil re xtenk'anquileb le̱ rech aj pa̱banelil. Anakcuan tinye e̱re jun li na'leb k'axal cui'chic tento xba̱nunquil. Ut a'an a'in: nak te̱ra e̱rib chi ribil e̱rib.

1 Corintios 13

1 Cui ta la̱in q'uebil inma̱tan xban li Dios chi a̱tinac sa' ra̱tinoba̱leb li cui̱nk ut cui ta cuan inma̱tan chi a̱tinac sa' ra̱tinoba̱leb li ángel, abanan cui inc'a' ninraheb li cuas cui̱tz'in, la̱in chanchanin li ch'i̱ch' natamba̱c xya̱b ut chanchanin li campana natzintzot xya̱b chi ma̱c'a' rajbal. 2 Ut cui ta q'uebil inma̱tan xban li Dios chixyebal li naxc'ut chicuu, ut cui ta ninnau chixjunil li c'a'ak re ru ut cui ta nintau ru li xya̱lal, abanan cui inc'a' ninraheb li cuas cui̱tz'in ma̱c'a' nin-oc cui'. Ut cui ta cuan tz'akal inpa̱ba̱l re nak ta̱jalek' xna'aj junak li tzu̱l, abanan cui inc'a' ninraheb li cuas cui̱tz'in, ma̱c'a' nin-oc cui'. 3 Cui ta tinsi chixjunil li c'a'ru cuan cue re tinq'ueheb chi cua'ac li neba' ut cui ta tink'axtesi cuib chi c'atec' xban lin pa̱ba̱l, ut cui inc'a' ninraheb li cuas cui̱tz'in, ma̱c'a' na-oc cui' li ninba̱nu. 4 Li ani narahoc, naxcuy li raylal ut k'axal cha̱bil. Li ani narahoc inc'a' nacakalin, inc'a' naxnimobresi rib ut inc'a' naxk'etk'eti rib. 5 Li ani narahoc inc'a' nahoboc. Inc'a' naxsic' xcha̱bilal xjunes rib. Li ani narahoc inc'a' najosk'o' ut inc'a' naxq'ue sa' xch'o̱l li c'a'ru naxc'ul. 6 Li ani narahoc inc'a' nasaho' xch'o̱l nak eb li ras ri̱tz'in neque'xba̱nu li inc'a' us. Nasaho' ban xch'o̱l nak cuanqueb sa' xya̱lal. 7 Li ani narahoc inc'a' naraho' xch'o̱l xban li c'a'ru na-ux re xbaneb li ras ri̱tz'in. Junelic ban cau xch'o̱l chirixeb. Li ani narahoc inc'a' nach'inan xch'o̱l. Naxcuy ban xnumsinquil chixjunil li raylal. 8 Li rahoc ta̱cua̱nk chi junelic. Ta̱cuulak xk'ehil nak inc'a' chic ta̱c'anjelak li ma̱tan re cua̱nc chi profetil ut ta̱cuulak xk'ehil nak inc'a' chic ta̱c'anjelak li ma̱tan re a̱tinac sa' jalanil a̱tin. Ut ta̱cuulak xk'ehil nak inc'a' chic ta̱c'anjelak li ma̱tan re xtaubal ru chixjunil. Abanan li rahoc inc'a' nalaj, inc'a' na-oso'. Cua̱nk ban chi junelic. 9 Usta cuanqueb li cuan xma̱taneb anakcuan re xnaubal li c'a'ak re ru, abanan ca'ch'in ajcui' neque'xnau. Usta cuanqueb li cuan xma̱taneb chixyebal li c'a'ru nac'utbesi̱c chiruheb xban li Dios, abanan ca'ch'in ajcui' li nac'ute' chiruheb. 10 Ut nak ta̱tz'aklok ru chixjunil li naraj xba̱nunquil li Dios, inc'a' chic te'c'anjelak eb li ma̱tan a'in li inc'a' tz'akal re ru. 11 Nak toj ca'ch'inin chak quina̱tinac jo' neque'a̱tinac li coc'al. Quinc'oxlac jo' neque'c'oxlac li coc'al. Ut quinba̱nu jo' neque'xba̱nu li coc'al. Abanan nak quincui̱nkilo' quincanab xba̱nunquil lix na'lebeb li coc'al. 12 Anakcuan ca'ch'in ajcui' nakanau. Chanchan nak noco-iloc sa' junak lem moymoy ru. Abanan sa' jun cutan takil ru li Dios ut takanau chic chixjunil chi tz'akal jo' nak li Dios naxnau ku la̱o. 13 Jo'can nak li pa̱ba̱l, li yo'oni̱nc ut li rahoc cua̱nk chi junelic. Abanan li k'axal nim xcuanquil sa' xya̱nkeb li oxib a'in, a'an li rahoc.

1 Corintios 14

1 Jo'can nak ninye e̱re, cheq'uehak e̱ch'o̱l chi rahoc ut chesic'ak le̱ ma̱tan li naxq'ue li Santil Musik'ej. Li ma̱tan li k'axal lok', a'an xyebal resil li c'a'ru yo̱ chi xc'utbal che̱ru li Dios. 2 Li ani naa̱tinac sa' jalanil a̱tin inc'a' naa̱tinac riq'uin li rech cristianil. Riq'uin ban li Dios naa̱tinac. Ut ma̱ ani nata'oc ru li c'a'ru naxye. Riq'uin xcuanquil li Santil Musik'ej naxye li xya̱lal li inc'a' natauman ru. 3 Ut li ani naxye resil li nac'ute' chiru xban li Dios, li jun a'an naxtenk'aheb li rech aj pa̱banelil sa' lix pa̱ba̱leb. Naxch'olob xya̱lal chiruheb ut naxc'ojobeb xch'o̱l. 4 Li ani naa̱tinac sa' jalanil a̱tin naxtenk'a rib xjunes rib. Abanan li ani naxch'olob xya̱lal li ra̱tin li Dios, li jun a'an naxtenk'aheb li rech aj pa̱banelil sa' lix pa̱ba̱leb. 5 Nacuaj raj nak che̱junilex tex-a̱tinak ta sa' jalanil a̱tin li inc'a' natauman ru. Abanan k'axal cui'chic nacuaj raj nak che̱junilex te̱ye resil reheb le̱ ras e̱ri̱tz'in sa' le̱ ra̱tinoba̱l c'a'ru quic'ute' che̱ru xban li Dios. K'axal us nak te̱ye li ra̱tin li Dios sa' le̱ ra̱tinoba̱l chiru li a̱tinac sa' jalanil a̱tin li inc'a' natauman ru. Abanan cui junak naa̱tinac sa' jalanil a̱tin, tento nak ta̱jalma̱nk ru li ra̱tin re nak eb laj pa̱banel te'xtau ru li c'a'ru tixye ut te'tenk'a̱k xban. 6 Ex inherma̱n, ¿c'a'ru ta̱oc cui' e̱re nak tincuulak e̱riq'uin ut tina̱tinak e̱riq'uin sa' jalanil a̱tin li inc'a' natauman ru? Ma̱c'a' aj e. Abanan cui tina̱tinak e̱riq'uin sa' le̱ ra̱tinoba̱l, texintenk'a nak tinch'olob xya̱lal che̱ru jo' quic'ute' chicuu xban li Dios. Ut ta̱c'anjelak che̱ru cui tinye e̱re li ra̱tin li Dios ut tinye e̱re c'a'ru ta̱c'ulma̱nk jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. 7 Ut jo'can ajcui' li c'a'ak re ru inc'a' yo'yo jo' li xo̱lb ut li arpa. Cui inc'a' nach'e'man chi tz'akal inc'a' nac'utun li c'a'ru yo̱ chixya̱basinquil ut ma̱c'a' rajbal nak nach'e'man. 8 Ut nak ta̱ya̱basi̱k li trompeta re xbokbaleb li soldado, cui inc'a' ch'olch'o ru lix ya̱b, ¿ma te'xcauresi ta bi' rib chi xic chi pletic? 9 Ut jo'can ajcui' la̱ex cui inc'a' nequex-a̱tinac chi tz'akal re ru, ¿chanru nak ta̱tauma̱nk ru li c'a'ru yo̱quex chixyebal? Yal na-oso' sa' ik' ut ma̱c'a' rajbal li te̱ye. 10 Ya̱l nak q'uila pa̱y chi a̱tinoba̱l cuan sa' ruchich'och' ut chixjunil cuan xya̱lal ut natauman ru. 11 Abanan cui la̱in inc'a' nintau ru li ra̱tinoba̱l junak, li jun a'an ma̱c'a' rajbal nak yo̱k chi a̱tinac cuiq'uin ut ma̱c'a' ajcui' rajbal nak yo̱kin chi a̱tinac riq'uin. 12 La̱ex nequeraj xc'ulbal li ma̱tan naxq'ue li Santil Musik'ej. Abanan la̱in ninye e̱re chesic'ak li ma̱tan li natenk'an reheb chixjunileb laj pa̱banel. 13 Ut li ani cuan xma̱tan chi a̱tinac sa' jalanil a̱tin, li inc'a' natauman ru, chixtz'a̱mahak chiru li Dios re nak ta̱ru̱k tixye xya̱lal li c'a'ru quixye sa' li jalanil a̱tin re nak ta̱ru̱k tixch'olob xya̱lal chiruheb li rech aj pa̱banelil. 14 Cui la̱in tintijok sa' jalanil a̱tin lin musik' ta̱tijok ut la̱in inc'a' nintau ru li c'a'ru tinye chi moco tixtenk'aheb li cuech aj pa̱banelil. 15 ¿C'a'ru tinba̱nu chi jo'canan? Tintijok riq'uin lin musik' chi inc'a' tintau ru li tinye ut tento ajcui' nak tintijok riq'uin lin c'a'ux re nak ta̱tauma̱nk ru li c'a'ru tinye. Ut tinbicha̱nk riq'uin lin musik' chi inc'a' tintau ru li tinye ut tinbicha̱nk ajcui' riq'uin lin c'a'ux re nak ta̱tauma̱nk ru li c'a'ru tinye. 16 Cuan li inc'a' neque'xtau ru li xya̱lal chirix li jalanil a̱tin. Cui yo̱cat chixlok'oninquil li Dios ca'aj cui' riq'uin la̱ musik', eb a'an inc'a' te'xtau ru li ta̱ye xban nak yo̱cat chi a̱tinac sa' jalanil a̱tin. ¿Chan put ru nak te'xye “jo'can taxak” cui inc'a' neque'xtau ru li yo̱cat chixyebal? 17 Ya̱l nak yo̱cat chixlok'oninquil li Dios, abanan li jun chic inc'a' ta̱tenk'a̱k xban la̱ tij xban nak inc'a' naxtau ru li c'a'ru yo̱cat chixyebal. 18 Ninbantioxi chiru li Dios nak nabal sut nina̱tinac sa' jalanil a̱tin. La̱ex inc'a' quex-a̱tinac nabal sut sa' jalanil a̱tin jo' la̱in. 19 Aban la̱in ninye nak sa' xya̱nkeb laj pa̱banel k'axal us raj nak tinye cuib oxibak chi a̱tin li te'xtau ru re nak tebintzol chi tz'akal chiru nak tinye laje̱bak mil chi a̱tin sa' jalanil a̱tin ut inc'a' te'xtau ru li tinye. 20 Ex inherma̱n, chanchanakex li c'ula'al xban nak eb li c'ula'al inc'a' neque'xba̱nu li ma̱usilal. Abanan mexc'oxlac jo' neque'c'oxlac li coc'al. Tz'akalak ban re ru le̱ c'a'ux xban nak moco coc'alex ta chic. 21 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios najter chirixeb laj Israel: Eb lin tenamit inc'a' neque'raj rabinquil li cua̱tin. Jo'can nak sa' jalan a̱tinoba̱l tincua̱tinaheb. Tintakla jalan xtenamit chixyebal li cua̱tin reheb. Abanan chi moco chi jo'can tine'rabi, chan li Ka̱cua'. (Is. 28:11-12) 22 Riq'uin a a̱tin a'in nakanau nak li ma̱tan re a̱tinac sa' jalan a̱tinoba̱l, a'an q'uebil jo' retalil lix cuanquilal li Dios chiruheb li ma̱cua'eb aj pa̱banel. Ut li ma̱tan re xyebal li c'a'ru naxc'utbesi li Dios, a'an q'uebil re xtenk'anquileb laj pa̱banel. 23 Nak eb laj pa̱banel te'xch'utub ribeb ut cui chixjunileb te'oc chi a̱tinac sa' jalan a̱tin inc'a' natauman ru, cui te'oc aran li ma̱cua'eb aj pa̱banel malaj te'oc aran li inc'a' neque'xtau ru li na'leb a'in, te'xye nak lo̱queb ru. 24 Abanan cui eb laj pa̱banel te'xch'olob xya̱lal li c'a'ru quiyehe' reheb xban li Dios, nak tox-oc sa' xya̱nkeb junak ma̱cua' aj pa̱banel malaj li toj ma̱ji' naxtau ru li xya̱lal a'an, li jun a'an tixq'ue retal nak a'an aj ma̱c ut tixq'ue ajcui' retal li c'a'ru yo̱ chirabinquil. 25 Li Dios tixc'ut chiru chi tz'akal c'a'ru cuan sa' xch'o̱l. Ut li jun a'an tixcuik'ib rib ut tixlok'oni li Dios ut tixye nak relic chi ya̱l li Dios cuan sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. Tz'akal re ru te̱ba̱nu nak te̱ch'utub e̱rib 26 Ex herma̱n, a'an a'in li nacuaj xyebal e̱re. Nak te̱ch'utub e̱rib chixlok'oninquil li Dios, jalan jala̱nk te̱ba̱nu che̱ju̱nkalex. Cuan tixc'am chak junak bich; cuan li ta̱q'uehok na'leb; cuan li ta̱yehok re li quic'ute' chiru xban li Dios; cuan li ta̱yehok junak na'leb riq'uin jalanil a̱tin ut cuan ajcui' li ta̱jalok ru li ta̱yema̱nk sa' li jalanil a̱tin. Abanan chixjunil li te̱ba̱nu, cheba̱nuhak re xtenk'anquileb laj pa̱banel chi q'ui̱c sa' lix pa̱ba̱leb. 27 Cui cuanqueb li te'raj a̱tinac sa' jalanil a̱tin, naru neque'a̱tinac cuibak malaj oxibak ut chixju̱nkaleb te'a̱tinak. Ut cua̱nk ajcui' junak chic li ta̱jalok ru li te'xye. 28 Abanan cui ma̱ ani naru ta̱jalok ru li jalanil a̱tin, inc'a' te'a̱tinak sa' jalanil a̱tin sa' li ch'utubaj ib. Yal sa' xch'o̱leb ban te'a̱tinak chiru li Dios. 29 Cheq'ueheb chi a̱tinac cuibak malaj oxibak li profeta li neque'yehoc resil li c'a'ru quic'ute' chiruheb xban li Dios, ut li jun ch'ol chic te'tz'ilok a̱tin chirix re xnaubal ma riq'uin na li Dios xchal chak li xe'xye. 30 Ut cui cuan c'a'ru ta̱c'utek' xban li Dios chiru li ani c'ojc'o aran sa' li ch'utubaj ib, li jun a'an tixtz'a̱ma chiru li yo̱ chi a̱tinac nak tixye li c'a'ru xc'ute' chiru xban li Dios. Ut li ani yo̱ chi a̱tinac chixq'uehak xna'aj re ta̱a̱tinak. 31 Che̱junju̱nkalex ta̱ru̱k te̱ye li c'a'ru xc'ute' che̱ru xban li Dios re nak chixjunileb laj pa̱banel te'xtzol rib ut ta̱cacuu̱k xch'o̱leb sa' lix pa̱ba̱leb. 32 Cui ya̱l nak li Dios xc'utuc che̱ru li c'a'ru te̱ye, li Dios textenk'a chiroybeninquil jok'e tex-oc chi a̱tinac re nak chi jo'can che̱junju̱nkalex tex-a̱tinak. 33 Li Dios inc'a' naraj nak ta̱cua̱nk li po'oj ib sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. Naraj ban nak cua̱nk li tuktu̱quil usilal sa' xya̱nkeb. 34 Eb li ixk inc'a' te'a̱tinak sa' li ch'utubaj ib re xlok'oninquil li Dios. Te'xpa̱b a'in xban nak jo'can tz'i̱banbil sa' lix chak'rabeb laj judío. Jo'ca'in na-uxman sa' xya̱nkeb chixjunileb laj pa̱banel yalak bar. 35 Cui cuan c'a' re ru te'raj xnaubal che'xpatz'ak reheb lix be̱lom nak te'cuulak sa' rochocheb ut a'an tixch'olob xya̱lal. Xuta̱nal chok' reheb cui ta̱a̱tinak junak ixk sa' xya̱nkeb nak ch'utch'u̱queb chixlok'oninquil li Dios. 36 Chijulticok' e̱re nak ma̱cua'ex la̱ex quextiquiban chak re li ra̱tin li Dios. Ac cuan ajcui' chalen chak junxil. Ut moco ca'aj cui' ta la̱ex quex-abin re. 37 Ma̱re cuan sa' e̱ya̱nk li naxc'oxla nak a'an profeta malaj naxc'oxla nak cuan jun chic xma̱tan q'uebil re xban li Santil Musik'ej. Cui jo'can naxc'oxla, chixnauhak nak li yo̱quin chixtz'i̱banquil sa' li hu a'in, a'an ajcui' li chak'rab q'uebil cue xban li Dios. 38 Ut cui cuan junak inc'a' naxpa̱b li yo̱quin chixtz'i̱banquil, la̱ex inc'a' ajcui' te̱pa̱b li c'a'ru tixye a'an. 39 Jo'can ut ex inherma̱n, cheq'uehak e̱ch'o̱l chixch'olobanquil xya̱lal li c'a'ru quic'ute' che̱ru xban li Dios ut me̱ram chiru li ani naraj a̱tinac sa' jalanil a̱tin. 40 Abanan li c'a'ru te̱ba̱nu nak te̱ch'utub e̱rib, cheba̱nuhak chixjunil chi tz'akal re ru ut sa' xya̱lal.

1 Corintios 15

1 Anakcuan ex inherma̱n, tinch'olob cui'chic che̱ru li resil li colba-ib. Li resil a'an, a'an li ac xinye e̱re ut xec'u̱luban sa' e̱ch'o̱l ut riq'uin a'an cau chic e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. 2 A'an a'in li xya̱lal li xinch'olob che̱ru, li xexcole' cui'. La̱ex colbilex chic cui nequexpa̱ban chi tz'akal ut inc'a' nequecanab xpa̱banquil. Abanan cui inc'a' nequepa̱b chi anchal e̱ch'o̱l, ma̱c'a' rajbal nak xexpa̱ban. 3 Li c'a'ru quixc'ut li Ka̱cua' chicuu, a'an ajcui' li xinch'olob che̱ru. Lix ya̱lal a'an k'axal nim xcuanquil ut a'an a'in: nak li Ka̱cua' Jesucristo quicam re xtojbal rix li kama̱c jo' tz'i̱banbil najter sa' li Santil Hu xbaneb li profeta. 4 Jo' nak que'xtz'i̱ba chak li profeta najter, jo'can quic'ulman. Li Ka̱cua' Jesucristo quimuke' ut quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' rox li cutan. 5 Chirix a'an li Ka̱cua' Jesucristo quixc'ut rib chiru li apóstol Pedro ut quixc'ut ajcui' rib chiruheb chixjunileb li apóstol. 6 Ut chirix chic a'an quixc'ut rib chiruheb numenak o̱b ciento chi aj pa̱banel nak ch'utch'u̱queb. Sa' xya̱nkeb a'an cuanqueb nabaleb toj yo'yo̱queb anakcuan ut cuanqueb ajcui' li ac camenakeb. 7 Ut mokon li Ka̱cua' Jesucristo quixc'ut rib chiru laj Jacobo ut quixc'ut ajcui' rib chiruheb chixjunileb li apóstol. 8 Ut chirix chixjunil a'an, quixc'ut ajcui' rib chicuu la̱in, usta la̱in chanchanin jun c'ula'al toj ma̱ji' naxtau xk'ehil xyo'lajic xban nak la̱in toj ma̱ji' ninyo'la sa' lin pa̱ba̱l nak quixc'ut rib chicuu. 9 La̱in cubenak incuanquil chiruheb chixjunileb li apóstol ut ma̱cua' raj inc'ulub nak la̱inak apóstol xban nak la̱in xinrahobtesiheb chak laj pa̱banel. 10 Abanan xban rusilal li Dios nak la̱in apóstol. Ut li rusilal li Dios inc'a' quicana chi ma̱c'a' rajbal xban nak k'axal cau cui'chic ninc'anjelac chiru chixjunileb li apóstol. Aban ma̱cua' injunes ninc'anjelac. Li Dios natenk'an cue xban xnimal rusilal li xinma̱tani. 11 Ma̱c'a' naxye cui xerabi resil li colba-ib riq'uineb li apóstol jun ch'ol malaj cuiq'uin la̱in. Juntak'e̱t li resil li colba-ib li nakajultica chikajunilo ut a'an li xepa̱b la̱ex. Eb li camenak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo 12 Ac xkach'olob xya̱lal che̱ru nak li Cristo quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Abanan toj cuan sa' e̱ya̱nk li neque'yehoc re nak inc'a' te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak. 13 Cui inc'a' te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo eb li camenak, inc'a' raj ya̱l nak quicuacli cui'chic chi yo'yo li Jesucristo sa xya̱nkeb li camenak. 14 Cui ta inc'a' quicuacli cui'chic chi yo'yo li Jesucristo, ma̱c'a' raj xya̱lal li nakajultica resil, ut ma̱c'a' raj rajbal li xepa̱b. 15 Ut cui ta inc'a' quicuacli chi yo'yo li Cristo sa' xya̱nkeb li camenak, xocana raj la̱o chok' aj balak' riq'uin li xkaye chirix li Dios xban nak xkach'olob xya̱lal nak li Dios quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo li Cristo. Abanan inc'a' raj quixcuaclesi chi yo'yo cui ya̱l nak inc'a' te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak. 16 Cui ta inc'a' ya̱l nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak, inc'a' raj ya̱l nak quicuacli cui'chic chi yo'yo li Cristo. 17 Cui ta li Cristo inc'a' quicuacli cui'chic chi yo'yo, ma̱c'a' raj rajbal le̱ pa̱ba̱l. Toj cua̱nkex raj ajcui' sa' le̱ ma̱c. 18 Cui ta jo'can, eb li que'xpa̱b li Cristo li que'cam sachenakeb raj ajcui' xban lix ma̱queb. 19 Cui ta ca'aj cui' re li kayu'am arin sa' ruchich'och' nak xkapa̱b li Cristo, xkabalak'i raj kib ut k'axal tok'oba̱l raj ku tocana̱k chiruheb chixjunileb li kas ki̱tz'in. 20 Abanan relic chi ya̱l nak li Cristo quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. A'an li xbe̱n li quicuacli chi yo'yo chiruheb chixjunileb li te'cuaclesi̱k cui'chic chi yo'yo. 21 Xban nak quima̱cob laj Adán, jo'can nak chikajunilo nococam. Abanan xban nak quicuacli cui'chic chi yo'yo li Jesucristo, cuan ajcui' xcuaclijiqueb li camenak chi yo'yo. 22 Jo'can nak sa' xc'aba' laj Adán li kaxe'to̱nil yucua' nak chikajunilo nococam. Ut sa' xc'aba' li Jesucristo, chixjunileb li neque'pa̱ban re te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo ut te'q'uehek' xyu'am chi junelic. 23 Ut nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo eb li camenak, moco jun cuaclijiqueb ta nak te'cuacli̱k chak. Li xbe̱n li quicuacli chak chi yo'yo, a'an li Jesucristo. Ut mokon nak tol-e̱lk cui'chic li Jesucristo, te'cuacli̱k chak eb li que'pa̱ban re. 24 Ut chirix chic a'an aca' chic li roso'jic li ruchich'och' ut li Cristo tixsacheb xcuanquil chixjunileb li neque'taklan sa' ruchich'och' ut tixsach ajcui' xcuanquileb li Musik'ej. Ut chirix a'an li Cristo tixk'axtesi lix cuanquil sa' ruk' li Dios Acuabej. 25 Li Cristo cua̱nk xcuanquil chi takla̱nc toj retal tixq'ueheb rubel rok chixjunileb li xic' neque'iloc re. 26 Ut li ta̱sachek' xcuanquil toj sa' roso'jic, a'an li ca̱mc. 27 Tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu nak li Acuabej Dios quixq'ue chixjunil li c'a'ak re ru rubel xcuanquil li Cristo. Abanan li Cristo inc'a' nataklan sa' xbe̱n li Acuabej Dios xban nak li Dios, a'an li quiq'uehoc re lix cuanquilal. 28 Ut nak acak xcanaba̱c xban li Dios chixjunil li c'a'ak re ru rubel xcuanquil li Cristo li Alalbej, tojo'nak li Cristo tixk'axtesi ajcui' rib rubel xcuanquil li Acuabej Dios, li quiq'uehoc xcuanquil li Cristo sa' xbe̱n chixjunil, ut li Dios a'anak chic yal re sa' xbe̱n chixjunil. 29 Cuan ca'ch'in chic tinye chirix lix cuaclijiqueb chi yo'yo li camenak. Cuanqueb sa' e̱ya̱nk li neque'cubsi̱c xha'eb chok' ru̱chil xcubi ha' li camenak. Cui inc'a' neque'xpa̱b nak te'cuacli̱k li camenak, ¿c'a'ut nak neque'xba̱nu chi jo'can? 30 Ut cui inc'a' te'cuacli̱k chi yo'yo li camenak, ¿c'a'ut nak la̱o aj yehol resil li colba-ib nakaq'ue kib chi rahobtesi̱c cui ma̱c'a' xya̱lal li yo̱co chixba̱nunquil? 31 Ex inherma̱n, relic chi ya̱l ninye e̱re nak rajlal cutan cuan li neque'raj incamsinquil xban nak ninye resil li colba-ib. Abanan nasaho' sa' inch'o̱l xban nak xepa̱b li Cristo. 32 Ut cui inc'a' te'cuacli̱k chi yo'yo li camenak, ¿c'a' raj ru tinra nak tinc'ul li raylal arin Efeso? Chanchan nak yo̱quin chi pletic riq'uineb li josk' aj xul nak cuanquin arin sa' xya̱nkeb li tenamit. Ma̱c'a' raj rajbal a'an cui inc'a' takac'ul kak'ajca̱munquil chirix li kacamic. K'axal us raj cui takaba̱nu jo' li inc'a' neque'xpa̱b nak te'cuacli̱k chi yo'yo li camenak li neque'xye cua'ako, uc'ako xban nak cuulaj ca'bej nococam. 33 Me̱q'ue e̱rib chi balak'i̱c xbaneb li neque'a̱tinac chi jo'can. Me̱junaji e̱rib riq'uineb li inc'a' useb xna'leb xban nak li inc'a' useb xna'leb neque'xpo' xch'o̱leb li cha̱bileb xna'leb. 34 Chec'oxla chi us li yo̱quex chixba̱nunquil ut mexma̱cob chic. Cuanqueb sa' e̱ya̱nk li toj ma̱ji' neque'xpa̱b li Dios. Re xc'utbal e̱xuta̱n nak ninye e̱re chi jo'ca'in. 35 Ma̱re cuan li neque'yehoc, ¿chanru nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak? ¿Chanru te'c'utu̱nk nak te'cuacli̱k? ¿Ma te'cuacli̱k cui'chic chi tz'akal re ruheb? chanqueb. 36 Ma̱c'a' e̱na'leb. C'oxlankex ca'ch'inak chirix li a̱uc. Li iyaj na-auman inc'a' namok cui inc'a' nak'a li rix xbe̱n cua. 37 Ma̱cua' li ratz'um li acui̱mk na-auman. A' li riyajil ban na-auman usta trigo malaj c'a' chic ru chi iyajil. 38 Ut li Dios naxq'ue li ratz'um chi ch'ina'us jo' naraj a'an. A' yal c'a'ru li iyaj ta̱rau junak, a'an ajcui' li ratz'um tixq'ue. 39 Nabal pa̱y ru li iyaj ut nabal pa̱y ajcui' ru li ratz'um na-el. Ut jo'can ajcui' nabal pa̱y ru li tibelej. Jalan xtibel li cristian chiru xtibel li xul. Ut jalan xtibel li car chiru xtibel li xul li neque'rupupic. 40 Ut jalaneb ajcui' li ángel sa' choxa chiku la̱o ut jalaneb lix lok'al chiru li kalok'al la̱o arin sa' ruchich'och'. 41 Jalan cui' xlok'al li sak'e ut jalan cui' xlok'al li po ut jalan ajcui' xlok'al li chahim ut jalan jala̱nk lix lok'al li junju̱nk chi chahim. 42 Jo'can ajcui' la̱o. Jalan chic li kalok'al nak tocuacli̱k cui'chic chi yo'yo chirix li kacamic. Nak nococam, nocomuke' ut nak'a li katibel, abanan nak tocuacli̱k cui'chic chi yo'yo jalanako chic ut inc'a' chic toca̱mk. 43 Nak namuke' junak camenak ma̱c'a' xcacuilal chi moco xlok'al. Abanan nak ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo, k'axal nimak xlok'al ut cua̱nk chic xcuanquil. 44 Nak nococam namuke' li katibel xban nak yal ch'och' oquenak. Abanan nak tocuacli̱k cui'chic chi yo'yo, musik'ejo chic. Nak cuanco sa' ruchich'och' cuan li katibel nak'a na-oso'. Abanan sa' choxa jalanako chic ut ta̱cua̱nk li kayu'am chi junelic. 45 Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Laj Adán li xbe̱n cui̱nk quiq'uehe' xmusik' nak quiyo'obtesi̱c xban li Dios. Abanan li xcab Adán, a' li Ka̱cua' Jesucristo, a'an musik'ej ut a'an li naq'uehoc kayu'am chi junelic. 46 Jo'can nak li katibel arin sa' ruchich'och', a'an na-oso'. Abanan li kamusik' li naxq'ue ke li Dios, a'an inc'a' na-oso'. Cuan ban chi junelic. 47 Nak quiyo'obtesi̱c laj Adán xban li Dios, ch'och' qui-oc. Abanan li Jesucristo moco yo'obtesinbil ta. A'an musik'ej ut sa' choxa quichal chak. 48 Jo'can nak chikajunilo arin sa' ruchich'och' yal tibelo jo' laj Adán. Ut nak tocuacli̱k cui'chic chi yo'yo, la̱ako chic musik'ej jo' li Cristo li quichal chak sa' choxa. 49 Anakcuan cuan katibel jo' li re laj Adán. Li tibelej a'an ch'och' oquenak. Abanan sa' jun cutan la̱ako chic jo' li Cristo li quichal chak sa' choxa. 50 Ex inherma̱n, li nacuaj xyebal e̱re, a'an a'in: li katibel ut li kaquiq'uel inc'a' ta̱oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios xban nak a'an nak'a. Li bar cuan nak'a inc'a' naru ta̱re̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios xban nak a'an inc'a' nak'a. 51 Nacuaj ajcui' nak te̱nau lix ya̱lal li mukmu nak quicuan chak junxil. A'an a'in: moco chikajunilo ta la̱o aj pa̱banel toca̱mk, abanan chikajunilo tojalanok'. 52 Sa' roso'jic li cutan nak ta̱ec'a̱nk chak li trompeta, tojalanok' sa' junpa̱t sa' jun mutz'il u. Nak ta̱ec'a̱nk chak li trompeta eb laj pa̱banel li ac camenakeb te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo ut inc'a' chic te'ca̱mk. Ut eb laj pa̱banel li toj yo'yo̱queb te'jalanok'. 53 Li katibel arin sa' ruchich'och' nak'a. Tento nak ta̱jala̱k re nak inc'a' chic ta̱k'a̱k. Ut li kayu'am li na-oso' sa' ruchich'och' ta̱jala̱k riq'uin jun ac' yu'am inc'a' chic ta̱osok'. 54 Nak acak xjalano' li katibel li nak'a, ut nak acak xjalano' li kayu'am li na-oso', aran ta̱tz'aklok ru li quitz'i̱ba̱c chak najter xbaneb li profeta nak que'xye chak chi jo'ca'in: Sachbil xcuanquil li ca̱mc chi junaj cua xban nak xnumta xcuanquil li Cristo sa' xbe̱n. (Is. 25:8) 55 Li ca̱mc ma̱c'a'ak chic xcuanquil sa' kabe̱n. Ma̱c'a' chic li raylal takac'ul xban li ca̱mc. (Os. 13:14) 56 Xban nak cuan li ma̱c, jo'can nak cuan li ca̱mc. Nak ma̱c'a'ak chic li ma̱c, ma̱c'a'ak chic li ca̱mc. Ut li chak'rab ma̱c'a'ak chic xcuanquil sa' kabe̱n. 57 Jo'can ut chikabantioxi re li Dios nak ma̱c'a' chic xcuanquil li ca̱mc sa' kabe̱n sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. 58 Jo'can ut ex inherma̱n, raro̱quex inban, cauhak taxak e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Mich'inan le̱ ch'o̱l. Cheq'uehak ban e̱ch'o̱l chi c'anjelac chiru li Ka̱cua'. Ut chenauhak nak li jo' q'uial te̱ba̱nu sa' xc'aba' li Ka̱cua' cuan rajbal.

1 Corintios 16

1 Anakcuan nacuaj xyebal e̱re chanru te̱ba̱nu riq'uin li tumin li yo̱quex chixxocbal re xtenk'anquileb le̱ rech aj pa̱banelil li cuanqueb aran Jerusalén. Jo' xinye reheb laj pa̱banel aran Galacia, jo'can ajcui' tinye e̱re la̱ex. 2 Rajlal xama̱n, sa' li xbe̱n cutan re li xama̱n, che̱junju̱nkalex te̱q'ue li jo' q'uial texru̱k a' yal jo' nimal le̱ tojbal te̱c'ul. Ut li tumin a'in ac xocbilak e̱ban nak tincuulak e̱riq'uin re nak inc'a' yo̱kex chi xococ tumin nak tincuulak la̱in. 3 Ut te̱sic' ruheb li ani te'xic Jerusalén chixcanabanquil li tumin. Ut nak tincuulak e̱riq'uin, tintz'i̱ba li hu te'xc'am nak te'xic Jerusalén chixk'axtesinquil li tumin reheb laj pa̱banel. 4 Cui naxq'ue rib nak tinxic la̱in, cuochbeneb nak toxic. Laj Pablo yo̱ chixcauresinquil lix xiquic Corinto 5 Nak tinxic e̱riq'uin, xbe̱n cua toxinnumek' Macedonia. 6 Ma̱re tinba̱yk ca'ch'inak e̱riq'uin. Ma̱re toj tinnumsi li habalk'e e̱riq'uin re nak cua̱nk sa' e̱ch'o̱l nak tine̱tenk'a chi xic toja' yal na bar tinxic. 7 Inc'a' nacuaj nak yal numec' cue nak tincuulak e̱riq'uin. Nacuaj ban tincua̱nk jarubak cutan e̱riq'uin cui jo'can naraj li Ka̱cua' Dios. 8 Abanan toj tinnumsi li nink'e Pentecostés arin Efeso tojo'nak tinxic e̱riq'uin. 9 Yo̱ chi e̱lc chi us lin c'anjel arin xban nak nabaleb neque'raj rabinquil resil li colba-ib. Abanan cuan ajcui' li xic' neque'rabi resil li colba-ib. 10 Cui ta̱cuulak laj Timoteo e̱riq'uin, chec'ulak chi sa sa' e̱ch'o̱l re nak sahak sa' xch'o̱l a'an ut ma̱c'a'ak xc'a'ux nak cua̱nk sa' e̱ya̱nk. A'an yo̱ chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' jo' nak ninc'anjelac la̱in. 11 Jo'can ut ma̱ ani chitz'ekta̱na̱nk re. Chetenk'a riq'uin li c'a'ru re, re nak ta̱cha̱lk cui'chic cuiq'uin sa' xya̱lal. La̱in yo̱quin chiroybeninquil nak ta̱cha̱lk cui'chic cuiq'uin rochbeneb li herma̱n. 12 Nabal sut xintz'a̱ma chiru li hermano Apolos nak ta̱xic e̱riq'uin rochbeneb li herma̱n. Abanan a'an quirec'a sa' xch'o̱l nak toj ma̱ji' ta̱ru̱k chi xic. Nak tixq'ue rib ta̱cuulak aran che̱rilbal. Laj Pablo naxrak lix hu 13 Mich'inan e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Cauhak taxak e̱ch'o̱l chi pa̱ba̱nc ut me̱q'ue e̱rib chi a̱le̱c. Yo'on cua̱nkex ut chepa̱bak li Ka̱cua' chi anchal e̱ch'o̱l, usta nachal raylal sa' e̱be̱n. 14 Ut chixjunil li c'a'ru te̱ba̱nu, cheba̱nuhak chi anchal e̱ch'o̱l xban nak nequera le̱ ras e̱ri̱tz'in. 15 Ex inherma̱n, la̱ex ac nequenau nak laj Estéfanas ut li rixakil jo'queb ajcui' li ralal xc'ajol, a'aneb li xbe̱n que'pa̱ban aran Acaya. Eb a'an que'xq'ue xch'o̱l chi c'anjelac chiruheb li rech aj pa̱banelil. 16 Jo'can nak tintz'a̱ma che̱ru nak tex-abi̱nk chiru laj Estéfanas jo'queb ajcui' chixjunileb li neque'tenk'an ut neque'c'anjelac sa' e̱ya̱nk. 17 Nasaho' sa' inch'o̱l nak xe'c'ulun cuiq'uin laj Estéfanas ut laj Fortunato ut laj Acaico. Eb a'an xe'tenk'an cue chok' e̱ruchil la̱ex nak ma̱ anihex cuiq'uin. 18 Que'xq'ue xcacuil inch'o̱l. Chanru nak xextenk'a̱c la̱ex xbaneb, jo'can ajcui' nak xine'xtenk'a la̱in. Jo'can nak che-oxlok'iheb li herma̱n a'an. 19 Chixjunileb laj pa̱banel li cuanqueb Asia neque'xtakla xsahil e̱ch'o̱l sa' xc'aba' li Ka̱cua'. Neque'xtakla ajcui' nabal xsahil e̱ch'o̱l eb li herma̱n laj Aquila ut lix Priscila. Ut neque'xtakla ajcui' nabal xsahil e̱ch'o̱l chixjunileb laj pa̱banel li neque'xch'utub rib sa' rochoch laj Aquila. 20 Chixjunileb laj pa̱banel li cuanqueb arin neque'xtakla xsahil e̱ch'o̱l. Ut jo'can ajcui' la̱ex, cheq'uehak xsahil e̱ch'o̱l che̱ribil e̱rib riq'uin santil utz'uc u. 21 La̱in laj Pablo. Riq'uin cuuk' yo̱quin chixtz'i̱banquil li a̱tin a'in re xq'uebal xsahil e̱ch'o̱l. 22 Li Ka̱cua' Jesucristo chi se̱b ta̱cha̱lk. Cui cuan junak sa' e̱ya̱nk inc'a' naxra li Jesucristo, chi cha̱lc ta raylal sa' xbe̱n. 23 A' taxak li rusilal li Ka̱cua' chicua̱nk e̱riq'uin. 24 K'axal nequexinra che̱junilex xban nak junajo chic sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. Jo'can taxak.

2 Corintios 1

1 La̱in laj Pablo. Sic'bil cuu xban li Dios chok' x-apóstol li Jesucristo xban nak jo'can quiraj li Dios. Cuochben laj Timoteo li kech aj pa̱banelil. Yo̱quin chixtz'i̱banquil li hu a'in e̱riq'uin la̱ex aj pa̱banel li cuanquex sa' li tenamit Corinto ut reheb ajcui' chixjunileb laj pa̱banel li cuanqueb sa' chixjunil li na'ajej Acaya. 2 Chicua̱nk taxak e̱riq'uin li usilal ut li tuktu̱quilal li nachal chak riq'uin li Dios li kaYucua' ut riq'uin li Ka̱cua' Jesucristo. Laj Pablo nabantioxin chiru li Dios 3 Lok'oninbil taxak li Dios lix Yucua' li Ka̱cua' Jesucristo. Li Dios, a'an li kaYucua' ut junelic naruxta̱na ku ut naxc'ojob kach'o̱l. 4 Naxc'ojob kach'o̱l sa' chixjunil li karaylal re nak ta̱ru̱k takac'ojob xch'o̱leb li cuanqueb sa' raylal. Jo' nak naxc'ojob kach'o̱l li Dios la̱o, jo'can ajcui' nak takac'ojob xch'o̱leb li cuanqueb sa' raylal. 5 Jo' nak nocotz'akon riq'uin li q'uila raylal li quixc'ul li Cristo, jo'can ajcui' nak nac'ojoba̱c kach'o̱l xban li Cristo, re nak naru takac'ojob xch'o̱leb li kech aj pa̱banelil. 6 La̱o nocorahobtesi̱c re nak la̱ex texcolek' ut ta̱c'ojoba̱k e̱ch'o̱l. Naxc'ojob kach'o̱l li Dios re nak la̱o takac'ojob e̱ch'o̱l la̱ex nak yo̱quex chixcuybal xnumsinquil li raylal jo' li nakacuy la̱o. 7 La̱o nakanau nak cau e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Nakanau nak te̱c'ul li raylal jo' yo̱co chixc'ulbal la̱o. Abanan nakanau ajcui' nak ta̱c'ojoba̱k e̱ch'o̱l nak yo̱kex chixc'ulbal li raylal jo' nak nac'ojoba̱c kach'o̱l la̱o. 8 Ex inherma̱n, nacuaj nak te̱nau jo' q'uial li raylal xkac'ul sa' li na'ajej Asia. K'axal ra xkac'ul chak ut xkac'oxla nak inc'a' chic takacuy xnumsinquil. La̱o xkac'oxla nak inc'a' chic toe'xcanab chi yo'yo. 9 Xkac'oxla nak ac tenebanbil ca̱mc sa' kabe̱n. Us ajcui' nak quikac'ul chi jo'can re nak cua̱nk xcacuilal kach'o̱l riq'uin li Dios li nacuaclesin re li camenak chi yo'yo ut inc'a' takac'oxla nak cuan xcacuilal kach'o̱l kajunes kib. 10 Li Dios, a'an li quicoloc chak ke chiru li ca̱mc nak corahobtesi̱c. Ut nakanau chi tz'akal nak a'an ta̱colok ke chi junelic. 11 Abanan nakatz'a̱ma ajcui' che̱ru nak junelic textijok chikix. Cui nabaleb li neque'tijoc chikix, nabaleb ajcui' li te'bantioxi̱nk chiru li Dios nak torosobtesi. 12 K'axal nasaho' kach'o̱l xban nak nakanau nak sa' ti̱quilal nococuan sa' ruchich'och'. Ut chi anchal kach'o̱l xocuan sa' ti̱quilal nak xocuan e̱riq'uin la̱ex. Moco xban ta nak cuan kana'leb kajunes la̱o nak cuanco sa' ti̱quilal. Li Dios ban natenk'an ke riq'uin lix nimal ruxta̱n. 13 Moco sa' jaljo̱quil ru a̱tin ta nintz'i̱bac e̱riq'uin. Tz'akal re ru li nintz'i̱ba. Nacuaj nak te̱tau ru chi tz'akal li nintz'i̱ba e̱riq'uin chicuix la̱in. 14 Cuan tana li xetau ru ut cuan tana inc'a'. Abanan nacuaj nak te̱tau ru chi tz'akal nak la̱in x-apóstol li Jesucristo re nak sahak sa' e̱ch'o̱l cuiq'uin nak tol-e̱lk li Jesucristo ut sahak ajcui' inch'o̱l la̱in e̱riq'uin la̱ex. 15 Ca' sut raj xinc'oxla numec' e̱riq'uin xban nak ninnau nak xine̱c'ul raj chi sa sa' e̱ch'o̱l. Jo'can nak xinnume' raj e̱riq'uin nak xinchal arin Macedonia. 16 Ut ninc'oxla numec' e̱riq'uin nak tinsuk'i̱k. Ut ninnau nak tine̱tenk'a la̱ex chi xic aran Judea. 17 ¿C'a'ru nequec'oxla chirix a'in? ¿Ma inc'a' ta bi' ninc'oxla chi us li c'a'ru ninye? ¿Ma yal xcab rix inch'o̱l ta bi' li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil? ¿Ma ho̱n ta bi' ninye us ut junpa̱t chic tinye inc'a' jo' neque'xba̱nu li ma̱ji' neque'xpa̱b li Cristo? 18 Li Dios naxnau nak inc'a' yo̱quin chixyebal e̱re us cui nacuec'a nak inc'a' ta̱ru̱k tinba̱nu. 19 Li Jesucristo li Ralal li Dios ma̱ jun sut quixye us cui a'an naxnau nak inc'a' tixba̱nu. A'an junelic ya̱l li c'a'ru naxye. Ut la̱in cuochbeneb laj Silvano ut laj Timoteo nakach'olob xya̱lal li Cristo che̱ru la̱ex. 20 Chixjunil li yechi'inbil ke xban li Dios, nakac'ul sa' xc'aba' li Jesucristo. Jo'can nak sa' xc'aba' li Jesucristo nakaye “jo'can taxak” re xq'uebal xlok'al li Dios. 21 Sa' xc'aba' li Jesucristo, li Dios naxq'ue xcacuilal kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l la̱o jo' ajcui' la̱ex. Ut a'an ajcui' quisic'oc chak ku re nak toc'anjelak chiru. 22 Ut li Dios quixtakla chak li Santil Musik'ej chi cua̱nc kiq'uin chok' retalil nak reho chic. Xban nak li Santil Musik'ej cuan kiq'uin, nakanau chi ya̱l nak takac'ul chixjunil li quixyechi'i ke. 23 La̱in inc'a' xcuaj e̱k'usbal. Jo'can nak inc'a' xco̱in e̱riq'uin aran Corinto. Li Dios naxnau nak ya̱l li yo̱quin chixyebal. 24 Moco yo̱co ta xminbal e̱ru sa' le̱ pa̱ba̱l. Ac cau e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Yo̱co ban che̱tenk'anquil re nak sahak e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l.

2 Corintios 2

1 Jo'can nak xinc'oxla nak toj ma̱ji' chic tinxic e̱riq'uin xban nak inc'a' nacuaj xq'uebal xrahil e̱ch'o̱l. 2 Cui inma̱c la̱in nak ta̱rahok' e̱ch'o̱l, ¿ani ta chic ta̱q'uehok xsahil inch'o̱l la̱in xban nak ca'aj cui' la̱ex nequeq'ue xsahil inch'o̱l? Cui ta xincuulac e̱riq'uin xinq'ue raj xrahil e̱ch'o̱l. 3 Jo'can nak xintz'i̱ba li hu li xintakla e̱riq'uin. Inc'a' xco̱in e̱riq'uin xban nak inc'a' xcuaj xraho' inch'o̱l e̱ban la̱ex li xeq'ue raj xsahil inch'o̱l. Ninnau nak nasaho' ajcui' e̱ch'o̱l la̱ex cui sa sa' inch'o̱l la̱in. 4 Nak xintz'i̱bac e̱riq'uin xinyot'e' ut xinya̱bac xban nak xraho' sa' inch'o̱l. Inc'a' xintz'i̱bac e̱riq'uin re xq'uebal xrahil e̱ch'o̱l. Re ban nak te̱nau nak k'axal raro̱quex inban. Checuyak xma̱c li quixba̱nu li inc'a' us 5 Li ani quixq'ue xrahil inch'o̱l xban li inc'a' us quixba̱nu, moco ca'aj cui' la̱in ta quixq'ue xrahil inch'o̱l. Quixq'ue aj ban cui' xrahil e̱ch'o̱l la̱ex. Aban ma̱re cuan ajcui' inc'a' quiraho' xch'o̱l xban. Abanan ninnau nak cuan ajcui' que'raho' xch'o̱l xban. Inc'a' nacuaj xk'usbal chi k'axal cau. 6 Tz'akal lix k'usbal li yo̱ chixc'ulbal e̱riq'uin. 7 Us cui te̱cuy xma̱c anakcuan ut te̱c'ojob xch'o̱l xban nak naru nach'inan cui'chic xch'o̱l. 8 Nintz'a̱ma che̱ru nak chec'utak chiru nak nequera. 9 Xban a'an nak xintz'i̱bac e̱riq'uin junxil. Ut xintz'i̱bac ajcui' xban nak nacuaj xnaubal ma te̱ba̱nu chixjunil li c'a'ru ninye e̱re. 10 Cui te̱cuy xma̱c a'an la̱in tincuy ajcui' xma̱c. Li ani te̱cuy xma̱c la̱ex, tincuy ajcui' xma̱c la̱in. Cui ani nincuy xma̱c, a'an ninba̱nu re e̱tenk'anquil ajcui' la̱ex. Ut li Cristo naxnau nak ninba̱nu chi anchal inch'o̱l. 11 Takacuy xma̱c re nak laj tza inc'a' ta̱numta̱k sa' kabe̱n xban nak chikajunilo ac nakanau nak a'an cuan xna'leb chi balak'ic. Laj Pablo ra sa' xch'o̱l xban nak ma̱ ani laj Tito aran Troas 12 Nak quincuulac sa' li tenamit Troas chi c'anjelac chiru li Ka̱cua', k'axal que'xq'ue xch'o̱l chirabinquil nak quinch'olob xya̱lal li colba-ib sa' xc'aba' li Jesucristo. 13 Abanan nak quincuulac Troas quiraho' inch'o̱l xban nak ma̱ ani aran li kaherma̱n Tito chixyebal cue chanru cuanquex. Jo'can nak quinchak'rabiheb ut quinc'ulun arin sa' li na'ajej Macedonia. La̱o taklanbilo xban li Dios chixch'olobanquil xya̱lal chirix li Jesucristo 14 Nakabantioxi re li Dios xban nak yalak bar nocoxic li Cristo nac'amoc be chiku ut naxq'ue kacuanquilal chi e̱lc chi us riq'uin chixjunil. Nak nakach'olob xya̱lal li Cristo, chanchan xbo̱c li sununquil ban li naxic yalak bar. 15 Chanchano li sununquil ban li quixmayeja li Cristo chiru li Dios. Lix bo̱c nacuulac riq'uineb li neque'cole' ut nacuulac ajcui' riq'uineb li neque'sach. 16 Chiruheb li neque'sach chanchan xchuhil li camenak li nacamsin. Abanan chiruheb li neque'cole' chanchan jun sununquil ban li naq'uehoc yu'am. ¿Ani tz'akal cuan xna'leb chixch'olobanquil li xya̱lal li colba-ib? 17 Ca'aj cui' la̱o li taklanbilo xban li Dios. Chi anchal kach'o̱l nococ'anjelac chiru li Dios sa' xc'aba' li Cristo xban nak reho chic. Moco juntak'e̱to ta riq'uineb li jun ch'ol chic li inc'a' neque'xq'ue xlok'al li ra̱tin li Dios. Chanchaneb aj yaconel nak neque'xsic' xtumineb riq'uin xyebal li ra̱tin li Dios.

2 Corintios 3

1 ¿Ma yo̱quin ta bi' chixnimobresinquil cuib nak nequec'oxla la̱ex nak ninye nak la̱in aj c'anjel chiru li Dios? ¿Ma tento ta bi' nak cua̱nk li kahu jo' neque'xba̱nu li jun ch'o̱l chic re xyebal resil aniheb re nak te̱pa̱b li c'a'ru neque'xye? ¿Ma naru ta bi' takapatz' li kahu e̱re la̱ex? 2 La̱ex chanchanex li kahu tz'i̱banbil sa' li kach'o̱l ut chixjunileb naru te'ril. Nak te'ril le̱ cha̱bilal te'xq'ue retal nak cha̱bil li kac'anjel. 3 Le̱ yu'am la̱ex chanchan jun li hu tz'i̱banbil xban li Cristo. Ut la̱o xkach'olob li xya̱lal che̱ru. Li hu a'in moco tz'i̱banbil ta chiru pec chi moco tz'i̱banbil ta riq'uin tinta. Tz'i̱banbil ban sa' le̱ ra̱m xban lix Musik' li yo'yo̱quil Dios. 4 Naru nakaye a'in xban nak cau kach'o̱l riq'uin li Dios sa' xc'aba' li Jesucristo. 5 Ma̱ jun c'anjel naru nakayo'ob kajunes, chi moco naru nakac'oxla xba̱nunquil. Li Dios ban naxq'ue kacuanquil chixba̱nunquil li c'a'ru nakaba̱nu. 6 Li Dios naxq'ue kacuanquilal chixch'olobanquil li xya̱lal li ac' contrato, li natauman cui' li ac' yu'am. Li ac' yu'am inc'a' natauman riq'uin xba̱nunquil li c'a'ru tz'i̱banbil sa' li chak'rab xban nak li chak'rab naxteneb li ca̱mc sa' kabe̱n. Li ac' yu'am q'uebil ke xban li Santil Musik'ej. 7 Li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés tz'i̱banbil chiru pec ut quic'utun xlok'al li Dios nak quixq'ue li chak'rab a'in. Quilemtz'un li riloba̱l laj Moisés ut eb laj Israel inc'a' que'xcuy rilbal usta junpa̱t ajcui' quicuan sa' li riloba̱l laj Moisés lix lok'al li Dios. Li najter chak'rab a'in li quic'amoc chak re li ca̱mc sa' kabe̱n quic'ulun riq'uin xlok'al li Dios. 8 Abanan k'axal numtajenak cui'chic xlok'al li c'anjel li naxba̱nu kiq'uin li Santil Musik'ej. 9 Cui cuan xlok'al li najter chak'rab li quic'amoc chak li tojba ma̱c sa' kabe̱n, k'axal cui'chic numtajenak xlok'al li ac' yu'am li naxq'ue ke li Santil Musik'ej li naq'uehoc xti̱quilal li kach'o̱l chiru li Dios. 10 Li chak'rab cuan xlok'al junxil. Abanan inc'a' naxtau xlok'al li ac' yu'am xban nak numtajenak cui'chic xlok'al. 11 Cui cuan xlok'al li najter chak'rab li quinume' xcuanquil, k'axal cui'chic nim xlok'al li ac' yu'am li cuan chi junelic. 12 Xban nak nakanau nak lix lok'al li ac' yu'am ma̱c'a' roso'jic, jo'can nak k'axal cau kach'o̱l chixch'olobanquil li xya̱lal ut ma̱c'a' nakamuk che̱ru. 13 Inc'a' nakaba̱nu jo' quixba̱nu laj Moisés najter nak quixtz'ap li riloba̱l riq'uin t'icr re nak eb laj Israel inc'a' te'ril nak yo̱ chi e̱lc lix lok'al. 14 Xban xcacuilal xch'o̱leb inc'a' que'xtau ru nak lix lok'al li najter chak'rab ta̱e̱lk. Ut chalen anakcuan inc'a' ajcui' neque'xtau ru. Chanchan nak li t'icr a'an toj yo̱ chi ramoc chiruheb li xya̱lal nak neque'rabi li najter chak'rab. Ut li t'icr a'an na-el ca'aj cui' riq'uin xpa̱banquil li Cristo. 15 Chalen anakcuan nak neque'rabi lix chak'rab laj Moisés, chanchan nak junak t'icr naramoc re li xya̱lal chiruheb ut inc'a' neque'xtau ru. 16 Abanan li t'icr a'an na-el nak junak tixpa̱b li Ka̱cua' Jesucristo. 17 Ut li Ka̱cua', a'an ajcui' li Santil Musik'ej. Li ani cuan li Santil Musik'ej riq'uin, a'an moco cuan ta chic rubel xcuanquil li chak'rab chi moco li ma̱c. Libre ban chic cuan. 18 La̱o aj pa̱banel moco tz'aptz'o ta li kiloba̱l riq'uin t'icr re xtz'apbal xlok'al li Dios jo' quixba̱nu laj Moisés. Chanchano ban jun lem nak nakac'ut xlok'al li Ka̱cua'. Ut li Ka̱cua' a'an ajcui' li Santil Musik'ej li nocoxjalanobresi ut naxq'ue kalok'al re nak yo̱ko xc'utbal xlok'al li Cristo.

2 Corintios 4

1 Yal xban rusilal li Dios nak quixq'ue ke li c'anjel a'in re xch'olobanquil xya̱lal li ac' contrato. Jo'can nak inc'a' nach'inan kach'o̱l. 2 Nakatz'ekta̱na chi junaj cua xba̱nunquil li ma̱usilal li moco uxc ta naraj li neque'xba̱nu li jun ch'ol chic. Inc'a' nocobalak'in. Ut inc'a' nakapo' ru li ra̱tin li Dios. Nakach'olob ban chi tz'akal li xya̱lal re nak chixjunileb te'xq'ue retal nak sa' xya̱lal cuanco chiru li Dios. 3 Cui inc'a' natauman ru li xya̱lal li colba-ib li nakach'olob la̱o, a' li inc'a' neque'xtau ru, a'an eb li neque'sach. 4 Inc'a' neque'xtau ru xban nak laj tza naramoc re lix ya̱lal chiruheb li inc'a' neque'pa̱ban. Naxba̱nu a'an re nak inc'a' te'xtau ru li xya̱lal li colba-ib li nac'utuc chiku lix lok'al li Cristo, ut lix lok'al li Dios. 5 Inc'a' yo̱co chixch'olobanquil che̱ru nak la̱o toe̱pa̱b. Yo̱co ban chixch'olobanquil xya̱lal nak li Jesucristo a'an li Ka̱cua'. Ut la̱o yal aj c'anjelo che̱ru sa' xc'aba' li Jesucristo. 6 Nak toj k'ojyi̱n chak ru li ruchich'och', li Dios quixye, “Chicua̱nk li cutan re xcutanobresinquil ru li ruchich'och'.” Ut a'an ajcui' li nacutanobresin re li kac'a'ux re nak naru takanau chanru lix lok'al li Dios. Ut li Jesucristo naxc'ut chiku lix lok'al li Dios. 7 La̱o chanchano li ch'och' uc'al li naxocman cui' li terto xtz'ak. La̱o yal tz'ejcualo. Abanan li Dios naxcutanobresi li kac'a'ux re nak ta̱c'utu̱nk nak lix nimajcual cuanquilal li Dios li cuan kiq'uin, moco ke ta. Re ban li Dios. Cauhak kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l re nak takacuy xnumsinquil li raylal nakac'ul 8 Q'uila pa̱y chi raylal nachal sa' kabe̱n, abanan nakacuy xnumsinquil. Cuan nak inc'a' nakatau ru li yo̱co chixc'ulbal abanan inc'a' nach'inan kach'o̱l. 9 Nocorahobtesi̱c, abanan li Dios inc'a' nocoxcanab kajunes. Cuan nak nocoe'xsac' xban nak neque'raj kacamsinquil. Abanan li Dios nacoloc ke chiruheb. 10 Yalak bar nocoxic cuan ketalil chiru li katibel nak neque'xyal kacamsinquil jo' que'xba̱nu re li Cristo. Nakacuy a'an re nak ta̱c'utu̱nk chiruheb chixjunileb nak li Cristo yo'yo ut a'an nacoloc ke chiru li ca̱mc. 11 Junelic neque'raj kacamsinquil xban nak nococ'anjelac chiru li Jesucristo. Abanan inc'a' nocoe'xcamsi xban nak li Cristo yo'yo ut cuan xcuanquil sa' kabe̱n usta yal cui̱nko. 12 Abanan xban nak nakacuy li raylal, la̱ex ta̱cua̱nk le̱ yu'am chi junelic. 13 Cau kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l. Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li quixye laj David. “Cuan inpa̱ba̱l. Jo'can nak nina̱tinac chirix”, chan. Jo'can ajcui' la̱o, cuan ajcui' kapa̱ba̱l. Jo'can nak nocoa̱tinac chirix. 14 Nakanau nak li Dios quicuaclesin cui'chic re chi yo'yo li Ka̱cua' Jesucristo. Jo'can ajcui' la̱o. Nakanau nak toxcuaclesi cui'chic chi yo'yo jo' nak quixcuaclesi li Jesucristo ut toxc'am riq'uin kochbenakex la̱ex. 15 Chixjunil li raylal nakac'ul, a'an re e̱ra̱bal la̱ex re nak te̱c'ul li rusilal li Dios. Cui nabaleb te'c'uluk re li rusilal li Dios, nabaleb ajcui' te'bantioxi̱nk chiru li Dios ut te'xq'ue xlok'al. 16 Jo'can nak inc'a' nach'inan kach'o̱l. Li katibel yo̱ chi lajc, yo̱ chi osoc'. Abanan li ka̱m ac'obresinbil rajlal cutan xban li Dios. 17 Li raylal li nakac'ul arin sa' ruchich'och', a'an junpa̱t ajcui' ut nakacuy xnumsinquil. Li raylal nakac'ul, yo̱ chikacauresinquil re jun li kalok'al ma̱c'a' jo' xchak'al ru ut ta̱cua̱nk chi junelic. 18 Inc'a' nakaq'ue kach'o̱l chirix li cuan arin sa' ruchich'och', li na-ilman ru. Nakaq'ue ban kach'o̱l chirix li cuan aran sa' choxa, li inc'a' na-ilman ru. Li c'a'ru na-ilman ru nalaj na-oso'. Abanan li inc'a' na-ilman ru cuan chi junelic.

2 Corintios 5

1 Li katz'ejcual arin sa' ruchich'och' chanchan jun li ochoch li na-oso'. La̱o nakanau nak li katz'ejcual arin sa' ruchich'och' na-oso'. Abanan ta̱cua̱nk chic jun katz'ejcual sa' choxa li tixq'ue ke li Dios. Moco jo' ta li ochoch arin sa' ruchich'och' li na-oso' xban nak yi̱banbil xban cui̱nk. Li katz'ejcual aran sa' choxa inc'a' ta̱osok'. Cua̱nk ban chi junelic. 2 Nak cuanco sa' li tz'ejcualej a'in, noco-ayaynac ut nakaj ta ac xkatau li katz'ejcual sa' li choxa li tixq'ue ke li Dios. 3 Ma̱cua'ako musik'ej chi ma̱c'a' li katz'ejcual. Ta̱cua̱nk ban li katz'ejcual li tixq'ue ke li Dios. 4 Nak cuanco arin sa' ruchich'och' riq'uin li katz'ejcual a'in, noco-ayaynac xban li raylal nakac'ul. Inc'a' raj chic nakaj li katz'ejcual li na-oso'. Ma̱cua' xban nak nakaj ca̱mc. Xban nak nakaj ta ac xkatau li katz'ejcual sa' choxa li ta̱cua̱nk chi junelic. 5 A' li Dios a'an li coxcauresi re nak naru takac'ul li katz'ejcual sa' choxa. Ut quixq'ue ke li Santil Musik'ej re nak takanau chi tz'akal nak takac'ul li c'a'ru naxyechi'i ke. 6 Jo'can nak junelic cau kach'o̱l riq'uin li Dios nak cuanco sa' ruchich'och'. Nakanau nak jo' najtil cuanco sa' ruchich'och', moco cuanco ta chak riq'uin li Ka̱cua' Jesucristo sa' choxa. 7 Nak yo'yo̱co arin sa' ruchich'och', toj ma̱ji' nakil ru li Ka̱cua'. Abanan cau kach'o̱l nak li Ka̱cua' cuan kiq'uin. 8 La̱in ninye nak cau kach'o̱l riq'uin li Dios. Nakaj raj ca̱mc ut xcanabanquil li katz'ejcual a'in re nak naru toxic sa' choxa chi cua̱nc riq'uin li Ka̱cua' Jesucristo. 9 Jo'can nak junelic nakaq'ue kach'o̱l chixba̱nunquil li c'a'ru naraj li Ka̱cua' usta cuanco arin sa' ruchich'och' malaj sa' li Santil Choxa. 10 Nakanau nak chikajunilo toxkac'ut kib chiru li Cristo re nak a'an ta̱rakok a̱tin sa' kabe̱n. Ut li junju̱nk tixc'ul lix k'ajca̱munquil a' yal chanru lix yehom xba̱nuhom nak xcuan sa' ruchich'och', ma us malaj inc'a' us quixba̱nu. Chocua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Dios 11 Jo'can nak nakaxucua ru li Dios ut nakaq'ue kach'o̱l chixch'olobanquil lix ya̱lal. Ut li Dios naxnau chi tz'akal nak ti̱c li kach'o̱l. Ut la̱in nacuaj nak te̱nau ajcui' la̱ex. 12 Inc'a' yo̱quin chixyebal a'in e̱re re xnimobresinquil cuib. Yo̱quin ban chixq'uebal e̱na'leb re nak ta̱sahok' e̱ch'o̱l cuiq'uin ut re nak te̱nau xsumenquil li yo̱queb chixnimobresinquil rib riq'uin lix yehom xba̱nuhomeb ut inc'a' neque'xq'ue xcuanquil li ti̱quil ch'o̱lej. 13 Cuan neque'yehoc nak inc'a' tuktu kajolom. Abanan li c'a'ru nakaba̱nu, a'an re xq'uebal xlok'al li Dios. Cui la̱ex nequec'oxla nak tuktu kajolom, us, xban nak us chok' e̱re la̱ex li c'a'ru nakaba̱nu. 14 Xban nak k'axal nocoxra li Cristo, jo'can nak nakaq'ue kach'o̱l chi c'anjelac chiru. Nakanau chi tz'akal nak li Cristo quicam sa' kac'aba' la̱o chikajunilo. Ut xban nak quicam a'an, chikajunilo camenako chic chiru li ma̱c. 15 Quicam sa' kac'aba' chikajunilo la̱o re nak inc'a' yo'yo̱ko yal chi jo'can chixba̱nunquil li c'a'ru nakaj kajunes kib. Yo'yo̱ko ban re nak takaba̱nu li c'a'ru naraj li Cristo li quicam ut quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' kac'aba' la̱o. 16 Inc'a' chic nakaq'ue retal chanru nak cuanqueb li junju̱nk sa' ruchich'och'. Anakcuan la̱o chic aj pa̱banel ut jalan chic li kana'leb. Junxil nak toj ma̱ji' nocopa̱ban inc'a' xkaq'ue xcuanquil li Cristo xban nak xkac'oxla nak yal cui̱nk. Abanan anakcuan nakanau chic lix ya̱lal. 17 Jo'can ut cui junak xpa̱b li Cristo, ac'obresinbil a'an. Lix yu'am quicuan junxil xnume' ut anakcuan ac' chic lix yu'am. 18 Chixjunil a'in xkama̱tani riq'uin li Dios ut a'an ajcui' li quic'amoc ke sa' usilal riq'uin sa' xc'aba' li Jesucristo. Ut a'an ajcui' li quixakaban ke chixch'olobanquil xya̱lal li colba-ib re nak cuan li te'pa̱ba̱nk ut te'cua̱nk sa' usilal riq'uin li Dios. 19 A'an a'in li yo̱quin chixyebal: Li Dios coxc'am cui'chic sa' usilal riq'uin sa' xc'aba' li Cristo. Ut inc'a' chic naxq'ue sa' xch'o̱l li kama̱c. Li Dios quixk'axtesi ke li c'anjel a'in re nak takach'olob xya̱lal re nak li ani te'pa̱ba̱nk te'c'amek' sa' usilal riq'uin li Dios. 20 Jo'can ut nak la̱o taklanbilo sa' xc'aba' li Jesucristo. Li Dios naxto'oni lix tz'u̱mal ke re nak ta̱a̱tinak e̱riq'uin. Sa' xc'aba' li Jesucristo nakatz'a̱ma che̱ru nak chec'amak e̱rib sa' usilal riq'uin li Dios. 21 Li Jesucristo ma̱ jun sut quima̱cob. Abanan li Dios quixq'ue li kama̱c sa' xbe̱n li Cristo re nak sa' xc'aba' a'an, la̱o takatau lix ti̱quilal kach'o̱l li naxq'ue li Dios.

2 Corintios 6

1 La̱o aj c'anjelo chiru li Dios ut a'an natenk'an ke chixch'olobanquil lix ya̱lal che̱ru. La̱ex li ac xec'ul li rusilal li Dios. Nintz'a̱ma che̱ru nak inc'a' te̱canab chi ma̱c'a' rajbal. Cheq'uehak ban xcuanquil. 2 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Nak xcuulac xk'ehil, xaya̱ba inc'aba' ut xatcuabi. Sa' xk'ehil xc'ulbal li colba-ib, xatintenk'a, chan li Dios. (Is. 49:8) Jo'can nak la̱in ninye e̱re nak anakcuan xk'ehil xc'ulbal li rusilal li Dios. Anakcuan ajcui' naru texcolek'. 3 La̱o inc'a' nakaj xba̱nunquil li c'a'ak re ru li ta̱ramok re chiruheb li ani te'raj pa̱ba̱nc re nak ma̱ ani ta̱cuech'ok rix li c'anjel li yo̱co chixba̱nunquil. 4 Chixjunil li nakaba̱nu, a'an nac'utuc re nak la̱o aj c'anjelo chiru li Dios. Nakacuy xnumsinquil chixjunil li raylal, li rahobtesi̱c ut li rahil ch'o̱lejil li nakac'ul. 5 Xosaq'ue', xoq'uehe' sa' tz'alam, xe'xtu̱b rib sa' kabe̱n re kacamsinquil, xkatacuasi kib chi c'anjelac, xoyo'lec, ut xkacuy kasa' xban nak ma̱c'a' katzacae̱mk. 6 Riq'uin a'in nequenau nak la̱o aj c'anjelo chiru li Dios. Sa' ti̱quilal yo̱co chixba̱nunquil. Nakanau li xya̱lal. Nabal li raylal nakacuy ut cuanco sa' usilal. Li Santil Musik'ej cuan kiq'uin ut chi anchal kach'o̱l nocorahoc. 7 Nakach'olob li xya̱lal che̱ru. Chixjunil li nakaba̱nu, nakaba̱nu riq'uin lix cuanquil li Dios. Junak li soldado cuan xch'i̱ch' re pletic sa' lix nim uk' ut cuan xch'i̱ch' sa' lix tz'e re xcolbal rib. Ut li kach'i̱ch' la̱o, a'an xti̱quilal li kach'o̱l. 8 Cuan li neque'xq'ue kalok'al ut cuan ajcui' li neque'xsach kacuanquil. Cuan li neque'hoboc ke ut cuan ajcui' li neque'oxlok'in ke. Ut cuan ajcui' li neque'yehoc re nak la̱o aj balak'. Abanan la̱o junelic nocoa̱tinac sa' xya̱lal. 9 Cuan li neque'xba̱nu jo' li inc'a' neque'xnau ku, abanan chixjunileb neque'xnau ku. Ca'ch'in chic ma̱ xocam, abanan toj yo'yo̱co. K'axal ra xkac'ul abanan li Dios inc'a' nocoxcanab chi camsi̱c. 10 K'axal ra cuanco, abanan junelic sa sa' kach'o̱l. Neba'o, abanan nabal neque'xc'ul xbiomal nak nakach'olob chiruheb li xya̱lal. Ma̱c'a' cuan ke arin sa' ruchich'och', abanan nakanau nak biomo xban nak cuan li rusilal li Dios kiq'uin. 11 Ex herma̱n, la̱ex li cuanquex Corinto, nequexinra. Jo'can nak xinye e̱re chixjunil li cuan sa' inch'o̱l. 12 La̱in nequexinra la̱ex, abanan la̱ex nac'utun che̱ru nak inc'a' niquine̱ra. 13 Yo̱quin chi a̱tinac e̱riq'uin jo' nak naa̱tinac junak li yucua'bej riq'uin li ralal xc'ajol. Nintz'a̱ma che̱ru nak tine̱ra jo' nak nequexinra la̱in. Me̱lok'oni chic li yi̱banbil dios 14 Me̱junaji e̱rib riq'uineb li toj ma̱ji' neque'pa̱ban. ¿Ma naru ta bi' ta̱cua̱nk sa' comonil li ti̱quilal riq'uin li ma̱usilal? ¿Ma naru ta bi' ta̱cua̱nk chi sum a̱tin li santilal riq'uin li ma̱c? 15 ¿Ma naru ta bi' ta̱cua̱nk chi sum a̱tin li Cristo riq'uin laj tza? ¿Ma naru ta bi' te'cua̱nk chi sum a̱tin laj pa̱banel riq'uineb li toj ma̱ji' neque'pa̱ban? 16 ¿Ma xc'ulubeb ta bi' li yi̱banbil dios nak te'cua̱nk sa' rochoch li yo'yo̱quil Dios? Ma̱min ta̱ru̱k. La̱in ninye e̱re nak la̱o aj pa̱banelo, la̱o li rochoch li yo'yo̱quil Dios. Li Dios, a'an li quixye chi jo'ca'in: La̱in tincua̱nk riq'uineb ut tincuochbeniheb. La̱inak lix Dioseb a'an, ut a'anakeb li cualal inc'ajol, chan. (Lv. 26:12) 17 Ut li Ka̱cua' quixye cui'chic chi jo'ca'in: Jo'can utan chex-e̱lk sa' xya̱nkeb li neque'xlok'oni li yi̱banbil dios. Me̱ba̱nu chic li neque'xba̱nu li jun ch'ol chic nak neque'xlok'oni li yi̱banbil dios. Checanabak chi junaj cua ut la̱in texinc'ul chi sa sa' inch'o̱l. 18 Ut la̱inak chic le̱ Yucua' ut la̱exak chic li cualal inc'ajol, chan li Ka̱cua' li k'axal nim xcuanquil. (Is. 52:11)

2 Corintios 7

1 Jo'can ut ex inherma̱n, chixjunil a'in yechi'inbil ke la̱o. Jo'can nak chikacanabak chixjunil li ma̱usilal li namuxuc ru li katibel ut li ka̱m. Xban nak nakaxucua ru li Dios chikaq'ue kach'o̱l chi cua̱nc sa' santilal. Laj Pablo quisaho' sa' xch'o̱l nak que'xjal xc'a'uxeb laj Corinto 2 Nintz'a̱ma che̱ru nak choe̱ra. Ma̱c'a' xkaba̱nu e̱re. Ma̱ ani xkaba̱nu raylal re ut ma̱ ani xkapo' xch'o̱l ut ma̱ ani xkabalak'i. 3 Inc'a' xinye a'in re e̱k'usbal. Ac xinye e̱re nak junelic nequexinra. Junelic cua̱nkex sa' inch'o̱l nak yo'yo̱kin ut chalen toj sa' lin camic. 4 Cau inch'o̱l e̱riq'uin ut nasaho' inch'o̱l xyebal e̱resilal. C'ojc'o inch'o̱l e̱ban. Usta yo̱quin chixc'ulbal li raylal, abanan k'axal sa sa' inch'o̱l. 5 Chalen kac'ulunic arin Macedonia ma̱ bar naru nocohilan. Yalak bar nocorahobtesi̱c ut neque'raj pletic kiq'uin. Ut yo̱ ajcui' kac'a'ux che̱rix la̱ex. 6 Abanan li Dios naxc'ojob xch'o̱leb li raheb sa' xch'o̱l. Ut a'an quixq'ue xcacuilal kach'o̱l riq'uin lix c'ulunic laj Tito. 7 Moco ca'aj cui' ta riq'uin xc'ulunic laj Tito nak quisaho' inch'o̱l. Riq'uin ban ajcui' rabinquil nak laj Tito sa sa' xch'o̱l e̱riq'uin. Quixserak'i ke nak la̱ex te̱raj rilbal cuu ut quixye cue nak xyot'e' e̱ch'o̱l nak xraho' inch'o̱l e̱ban. Ut quixye ajcui' cue nak niquine̱c'oxla. K'axal cui'chic quisaho' inch'o̱l chirabinquil a'an. 8 Usta xraho' inch'o̱l junxil nak xraho' e̱ch'o̱l la̱ex xban li hu quintakla e̱riq'uin, abanan inc'a' nayot'e' inch'o̱l nak quintakla xban nak ninnau nak junpa̱t ajcui' xraho' e̱ch'o̱l xban. 9 Anakcuan nasaho' sa' inch'o̱l. Moco xban ta nak xraho' e̱ch'o̱l inban. Riq'uin ban nak xyot'e' e̱ch'o̱l ut xejal e̱c'a'ux. Xecuy li raylal a'an jo' naraj li Dios. Anakcuan nequetau ru nak moco ra ta xkaba̱nu e̱re. 10 Cui junak naraho' xch'o̱l xban li inc'a' us naxba̱nu, li jun a'an naxtau lix colbal xban nak nayot'e' xch'o̱l ut naxjal xc'a'ux jo' naraj li Dios. Ut ma̱ ani naraho' xch'o̱l xban li colba-ib. Abanan cui junak naraho' xch'o̱l xban li inc'a' us naxba̱nu ut inc'a' nayot'e' xch'o̱l, li jun a'an inc'a' naxtau li colba-ib. 11 Q'uehomak retal chanru nak xextenk'a̱c xban nak xecuy li raylal jo' naraj li Dios. Quixq'ue xcacuil e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Anakcuan nequeraj rilbal cuu ut nequeraj xpatz'bal xcuybal le̱ ma̱c. Nachal chic e̱josk'il ut e̱xiu xban li inc'a' us li neque'xba̱nu li cuanqueb sa' e̱ya̱nk. Nequeraj nak laj ma̱c te'xtoj rix lix ma̱queb. Riq'uin chixjunil a'in nac'utun nak la̱ex ma̱c'a' e̱ma̱c riq'uin li c'a'ru quic'ulman. 12 Jo'can ut nak xintz'i̱ba li hu a'an inc'a' xinba̱nu sa' xc'aba' li quiba̱nun ma̱usilal chi moco sa' xc'aba' li quic'uluc raylal. Xinba̱nu ban re nak chic'utu̱nk chiru li Dios nak c'ojc'o e̱ch'o̱l cuiq'uin. 13 Xban nak xeba̱nu li c'a'ru xinye e̱re, quic'ojla lin ch'o̱l. Ut k'axal cui'chic nasaho' lin ch'o̱l riq'uin lix sahil xch'o̱l laj Tito e̱riq'uin la̱ex nak xeq'ue xcacuilal xch'o̱l. 14 Nequenau nak junelic ninye e̱re li xya̱lal. Ut inc'a' xinc'ut inxuta̱n nak xinye re laj Tito nak la̱ex cha̱bilex xban nak x-el ajcui' chi ya̱l li c'a'ru xinye re laj Tito nak xec'ut le̱ cha̱bilal chiru. 15 Ut laj Tito k'axal cui'chic nequexra nak najultico' re chanru nak xec'ul a'an sa' xya̱lal ut xeq'ue xcuanquil nak xeba̱nu li c'a'ru quixye e̱re. 16 Nac'ojla inch'o̱l riq'uin li c'a'ru nequeba̱nu ut sa inch'o̱l e̱riq'uin.

2 Corintios 8

1 Anakcuan, ex inherma̱n, nacuaj nak tinserak'i e̱re chanru nak li Dios riq'uin xnimal ruxta̱n yo̱ chixtenk'anquileb laj pa̱banel li cuanqueb Macedonia chixba̱nunquil li usilal. 2 Quiyale' rix lix pa̱ba̱leb xban li q'uila raylal xe'xc'ul. Abanan numtajenak lix sahil xch'o̱leb. Usta k'axal neba'eb, abanan chanchan biomeb xban nak nabal xe'xsi re xtenk'anquileb li rech aj pa̱banelil. 3 La̱in ninnau nak que'xq'ue li jo' q'uial que'ru xq'uebal ut toj que'xq'ue cui'chic xtz'akob chi anchaleb xch'o̱l. 4 Qui-ala sa' xch'o̱leb tenk'a̱nc. Ut que'xye ke nak chi anchaleb xch'o̱l que'raj xtenk'anquileb li rech aj pa̱banelil li cuanqueb Jerusalén. 5 Inc'a' xkac'oxla nak nabal ta te'xq'ue. Que'xk'axtesi rib chiru li Dios ut que'xyechi'i ajcui' rib chikatenk'anquil jo' naraj li Dios. 6 Jo'can nak xkatz'a̱ma chiru laj Tito nak ta̱xic cui'chic e̱riq'uin re nak textenk'a xchoybal li c'anjel xetiquib xban xcha̱bilal e̱ch'o̱l. A'an ajcui' li quitiquiban re xxocbal li mayej a'in. 7 La̱ex cau e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Nequenau li xya̱lal ut nequenau xch'olobanquil li ya̱l. Nequeq'ue e̱ch'o̱l chi c'anjelac jo' naraj li Dios, ut nocoe̱ra. Jo'can nak nakatz'a̱ma che̱ru nak cheq'ue le̱ mayej chi anchal e̱ch'o̱l. 8 La̱in inc'a' yo̱quin xminbal e̱ru. Yo̱quin ban chixyebal e̱re chanru nak eb laj Macedonia neque'xq'ue xmayej chi anchaleb xch'o̱l ut nacuaj ajcui' xnaubal ma chi anchal e̱ch'o̱l nequexrahoc la̱ex. 9 La̱ex ac nequenau nak k'axal nim li rusilal li Ka̱cua' Jesucristo. A'an quixcanab chak lix biomal sa' choxa ut quicuan sa' neba'il arin sa' ruchich'och' yal e̱ban la̱ex. Quixba̱nu chi jo'ca'in yal re nak la̱ex te̱c'ul li biomal li naxq'ue li Dios. 10 Nacuaj xyebal e̱re c'a'ru ninc'oxla chirix le̱ mayej. Us cui te̱choy xba̱nunquil li xetiquib jun haber. La̱ex li xbe̱n li queye nak textenk'a̱nk. Ut la̱ex ajcui' li xbe̱n li quetiquib xba̱nunquil. 11 Jo'can nak us cui te̱choy xba̱nunquil li xetiquib junxil. Chi anchal e̱ch'o̱l xetiquib tenk'a̱nc. Anakcuan te̱q'ue li jo' nimal jo' ch'inal naxq'ue rib che̱ru. 12 Li ani na-ala sa' xch'o̱l xq'uebal xmayej, li Dios naxc'ul lix mayej a' yal jo' nimal cuan chiru. Li Dios inc'a' naxpatz' li ma̱c'a' chiru. 13 Inc'a' yo̱quin chixyebal a'in re nak li jun ch'o̱l te'tenk'a̱k chi nabal ut la̱ex texcana̱k chi ma̱c'a' chic cuan e̱re. Nacuaj ban nak cua̱nk e̱re la̱ex ut cua̱nk ajcui' reheb li jun ch'ol chic re nak ma̱ ani ta̱cana̱k chi ma̱c'a' cuan re. 14 Anakcuan riq'uin li jo' q'uial cuan e̱re, chetenk'aheb li ma̱c'a' cuan reheb. Ma̱re sa' jun cutan ma̱c'a' cua̱nk e̱re la̱ex ut a'an eb chic te'tenk'a̱nk e̱re riq'uin li jo' q'uial cuan reheb a'an. 15 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chirix li maná li quixq'ue li Dios: Li ani quixxoc nabal, ma̱c'a' qui-ela'an chiru. Ut li ani ca'ch'in quixxoc, quitz'akloc ajcui' chiru. (Ex. 16:18) Laj Tito quitakla̱c chixtenk'anquileb laj Corinto 16 Ninbantioxi chiru li Dios xban nak laj Tito naxq'ue xch'o̱l che̱tenk'anquil jo' nak ninq'ue inch'o̱l la̱in. 17 Quintz'a̱ma chiru laj Tito nak ta̱xic e̱riq'uin ut quixc'ul xch'o̱l. Toj ma̱ji' ajcui' nintz'a̱ma chiru nak a'an ac x-ala sa' xch'o̱l nak ta̱xic e̱riq'uin. 18 Yo̱co chixtaklanquil jun chic li herma̱n e̱riq'uin rochben laj Tito. A'an na'no ru xbaneb chixjunileb laj pa̱banel yalak bar xban nak cha̱bil li c'anjel naxba̱nu re xch'olobanquil li xya̱lal li colba-ib. 19 A'an li quixakaba̱c xbaneb laj pa̱banel re ta̱xic chikix nak toxic chixcanabanquil li ma̱tan a'in. Li ma̱tan a'in, a'an re xq'uebal xlok'al li Ka̱cua' ut re nak te'xnau li kech aj pa̱banelil nak nakaj xtenk'anquileb. 20 Yo̱co chixba̱nunquil li c'anjel a'in chi us re nak ma̱ ani ta̱cuech'ok rix li kac'anjel nak toxic chixcanabanquil li nimla ma̱tan a'in. 21 Nakaq'ue kach'o̱l chixba̱nunquil li c'a'ru us; moco ca'aj cui' ta chiru li Dios. Chiruheb aj ban cui' li cui̱nk. 22 Ut yo̱co chixtaklanquil jun chic li kaherma̱n chirixeb. Q'uila cua xkaq'ue retal nak naxq'ue xch'o̱l chixba̱nunquil li c'a'ak re ru re xtenk'anquil li rech aj pa̱banelil. Xban nak a'an cau xch'o̱l e̱riq'uin, jo'can nak sa xch'o̱l chi xic e̱riq'uin. 23 Cui ani te'patz'ok chirix laj Tito, te̱ye reheb nak a'an cuech aj c'anjelil. Cuochben che̱tenk'anquil. Ut eb li cuib chic chi herma̱n, a'an taklanbileb xbaneb laj pa̱banel. Xban nak ti̱queb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l, neque'xq'ue xlok'al li Cristo. 24 Nak te'cuulak e̱riq'uin chec'ulakeb sa' xya̱lal. Chec'ut chiruheb nak nequera le̱ rech aj pa̱banelil. Chi jo'can yalak bar ta̱q'uehek' retal nak ya̱l li cha̱bil esil li xinye che̱rix.

2 Corintios 9

1 Inc'a' tento tintz'i̱bak e̱riq'uin chirix li ma̱tan li te̱takla riq'uineb laj pa̱banel aran Jerusalén. 2 Ninnau nak chi anchal e̱ch'o̱l nequeraj xtenk'anquileb. Ut xinye e̱resilal reheb laj Macedonia. Xinye chi jo'ca'in: Laj pa̱banel li cuanqueb Acaya chalen jun haber qui-ala sa' xch'o̱leb xtenk'anquileb li rech aj pa̱banelil, chanquin reheb. Ut xban nak la̱ex yo̱quex chixq'uebal e̱ch'o̱l chi tenk'a̱nc eb a'an te'raj ajcui' tenk'a̱nc. 3 Ut yo̱quin chixtaklanquileb li herma̱n a'in e̱riq'uin re nak textenk'a chixcauresinquil le̱ mayej re nak ta̱e̱lk chi ya̱l li c'a'ru xinye che̱rix. 4 Cui ma̱ji' cauresinbil le̱ mayej nak tincuulak cuochbeneb li herma̱n aj Macedonia, te̱c'ut inxuta̱n la̱in xban nak ac xinserak'i reheb nak cauresinbil le̱ mayej ut te̱c'ut ajcui' e̱xuta̱n la̱ex. 5 Jo'can nak xinc'oxla nak us xtaklanquileb li herma̱n xbe̱n cua nak toj ma̱ji' ninxic la̱in. Textenk'a xcauresinquil li mayej li xeyechi'i. Ut nak tincuulak, ac xocbilak e̱ban, re nak ta̱c'utu̱nk nak moco minbil ta e̱ru chixq'uebal. Xeq'ue ban xban nak nequeraj xba̱nunquil. 6 Cheq'uehak retal li na'leb a'in: li ani ca'ch'in narau, ca'ch'in ajcui' li tixk'ol. Ut li ani nabal narau, nabal ajcui' tixk'ol. 7 Li junju̱nk tixq'ue li jo' q'uial ta̱ala̱k sa' xch'o̱l xq'uebal. Inc'a' tixq'ue chi ra sa' xch'o̱l, chi moco minbilak ta ru xban nak li Ka̱cua' naxra li ani naxq'ue chi sa sa' xch'o̱l. 8 Nim xcuanquil li Dios. Ut a'an tixq'ue e̱re chixjunil re nak junelic ta̱tz'aklok e̱re li c'a'ak re ru nac'anjelac e̱re ut re ajcui' nak ta̱ru̱k textenk'a̱nk riq'uin chixjunil li cha̱bil c'anjel. 9 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li ani naxtenk'a li neba' chi anchal xch'o̱l, lix cha̱bilal a'an cuan chi junelic. (Sal. 112:9) 10 Li Dios junelic naxq'ue li iyaj re laj acuinel ut naxq'ue li kacua. Ut a'an tixq'ue ajcui' li c'a'ru ta̱c'anjelak ke. Ut tixq'ue re̱kaj ut tixtambresi a' yal chanru nocosihin. 11 Li Dios junelic naxq'ue chi nabal li c'a'ru e̱re re nak ta̱ru̱k te̱tenk'aheb chi anchal e̱ch'o̱l li ma̱c'a' cuanqueb re. Ut nabaleb ajcui' li te'bantioxi̱nk chiru li Dios riq'uin li ma̱tan li xetakla chikix. 12 Ma̱cua' ca'aj cui' xtenk'anquileb li herma̱n yo̱quex nak nequeba̱nu li usilal a'in. Yo̱quex ban ajcui' xq'uebal xlok'al li Dios xban nak eb li herma̱n neque'bantioxin chiru li Dios e̱ban la̱ex. 13 Ut neque'xq'ue ajcui' xlok'al li Dios xban nak cau e̱ch'o̱l la̱ex sa' le̱ pa̱ba̱l. Moco ca'aj cui' ta riq'uin nak nequeye nak nequexpa̱ban nak nac'utun le̱ pa̱ba̱l. Nac'utun ban ajcui' xban nak nequeq'ue e̱ch'o̱l chixtenk'anquileb li ma̱c'a' cuanqueb re. Ut chi jo'can nequetenk'a chixjunileb laj pa̱banel. 14 Te'xq'ue retal nak lix nimal rusilal li Dios cuan e̱riq'uin. Jo'can nak la̱ex raro̱quex xbaneb li herma̱n ut te'tijok che̱rix. 15 Bantiox re li Dios nak quixq'ue ke li ma̱tan li k'axal numtajenak xlok'al. Ut li ma̱tan a'in, a'an li Ka̱cua' Jesucristo.

2 Corintios 10

1 Anakcuan cuan c'a'ak re ru nacuaj xyebal e̱re chirixeb li neque'a̱tinac chicuix. Cuan li neque'yehoc chi jo'ca'in: Laj Pablo tu̱lan nak cuan e̱riq'uin; abanan nak ma̱ ani sa' e̱ya̱nk jalan chic lix na'leb ut nak natz'i̱bac chak e̱riq'uin, k'axal cau naa̱tinac, chanqueb chicuix. Ut la̱in nintz'a̱ma che̱ru nak chexc'oxlak bayak chirix li Jesucristo. A'an tu̱lan ut k'un xch'o̱l. 2 Jo'can nak inc'a' nacuaj a̱tinac chi cau. Usan cui nak tincuulak e̱riq'uin inc'a' tento nak toj tina̱tinak e̱riq'uin chi cau. La̱in naru ajcui' nequebinsume li neque'a̱tinac chicuix ut neque'xye nak li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil, a'an yal xna'leb cui̱nk. 3 Ya̱l nak cui̱nko. Abanan inc'a' yo̱co chi pletic jo' neque'xba̱nu li kech cui̱nkilal arin sa' ruchich'och'. Riq'uin ban li ma̱usilal yo̱co chi pletic. 4 Ut li kac'anjeleba̱l re pletic riq'uin li ma̱usilal ma̱cua' jo' li c'anjeleba̱l re ruchich'och'. Re ban li Dios ut k'axal nim xcuanquil re xsachbal chixjunil lix c'anjel li ma̱usilal. 5 Nakasach xcuanquileb li neque'cuech'in rix lix c'anjel li Dios. Ut nakasach ajcui' xcuanquil chixjunil lix yehom xba̱nuhom li cui̱nk li naramoc re chiruheb li kas ki̱tz'in li rusilal li Dios. Nakacanab sa' ruk' li Dios lix na'lebeb a'an re nak chijala̱k lix na'lebeb xban li Cristo ut te'xba̱nu li c'a'ru naraj a'an. 6 Ninnau nak tincuulak e̱riq'uin naru tink'useb li toj yo̱queb chixba̱nunquil li inc'a' us. Abanan inc'a' nacuaj texink'us la̱ex. Nacuaj ban nak te̱jal le̱ c'a'ux ut te̱ba̱nu li naraj li Dios. 7 La̱ex nequeq'ue retal ca'aj cui' li c'a'ru na-ilman ru ut inc'a' nequexc'oxlac chirix li c'a'ru cuan sa' li ra̱meb li junju̱nk. ¿Ma cuan junak sa' e̱ya̱nk naxye nak a'an aj c'anjel chiru li Cristo? Cui cuan, us ajcui'. Abanan tento nak tixq'ue retal nak jo'can ajcui' la̱o aj c'anjelo chiru li Cristo. 8 Ma̱re nequec'oxla nak yo̱quin chixnimobresinquil cuib riq'uin lin c'anjel. Abanan lin c'anjel q'uebil cue xban li Ka̱cua' re nak texintenk'a. Ma̱cua' re e̱sachbal. Inc'a' ninc'oxlac riq'uin li c'a'ru ninba̱nu xban nak li Dios xq'ue incuanquil chixba̱nunquil. 9 Inc'a' nacuaj nak te̱c'oxla nak yal re xq'uebal e̱xiu nak nintz'i̱bac e̱riq'uin. 10 Cuan li neque'a̱tinac chicuix ut neque'xye chi jo'ca'in: Laj Pablo naxtz'i̱ba lix hu riq'uin cacuil a̱tin re nak toxucuak xban. Abanan nak cuan sa' kaya̱nk, yo̱ xxiu ut ma̱c'a' na-oc cui' li c'a'ru naxye, chanqueb chicuix. 11 Li neque'a̱tinac chi jo'can che'xq'uehak retal nak cau xina̱tinac nak xintz'i̱ba li hu a'in e̱riq'uin. Ut jo'can ajcui' tinba̱nu nak tincuulak e̱riq'uin. 12 Inc'a' nakaj xba̱nunquil jo' neque'xba̱nu li neque'xnimobresi rib riq'uin li c'a'ru neque'xba̱nu. Ma̱c'a' xna'lebeb. Neque'xnimobresi rib riq'uin lix na'lebeb xjuneseb rib. 13 La̱o inc'a' nakanimobresi kib riq'uin li moco q'uebil ta ke xba̱nunquil. Li c'a'ru nocoa̱tinac chirix, a'an li c'anjel q'uebil ke xban li Dios re toc'anjelak ajcui' e̱riq'uin la̱ex aj Corinto. 14 La̱in li xbe̱n quincuulac e̱riq'uin chixch'olobanquil resil li colba-ib sa' xc'aba' li Jesucristo. Ut inc'a' xinba̱nu li ma̱cua' cue xba̱nunquil. Tenebanbil sa' inbe̱n xban li Dios xyebal resil li colba-ib e̱re. 15 Inc'a' ninnimobresi cuib riq'uin li c'anjel li neque'xba̱nu li jun ch'ol chic. La̱in nacuaj raj nak texq'ui̱k sa' le̱ pa̱ba̱l re nak tine̱tenk'a chixyebal resil li colba-ib yalak bar. Abanan inc'a' tinxic bar moco q'uebil ta cue re tinxic. 16 Nacuaj xic sa' jalan na'ajej chixch'olobanquil xya̱lal li colba-ib bar toj ma̱ji' xrabiomeb resil li colba-ib. Inc'a' nacuaj xnimobresinquil cuib riq'uin li c'anjel ac tiquibanbil xban jalan chic aj c'anjel. 17 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Inc'a' takanimobresi kib. Chikanimobresihak ban xlok'al li Ka̱cua'. 18 Cuan li neque'xye ribeb nak cha̱bileb. Abanan ma̱c'a' na-oc cui' li neque'xye. A' li k'axal lok', a'an nak li Dios tixye nak li jun a'an cha̱bil.

2 Corintios 11

1 Usan cui tine̱cuy chic ca'ch'inak usta to̱ntil a̱tin che̱ru la̱ex li c'a'ru tinye ut cherabihak li c'a'ru tinye e̱re. 2 La̱in k'axal nequexinc'oxla jo' nak li Dios nequexc'oxla. Ut nacuaj nak ca'aj cui' li Cristo te̱ta̱ke. Jo' nak li yucua'bej naxk'axtesi lix rabin chi sumla̱c riq'uin jun chi cui̱nk, jo'can ajcui' nak xexink'axtesi riq'uin li Cristo. A'an jo' li be̱lomej. 3 Abanan yo̱quin chi c'oxlac che̱rix xban nak ninnau chanru nak quibalak'i̱c lix Eva xban li c'anti'. Ma̱re anchal texbalak'i̱k la̱ex ut ma̱re inc'a' chic te̱pa̱b li Cristo chi anchal e̱ch'o̱l ut ma̱re inc'a' chic te̱lok'oni. 4 Ninc'oxlac che̱rix xban nak cuan li neque'cuulac sa' e̱ya̱nk ut nequeq'ue e̱ch'o̱l chirabinquil li c'a'ru neque'xye, usta jalan neque'xc'ut che̱ru chirix li Jesucristo. Ut nequepa̱b li c'a'ru neque'xye usta jalan neque'xye chirix li Santil Musik'ej. Ut naxc'ul e̱ch'o̱l nak jalan neque'xc'ut che̱ru chirix li colba-ib li ac xepa̱b xbe̱n cua. 5 Eb a'an neque'xye nak apostoleb ut neque'xnimobresi rib ut neque'xye nak k'axal cha̱bileb. ¿Ma cubenak ta bi' incuanquil la̱in chiruheb a'an? 6 Ma̱re inc'a' ninnau a̱tinac chi cha̱bil, abanan ninnau chi tz'akal li xya̱lal li ra̱tin li Dios. Ut junelic ninc'ut che̱ru chi tz'akal li xya̱lal. 7 La̱in xinch'olob che̱ru li xya̱lal li ra̱tin li Dios ut ma̱c'a' c'a'ru xexinch'i'ch'i'i cui'. Yal chi ma̱tan xinch'olob li xya̱lal li colba-ib che̱ru ut xincubsi incuanquil re nak texcolek'. ¿Ma ra ta bi' xinba̱nu e̱re? 8 Cuan nak xinc'ul intenk'anquil re xnumsinquil li cutan riq'uin li kech aj pa̱banelil li cuanqueb sa' jalan tenamit. Jo'can nak xru xinc'anjelac e̱riq'uin la̱ex. ¿Ma inc'a' ta bi' us li xinba̱nu? 9 Nak quincuan chak e̱riq'uin, cuan nak ma̱c'a' cuan cue. Abanan inc'a' xexinch'i'ch'i'i riq'uin intzacae̱mk. Nak que'cuulac li herma̱n aj Macedonia, a'an eb que'q'uehoc intumin. Jo'can nak inc'a' quinq'ue sa' e̱be̱n xq'uebal intzacae̱mk chi moco tinq'ue sa' e̱be̱n anakcuan. 10 Xban nak li Cristo cuan cuiq'uin, jo'can nak ninye li ya̱l ut sa' chixjunil li na'ajej Acaya, chixjunileb te'na'ok re nak inc'a' xinq'ue sa' e̱be̱n intenk'anquil. 11 ¿C'a'ru xya̱lal a'in? ¿Ma naraj ta bi' naxye nak inc'a' nequexinra? Li Dios naxnau nak nequexinra. 12 Ut inc'a' tincanab xba̱nunquil li yo̱quin chixba̱nunquil xban nak cuan li neque'xye nak juntak'e̱t lix c'anjeleb riq'uin lin c'anjel la̱in. Inc'a' tincanab c'anjelac chi ma̱tan xban nak inc'a' nacuaj nak te'xjuntak'e̱ta ribeb cuiq'uin. 13 Eb li cui̱nk a'in neque'xq'ue rib chok' apóstol. Abanan ma̱cua' li Cristo quiq'uehoc reheb chok' apóstol. Eb a'an aj balak' ut junes balak'i̱nc neque'xba̱nu. 14 Misach e̱ch'o̱l chirabinquil a'an. Jo'can ajcui' naxba̱nu laj tza. Cuan nak naxc'utbesi rib jo' ángel ut chanchan naxcutanobresi li kana'leb. 15 Chi moco chisachk e̱ch'o̱l chirabinquil nak eb laj c'anjel chiru laj tza neque'xc'utbesi rib jo' aj c'anjel sa' ti̱quilal. Abanan ta̱cuulak xk'ehil nak te'xtoj rix lix ma̱usilaleb. Li raylal quixc'ul laj Pablo sa' xc'aba' lix c'anjel 16 Jun sut chic tinye e̱re nak cherabihak li c'a'ru tinye. Ma̱ jun taxak e̱re tixc'oxla nak ma̱c'a' inna'leb. Abanan cui nequec'oxla nak ma̱c'a' inna'leb, cherabi li cua̱tin jo' nak nequex-abin chiruheb li ma̱c'a'eb xna'leb. ¿Ma inc'a' ta bi' raj ta̱ru̱k tina̱tinak chirix lin cuanquil la̱in? 17 Li c'a'ru yo̱quin chixyebal anakcuan moco q'uebil ta cue xban li Ka̱cua'. Abanan tinye xban nak la̱ex inc'a' nequetau xya̱lal. Yo̱quin chi a̱tinac anakcuan jo' neque'xba̱nu li cui̱nk li neque'xnimobresi rib. 18 Nabaleb neque'xnimobresi rib riq'uin li c'a'ru neque'xba̱nu arin sa' ruchich'och'. ¿Ma inc'a' ta bi' raj ta̱ru̱k tinnimobresi ajcui' cuib la̱in? 19 La̱ex cuan raj e̱na'leb nak nequerec'a e̱rib. Abanan nequeq'ue e̱ch'o̱l chirabinquil li c'a'ru neque'xye li ma̱c'a'eb xna'leb. 20 Cui nequexrahobtesi̱c yal nequecuy. Cui namak'e' li c'a'ru e̱re che̱ru, ma̱c'a' nequeye. Cui nequexbalak'i̱c, yal nequecanab chi jo'can. Ut cui neque'xk'etk'eti rib che̱ru, a'an chic li nacuulac che̱ru. Ut cui nasaq'ue' sa' xnak' e̱ru, yal nequecuy. 21 ¿Ma xuta̱nal ta bi' chok' cue nak inc'a' naru ninba̱nu e̱re jo' neque'xba̱nu eb a'an? Anakcuan tina̱tinak e̱riq'uin jo' neque'xba̱nu li ma̱c'a'eb xna'leb ut tinye e̱re a'in: Cui cuan li neque'xnimobresi rib riq'uin lix yehom xba̱nuhom, ta̱ru̱k raj ajcui' tinnimobresi cuib la̱in. 22 Neque'xnimobresi rib xban nak a'an eb aj hebreo. La̱in ajcui' aj hebreo la̱in. Neque'xnimobresi rib xban nak a'aneb aj Israel. Ut la̱in ajcui' aj Israel la̱in. Neque'xnimobresi rib xban nak a'aneb ralal xc'ajol laj Abraham ut jo'can ajcui' la̱in. La̱in ajcui' ralal xc'ajol laj Abraham. 23 Tinnimobresi ca'ch'inak cuib anakcuan ut tina̱tinak jo' neque'xba̱nu li ma̱c'a'eb xna'leb. Neque'xye nak aj c'anjeleb chiru li Cristo. ¿Ma a'aneb ta bi' li k'axal aj c'anjel chiru li Cristo chicuu la̱in? Inc'a', xban nak la̱in tz'akalin x-apóstol li Jesucristo. Nabal li raylal ninc'ul sa' xc'aba' li Cristo. Nintacuasi cuib chi c'anjelac. Nabal sut xinq'uehe' sa' tz'alam. Nabal sut xinsaq'ue' ut cuanqueb li neque'raj incamsinquil. 24 Eb laj judío quine'xq'ue chi tz'u̱m. Jun chic ma̱ ca'c'a̱l chi tz'u̱m ninc'ul chiru li jun sut. Ut o̱b sut quinc'ul chi jo'can. 25 Oxib sut quinsaq'ue' riq'uin che' ut jun sut quine'xcuti chi pec. Oxib sut quijache' li jucub li cuanquin cui' nak yo̱quin chi xic jun pac'al li palau. Tz'akal jun cutan ut jun k'ojyi̱n quincuan sa' li ha' sa' xyi li palau. 26 Yalak bar ninxic xyebal resil li Cristo, xiu xiu cuanquin. Xiu xiu cuanquin nak ninnume' sa' eb li nima'. Xiu xiu cuanquin xbaneb laj e̱lk' ut xbaneb li cuech tenamitil ut xbaneb li ma̱cua'eb aj judío. Xiu xiu cuanquin sa' eb li tenamit jo' ajcui' sa' li q'uiche'. Xiu xiu cuanquin nak ninnume' sa' li palau. Xiu xiu cuanquin xbaneb li neque'xq'ue rib jo' aj pa̱banel. 27 Cau ninc'anjelac ut xincuy li raylal. Xincuy li yo'lec' ut cuan nak ma̱c'a' intzacae̱mk. Xincuy intz'ocajic ut xincuy inchaki el. Xincuy li que chi inc'a' tz'akal li cuak'. 28 Cuan chic nabal li raylal xinc'ul. Ut chirix chixjunil a'an, k'axal cui'chic ninc'oxlac cuulaj cuulaj chirixeb chixjunileb laj pa̱banel li cuanqueb yalak bar. 29 Cui cuan li k'un xch'o̱l li ma̱c'a' xmetz'e̱u, k'axal nintok'oba ruheb. Cui cuan li neque'ch'inan xch'o̱leb sa' lix pa̱ba̱leb, c'ajo' nak naraho' inch'o̱l ut ninc'oxlac chirixeb. 30 Cui tento tina̱tinak chirix lin c'anjel, tina̱tinak chirix li c'a' re ru li naxc'ut nak ma̱c'a' incuanquil injunes re nak inc'a' ta̱nima̱k cuu la̱in. 31 Li Acuabej Dios, lix Yucua' li Ka̱cua' Jesucristo naxnau nak inc'a' nintic'ti'ic. Lok'oninbil taxak li Dios chi junelic k'e cutan. 32 Laj Aretas, a'an li acuabej sa' li tenamit Damasco. Nak cuanquin aran, jun li cui̱nk li nac'anjelac chiru laj Aretas, quixtakla xc'ac'alenquil li oqueba̱l sa' li tenamit xban nak quiraj inchapbal. 33 Abanan xincole' sa' ruk'eb. Li tz'ac li sutbil cui' li tenamit cuan jun lix ventanil. Ut aran quine'xcubsi chak sa' jun nimla chacach. Jo'can nak quincole'.

2 Corintios 12

1 Ninnau nak ma̱c'a' tinra chirix nak tinnimobresi cuib. Abanan cui tento nak tinba̱nu, nacuaj xserak'inquil e̱re c'a'ru quicuil chanchan matq'uenbil quinba̱nu. Ut nacuaj xserak'inquil c'a'ru quixc'utbesi chicuu li Ka̱cua'. 2 Ca̱laju chihab anakcuan nak quinc'ame' toj sa' li rox tasal li choxa. Inc'a' ninnau ma matq'uenbil quinba̱nu malaj quinc'ame' chi tz'akal. Ca'aj cui' li Dios naxnau. 3 Inc'a' ninnau chan ta cui' ru nak co̱in sa' choxa. Abanan ninnau nak quinc'ame' ut li Dios naxnau chanru quixba̱nu nak quinixc'am sa' choxa. 4 Ut li c'a'ru quicuabi aran inc'a' naru nina̱tinac chirix xban nak moco xc'ulub ta junak cui̱nk a̱tinac chirix ut inc'a' natauman junak a̱tin re xyebal xban nak k'axal numtajenak xlok'al. 5 Naru raj tinnimobresi cuib riq'uin li c'a'ru quicuabi chak sa' choxa. Abanan ca'aj cui' tina̱tinak chirix li c'a'ru naxc'ut nak ma̱c'a' incuanquil injunes xban nak yal cui̱nkin. 6 La̱in naru raj tinnimobresi cuib xban nak ya̱l li c'a'ru quicuabi chak, abanan inc'a' ninba̱nu re nak ma̱ ani tixc'oxla nak k'axal nim incuanquil. Ca'aj cui' li nacuaj, a'an nak la̱ex te̱q'ue retal lin yehom inba̱nuhom. 7 Li Dios inc'a' quiraj nak tinnimobresi cuib xban li k'axal lok' quilajxc'utbesi chak chicuu. Jo'can nak quiq'uehe' jun li raylal sa' inbe̱n. Chanchan li cuan q'uix sa' intibel nak nacuec'a. A'an xtakl laj tza re inrahobtesinquil. Cuan li raylal a'in re nak inc'a' tinnimobresi cuib. 8 Oxib sut xintijoc ut xintz'a̱ma chiru li Ka̱cua' nak chirisihak li raylal a'in li yo̱ chi rahobtesi̱nc cue. 9 Abanan li Ka̱cua' quixye cue: Inc'a' nacuisi la̱ raylal. Abanan tatintenk'a re nak ta̱cuy xnumsinquil. La̱in ninq'ue lin cuanquil re li ani naxnau nak ma̱c'a' xcuanquil xjunes, chan cue. Jo'can nak nasaho' sa' inch'o̱l riq'uin li raylal re nak lix cuanquil li Cristo cua̱nk cuiq'uin. 10 Jo'can nak nasaho' sa' inch'o̱l nak ma̱c'a' incuanquil injunes ut nak ninhobe' jo' ajcui' nak ninc'ul li raylal, li ch'a'ajquilal ut li rahobtesi̱c sa' xc'aba' li Jesucristo. Nasaho' sa' inch'o̱l xban nak cui ma̱c'a' incuanquil injunes cuib, ninnau nak cuan incuanquil sa' xc'aba' li Jesucristo. Laj Pablo yo̱ xc'a'ux chirixeb laj pa̱banel li cuanqueb Corinto 11 Chanchan nak ma̱c'a' inna'leb nak ninserak'i e̱re chixjunil li xinc'ul. Inc'a' raj xinye e̱re. Abanan e̱ban la̱ex nak xinba̱nu xban nak la̱ex inc'a' nequeq'ue incuanquil chok' apóstol. La̱ex raj li xexq'uehoc incuanquil. Moco cubenak ta incuanquil la̱in chiruheb li neque'xq'ue rib chok' apóstol usta ma̱c'a' incuanquil injunes. 12 Nak cuanquin e̱riq'uin nabal quincuy ut riq'uin xcuanquil li Dios quilajinba̱nu li milagro ut li sachba ch'o̱lej li nac'utuc re nak la̱in tz'akal apóstol. 13 Jo' quinba̱nu chak sa' xya̱nkeb laj pa̱banel li quinnume' cui' chak, jo'can ajcui' quinba̱nu nak cuanquin e̱riq'uin. Li c'a'ru inc'a' xinq'ue sa' e̱be̱n, a'an lin tenk'anquil. ¿Ma ma̱c ta bi' li xinba̱nu? Checuy inma̱c cui inc'a' us xinba̱nu. 14 Anakcuan ac xincauresi cuib re nak tinxic e̱riq'uin sa' rox sut. Abanan inc'a' texinch'i'ch'i'i riq'uin c'a'ru cue. Ma̱cua' li c'a'ru e̱re ninra. La̱ex ban li nequexinra. Ma̱cua'eb li coc'al li neque'ch'olanin re li yucua'bej. A' li yucua'bej, a'an li nach'olanin reheb li ralal xc'ajol. 15 Jo'can nak chixjunil li c'a'ru cuan cue chi anchal inch'o̱l tinsach re e̱tenk'anquil ut tintacuasi cuib re nak texcolek'. Cui k'axal nequexinra, ¿ma inc'a' ta bi' ta̱ru̱k tine̱ra la̱in? 16 Chi yal inc'a' xexinch'i'ch'i'i. Abanan ma̱re cuan sa' e̱ya̱nk te'xc'oxla nak e̱balak'inquil yo̱quin. 17 ¿Chanru nak xexinbalak'i? ¿Ma xexbalak'i̱c ta bi' xbaneb li ani xintakla e̱riq'uin? 18 La̱in xintz'a̱ma chiru laj Tito nak ta̱xic e̱riq'uin ut xintakla li herma̱n chirix. ¿Ma xexbalak'i ta bi' laj Tito? ¿Ma inc'a' ta bi' junaj li kac'a'ux cuochben laj Tito? ¿Ma inc'a' ta bi' junaj li kana'leb? 19 Ma̱re yal re xcolbal cuib che̱ru nak nequec'oxla. Abanan moco jo'can ta. Li Dios naxnau chi tz'akal nak sa' xc'aba' li Cristo nina̱tinac. Ex inherma̱n, chixjunil li ninba̱nu, a'an re e̱tenk'anquil re nak texq'ui̱k sa' le̱ pa̱ba̱l. 20 Ninc'oxla nak tincuulak e̱riq'uin ma̱re inc'a' sahak e̱ch'o̱l cuiq'uin, ut la̱in ma̱re inc'a' sahak inch'o̱l e̱riq'uin xban nak toj cuan li c'a'ak re ru inc'a' us sa' e̱ya̱nk. Ma̱re toj cuan li pletic ut li cakali̱nc sa' e̱ya̱nk ut ma̱re toj cuan li josk'il ut li nimobresi̱nc ib, malaj ut li k'aba̱nc ut li xic' iloc ut ma̱re toj cuan li k'etk'etil e̱riq'uin malaj ut li po'oj ib. 21 Ninc'oxla nak tincuulak e̱riq'uin, te̱c'ut inxuta̱n chiru li Dios xban li c'a'ru yo̱quex chixba̱nunquil. Ma̱re tinya̱bak chirixeb li que'xba̱nu li inc'a' us ut toj ma̱ji' neque'xyot' xch'o̱l ut toj ma̱ji' xe'xjal xc'a'ux riq'uin li ma̱usilal li que'xba̱nu jo' li muxuc caxa̱r, li co'be̱tac yumbe̱tac ut li c'a'ak chic ru chi ma̱usilal.

2 Corintios 13

1 A'in li rox sut nak tincuulak e̱riq'uin. Cui cuan li ta̱jitek' nak tincuulak, tento nak cua̱nk cuib malaj oxib li testigo chixyebal nak ya̱l lix ma̱c, jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. 2 Nak quincuulac xca' sut e̱riq'uin, quinq'ueheb chak xna'lebeb li yo̱queb chi ma̱cobc jo' ajcui' che̱junilex. Ut anakcuan ma̱ anihin sa' e̱ya̱nk ut tinch'olob cui'chic xya̱lal che̱ru. Nak tincuulak cui'chic e̱riq'uin, la̱in tebink'us chi cau li ani inc'a' us yo̱queb chixba̱nunquil. Inc'a' chic te'cuil xtok'oba̱l ru. 3 Riq'uin a'in te̱nau nak nina̱tinac riq'uin li cuanquil q'uebil cue xban li Cristo. Moco ma̱c'a' ta xcuanquil li Cristo re e̱k'usbal. K'axal nim ban xcuanquil che̱k'usbal. 4 Cubenak xcuanquil li Cristo nak quicamsi̱c chiru li cruz. Abanan quicuaclesi̱c cui'chic sa' xya̱nkeb li camenak chi yo'yo xban xcuanquil li Dios. Jo' nak quixcubsi xcuanquil li Cristo, jo'can ajcui' takacubsi kacuanquil la̱o. Abanan yo'yo̱co xban xcuanquil li Dios ut q'uebil ke li kacuanquil xban li Dios re xk'usbaleb li neque'xba̱nu li inc'a' us. 5 Q'uehomak retal le̱ yu'am. ¿Ma tz'akal re ru le̱ yu'am? ¿Ma chi anchal e̱ch'o̱l nequexpa̱ban? ¿Ma inc'a' ta bi' nequenau chi tz'akal nak li Cristo cuan e̱riq'uin? ¿Malaj ut toj ma̱ji' nequexpa̱ban? 6 Usan cui nak tincuulak e̱riq'uin, te̱q'ue retal nak la̱in tz'akalin x-apóstol li Jesucristo. 7 La̱in junelic nintz'a̱ma chiru li Dios nak inc'a' te̱ba̱nu li inc'a' us. Inc'a' nintz'a̱ma a'an re nak ta̱c'utu̱nk nak cha̱bil li c'anjel ninba̱nu sa' e̱ya̱nk. Re ban nak tz'akalak re ru le̱ yu'am. Nacuaj nak te̱ba̱nu li us usta inc'a' naq'uehe' xcuanquil li c'anjel li ninba̱nu sa' e̱ya̱nk. 8 La̱o inc'a' naru nakapo' ru li ya̱l. Nococ'anjelac ban re xq'uebal xcuanquil li ya̱l. 9 Jo'can nak k'axal raj ta̱sahok' sa' inch'o̱l nak tincuulak e̱riq'uin cui cha̱bilak chic le̱ yu'am re nak inc'a' tento tinc'ut che̱ru nak cuan incuanquil re e̱k'usbal. Nintijoc che̱rix re nak tz'akalak re ru le̱ yu'am sa' le̱ pa̱ba̱l. 10 Jo'can nak yo̱quin chixtz'i̱banquil li hu a'in e̱riq'uin nak toj ma̱ji' ninxic e̱riq'uin. Nak cua̱nkin cui'chic sa' e̱ya̱nk la̱in inc'a' nacuaj texink'us chi cau usta cuan incuanquil re e̱k'usbal. Li Ka̱cua' inc'a' quixq'ue lin cuanquil re e̱sachbal. Re ban e̱tenk'anquil sa' le̱ pa̱ba̱l. Laj Pablo naxq'ueheb xsahil xch'o̱l ut naxchak'rabiheb 11 Anakcuan ex inherma̱n, texinchak'rabi riq'uin a a̱tin a'in: Jalomak le̱ c'a'ux re nak tz'akalak e̱re e̱ru. Cheq'uehak retal li jo' q'uial xinye e̱re. Junajak taxak le̱ c'a'ux ut chexcua̱nk sa' xya̱lal chi ribil e̱rib. Ut cua̱nk e̱riq'uin li Dios li narahoc ke ut naxq'ue ke li tuktu̱quil usilal. 12 Cheq'uehak xsahil e̱ch'o̱l chi ribil e̱rib riq'uin santil utz'uc u. 13 Chixjunileb laj pa̱banel li cuanqueb arin neque'xtakla xsahil e̱ch'o̱l. 14 Chicua̱nk taxak e̱riq'uin li rusilal li Ka̱cua' Jesucristo, ut chicua̱nk taxak e̱riq'uin li rahoc ib li naxq'ue li Ka̱cua' Dios, ut a' taxak li Santil Musik'ej chicua̱nk e̱riq'uin. Jo'can taxak.

Gálatas 1

1 La̱in laj Pablo. La̱in x-apóstol li Jesucristo. Moco taklanbilin ta xban cui̱nk, chi moco sa' xc'aba' junak cui̱nk. Taklanbilin ban xban li Jesucristo ut xban li Acuabej Dios, li quicuaclesin cui'chic re chi yo'yo li Jesucristo sa' xya̱nkeb li camenak. 2 La̱in yo̱quin chixtaklanquil li hu a'in e̱riq'uin che̱junilex la̱ex li cuanquex sa' li junju̱nk chi iglesia aran Galacia. Ut eb li herma̱n li cuanqueb cuochben yo̱queb ajcui' chixtaklanquil xsahil e̱ch'o̱l. 3 Chicua̱nk taxak e̱riq'uin li usilal ut li tuktu̱quilal li naxq'ue li Dios li kaYucua' ut li naxq'ue li Ka̱cua' Jesucristo. 4 Li Jesucristo quixk'axtesi rib chi ca̱mc sa' xc'aba' li kama̱c xban nak jo'can quiraj li Dios Acuabej. Quixba̱nu a'an re kacolbal chiru li ma̱usilal sa' li ruchich'och'. 5 Lok'oninbil taxak ru li Acuabej Dios chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak. Jun ajcui' li tz'akal evangelio 6 Nasach inch'o̱l e̱ban xban nak k'axal junpa̱t yo̱quex chixcanabanquil li tz'akal Dios li quisic'oc e̱ru xban li rusilal li Jesucristo. Ut yo̱quex chixpa̱banquil jalan tijleb chirix li evangelio li moco ya̱l ta. 7 A'in moco naraj ta naxye nak cuan jun chic li evangelio. Lix ya̱lal a'an, a'in: cuanqueb li neque'raj xpo'bal ru li evangelio li naxq'ue li Ka̱cua' Jesucristo. 8 Usta la̱o, usta junak ángel ta̱cha̱lk sa' choxa chixyebal e̱re jalan tijleb chirix li evangelio chiru li ac xkach'olob che̱ru, tz'ekta̱nanbilak taxak xban li Dios li ani ta̱ba̱nu̱nk re chi jo'ca'in. 9 Ac xkaye a'in e̱re ut nakaye cui'chic e̱re, cui junak tixye e̱re jalan tijleb chirix li evangelio chiru li ac xerabi, tz'ekta̱nanbilak taxak xban li Dios li ani ta̱ba̱nu̱nk re chi jo'ca'in. 10 ¿Ma yal re ta bi' nak te'sahok' xch'o̱l li cui̱nk cuiq'uin nak yo̱quin chixyebal chi jo'ca'in? ¿Ma inc'a' ta bi' yo̱quin chixyebal chi jo'ca'in re nak sahak xch'o̱l li Dios cuiq'uin? ¿Ma tincuaj ta bi' tinc'ojob xch'o̱leb li cui̱nk? Ma̱ jok'e xban nak cui ta toj nacuaj xc'ojobanquil xch'o̱leb li cui̱nk ma̱cua'in raj aj c'anjel chiru li Jesucristo. Nak quisiq'ue' ru laj Pablo chok' apóstol 11 Ex inherma̱n, nacuaj nak te̱nau nak li evangelio li xinch'olob che̱ru, a'an ma̱cua' yal xc'a'ux cui̱nk. 12 Ma̱cua' yal riq'uin junak cui̱nk quicuabi, chi moco riq'uin ta junak cui̱nk quintzol cuib. A' ban li Ka̱cua' Jesucristo, a'an li quic'utbesin re chicuu. 13 Ac e̱rabiom ajcui' resil chanru nak quincuan chak sa' lix pa̱ba̱leb laj judío. La̱ex nequenau nak k'axal nabal li raylal quinba̱nu reheb li neque'pa̱ban re li Dios ut quinyal ink'e chixsachbal ruheb laj pa̱banel. 14 La̱in li k'axal cui'chic quinq'ue inch'o̱l chiruheb li cuech sa̱jilal chixba̱nunquil li c'a'ru naxye lix pa̱ba̱leb laj judío. Ut k'axal cui'chic quinba̱nu li na'leb canabanbil ke xbaneb li kaxe' kato̱n. 15 Nak toj ma̱ji' ninyo'la, xban xnimal rusilal, li Dios ac xsic' chak cuu re tinc'anjelak chiru. 16 Ut nak li Dios quiraj xc'utbesinquil li Ralal chicuu re nak tinch'olob resil chiruheb li ma̱cua'eb aj judío, inc'a' xinpatz' inna'leb re junak cui̱nk. 17 Chi moco co̱in ta Jerusalén chi a̱tinac riq'uineb li apóstol li quisiq'ue' ruheb junxil chicuu. Ti̱c ban co̱in Arabia ut mokon quinsuk'i cui'chic Damasco. 18 Oxib chihab xpa̱banquil li Dios inban nak co̱in Jerusalén re nak tinnau ru laj Pedro. O'laju cutan quincuan chak riq'uin. 19 Ut quicuil ru laj Jacobo ri̱tz'in li Ka̱cua' Jesucristo. Ut chirix chic a'an, ma̱ jun chic reheb li apóstol quicuileb ru. 20 Li Dios naxnau nak tz'akal ya̱l li c'a'ru yo̱quin chixtz'i̱banquil sa' li hu a'in. 21 Chirix chic a'an co̱in sa' eb li na'ajej xcue̱nt Siria ut Cilicia. 22 Ut toj ma̱ji'ak neque'xnau cuu eb laj pa̱banel sa' xc'aba' li Cristo, li cuanqueb aran Judea. 23 Yal resil neque'rabi li nayeman chicuix: Li cui̱nk li quirahobtesin reheb laj pa̱banel junxil, anakcuan a'an chic yo̱ chi yehoc resil li colba-ib li quiraj raj xsachbal junxil, chanqueb. 24 Ut eb a'an que'xlok'oni ru li Dios nak que'rabi resil nak quinpa̱b li Cristo.

Gálatas 2

1 Mokon chic nak ac xnume' ca̱laju chihab, co̱in cui'chic Jerusalén cuochben laj Bernabé. Ut kac'am laj Tito chikix. 2 Co̱in xban nak li Dios quixc'utbesi chicuu nak tento tinxic Jerusalén. Ut que'xch'utub rib li neque'c'amoc be chiruheb laj pa̱banel. Ut quinserak'i reheb li resilal li evangelio li yo̱quin chixjulticanquil reheb li ma̱cua'eb aj judío. Quinch'olob xya̱lal chiruheb re nak inc'a' ta̱cana̱k chi ma̱c'a' rajbal chiruheb li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil jo' ajcui' li ac xinba̱nu. 3 Laj Tito ma̱cua' aj judío. Abanan eb laj c'amol be inc'a' que'xmin ru chixc'ulbal li circuncisión. 4 Abanan cuan ajcui' junju̱nk que'raj raj xminbal ru xc'ulbal li circuncisión. Eb a'an neque'xye rib nak aj pa̱baneleb. Que'oc sa' kaya̱nk sa' mukmu re xq'uebal retal li usilal cuanco cui' sa' xc'aba' li Jesucristo ma yo̱co chixpa̱banquil li najter chak'rab malaj inc'a'. Eb a'an que'raj raj cui'chic kaq'uebal rubel xcuanquil li najter chak'rab. 5 Abanan la̱o ma̱ jok'e kaba̱nu li c'a'ru que'xye ke xban nak la̱o inc'a' quikaj nak te'xpo' ru li evangelio, li tz'akal ya̱l li ac xerabi. 6 Ut eb li ni̱nkeb xcuanquil sa' xya̱nkeb laj pa̱banel ma̱c'a' que'xye chirix li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil. Ma̱c'a' nacuaj re usta ni̱nkeb xcuanquil. Chiru li Dios juntak'e̱to. 7 Ma̱c'a' que'xye li ni̱nkeb xcuanquil. Que'xq'ue ban retal nak tenebanbil sa' inbe̱n xban li Dios xyebal resil li evangelio reheb li ma̱cua'eb aj judío jo' nak quiteneba̱c sa' xbe̱n laj Pedro xban li Dios xyebal resil li evangelio reheb laj judío. 8 Li Dios quixsic' cuu chok' apóstol re tinc'anjelak sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío jo' nak quixsic' ru laj Pedro re ta̱c'anjelak sa' xya̱nkeb laj judío. 9 Laj Jacobo, laj Pedro ut laj Juan, a'aneb aj c'amol be sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. Nak que'xq'ue retal nak sic'bil cuu xban li Dios, que'xq'ue li ruk'eb cue ut re laj Bernabé. A'an retalil nak kacomon kib chi c'anjelac chiru li Dios. Ut xkac'u̱b ru nak la̱in ut laj Bernabé toc'anjelak sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío ut eb a'an te'c'anjelak sa' xya̱nkeb laj judío. 10 Ca'aj cui' li que'xtz'a̱ma chiku nak che'julticok' ke eb li neba' li cuanqueb Jerusalén, ut a'an li ninq'ue inch'o̱l chixba̱nunquil. Laj Pablo quixye nak inc'a' us yo̱ chixba̱nunquil laj Pedro aran Antioquía 11 Nak quicuulac laj Pedro Antioquía, la̱in quink'us xban nak inc'a' us li yo̱ chixba̱nunquil. 12 Nak toj ma̱ji' neque'cuulac li taklanbileb xban laj Jacobo, laj Pedro nacua'ac riq'uineb li ma̱cua'eb aj judío. Aban nak que'cuulac eb a'an, quirisi rib sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío xban nak quixxucuaheb ru laj judío li neque'yehoc re nak tento xc'ulbal li circuncisión. 13 Eb laj pa̱banel aj judío que'oc chixba̱nunquil li ca' pac'alil na'leb li quixba̱nu laj Pedro toj retal nak qui-oc ajcui' chixba̱nunquil laj Bernabé xban nak jo'can quic'ame' cui' xbe xbaneb. 14 Nak quinq'ue retal nak inc'a' yo̱queb chixba̱nunquil jo' naraj li evangelio, chiruheb chixjunileb laj pa̱banel quinye re laj Pedro: Ya̱l nak la̱at aj judío chalen chak sa' la̱ yo'lajic, abanan ac junxil xacanab xba̱nunquil li c'aynakeb chixba̱nunquil laj judío. ¿C'a'ut nak nacamineb ru li ma̱cua'eb laj judío chixba̱nunquil jo' neque'xba̱nu laj judío? chanquin re. Ca'aj cui' riq'uin xpa̱banquil li Cristo natauman li colba-ib 15 La̱o aj judío chalen chak sa' kayo'lajic ut ma̱cua'o xcomoneb li ma̱cua'eb aj judío, li neque'xye “aj ma̱c” reheb. 16 Abanan nakanau nak ma̱ ani ta̱ti̱cobresi̱k xch'o̱l chiru li Dios riq'uin xba̱nunquil li c'a'ru naxye li chak'rab. Riq'uin ban xpa̱banquil li Jesucristo. La̱o xkapa̱b li Ka̱cua' Jesucristo re ta̱ti̱cobresi̱k kach'o̱l chiru li Dios riq'uin xpa̱banquil li Cristo ut ma̱cua' riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab cocole'. Riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab, ma̱ ani ta̱ti̱cobresi̱k xch'o̱l chiru li Dios. 17 Cui yo̱co chixsic'bal xti̱cobresinquil kach'o̱l chiru li Dios sa' xc'aba' li Cristo, ut nak la̱o chic tota'li̱k chi cuan kama̱c, ¿ma a'an ta bi' naraj naxye nak a' li Cristo yo̱ chi q'uehoc ke chi ma̱cobc? Ma̱ jok'e bi'an. 18 Cui la̱in tin-oc cui'chic xpa̱banquil nak ta̱ti̱cobresi̱k inch'o̱l chiru li Dios riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab, a'an naraj naxye nak chi ya̱l la̱in aj ma̱c xban nak ac junxil xincanab xpa̱banquil li na'leb a'an. 19 Chanchan nak li najter chak'rab xq'uehoc cue chi ca̱mc xban nak a'an xc'utuc re chicuu nak la̱in aj ma̱c. Anakcuan camenakin chic chiru lix cuanquil li chak'rab re nak yo'yo̱kin rubel xcuanquil li Dios. 20 Li Jesucristo quicam chiru li cruz ut chanchan nak quinq'uehe' ajcui' la̱in cuochben. Ma̱cua' chic la̱in li yo'yo̱quin. A' chic li Cristo cuan cuiq'uin. Ut ac' chic lin yu'am xban nak xinpa̱b li Jesucristo li Ralal li Dios li quirahoc cue ut quixk'axtesi rib chi ca̱mc sa' inc'aba'. 21 Jo'can nak inc'a' nintz'ekta̱na xcuanquil li rusilal li Dios. Cui ta sa' xc'aba' li chak'rab nati̱cobresi̱c kach'o̱l, ma̱c'a' raj rajbal nak quicam li Cristo.

Gálatas 3

1 La̱ex aj Galacia, ma̱c'a' e̱na'leb. ¿Ani xbalak'in e̱re nak inc'a' chic yo̱quex xpa̱banquil li xya̱lal? Nak xkach'olob che̱ru chanru nak quiq'uehe' li Jesucristo chiru cruz, chanchan nak tz'akal yo̱quex chirilbal. 2 Ca'aj cui' a'in nacuaj xpatz'bal e̱re. ¿Ma riq'uin ta bi' xba̱nunquil li naxye sa' li chak'rab nak xec'ul li Santil Musik'ej? Ma̱ jok'e. La̱ex xec'ul li Santil Musik'ej nak xepa̱b li Cristo. 3 ¿Ma k'axal cui'chic ma̱c'a' e̱na'leb? Cui riq'uin li Santil Musik'ej xetiquib chak xpa̱banquil li Jesucristo, ¿ma nequec'oxla anakcuan nak ta̱tz'aklok ru le̱ pa̱ba̱l yal riq'uin li c'a'ak re ru nequeba̱nu e̱junes? 4 ¿Ma te̱canab chi ma̱c'a' rajbal chixjunil li quec'ul chi jo'canan? La̱in ninye nak inc'a' te̱ba̱nu chi jo'can. 5 Li Dios naxq'ue li Santil Musik'ej ut naxba̱nu li milagros e̱riq'uin. Nacuaj tinpatz' e̱re a'in: ¿ma naxba̱nu a'an xban nak nequepa̱b li chak'rab malaj ut xban nak xepa̱b li Cristo li quiyehe' resil e̱re? 6 C'oxlankex ca'ch'inak chirix laj Abraham. Jo' naxye sa' li Santil Hu, laj Abraham quixpa̱b li Dios ut xban nak quipa̱ban, li Dios quixye nak ti̱c chic lix ch'o̱l. 7 Nacuaj nak te̱nau nak li tz'akal ralal xc'ajol laj Abraham, a'aneb li neque'pa̱ban re li Dios. 8 Najter k'e cutan nak toj ma̱ji' nac'ulun resil li evangelio sa' ruchich'och', ac cuan sa' xch'o̱l li Dios nak ta̱ti̱cobresi̱k xch'o̱leb li ma̱cua'eb aj judío nak te'pa̱ba̱nk. Jo'can nak tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios re laj Abraham: Sa' a̱c'aba' la̱at osobtesinbilakeb chixjunileb li tenamit. (Gn. 12:3) 9 Jo'can nak li ani neque'pa̱ban, osobtesinbileb jo' nak qui-osobtesi̱c laj Abraham xban nak quixpa̱b li Dios. 10 Chixjunileb li neque'xsic' xti̱quilal xch'o̱l riq'uin xba̱nunquil li naxye sa' li najter chak'rab, tenebanbil li tojba ma̱c sa' xbe̱neb xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Tenebanbil li tojba ma̱c sa' xbe̱neb li ani inc'a' neque'xba̱nu chixjunil li tz'i̱banbil retalil sa' li chak'rab. (Dt. 27:26) 11 Ac ch'olch'o nak ma̱ ani ta̱ti̱cobresi̱k xch'o̱l chiru li Dios yal riq'uin xba̱nunquil li naxye sa' li najter chak'rab xban nak tz'i̱banbil sa' li Santil Hu nak ani naxpa̱b li Dios, ta̱ti̱cobresi̱k xch'o̱l chiru li Dios ut ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic. (Hab. 2:4) 12 Li chak'rab inc'a' naxye nak topa̱ba̱nk. Ca'aj cui' naxye nak tento xba̱nunquil li naxye re nak ta̱cua̱nk li kayu'am. Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li chak'rab: Li ani naxba̱nu chixjunil li naxye li chak'rab, li jun a'an ta̱cua̱nk xyu'am. (Lv. 18:5) 13 Abanan li Jesucristo coxcol chiru li tojba ma̱c li tenebanbil sa' kabe̱n xban li chak'rab. A'an quicoloc ke nak quixq'ue rib chi ca̱mc re xtojbal rix li kama̱c. Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Tz'ekta̱nanbileb chixjunileb li neque'camsi̱c chi t'uyt'u chiru li che'. (Dt. 21:23) 14 Li Jesucristo quixtoj rix li kama̱c nak quicam chiru li cruz re nak sa' xc'aba' a'an li ma̱cua'eb aj judío te'xc'ul li rosobtesinquil riq'uin li Dios jo' li quixc'ul laj Abraham ut re ajcui' nak riq'uin xpa̱banquil li Jesucristo takac'ul li Santil Musik'ej li quiyechi'i̱c ke xban li Dios. Li chak'rab ut li yechi'inbil xban li Dios 15 Ex inherma̱n, nacuaj xch'olobanquil lix ya̱lal a'in che̱ru riq'uin li c'a'ru nac'ulman sa' li kayu'am arin sa' ruchich'och'. Junak cui̱nk nak tixba̱nu xcontrato, chi acak xakxo xcuanquil, ma̱ ani chic naru nasachoc re, chi moco tixtik ru. 16 Jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu, li c'a'ru quiyechi'i̱c re laj Abraham xban li Dios, quiyechi'i̱c ajcui' reheb li ralal xc'ajol. Moco yo̱ ta chi a̱tinac chirixeb chixjunileb li ralal xc'ajol. Yo̱ ban chi a̱tinac chirix jun ajcui'. Ut li jun a'an, a'an li Cristo. 17 A'in ut tinye: Li Dios quixba̱nu jun li contrato najter riq'uin laj Abraham ut quixxakab xcuanquil sa' xc'aba' li Cristo. Li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés ca̱hib ciento riq'uin laje̱b xca'c'a̱l (430) chihab mokon inc'a' naxsach xcuanquil li contrato li ac xakabanbil xcuanquil, chi moco tixcanab ta chi ma̱c'a' rajbal li yechi'inbil re laj Abraham xban li Dios. 18 Cui ta naru xc'ulbal li colba-ib riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab, ma̱c'a' raj rajbal li quiyechi'i̱c re laj Abraham xban li Dios. Abanan li c'a'ru quixyechi'i li Dios re laj Abraham, a'an yal chi ma̱tan quixq'ue. 19 ¿C'a'ru aj e nak quiq'uehe' li chak'rab? A'an quiq'uehe' re nak tixc'ut chiruheb li tenamit nak a'aneb aj k'etol chak'rab. Ut li chak'rab a'an quicuan xcuanquil toj quic'ulun li Jesucristo li quiyo'la sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj Abraham, li yechi'inbil xban li Dios. Eb li ángel que'c'anjelac chiru li Dios nak que'xye li chak'rab re laj Moisés; ut laj Moisés, a'an li quiyehoc re chiruheb li tenamit. 20 Abanan ma̱ ani quijaloc a̱tin nak li Dios quixyechi'i li ma̱tan re laj Abraham. A' li Dios, a'an li quiba̱nun re. 21 ¿Ma a'in ta bi' naraj naxye nak li chak'rab naxsach xcuanquil li c'a'ru quixyechi'i li Dios? ¡Ma̱ jok'e! Cui ta naru ta̱cua̱nk li kayu'am chi junelic riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab, ta̱ti̱cok' aj raj cui' li kach'o̱l chiru li Dios xban li chak'rab. 22 Li Santil Hu naxye nak chixjunil li ruchich'och' cuan rubel xcuanquil li ma̱c re nak chixjunileb li te'pa̱ba̱nk re li Ka̱cua' Jesucristo te'xc'ul ajcui' li colba-ib li quiyechi'i̱c xban li Dios. 23 Nak toj ma̱ji' nac'ulun li Jesucristo sa' ruchich'och', toj cuanco rubel xcuanquil li chak'rab. Chanchan cuanco chi pre̱xil. Yo̱co chiroybeninquil nak li Dios tixtakla chak li Jesucristo li yechi'inbil xban, re nak riq'uin xpa̱banquil a'an tocolek'. 24 Jo'can nak li chak'rab, a'an nac'utuc xya̱lal chiku ut a'an nac'amoc ke riq'uin li Cristo re nak ti̱cobresinbilak kach'o̱l riq'uin xpa̱banquil li Cristo. 25 Anakcuan ut ac xcuulac xk'ehil xpa̱banquil li Jesucristo. Jo'can nak ma̱c'a' chic xcuanquil li najter chak'rab sa' kabe̱n. 26 Anakcuan la̱ex chic ralal xc'ajol li Dios che̱junilex xban nak xepa̱b li Jesucristo. 27 La̱ex xec'ul li cubi ha' ut rehex chic li Cristo. Jalbil chic le̱ yu'am ut cha̱bil chic le̱ na'leb sa' xc'aba' li Jesucristo. 28 Anakcuan ut moco jalan ta chic laj griego chiruheb laj judío, chi moco jalan ta li mo̱s chiru li patrón, chi moco jalan ta li cui̱nk, chi moco jalan ta li ixk. Junaj ban chic ku sa' xc'aba' li Jesucristo. 29 Cui la̱ex rehex chic li Cristo, la̱ex ajcui' ralal xc'ajol laj Abraham ut la̱ex te̱re̱chani ajcui' li c'a'ru quiyechi'i̱c re laj Abraham xban li Dios.

Gálatas 4

1 Li nacuaj xyebal e̱re a'an a'in: nak toj ca'ch'in, li ta̱e̱chani̱nk re li jun cablal chanchan junak mo̱s. Ma̱c'a' naru naxch'e' xban nak ma̱ji' natz'akloc xchihab usta a'an laj e̱chal re chixjunil. 2 Toj cuan rubel xcuanquil li na-iloc re ut li nataklan re toj ta̱tz'aklok ru lix chihab jo' quixye lix yucua'. 3 Jo'can ajcui' la̱o. Junxil chanchano coc'al. Cocuan rubel xcuanquil li najter na'leb nak toj ma̱ji' nakanau bar cuan li ya̱l. 4 Abanan nak quicuulac xk'ehil, li Dios quixtakla li Ralal chi yo'la̱c sa' ruchich'och' riq'uin jun li ixk. Ut quicuan ajcui' rubel xcuanquil li najter chak'rab. 5 Li Dios quixtakla li Ralal re nak a'an ta̱colok reheb li cuanqueb rubel xcuanquil li chak'rab. Quixba̱nu a'in re nak la̱o naru to-oc chok' ralal xc'ajol. 6 Re xc'utbal chiku nak la̱o chic ralal xc'ajol, li Dios quixtakla li Santil Musik'ej re nak ta̱cua̱nk kiq'uin. Ut xban nak cuan li Santil Musik'ej kiq'uin, jo'can nak naru nakaye re li Dios, “at inYucua'.” 7 Jo'can ut anakcuan ma̱cua'ex chic lok'bil mo̱s. La̱ex ban chic ralal li Dios. Ut xban nak la̱ex chic ralal li Dios, te̱re̱chani ajcui' li yechi'inbil reheb li ralal xc'ajol xban nak jo'can quiraj li Dios. Laj Pablo yo̱ chi c'oxlac chirixeb laj pa̱banel li cuanqueb Galacia 8 Nak toj ma̱ji' nequepa̱b chak li Dios, quelok'oniheb li ma̱cua'eb tz'akal dios ut quexc'anjelac chak chiruheb. 9 Anakcuan ac xexpa̱ban ut rehex chic li Dios. ¿C'a'ut nak te̱raj cui'chic suk'i̱c chi c'anjelac sa' le̱ najteril na'leb li ma̱c'a' na-oc cui'? Ut ¿c'a'ut nak te̱raj cui'chic xq'uebal e̱rib rubel xcuanquil li najter chak'rab? 10 La̱ex yo̱quex cui'chic chixba̱nunquil le̱ najteril na'leb nak nequenink'ei eb li cutan, li po ut li chihab ut li c'a'ak chic re ru chi nink'ehil. 11 Nachal inc'a'ux e̱ban. Ma̱re yal ma̱c'a' rajbal nak xinc'anjelac sa' e̱ya̱nk. 12 Ex inherma̱n, usta la̱in aj judío, xcuisi cuib rubel xcuanquil li chak'rab. Nintz'a̱ma che̱ru nak te̱ba̱nu jo' xinba̱nu la̱in. Me̱q'ue chic e̱rib rubel xcuanquil li chak'rab. La̱ex ma̱c'a' junak raylal xeba̱nu cue. 13 La̱ex nequenau nak xban nak quinyajer, quincana Galacia. Jo'can nak quiru quinye resil li evangelio e̱re xbe̱n cua. 14 La̱in ninnau nak ch'a'aj raj chok' e̱re cuilbal sa' lin yajel. Abanan inc'a' xine̱tz'ekta̱na ut inc'a' xic' quine̱ril. Xine̱ril ban jo' junak x-ángel li Dios ut xine̱c'ul jo' nak xec'ul raj li Jesucristo. 15 ¿Bar cuan lix sahil sa' le̱ ch'o̱l querec'a nak quincuan e̱riq'uin junxil? Li Dios naxnau nak cui ta quiru xba̱nunquil, querisi raj xnak' le̱ ru ut queq'ue raj cue. 16 ¿Ma xic' chic niquine̱ril anakcuan yal xban nak xinye e̱re li xya̱lal chi jo'canan? 17 Chanchan k'axal nequera eb laj balak'. Abanan ma̱cua' usilal li te'raj e̱riq'uin. E̱balak'inquil ban li te'raj. Eb a'an te'raj nak te̱risi e̱rib cuiq'uin re nak eb a'an chic li te̱ta̱ke. 18 Us cui te'raj e̱tenk'anquil cui chi anchal xch'o̱leb te'xba̱nu. Abanan tento te'xba̱nu chi junelic ut ma̱cua' ca'aj cui' nak cuanquin e̱riq'uin. 19 Ex inherma̱n, chanchanex incoc'al nak nequexcuil. C'ajo' nak nayot'e' inch'o̱l sa' e̱c'aba' la̱ex. Chanchan li raylal li naxc'ul li ixk li cua̱nc re xc'ula'al. C'ajo' naraho' inch'o̱l nak toj ma̱ji' nequek'axtesi e̱rib chi tz'akal rubel rok ruk' li Cristo. 20 Nacuaj ta ac cuanquin e̱riq'uin anakcuan re nak tinnau chanru tina̱tinak e̱riq'uin. C'ajo' inc'a'ux che̱rix xban nak inc'a' ninnau chanru cuanquex. Lix Agar ut lix Sara 21 La̱ex li toj te̱raj cua̱nc rubel xcuanquil li najter chak'rab, ¿c'a'ut nak inc'a' nequeq'ue retal li c'a'ru naxye? 22 Tz'i̱banbil retalil nak laj Abraham quicuan cuib li ralal, jun riq'uin li lok'bil mo̱s ut li jun chic riq'uin li tz'akal rixakil. (Gn. 21:2-9) 23 Ut li ralal laj Abraham li quicuan riq'uin li lok'bil mo̱s, a'an moco yechi'inbil ta xban li Dios. Quiyo'la jo' neque'yo'la chixjunileb sa' ruchich'och'. Abanan li ralal li quiyo'la riq'uin li tz'akal rixakil, a'an quiyo'la xban nak yechi'inbil reheb xban li Dios. 24 Cuan xya̱lal nak quixc'ul chi jo'ca'in laj Abraham. A'an a'in lix ya̱lal: Li cuib chi ixk, a'aneb retalil li cuib chi contrato li quixba̱nu li Dios riq'uineb laj Abraham ut laj Moisés. Lix Agar, li lok'bil mo̱s, a'an retalil li contrato quixba̱nu li Dios sa' li tzu̱l Sinaí. Ut li toj cuanqueb rubel xcuanquil li najter chak'rab chanchaneb li lok'bil mo̱s jo' li ralal xc'ajol lix Agar. 25 Lix Agar, a'an retalil li tzu̱l Sinaí li cuan Arabia. A'an ajcui' retalil li tenamit Jerusalén. Ut eb laj Jerusalén chanchaneb li lok'bil mo̱s nak cuanqueb, xban nak toj cuanqueb rubel xcuanquil li najter chak'rab. 26 Abanan lix Sara, a'an retalil li Jerusalén li cuan sa' choxa. Ut la̱o ralal xc'ajol a'an. 27 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Chisahok' taxak sa' a̱ch'o̱l, at ixk, li inc'a' nacatq'uiresin. Jap a̱cue xban xsahil a̱ch'o̱l la̱at li inc'a' a̱cuec'ahom xrahil li ala̱nc, la̱at li tz'ekta̱nanbilat xban la̱ be̱lom. Chisahok' taxak sa' a̱ch'o̱l xban nak k'axal nabal cui'chic la̱ cualal a̱c'ajol ta̱cua̱nk chiruheb li ralal xc'ajol li lok'bil mo̱s. (Is. 54:1) 28 Ex inherma̱n, la̱o jo' laj Isaac. La̱o chic ralal xc'ajol li Dios xban li c'a'ru quiyechi'i̱c re laj Abraham xban li Dios. 29 Najter li alalbej li quiyo'la riq'uin li mo̱s, a'an quirahobtesin re li alalbej li quiyo'la xban xcuanquil li Santil Musik'ej. Ut chalen anakcuan jo'can ajcui' nac'ulman. 30 Aban, ¿c'a'ru naxye sa' li Santil Hu? Naxye chi jo'ca'in: Isi li lok'bil mo̱s rochben lix yum xban nak li alalbej a'an inc'a' naru natz'ak lix jun cablal li yucua'bej. A' ban li alalbej li quiyo'la riq'uin li tz'akal ixakilbej, a'an li ta̱e̱chani̱nk re. (Gn. 21:10) 31 Jo'can ut, ex inherma̱n, la̱o ma̱cua'o ralal xc'ajol li lok'bil mo̱s. La̱o ban ralal xc'ajol li tz'akal ixakilbej.

Gálatas 5

1 Ma̱cua'o chic jo' li lok'bil mo̱s xban nak moco cuanco ta chic rubel xcuanquil li najter chak'rab. Libre ban chic cuanco xban nak li Cristo quicoloc ke chiru xcuanquil li najter chak'rab. Chexcua̱nk ut chi cau e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l ut me̱q'ue chic e̱rib rubel xcuanquil li chak'rab. 2 La̱in laj Pablo. Q'uehomak retal li yo̱quin chixyebal e̱re. Cui toj nequec'ul li circuncisión re nak ta̱ti̱cobresi̱k e̱ch'o̱l, a'an naraj naxye nak ma̱c'a' na-oc cui' che̱ru li Cristo. 3 Jun sut chic ninch'olob li xya̱lal che̱ru. Li ani naxc'ul li circuncisión re nak ta̱ti̱cobresi̱k xch'o̱l, tento nak tixba̱nu chixjunil li naxye sa' li najter chak'rab. 4 La̱ex li nequeraj xti̱cobresinquil e̱ch'o̱l chiru li Dios riq'uin xba̱nunquil li naxye sa' li chak'rab, nequerisi e̱rib riq'uin li Cristo ut nequerisi ajcui' e̱rib riq'uin li rusilal li Dios. 5 Abanan la̱o yo̱co chiroybeninquil lix ti̱cobresinquil kach'o̱l chiru li Dios riq'uin xpa̱banquil li Cristo xban nak jo'can quic'utbesi̱c chiku xban li Santil Musik'ej. 6 Cui la̱o reho chic li Jesucristo, ma̱c'a' naxye cui takac'ul li circuncisión malaj ut inc'a'. Li k'axal tento xba̱nunquil, a'an xpa̱banquil li Jesucristo. Ut cui ya̱l nak nakapa̱b li Cristo, ta̱c'utu̱nk li kapa̱ba̱l xban nak nocorahoc. 7 Us nak quetiquib chak pa̱ba̱nc junxil. ¿Ani xtacchi'in e̱re nak inc'a' chic yo̱quex chixpa̱banquil li ya̱l? 8 Li tacchi' a'an inc'a' nachal riq'uin li Dios li quisic'oc e̱ru. 9 Usta yal ca'ch'in li levadura li nach'amobresin naq'ueman, a'an naxch'amobresi chixjunil li k'em. 10 La̱in cau inch'o̱l sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo nak la̱ex moco jalan ta le̱ c'a'ux chiru lin c'a'ux la̱in. Li ani yo̱ chi po'oc ru le̱ pa̱ba̱l tixc'ul xtojbal xma̱c a' yal ani. 11 Cui ta toj yo̱quin chixjulticanquil nak tento xc'ulbal li circuncisión inc'a' raj chic tine'xrahobtesi. Cui ta toj yo̱quin chixba̱nunquil a'an, yo̱quin raj risinquil xcuanquil xcamic li Cristo chiru li cruz ut inc'a' raj chic te'josk'ok sa' inbe̱n. 12 Li ani yo̱queb chi po'oc ru le̱ pa̱ba̱l ut yo̱queb chixyebal nak tento xc'ulbal li circuncisión, us raj cui te'xc'ul eb a'an ut te'xset raj ribeb chi junaj cua re nak te'xcanab ch'i'ch'i'i̱nc sa' e̱ya̱nk. 13 Ex inherma̱n, la̱ex sic'bil e̱ru re nak libre chic cua̱nkex. Abanan moco xban ta nak libre chic cuanquex nak tex-oc chixba̱nunquil li naxrahi ru le̱ ch'o̱l. Chera ban e̱rib ut chetenk'a e̱rib chi ribil e̱rib. 14 Chixjunil li chak'rab natauman ru riq'uin xba̱nunquil li jun a'in: Chara la̱ cuas a̱cui̱tz'in jo' nak nacara a̱cuib la̱at. (Lv. 19:18) 15 Ut cui yo̱quex chixjosk'inquil e̱rib ut yo̱quex chixrahobtesinquil e̱rib, chexc'oxlak ca'ch'inak. Ma̱re anchal te̱po' ru le̱ pa̱ba̱l chi ribil e̱rib. Chikacanabak kib rubel xcuanquil li Santil Musik'ej 16 Li nacuaj xyebal e̱re, a'an a'in: Checanabak e̱rib rubel xcuanquil li Santil Musik'ej re nak a'an ta̱beresi̱nk e̱re. Cui te̱ba̱nu a'an, inc'a' chic te̱ba̱nu li inc'a' us li nequerahi ru xba̱nunquil. 17 Li c'a'ru inc'a' us li nakarahi ru xba̱nunquil kajunes, a'an xic' na-ile' xban li Santil Musik'ej. Ut li c'a'ru us li naxrahi chok' ke li Santil Musik'ej, a'an inc'a' naxc'am rib riq'uin li nakaj xba̱nunquil kajunes. Xic' neque'ril rib chi ribil rib ut xban a'an inc'a' nakaba̱nu li us li nakaj raj xba̱nunquil. 18 Ut cui la̱ex beresinbilex xban li Santil Musik'ej, moco cuanquex ta chic rubel xcuanquil li najter chak'rab. 19 Cutan saken c'a'ru li inc'a' us li naka-rahi ru xba̱nunquil kajunes. A'an eb a'in: muxuc caxa̱r, co'be̱tac yumbe̱tac, ut li xuta̱nalil na'leb, 20 lok'oni̱nc yi̱banbil dios, tu̱lac, xi̱q'uil u̱chi̱nc, pletic, cakali̱nc, josk'i̱nc, yo'oba̱nc ra xi̱c', cuech'ij ib, po'oc ru pa̱ba̱l, 21 socue̱nc, camsi̱nc ras ri̱tz'in, cala̱c, num cua'ac num uc'ac, ut c'a'ak chic re ru jo' eb a'in. Yo̱quin cui'chic xyebal e̱re a'in, usta ac inyehom ajcui' e̱re, nak li neque'ba̱nun re li c'a'ak re ru a'in inc'a' te're̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios. 22 Abanan li c'a'ru naxq'ue li Santil Musik'ej sa' li kayu'am, a'an li rahoc, sahil ch'o̱lejil, tuktu̱quil usilal, cuyuc, cha̱bilal, usilal, ti̱quil ch'o̱lej, 23 tu̱lanil ut cuyuc ib. Ma̱c'a' junak chak'rab naxye nak inc'a' us xba̱nunquil a'in. 24 Li ani re chic li Jesucristo, chanchan nak quiq'uehe' chiru cruz lix najter na'leb xban nak ac xcanab xba̱nunquil chi junaj cua li najter na'leb li quixrahi ru xba̱nunquil junxil. 25 Cui ac' chic li kayu'am q'uebil ke xban li Santil Musik'ej, chikacanabak kib rubel xcuanquil re nak a'an chic ta̱beresi̱nk ke. 26 Mikaba̱nu kib nak k'axal nim kacuanquil ut inc'a' chic chikajosk'i kib ut inc'a' chic chikacakali kib.

Gálatas 6

1 Ex inherma̱n, ma̱re cuan junak e̱rech aj pa̱banelil ta̱oc cui'chic chi ma̱cobc. La̱ex li cuanquex chic rubel xcuanquil li Santil Musik'ej te̱tenk'a sa' tu̱lanil re nak ta̱cacuu̱k xch'o̱l sa' xpa̱ba̱l. Ut cheq'uehak retal chi us le̱ yu'am re nak la̱ex inc'a' tex-a̱le̱k. 2 Chetenk'ahak e̱rib chi ribil e̱rib chixnumsinquil li ch'a'ajquilal nachal sa' e̱be̱n. Chi jo'can yo̱kex chixba̱nunquil li c'a'ru taklanbilex cui' xban li Jesucristo. 3 Li ani naxc'oxla nak nim xcuanquil xjunes rib, li jun a'an yo̱ chixbalak'inquil rib xjunes. 4 Li junju̱nk chixq'uehak retal li c'a'ru naxba̱nu. Cui us li naxba̱nu, chisahok' xch'o̱l riq'uin li c'a'ru naxba̱nu ut inc'a' ta̱c'oxlak chirix li naxba̱nu li jun chic. 5 Tenebanbil sa' xbe̱n li junju̱nk rilbal chanru lix yu'am. 6 Li ani yo̱ chixtzolbal li ra̱tin li Dios, tento ajcui' nak tixtenk'a li ani yo̱ chi tzoloc re. 7 Me̱balak'i e̱rib. Li Dios inc'a' naru xbalak'inquil. Li c'a'ru narau li junju̱nk, a'an ajcui' li tixk'ol. 8 Jo'can ajcui' sa' li kayu'am. Li ani naxba̱nu li inc'a' us li naxrahi ru xba̱nunquil xjunes rib, li jun a'an ta̱sachk. Abanan li ani naxba̱nu li c'a'ru naraj li Santil Musik'ej, li jun a'an ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic. 9 Jo'can nak mextitz' chixba̱nunquil li us. Cui inc'a' nach'inan kach'o̱l nak ta̱cuulak xk'ehil la̱o take̱chani li kak'ajca̱munquil. 10 Jo'can ut chikaba̱nuhak usilal reheb chixjunileb li kas ki̱tz'in nak toj naru xba̱nunquil, ut k'axal cui'chic takaba̱nu reheb li kech aj pa̱banelil. Laj Pablo naxq'ue xcuanquil xcamic li Cristo chiru li cruz 11 Anakcuan riq'uin cuuk' yo̱quin chi tz'i̱bac e̱riq'uin. Ilomak xni̱nkal li letra li yo̱quin chixtz'i̱banquil re nak te̱nau nak la̱in xintz'i̱ban re. 12 Eb li neque'raj xminbal e̱ru xc'ulbal li circuncisión yo̱queb chixba̱nunquil a'an re xnimobresinquil ribeb. Yo̱queb chixba̱nunquil a'an xban nak inc'a' neque'raj te'rahobtesi̱k sa' xc'aba' xcamic li Jesucristo chiru li cruz. 13 Ma̱ jun reheb li neque'c'uluc re li circuncisión neque'xba̱nu ta chi tz'akal li naxye sa' li najter chak'rab. Abanan eb a'an te'raj nak la̱ex te̱c'ul li circuncisión ut neque'xmin e̱ru chixc'ulbal. Cui te̱ba̱nu li c'a'ru neque'xye, te'xnimobresi ribeb xban nak te'xc'oxla nak cuan xcuanquileb sa' e̱be̱n. 14 A'ut la̱in ma̱ jok'e tinnimobresi cuib injunes. Li c'a'ru ninnimobresi xcuanquil la̱in, a'an lix camic li Ka̱cua' Jesucristo chiru li cruz. Sa' xc'aba' lix camic li Cristo, camenak chic lix na'leb li ruchich'och' chicuu, ut chanchan nak camenakin la̱in chiru li ruchich'och'. 15 Usta takac'ul li circuncisión, usta inc'a', ma̱c'a' chic na-oc cui' chiku xban nak reho chic li Jesucristo. Li k'axal lok' a'an li ac' yu'am li naxq'ue ke li Dios. 16 A' taxak li tuktu̱quilal ut li uxta̱na̱nc u chicua̱nk e̱riq'uin la̱ex li nequexpa̱ban re li xya̱lal li yo̱quin chixyebal. La̱ex li tz'akal ralal xc'ajol li Dios. 17 Ut chirix chixjunil a'in ma̱ ani ta chic chich'i'ch'i'i̱nk cue xban nak cuan retalil chicuix li rahobtesi̱c li quinc'ul sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesús. 18 Ex inherma̱n, a' taxak li rusilal li Ka̱cua' Jesucristo chicua̱nk e̱riq'uin che̱junilex. Jo'can taxak.

Efesios 1

1 La̱in laj Pablo. La̱in x-apóstol li Jesucristo xban nak jo'can quiraj li Dios. Yo̱quin chixtz'i̱banquil li hu a'in e̱riq'uin la̱ex laj pa̱banel li cuanquex Efeso. Yo̱quin chi tz'i̱bac e̱riq'uin che̱junilex la̱ex li nequeq'ue e̱ch'o̱l chixpa̱banquil li Jesucristo. 2 Chicua̱nk taxak e̱riq'uin li ruxta̱n ut li tuktu̱quil usilal li naxq'ue li Dios li kaYucua' ut li naxq'ue li Ka̱cua' Jesucristo. Li Cristo na-osobtesin ke 3 Lok'oninbil taxak li Dios lix Yucua' li Ka̱cua' Jesucristo. Xban nak junajo chic riq'uin li Cristo, li Dios naxq'ue chak ke chixjunil li kosobtesinquil li nachal chak sa' choxa. 4 Nak toj ma̱ji' naxyi̱b chak li ruchich'och' li Dios, ac sic'bil chak ku xban sa' xc'aba' li Jesucristo, re nak ti̱cak li kayu'am ut ma̱c'a'ak chic kama̱c. 5 Xban nak nocoxra, jo'can nak quixsic' chak ku re nak la̱ako chic li ralal xc'ajol sa' xc'aba' li Jesucristo. Quixba̱nu chi jo'can xban nak jo'can quiraj. 6 Jo'can nak chikalok'onihak ru li Dios xban nak yal chi ma̱tan quiruxta̱na ku nak quixtakla chak li Ralal li k'axal raro xban. 7 K'axal numtajenak li rusilal li Dios li quixq'ue ke xban nak riq'uin xcamic li Jesucristo, cuan kacolbal ut cuybil sachbil chic li kama̱c. 8 Li rusilal quixq'ue ke chi numtajenak xq'uial ut quixq'ue kana'leb re nak takatau ru li xya̱lal. 9 Ut quixc'utbesi chiku li na'leb li mukmu nak quicuan chak junxil, a' li qui-ala sa' xch'o̱l xba̱nunquil nak quixtakla chak li Jesucristo. 10 Ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱tz'aklok ru chixjunil jo' naraj li Dios. Tixjunaji chixjunil li c'a'ru cuan jo' sa' choxa jo' sa' ruchich'och'. Ut a' chic li Cristo ta̱jolomi̱nk re chixjunil. 11 La̱o aj judío sic'bil ku xban li Dios chok' ralal xc'ajol sa' xc'aba' li Cristo. A'in qui-uxman xban nak jo'can quiraj li Dios ut xban nak a'an yal re sa' xbe̱n chixjunil. 12 Quixba̱nu chi jo'can re nak lok'oninbilak ru kaban la̱o li co-oybenin re li Cristo nak toj ma̱ji' nac'ulun sa' ruchich'och'. 13 Ut jo'can ajcui' la̱ex li ma̱cua'ex aj judío. Nak xerabi li xya̱lal li colba-ib, la̱ex xepa̱b li Cristo ut xec'ul li Santil Musik'ej, li quiyechi'i̱c e̱re chok' retalil nak la̱ex chic li ralal xc'ajol. 14 Li Santil Musik'ej quiq'uehe' ke chok' retalil nak takac'ul chixjunil li yechi'inbil ke xban li Dios ut ta̱tz'aklok ru li kacolbal. Jo'can nak lok'oninbilak ru riq'uin lix nimal xcuanquilal. Laj Pablo natijoc chirixeb laj pa̱banel 15 La̱in xcuabi resil nak chi anchal e̱ch'o̱l nequepa̱b li Ka̱cua' Jesucristo ut xcuabi resil nak nequera le̱ rech aj pa̱banelil. 16 Jo'can nak junelic ninbantioxin chiru li Dios ut yo̱quin chi tijoc che̱rix. 17 Nintijoc chiru li nimajcual Dios, lix yucua' li Ka̱cua' Jesucristo, ut nintz'a̱ma chiru nak tixq'ue e̱na'leb re nak te̱tau ru chi tz'akal lix na'leb li Dios ut re nak te̱tau ru li xya̱lal chi us. 18 Nintz'a̱ma chiru li Dios nak tixq'ue e̱na'leb re nak te̱tau ru c'a'ru le̱ lok'laj ma̱tan li yo̱quex chiroybeninquil xban nak sic'bil e̱ru xban li Dios. Te̱c'ul le̱ ma̱tan e̱rochbeneb chixjunileb laj pa̱banel. 19 Ut nintz'a̱ma ajcui' chiru li Dios nak tixq'ue e̱na'leb re nak te̱nau nak k'axal nim lix cuanquil sa' kabe̱n la̱o li nocopa̱ban re. 20 Ut a'an ajcui' lix nimal xcuanquil li quicuaclesin re li Cristo chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak ut quixc'ojob sa' xnim uk' li Dios aran sa' li santil choxa ut quixq'ue xcuanquil. 21 K'axal nim xcuanquil li Cristo sa' xbe̱neb chixjunileb li ángel ut li ma̱us aj musik'ej ut sa' xbe̱neb li cuanqueb xcuanquil chi takla̱nc sa' choxa jo' sa' ruchich'och'. K'axal nim sa' xbe̱n chixjunil li c'a'ak re ru li cuanqueb xcuanquil anakcuan ut chi junelic k'e cutan. 22 Li Dios quixq'ue chixjunil rubel xcuanquil li Cristo ut quixq'ue li Cristo chi jolomi̱nc reheb laj pa̱banel ut a'an chic yal re sa' xbe̱neb. 23 Li Cristo a'an li najolomin ke la̱o aj pa̱banel. Ut la̱o chanchano li rok ruk' nak cuanco. Junak li tz'ejcualej moco tz'akal ta re ru cui ma̱c'a' lix jolom. Jo'can ajcui' junak li jolomej, cui ma̱c'a' li rok ruk' inc'a' tz'akal re ru. Jo'can nak tento nak li Cristo ta̱jolomi̱nk ke la̱o aj pa̱banel ut la̱o cua̱nko jo' li rok ruk' li Cristo.

Efesios 2

1 Junxil la̱ex li ma̱cua'ex aj judío chanchan camenakex xban li ma̱usilal ut li ma̱c li xeba̱nu chak. 2 Xeba̱nu chak li ma̱usilal sa' ruchich'och' ut xeq'ue e̱rib chi takla̱c xban laj tza li nataklan sa' xbe̱neb li ma̱us aj musik'ej. A'an li nataklan sa' xbe̱neb li neque'k'etoc ra̱tin li Dios. 3 Jo'can ajcui' la̱o aj judío. Junxil xkaba̱nu chak li ma̱usilal li naxrahi ru li kach'o̱l xba̱nunquil. Xkaba̱nu li inc'a' us li xkaj xba̱nunquil kajunes. Jo'can nak tento raj takac'ul xtojbal li kama̱c jo' eb chixjunileb li inc'a' neque'raj pa̱ba̱nc. 4 Abanan k'axal nim li ruxta̱n li Dios sa' kabe̱n xban nak k'axal nocoxra. 5 Nak toj camenako chak sa' li kama̱c, riq'uin lix cuaclijic cui'chic chi yo'yo li Cristo, li Dios quixq'ue ke jun ac' yu'am. Yal xban rusilal li Dios nak colbilo. 6 Li Dios corisi chak sa' li najter yu'am nak quixcuaclesi chi yo'yo li Jesucristo ut coxq'ue chi tz'ako̱nc sa' lix nimal xlok'al sa' li santil choxa xban nak reho chic li Cristo. 7 Chixjunil li usilal a'in quilajxba̱nu ke sa' xc'aba' li Jesucristo re nak ta̱c'utu̱nk chi junelic k'e cutan nak k'axal nim li ruxta̱n. 8 Ya̱l nak xepa̱b li Jesucristo ut colbilex chic. Abanan yal xban rusilal li Dios nak colbilex. Ma̱cua' xban e̱yehom e̱ba̱nuhom. Yal e̱ma̱tan ban xban li Dios. 9 Ma̱ ani chixnimobresi rib xban nak ma̱cua' xban e̱yehom e̱ba̱nuhom nak colbilex. 10 Li Dios coxyo'obtesi ut quixq'ue ke li ac' yu'am sa' xc'aba' li Jesucristo re nak cha̱bilak li kayu'am xban nak ac jo'can c'u̱banbil chak xban li Dios junxil re nak cha̱bilak li kayehom kaba̱nuhom. Junaj chic ku la̱o sa' xc'aba' li Cristo 11 Chijulticok' e̱re chanru nak quexcuan chak junxil. La̱ex li ma̱cua'ex aj judío tz'ekta̱nanbilex xbaneb laj judío li que'xc'ul li circuncisión, ut eb a'an que'xye nak inc'a' tz'akal e̱re e̱ru xban nak inc'a' quec'ul li circuncisión. 12 Junxil moco cuan ta li Cristo e̱riq'uin ut ma̱cua'ex xcomoneb laj Israel. Inc'a' querabi resil li contrato li quiyehoc resil lix c'ulunic laj Colonel. Cuanquex arin sa' ruchich'och' chi ma̱c'a' c'a'ru yo̱quex chiroybeninquil ut chi ma̱c'a' li Dios e̱riq'uin. 13 Junxil li Dios ma̱c'a' e̱riq'uin. Abanan anakcuan rehex chic xban nak li Cristo quicam chiru li cruz sa' e̱c'aba'. 14 Li Cristo, a'an li naq'uehoc ke li tuktu̱quil usilal. Xban li Cristo junaj chic ku la̱o aj judío e̱riq'uin la̱ex li ma̱cua'ex aj judío. Xban nak quixmayeja rib sa' kac'aba', li Cristo quirisi li kajosk'il li naramoc re chiku li cua̱nc sa' xya̱lal chi kibil kib. 15 Xban nak quixk'axtesi rib chi ca̱mc, li Cristo quirisi xcuanquil li najter chak'rab. Quixba̱nu a'an re nak tixjunajiheb ru laj judío riq'uin li ma̱cua'eb aj judío ut junajakeb chic riq'uin li Cristo ut cua̱nkeb chic sa' xya̱lal chi ribileb rib. 16 Riq'uin lix camic chiru li cruz li Cristo quirisi lix josk'inquil kib chi kibil kib ut coxc'am cui'chic sa' usilal riq'uin li Dios ut junaj chic ku. 17 Nak quic'ulun li Cristo sa' ruchich'och' quixch'olob xya̱lal li colba-ib li naq'uehoc tuktu̱quil usilal. Quixch'olob xya̱lal chiku la̱o aj judío li ac nakanau xya̱lal. Ut quixch'olob ajcui' xya̱lal che̱ru la̱ex li ma̱cua'ex aj judío li toj ma̱ji' nequenau xya̱lal. 18 Anakcuan chikajunilo, usta la̱o aj judío usta ma̱cua'o aj judío, naru nococuan chi sum a̱tin riq'uin li Yucua'bej Dios sa' xc'aba' li Cristo. Ut li junaj chi Santil Musik'ej natenk'an ke. 19 Ut moco jalanex ta chic anakcuan riq'uineb laj judío. La̱ex ban chic xcomoneb. Junaj chic e̱ru riq'uineb. La̱ex chic ralal xc'ajol li Dios. 20 La̱o aj pa̱banel chanchano li rochoch li Dios. Chanchano li pec li na-oc sa' xbe̱n li cimiento. Ut li cimiento, a'aneb li apóstol ut li profeta. Abanan li tz'akal xakxo cui' li cab, a'an li Jesucristo. 21 La̱o aj pa̱banel chanchano li rochoch li Dios. Junajo chic sa' xc'aba' li Jesucristo li tz'akal xakxo sa' kabe̱n re nak tz'akalak ke ku ut k'axtesinbilo chiru li Dios. 22 Jo'can ajcui' la̱ex. Xban nak rehex chic li Cristo, junajex chic riq'uineb laj pa̱banel. Ut la̱ex ajcui' li rochoch li Dios xban nak li Santil Musik'ej cuan e̱riq'uin.

Efesios 3

1 La̱in laj Pablo. Cuanquin chi pre̱xil xban nak ninc'anjelac chiru li Cristo, ut xban nak ninye resil li colba-ib e̱re la̱ex li ma̱cua'ex aj judío. 2 Ac xerabi ta na resil nak tenebanbil sa' inbe̱n xban li Dios xyebal e̱re nak li ruxta̱n li Dios e̱re ajcui' la̱ex li ma̱cua'ex aj judío. 3 Li Dios, a'an quic'utuc re chicuu li na'leb a'an, li mukmu nak quicuan chak junxil. Ac xintz'i̱ba ca'ch'in resil e̱re chirix li na'leb a'in. 4 Nak te̱ril xsa' li hu li xintz'i̱ba e̱riq'uin, te̱nau nak ninnau chi tz'akal li xya̱lal chirix li Cristo, li mukmu nak quicuan. 5 Junxil ma̱ ani nata'oc ru lix ya̱lal li mukmu nak quicuan chak. Abanan anakcuan li Santil Musik'ej quixc'ut li xya̱lal chiruheb li profeta ut chiku ajcui' la̱o lix apóstol. 6 Li xya̱lal li na'leb li mukmu nak quicuan chak junxil, a'an a'in: nak la̱ex li ma̱cua'ex aj judío, textz'ako̱nk li colba-ib li naxq'ue li Dios kochben la̱o aj judío. La̱ex ralal xc'ajolex ajcui' li Dios ut textz'ako̱nk ajcui' riq'uin li yechi'inbil ke xban li Dios xban nak colbilex chic sa' xc'aba' li Cristo. 7 Yal rusilal li Dios nak quixq'ue sa' inbe̱n xyebal resil li colba-ib ut quixq'ue incuanquil re tinba̱nu lix c'anjel. 8 La̱in li k'axal cubenak incuanquil sa' xya̱nkeb chixjunileb li ralal xc'ajol li Dios. Abanan yal xban lix nimal ruxta̱n li Dios quixq'ue cue li c'anjel a'in re xch'olobanquil che̱ru lix ya̱lal chirix lix nimal ruxta̱n li Cristo ut li lok'laj colba-ib sa' xc'aba' a'an. 9 Jo'can nak tento tinch'olob yalak bar li xya̱lal li na'leb li mukmu nak quicuan chak junxil. Chalen chak sa' xticlajic chixjunil li na'leb a'in mukmu chak xban li Dios li quiyi̱ban re chixjunil. 10 Li Dios quixba̱nu chi jo'ca'in re xc'utbal chiruheb li cuanqueb xcuanquil sa' choxa nak numtajenak xna'leb li Dios. Te'xnau nak numtajenak xna'leb nak te'xq'ue retal nak quixjunaji ruheb laj judío riq'uineb li ma̱cua'eb aj judío chok' ralal xc'ajol. 11 Ac c'u̱banbil chak junxil chi jo'ca'in xban li Dios nak li Ka̱cua' Jesucristo tixjunajiheb ru li ralal xc'ajol. 12 Xban nak ac xkapa̱b li Cristo, junajo chic riq'uin. Jo'can nak nakanau chi tz'akal nak naru chic tocua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Dios. 13 Jo'can nak nintz'a̱ma che̱ru nak inc'a' ta̱ch'ina̱nk e̱ch'o̱l xban nak yo̱quin chixc'ulbal li raylal xban xyebal e̱re xya̱lal li colba-ib. Chisahok' ban e̱ch'o̱l xban nak re e̱tenk'anquil xinc'ul li raylal. C'ajo' nocoxra li Cristo 14 Nak ninc'oxlac chirix lix na'leb li Dios riq'uin chixjunil li quixba̱nu, nincuik'ib cuib ut ninbantioxin chiru li Acuabej Dios. 15 Li Acuabej Dios a'an xyucua'eb chixjunil li cuanqueb sa' choxa, jo' ajcui' sa' ruchich'och'. 16 K'axal nim li rusilal li Dios. Jo'can nak nintz'a̱ma chiru nak li Santil Musik'ej chiq'uehok e̱cuanquilal ut xcacuilal e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. 17 Ut nintz'a̱ma ajcui' chiru nak chicua̱nk le̱ pa̱ba̱l re nak cua̱nk li Cristo e̱riq'uin chi tz'akal. Te̱tau taxak xcacuil le̱ ch'o̱l riq'uin xra̱bal li Dios jo' eb ajcui' le̱ ras e̱ri̱tz'in. 18 Nintz'a̱ma chiru li Dios nak chetauhak taxak ru, jo' ajcui' chixjunileb laj pa̱banel, nak k'axal nim li kara̱bal xban li Cristo. Numtajenak lix rahom li Cristo. Ma̱c'a' xbisbal ut ma̱ ani ta̱ta'ok ru lix lok'al lix rahom li Cristo. 19 Ma̱ jok'e ta̱ru̱k takatau ru chi tz'akal lix rahom xban nak ma̱c'a' roso'jic ut k'axal lok'. Nintz'a̱ma chiru li Dios nak tixc'ut che̱ru nak c'ajo' nequexra li Cristo, ut chinujak taxak le̱ ch'o̱l riq'uin xnimajcual xcuanquil. 20 Lok'oninbil taxak li Dios li k'axal nim xcuanquil chixba̱nunquil nabal chiru li nakatz'a̱ma. Riq'uin xnimal xcuanquil nac'anjelac sa' li ka̱m ut k'axal nim xcuanquil chixba̱nunquil nabal chiru li nakoybeni. 21 Lok'oninbil taxak li Dios anakcuan ut chi junelic k'e cutan kaban la̱o aj pa̱banel xban nak junajo chic riq'uin li Cristo. Jo'can taxak.

Efesios 4

1 La̱in cuanquin chi pre̱xil xban xyebal resil li Ka̱cua' Jesucristo. La̱in xintijoc che̱rix ut anakcuan nintz'a̱ma che̱ru nak cha̱bilak le̱ yu'am jo' xc'ulubeb li ralal xc'ajol li Dios. 2 Checubsihak e̱rib ut chexcua̱nk sa' tu̱lanil ut cha̱bilakex. Checuyak e̱rib chi ribil e̱rib ut cherahak e̱rib chiribil e̱rib. 3 Junajak chic e̱ru xban li Santil Musik'ej. Jo'can nak q'uehomak e̱ch'o̱l chi cua̱nc sa' usilal chi ribil e̱rib re nak chexcua̱nk chi junaj e̱ru. 4 La̱o li ralal xc'ajol li Dios chanchan nak jun chi tz'ejcualej nak cuanco ut jun ajcui' li Santil Musik'ej naberesin ke. Jun ajcui' li kama̱tan li nakayo'oni sa' comonil, la̱o li sic'bil ku. 5 Jun ajcui' li Ka̱cua' cuan ut jun ajcui' li kapa̱ba̱l cuan ut jun ajcui' li cubi ha' nakac'ul sa' xc'aba' li Cristo. 6 Jun ajcui' li Dios cuan ut a'an li kaYucua' chikajunilo. A'an li cuan sa' kabe̱n chikajunilo. A'an li nac'anjelac sa' li ka̱m chikajunilo ut a'an ajcui' li cuan kiq'uin chikajunilo. 7 Abanan jalan jala̱nk li kalok'laj ma̱tan li naq'uehe' ke chikaju̱nkal xban li Cristo, a' yal chanru naraj a'an. 8 A'in qui-uxman jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu, li naxye chi jo'ca'in: Nak quitake' sa' choxa li Ka̱cua', quixc'utbesi nak a'an k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱n laj tza jo' ajcui' sa' xbe̱neb li neque'c'anjelac chiru. Ut li Ka̱cua' quixq'ue xma̱taneb li ralal xc'ajol. (Sal. 68:18) 9 ¿C'a'ru xya̱lal nak naxye nak li Ka̱cua' quitake' sa' choxa? Naraj naxye nak xbe̱n cua quicube tak'a sa' li ruchich'och'. 10 Quicube sa' ruchich'och' ut quitake' ajcui' toj sa' li Santil Choxa re nak ta̱cua̱nk xcuanquil sa' xbe̱n chixjunil sa' choxa jo' ajcui' sa' ruchich'och'. 11 ¿C'a'ru xya̱lal nak tz'i̱banbil nak quixq'ue xma̱taneb li ralal xc'ajol li Dios? Naraj naxye nak cuan li quiq'uehe' xma̱taneb chi c'anjelac jo' apóstol. Cuan li quiq'uehe' xma̱taneb chi c'anjelac jo' profeta. Cuan li quiq'uehe' xma̱taneb chixyebal resil li colba-ib. Cuan li quiq'uehe' xma̱taneb chi c'amoc be chiruheb laj pa̱banel ut cuan ajcui' li quiq'uehe' xma̱taneb chixc'utbal lix ya̱lal chiruheb laj pa̱banel. 12 Quiq'uehe' xma̱taneb re nak tz'akalakeb ru sa' xpa̱ba̱leb ut re nak te'c'anjelak chiru li Dios ut re nak te'xtenk'aheb laj pa̱banel chi q'ui̱c sa' xpa̱ba̱leb. 13 Q'uebil ke li kama̱tan re nak takatenk'aheb laj pa̱banel chi cacuu̱c sa' lix pa̱ba̱leb toj ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱tz'aklok ke ku riq'uin lix cuanquil li Cristo ut junajak chic ku xban nak nakapa̱b li Ralal li Dios. Tz'akalak ke ku jo' li Cristo tz'akal re ru. 14 Moco jo'cakex ta chic li coc'al. Li coc'al neque'xpa̱b li c'a'ak re ru neque'yehe' re. La̱ex ma̱cua'ex chic coc'al. Jo'can nak me̱q'ue e̱rib chi balak'i̱c xbaneb li neque'balak'in riq'uin jalanil tijleb. 15 Ut chixjunil li nakaba̱nu, chikaba̱nu xban nak nocorahoc. Ut junajak chic ku riq'uin li Cristo. 16 Li Cristo, a'an najolomin ke la̱o aj pa̱banel ut la̱o jo' li rok ruk'. Li Cristo, a'an nac'amoc be chiku ut junajo chic. Chikajunilo chikatenk'a kib chi kibil kib re nak toq'ui̱k sa' li kapa̱ba̱l xban nak nakara kib chi kibil kib. 17 A'an a'in li tento tinye e̱re. Sa' xc'aba' li Ka̱cua' ninye e̱re nak me̱ba̱nu chic jo' neque'xba̱nu li inc'a' neque'pa̱ban. Eb a'an neque'xq'ue xch'o̱l chirix li ma̱c'a' na-oc cui'. 18 Inc'a' neque'xtau xya̱lal. Ma̱c'a' riq'uineb li junelic yu'am li naxq'ue li Dios xban nak inc'a' neque'raj xnaubal li xya̱lal ut k'axal cauheb xch'o̱l. 19 Inc'a' neque'xnau xuta̱nac ut neque'xq'ue rib chixba̱nunquil li ma̱usilal. Neque'xba̱nu chixjunil li jo' ma̱jo'il aj na'leb. 20 Abanan la̱ex aj pa̱banel ma̱cua' li na'leb a'an li xetzol riq'uin li Cristo. 21 La̱ex xerabi li quixye li Cristo ut xetzol li xya̱lal li quixc'ut che̱ru. 22 Jo'can nak chetz'ekta̱na chi junaj cua le̱ najter na'leb. Me̱q'ue chic e̱rib chi balak'i̱c xban li ma̱usilal li quixrahi ru le̱ ch'o̱l junxil. 23 Ut ac'obresinbilak taxak le̱ ra̱m ut le̱ c'a'ux. 24 Ac'obresinbilak le̱ yu'am ut chexcua̱nk taxak jo' naraj li Dios. Santakex ut cha̱bilakex xban nak nequenau chic li xya̱lal. 25 Inc'a' chic chextic'ti'ik. Sa' xya̱lal ban tex-a̱tinak chi ribil e̱rib xban nak junaj chic ku ut kacha'al chic kib chi kibil kib. 26 Cuan nak nequexjosk'o'. Abanan me̱numsi li cutan chi toj cuan le̱ josk'il sa' le̱ ch'o̱l re nak inc'a' texma̱cobk xban. 27 Moco yal xban ta le̱ josk'il nak te̱q'ue e̱rib chi a̱le̱c xban laj tza. 28 Li ani na-elk'ac inc'a' chic chi elk'ac. Chi c'anjelac ban sa' xya̱lal re nak cua̱nk li c'a'ru tixsi reheb li ma̱c'a' cuanqueb re. 29 Mex-a̱tinac yibru aj a̱tin. Riq'uin ban cha̱bil a̱tin tex-a̱tinak re nak te'xq'ue retal li ani yo̱quex cui' chi a̱tinac ut te̱tenk'aheb. 30 Me̱ba̱nu chic li inc'a' us re nak inc'a' ta̱rahok' xch'o̱l li Santil Musik'ej e̱ban. Li Dios quixq'ue e̱re li Santil Musik'ej chok' e̱retalil nak rehex chic a'an toj sa' li cutan nak tixtz'akobresi le̱ colbal. 31 Isihomak sa' le̱ ch'o̱l chi junaj cua li c'ahi̱nc, li josk'il, ut li po'oc ib. Jo'can ajcui' li choki̱nc ib ut li majecua̱nc. Checanabak chi junaj cua chixjunil li ma̱usilal. 32 Cha̱bilakex che̱ribil e̱rib. Cheruxta̱na e̱ru chi ribil e̱rib. Ut checuyak e̱ma̱c chi ribil e̱rib jo' nak li Dios quixcuy e̱ma̱c sa' xc'aba' li Cristo.

Efesios 5

1 La̱ex chic li ralal xc'ajol li Dios ut raro̱quex xban. Jo'can nak chetzolak e̱rib riq'uin li Dios re nak te̱ba̱nu jo' naraj a'an. 2 Cherahak e̱rib chi ribil e̱rib jo' nak coxra la̱o li Cristo ut quixmayeja rib chiru li cruz re kacolbal. Ut li Dios quisaho' xch'o̱l riq'uin xban nak chanchan li sununquil ban chiru. 3 La̱ex chic li ralal xc'ajol li Dios. Jo'can nak inc'a' chic chi cua̱nk li co'be̱tac yumbe̱tac sa' e̱ya̱nk chi moco tex-a̱tinak chirix. Inc'a' ta̱cua̱nk li ma̱usilal sa' e̱ya̱nk. Ut inc'a' te̱rahi ru li jalan aj e. Moco xc'ulub ta chic laj pa̱banel xba̱nunquil a'an. 4 Inc'a' ta̱yema̱nk sa' e̱ya̱nk li yibru aj a̱tin chi moco li to̱ntil a̱tin chi moco cheye li ma̱yehec' naraj xban nak inc'a' us. Chexbantioxi̱nk ban chiru li Dios. 5 Te̱nau chi tz'akal nak li neque'xba̱nu ma̱usilal inc'a' te'tz'ako̱nk sa' lix nimajcual xcuanquilal li Cristo ut li Dios. Chi moco eb laj co'be̱t ut eb laj yumbe̱t chi moco li neque'xrahi li jalan aj e xban nak li ma̱c a'an juntak'e̱t riq'uin xlok'oninquil li jalanil dios. 6 Me̱q'ue e̱rib chi balak'i̱c xbaneb li neque'a̱tinac ut neque'xye nak moco nimla ma̱c ta xba̱nunquil li c'a'ak re ru a'in, xban nak nachal xjosk'il li Dios sa' xbe̱neb li neque'k'etoc re li ra̱tin. 7 Me̱junaji e̱rib riq'uineb a'an xban nak inc'a' useb xna'leb. 8 Junxil quexcuan chak sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. Abanan, anakcuan rehex chic li Ka̱cua' ut cuanquex chic sa' xcutan saken. Jo'can nak chexcua̱nk sa' xya̱lal. 9 Li ani quicutanobresi̱c lix ch'o̱l xban li Dios naxnau lix ya̱lal ut nacuan sa' cha̱bilal ut sa' ti̱quilal. 10 Chetauhak xya̱lal li c'a'ru naraj li Ka̱cua'. 11 Me̱junaji chic e̱rib riq'uineb li inc'a' neque'xnau xya̱lal ut neque'xba̱nu li c'a'ak re ru ma̱c'a' na-oc cui'. La̱ex ban chic texch'oloba̱nk re li xya̱lal chiruheb nak inc'a' us yo̱queb. 12 Xuta̱nal chok' ke la̱o a̱tinac chirix li inc'a' us li neque'xba̱nu chi mukmu. 13 Nak ta̱ch'oloba̱k li xya̱lal chiruheb na-el chi cutanquil nak inc'a' us li yo̱queb ut neque'xq'ue ajcui' retal eb a'an nak inc'a' us li neque'xba̱nu. 14 Nak ta̱cutanobresi̱k lix ch'o̱leb cutan saken chic chanru nak cuanqueb. Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Ajsi a̱cuu, la̱at li yo̱cat chi cua̱rc. Matcana chi camenak sa' la̱ ma̱c, ut li Cristo tixcutanobresi la̱ c'a'ux. (Is. 60:1) 15 Cheq'uehak retal chanru le̱ yu'am. Me̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu li inc'a' useb xna'leb. Cheba̱nuhak ban jo' neque'xba̱nu li cuanqueb xna'leb. 16 Me̱numsi li cutan chi ma̱c'a' xya̱lal. Cheba̱nu ban li us nak ta̱ru̱k te̱ba̱nu xban nak ch'a'aj li cua̱nc sa' eb li cutan a'in. 17 Jo'can nak moco jo'cakex ta li ma̱c'a'eb xna'leb. Chetauhak ban ru li c'a'ru naraj li Ka̱cua'. 18 Mexcala chic xban nak napo'oc ch'o̱lej. Chinujak ban le̱ ch'o̱l riq'uin li Santil Musik'ej. 19 Cheserak'i chi ribil e̱rib lix lok'al li Dios, ut te̱ye li salmos ut texbicha̱nk re xlok'oninquil li Ka̱cua'. Chexbicha̱nk ut chelok'oni li Ka̱cua' chi anchal e̱ch'o̱l. 20 Ut junelic chexbantioxi̱nk chiru li Acuabej Dios sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo riq'uin chixjunil li c'a'ru nequec'ul. Chepa̱bak e̱rib chi ribil e̱rib 21 Chepa̱bak e̱rib chi ribil e̱rib re xq'uebal xlok'al li Cristo. 22 Ex ixakilbej, chepa̱bak le̱ be̱lom jo' nak nequepa̱b li Ka̱cua' Jesucristo. 23 Chexpa̱ba̱nk chiru xban nak a'an li najolomin re li rixakil jo' nak li Cristo najolomin reheb laj pa̱banel. Abanan li Cristo, a'an ajcui' laj Colol reheb laj pa̱banel ut eb laj pa̱banel jo' li rok ruk' li Cristo. 24 Jo' nak neque'pa̱ban laj pa̱banel chiru li Cristo, jo'can ajcui' nak li ixakilbej te'pa̱ba̱nk chiruheb lix be̱lom riq'uin chixjunil. 25 Jo'can ajcui' la̱ex be̱lomej, cherahak le̱ rixakil jo' nak li Cristo quixraheb laj pa̱banel nak quixk'axtesi rib chi ca̱mc re xcolbaleb. 26 Li Jesucristo quixmayeja rib re xsantobresinquileb laj pa̱banel riq'uin nak te'xc'ul li cubi ha' sa' xc'aba' li Cristo ut riq'uin li ra̱tin li Dios. 27 Li Cristo quixba̱nu a'an re nak tixc'uleb li ralal xc'ajol chi k'axal nim xlok'al, chi ma̱c'a' xma̱c ut chi ma̱c'a' xpaltil chiru. 28 Jo'can ajcui' eb li be̱lomej, tento nak te'xra li rixakil jo' nak neque'xra ribeb a'an. Li ani naxra li rixakil, naxra ajcui' rib a'an. 29 Ma̱ ani xic' naril rib. Naxra ban rib ut naxch'olani rib jo' nak li Cristo naxra ut naxch'olani li ralal xc'ajol. 30 Nocoxra ut nocoril xban nak la̱o jo' rok ruk' li Cristo. La̱o jo' lix quiq'uel ut jo' lix bakel. 31 Li be̱lomej ut li ixakilbej junaj chic ruheb jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in: Nak ta̱sumla̱k, li cui̱nk tixcanab lix na' xyucua' re nak tixlak'ab rib riq'uin li rixakil. Ut junajak chic ruheb chi xca'bichaleb. 32 K'axal lok' li xya̱lal li na'leb a'in. Abanan la̱in ninye e̱re nak naxc'ut ajcui' chiku nak la̱o aj pa̱banel junajo chic riq'uin li Cristo. 33 Jo'can nak tinye cui'chic e̱re nak li be̱lomej chixrahak li rixakil jo' nak naxra rib a'an. Ut li ixakilbej chix-oxlok'i lix be̱lom.

Efesios 6

1 Jo'can ajcui' la̱ex, alalbej. Chex-abi̱nk chiru le̱ na' e̱yucua' sa' xc'aba' li Ka̱cua' xban nak a'an k'axal us xba̱nunquil. 2 Che-oxlok'i le̱ na' e̱yucua'. A'an a'in lix be̱n kataklanquil cuan c'a'ru yechi'inbil ke cui takaba̱nu a'an. 3 Ut li yechi'inbil ke, a'an a'in: Cui neque-oxlok'i le̱ na' e̱yucua', k'axal us tex-e̱lk ut ta̱najtok' ru le̱ yu'am li tixq'ue li Dios arin sa' ruchich'och'. 4 Ex na'bej ex yucua'bej, me̱chik' xjosk'ileb le̱ ralal e̱c'ajol chi ma̱c'a' rajbal. Cheq'uiresihakeb ban sa' xya̱lal riq'uin xk'usbaleb ut riq'uin xtijbaleb sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. 5 Ex aj c'anjel, chex-abi̱nk chiruheb le̱ patrón arin sa' ruchich'och'. Chexc'anjelak chiruheb chi anchal e̱ch'o̱l ut sa' xya̱lal jo' nak nequexc'anjelac chiru li Cristo. 6 Moco toj yo̱keb ta che̱rilbal nak te̱ba̱nu le̱ c'anjel re nak sahak xch'o̱l le̱ patrón e̱riq'uin. Chexc'anjelak ban chiru le̱ patrón jo' nak yo̱kex chi c'anjelac chiru li Cristo. Chi anchal e̱ch'o̱l cheba̱nuhak li naraj li Dios. 7 Chexc'anjelak chi anchal e̱ch'o̱l jo' nak yo̱quex chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' ut ma̱cua' chiruheb li cui̱nk. 8 La̱ex nequenau nak cui cha̱bil te̱ba̱nu che̱junju̱nkal a'an ajcui' li re̱kaj te̱c'ul riq'uin li Ka̱cua' usta cuan e̱patrón usta ma̱c'a'. 9 Jo'can ajcui' la̱ex patrón, jo' nak laj c'anjel nac'anjelac chi anchal xch'o̱l che̱ru, jo'can ajcui' nak la̱ex te̱taklaheb sa' xya̱lal. Canabomak xtaklanquileb sa' josk'il. Nequenau nak la̱ex cuan e̱patrón sa' choxa jo' ajcui' eb a'an. Li patrón, a'an li Ka̱cua' Dios ut a'an moco jun ta sa ta̱ril ut jun ta xic' ta̱ril. Li kac'anjeleba̱l q'uebil ke xban li Dios 10 Toj cuan c'a'ru nacuaj xyebal e̱re ut a'an a'in: Che'cacuubresi̱k le̱ ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l riq'uin lix nimal xcuanquilal li Ka̱cua' li cuan e̱riq'uin. 11 Jo'can ut chetikibak e̱rib riq'uin chixjunil lix c'anjeleba̱l li Dios re nak xakxo̱kex chi tz'akal ut yo̱kex chixcolbal e̱rib chiru laj tza nak yo̱k che̱balak'inquil. 12 Moco yo̱co ta chixyalbal kak'e riq'uin cui̱nk. Yo̱co ban chi pletic riq'uin q'uila pa̱y ru chi ma̱us aj musik'ej li cuanqueb xcuanquil sa' eb li cutan a'in, li neque'taklan sa' ik' ut sa' li ruchich'och' li cuan sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. 13 Xban nak nocopletic riq'uin li ma̱us aj musik'ej, jo'can nak cua̱nk e̱riq'uin chixjunil le̱ c'anjeleba̱l li q'uebil e̱re xban li Dios re nak cauhak e̱rib chixcolbal e̱rib chiru laj tza yalak jok'e tixyal e̱ra̱lenquil. 14 Xakxo̱kex bi' chi cau. A'an a'in li ta̱c'anjelak che̱ru re xcolbal e̱rib chiru laj tza. Li ya̱l ta̱c'anjelak jo' xc'a̱mal e̱sa' ut li ti̱quil ch'o̱lej ta̱c'anjelak jo' li ch'i̱ch' naramoc re le̱ ch'o̱l. 15 Cauresinbilakex re xyebal resil li colba-ib ut a'an ta̱c'anjelak e̱re jo' e̱xa̱b che̱rok. 16 Chirix chixjunil a'in chicua̱nk ajcui' le̱ pa̱ba̱l. Ut a'an ta̱c'anjelak e̱re jo' le̱ ramleb ch'i̱ch'. Le̱ pa̱ba̱l ta̱c'anjelak re xcolbal e̱rib chiru laj tza nak tixyal e̱ra̱lenquil. Riq'uin a'in ta̱ru̱k te̱chup xxamlel lix tzimaj laj tza. 17 Li colba-ib ta̱c'anjelak e̱re jo' nak nac'anjelac re li soldado lix tz'apbal xjolom. Li Santil Musik'ej tixc'ut che̱ru li ra̱tin li Dios. A'an ta̱c'anjelak che̱ru jo' nak nac'anjelac li ch'i̱ch' chiru li soldado. 18 Ut yo'on cua̱nkex. Junelic chextijok jo' naxc'ut che̱ru li Santil Musik'ej. Junelic chextz'a̱ma̱nk chiru chi anchal e̱ch'o̱l nak li Dios ta̱tenk'a̱nk e̱re. Ut chetz'a̱ma chiru nak tixtenk'aheb chixjunileb li ralal xc'ajol li Dios. 19 Ut chextijok ajcui' chicuix la̱in re nak chixq'ue taxak cua̱tin li Dios re xyebal resil li colba-ib ut chixq'ue taxak xcacuilal inch'o̱l chixyebal resil nak li colba-ib reheb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío. 20 Taklanbilin xban li Dios chixyebal li resilal a'an. Ut xban xyebal resil li colba-ib nak cuanquin chi pre̱xil anakcuan. Chextijok chicuix re nak tinch'olob xya̱lal li colba-ib chi cau inch'o̱l jo' q'uebil cue xba̱nunquil xban li Dios. Laj Pablo naxq'ue xsahil xch'o̱leb 21 Ninc'oxla nak te̱raj te̱nau chanru cuanquin ut c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil. Jo'can nak yo̱quin chixtaklanquil laj Tíquico e̱riq'uin. A'an jun li herma̱n k'axal raro kaban, ut cha̱bil aj c'anjel chiru li Dios. A'an tixye e̱re chanru cuanquin. 22 Yo̱quin chixtaklanquil laj Tíquico e̱riq'uin re xserak'inquil e̱re chanru cuanco arin. Ut nak te̱nau chanru cuanco, chic'ojla̱k taxak e̱ch'o̱l riq'uin a'an. 23 A' taxak li tuktu̱quil usilal li naxq'ue li Acuabej Dios ut li naxq'ue li Ka̱cua' Jesucristo chi cua̱nk e̱riq'uin la̱ex che̱junilex aj pa̱banel. Ut chi cua̱nk taxak e̱riq'uin li rahoc ib ut lix cacuilal e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. 24 Chi cua̱nk taxak li rusilal li Dios e̱riq'uin che̱junilex la̱ex li nequexrahoc re li Ka̱cua' Jesucristo chi anchal e̱ch'o̱l ut chi junelic. Jo'can taxak.

Filipenses 1

1 La̱in laj Pablo. Yo̱quin chixtz'i̱banquil li hu a'in cuochben laj Timoteo. La̱o aj c'anjel chiru li Jesucristo. Li hu a'in, a'an e̱re la̱ex li nequexc'amoc be sa' xya̱nkeb laj pa̱banel aran Filipos ut e̱re ajcui' la̱ex li nequextenk'an sa' li c'anjel aran. Ut e̱re ajcui' che̱junilex la̱ex aj pa̱banel aran Filipos, li junaj chic e̱ru riq'uin li Jesucristo. 2 Chicua̱nk taxak e̱riq'uin li usilal ut li tuktu̱quilal li naxq'ue li Dios li kaYucua' ut li naxq'ue li Ka̱cua' Jesucristo. Laj Pablo quitijoc chirixeb laj pa̱banel 3 Rajlal nak nequexjultico' cue, ninbantioxi chiru li Dios. 4 Ut junelic nintijoc che̱rix chi sa sa' inch'o̱l. 5 Nasaho' sa' inch'o̱l xban nak chalen nak xexpa̱ban xeq'ue e̱ch'o̱l chintenk'anquil xyebal resil li colba-ib toj chalen anakcuan. 6 Chalen nak xexpa̱ban, li Dios yo̱ chi c'anjelac e̱riq'uin. Ut ninnau nak junelic textenk'a toj ta̱tz'aklok ru le̱ pa̱ba̱l sa' li cutan nak tol-e̱lk cui'chic li Jesucristo. 7 Xban nak nequeq'ue e̱ch'o̱l chi c'anjelac chiru li Cristo, jo'can nak junelic nequexinc'oxla ut k'axal sa sa' inch'o̱l e̱riq'uin. La̱ex xextz'akon cuochben riq'uin li usilal li naxq'ue li Cristo. Xextz'akon ajcui' cuiq'uin riq'uin rahil ch'o̱lej nak cuanquin chi pre̱xil ut xextz'akon ajcui' cuiq'uin nak yo̱quin chixch'olobanquil xya̱lal li colba-ib reheb li cuanqueb xcuanquil re nak te'xnau nak tz'akal ya̱l li c'a'ru yo̱co chixch'olobanquil. 8 Li Dios naxnau nak c'ajo' nequexinra. Ut li rahoc a'in, a'an q'uebil cue xban li Cristo. 9 Ut li nintz'a̱ma chiru li Dios nak nintijoc che̱rix, a'an a'in: nak k'axal cui'chic cherahak e̱rib chi ribil e̱rib. Ut chinumta̱k taxak li rahoc ut chiq'uehek' taxak e̱na'leb re xtaubal bar cuan li tz'akal ya̱l. 10 Nintz'a̱ma chiru li Dios nak textenk'a re nak junelic te̱nau c'a'ru li us ut c'a'ru li inc'a' us. Ut ti̱cak taxak le̱ ch'o̱l re nak ma̱ ani ta̱cuech'i̱nk e̱rix chalen nak tol-e̱lk cui'chic li Jesucristo. 11 Ut riq'uin li cha̱bilal li q'uebil e̱re xban li Jesucristo, nequeq'ue xlok'al li Dios. Li Dios quixsuk'isi chok' usilal li raylal li quixc'ul laj Pablo 12 Ex inherma̱n, nacuaj nak te̱nau nak chixjunil li yo̱quin chixc'ulbal, a'an yo̱ chi c'anjelac re xyebal resil li colba-ib yalak bar. 13 Cuan xya̱lal nak xine'xq'ue sa' tz'alam. Eb laj ilol pre̱x jo'queb ajcui' chixjunileb li cuanqueb sa' li palacio neque'xnau nak cuanquin sa' tz'alam xban nak ninc'anjelac chiru li Cristo. 14 Ut nabaleb laj pa̱banel xe'xcacuubresi xch'o̱leb sa' xpa̱ba̱leb sa' xc'aba' li Ka̱cua' xban nak xe'xq'ue retal nak cau inch'o̱l usta cuanquin chi pre̱xil sa' xc'aba' li Jesucristo. Ut neque'xch'olob xya̱lal li ra̱tin li Dios chi ma̱c'a' xxiuheb. 15 Ya̱l nak cuan li neque'xye resil li Cristo yal xban nak niquine'xcakali ut niquine'xcuech'i. Abanan cuan ajcui' li neque'xye resil li Cristo chi anchal xch'o̱leb ut sa' xya̱lal. 16 Neque'xch'olob xya̱lal xban nak niquine'xra ut neque'xnau nak cuanquin chi pre̱xil xban nak ninq'ue xcuanquil li colba-ib. 17 Aban li jun ch'ol chic neque'xye resil li Cristo yal xban nak cuan c'a'ru neque'xra ut moco chi anchal ta xch'o̱leb neque'xba̱nu. Neque'xba̱nu chi jo'can yal re xq'uebal xrahil inch'o̱l nak cuanquin chi pre̱xil. 18 Abanan ma̱c'a' naxye. Usta chi anchal xch'o̱leb, usta inc'a', yo̱queb chixyebal resil li Jesucristo. Ut nasaho' inch'o̱l riq'uin a'an. 19 Ut junelic ta̱sahok' inch'o̱l xban nak ninnau nak yo̱quex chi tijoc chicuix. Ut li Santil Musik'ej natenk'an cue. Jo'can nak nasaho' sa' inch'o̱l xban nak ninnau nak chixjunil li ninc'ul, li Dios tixsuk'isi chok' usilal chok' cue. 20 Inc'a' nacuaj xxuta̱nobresinquil cuib riq'uin xba̱nunquil li c'a'ak re ru inc'a' us. Nacuaj ban nak junelic cua̱nk xcacuilal inch'o̱l re xyebal resil li Jesucristo. Nacuaj xq'uebal xlok'al li Cristo anakcuan ut chi junelic riq'uin li ninba̱nu ut riq'uin ajcui' lin camic. 21 La̱in, nak toj yo'yo̱quin, cuanquin chi sum a̱tin riq'uin li Cristo. Abanan k'axal raj cui'chic us li ca̱mc chok' cue xban nak ninnau nak tinxic riq'uin. 22 Abanan cui li Dios toj tixq'ue inyu'am sa' ruchich'och' re nak tinc'anjelak chiru li Ka̱cua', inc'a' ninnau bar cuan li k'axal us chok' cue. ¿Ma us nak yo'yo̱quin malaj ut us nak tinca̱mk? 23 Ch'a'aj chok' cue xnaubal bar cuan li k'axal us. Nacuaj raj ca̱mc re nak tinxic riq'uin li Cristo. A'an raj li k'axal us chok' cue la̱in. 24 Abanan chok' e̱re la̱ex, us nak yo'yo̱kin. 25 Ninnau chi tz'akal nak naru texintenk'a. Jo'can nak ninnau nak tincua̱nk sa' e̱ya̱nk re e̱tenk'anquil. Texintenk'a re nak sahak sa' e̱ch'o̱l nak yo̱kex chi q'ui̱c sa' le̱ pa̱ba̱l. 26 Ninc'oxla nak tincuulak cui'chic e̱riq'uin ut nak te̱ril cui'chic cuu, ta̱sahok' sa' le̱ ch'o̱l sa' xc'aba' li Jesucristo. 27 Li k'axal lok' xba̱nunquil, a'an a'in: Chexcua̱nk sa' xya̱lal riq'uineb le̱ ras e̱ri̱tz'in jo' e̱c'ulub xban nak la̱ex ac xepa̱b li Jesucristo. Usta cuanquin e̱riq'uin, usta ma̱ anihin, nacuaj rabinquil resil nak cau e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Ut nacuaj ajcui' rabinquil nak junaj le̱ ch'o̱l ut junaj e̱c'a'ux chixyebal resil li colba-ib sa' xc'aba' li Jesucristo. 28 Inc'a' texxucuak chiruheb li xic' neque'iloc e̱re. Cui la̱ex inc'a' texxucuak, eb a'an te'xq'ue retal nak la̱ex texcolek' ut eb a'an te'sachek'. Ut li Ka̱cua' Dios, a'an li ta̱c'utuk re li na'leb a'in chiruheb. 29 Q'uebil e̱re le̱ ma̱tan xban li Dios re xpa̱banquil li Cristo. Ut moco ca'aj cui' ta te̱c'ul li rusilal re xpa̱banquil. Usilal aj ban cui' nak q'uebil e̱re xc'ulbal li raylal sa' xc'aba' li Cristo. 30 Ac xeril chanru nak ninyal ink'e chixq'uebal xcuanquil li colba-ib ut nequerabi resil nak toj yo̱quin ajcui' xyalbal ink'e. Ut nequeyal ajcui' e̱k'e la̱ex xq'uebal xcuanquil li colba-ib cuochbenex.

Filipenses 2

1 Anakcuan nacuaj xpatz'bal e̱re: ¿Ma cuan xya̱lal chok' e̱re la̱ex nak xepa̱b li Cristo? ¿Ma c'ojc'o e̱ch'o̱l xban nak raro̱quex xban li Cristo? ¿Ma junaj ru le̱ ch'o̱l che̱junilex xban li Santil Musik'ej li cuan e̱riq'uin? ¿Ma nequera e̱rib chi ribil e̱rib? ¿Ma nequeruxta̱na e̱ru chi ribil e̱rib? 2 Anakcuan nintz'a̱ma ajcui' che̱ru nak junajak taxak e̱ch'o̱l re nak junelic sahak sa' inch'o̱l e̱riq'uin. Cherahak e̱rib chi ribil e̱rib ut chexcua̱nk sa' xya̱lal chi ribil e̱rib ut junajak taxak le̱ c'a'ux. 3 Inc'a' te̱ba̱nu c'a'ak re ru yal xban nak cuan li c'a'ru te̱ra, chi moco te̱ba̱nu yal re xnimobresinquil e̱rib. Checubsihak ban e̱rib. Me̱c'oxla nak k'axal nim e̱cuanquil chiruheb le̱ ras e̱ri̱tz'in. 4 Mexc'oxlac ca'aj cui' chirix c'a'ru us chok' e̱re la̱ex. Chexc'oxlak aj ban cui' chirix li us ta̱e̱lk chok' reheb le̱ ras e̱ri̱tz'in. 5 Chetzolak e̱rib riq'uin li Jesucristo re nak juntak'e̱tak le̱ na'leb riq'uin lix na'leb a'an. 6 Li Jesucristo tz'akal Dios, aban inc'a' quic'oxlac xcanabanquil lix lok'al. 7 Quixcanab ban lix lok'al nak quic'ulun sa' ruchich'och'. Tz'akal cui̱nk jo' la̱o nak quiyo'la sa' ruchich'och' ut quic'anjelac sa' kaya̱nk. 8 Ut nak quicuan sa' ruchich'och' quixcubsi rib ut quixba̱nu li quiraj li Dios toj retal nak quicam chiru li cruz. 9 Ut xban nak quixba̱nu chi jo'can, li Dios quixq'ue xnimal xlok'al. “Ka̱cua'” quixq'ue chok' xc'aba' xban nak a'an li k'axal lok' ut li k'axal nim xcuanquil. 10 Li Dios quixba̱nu a'an re nak chixjunileb te'xcuik'ib rib chixlok'oninquil li Ka̱cua' Jesucristo nak te'rabi lix c'aba'. Te'xcuik'ib ribeb chixlok'oninquil chixjunileb li cuanqueb sa' choxa ut li cuanqueb sa' ruchich'och' jo'queb ajcui' li camenakeb. 11 Li Dios quixq'ue xlok'al li Jesucristo re nak chixjunileb te'xch'olob xya̱lal riq'uin xtz'u̱mal re nak li Jesucristo, a'an li Ka̱cua' ut te'xq'ue xlok'al li Acuabej Dios. Eb laj pa̱banel, a'anakeb lix cutan xsaken li ruchich'och' 12 Ex inherma̱n, raro̱quex inban, junelic xexpa̱ban chicuu nak cuanquin chak e̱riq'uin. Jo'can ajcui' te̱ba̱nu anakcuan nak ma̱ anihin e̱riq'uin. Junelic chexc'oxlak chirix le̱ colbal. Cheq'uehak taxak e̱ch'o̱l chixba̱nunquil li c'a'ru naraj li Ka̱cua' re nak ta̱tz'aklok ru le̱ colbal. 13 Li Dios yo̱ chi c'anjelac e̱riq'uin ut yo̱ che̱tenk'anquil re nak sa' le̱ ch'o̱l ta̱ala̱k chak xba̱nunquil li c'a'ru naraj ut a'an ajcui' naq'uehoc e̱cuanquil chixba̱nunquil. 14 Me̱choki e̱rib ut me̱cuech'i e̱rib. Cheba̱nuhak ban chixjunil sa' xya̱lal. 15 Cheba̱nuhak chixjunil sa' xya̱lal re nak chic'utu̱nk nak chi anchal e̱ch'o̱l nequexpa̱ban ut re nak ma̱ ani ta̱a̱tinak che̱rix. La̱ex ralal xc'ajol li Dios ut ma̱c'a'ak e̱ma̱c usta cuanquex sa' xya̱nkeb laj ma̱c, li inc'a' useb xna'leb. Ut xban nak ti̱c e̱ch'o̱l, nak yo̱kex chixyebal resil li colba-ib chiruheb, chiruheb chanchanakex li chahim li nalemtz'un chiru k'ojyi̱n. 16 Cui jo'can yo̱kex, c'ajo' nak ta̱sahok' sa' inch'o̱l e̱riq'uin nak tol-e̱lk cui'chic li Jesucristo. Ta̱sahok' inch'o̱l xban nak tinnau nak cuan rajbal chixjunil li xinba̱nu nak xinc'anjelac sa' e̱ya̱nk. 17 Cui tincamsi̱k xban nak xexintenk'a sa' le̱ pa̱ba̱l, ma̱c'a' naxye. Ta̱sahok' sa' inch'o̱l nak textz'ako̱nk la̱ex riq'uin li sahil ch'o̱lejil li tinc'ul la̱in. 18 Chisahok' taxak sa' kach'o̱l sa' comonil. Laj Timoteo ut laj Epafrodito taklanbileb xban laj Pablo riq'uineb laj Filipos 19 Cui li Ka̱cua' Jesucristo naraj, chi se̱b tintakla laj Timoteo che̱rilbal. Ta̱c'ojla̱k inch'o̱l nak tincuabi e̱resil. 20 Ma̱ jun chic cuan juntak'e̱t xc'a'ux cuiq'uin jo' laj Timoteo. A'an k'axal nac'oxlac ajcui' che̱rix la̱ex. 21 Eb li jun ch'ol chic junes li us chok' reheb a'an neque'xc'oxla ut inc'a' neque'xc'oxla xba̱nunquil li naraj li Jesucristo. 22 Ac nequenau nak cha̱bil xna'leb laj Timoteo. Nequenau chanru nak naxq'ue xch'o̱l chi c'anjelac cuochben chixyebal resil li colba-ib. Ninxtenk'a jo' junak alalbej naxtenk'a lix yucua'. 23 Jo'can nak nacuaj xtaklanquil laj Timoteo e̱riq'uin nak ac xinnau chanru tincana̱k cui' arin. 24 Ut ninnau nak li Ka̱cua' tinixtenk'a re nak ta̱ru̱k tincuulak chi junpa̱t e̱riq'uin. 25 Ut ninc'oxla ajcui' nak tento tintakla li herma̱n Epafrodito e̱riq'uin. A'an naxq'ue ajcui' xch'o̱l chi c'anjelac cuochben ut a'an li xetakla chak chintenk'anquil sa' e̱c'aba' la̱ex. 26 Ta̱raj cui'chic rilbal e̱ru. Yo̱ che̱c'oxlanquil xban nak naxnau nak xerabi resil nak xyajer. 27 Ya̱l nak quiyajer. Ca'ch'in chic ma̱ quicam. Abanan li Dios quiril xtok'oba̱l ru ut quiril ajcui' xtok'oba̱l cuu la̱in. Jo'can nak quixq'uirtesi. Cui ta quicam, k'axal raj cui'chic quixq'ue xrahil inch'o̱l. 28 Jo'can nak nacuaj xtaklanquil chi junpa̱t e̱riq'uin re nak ta̱sahok' sa' e̱ch'o̱l nak te̱ril cui'chic ru. Ut ta̱sahok' ajcui' sa' inch'o̱l la̱in nak ta̱cuulak e̱riq'uin. La̱in ninnau nak a'an chic ta̱tenk'a̱nk e̱re. 29 Chec'ulak chi k'axal sa sa' e̱ch'o̱l xban nak kech aj pa̱banelil kib. Cheq'uehak xlok'al eb laj pa̱banel jo' li jun a'an. 30 Nak yo̱ chi c'anjelac chiru li Ka̱cua', ca'ch'in chic ma̱ quicam. Quixq'ue rib sa' raylal re intenk'anquil xban nak ma̱ anihex la̱ex chintenk'anquil.

Filipenses 3

1 Anakcuan ut, ex inherma̱n, chisahok' taxak sa' le̱ ch'o̱l xban nak rehex chic li Cristo. Li c'a'ru yo̱quin chixtz'i̱banquil, ac xinye ajcui' e̱re. Usta ac xinye e̱re, tinye cui'chic e̱re. Inc'a' nintitz' xyebal xban nak ninnau nak ta̱c'anjelak che̱ru. 2 Checol e̱rib chiruheb laj balak'. Eb a'an chanchaneb li tz'i' xban nak ma̱c'a'eb xna'leb. Neque'xye nak inc'a' naru tocolek' cui toj ma̱ji' nakac'ul li circuncisión. 3 La̱o ac xkac'ul li tz'akal circuncisión xban nak la̱o nakalok'oni li Dios jo' naxc'ut chiku li Santil Musik'ej. A'an li tz'akal circuncisión. La̱o nasaho' li kach'o̱l nak junajo chic riq'uin li Cristo yal xban xnimal rusilal. Ma̱cua' riq'uin li nakaba̱nu la̱o kajunes. 4 La̱in xinba̱nu chixjunil li neque'xye eb a'an nak tento xba̱nunquil ut naru raj tinq'ue xcacuilal inch'o̱l riq'uin. Cui cuan junak naxc'oxla nak ac xba̱nu chixjunil, us ajcui'. Abanan k'axal cui'chic nabal xinba̱nu la̱in chiru a'an. 5 La̱in tz'akalin aj Israel. Cuakxakib cutan cuan cue nak xinc'ul li circuncisión. Lin na' inyucua' aj hebreo xcomoneb xte̱pal laj Benjamín. La̱in ajcui' xcomoneb laj fariseo li neque'xba̱nu chixjunil li tz'i̱banbil sa' li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. 6 Xinq'ue inch'o̱l chixba̱nunquil chixjunil li chak'rab li neque'xba̱nu laj fariseo toj retal nak quinrahobtesiheb laj pa̱banel. Chiruheb laj fariseo ma̱c'a' inma̱c xban nak xinba̱nu chixjunil li tz'i̱banbil sa' li chak'rab. 7 Junxil chixjunil a'in xinq'ue xcuanquil. Abanan anakcuan ninye nak ma̱c'a' na-oc cui' xban nak k'axal cui'chic lok' xpa̱banquil li Cristo. 8 Relic chi ya̱l chixjunil li c'a'ak re ru xinba̱nu chak junxil ma̱c'a' chic na-oc cui' chicuu anakcuan xban nak k'axal cui'chic nim xlok'al xpa̱banquil li Ka̱cua' Jesucristo. Re nak la̱inak chic re li Cristo, xintz'ekta̱na chixjunil li xinba̱nu chak junxil. A'an yal mul aj chic chicuu anakcuan. 9 La̱in nacuaj nak junajakin riq'uin li Jesucristo. Inc'a' naru ta̱cua̱nk xti̱quilal inch'o̱l chiru li Dios yal riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. Li Dios naxq'ue xti̱quilal inch'o̱l riq'uin xpa̱banquil li Cristo. 10 Xincanab xba̱nunquil chixjunil li quinba̱nu chak junxil re nak tincua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Cristo. Nacuaj xc'ulbal lix cuanquilal li Dios li quicuaclesin cui'chic re li Cristo chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Nacuaj tintz'ako̱nk riq'uin li raylal li quixc'ul ut nacuaj nak tinba̱nu jo' quixba̱nu li Cristo nak quixq'ue rib chi ca̱mc. 11 Ut ninyo'oni nak li Dios tinixcuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Chikayal kak'e re nak ta̱tz'aklok ru li kapa̱ba̱l 12 Inc'a' ninye nak ac xtz'akloc ru lin pa̱ba̱l chi moco ninye nak ac xinc'ul chixjunil lix cuanquilal. Abanan yo̱quin chixyalbal ink'e re nak toxincue̱chani chixjunil li tinma̱tani riq'uin li Jesucristo xban nak li Jesucristo quinixq'ue chok' ralal. 13 Ex inherma̱n, ninnau nak toj ma̱ji' ninc'ul chixjunil li tinma̱tani riq'uin li Cristo. Abanan li ninba̱nu, a'an a'in: Nincanab xc'oxlanquil li ac xnume' ut ninq'ue inch'o̱l chire̱chaninquil li ta̱cha̱lk mokon. 14 Ninyal ink'e chire̱chaninquil lin ma̱tan jo' nak naxyal xk'e junak chi a̱linac re tare̱chani lix k'ajca̱munquil. Abanan li tincue̱chani la̱in, a'an li junelic yu'am li naxyechi'i li Dios reheb li neque'pa̱ban re li Jesucristo. 15 A'an taxak li chikara la̱o chikajunilo li ac cau kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l. Abanan cui la̱ex inc'a' nequec'oxla chi jo'can, li Dios ta̱c'utuk li xya̱lal che̱ru. 16 Jo'can nak chikac'oxlahak ut chikaba̱nuhak li jo' q'uial nakanau nak us xba̱nunquil. 17 Ex inherma̱n, junajak taxak le̱ ch'o̱l chixba̱nunquil li ninba̱nu la̱in. La̱in yo̱quin chi c'amoc be che̱ru sa' li ti̱quilal. Ut chetzolak ajcui' e̱rib riq'uineb li neque'xba̱nu jo' ninba̱nu la̱in. 18 Nabal sut ac xinye e̱re nak cuanqueb li inc'a' us yo̱queb chixba̱nunquil. Riq'uin li inc'a' us neque'xba̱nu, neque'xtz'ekta̱na lix camic li Cristo chiru li cruz. Nayot'e' inch'o̱l riq'uin li yo̱queb chixba̱nunquil ut ninya̱bac xban xrahil inch'o̱l nak ninye cui'chic e̱re. 19 Eb a'an inc'a' us yo̱queb. Li c'a'ru neque'xrahi ru xba̱nunquil, a'an chic lix dioseb chiruheb xban nak junes a'an chic neque'xc'oxla. Neque'xnimobresi ribeb riq'uin xba̱nunquil li inc'a' us, usta xuta̱nal raj chok' reheb. Junes li c'a'ru cuan sa' ruchich'och' neque'xc'oxla. Eb a'an te'sachek' sa' li tojba ma̱c. 20 Abanan la̱o nococ'oxlac chirix li cuan sa' choxa xban nak la̱o reho chic li tz'akal Dios ut yo̱co chiroybeninquil nak tol-e̱lk cui'chic li Ka̱cua' Jesucristo laj Colol ke. 21 A'an k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱n chixjunil li c'a'ak re ru. Riq'uin lix nimal xcuanquilal, li Jesucristo tixjal li katibel li ma̱c'a' xcuanquil ut tixq'ue ke jun chic k'axal lok' jo' li re a'an.

Filipenses 4

1 Ex inherma̱n, raro̱quex inban, nacuaj rilbal e̱ru. C'ajo' nasaho' inch'o̱l e̱ban. Ninc'oxla nak la̱ex jo' jun ink'ajca̱munquil riq'uin li c'anjel xinba̱nu sa' e̱ya̱nk. Junelic taxak cauhak e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. 2 Ut nintz'a̱ma ajcui' chiruheb lix Evodia ut lix Síntique nak te'xyi̱b ru lix ch'a'ajquilaleb sa' xya̱lal re nak junajakeb chic xch'o̱leb chiru li Ka̱cua'. 3 Laj Sícigo cha̱bil aj c'anjel cuochben. Jo'can nak nintz'a̱ma chiru nak tixtenk'aheb li ixk a'in. Cau xe'c'anjelac chintenk'anquil xyebal resil li colba-ib. Jo'can ajcui' xba̱nu laj Clemente ut chixjunileb li cuech aj c'anjelil. Eb a'an tz'i̱banbil xc'aba'eb xban li Dios sa' li hu tz'i̱banbil cui' xc'aba'eb chixjunileb li colbileb. 4 Chisahok' taxak sa' e̱ch'o̱l chi junelic xban nak junajex chic riq'uin li Ka̱cua'. Ut jun sut chic tinye e̱re: Chi sahok' taxak sa' e̱ch'o̱l. 5 Junelic chexcua̱nk sa' tu̱lanil re nak chixjunileb te'xq'ue retal le̱ cha̱bilal. Ut chijulticok' ajcui' e̱re nak chi se̱b ta̱cha̱lk li Ka̱cua'. 6 Ma̱c'a' c'a'ak re ru yo̱k cui' e̱c'a'ux. Cheye ban re li Ka̱cua' c'a'ru le̱ ch'a'ajquilal. Ut junelic nak textijok ut nak textz'a̱ma̱nk chiru li Ka̱cua', chexbantioxi̱nk ajcui' chiru li Dios. 7 Ut li Dios ta̱q'uehok e̱re li tuktu̱quil usilal. A'an k'axal lok' chiru chixjunil li c'a'ru nakac'oxla la̱o. Ut li tuktu̱quil usilal li naxq'ue li Dios tixc'ojob le̱ ch'o̱l ut tixtukub le̱ c'a'ux xban nak junajex chic riq'uin li Cristo. Junelic chexc'oxlak chirix li c'a'ak re ru ya̱l ut cha̱bil 8 Ut anakcuan, jun chic nacuaj xyebal e̱re. A'an a'in: junelic chexc'oxlak chirix li c'a'ru ya̱l ut li c'a'ru cha̱bil. Chexc'oxlak chirix li ti̱quilal, li santilal, ut li usilal. Junelic chexc'oxlak chirix li k'axal cha̱bil ut li naru naxq'ue xlok'al li Dios. 9 Ut chixjunil li c'a'ru xinye e̱re ut li c'a'ru xinba̱nu che̱ru, a'an ajcui' te̱ba̱nu la̱ex. Chetzol e̱rib cuiq'uin ut cheba̱nu jo' ninba̱nu la̱in. Ut li Ka̱cua' Dios li naq'uehoc tuktu̱quil usilal ta̱cua̱nk e̱riq'uin. Laj Pablo naxbantioxi lix ma̱tan li quiq'uehe' re xbaneb laj Filipos 10 K'axal nasaho' sa' inch'o̱l ut ninbantioxi chiru li Ka̱cua' nak qui-ala chak sa' e̱ch'o̱l intenk'anquil. Ninnau nak inc'a' xecanab inc'oxlanquil. Junxil inc'a' quixq'ue rib che̱ru intenk'anquil. 11 Inc'a' yo̱quin chixyebal a'in e̱re xban nak cuan li c'a'ru nacuaj. Ac xintzol cuib chi cua̱nc chi c'ojc'o inch'o̱l riq'uin jo' nimal jo' ch'inal cuan cue. 12 Xinc'ay chi cuan chi ma̱c'a' c'a'ru cue ut xinc'ay ajcui' chi nabal c'a'ru cue. Ac ninnau chanru li cua̱nc. Sa sa' inch'o̱l nak cuan incua ut sa ajcui' sa' inch'o̱l nak ma̱c'a' incua. C'aynakin chi cua̱nc chi sa sa' inch'o̱l usta cuan nabal c'a'ru cue, usta ma̱c'a'. 13 La̱in nincuy xnumsinquil chixjunil li raylal xban nak li Cristo naxq'ue xcacuilal inch'o̱l re nak tincuy xnumsinquil. 14 Abanan, ninbantioxi e̱re nak niquine̱c'oxla ut nak quine̱tenk'a nak cuanquin sa' ch'a'ajquilal. 15 Ex inherma̱n, li cuanquex Filipos, ac nequenau nak junxil nak xintiquib xyebal resil li colba-ib, eb li herma̱n li cuanqueb sa' jalan na'ajej inc'a' xine'xtenk'a. Ca'aj cui' la̱ex xextenk'an cue re xk'axbal li cutan nak xin-el Macedonia. 16 Ut xine̱tenk'a ajcui' nak cuanquin Tesalónica. Cuib oxib sut xetakla intumin re nak cua̱nk li c'a'ru ta̱c'anjelak cue. 17 Inc'a' yo̱quin xtz'a̱manquil intenk'anquil e̱re. Li nacuaj la̱in, a'an a'in: nak te̱c'ul le̱ k'ajca̱munquil li tixq'ue e̱re li Dios xban nak nequextenk'an. 18 Anakcuan cuan chixjunil li c'a'ru nacuaj. Tz'akal ajcui' li c'a'ru cuan cue xban nak xinc'ul lin ra̱bal li xetakla chak cue chirix laj Epafrodito. Li ma̱tan a'an li xetakla cue, a'an jun cha̱bil mayej li nacuulac chiru li Dios. 19 Lin Dios, a'an aj e̱chal re chixjunil ut k'axal nim lix lok'al. Tixq'ue e̱re chixjunil li napalto' e̱re sa' xc'aba' li Jesucristo. 20 Lok'oninbil taxak li Dios li kaYucua' anakcuan ut chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak. Laj Pablo naxtakla xsahil xch'o̱leb 21 Cheq'ue xsahil xch'o̱leb chixjunileb li neque'pa̱ban re li Jesucristo. Eb li herma̱n li cuanqueb arin cuiq'uin neque'xtakla ajcui' xsahil e̱ch'o̱l. 22 Chixjunileb laj pa̱banel li cuanqueb arin neque'xtakla xsahil e̱ch'o̱l. Ut k'axal cui'chic nabal xsahil e̱ch'o̱l neque'xtakla laj pa̱banel li cuanqueb sa' rochoch li acuabej. 23 Ut chicua̱nk taxak e̱riq'uin li rusilal li Ka̱cua' Jesucristo.

Colosenses 1

1 La̱in laj Pablo. La̱in x-apóstol li Jesucristo xban nak jo'can quiraj li Dios. Cuochben li hermano Timoteo nak yo̱quin chixtz'i̱banquil li hu a'in. 2 Yo̱quin chi tz'i̱bac e̱riq'uin la̱ex li cuanquex aran Colosas. La̱ex ac xepa̱b chi tz'akal li Jesucristo. La̱ex chic kech aj pa̱banelil ut rehex chic li Dios. A' taxak li Dios li kaYucua' chi-osobtesi̱nk e̱re ut tixq'ue taxak e̱re li tuktu̱quil usilal. Laj Pablo quitijoc chirixeb laj pa̱banel 3 Nak nocotijoc che̱rix junelic nakabantioxi chiru li Dios lix Yucua' li Ka̱cua' Jesucristo. 4 Nakabantioxi chiru li Dios xban nak xkabi resil nak cau e̱ch'o̱l chixpa̱banquil li Jesucristo ut xkabi ajcui' resil nak nequera chixjunileb le̱ rech aj pa̱banelil. 5 Nak xerabi resil li colba-ib, xerabi ajcui' resil li sahil ch'o̱lejil c'u̱lanbil sa' choxa chok' e̱re. Xban nak yo̱quex chixyo'oninquil a'an, nequexpa̱ban ut nequera le̱ rech aj pa̱banelil. 6 Chanru nak xerabi resil li colba-ib la̱ex, jo'can ajcui' nak yo̱queb chirabinquil sa' chixjunil li ruchich'och'. Nabal yo̱queb chi jalac lix na'lebeb jo' nak xjala le̱ na'leb la̱ex chalen nak xerabi resil li colba-ib ut quetau ru chi tz'akal li rusilal li Dios. 7 Lix ya̱lal a'an quich'oloba̱c che̱ru xban laj Epafras. A'an kochben chi c'anjelac chiru li Cristo ut raro kaban. A'an jun cha̱bil aj c'anjel che̱ru sa' xc'aba' li Jesucristo. 8 Laj Epafras quiyehoc ke nak la̱ex nequera e̱ras e̱ri̱tz'in xban nak li Santil Musik'ej cuan e̱riq'uin. 9 Ut chalen nak quikabi resil nak xexpa̱ban, jo'can nak junelic nocotijoc che̱rix. Nakatz'a̱ma chiru li Dios nak tixc'ut che̱ru c'a'ru naraj te̱ba̱nu. Ut nakatz'a̱ma ajcui' chiru li Dios nak li Santil Musik'ej tixq'ue e̱na'leb chixtaubal ru li xya̱lal. 10 Nocotijoc che̱rix re nak ti̱cak le̱ yu'am xban nak rehex chic li Ka̱cua' ut sahak sa' xch'o̱l li Dios e̱riq'uin. Junelic cheba̱nuhak li us ut chetauhak ru chi tz'akal lix lok'al li Dios. 11 Nakatz'a̱ma chiru li Dios re nak cua̱nk xcacuil e̱ch'o̱l xban xnimal xcuanquil li Dios. Chisahok' sa' e̱ch'o̱l ut checuyak xnumsinquil li c'a'ak re ru nachal sa' e̱be̱n ut inc'a' ta̱ch'ina̱nk e̱ch'o̱l. 12 Chebantioxi chiru li Acuabej Dios li quiq'uehoc ke chitz'ako̱nk riq'uin li sahil ch'o̱lejil kochbeneb laj pa̱banel li ac xe'xtau xya̱lal. 13 Li Dios corisi rubel xcuanquil laj tza ut coxk'axtesi rubel xcuanquil li C'ajolbej li k'axal raro xban li Dios. 14 Li Ralal li Dios quicam chiru li cruz re kacolbal ut quixcuy quixsach li kama̱c. Xban xcamic li Jesucristo, cuanco chic sa' usilal riq'uin li Dios 15 Li Dios inc'a' na-ilman ru. Abanan nakanau chanru li Dios xban nak li Ralal quic'ulun sa' ruchich'och' chixc'utbal chiku. Li Jesucristo a'an li k'axal nim xcuanquil chiruheb chixjunil li que'yo'obtesi̱c. 16 Sa' xc'aba' a'an, li Dios quixyo'obtesi chixjunil li c'a'ak re ru cuan sa' choxa, jo' ajcui' li cuan sa' ruchich'och'. Li Dios quixyo'obtesi chixjunil li na-ilman ru, jo'queb ajcui' chixjunileb li musik'ej, li inc'a' na-ilman ru. A' yal chanru lix c'anjel li junju̱nk ut lix cuanquileb, li Dios quiyo'obtesin reheb sa' xc'aba' li Jesucristo ut a'an laj e̱chal reheb. 17 Li Cristo ac cuan ajcui' chak nak toj ma̱ji' neque'yo'obtesi̱c li c'a'ak re ru. Ut chixjunil li c'a'ak re ru quiyo'obtesi̱c q'uebil sa' xna'aj ut aran quicana xban nak li Cristo a'an yal re sa' xbe̱n. 18 Ut a'an ajcui' najolomin ke la̱o aj pa̱banel ut junajo chic riq'uin li Cristo. A'an li naq'uehoc re li kayu'am. A'an li xbe̱n quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak ut a'an li k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱n chixjunil. 19 Li Jesucristo, a'an tz'akal Dios ut riq'uin a'an cuan chixjunil li cuanquilal xban nak jo'can quiraj li Acuabej Dios. 20 Xban xcamic li Jesucristo, chixjunil li cuan sa' choxa jo' ajcui' li cuan sa' ruchich'och' naru ta̱cua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Dios. Ut xban lix quiq'uel li quihoye' chiru li cruz, li Jesucristo quixq'ue li tuktu̱quil usilal. 21 Junxil inc'a' nequepa̱b li Dios. Ut xban li ma̱usilal cuan sa' le̱ ch'o̱l, xic' nequeril li Dios ut junes li inc'a' us nequeba̱nu. 22 Abanan anakcuan xban lix camic li Cristo quexc'am sa' usilal riq'uin li Dios. Xban nak li Cristo quicam sa' kac'aba', naru toxk'axtesi chiru li Dios chi ac santobresinbilo ut chi ma̱c'a'ak chic kama̱c ut chi tz'akalak re ru li kapa̱ba̱l. 23 Abanan tento nak texpa̱ba̱nk chi tz'akal ut cauhak e̱ch'o̱l riq'uin li Dios sa' le̱ pa̱ba̱l. Me̱canab xyo'oninquil li yechi'inbil e̱re sa' xc'aba' li colba-ib xban nak la̱ex ac nequenau nak sa' e̱c'aba' quicam li Jesucristo. Ut li resil li ac xerabi la̱ex yo̱queb chirabinquil sa' chixjunil li ruchich'och'. La̱in laj Pablo, tenebanbil sa' inbe̱n xyebal resilal li colba-ib. Laj Pablo cau xch'o̱l chi c'anjelac sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío 24 La̱in nasaho' sa' inch'o̱l nak yo̱quin chixc'ulbal li raylal sa' e̱c'aba'. Li Cristo quixye nak te'xc'ul li raylal li ralal xc'ajol. Jo'can nak nasaho' sa' inch'o̱l nak yo̱quin chi tz'ako̱nc riq'uin li raylal jo' quixc'ul li Cristo sa' xc'aba'eb chixjunileb li neque'pa̱ban re. 25 Li Dios xinixq'ue chi c'anjelac chiruheb laj pa̱banel. Jo'can nak re e̱tenk'anquil nak ninc'anjelac che̱ru re xch'olobanquil chi tz'akal lix ya̱lal li ra̱tin li Dios. 26 Li xya̱lal a'an mukmu chiruheb chixjunileb nak quicuan chak junxil. Abanan anakcuan moco mukmu ta chic. Li Dios yo̱ chixc'utbesinquil chiruheb li neque'pa̱ban re. 27 Li Dios quiraj nak la̱ex li ma̱cua'ex aj judío, te̱nau nak e̱re ajcui' li colba-ib. Li resil a'an mukmu nak quicuan chak. Abanan anakcuan nanauman nak lix ya̱lal li lok'laj esil, a'an a'in: Nak li Cristo cuan e̱riq'uin ut sa' xc'aba' a'an textz'ako̱nk riq'uin lix nimal xlok'al li Dios. 28 A' li Cristo, a'an li nakach'olob xya̱lal. Nakaq'ue xna'lebeb chixjunil ut nakac'ut xya̱lal chiruheb chi anchal li kach'o̱l ut chi anchal li kac'a'ux re nak tz'akalak ru lix pa̱ba̱leb sa' xc'aba' li Jesucristo. 29 Jo'can nak ninyal ink'e chi c'anjelac chi anchal inch'o̱l ut li Cristo naq'uehoc incacuilal chixba̱nunquil lin c'anjel chiru li Dios.

Colosenses 2

1 Nacuaj nak te̱nau nak junelic ninq'ue inch'o̱l chi tijoc che̱rix la̱ex jo'can ajcui' chirixeb laj pa̱banel li cuanqueb aran Laodicea. Nintijoc chirixeb chixjunileb laj pa̱banel, li ac neque'xnau cuu, jo' ajcui' li inc'a' neque'xnau cuu. 2 Ut nintz'a̱ma ajcui' chiru li Dios nak cauhak le̱ ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Cherahak taxak e̱rib che̱ribil e̱rib re nak junajak e̱ch'o̱l. Lix naubal li na'leb a'in naxq'ue xcacuilal le̱ ch'o̱l. Chetauhak taxak ru chi tz'akal li xya̱lal li mukmu nak quicuan chak. Li xya̱lal li mukmu nak quicuan chak, a'an nak li Cristo cuan e̱riq'uin. 3 Riq'uin li Cristo naru nakatau li kana'leb xban nak ca'aj cui' riq'uin li Cristo cuan li tz'akal ya̱l ut a'an naxnau chixjunil. 4 Nintakla xyebal e̱re a'in re nak inc'a' texbalak'i̱k xbaneb li neque'tacchi'in e̱re. Chanchan cha̱bil a̱tin neque'xye, abanan moco ya̱l ta li neque'xye. 5 Usta ma̱ anihin chak sa' e̱ya̱nk, abanan junelic nequexinc'oxla. Nasaho' sa' inch'o̱l chirabinquil nak junaj le̱ ch'o̱l ut cuanquex sa' ti̱quilal. Nasaho' ajcui' sa' inch'o̱l chirabinquil nak anchal e̱ch'o̱l nak nequepa̱b li Cristo. 6 La̱ex xepa̱b li Cristo ut a'an chic yal re sa' e̱be̱n. Jo'can nak junajakex taxak riq'uin li Cristo, ut texcua̱nk jo' naraj a'an. 7 Chexpa̱ba̱nk chi anchal e̱ch'o̱l ut chetzolak e̱rib riq'uin li Cristo. Cauhak e̱ch'o̱l chixpa̱banquil li c'a'ru tzolbilex cui' ut junelic chexbantioxi̱nk chiru li Dios. Li ac' yu'am sa' xc'aba' li Cristo 8 Me̱q'ue e̱rib chi balak'i̱c xbaneb li neque'xye nak cuan xna'lebeb. Ma̱c'a' na-oc cui' li c'a'ru neque'xye xban nak lix na'lebeb moco riq'uin li Cristo ta nachal. A'an yal xna'leb li ruchich'och' ut yal xna'lebeb li kaxe' kato̱n. 9 Me̱q'ue e̱rib chi balak'i̱c xbaneb a'an. Nakanau nak chixjunil lix lok'al li Dios ut lix cuanquil cuan riq'uin li Cristo. Lix lok'al ut lix cuanquilal quixc'utbesi nak quic'ulun sa' ruchich'och'. 10 K'axal nim xcuanquil li Cristo sa' xbe̱neb li neque'taklan ut k'axal nim ajcui' xcuanquil sa' xbe̱neb li musik'ej. Ut xban nak li Cristo cuan e̱riq'uin, nim ajcui' e̱cuanquil la̱ex ut tz'akal re ru le̱ yu'am xban nak q'uebil e̱re xban li Cristo. 11 Xban nak xepa̱b li Jesucristo, junajex chic riq'uin ut chanchan nak xec'ul li circuncisión, aban ma̱cua' jo' li circuncisión neque'xba̱nu laj judío. Li xec'ul la̱ex, a'an nak li Jesucristo quirisi sa' le̱ ch'o̱l lix rahinquil ru li ma̱usilal. 12 Nak xec'ul li cubi ha' chanchan nak quexmuke' e̱rochben li Cristo ut quexcuacli cui'chic chi yo'yo xban nak ac' chic le̱ yu'am nak xepa̱b li nimajcual Dios li quicuaclesin cui'chic re li Jesucristo chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. 13 Junxil camenakex nak quexcuan chak xban li ma̱c ut xban nak ma̱ji' isinbil sa' le̱ ch'o̱l lix rahinquil ru li ma̱usilal. Aban anakcuan yo'yo̱quex chic. Li Dios quicuaclesin cui'chic re li Jesucristo chi yo'yo. Ut jo'can ajcui' la̱ex, yo'yo̱quex chic xban nak ac' chic le̱ yu'am q'uebil e̱re xban li Dios ut cuybil sachbil chixjunil le̱ ma̱c. 14 Cuan tojba ma̱c sa' kabe̱n xban nak xkak'et li chak'rab tz'i̱banbil chak najter. Abanan li Dios quixye nak tojbil chic rix chixjunil li kama̱c xban nak li Jesucristo quicam chiru li cruz sa' kac'aba' la̱o. 15 Nak quicam chiru li cruz li Jesucristo, li Dios quirisi xcuanquileb li neque'taklan ut quirisi ajcui' xcuanquileb li ma̱us aj musik'ej. Ut quixc'ut xxuta̱neb nak quinumta sa' xbe̱neb. 16 Mich'inan e̱ch'o̱l cui ani nacuech'in e̱re riq'uin li c'a'ru nequetzaca ut li c'a'ru nequeruc'. Chi moco ta̱ch'ina̱nk e̱ch'o̱l cui ani nacuech'in e̱re xban nak inc'a' nequenink'ei lix nink'eheb. Cuan li neque'xnink'ei lix yo'lajic li po ut li hiloba̱l cutan. 17 Chixjunil li c'a'ru que'xba̱nu, a'an yal retalil li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk. Abanan, nak quic'ulun li Cristo, quitz'akloc ru li c'a'ru que'xba̱nu eb a'an. 18 Cuan li neque'xye nak cha̱bileb ut chanchan nak neque'xcubsi ribeb. Abanan moco ya̱l ta. Lix na'lebeb moco q'uebil ta xban li Dios. Li c'a'ru neque'xba̱nu, a'an yal c'oxlanbil. Neque'xlok'oni li ángel ut neque'xye cui inc'a' te̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu eb a'an, inc'a' te̱c'ul li yechi'inbil e̱re xban li Dios. Abanan me̱pa̱b li c'a'ru neque'xye xban nak moco ya̱l ta. 19 Eb a'an moco cuanqueb ta rubel xcuanquil li Cristo. Jo'can nak neque'xba̱nu li bar cuan neque'raj eb a'an. Abanan la̱o aj pa̱banel, junajo riq'uin li Cristo ut cau kach'o̱l riq'uin xban nak a'an najolomin ke. Ut a'an ajcui' natenk'an ke chi q'ui̱c sa' li kapa̱ba̱l jo' naraj li Dios. 20 Chanchan nak quexcam e̱rochben li Cristo nak xexpa̱ban. Ac' chic le̱ yu'am ut li c'a'ru tzolbilex cui' chak junxil sa' ruchich'och' ma̱c'a' chic xcuanquil sa' e̱be̱n. ¿C'a'ut nak toj nequeq'ue e̱rib chi balak'i̱c ut chixba̱nunquil le̱ najter na'leb? 21 Cuan li neque'xye e̱re: —Me̱chap a'an chi moco te̱ch'e' ut me̱tzaca, xban nak ma̱c xba̱nunquil a'an, chanqueb. ¿C'a'ut nak nequepa̱b li c'a'ru neque'xye? 22 Chixjunil li c'a'ak re ru a'an nalaj na-oso'. Eb li na'leb a'an yal c'oxlanbil ut xna'lebeb li cui̱nk. 23 Chanchan cha̱bil na'leb li neque'xye. Neque'xtacuasi rib nak neque'lok'onin ut neque'xrahobtesi rib. Chanchan nak neque'xcubsi xcuanquileb chi ribileb rib. Aban a'an inc'a' naxjal lix na'leb xban nak moco neque'xcanab ta xrahinquil ru li ma̱usilal.

Colosenses 3

1 Chanchan nak xexcuacli cui'chic chi yo'yo e̱rochben li Cristo nak xexpa̱ban. Ac' chic le̱ yu'am. Jo'can nak q'uehomak e̱ch'o̱l chixba̱nunquil li cha̱bil na'leb ut chexc'oxlak chirix li cuan sa' choxa bar cuan cui' li Cristo c'ojc'o sa' xnim uk' li Dios xban nak k'axal nim xcuanquil. 2 Junelic chec'oxla li Dios ut me̱c'oxla chic lix ma̱usilal li ruchich'och'. 3 Lix ma̱usilal li ruchich'och' ma̱c'a' chic xcuanquil sa' e̱be̱n. Chanchan camenakex chiru. Ac colbilex chic chiru li ma̱usilal xban nak junajex chic riq'uin li Cristo, ut li Cristo junaj riq'uin li Dios. 4 Ca'aj cui' riq'uin li Jesucristo cuan kayu'am. Ut nak tol-e̱lk cui'chic li Jesucristo tixc'utbesi nak la̱o li ralal xc'ajol, ut totz'ako̱nk riq'uin lix lok'al. Me̱ba̱nu chic li najter na'leb 5 Xban nak ac' chic le̱ yu'am, canabomak chi junaj cua xrahinquil ru li inc'a' us jo' li co'be̱tac yumbe̱tac, ut li ma̱us aj na'leb. Ut canabomak xrahinquil ru li ma̱usilal. Ut me̱rahi ru li biomal xban nak li xrahinquil ru li biomal, a'an chanchan ajcui' xlok'oninquil li jalanil dios. 6 Riq'uin xba̱nunquil li ma̱usilal a'in nachal xjosk'il li Dios ut naxteneb li tojba ma̱c sa' xbe̱neb li neque'k'etoc re li ra̱tin. 7 Jo'can ajcui' queba̱nu chak la̱ex junxil nak toj cuanquex chak sa' li ma̱c. 8 Aban anakcuan me̱ba̱nu chic chixjunil li c'a' re ru a'in: mexjosk'o', me̱po' e̱rib chi ribil e̱rib, me̱ba̱nu li ma̱usilal, mexk'aban, ut mex-a̱tinac sa' yibru a̱tin. 9 Mextic'ti'ic. Me̱ba̱nu chic chixjunil li ma̱usilal a'in xban nak chixjunil li c'a'ak re ru queba̱nu chak najter ac xerisi sa' le̱ ch'o̱l. 10 Anakcuan ac' chic le̱ yu'am. Li Dios, a'an li quijaloc re le̱ yu'am ut a'an ta̱tenk'a̱nk e̱re cuulaj cuulaj chixtzolbal e̱rib riq'uin re nak te̱tau ru chi tz'akal chanru li Dios ut te̱ba̱nu li naraj a'an. 11 La̱o aj pa̱banel juntak'e̱to chiru li Dios xban nak junajo sa' li ac' yu'am. Moco jalaneb ta laj griego chiruheb laj judío. Moco jalaneb ta li tzolbileb chiruheb li inc'a' tzolbileb. Moco jalaneb ta li xe'xba̱nu li circuncisión chiruheb li inc'a' xe'xba̱nu. Moco jalan ta li junju̱nk usta jalan xtenamit. Moco jalaneb ta li cuanqueb xpatrón chiruheb li ma̱c'a'eb xpatrón. Li k'axal lok' xc'oxlanquil a'an a'in: Li Jesucristo cuan riq'uineb li junju̱nk li neque'pa̱ban re ut junajo chic sa' xc'aba' li Jesucristo. 12 Li Dios k'axal nequexra ut quixsic' e̱ru chok' ralal xc'ajol. Jo'can nak chexcua̱nk sa' ti̱quilal. Chetok'oba ruheb le̱ ras e̱ri̱tz'in ut chetenk'aheb. Me̱k'etk'eti e̱rib. Chexcua̱nk sa' tu̱lanil ut checuyak li raylal. 13 Checuyak e̱rib chiribil e̱rib. Ut cui cuan junak cuan xma̱c che̱ru, checuyak xma̱c. Jo' nak quixcuy e̱ma̱c li Ka̱cua', jo'can ajcui' cheba̱nu la̱ex. 14 Li k'axal lok' xba̱nunquil chiru chixjunil li c'a'ak re ru a'in, a'an li rahoc ib xban nak riq'uin a'an junajak li kac'a'ux ut tz'akalak re ru li takaba̱nu. 15 Junajakex taxak sa' le̱ pa̱ba̱l xban nak sic'bil e̱ru xban li Dios. Chicua̱nk li tuktu̱quilal sa' le̱ ch'o̱l li naxq'ue li Cristo re nak texcua̱nk sa' xya̱lal. Ut junelic chebantioxi chiru li Dios li usilal xba̱nu e̱re. 16 Li ra̱tin li Cristo chicana̱k sa' e̱ch'o̱l chi junelic re nak cua̱nk e̱na'leb. Chetzolak e̱rib che̱ribil e̱rib ut chetenk'a e̱rib che̱ribil e̱rib sa' le̱ pa̱ba̱l. Chexbicha̱nk re xlok'oninquil li Dios. Chexbicha̱nk jo' naxc'ut che̱ru li Santil Musik'ej ut junelic chexbantioxi̱nk chiru li Dios. 17 Ut chixjunil li c'a'ru te̱ye ut te̱ba̱nu, cheba̱nuhak re xq'uebal xlok'al li Jesucristo. Ut junelic chexbantioxi̱nk chiru li Acuabej Dios sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. Chexcua̱nk sa' xya̱lal riq'uineb le̱ ras e̱ri̱tz'in 18 Ex ixakilbej, chepa̱ba̱k le̱ be̱lom jo' e̱c'ulub xba̱nunquil xban nak la̱ex chic aj pa̱banel. 19 Ut la̱ex be̱lomej, cherahak le̱ rixakil ut mexjosk'o' riq'uineb. 20 Ut jo'can ajcui' la̱ex alalbej, junelic chexpa̱ba̱nk chiruheb le̱ na' e̱yucua' xban nak a'an li nacuulac chiru li Ka̱cua' Dios. 21 Ex yucua'bej, me̱ch'ila le̱ ralal e̱c'ajol chi ma̱c'a' rajbal re nak inc'a' ta̱ch'ina̱nk xch'o̱leb. 22 Ex aj c'anjel, junelic chexpa̱ba̱nk chiruheb le̱ patrón. Chanru nak nequexc'anjelac nak yo̱ che̱rilbal le̱ patrón, jo'can ajcui' texc'anjelak nak inc'a' yo̱ che̱rilbal. Mexc'anjelac re xnimobresinquil e̱rib. Chexc'anjelak ban chi anchal le̱ ch'o̱l xban nak la̱ex nequera li Ka̱cua' Dios. 23 Nak yo̱quex chi c'anjelac chiru le̱ patrón, yo̱quex ajcui' chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' Dios xban nak la̱ex rehex chic li Dios. Jo'can nak chixjunil li c'a'ru te̱ba̱nu, cheba̱nuhak chi anchal e̱ch'o̱l. 24 Jo'can cheba̱nu xban nak la̱ex ac nequenau nak li Ka̱cua' Dios ta̱q'uehok le̱ k'ajca̱munquil li yechi'inbil e̱re xban nak li Ka̱cua' Jesucristo, a'an li tz'akal patrón sa' e̱be̱n ut yo̱quex chi c'anjelac chiru. 25 Li ani tixba̱nu li inc'a' us tixc'ul xtojbal xma̱c a' yal c'a'ru lix ma̱c xban nak li Dios inc'a' naxsic' ru ani tixq'ue chixtojbal xma̱c.

Colosenses 4

1 Ex patrón, chexcua̱nk sa' usilal riq'uineb laj c'anjel che̱ru ut sa' xya̱lal chetaklaheb xban nak la̱ex nequenau nak cuan e̱patrón sa' choxa. 2 Me̱canab tijoc. Chextijok chi anchal e̱ch'o̱l ut junelic chexbantioxi̱nk chiru li Dios. 3 Ut nak yo̱kex chi tijoc, chextijok ajcui' chak chikix la̱o re nak tixq'ue ke li Dios xyebal resil li colba-ib sa' xc'aba' li Cristo. Li xya̱lal li colba-ib, a'in mukmu nak quicuan chak. La̱ex nequenau nak cuanquin chi pre̱xil xban xyebal resil li colba-ib. 4 Ut chextijok ajcui' chak chicuix re nak tinru̱k chixch'olobanquil chi tz'akal li xya̱lal jo' naraj li Dios. 5 Chexcua̱nk sa' xya̱lal riq'uineb li ma̱cua'eb aj pa̱banel ut yalak bar cua̱nkex chi k'ek chi cutan junelic te̱ch'olob xya̱lal li colba-ib chiruheb. 6 Junelic cha̱bil chex-a̱tinak. Sic'omak chanru tex-a̱tinak riq'uineb re nak te'xq'ue xch'o̱l chirabinquil. Ut chenauhak chanru xsumenquil li c'a'ru te'xpatz' e̱re. Xq'uebal xsahileb xch'o̱l laj pa̱banel 7 Li hermano Tíquico raro kaban ut cha̱bil aj c'anjel chiru li Dios cuochben la̱in. A'an ta̱yehok resil e̱re chanru cuanquin arin. 8 A'an aj e nak tintakla e̱riq'uin. Tixye e̱re chanru nak cuanco arin ut tixq'ue ajcui' xcacuil e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. 9 Ta̱xic ajcui' li kaherma̱n Onésimo rochben. A'an e̱rech tenamitil. A'an ti̱c xch'o̱l ut raro kaban. Ut a'aneb te'yehok resil e̱re li c'a'ru yo̱co chixc'ulbal arin. 10 Laj Aristarco li cuochben nak cuanco sa' tz'alam naxtakla ajcui' xsahil e̱ch'o̱l. Naxtakla ajcui' xsahil e̱ch'o̱l laj Marcos li rech'alal laj Bernabé. Ac xintakla xyebal e̱re nak ta̱cuulak laj Marcos e̱riq'uin. Nak ta̱cuulak e̱riq'uin, chec'ulak sa' xya̱lal chi sa sa' e̱ch'o̱l. 11 Ut naxtakla xsahil e̱ch'o̱l laj Justo. Aj Jesús ajcui' nayeman re. Ca'aj eb cui' li oxib a'an sa' xya̱nkeb laj pa̱banel aj judío li yo̱queb chi tenk'a̱nc cue chixyebal resil li colba-ib. Ut neque'xc'ojob inch'o̱l. 12 Jo'can ajcui' laj Epafras naxtakla ajcui' xsahil e̱ch'o̱l. A'an e̱rech tenamitil ut a'an aj c'anjel chiru li Cristo. Junelic yo̱ chi tijoc che̱rix re nak texcua̱nk sa' xya̱lal ut cauhak e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l chixba̱nunquil chi tz'akal jo' naraj li Dios. 13 La̱in nacuaj nak te̱nau nak laj Epafras junelic nequexc'oxla ut junelic yo̱ chi tijoc che̱rix. Ut natijoc ajcui' chirixeb li cuanqueb Laodicea jo'queb ajcui' li cuanqueb aran Hierápolis. 14 Naxtakla ajcui' xsahil e̱ch'o̱l laj Lucas, laj banonel li k'axal raro kaban. Jo'can ajcui' laj Demas naxtakla xsahil e̱ch'o̱l. 15 Cheq'ue xsahil xch'o̱leb laj pa̱banel li cuanqueb aran Laodicea. Ut cheq'ue ajcui' xsahil xch'o̱l li xNinfas, jo'queb ajcui' laj pa̱banel li neque'xch'utub rib sa' li rochoch chixlok'oninquil li Dios. 16 Nak acak xeril xsa' li hu a'in la̱ex, te̱takla riq'uineb laj pa̱banel li cuanqueb Laodicea, re nak te'ril ajcui' xsa' li hu eb a'an. Ut nacuaj nak la̱ex te̱ril xsa' li hu li xintakla riq'uineb a'an. 17 Ut cheyehak ajcui' re laj Arquipo nak chixq'uehak xch'o̱l chixba̱nunquil li c'anjel li quiq'uehe' re xban li Ka̱cua' Dios. 18 La̱in laj Pablo. Riq'uin cuuk' yo̱quin chixtz'i̱banquil li cuib oxib chi a̱tin a'in re xq'uebal xsahil sa' e̱ch'o̱l. Nintz'a̱ma che̱ru nak misach sa' e̱ch'o̱l nak cuanquin chi pre̱xil. A' taxak li Ka̱cua' Dios chi-osobtesi̱nk e̱re. Jo'can taxak.

1 Tesalonicenses 1

1 La̱in laj Pablo. Cuochben laj Silvano ut laj Timoteo. Yo̱co chi tz'i̱bac e̱riq'uin la̱ex laj pa̱banel li cuanquex aran Tesalónica. La̱ex rehex chic li Yucua'bej Dios ut li Ka̱cua' Jesucristo. A' taxak li usilal ut li tuktu̱quilal chicua̱nk e̱riq'uin, li naxq'ue li Dios li kaYucua' ut li Ka̱cua' Jesucristo. Tz'akal re ru lix pa̱ba̱leb laj Tesalónica 2 Junelic nocotioxin chiru li Dios nak nocotijoc che̱rix che̱junilex la̱ex. 3 Nak nocotijoc chiru li Dios, junelic cuan sa' kach'o̱l chanru le̱ cha̱bilal xban le̱ pa̱ba̱l. Cuan sa' kach'o̱l le̱ cha̱bil c'anjel xban nak nequexrahoc ut cuan ajcui' sa' kach'o̱l nak k'axal cau e̱ch'o̱l chixyo'oninquil li Ka̱cua' Jesucristo. 4 Ex inherma̱n, raro̱quex xban li Dios ut nakanau nak sic'bil e̱ru xban. 5 Nakanau a'an xban nak ma̱cua' ca'aj cui' riq'uin a̱tin quicuulac li resil li evangelio e̱riq'uin. Riq'uin aj ban cui' lix cuanquil li Santil Musik'ej ut xenau nak tz'akal ya̱l li xkach'olob che̱ru. Ac xeq'ue retal chanru li kana'leb nak xocuan sa' e̱ya̱nk che̱tenk'anquil. 6 Xetzol e̱rib kiq'uin ut riq'uin li Ka̱cua' Jesucristo. Usta nabal li raylal xec'ul, abanan xerabi li resilal riq'uin li sahil ch'o̱lejil li quiq'uehe' e̱re xban li Santil Musik'ej. 7 Jo'can nak la̱ex chic aj c'amol be chiruheb chixjunileb laj pa̱banel li cuanqueb sa' li na'ajej Macedonia ut Acaya. 8 Anakcuan e̱ban la̱ex nak yalak bar qui-abi̱c resil ra̱tin li Dios. Ma̱cua' ca'aj cui' Macedonia ut Acaya. Qui-abi̱c ban ajcui' sa' chixjunil li na'ajej. Yalak bar qui-abi̱c resil nak la̱ex xepa̱b li Dios. Jo'can nak la̱o inc'a' chic tento nak takaye resil le̱ pa̱ba̱l. 9 Yalak bar yo̱queb chixserak'inquil chanru nak coe̱c'ul nak cocuulac e̱riq'uin ut yo̱queb chixserak'inquil chanru nak quecanab xlok'oninquil li yi̱banbil dios ut quepa̱b ut nequexc'anjelac chic chiru li tz'akal Dios, li yo'yo. 10 Ut yo̱queb ajcui' xserak'inquil chanru nak yo̱quex chiroybeninquil nak ta̱cha̱lk chak toj sa' choxa li Jesucristo li Ralal li Dios, li quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak xban li Dios ut a'an li ta̱colok ke chiru li rakba a̱tin li ta̱cha̱lk sa' kabe̱n.

1 Tesalonicenses 2

1 Ex inherma̱n, la̱ex ac nequenau nak moco xcana ta chi ma̱c'a' rajbal nak xocuulac e̱riq'uin. 2 Usta ac xkac'ul li rahobtesi̱c ut usta ac xohobe' aran Filipos, abanan li Dios xq'uehoc xcacuil kach'o̱l chixyebal resil li colba-ib e̱re la̱ex. Inc'a' xoxucuac usta cuanqueb li k'axal xic' neque'iloc ke. 3 Moco yo̱co ta chixbalak'inquil kib. Tz'akal ya̱l ban li yo̱co xyebal e̱re. Moco cuan ta junak kac'a'ux inc'a' us sa' e̱be̱n, chi moco yo̱co ta che̱balak'inquil. 4 Nakach'olob ban xya̱lal jo' naraj li Dios xban nak a'an c'ojc'o xch'o̱l sa' kabe̱n ut a'an quixakaban ke re xyebal resil li evangelio. Inc'a' nakaba̱nu jo' neque'cuulac chiru li cristian. Nakaba̱nu ban jo' nacuulac chiru li Dios li nana'oc re chanru li kac'a'ux. 5 La̱ex nequenau nak ma̱ jun cua xoa̱tinac e̱riq'uin yal re e̱k'unbesinquil. Li Dios naxnau nak la̱o inc'a' xoa̱tinac e̱riq'uin yal xban nak cuan li c'a'ru nakaj. 6 Chi moco xkasic' ta kalok'al riq'uineb li cristian, chi moco e̱riq'uin chi moco riq'uineb jalan, usta xru raj xkaye e̱re nak te̱q'ue kalok'al xban nak la̱o x-apóstol li Jesucristo. 7 Sa' tu̱lanil ban xocuan sa' e̱ya̱nk jo' junak na'bej naxq'uiresiheb sa' tu̱lanil lix coc'al. 8 K'axal nequexkara. Ma̱cua' raj ca'aj cui' xyebal resil li colba-ib li naxq'ue li Dios li xkaba̱nu. Xru aj raj cui' xkak'axtesi li kayu'am sa' e̱c'aba' la̱ex xban nak k'axal nequexkara. 9 La̱ex herma̱n, ac nequenau chanru nak xoc'anjelac chi k'ek chi cutan re nak inc'a' texkach'i'ch'i'i riq'uin li c'a'ru ke ut re nak xru xkaye e̱re resil li colba-ib li naxq'ue li Dios. 10 La̱ex nequenau chi tz'akal, ut naxnau ajcui' li Dios, chanru nak cocuan sa' santilal ut sa' ti̱quilal sa' e̱ya̱nk. Ma̱c'a' c'a'ru cok'use' cui' nak cocuan sa' e̱ya̱nk la̱ex aj pa̱banel. 11 Jo' naxba̱nu junak li yucua'bej riq'uineb li ralal xc'ajol, jo'can ajcui' xkaba̱nu la̱o e̱riq'uin nak xkaq'ue e̱na'leb che̱junju̱nkalex. 12 Xkaq'ue xcacuilal e̱ch'o̱l ut xkatz'a̱ma ajcui' che̱ru nak texcua̱nk sa' xya̱lal jo' xc'ulubeb li ralal xc'ajol li Dios li quisic'oc e̱ru re nak textz'ako̱nk ajcui' la̱ex riq'uin lix nimajcual cuanquilal ut lix lok'al. 13 Junelic nakabantioxi chiru li Dios nak quepa̱b li ra̱tin li Dios li xkach'olob che̱ru. Moco ra̱tin cui̱nk ta quepa̱b. Ra̱tin li Dios ban quepa̱b. Ut ya̱l ajcui' nak a'an ra̱tin li Dios. Ut a'an li yo̱ chi jaloc re le̱ yu'am la̱ex aj pa̱banel. 14 Ut la̱ex herma̱n xec'ul ajcui' li raylal jo' que'xc'ul li ralal xc'ajol li Dios li neque'pa̱ban sa' xc'aba' li Jesucristo li cuanqueb Judea. Xexrahobtesi̱c xban le̱ rech tenamitil jo' que'xc'ul eb a'an xbaneb laj judío, li rech tenamitil. 15 Eb laj judío que'xcamsi li Ka̱cua' Jesucristo ut que'xcamsi ajcui' eb li profeta ut coe'xyo̱lesi la̱o. Inc'a' neque'xba̱nu li nacuulac chiru li Dios ut k'axal xic' neque'ril li ras ri̱tz'ineb. 16 Xic' neque'rec'a nak nakach'olob xya̱lal chiruheb li ma̱cua'eb aj judío re nak te'colek'. Ut riq'uin li ma̱usilal neque'xba̱nu rajlal, k'axal cui'chic nanumta lix ma̱queb. Abanan yal jun nak quichal xjosk'il li Dios sa' xbe̱neb. Laj Pablo ta̱raj cui'chic xic chirilbaleb laj pa̱banel li cuanqueb Tesalónica 17 Ex herma̱n, usta ma̱ aniho sa' e̱ya̱nk, abanan junelic nequexkac'oxla. Toje' ajcui' xo-el e̱riq'uin nak ac takaj cui'chic rilbal e̱ru. 18 Xkaj raj xic e̱riq'uin. La̱in laj Pablo. Cuib oxib sut xinyal xic che̱rilbal. Abanan laj tza quiramoc chiku. Jo'can nak inc'a' co̱o. 19 ¿C'a'ru nakoybeni ut c'a'ru lix saylal li kach'o̱l? ¿Ut c'a'ru li tok'ajca̱mu̱k cui' nak tol-e̱lk cui'chic li Ka̱cua' Jesucristo? ¿Ma inc'a' ta bi' sa' e̱c'aba' la̱ex takac'ul li kak'ajca̱munquil? 20 La̱ex li kalok'al ut lix saylal li kach'o̱l.

1 Tesalonicenses 3

1 Xban a'an nak k'axal takaj raj rabinquil e̱resil. Inc'a' chic xkacuy roybeninquil. Jo'can nak la̱o xocana arin Atenas kajunes. 2 Ut xkatakla li hermano Timoteo e̱riq'uin. A'an laj c'anjel chiru li Dios chixyebal resil li colba-ib sa' xc'aba' li Cristo. Laj Timoteo tixq'ue xcacuilal e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l ut tixq'ue ajcui' e̱na'leb. 3 Inc'a' nakaj nak ta̱ch'ina̱k e̱ch'o̱l xban li raylal a'in. La̱ex nequenau nak takac'ul li raylal. 4 Nak toj cuanco chak sa' e̱ya̱nk xkaye resil e̱re nak takac'ul li raylal la̱o aj pa̱banel. Ac nequenau la̱ex nak jo'can quic'ulman. 5 Jo'can nak xintakla laj Timoteo e̱riq'uin xban nak inc'a' chic xincuy roybeninquil resil chanru cuanquex sa' le̱ pa̱ba̱l. Ma̱re anchal xex-a̱le̱c xban laj tza ut li kac'anjel ma̱re chicana̱k chi ma̱c'a' rajbal. 6 Toje' xsuk'i chak laj Timoteo e̱riq'uin ut a'an xc'am chak jun cha̱bil esilal che̱rix chanru nak cau e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l ut chanru nak nequexrahoc. Ut xye ajcui' ke nak rajlal nocoe̱c'oxla jo' ajcui' nak nequexkac'oxla la̱o. La̱ex nequeraj rilbal ku ut jo'can ajcui' la̱o nakaj rilbal e̱ru la̱ex. 7 Riq'uin a'in, ex herma̱n, sa' chixjunil li raylal li yo̱co chixc'ulbal, nac'ojla kach'o̱l chirabinquil nak cau e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. 8 Ut anakcuan naru chic tocua̱nk chi sa sa' kach'o̱l xban nak nakanau nak cau e̱ch'o̱l sa' e̱pa̱ba̱l sa' xc'aba' li Jesucristo. 9 Inc'a' nakatau chanru nak takabantioxi chiru li Dios riq'uin lix sahil li kach'o̱l nequeq'ue ke sa' xc'aba' le̱ pa̱ba̱l. Li Dios naxnau nak c'ajo' xsahil li kach'o̱l e̱ban la̱ex. 10 Chi k'ek chi cutan nakatz'a̱ma chiru li Dios nak takil cui'chic e̱ru re nak takaq'ue xcacuilal e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. 11 A' taxak li Dios li kaYucua' ut a' taxak li Ka̱cua' Jesucristo chitenk'a̱nk ke re nak ta̱ru̱k toxic cui'chic e̱riq'uin. 12 A' taxak li Ka̱cua' chitenk'a̱nk e̱re re nak te̱ra e̱rib che̱ribil e̱rib ut chi anchal e̱ch'o̱l cherahak taxak le̱ ras e̱ri̱tz'in jo' nak nequexkara la̱ex. 13 A' taxak li Dios li kaYucua' chiq'uehok xcacuil e̱ch'o̱l. Tz'akalak taxak re ru le̱ pa̱ba̱l. Ma̱c'a'ak taxak e̱ma̱c chiru li Dios nak ta̱cha̱lk li Jesucristo rochbeneb li ac colbileb.

1 Tesalonicenses 4

1 Ut anakcuan ex inherma̱n, cuan cui'chic c'a'ru nacuaj xtz'a̱manquil che̱ru sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. A'an a'in: nak chexcua̱nk taxak sa' ti̱quilal jo' naraj li Dios ut rajlal yo̱kex chixba̱nunquil chi jo'can jo' xkac'ut che̱ru la̱o. Ac yo̱quex chixba̱nunquil, abanan k'axal cui'chic te̱ba̱nu. 2 La̱ex ac nequenau le̱ taklanquil q'uebil kaban sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. 3 Li Dios naraj nak texcua̱nk sa' santilal. Mexco'be̱tac mexyumbe̱tac. 4 Eb laj pa̱banel tento nak te'sumla̱k sa' xya̱lal ut che'xnauhak cua̱nc sa' ti̱quilal chi ribileb rib ut te'xq'ue xlok'al chi ribileb rib. 5 Eb li inc'a' neque'xnau ru li Dios, neque'xba̱nu li yibru na'leb li neque'xrahi ru xba̱nunquil. Me̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu eb a'an. 6 Ma̱ ani tixmux rib riq'uin xmak'bal rixakil junak cui̱nk ut ma̱ ani tixmux rib riq'uin xmak'bal xbe̱lom junak ixk. Inc'a' te'xba̱nu chi jo'can xban nak li Ka̱cua' Jesucristo ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱n chixjunileb li neque'ba̱nun re li na'leb a'an, jo' ac yebil e̱re kaban. 7 Li Dios inc'a' quixsic' ku re nak yo̱ko chixba̱nunquil li ma̱usilal. Quixsic' ban ku re nak tocua̱nk sa' santilal. 8 Jo'can nak li ani natz'ekta̱nan re li tijleb a'in, ma̱cua' cui̱nk li naxtz'ekta̱na. A' ban li Dios li naq'uehoc ke li Santil Musik'ej, a'an li naxtz'ekta̱na. 9 Inc'a' tento nak tintz'i̱bak e̱riq'uin chirix chanru nak te̱ra e̱rib che̱ribil e̱rib xban nak ac c'utbil ajcui' che̱ru xban li Dios nak tento te̱ra e̱rib che̱ribil e̱rib. 10 Us yo̱quex nak nequeraheb chixjunileb li cuanqueb Macedonia. Abanan nintz'a̱ma che̱ru, ex herma̱n, nak k'axal cui'chic cheba̱nu chi jo'can. 11 Cheq'uehak e̱ch'o̱l chi cua̱nc sa' xya̱lal. Me̱ch'i'ch'i'i li ani cuan c'a'ru re. Chexc'anjelak re nak ta̱cua̱nk c'a'ru e̱re re xnumsinquil li cutan junju̱nk jo' xexkatakla cui'. 12 Cui te̱ba̱nu chi jo'can, oxlok' tex-ilek' xbaneb li ma̱cua'eb aj pa̱banel, ut inc'a' yo̱kex chixch'i'ch'i'inquil jalan re li c'a'ru te̱raj. Li Ka̱cua' Jesucristo ta̱cha̱lk cui'chic 13 Nakaj ut ex herma̱n nak te̱tau xya̱lal chirixeb li ac xe'cam re nak inc'a' ta̱rahok' e̱ch'o̱l jo' neque'xba̱nu li jun ch'ol chic li ma̱c'a' neque'roybeni. 14 La̱o nakapa̱b nak li Jesús quicam ut quicuacli cui'chic chi yo'yo. Ut nakapa̱b ajcui' nak li jo' q'uialeb que'pa̱ban re li Cristo, li Dios tixcuaclesiheb cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak ut tixc'ameb chak rochben nak ta̱cha̱lk cui'chic li Jesucristo. 15 A'in ra̱tin li Ka̱cua' Jesucristo nakaye e̱re, nak cui la̱o toj yo'yo̱ko sa' lix c'ulunic li Ka̱cua' Jesucristo, ma̱cua' la̱o li toc'amek' xbe̱n cua. A' li ac camenakeb, a'an eb li te'c'amek' xbe̱n cua riq'uin li Ka̱cua'. 16 Ut nak ta̱cubek chak li Ka̱cua' Jesucristo sa' choxa, tixjap re chi takla̱nc. Li xbe̱nil ángel tixjap re chi bokoc, ut ta̱ya̱basi̱k xtrompeta li Dios. Ut li te'cuacli̱k xbe̱n cua, a'aneb li ac camenakeb, li que'pa̱ban re li Cristo. 17 Aca' chic la̱o li toj yo'yo̱ko tosapu̱k takec' sa' li chok kochbenakeb a'an re xc'ulbal li Ka̱cua' Jesucristo sa' ik'. Ut cua̱nko junelic riq'uin li Ka̱cua' Jesucristo. 18 Jo'can ut nak chec'ojob e̱ch'o̱l che̱ribil e̱rib riq'uineb a a̱tin a'in.

1 Tesalonicenses 5

1 Ut chirix lix k'ehil ut lix cutanquil xc'ulunic li Ka̱cua' Jesucristo, ma̱c'a' rajbal tintz'i̱bak e̱riq'uin xban nak ac nequenau chic lix ya̱lal. 2 La̱ex nequenau chi us nak lix cutanquil lix c'ulunic li Ka̱cua' Jesucristo, ta̱cha̱lk chi ma̱ ani nana'oc re jok'e, jo' nak nachal laj e̱lk' chi ma̱c'a' sa' kach'o̱l. 3 Nak eb li tenamit yo̱keb chixyebal, “Cuanco sa' tuktu̱quil usilal ut ma̱c'a' c'oxlac”, tojo'nak ta̱cha̱lk roso'jiqueb sa' junpa̱t chi ma̱c'a'ak sa' xch'o̱leb jo' nak nachal xraylal li yaj aj ixk chi ma̱c'a' sa' xch'o̱l. Ut eb a'an inc'a' te'colek' chiru li raylal ta̱cha̱lk sa' xbe̱neb. 4 A'ut la̱ex herma̱n, moco sa' k'ojyi̱n ta chic cuanquex. Ac nequenau chic lix ya̱lal. Li Jesucristo inc'a' ta̱cha̱lk chi ma̱c'a'ak sa' e̱ch'o̱l jo' nak nachal laj e̱lk'. 5 La̱o aj pa̱banel moco cuanco ta chic sa' k'ojyi̱n. Cuanco ban chikajunilo sa' cutan saken ut nakanau chic li xya̱lal xban nak reho chic li Cristo. 6 Junelic yo'on taxak cua̱nko ut yo̱ko taxak chiroybeninquil lix c'ulunic li Jesucristo. Inc'a' takaba̱nu jo' neque'xba̱nu li jun ch'ol chic. Aj-ajak ban ku sa' li kapa̱ba̱l. 7 Eb li neque'cuar, chi k'ek neque'cuar ut eb li neque'cala, chi k'ek neque'cala. 8 A'ut la̱o, li ac nakanau chic xya̱lal, yo'on taxak cua̱nko. Li rahoc ut li kapa̱ba̱l, a'an taxak ta̱c'anjelak ke re kacolbal jo' nak li soldado naxcol rib riq'uin li ch'i̱ch' li naxq'ue chire xch'o̱l. Ut li kacolbal li yo̱co chiroybeninquil, a'an ta̱c'anjelak ke jo' nak nac'anjelac li punit ch'i̱ch' chiru li soldado re xcolbal rib. 9 Li Dios inc'a' quixsic' ku re nak toxq'ue chixtojbal rix li kama̱c. Quixsic' ban ku re tocolek' sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. 10 A'an quicam sa' kac'aba' re nak usta yo'yo̱co usta ac camenako chic nak ta̱c'ulu̱nk, ta̱cua̱nk kayu'am chi junelic kochben a'an. 11 Jo'can ut nak chec'ojob e̱ch'o̱l che̱ribil e̱rib ut cheq'uehak xcacuil e̱ch'o̱l che̱ribil e̱rib jo' li ac yo̱quex chixba̱nunquil. Laj Pablo naxq'ue xna'lebeb laj pa̱banel 12 Ex herma̱n, nakatz'a̱ma che̱ru nak oxlok' cherileb li ani neque'c'anjelac chiru li Ka̱cua' Jesucristo sa' e̱ya̱nk. Eb a'an neque'c'amoc be che̱ru ut a'an neque'q'uehoc e̱na'leb. 13 Che-oxlok'iheb ut cherahakeb chi anchal e̱ch'o̱l xban nak neque'xq'ue xch'o̱l chi c'anjelac sa' e̱ya̱nk. Chexcua̱nk sa' usilal che̱ribil e̱rib. 14 Nakatz'a̱ma che̱ru, ex herma̱n, chek'useb li yal subuc cutan neque'xba̱nu. Cheq'uehak xcacuil xch'o̱leb li neque'ch'inan xch'o̱leb ut chetenk'a ajcui' li toj k'uneb xch'o̱l sa' xpa̱ba̱leb. Ut chicua̱nk e̱cuyum riq'uineb chixjunileb. 15 Cheq'uehak retal nak ma̱ ani junak sa' e̱ya̱nk chixq'ue re̱kaj li ma̱usilal qui-ux re riq'uin ma̱usilal. Cheba̱nuhak ban chi junelic li c'a'ru us che̱ribil e̱rib ut riq'uin chixjunileb. 16 Junelic chisahok' sa' e̱ch'o̱l. 17 Junelic chextijok. 18 Chextioxi̱nk riq'uin chixjunil li c'a'ru nequec'ul xban nak jo'can naraj li Dios e̱riq'uin la̱ex xban nak junajex chic riq'uin li Jesucristo. 19 Me̱risi xcuanquil li Santil Musik'ej e̱riq'uin. Cheq'uehak ban chi c'anjelac e̱riq'uin, jo' naraj a'an. 20 Me̱tz'ekta̱na li esil li neque'xye li profeta. 21 Cheq'uehak ban retal chixjunil ut chec'u̱lahak sa' e̱ch'o̱l li c'a'ru us. 22 Ut chetz'ekta̱na chixjunil li ma̱usilal. 23 A' taxak li Dios li naq'uehoc tuktu̱quil usilal chisantobresi̱nk e̱re chi tz'akal ut a'an taxak chi-osobtesi̱nk re le̱ ra̱m, le̱ c'a'ux ut le̱ rok e̱ruk' re nak texcua̱nk chi tz'akal e̱re e̱ru chi ma̱c'a'ak e̱k'usbal sa' xc'ulunic li Ka̱cua' Jesucristo. 24 Li Dios, li quisic'oc e̱ru, a'an ti̱c xch'o̱l chixba̱nunquil li c'a'ru naxye ut a'an ta̱santobresi̱nk e̱re. Laj Pablo naxchak'rabiheb 25 Ex herma̱n, chextijok chikix la̱o. 26 Ut cheq'uehak xsahileb xch'o̱l chixjunileb li herma̱n riq'uin santil utz'uc u. 27 Chi anchal inch'o̱l nintz'a̱ma che̱ru sa' xc'aba' li Jesucristo nak chi-ilek' xsa' li hu a'in chiruheb chixjunileb li herma̱n. 28 A' taxak li usilal li naxq'ue ke li Ka̱cua' Jesucristo, chicua̱nk e̱riq'uin. Jo'can taxak.

2 Tesalonicenses 1

1 La̱in laj Pablo. Cuochben laj Silvano ut laj Timoteo nak yo̱co chixtz'i̱banquil li hu a'in e̱riq'uin la̱ex laj pa̱banel li cuanquex aran Tesalónica. La̱ex rehex chic li Dios li kaYucua' ut rehex chic li Ka̱cua' Jesucristo. 2 A' taxak li usilal ut li tuktu̱quilal chicua̱nk e̱riq'uin, li naxq'ue li Dios li kaYucua' ut li Ka̱cua' Jesucristo. Li Ka̱cua' Jesucristo ta̱cha̱lk chi rakoc a̱tin 3 Ex inherma̱n, inc'a' nakacanab xbantioxinquil chiru li Dios sa' e̱c'aba' la̱ex. Tento takabantioxi chiru li Dios xban nak yo̱ chi cacuu̱c e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l ut k'axal cui'chic nequera e̱rib che̱ribil e̱rib. 4 Jo'can nak k'axal sa sa' kach'o̱l chixserak'inquil resil le̱ pa̱ba̱l reheb li neque'pa̱ban re li Dios yalak bar. Nakaye reheb chanru nak nequexpa̱ban chi anchal e̱ch'o̱l ut cau e̱ch'o̱l nak yo̱quex chixcuybal xnumsinquil li raylal ut li ra xi̱c'. 5 Xban nak nequecuy xnumsinquil li raylal nac'utun nak li Dios yo̱ che̱tenk'anquil. Li Dios ta̱rakok a̱tin sa' ti̱quilal. Tento nak te̱cuy li raylal re nak li Dios tixye nak e̱c'ulub oc sa' lix nimajcual cuanquilal ut sa' xc'aba' ajcui' a'an nak yo̱quex chixc'ulbal li raylal. 6 K'axal ti̱c xch'o̱l li Dios. Jo'can nak tixq'ue raylal sa' xbe̱neb li neque'rahobtesin e̱re. 7 Abanan la̱ex li yo̱quex chixc'ulbal raylal, li Dios texq'ue chi hila̱nc kochben la̱o ut inc'a' chic takac'ul raylal. A'in ta̱c'ulma̱nk nak li Ka̱cua' Jesucristo tixc'utbesi chak rib nak ta̱cha̱lk toj sa' choxa. Ta̱cha̱lk rochbenakeb chak lix ángel li cuanqueb xcuanquil. 8 Chanchan li rak' xam nak ta̱cha̱lk li Ka̱cua' Jesucristo riq'uin xnimal xlok'al chi rakoc a̱tin. Tixq'ueheb chixtojbal xma̱queb li ani inc'a' neque'pa̱ban re li Dios jo' ajcui' li ani inc'a' neque'raj rabinquil resilal li colba-ib li naxq'ue li Ka̱cua' Jesucristo. 9 Lix tojbal rixeb lix ma̱c li tixq'ue, a'an li sachc chi junelic nak te'isi̱k chiru li Ka̱cua' Jesucristo ut chiru lix nimal xlok'al ut lix cuanquilal. 10 Chixjunil a'in ta̱c'ulma̱nk sa' li cutan nak tol-e̱lk cui'chic li Ka̱cua' Jesucristo. Sa' li cutan a'an li Jesucristo ta̱lok'oni̱k xbaneb chixjunileb li neque'pa̱ban re. La̱ex cuanquex sa' xya̱nkeb a'an. Rehex chic li Cristo xban nak ac xepa̱b li xya̱lal li xkach'olob che̱ru. 11 Jo'can nak junelic nocotijoc che̱rix ut nakatz'a̱ma chiru li Dios nak cha̱bilakex taxak re nak e̱c'ulubak cua̱nc chok' ralal xc'ajol li Dios. Nakatz'a̱ma chiru nak riq'uin taxak xnimal xcuanquil, textenk'a chixba̱nunquil li us re nak tz'akalak re ru le̱ yehom e̱ba̱nuhom sa' xc'aba' le̱ pa̱ba̱l. 12 Nocotijoc che̱rix re nak la̱ex junelic te̱nima xlok'al li Ka̱cua' Jesucristo. Ut la̱ex tex-oxlok'i̱k ajcui' xban nak rehex chic li Cristo. A' taxak li Dios ut li Ka̱cua' Jesucristo riq'uin xnimal rusilal chitenk'a̱nk e̱re re nak jo'can taxak chi-uxma̱nk.

2 Tesalonicenses 2

1 Ex inherma̱n, anakcuan tinch'olob xya̱lal che̱ru chirix lix c'ulunic li Ka̱cua' Jesucristo ut lix ch'utubanquil kib riq'uin. 2 Nintz'a̱ma che̱ru nak me̱q'ue e̱rib chi balak'i̱c xbaneb li te'yehok nak ac xcuulac xk'ehil lix c'ulunic li Ka̱cua' Jesucristo. Ma̱re ta̱yehek' e̱re xban junak li profeta, malaj xban junak cui̱nk ta̱a̱tinak e̱riq'uin, malaj xban junak ta̱tz'i̱bak e̱riq'uin ut tixye nak la̱o xkatz'i̱ba li hu a'an. Abanan me̱pa̱b li c'a'ru te'xye eb a'an xban nak moco ya̱l ta. 3 Ma̱c'a' ta c'a'ru chexbalak'i̱k cui'. Li Ka̱cua' Jesucristo inc'a' ta̱cha̱lk chi ma̱ji'ak natz'ekta̱na̱c li Dios xbaneb nabal chi tenamit. Ut ta̱cha̱lk ajcui' li cui̱nk laj k'etol chak'rab. A'an li ta̱c'uluk re li sachc chi junaj cua. 4 A'an tixq'ue xcuanquil xjunes rib ut xic' ta̱ril yalak c'a' chi diosil ut li c'a'ak re ru nalok'oniman sa' ruchich'och'. Tixnimobresi rib sa' xbe̱n chixjunil toj retal nak ta̱c'ojla̱k sa' rochoch li Dios ut a'an chic tixq'ue rib chok' dios. 5 ¿Ma inc'a' jultic e̱re nak quinye chak e̱re chixjunil a'in nak toj cuanquin chak e̱riq'uin? 6 La̱ex ac nequenau c'a'ru li naramoc re nak toj ma̱ji' nachal laj k'etol chak'rab. Abanan nak ta̱cuulak xk'ehil, ta̱c'ulu̱nk. 7 Li ma̱usilal ac cuan sa' ruchich'och', abanan toj ma̱ji' nanumta chi us. Ta̱cuulak xk'ehil nak li Dios inc'a' chic tixram li ma̱usilal ut li ma̱usilal ta̱numta̱k arin sa' ruchich'och'. 8 Sa' eb li cutan a'an ta̱c'utbesi̱k laj k'etol chak'rab. Tojo'nak li Ka̱cua' Jesucristo ta̱c'ulu̱nk riq'uin xnimal xlok'al. Ta̱apusi̱k laj k'etol chak'rab xban li Ka̱cua' ut aran ta̱osok'. Chi jo'can ta̱sachek' chixjunil lix cuanquil sa' xc'ulunic li Ka̱cua' Jesucristo. 9 Laj k'etol chak'rab ta̱cha̱lk riq'uin xcuanquil laj tza. Tixc'utbesi nak cuan xcuanquil chixba̱nunquil li milagros ut sachba ch'o̱lej re xbalak'inquil li cristian. 10 Tixbalak'iheb li te'sachek' xban nak que'xtz'ekta̱na li xya̱lal li quicoloc raj reheb. 11 Jo'can nak li Dios tixq'ueheb chixpa̱banquil li moco ya̱l ta. 12 Li Dios quixba̱nu chi jo'ca'in riq'uineb re nak te'xc'ul xtojbal xma̱queb chixjunileb li inc'a' que'pa̱ban re li ya̱l. A' ban chic li ma̱usilal quicuulac chiruheb xba̱nunquil. Li Dios quixsic' ku re nak tocolek' 13 Ex inherma̱n, tento nak la̱o tobantioxi̱nk chiru li Dios che̱rix la̱ex. Raro̱quex xban li Ka̱cua' Jesucristo. Li Dios quisic'oc chak e̱ru chalen chak sa' xticlajic re nak texcolek' xban nak santobresinbilex chic xban li Santil Musik'ej ut xban nak nequepa̱b li ya̱l. 14 A'an aj e nak li Dios quixsic' e̱ru re nak te̱pa̱b li evangelio li xkach'olob che̱ru re nak textz'ako̱nk riq'uin lix nimal xlok'al li Ka̱cua' Jesucristo. 15 Jo'can ut ex herma̱n, cauhak taxak e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Me̱canab xpa̱banquil le̱ tijbal li xkach'olob che̱ru nak xoa̱tinac e̱riq'uin. Chi moco te̱canab xpa̱banquil li c'a'ru xkatakla xyebal e̱re sa' li hu li xkatakla e̱riq'uin. 16 Li Ka̱cua' Jesucristo ut li Dios li kaYucua', li narahoc ke, xban xnimal rusilal naxc'ojob kach'o̱l chi junelic ut naxq'ue xcacuilal kach'o̱l chi oybeni̱nc. 17 A'an ta ajcui' chic'ojoba̱nk e̱ch'o̱l ut chiq'uehok e̱cacuilal re xyebal ut re xba̱nunquil li c'a'ru us.

2 Tesalonicenses 3

1 Ut anakcuan ex inherma̱n, cuan cui'chic c'a'ru nacuaj xtz'a̱manquil che̱ru. Nintz'a̱ma che̱ru nak textijok chikix re nak ta̱yema̱nk li ra̱tin li Ka̱cua' Jesucristo yalak bar ut che'xq'ue xlok'al ut che'pa̱ba̱nk taxak jo' nak quexpa̱ban la̱ex. 2 Chextijok ajcui' chikix re nak li Dios ta̱colok ke chiruheb li cui̱nk li inc'a' useb xna'lebeb ut neque'ba̱nun re li ma̱usilal xban nak moco chixjunileb ta neque'pa̱ban re li Dios. 3 A'ut li Ka̱cua' Jesucristo, a'an ti̱c xch'o̱l ut junelic naxba̱nu li c'a'ru naxye. A'an ta̱q'uehok xcacuil e̱ch'o̱l ut a'an ajcui' ta̱colok e̱re chiru laj tza. 4 Ut c'ojc'o kach'o̱l sa' e̱be̱n la̱ex sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo nak yo̱quex chixba̱nunquil li xkajultica che̱ru ut nakanau nak te̱ba̱nu li bar cuan takaye e̱re. 5 A' taxak li Ka̱cua' Jesucristo chitenk'a̱nk e̱re chixnaubal nak raro̱quex xban li Dios ut chicua̱nk taxak e̱riq'uin li cuyuc li naxq'ue li Cristo. Tento nak totrabajik re nak cua̱nk c'a'ru ke 6 Ut nakajultica che̱ru ex herma̱n, sa' xc'aba' li Jesucristo nak cherisi e̱rib riq'uineb li herma̱n li yal subuc cutan neque'xba̱nu ut inc'a' neque'xpa̱b le̱ tijbal q'uebil e̱re kaban. 7 La̱ex ac nequenau ajcui' chanru xkaba̱nu nak xocuan e̱riq'uin. Cheba̱nu jo' xkaba̱nu la̱o. Inc'a' xosubuc cutan nak xocuan e̱riq'uin. 8 Inc'a' xocua'ac yal chi ma̱tan. Inc'a' xkac'ul katenk'anquil nak xocuan sa' e̱ya̱nk. Xkatacuasi ban kib chi c'anjelac chi k'ek chi cutan re nak ta̱cua̱nk c'a'ru ke re xnumsinquil li cutan junju̱nk ut ma̱ ani xkach'i'ch'i'i sa' e̱ya̱nk. 9 Moco xban ta nak ma̱cua' ta kac'ulub xc'ulbal katenk'anquil nak xkaba̱nu a'an. Xkaba̱nu chi jo'can yal re nak te̱tzol e̱rib kiq'uin. 10 Ut nak toj cuanco chak e̱riq'uin, xkajultica li xya̱lal a'in che̱ru: li ani inc'a' naraj trabajic, inc'a' ta̱q'uehek' xcua. 11 Nakaye a'in e̱re xban nak xkabi resil nak cuan junju̱nk sa' e̱ya̱nk yal subuc cutan yo̱queb. Junes moloc a̱tin neque'xba̱nu ut inc'a' neque'raj trabajic. 12 Sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo, ninye reheb li inc'a' neque'raj trabajic nak tento te'trabajik sa' xya̱lal re nak ta̱cua̱nk c'a'ru reheb re xnumsinquil li cutan junju̱nk. 13 Ut la̱ex, ex herma̱n, inc'a' taxak textitz'k chixba̱nunquil li us. 14 Cui ut cuan junak sa' e̱ya̱nk inc'a' naraj xpa̱banquil li a̱tin a'in li xkatz'i̱ba e̱re sa' li hu a'in, cheq'uehak retal a'an. Ut me̱rochbeni e̱rib riq'uin re nak ta̱xuta̱na̱k. 15 Abanan inc'a' xi̱c' te̱ril. Cheq'uehak ban xna'leb jo' nak naq'uehe' xna'leb junak li i̱tz'inbej. Laj Pablo naxchak'rabiheb 16 A' taxak li Ka̱cua' Jesucristo li naq'uehoc tuktu̱quil usilal, chiq'uehok e̱re li tuktu̱quilal chi junelic riq'uin yalak c'a'ru nequec'ul. A' taxak li Ka̱cua' Jesucristo chicua̱nk e̱riq'uin che̱junilex. 17 La̱in laj Pablo. Riq'uin cuuk' yo̱quin chixtz'i̱banquil lin c'aba' jo' c'aynakin chixba̱nunquil rajlal nak nintz'i̱ba li hu. A'an retalil nak la̱in xintaklan re li hu a'in. Ut yo̱quin chixtaklanquil xsahil e̱ch'o̱l. 18 A' taxak li usilal li naxq'ue li Ka̱cua' Jesucristo chicua̱nk e̱riq'uin che̱junilex. Jo'can taxak.

1 Timoteo 1

1 La̱in laj Pablo. Taklanbilin xban li Jesucristo chi c'anjelac chiru xban nak jo'can quiraj li Dios laj Colol ke. Ut jo'can ajcui' quiraj li Ka̱cua' Jesucristo li kayo'on. 2 At Timoteo, yo̱quin chi tz'i̱bac a̱cuiq'uin. Chanchanat li tz'akal cualal nak cuancat xban nak chicuu xapa̱b li Cristo. Chicua̱nk taxak a̱cuiq'uin li usilal, li uxta̱n ut li tuktu̱quilal li naxq'ue li Dios li kaYucua' ut li naxq'ue li Ka̱cua' Jesucristo. Laj Timoteo tixch'olob xya̱lal chiruheb laj pa̱banel re nak inc'a' te'xpa̱b laj balak' 3 Nacuaj nak tatcana̱k aran Efeso jo' quintz'a̱ma cha̱cuu nak co̱in Macedonia. Tatcana̱k aran re nak ta̱k'useb li yo̱queb chi balak'i̱nc sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. Ta̱ye reheb nak te'xcanab xc'utbal li inc'a' ya̱l. 4 Ut ta̱ye ajcui' reheb nak che'xcanabak xcuech'inquil rix aniheb lix xe' xto̱naleb xban nak li na'leb a'an ma̱c'a' roso'jic ut ma̱c'a' na-oc cui'. Ta̱ye reheb nak inc'a' chic te'xpa̱b li xe'to̱nil na'leb. Li na'leb a'in junes yo'oban cuech'i̱nc ib naxba̱nu. Inc'a' nocoxtenk'a xba̱nunquil li c'anjel q'uebil ke xban li Dios. Ca'aj cui' li kapa̱ba̱l natenk'an ke. 5 At Timoteo, lix ya̱lal li c'a'ru yo̱quin chixyebal a̱cue, a'an a'in. Xcanabakeb li balak'i̱nc. Che'xq'ue ban xch'o̱l chixrabaleb li rech aj pa̱banelil. Ut te'xraheb cui te'cua̱nk sa' ti̱quilal chi ma̱c'a'ak li c'a'ak re ru nach'i'ch'i'in reheb sa' xc'a'uxeb ut cui te'pa̱ba̱nk chi anchaleb xch'o̱l. 6 Eb a'an inc'a' neque'xq'ue retal li xya̱lal a'in. A' chic li ma̱c'a' na-oc cui' neque'xq'ue xch'o̱l chixcuech'inquil rix. 7 Neque'raj raj xch'olobanquil xya̱lal li chak'rab. Aj c'utul chak'rab nak neque'xye rib. Abanan inc'a' ajcui' neque'xtau ru li c'a'ru neque'xc'ut usta chanchan neque'xtau ru chi tz'akal li c'a'ru yo̱queb chixyebal. Tento takanau c'a'ru aj e nak q'uebil li chak'rab 8 La̱o nakanau nak li chak'rab cha̱bil cui nakatau ru c'a'ru aj e nak q'uebil xban li Dios. 9 Jo'can nak nacuaj nak te̱q'ue retal nak li chak'rab moco q'uebil ta reheb li ti̱queb xch'o̱l. Reheb ban li inc'a' neque'abin ut li neque'k'etoc re li chak'rab. Reheb ajcui' li inc'a' useb xna'leb ut eb laj ma̱c. Reheb ajcui' li inc'a' neque'pa̱ban re li Dios chi moco cuanqueb junak xpa̱ba̱leb. Ut reheb ajcui' laj camsinel ut li neque'xcamsi xna' xyucua'eb. 10 Li chak'rab reheb laj co'be̱t laj yumbe̱t ut reheb li neque'ma̱cob riq'uin rech cui̱nkilal rech ixkilal. Reheb ajcui' li neque'elk'ac cristian. Reheb ajcui' li neque'tic'ti'ic ut li neque'xpatz' xc'aba' li Dios riq'uin yo'obanbil a̱tin. Li chak'rab reheb chixjunileb li neque'xba̱nu li c'a'ak chic re ru chi ma̱usilal li napo'oc ru li katijbal li tz'akal ya̱l. 11 Li katijbal a'an li quic'ute' chiku xban li lok'laj colba-ib li naxq'ue ke li nimajcual Dios, li tenebanbil sa' inbe̱n xyebal resilal yalak bar. Laj Pablo naxbantioxi chiru li Cristo li rusilal 12 Ninbantioxi chiru li Ka̱cua' Jesucristo xban nak a'an xc'ojob xch'o̱l sa' inbe̱n ut xinixxakab chi c'anjelac chiru. Ut a'an naq'uehoc incuanquil chixba̱nunquil. 13 Quixq'ue cue li c'anjel a'in usta ac xinmajecua li Jesucristo ut xinrahobtesi eb laj pa̱banel ut xinhobeb. Abanan li Jesucristo quiruxta̱na cuu xban nak toj ma̱ji' ninnau bar cuan li tz'akal ya̱l ut toj ma̱ji' ninpa̱ban. 14 Ut li Ka̱cua' Jesucristo numtajenak cui'chic li cuosobtesinquil quixq'ue. Quixq'ue inpa̱ba̱l ut quixq'ue cue li rahoc li nakatau nak junajo chic riq'uin li Cristo. 15 Nakanau nak tz'akal ya̱l ut xc'ulub nak takapa̱b chi anchal li kach'o̱l nak li Cristo Jesús quic'ulun sa' ruchich'och' chixcolbaleb laj ma̱c. Ut la̱in li k'axal numtajenak inma̱c sa' xya̱nkeb chixjunileb nak quincuan. 16 Usta la̱in k'axalin aj ma̱c nak quincuan, abanan li Jesucristo quiruxta̱na cuu re nak tixc'utbesi nak k'axal nim lix cuyum re xcuybal xsachbal li ma̱c. Quixc'ut chiruheb lix nimal lix cuyum nak quixcuy inma̱c la̱in. A'an quiraj nak la̱in tinc'amok be chiruheb li ani te'pa̱ba̱nk re li Jesucristo ut te'xc'ul li junelic yu'am. 17 Lok'oninbil taxak li tz'akal Rey li cuan chi junelic k'e cutan, li inc'a' nacam ut inc'a' na-ilman ru, li junaj chi Dios li numtajenak xna'leb. Chikalok'onihak taxak anakcuan ut chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak. Laj Pablo quixye re laj Timoteo chanru ta̱c'anjelak chiru li Dios 18 At Timoteo, chanchanat li cualal chicuu nak nacatcuil. Tinq'ue a̱cue la̱ taklanquil jo' que'xye li profeta cha̱cuix junxil. Li a̱tin que'xye, a'an ta̱q'uehok xcacuil a̱ch'o̱l chixba̱nunquil li c'anjel q'uebil a̱cue. Jo'can ut nak yal a̱k'e chi c'anjelac chiru li Ka̱cua'. 19 Cauhak taxak a̱ch'o̱l sa' la̱ pa̱ba̱l ut ma̱c'a' taxak li c'a'ru ta̱ch'i'ch'i'i̱nk a̱cue sa' la̱ ch'o̱l nak yo̱cat chi c'anjelac chiru li Dios. Ninye a̱cue a'in xban nak cuanqueb li xe'xcanab xba̱nunquil li ti̱quil ch'o̱lej. Inc'a' que'xq'ue retal li c'a'ru yo̱ chi ch'i'ch'i'i̱nc reheb lix c'a'ux. Ut riq'uin a'an yo̱queb chixtz'ekta̱nanquil lix pa̱ba̱leb. 20 Sa' xya̱nkeb a'an cuan laj Himeneo ut laj Alejandro. Ac xink'axtesiheb sa' ruk' laj tza re xc'ajtesinquileb ru re nak inc'a' chic te'xmajecua li Dios.

1 Timoteo 2

1 Anakcuan a'an a'in li tinye e̱re: cheq'uehak e̱ch'o̱l chi tijoc chirixeb chixjunileb le̱ ras e̱ri̱tz'in. Chextz'a̱ma̱nk ut chexbantioxi̱nk chiru li Ka̱cua' nak textijok. 2 Chextijok chirixeb li rey ut chixjunileb li cuanqueb sa' xcuanquil re nak cua̱nko sa' xya̱lal ut tuktu̱k kach'o̱l. Ut ma̱c'a' taxak ta̱ch'i'ch'i'i̱nk ke sa' li kapa̱ba̱l ut ti̱cak taxak li kach'o̱l. 3 Chextijok chirixeb chixjunileb xban nak a'an li us xba̱nunquil ut a'an li nacuulac chiru li Dios laj Colol ke. 4 Li Dios naraj nak chixjunileb te'colek' ut te'xtau ru chi tz'akal c'a'ru li ya̱l. 5 Ut li ya̱l, a'an a'in: nak jun ajcui' li Dios cuan ut jun ajcui' li na-oquen ut naa̱tinac chikix chiru li Dios. A'an li Ka̱cua' Jesucristo li quitz'ejcualo' nak quic'ulun sa' ruchich'och'. 6 Ut a'an ajcui' li quixq'ue rib chi ca̱mc sa' kac'aba' la̱o re nak ta̱ru̱k tocolek' chikajunilo. Ut nak quicuulac xk'ehil, li Cristo quixc'utbesi chiku li xya̱lal a'in nak quicam chiru li cruz. 7 Ut la̱in li taklanbilin xban li Dios chixyebal resil li xya̱lal a'in chiruheb li ma̱cua'eb aj judío. Taklanbilin chixyebal resil re nak te'xnau c'a'ru li ya̱l ut te'pa̱ba̱nk. Moco tic'ti' ta li yo̱quin chixyebal. Tz'akal ya̱l nak xakabanbilin chixyebal li resilal reheb. Che'cua̱nk sa' xya̱lal eb laj pa̱banel nak ch'utch'u̱keb chixlok'oninquil li Dios 8 Yalak bar ch'utch'u̱quex chixlok'oninquil li Dios, nacuaj nak eb li cui̱nk te'c'amok be chi tijoc. Abanan, tento nak ti̱cak xch'o̱leb li cui̱nk a'in ut ma̱c'a'ak xjosk'il chi moco te'cuech'i̱nk. 9 Ut nacuaj ajcui' nak eb li ixk che'xtikibak rib chi cha̱bil jo' xc'ulub junak aj pa̱banel ut inc'a' te'xnimobresi rib riq'uin lix tikibanquil chi moco te'xtikib rib yal re nak te'rahek' ru. Jo' ajcui' riq'uin xyi̱banquil li rismal xjolom. Jo' li c'a' re ru te'xq'ue cui' xsahob ru jo' li oro ut li terto̱quil pec. Inc'a' te'xq'ue xcuanquil li neque'xq'ue chok' xsahob ruheb. 10 Li ixk li napa̱ban re li Dios, moco riq'uin ta xtikibanquil rib cuan xch'ina'usal. Riq'uin ban lix ti̱quilal xch'o̱l. 11 Nak te̱ch'utub e̱rib, eb li ixk inc'a' te'serak'ik. Te'xq'ue ban xch'o̱l chi tzoloc ut che'pa̱ba̱nk chiruheb li cuanqueb xcuanquil. 12 La̱in inc'a' ninq'ueheb li ixk chixch'olobanquil xya̱lal chiruheb li che̱quel cui̱nk, chi moco ninq'ueheb xcuanquil sa' xbe̱neb li cui̱nk. Eb li ixk inc'a' te'a̱tinak sa' li ch'utubaj ib. 13 Ninye a'in xban nak laj Adán quiyo'obtesi̱c xbe̱n cua xban li Dios ut chirix a'an quiyo'obtesi̱c lix Eva. 14 Ut ma̱cua' laj Adán li quibalak'i̱c. A' lix Eva, a'an li quibalak'i̱c toj retal nak quima̱cob nak quixk'et ra̱tin li Dios. 15 Li Dios quixye nak li ixk riq'uin raylal ta̱q'uiresi̱nk. Abanan, cua̱nkeb xyu'am chi junelic cui cauhakeb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱leb ut cui neque'rahoc ut cui cuanqueb sa' ti̱quilal ut sa' tuktu̱quilal.

1 Timoteo 3

1 Ya̱l li neque'xye nak cui cuan junak na-ala sa' xch'o̱l oc chok' aj c'amol be sa' xya̱nkeb laj pa̱banel, cha̱bil li naxc'oxla xba̱nunquil. 2 Abanan li ani naxc'oxla oc chok' aj c'amol be, tento nak cua̱nk sa' xya̱lal re nak ma̱ ani ta̱a̱tinak chirix. Junak ajcui' li rixakil. Ma̱cua'ak aj calajenak. Tento nak se̱bak xch'o̱l ut cha̱bilak xna'leb re nak q'uebilak xlok'al. A'anak aj q'uehol ochochna̱l ut chixq'uehak xch'o̱l chixc'utbal lix ya̱lal chi tz'akal re ru. 3 Laj c'amol be ma̱cua'ak aj calajenak ut ma̱cua'ak aj sic'ol ple̱t. Ma̱cua'ak aj rahol ru tumin. Tu̱lanak ban ut cua̱nk sa' xya̱lal. 4 Tento nak tixnau takla̱nc sa' li rochoch re nak li ralal xc'ajol te'x-oxlok'i ut te'abi̱nk chiru. 5 Cui junak li cui̱nk inc'a' naxnau takla̱nc sa' li rochoch, ¿chan ta ru nak ta̱ru̱k ta̱c'amok be sa' xya̱nkeb li rech aj pa̱banelil? 6 Tento nak laj c'amol be acak xq'ui sa' lix pa̱ba̱l. Ma̱re anchal tixnimobresi rib ut ta̱t'anek' sa' li tojbal ma̱c quit'ane' cui' laj tza. 7 Ut tento ajcui' nak cha̱bilak resil lix na'leb yalak bar xbaneb li toj ma̱ji' neque'pa̱ban. Ma̱c'a'ak xk'usbal re nak inc'a' tixq'ue rib chi a̱le̱c xban laj tza. Tento nak cha̱bilak lix na'lebeb li neque'c'anjelac sa' xya̱nkeb laj pa̱banel 8 Ut jo'can ajcui' li neque'c'anjelac sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. Tento nak ti̱cakeb xch'o̱l. Ut li c'a'ru te'xye te'xba̱nu, che'xba̱nuhak ajcui'. Ma̱cua'akeb aj calajenak. Ut inc'a' te'xsic' xtumineb riq'uin balak'i̱nc. 9 Ma̱c'a' ta̱ch'i'ch'i'i̱nk reheb sa' lix c'a'uxeb ut te'xq'ue xcuanquil li kalok'laj pa̱ba̱l li c'utbesinbil chiku xban li Dios. 10 Jo'can nak xbe̱n cua, ta̱tz'ilek' a̱tin chirixeb. Cui ma̱c'a' nanauman chirixeb, te'q'uehek' chi c'anjelac sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. 11 Jo'can ajcui' li rixakileb li neque'c'anjelac sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. Cha̱bilakeb lix na'leb. Ma̱cua'akeb aj molol a̱tin. Ma̱cua'akeb aj calajenak. Ti̱cakeb ban xch'o̱l ut ti̱cakeb lix c'a'ux riq'uin chixjunil. 12 Eb laj c'anjel sa' xya̱nkeb laj pa̱banel, junak ajcui' li rixakil ut te'xnau takla̱nc sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol. Ut te'xnau ajcui' rilbal lix jun cablal. 13 Eb li te'c'anjelak chi cha̱bil, te'oxlok'i̱k ut te'cacuu̱k xch'o̱leb chixyebal resil li kapa̱ba̱l sa' xc'aba' li Jesucristo. Lix xe' xto̱nal li kapa̱ba̱l 14 Usta yo̱quin chi tz'i̱bac a̱cuiq'uin chirix la̱ taklanquil, at Timoteo, cuan sa' inch'o̱l nak chi se̱b tincuulak a̱cuiq'uin. 15 Abanan ma̱re tinba̱yk chi cuulac. Jo'can nak yo̱quin chi tz'i̱bac a̱cuiq'uin re nak ta̱nau chanru te'c'anjelak li te'xakaba̱k chi c'anjelac sa' xya̱nkeb li neque'pa̱ban re li yo'yo̱quil Dios. Ut la̱o aj pa̱banel, la̱o li nakaq'ue xcuanquil ut nakacol rix li katijbal li tz'akal ya̱l. 16 Relic chi ya̱l k'axal lok' li katijbal li quixc'ut chiku li Dios. Naxc'ut chiku li xya̱lal li kapa̱ba̱l sa' xc'aba' li Jesucristo. Li xya̱lal a'an a'in: Li Cristo quitz'ejcualo' nak quic'ulun sa' ruchich'och'.

1 Timoteo 4

1 Li Santil Musik'ej naxc'ut li xya̱lal chi tz'akal nak sa' eb li cutan cha̱lel cuan li te'xcanab xpa̱banquil li tijleb li tz'akal ya̱l. Ut te'balak'i̱k xban li tijleb li inc'a' ya̱l li neque'xq'ue li ma̱us aj musik'ej. 2 Tic'ti' li neque'xc'ut eb laj balak'. Inc'a' chic neque'rec'a nak inc'a' us yo̱queb. Chanchan nak c'atbil riq'uin ch'i̱ch' lix c'a'uxeb xban li tic'ti' li neque'xye. Jo'can nak inc'a' neque'xq'ue retal nak inc'a' us yo̱queb chixba̱nunquil. 3 Eb a'an neque'xye nak inc'a' us li sumla̱c ut neque'xye ajcui' nak cuan li tzacae̱mk inc'a' us xtzacanquil. Abanan moco ya̱l ta li neque'xye. Li Dios quiq'uehoc re li tzacae̱mk a'in re nak ta̱tzaca̱k. Ut la̱o aj pa̱banel li nakanau li xya̱lal, nakatzaca ut nakabantioxi chiru li Dios nak quixq'ue ke li katzacae̱mk. 4 Chixjunil li quixyo'obtesi li Dios, a'an cha̱bil. Ma̱c'a' xtz'ekta̱nanquil. Nakabantioxi chiru li Dios ut nakatzaca. 5 Ma̱c'a' xtz'ekta̱nanquil xban nak li Dios quixye nak us xtzacanquil ut xban nak nocotijoc sa' xbe̱n. Jo'can nak osobtesinbil chic xban. Quiq'uehe' xna'leb laj Timoteo re nak ta̱cua̱nk sa' ti̱quilal 6 At Timoteo, cui nacach'olob xya̱lal li tijleb a'in chiruheb laj pa̱banel, la̱akat jun cha̱bil aj c'anjel chiru li Jesucristo. Ut la̱at yo̱kat chi q'ui̱c sa' la̱ pa̱ba̱l riq'uin li xya̱lal ut riq'uin li cha̱bil tijleb li yo̱cat chixpa̱banquil. 7 Chatz'ekta̱na chi jun aj cua chixjunil li najter serak' li yal to̱ntil na'leb naxye, li ma̱c'a' na-oc cui'. Ut q'ue a̱ch'o̱l chixba̱nunquil li c'a'ru naraj li Dios. 8 Nayeman nak us nak takatzol kib chixch'olaninquil kib re nak cauhako. Abanan li k'axal cui'chic lok' a'an xtzolbal kib re nak cauhak kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l xban nak riq'uin li kapa̱ba̱l cuan li rusilal li Dios kiq'uin anakcuan arin sa' ruchich'och' ut cua̱nk ajcui' li kayu'am chi junelic. 9 Relic chi ya̱l nak a'an li tz'akal xya̱lal li yo̱quin chixyebal, ut chixjunileb taxak te'pa̱ba̱nk re. 10 Xban nak li yo'yo̱quil Dios, a'an li kayo'on, jo'can nak yo̱co xyalbal kak'e chi c'anjelac chiru. A'an naxyechi'i li colba-ib reheb chixjunileb. Abanan, ca'aj cui' li ani te'pa̱ba̱nk re, a'aneb li te'colek'. 11 A'an a'in li tijleb li ta̱c'ut chiruheb la̱ cuech aj pa̱banelil. Ta̱ch'olob lix ya̱lal chiruheb. 12 Ut la̱at, at Timoteo, chatcua̱nk sa' xya̱lal ut chat-a̱tinak sa' xya̱lal. Charaheb la̱ cuas a̱cui̱tz'in. Cauhak taxak a̱ch'o̱l sa' la̱ pa̱ba̱l ut ti̱cak taxak la̱ yu'am. Jo'can taxak ta̱ba̱nu re nak ma̱ ani chitz'ekta̱na̱nk a̱cue xban la̱ sa̱jilal. Che'xtzol ban ribeb a̱cuiq'uin xban nak yo̱kat chixc'ambaleb xbe sa' ti̱quilal. 13 Roybeninquil tincuulak e̱riq'uin, q'ue a̱ch'o̱l chi rilbal xsa' li Santil Hu chiruheb laj pa̱banel. Q'ueheb xna'leb ut ta̱ch'olob xya̱lal chiruheb. 14 Chaq'ue taxak a̱ch'o̱l chi c'anjelac jo' quiq'uehe' a̱cue xban li Dios. Li c'anjel a'in q'uebil a̱cue nak eb li profeta que'a̱tinac cha̱cuix ut nak eb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj pa̱banel que'xq'ue li ruk'eb sa' a̱be̱n. 15 Q'ue a̱ch'o̱l chixba̱nunquil chixjunil li xinye a̱cue re nak chixjunileb te'xq'ue retal nak ti̱c la̱ yu'am ut te'xq'ue ajcui' retal nak us yo̱ chi e̱lc li c'anjel yo̱cat chixba̱nunquil. 16 Q'ue retal chi us li c'a'ru ta̱ba̱nu jo' ajcui' li c'a'ru ta̱tzoleb cui'. Cui ta̱ba̱nu chi jo'can, tatcolek' la̱at ut te'colek' ajcui' li ani te'abi̱nk re li c'a'ru ta̱ye.

1 Timoteo 5

1 Ma̱k'useb li che̱quel cui̱nk sa' josk'il. Q'ueheb ban xna'leb jo' la̱ yucua' cha̱cuu nak ta̱cuileb. Ut chaq'ueheb ajcui' xna'leb li sa̱j cui̱nk jo'queb a̱cui̱tz'in cha̱cuu nak ta̱cuileb. 2 Ut chaq'ueheb xna'leb li che̱quel ixk jo' la̱ na' cha̱cuu nak ta̱cuileb. Ut chaq'ueheb ajcui' xna'leb li sa̱j ixk jo'queb la̱ cuanab cha̱cuu nak ta̱cuileb. Chaq'ueheb xna'leb riq'uin xti̱quilal a̱ch'o̱l. Laj Pablo quixch'olob xya̱lal chanru nak te'tenk'a̱k li xma̱lca'an 3 Cha-oxlok'iheb li xma̱lca'an ut chatenk'aheb cui ya̱l nak ma̱ ani chic neque'tenk'an reheb. 4 Abanan cui cuan ralal xc'ajol, a'an eb chic te'tenk'a̱nk reheb. Tento nak te'xtzol rib chixba̱nunquil chi jo'ca'in re nak te'xnau rilbal lix jun cablaleb. Te'xnau xk'ajca̱munquil lix na' xyucua' jo' nacuulac chiru li Dios. 5 Li xma̱lca'an li jun a̱tal, ca'aj chic riq'uin li Dios nayo'onin. Naxnumsi li cutan ut li k'ojyi̱n chi tijoc ut naxtz'a̱ma chiru li Dios nak ta̱tenk'a̱k. 6 Abanan li xma̱lca'an li naxsic' xsahil xch'o̱l junes riq'uin li naxrahi ru, li jun a'an chanchan ac camenak xban lix ma̱c usta toj yo'yo. 7 Ta̱ch'olob li xya̱lal a'in chiruheb chixjunileb laj pa̱banel re nak ma̱c'a'ak xk'usbaleb. 8 Tento nak junak laj pa̱banel tixtenk'aheb li rech'alal. Ut k'axal cui'chic tento nak tixch'olaniheb li cuanqueb sa' li rochoch. Cui inc'a' naxba̱nu a'an, li jun a'an inc'a' naxq'ue xcuanquil lix pa̱ba̱l ut k'axal cui'chic nim lix ma̱c chiruheb li toj ma̱ji' neque'xpa̱b li Dios. 9 Ma̱ ani junak xma̱lca'an ta̱tz'i̱ba̱k xc'aba' sa' xya̱nkeb li neque'tenk'a̱c xbaneb laj pa̱banel cui toj ma̱ji' naxba̱nu oxc'a̱l chihab. Ut ma̱cua'ak aj muxul ru xsumlajic nak quicuan. 10 Tento ajcui' nak li xma̱lca'an na'no̱k ru riq'uin li cha̱bilal ac xba̱nu. Ac xq'uiresiheb lix coc'al sa' xya̱lal. Quixc'ul li rula' sa' xya̱lal nak que'cuulac sa' rochoch. Quixch'aj li rokeb li rech aj pa̱banelil. Quixtenk'aheb li yo̱queb chixc'ulbal li raylal. Cui cha̱bil li c'anjel quixba̱nu, naru tixc'ul lix tenk'anquil. 11 Abanan, li xma̱lca'an li toj sa̱jeb inc'a' ta̱tz'i̱ba̱k xc'aba'eb sa' xya̱nkeb li neque'xc'ul xtenk'anquil xban nak ma̱re te'xra cui'chic ru li sumla̱c ut ma̱re anchal inc'a' chic te'xq'ue xch'o̱l chi c'anjelac chiru li Cristo. 12 Ut ma̱re anchal che'cuech'i̱k rix xban nak inc'a' chic te'c'anjelak chiru li Cristo jo' que'xyechi'i xba̱nunquil. 13 Ut jo' cui' anchal neque'xtzol ribeb chi subuc cutan nak neque'xic sa' li junju̱nk chi cab. Ut ma̱cua' ca'aj cui' subuc cutan neque'xba̱nu. Neque'xtzol aj ban cui' li moloc a̱tin ut li q'uehoc etal ut neque'xye li moco yehec' ta naraj. 14 Jo'can nak nacuaj nak li xma̱lca'an li toj sa̱jeb te'sumla̱k cui'chic. Che'cua̱nk ralal xc'ajol ut che'xjolomi lix jun cablal re nak inc'a' tohobek' la̱o aj pa̱banel xbaneb li xic' neque'iloc ke. 15 Ninye a'in xban nak cuanqueb li xma̱lca'an li ac que'risi ribeb sa' kaya̱nk ut yo̱queb chixba̱nunquil li c'a'ru naraj laj tza. 16 Cui junak aj pa̱banel usta ixk usta cui̱nk, cuan junak rech'alal xma̱lca'an, tento nak tixtenk'a. Inc'a' tixq'ue nabal li i̱k sa' xbe̱neb li rech aj pa̱banelil li neque'tenk'an reheb li xma̱lca'an li ma̱c'a'eb ralal xc'ajol. Laj Pablo quixye chanru te'xba̱nu laj pa̱banel li te'c'amok be sa' xya̱nkeb 17 Oxlok'inbilakeb li neque'c'amoc be chi cha̱bil sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. Ut xc'ulub ajcui' nak te'xc'ul xk'ajca̱munquil xban nak neque'xq'ue xch'o̱l chixch'olobanquil xya̱lal li ra̱tin li Dios ut chixtzolbaleb laj pa̱banel. 18 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Ma̱bac' xtz'u̱mal re li bo̱yx nak yo̱ chixyek'inquil ru li trigo re risinquil sa' rix. Canab ban chixcua'bal ca'ch'inak re, nak yo̱ chi c'anjelac. (Dt. 25:4) Jo'can ajcui' laj c'anjel. Tz'i̱banbil ajcui' retalil nak tento ajcui' nak tixc'ul lix tojbal. 19 Ma̱pa̱b li ani ta̱jitok re junak aj c'amol be sa' xya̱nkeb laj pa̱banel cui yal jun ajcui' li najitoc re. Cua̱nk ban cuib oxibak li te'jitok re, re nak ta̱pa̱ba̱k nak ya̱l lix ma̱c. 20 Ut li ani cuan xma̱c, us xk'usbal chiru chixjunileb laj pa̱banel re nak li jun ch'ol chic aj c'amol be te'xucuak ut te'xc'oxla chi us li c'a'ru te'xba̱nu. 21 Jo' chiru li Dios, jo' chiru li Ka̱cua' Jesucristo, jo' ajcui' chiruheb li santil ángel, la̱in nintz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱ba̱nu la̱ taklanquil yo̱quin chixyebal a̱cue. Ut inc'a' ta̱sic' ru junak. Juntak'e̱takeb ban chixjunileb nak ta̱cuileb. Jun xxiquic nak ta̱k'useb li ani cuanqueb xma̱c. 22 Ma̱q'ue junak chi c'amoc be sa' junpa̱t sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. Xbe̱n cua ta̱cuil chanru lix yu'am xban nak cui la̱at ta̱xakab chi c'anjelac chi junpa̱t ut na-oc chi ma̱cobc, cuan ajcui' ma̱c sa' a̱be̱n la̱at. Chatcua̱nk ban chi ti̱c la̱ ch'o̱l. 23 Xban nak cuan xyajel la̱ sa', ma̱cuuc' junes ha'. Naru ta̱cuuc' ca'ch'inak li vino re xbanbal. 24 Ma̱xakab junak aj c'amol be chi junpa̱t chi c'anjelac xban nak cuanqueb li cui̱nk nac'utun c'a'ru lix ma̱queb ut cuan li rakba a̱tin sa' xbe̱neb. Ut cuanqueb cui'chic toj mokon nac'utun c'a'ru lix ma̱queb. 25 Ut cuan ajcui' li neque'ba̱nun re li cha̱bilal. Cuan nak nac'utun li cha̱bilal neque'xba̱nu ut cuan nak inc'a' nac'utun. Abanan, toj mokon chic ta̱c'utu̱nk li us neque'xba̱nu.

1 Timoteo 6

1 Eb li mo̱s aj pa̱baneleb te'x-oxlok'i lix patroneb re nak ma̱ ani ta̱majecua̱nk re lix c'aba' li Dios chi moco te'xtz'ekta̱na li katijbal. 2 Moco xban ta nak rech aj pa̱baneleb lix patrón nak inc'a' te'xq'ue sa' xnak'eb ru. Tento aj ban cui' nak te'xq'ue xch'o̱l chi trabajic xban nak rech aj pa̱banelil li neque'c'uluc re li cha̱bil c'anjel neque'xba̱nu ut xban nak raro̱queb ajcui' xban li Dios. At Timoteo, a'an a'in li ta̱ch'olob xya̱lal chiruheb laj pa̱banel. Eb laj balak' inc'a' us xna'lebeb 3 Cuan li neque'c'utuc re jalan tijleb li moco ya̱l ta. Moco neque'xpa̱b ta li ya̱l li quixc'ut chiku li Ka̱cua' Jesucristo. Jalan cui' lix pa̱ba̱leb. 4 Eb li cui̱nk a'an ma̱c'a' neque'xnau. Junes xnimobresinquil rib neque'xba̱nu. Ca'aj cui' xcuech'inquil ribeb chirix a̱tin nacuulac chiruheb. Ut riq'uin a'an nachal li cakali̱nc, li hoboc, li k'aba̱nc ut li cuiba̱nc ch'o̱lej. 5 Eb li cui̱nk a'in, junes cuech'i̱nc neque'xba̱nu. Moco tuktu ta xc'a'uxeb ut moco ya̱l ta li neque'xye. Neque'xc'oxla nak riq'uin lix pa̱ba̱leb te'xtau xtumineb. Ma̱junaji a̱cuib riq'uineb a'an. 6 Ya̱l nak k'axal lok' li pa̱ba̱l chok' reheb li neque'xc'ojob xch'o̱l riq'uin li jo' nimal jo' ch'inal cuan reheb. 7 Ma̱c'a' cuan ke nak coyo'la sa' ruchich'och' ut ma̱c'a' ajcui' takac'am nak toca̱mk. 8 Jo'can nak cui cuan katzacae̱mk ut cui cuan kat'icr re xtz'apbal kib, c'ojc'o̱k kach'o̱l riq'uin a'an. 9 Abanan eb li neque'rahoc ru li biomal, neque'xq'ue rib chi a̱le̱c ut neque'xba̱nu li yibru aj na'leb. A'an napo'oc ru lix c'a'uxeb ut riq'uin chixjunil li inc'a' us neque'xba̱nu, neque'xsach lix pa̱ba̱leb. 10 Li xrahinquil ru li tumin, a'an xxe' xto̱nal chixjunil li ma̱usilal. Cuanqueb li que'xtz'ekta̱na lix pa̱ba̱l xban xrahinquil ru li tumin. Ut q'uila raylal que'xbok sa' xbe̱neb. Ut neque'yot'ot'nac sa' xch'o̱leb riq'uin li inc'a' us neque'xba̱nu. Laj Pablo quixye re laj Timoteo chanru nak ta̱c'anjelak chiru li Dios 11 Ut la̱at, at Timoteo, la̱at aj c'anjel chiru li Dios. Ma̱ba̱nu li ma̱usilal li neque'xba̱nu eb a'an. Q'ue ban a̱ch'o̱l chi cua̱nc sa' ti̱quilal. Chara li Dios ut chatpa̱ba̱nk chiru. Charaheb la̱ cuas a̱cui̱tz'in. Chacuy li raylal ut chatcua̱nk sa' tu̱lanil. 12 Yal a̱k'e chi q'ui̱c sa' la̱ pa̱ba̱l ut q'ue a̱ch'o̱l chire̱chaninquil li junelic yu'am, li bokbilat cui' xban li Dios. La̱at xaye ut xac'utbesi chi tz'akal la̱ pa̱ba̱l chiruheb nabal. 13 Sa' xc'aba' li Dios li naq'uehoc yu'am, la̱in nintz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱ba̱nu la̱ taklanquil. Ut nintz'a̱ma ajcui' cha̱cuu sa' xc'aba' li Jesucristo li quich'oloban xya̱lal chi ma̱c'a' xxiu chiru laj Poncio Pilato. 14 Ut la̱ taklanquil, a'an a'in: chaba̱nu chixjunil li taklanbilat cui' xban li Ka̱cua'. Ti̱cak la̱ ch'o̱l ut ma̱c'a'ak a̱k'usbal toj retal ta̱c'ulu̱nk cui'chic li Ka̱cua' Jesucristo. Lok'oninbilak taxak li Dios anakcuan ut chi junelic 15 Nak tixtau xk'ehil li Dios tixc'utbesi cui'chic chiku li Jesucristo. Li Dios, a'an k'axal lok' ut junaj ajcui'. A'an li Rey li k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱neb chixjunileb li rey li cuanqueb sa' ruchich'och'. Ut a'an ajcui' li Ka̱cua' li k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb xcuanquil. 16 Li Dios yo'yo chi junelic. Ma̱c'a' xticlajic ut ma̱c'a' roso'jic. A'an cutan saken chi junelic ut ma̱ ani naru na-oc riq'uin xban nak k'axal lok'. Inc'a' ilbil ru chi moco na-ile' ru sa' ruchich'och'. Chikaq'uehak taxak xlok'al ut chikalok'onihak taxak xban nak k'axal nim lix cuanquilal anakcuan ut chi junelic. Jo'can taxak. Laj Timoteo tixq'ue xna'lebeb li biom 17 Ta̱ch'olob xya̱lal chiruheb li biom nak inc'a' te'xk'etk'eti ribeb chi moco te'xc'ojob xch'o̱l sa' xbe̱n li biomal li na-oso'. Che'xq'ue ban xch'o̱l chixyo'oninquil li yo'yo̱quil Dios. A'an naq'uehoc ke chi nabal chixjunil li c'a'ak re ru. 18 Chaye reheb nak che'xba̱nu li us. Chinumta̱k lix cha̱bilaleb. Che'xnauhak sihi̱nc chi nabal ut chi anchaleb xch'o̱l. 19 Cui neque'xba̱nu chi jo'can yo̱queb chixc'u̱lanquil lix ra̱baleb sa' choxa ut riq'uin a'an c'ojc'o̱k xch'o̱leb. Che'xba̱nuhak chi jo'can re nak ta̱cua̱nk lix yu'ameb chi tz'akal re ru ut chi numtajenak xsahil xch'o̱leb. Laj Pablo quixrak lix hu riq'uin xq'uebal xna'leb laj Timoteo 20 At Timoteo, cua̱nk sa' a̱ch'o̱l li tijleb q'uebil a̱cue xban li Dios. Ma̱q'ue xcuanquil li jo' ma̱jo'il serak' ut li cuech'ij ib xban nak ma̱c'a' na-oc cui'. Cuan li neque'yehoc re nak cha̱bil na'leb, abanan moco ya̱l ta. 21 Ninye a'in xban nak cuan li que'pa̱ban re li na'leb a'in ut xban a'an, que'xcanab xpa̱banquil li tz'akal ya̱l. A' taxak li rusilal li Dios chicua̱nk e̱riq'uin.

2 Timoteo 1

1 La̱in laj Pablo. La̱in x-apóstol li Jesucristo xban nak jo'can quiraj li Dios. Taklanbilin chixyebal resil li ac' yu'am li yechi'inbil ke xban li Dios, li yu'am li naxq'ue ke li Jesucristo. 2 Yo̱quin chixtz'i̱banquil li hu a'in a̱cuiq'uin, at Timoteo. Raro̱cat inban ut chanchanat tz'akal cualal chicuu nak cuancat. Chicua̱nk taxak a̱cuiq'uin li usilal, li uxta̱n, ut li tuktu̱quilal, li nachal chak riq'uin li Dios li kaYucua' ut riq'uin li Ka̱cua' Jesucristo. Inc'a' toxuta̱na̱k chixyebal resil li evangelio 3 Junelic ninbantioxi chiru li Dios nak nacatinjultica sa' lin tij chi k'ek chi cutan. Ut ma̱c'a' nach'i'ch'i'in cue sa' li cua̱m nak ninc'anjelac chiru li Dios jo' que'xba̱nu lin xe'to̱nil yucua'. 4 Nacuaj raj rilbal cui'chic a̱cuu. Jultic cue chanru nak xatya̱bac xban xrahil a̱ch'o̱l ut nacuaj nak ta̱sahok' cui'chic inch'o̱l nak tincuil a̱cuu. 5 Nak nintijoc najultico' cue nak chi anchal a̱ch'o̱l xatpa̱ban. Junxil la̱ na'chin lix Loida jo' ajcui' lix Eunice la̱ na' que'pa̱ban chi anchaleb xch'o̱l ut ninnau nak jo'can ajcui' nak xatpa̱ban la̱at. 6 Jo'can nak ninjultica cha̱cuu nak chaq'uehak chi c'anjelac la̱ ma̱tan q'uebil a̱cue xban li Dios nak quinq'ue li cuuk' sa' a̱be̱n. 7 Ma̱cua' li xucuac li xkama̱tani chak riq'uin li Dios. Kacuanquil ban xkama̱tani riq'uin. Li Dios nocoxtenk'a chixrabaleb li kas ki̱tz'in ut a'an naq'uehoc ke li cha̱bil na'leb. 8 Jo'can ut nak matxuta̱nac chixch'olobanquil resil li Ka̱cua' Jesucristo chi moco tatxuta̱na̱k inban la̱in xban nak cuanquin chi pre̱xil xban xyebal resil li Ka̱cua'. Chaq'ue ban a̱cuib chi tz'ako̱nc riq'uin li raylal nac'ulman sa' xc'aba' li evangelio. Ut li Dios ta̱q'uehok a̱cuanquil chixcuybal. 9 A'an quicoloc ke ut quixsic' chak ku re nak toc'anjelak sa' ti̱quilal. Ma̱cua' xban kayehom kaba̱nuhom nak quixsic' ku. Yal xban li rusilal ban, xban nak jo'can quiraj. Sa' xc'aba' li Jesucristo nak quiruxta̱na ku, xban nak ac jo'can chak sa' xch'o̱l junxilaj nak toj ma̱ji' quixyi̱b li ruchich'och'. 10 Li usilal a'in quic'utbesi̱c chiku riq'uin lix c'ulunic sa' ruchich'och' li Ka̱cua' Jesucristo laj Colol ke. Ut a'an qui-isin re xcuanquil li ca̱mc ut quixc'ut chiku li ac' yu'am li ma̱c'a' roso'jic. 11 Li Dios quixakaban cue chi c'anjelac chok' apóstol ut chok' aj tzolol reheb li ma̱cua'eb aj judío re nak tinye resil li colba-ib reheb. 12 Jo'can nak nincuy chixjunil li raylal ut inc'a' ninxuta̱nac xban nak c'ojc'o inch'o̱l riq'uin li Ka̱cua'. A'an li ninpa̱b ut xink'axtesi cuib sa' ruk'. Ninnau nak a'an ta̱tenk'a̱nk cue toja' yal nak ta̱c'ulu̱nk cui'chic li Jesucristo. 13 Chicua̱nk sa' a̱ch'o̱l li tijleb li tz'akal ya̱l li xinc'ut cha̱cuu. Ut chicua̱nk la̱ pa̱ba̱l ut chatrahok xban nak rehat chic li Cristo. 14 Riq'uin xcuanquil li Santil Musik'ej li cuan a̱cuiq'uin, chac'ulahak sa' a̱ch'o̱l li xya̱lal li lok'laj colba-ib k'axtesinbil a̱cue xban li Dios. 15 La̱at nacanau nak chixjunileb laj pa̱banel li cuanqueb Asia xine'xcanab injunes. Sa' xya̱nkeb a'an cuanqueb laj Figelo ut laj Hermógenes. 16 Ca'aj chic laj Onesíforo q'uila sut colinril sa' tz'alam ut quixc'ojob inch'o̱l ut inc'a' quixuta̱nac xban nak bac'bo̱quin chi cadena. A' taxak li Ka̱cua' Dios chi-osobtesi̱nk re li jun cabal a'an. 17 Nak quic'ulun arin Roma, laj Onesíforo quinixsic' chi anchal xch'o̱l toj retal quinixtau. 18 La̱at nacanau chi tz'akal nak quixq'ue xch'o̱l chi tenk'a̱nc aran Efeso. A' taxak li Ka̱cua' Dios chi-uxta̱na̱nk ru sa' xk'ehil xc'ulunic li Ka̱cua' Jesucristo.

2 Timoteo 2

1 A'ut anakcuan, at Timoteo, cauhak a̱ch'o̱l riq'uin li usilal q'uebil ke xban nak reho chic li Cristo Jesús. 2 Li xya̱lal li xinc'ut cha̱cuu chiruheb nabaleb li cristian, a'an ajcui' chajultica chiruheb li cui̱nk li ti̱queb xch'o̱leb re nak eb a'an chic te'c'utuk re chiruheb jalaneb chic. 3 Chattz'ako̱nk riq'uin li raylal li nakac'ul ut chacuyak xnumsinquil chixjunil li raylal jo' jun xcha̱bil soldado li Jesucristo. 4 Junak soldado inc'a' naru naxsic' jalan xc'anjel xban nak ac sic'bil ru chok' soldado. Naxq'ue ban xch'o̱l chixba̱nunquil li nacuulac chiru li nataklan re. 5 Ut jo'can ajcui' li naxyal xk'e chi a̱linac, inc'a' naxc'ul lix ma̱tan cui inc'a' naxba̱nu chi tz'akal re ru. 6 Laj c'alom li nac'anjelac chi cau tento nak a'an li xbe̱n li ta̱tz'ak ru li racui̱mk. 7 C'oxlan chirix li oxib chi na'leb li xinye a̱cue ut a' taxak li Ka̱cua' Jesucristo chitenk'a̱nk a̱cue chixtaubal ru li xya̱lal. 8 Chijulticok' a̱cue nak li Jesucristo, a'an xcomoneb li ralal xc'ajol li rey David ut a'an li quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. A'an a'in li resilal li evangelio li yo̱quin chixyebal la̱in. 9 Sa' xc'aba' li evangelio yo̱quin chixc'ulbal li raylal a'in, ut bac'bo̱quin chi cadena. Chanchan na-ux re junak k'axal nim xma̱c. Usta bac'bo̱quin, abanan li resil li evangelio ta̱yema̱nk yalak bar xban nak li ra̱tin li Dios inc'a' naru xmukbal. 10 Jo'can nak nincuy xnumsinquil chixjunil li raylal li ninc'ul sa' xc'aba'eb li sic'bileb ru xban li Dios re nak eb a'an naru te'xtau li lok'laj colba-ib li naxq'ue li Jesucristo ut te'xtau ajcui' lix lok'al chi junelic. 11 Li a̱tin a'in li oc cue xyebal a̱cue, a'an tz'akal ya̱l: Cui cocam kochben li Cristo, ta̱cua̱nk ajcui' kayu'am kochben. 12 Cui takacuy xnumsinquil li raylal, ta̱q'uehek' ajcui' kacuanquil xban li Dios kochben li Cristo. Ut cui la̱o nakatz'ekta̱na, a'an toxtz'ekta̱na ajcui' la̱o. 13 Cuan nak la̱o inc'a' nakaba̱nu li c'a'ru nakaye, abanan li Dios ti̱c xch'o̱l ut junelic naxba̱nu li c'a'ru naxye. A'an inc'a' nacuiban xch'o̱l. La̱atak jun cha̱bil aj c'anjel chiru li Dios chi ma̱c'a' c'a'ru tatxuta̱na̱k cui' 14 Chajultica li xya̱lal chiruheb laj pa̱banel. Sa' xc'aba' li Ka̱cua' Dios chayehak reheb nak che'xcanabak xcuech'inquil ribeb chirix a̱tin xban nak a'an ma̱c'a' na-oc cui'. Ca'aj cui' xpo'baleb xch'o̱l li neque'abin re naxba̱nu. 15 Chaq'uehak a̱ch'o̱l chi c'anjelac chiru li Dios jo' junak tz'akal aj c'anjel ma̱c'a' c'a'ru ta̱xuta̱na̱k cui'. Chach'olobak chi tz'akal resil li colba-ib chiruheb. 16 Mat-oquen riq'uin jo' ma̱jo'il serak', li ma̱c'a' na-oc cui'. Li neque'ba̱nun re chi jo'can k'axal cui'chic neque'xq'ue xch'o̱l chixba̱nunquil li ma̱usilal. 17 Naniman ru li tijleb li neque'xc'ut. Chanchan nak naniman ru junak yajel jo' li cáncer xc'aba'. Jo'can que'xba̱nu laj Himeneo ut laj Fileto. 18 Eb a'an que'xcanab xpa̱banquil li tz'akal ya̱l ut que'xpa̱b li tic'ti'. Neque'xye nak ac que'cuacli chi yo'yo eb li camenak, chanqueb. Ut riq'uin a'an cuan li yo̱queb chixpo'bal ruheb lix pa̱ba̱leb. 19 Abanan li xya̱lal q'uebil ke xban li Dios inc'a' naru najalman ru. Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: li Dios naxnau ruheb li ralal xc'ajol, ut chixjunileb li te'xc'aba'in xc'aba' li Ka̱cua', tento nak te'xcanab chi junaj cua li ma̱usilal. 20 Sa' junak xnimal ru cab cuan li sec' yi̱banbil riq'uin oro ut plata. Ut cuan li ch'och' sec' ut cuan ajcui' li sec' yi̱banbil riq'uin che'. Cuan li cha̱bil xc'anjel ut cuan li yalak c'a'ru nac'anjelac cui'. 21 Cui junak aj pa̱banel naraj ta̱q'uehek' re jun lix cha̱bil c'anjel xban li Dios, tento nak li jun a'an tixcanab chi junaj cua chixjunil li ma̱usilal. Cui tixba̱nu chi jo'can, li jun a'an k'axtesinbilak chic chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' ut cauresinbilak chic chixba̱nunquil li cha̱bil c'anjel. 22 Jo'can utan chatz'ekta̱na chi junaj cua li inc'a' us li neque'xrahi ru li toj sa̱jeb. Ut q'ue a̱ch'o̱l chicua̱nk sa' ti̱quilal ut chatpa̱ba̱nk chi tz'akal. Charahakeb la̱ cuas a̱cui̱tz'in ut chatcua̱nk sa' usilal riq'uineb chixjunileb. La̱akat jun sa' xya̱nkeb li ti̱queb xch'o̱l li neque'tijoc chiru li Dios. 23 Ma̱cua'akat jun sa' xya̱nkeb li neque'xcuech'i rib chirix to̱ntil a̱tin li ma̱c'a' aj e. La̱at ac nacanau nak li cuech'i̱nc ib junes ra xi̱c' naxq'ue. 24 Junak aj c'anjel chiru li Ka̱cua' ma̱cua'ak aj sic'ol ra xi̱c'. Tu̱lanak ban riq'uineb chixjunileb. Cua̱nk xna'leb re xc'utbal li xya̱lal chiruheb li ras ri̱tz'in ut nimak xcuyum. 25 Ut sa' tu̱lanil chixch'olobak xya̱lal reheb li neque'cuech'in rix li xya̱lal. Ma̱re chan nak li Dios ta̱tenk'a̱nk reheb chixyot'bal xch'o̱leb, chixjalbal xc'a'uxeb re te'xnau ru li ya̱l. 26 Ut te'risi rib sa' ruk' laj tza li yo̱ chi a̱le̱nc reheb re nak inc'a' chic te'xba̱nu li c'a'ru naraj a'an. Ut te'suk'i̱k taxak sa' li tz'akal xya̱lal.

2 Timoteo 3

1 Nacuaj ajcui' nak ta̱nau nak k'axal xiu xiu li cutan te'cha̱lk chiku nak ta̱nach'ok chak roso'jiqueb li cutan. 2 Eb li cristian junes reheb te'raj. Te'xrahi ru li tumin. Te'xnimobresi xcuanquil xjuneseb rib. Te'xk'etk'eti ribeb. Te'hobok ut te'xk'et ra̱tin xna' xyucua'. Inc'a' te'tioxi̱nk ut inc'a' te'xq'ue xcuanquil xpa̱banquil li Dios. 3 Ma̱c'a'ak rahoc riq'uineb. Ma̱c'a'ak usilal riq'uineb. Telaje'xyo'ob a̱tin chi ribileb rib. Aj k'abanelakeb. Inc'a' te'xcuy rib. Josk'akeb ut xic' te'ril li cha̱bilal. 4 Te'xk'axtesi li ras ri̱tz'in sa' ruk'eb li xic' neque'iloc reheb. Cauhakeb rib chixba̱nunquil li inc'a' us. Ta̱numta̱k lix k'etk'etileb. Inc'a' te'xra li Dios. A' ban chic lix saylal li ruchich'och', a'an chic li te'xra. 5 Te'xye rib nak aj pa̱baneleb, abanan inc'a' te'xq'ue xcuanquil li pa̱ba̱l. At Timoteo, ma̱junaji a̱cuib riq'uineb a'an. 6 Sa' xya̱nkeb a'an cuanqueb li cui̱nk li neque'xsic' chanru te'oc sa' eb li cab chi balak'i̱nc ut neque'xc'ut lix tijleb chiruheb li ixk li ma̱c'a'eb xna'leb, li neque'rec'a nak aj ma̱queb, ut junes li c'a'ak re ru neque'xrahi ru, a'an li neque'xba̱nu. 7 Ut eb li ixk a'in junelic yo̱queb chixtzolbal li c'a'ak re ru chi tijleb, abanan inc'a' neque'xtau ru li xya̱lal. 8 Eb a cui̱nk a'an yo̱queb chixba̱nunquil jo' que'xba̱nu laj Janes ut laj Jambres nak que'xcuech'i rix laj Moisés. Neque'xtz'ekta̱na li ya̱l. Inc'a' useb lix na'lebeb ut ma̱c'a' neque'oc cui' xban nak tz'ekta̱nanbil li pa̱ba̱l xbaneb. 9 Aban inc'a' ajcui' us ta̱e̱lk chiruheb xban nak ch'olch'o̱k chiruheb chixjunileb nak xmajelil xna'lebeb te'xba̱nu cui', jo' que'xc'ul laj Janes ut laj Jambres nak que'xcuech'i rix laj Moisés. Laj Pablo naxq'ue xna'leb laj Timoteo 10 Abanan la̱at, Timoteo, ac nacanau li tijleb ninch'olob xya̱lal. Xaq'ue retal chanru nincuan ut li c'a'ru ninc'oxla xba̱nunquil. Xaq'ue retal lin pa̱ba̱l ut chanru nak nincuyuc ut chanru ninrahoc. Ut xaq'ue ajcui' retal chanru xcacuilal lin ch'o̱l. 11 Ac xaq'ue retal chanru nak xincuy xnumsinquil li ra xi̱c' ut li raylal li xinc'ul xban xyebal resil li evangelio aran sa' eb li tenamit Antioquía, Iconio ut Listra. Chixjunil li raylal quilajincuy xnumsinquil ut li Ka̱cua' xcoloc cue chiruheb chixjunil li raylal a'an. 12 Ut ya̱l ajcui' nak te'rahobtesi̱k li jo' q'uialeb li te'raj cua̱nc sa' ti̱quilal sa' xc'aba' li Jesucristo. 13 Ut ta̱numta̱k lix ma̱usilaleb laj balak' li inc'a' useb xna'leb. Yo̱keb chi balak'i̱nc ut yo̱k ajcui' xbalak'inquileb a'an. 14 A'ut la̱at, Timoteo, junelic taxak cauhak a̱ch'o̱l chixpa̱banquil li xya̱lal li xatzol cui' chak a̱cuib. Ac nacanau nak tz'akal ya̱l ut nacanau aniheb li xatzol cui' chak a̱cuib. 15 Chalen chak toj sa' a̱ca'ch'inal ac nacanau xsa' li Santil Hu. Nacanau nak a'an li nac'utuc li xya̱lal chiku nak li colba-ib natauman riq'uin xpa̱banquil li Jesucristo. 16 Chixjunil li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu, a'an musik'anbil xban li Dios ut nac'anjelac re xc'utbal chiku li xya̱lal. Nac'anjelac re kak'usbal ut re xq'uebal kana'leb ut naxc'ut chiku chanru nak tocua̱nk sa' ti̱quilal. 17 Li Santil Hu naxc'ut chiru li nac'anjelac chiru li Dios chanru nak ta̱cua̱nk chi tz'akal re ru lix yu'am ut naxtenk'a a'an re nak cauresinbilak chi tz'akal re xba̱nunquil chixjunil li cha̱bil c'anjel.

2 Timoteo 4

1 Nintz'a̱ma cha̱cuu sa' xc'aba' li Dios nak ta̱ch'olob li xya̱lal. Ut nintz'a̱ma ajcui' sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo, li ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb li yo'yo̱queb ut li camenakeb nak ta̱cha̱lk cui'chic riq'uin lix nimal xcuanquil. 2 La̱in nintz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱ch'olob xya̱lal li ra̱tin li Dios. Chayal a̱k'e chixba̱nunquil chi junelic usta naxq'ue rib cha̱cuu usta inc'a'. Chatijeb ut chak'useb. Chaq'ue xcacuilal xch'o̱leb ut chicua̱nk a̱cuyum ut inc'a' ta̱canab xc'utbal li xya̱lal chiruheb. 3 Tento nak ta̱c'ut li xya̱lal chiruheb xban nak ta̱cuulak xk'ehil nak inc'a' chic te'raj rabinquil li tijleb tz'akal ya̱l. A' chic li jun tu̱beb chi aj tzolonel, a'an chic li te'xta̱ke re nak ta̱yehek' reheb c'a'ru li te'raj rabinquil ut a'an chic li te'xq'ue xch'o̱l chirabinquil. 4 Inc'a' chic te'raj rabinquil lix ya̱lal. A' chic li serak' li ma̱c'a' na-oc cui', a'an chic li te'raj rabinquil. 5 A'ut la̱at, Timoteo, chaq'uehak retal chi us li c'a'ru ta̱ba̱nu. Chacuyak xnumsinquil li raylal ut chajultica̱k resil li santil evangelio ut chaba̱nuhak la̱ c'anjel chi tz'akal. 6 Ut la̱in, sa' xc'aba' li Ka̱cua' ta̱osok' lin yu'am jo' jun li mayej chiru. Yo̱ chi cuulac xk'ehil nak tincamsi̱k. 7 Xinyal ink'e chixba̱nunquil li cha̱bil c'anjel. Xinq'ue inch'o̱l chixba̱nunquil chi tz'akal li tenebanbil sa' inbe̱n xba̱nunquil ut chi anchal inch'o̱l xinpa̱ban. 8 Anakcuan ca'aj chic lin ma̱tan nacuoybeni li naq'uehe' reheb li ti̱queb xch'o̱l. Li Ka̱cua' li narakoc a̱tin sa' ti̱quilal, a'an ta̱q'uehok cue sa' li cutan nak tol-e̱lk cui'chic. Ut moco ca'aj cui' ta cue la̱in tixq'ue. Tixq'ue aj ban cui' reheb chixjunileb li yo̱keb chi oybeni̱nc re lix c'ulunic chi anchaleb xch'o̱l. Laj Pablo naxye re laj Timoteo c'a'ru tixba̱nu 9 Cha̱lkat chicuilbal chi junpa̱t. 10 Cuanquin injunes arin. Laj Demas xinixcanab xban xrahinquil ru li c'a'ak re ru cuan sa' ruchich'och' ut xco̱ sa' li tenamit Tesalónica. Laj Crescente xco̱ Galacia chi c'anjelac ut laj Tito xco̱ sa' li na'ajej Dalmacia. 11 Chixjunileb li neque'tenk'an cue ma̱ aniheb chic. Ca'aj chic laj Lucas cuan cuiq'uin. Jo'can nak nintz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱nume'bok chak laj Marcos ut ta̱c'am chak cha̱cuix nak tatcha̱lk. A'an tinixtenk'a chi cha̱bil sa' li c'anjel. 12 Ut laj Tíquico xintakla sa' li tenamit Efeso. 13 Nak tatcha̱lk, chac'amak chak cue li capa quincanab chak sa' li tenamit Troas sa' rochoch laj Carpo. Ut chac'amak ajcui' chak li hu. Li k'axal nacuaj ru, a'an li tz'u̱m li tz'i̱banbil ru. 14 Laj Alejandro, laj tenol ch'i̱ch', nabal chi raylal xba̱nu cue. Li Ka̱cua', a'an li ta̱k'ajca̱mu̱nk re riq'uin li c'a'ru naxba̱nu. 15 Chacolak ajcui' a̱cuib la̱at chiru a'an xban nak k'axal xi̱c' narabi resil li colba-ib li nakaye. 16 Nak quinboke' xbe̱n cua riq'uin laj rakol a̱tin, ma̱ ani quia̱tinac chicuix. Quine'xcanab injunes chixjunileb. Miq'uehe' ta li ma̱c a'in sa' xbe̱neb. 17 Abanan li Ka̱cua' quitenk'an cue ut quixq'ue xcacuilal inch'o̱l re xjulticanquil chi tz'akal resil li colba-ib re nak chixjunileb li ma̱cua'eb aj judío te'rabi resil li evangelio. Jo'can nak quincole' sa' ruk' li cakcoj. 18 Ut li Ka̱cua' ta̱colok cue chiru li ma̱usilal neque'xc'oxla xba̱nunquil cue ut tinixc'am sa' lix nimajcual cuanquilal aran sa' choxa. A'an taxak chilok'onima̱nk chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak. Laj Pablo naxtakla xsahil xch'o̱leb laj pa̱banel li cuanqueb Efeso 19 Chaq'ueheb xsahil xch'o̱leb lix Prisca ut laj Aquila jo'queb ajcui' chixjunileb li cuanqueb sa' rochoch laj Onesíforo. 20 Laj Erasto quicana chak aran Corinto. Ut laj Trófimo toj yaj nak quincanab sa' li tenamit Mileto. 21 K'axal us cui tatcha̱lk nak toj ma̱ji' naticla li habalk'e. Xtakla xsahil a̱ch'o̱l laj Eubulo, jo'queb ajcui' laj Pudente, laj Lino, lix Claudia ut chixjunileb li herma̱n li cuanqueb arin. 22 A' taxak li Ka̱cua' chicua̱nk a̱cuiq'uin. Ut a' taxak li rusilal li Dios chicua̱nk e̱riq'uin la̱ex che̱junilex. Jo'can taxak.

Tito 1

1 La̱in laj Pablo. Yo̱quin chi tz'i̱bac a̱cuiq'uin, at Tito. Ninc'anjelac chiru li Dios ut la̱in x-apóstol li Jesucristo. Xakabanbilin xban li Jesucristo re xtenk'anquileb li sic'bileb ru xban li Dios re nak tz'akalak re ru lix pa̱ba̱leb. Ut xakabanbilin re xtenk'anquileb re nak te'xtau ru chi tz'akal li xya̱lal li colba-ib ut ta̱ti̱cobresi̱k lix ch'o̱leb. 2 Ninch'olob li xya̱lal a'in chiruheb re nak te'pa̱ba̱nk ut te'xyo'oni li junelic yu'am. Najter k'e cutan li Dios quixyechi'i chak li junelic yu'am. Li Dios inc'a' natic'ti'ic. 3 Nak quicuulac xk'ehil li Dios laj Colol ke quixc'utbesi li xya̱lal li colba-ib chiku. Tenebanbil sa' inbe̱n xban li Dios xch'olobanquil xya̱lal li colba-ib yalak bar. 4 Yo̱quin chi tz'i̱bac a̱cuiq'uin, at Tito. La̱at chanchanat tz'akal cualal sa' xc'aba' li kapa̱ba̱l. Chicua̱nk taxak a̱cuiq'uin li usilal ut li tuktu̱quilal li naxq'ue li Dios li kaYucua' ut li naxq'ue li Jesucristo laj Colol ke. Li c'anjel tenebanbil sa' xbe̱n laj Tito 5 Xatincanab aran sa' li tenamit Creta re nak ta̱c'u̱b ru li c'a'ru toj yi̱ba̱c naraj ut re nak ta̱xakabeb li te'c'amok be chiruheb laj pa̱banel sa' li junju̱nk chi tenamit. Jo' xinye a̱cue, jo'can ta̱ba̱nu. 6 Ti̱cak xch'o̱l li ani ta̱xakab re nak ma̱c'a' ta̱yehek' chirixeb. Junak ajcui' li rixakil ut aj pa̱banelakeb li ralal xc'ajol. Cha̱bilakeb xna'leb ut te'abi̱nk chiruheb lix na' xyucua'. 7 Li ani nac'amoc be chiruheb laj pa̱banel, li jun a'an aj c'anjel chiru li Dios. Jo'can nak tento nak ti̱cak xch'o̱l re nak ma̱ ani ta̱a̱tinak chirix. Moco k'etk'etak ta ut moco ch'inpo'ak ta, chi moco ta̱cala̱k, chi moco ta̱pletik. Ut ma̱cua'ak aj rahol ru biomal, chi moco tixsic' xtumin riq'uin balak'ic. 8 Junak aj c'anjel chiru li Dios naxc'uleb li rula' chi sa sa' xch'o̱l ut nasaho' ajcui' sa' xch'o̱l riq'uineb li neque'ba̱nun re li us. Laj c'anjel chiru li Dios toj naxc'oxla chi us li c'a'ru naxba̱nu ut junelic cua̱nk sa' usilal riq'uineb li ras ri̱tz'in. Ti̱c xch'o̱l ut naxcuy xnumsinquil li raylal ut li a̱le̱c. 9 Inc'a' nach'inan xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l. Naxpa̱b ban chi anchal xch'o̱l li xya̱lal li quic'ute' chiru re nak tixnau xch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li rech aj pa̱banelil ut tixnau xq'uebal xna'lebeb li neque'cuech'in re li c'a'ru naxye. 10 Chaq'uehak retal ani ta̱xakab chok' aj c'amol be xban nak nabaleb li inc'a' neque'xtau xya̱lal. Neque'a̱tinac chi ma̱c'a' rajbal ut neque'xbalak'i li tenamit. K'axal cui'chic nabaleb jo'caneb xna'leb sa' xya̱nkeb li kech aj pa̱banelil aj judío. 11 Eb a'an tento xk'usbaleb re nak te'xcanab li balak'i̱nc. Yo̱queb xpo'bal xch'o̱leb li ju̱nk cabal riq'uin xc'utbal li moco ya̱l ta. Riq'uin balak'i̱nc neque'xtau lix tumineb. 12 Eb laj Creta que'xq'ue jun li cui̱nk aj k'e chok' xprofeteb. Li cui̱nk a'an quixye chi jo'ca'in chirixeb li rech tenamitil: laj Creta junes tic'ti'ic neque'xba̱nu. Chanchaneb li josk' aj xul. Eb a'an aj num cua'ineleb ut inc'a' neque'raj trabajic, chan. 13 Ut ya̱l ajcui' li quixye. Jo'can nak cau chak'useb re nak te'cacuu̱k xch'o̱leb sa' lix pa̱ba̱leb. 14 Chak'useb re nak inc'a' te'xpa̱b li tic'ti' li neque'xyo'ob laj judío chi moco che'xpa̱b lix chak'rabeb li cui̱nk li neque'tz'ekta̱nan re li tz'akal ya̱l. 15 Li ti̱queb xch'o̱l, chixjunil li c'a'ak re ru cha̱bil chiruheb xban nak neque'xsic' li c'a'ru cha̱bil. A'ut eb li inc'a' ti̱queb xch'o̱l, ma̱c'a' c'a'ru us chiruheb xban nak numtajenak xyibal ru lix na'lebeb ut inc'a' us lix c'a'uxeb. 16 Neque'xye nak neque'xpa̱b li Dios, aban riq'uin li c'a'ru neque'xba̱nu nac'utun nak moco ya̱l ta. Aj k'etoleb ra̱tin li Dios ut k'axal yibru lix na'lebeb. Inc'a' useb. Ma̱c'a' junak cha̱bil c'anjel ta̱ru̱k te'xba̱nu.

Tito 2

1 Abanan li c'a'ru ta̱ch'olob chiruheb laj pa̱banel, chaq'uehak retal re nak a'an tz'akal lix ya̱lal li ta̱ch'olob chiruheb. 2 Chaq'ueheb xna'leb li che̱quel cui̱nk re nak inc'a' te'cala̱k ut cha̱bilakeb xna'leb. Toj che'xc'oxla chi us li c'a'ru te'xba̱nu ut che'pa̱ba̱nk chi anchaleb xch'o̱l. Chixjunil li te'xba̱nu, che'xba̱nuhak xban nak neque'xra li ras ri̱tz'in ut che'xcuyak li raylal. 3 Ut chaq'ueheb ajcui' xna'lebeb li che̱quel ixk. Chic'utu̱nk lix lok'aleb riq'uin lix ti̱quilal xch'o̱leb. Inc'a' te'xyo'ob a̱tin chirixeb li ras ri̱tz'in ut inc'a' te'cala̱k. A'anakeb ban chic aj c'amol be sa' li ti̱quilal. 4 Riq'uin lix cha̱bilal li che̱quel ixk te'xc'ut chiruheb li ixakilbej li toj sa̱jeb nak te'xra lix be̱lom jo' ajcui' lix coc'aleb. 5 Te'xc'ut chiruheb nak cha̱bilakeb xna'leb, ti̱cakeb lix ch'o̱leb ut te'ril lix jun cablal chi us. Cha̱bilakeb ut che'pa̱ba̱nk chiru lix be̱lomeb. Che'cua̱nk sa' xya̱lal re nak inc'a' ta̱sachma̱nk xcuanquil li colba-ib q'uebil ke xban li Dios. 6 Ut chaq'ueheb ajcui' xna'lebeb li sa̱j cui̱nk re nak te'xc'oxla chi us li c'a'ru te'xba̱nu re nak te'cua̱nk sa' ti̱quilal. 7 Ut riq'uin chixjunil li c'a'ak re ru ta̱ba̱nu, la̱at tatc'amok be chiruheb sa' ti̱quilal. Chi anchalak a̱ch'o̱l ut cha̱bilak la̱ yu'am nak ta̱c'ut li xya̱lal chiruheb. 8 Ut nak tat-a̱tinak, tz'akal re ru li c'a'ru ta̱ye re nak ma̱ ani ta̱cuech'i̱nk rix li c'a'ru ta̱ye. Chi jo'can te'xuta̱na̱k li xic' neque'iloc ke ut ma̱c'a' c'a' re ru naru te'xye chikix la̱o aj pa̱banel. 9 Chaq'ueheb ajcui' xna'lebeb li mo̱s re nak che'abi̱nk chiruheb lix patroneb. Inc'a' te'sume̱nk. Che'xba̱nuhak ban li c'a'ru ta̱yehek' reheb re nak sahakeb sa' xch'o̱l lix patrón riq'uineb. 10 Inc'a' che'relk'a li c'a'ru reheb lix patroneb. Che'xba̱nuhak ban lix c'anjel chi cha̱bil ut chi anchalakeb xch'o̱l re nak ta̱q'uehek' xlok'al li resilal li Dios li kaColonel riq'uin chixjunil li te'xba̱nu. 11 Li Dios quixc'utbesi lix nimal ruxta̱n re xcolbaleb chixjunileb li cuanqueb jun sut rubel choxa. 12 Lix nimal ruxta̱n li Dios naxc'ut chiku nak li Dios naraj nak takacanab xba̱nunquil li ma̱usilal. Chikacanab xba̱nunquil li inc'a' us li naxrahi ru li kach'o̱l. Sa' xya̱lal ban chikanumsihak li cutan sa' li ruchich'och' a'in. Tocua̱nk sa' ti̱quilal riq'uineb li kas ki̱tz'in ut chikaba̱nuhak taxak li naraj li Dios. 13 Jo'can taxak yo̱ko nak yo̱ko chiroybeninquil li lok'laj cutan nak tol-e̱lk cui'chic li Jesucristo li nakayo'oni. Sa' li cutan a'an ta̱c'utbesi̱k chiku lix lok'al li kanimajcual Dios, li Jesucristo laj Colol ke. 14 A'an quixk'axtesi rib chi ca̱mc sa' kac'aba' la̱o re nak tocolek' chiru li ma̱usilal. Quixba̱nu a'an re xti̱cobresinquil li kach'o̱l ut re nak chikaq'uehak kach'o̱l chixba̱nunquil li us. 15 Chixjunil li na'leb a'in li yo̱quin xtz'i̱ban-quil a̱cuiq'uin, a'an li ta̱ch'olob chiruheb. Chaq'ueheb xna'leb ut chak'useb cui inc'a' us yo̱queb xban nak tenebanbil sa' a̱be̱n xban li Dios xba̱nunquil. Ut ma̱ ani chitz'ekta̱na̱nk a̱cue.

Tito 3

1 Chajultica ajcui' chiruheb nak che'pa̱ba̱nk chiru li acuabej. Ut che'pa̱ba̱nk ajcui' chiruheb chixjunileb li cuanqueb sa' xcuanquil. Ut se̱bak xch'o̱leb chixba̱nunquil li cha̱bil c'anjel. 2 Ut chaye ajcui' reheb nak inc'a' te'xyo'ob a̱tin chirixeb li ras ri̱tz'in ut inc'a' te'cuech'i̱nk. K'unakeb ban xch'o̱l ut cha̱bilakeb. Ut che'cua̱nk sa' usilal riq'uineb chixjunileb li ras ri̱tz'in. 3 La̱o junxil inc'a' us li kana'leb nak xocuan chak. Xkak'et ra̱tin li Dios ut inc'a' xo-abin chiruheb li cuanqueb xcuanquil. Xkaq'ue kib chi balak'i̱c. Xkaba̱nu chak li ma̱usilal li naxrahi ru li kach'o̱l. Xkanumsi li cutan xba̱nunquil li ma̱usilal. Xocakalin ut xic' nakil kib chi kibil kib. 4 Abanan quicuulac xk'ehil nak li Dios laj Colol ke quixc'utbesi chiku li rusilal ut li ruxta̱n. 5 Li Dios xoxcol ut xorisi sa' li kanajter na'leb. Ma̱cua' xban kayehom kaba̱nuhom chi moco xban lix ti̱quilal li kach'o̱l. Yal xban lix nimal ruxta̱n li Dios nak coxcol. Cuybil sachbil chic li kama̱c ut ac'obresinbil chic li kayu'am xban li Santil Musik'ej. 6 Xban nak li Jesucristo quicam re kacolbal, numtajenak li kosobtesinquil xban li Dios nak quixq'ue chak li Santil Musik'ej chi cua̱nc kiq'uin. 7 Jo'ca'in quixba̱nu re nak ta̱ti̱cok' li kach'o̱l xban xnimal rusilal li Dios ut take̱chani li junelic yu'am li yo̱co chiroybeninquil. 8 Li a̱tin a'in li xinye a̱cue, a'an li tz'akal ya̱l. La̱in nacuaj nak ta̱ch'olob li xya̱lal a'in chiruheb li ac xe'xpa̱b li Dios re nak te'xq'ue xch'o̱l chi c'anjelac sa' cha̱bilal. Li xya̱lal a'in k'axal cha̱bil ut ta̱c'anjelak chiruheb chixjunileb. 9 Ma̱tz'il rix li c'a'ak re ru chi a̱tinul li ma̱c'a' rajbal ut ma̱cuech'i rix lix xe' xto̱nal li junju̱nk. Ut ma̱cuech'i rix li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. Ma̱c'a' aj e xba̱nunquil a'an xban nak li cuech'i̱nc ma̱c'a' na-oc cui'. 10 Ut cui junak cui̱nk aj po'ol ch'o̱lej yo̱ chi tacchi'i̱nc sa' xya̱nkeb laj pa̱banel, ta̱q'ue xna'leb jun sut malaj cuib sut ut cui inc'a' na-abin cha̱cuu, inc'a' chic texcua̱nk sa' comonil riq'uin. 11 Nanauman nak li jun a'an ac xpo' xch'o̱l ut nama̱cob xban nak naraj tixpo' xch'o̱leb laj pa̱banel. A'an raylal naxc'am chak sa' xbe̱n xjunes rib. Laj Tito quiyehe' re c'a'ru tixba̱nu 12 Tintakla a̱cuiq'uin laj Artemas malaj ut laj Tíquico. Nak ta̱cuulak a̱cuiq'uin, tatxic chi junpa̱t Nicópolis. Aran toxina̱tau xban nak ninc'oxla nak us tinnumsi li habalk'e aran. 13 Chaq'ue a̱ch'o̱l chixtenk'anquileb nak te'e̱lk aran laj Apolos jo' ajcui' laj Zenas laj na'ol chak'rab. Chatenk'aheb nak te'xic re nak cua̱nk c'a'ru reheb ut ma̱c'a' chipaltok reheb. 14 Eb li kech aj pa̱banelil tento nak te'xtzol rib xba̱nunquil li usilal ut te'xtzol ajcui' xtenk'anquileb li tenk'a̱c te'raj re nak inc'a' ta̱cana̱k chi ma̱c'a' rajbal lix pa̱ba̱leb. Xq'uebal xsahil xch'o̱leb laj pa̱banel 15 Chixjunileb li cuanqueb cuochben neque'xtakla xsahil a̱ch'o̱l. Ut chaq'ue ajcui' xsahileb xch'o̱l li kech aj pa̱banelil. Nakara kib chi kibil kib xban nak junaj li kapa̱ba̱l. A' taxak li rusilal li Dios chicua̱nk e̱riq'uin che̱junilex. Jo'can taxak.

Filemón 1

1 La̱in laj Pablo. Cuanquin chi pre̱xil sa' xc'aba' li Jesucristo. Cuochben li kaherma̱n Timoteo yo̱quin chixtz'i̱banquil li hu a'in, at Filemón. La̱at kech aj c'anjelil chiru li Cristo ut raro̱cat kaban. 2 Li hu a'in re ajcui' lix Apia, li kech aj pa̱banelil ut reheb ajcui' laj pa̱banel li neque'xch'utub rib sa' la̱ cuochoch chixlok'oninquil li Dios, ut re ajcui' laj Arquipo li kech aj pa̱banelil. A'an li qui-ochbenin chak ke sa' li c'anjel chixyebal resil li colba-ib. 3 Chicua̱nk taxak e̱riq'uin li usilal ut li tuktu̱quilal li naxq'ue chak ke li Dios li kaYucua' ut li naxq'ue li Ka̱cua' Jesucristo. Tz'akal re ru lix pa̱ba̱l laj Filemón 4 Junelic ninbantioxi chiru lin Dios nak nintijoc cha̱cuix. 5 Ninbantioxi chiru li Dios nak nacuabi resil nak nacapa̱b chi tz'akal li Jesucristo ut ninbantioxi chiru nak nacaraheb chixjunileb laj pa̱banel. 6 Ut nintz'a̱ma ajcui' chiru li Dios nak tatxtenk'a re nak ta̱c'utu̱nk chanru la̱ pa̱ba̱l. Ut nak te'ril li rusilal li Jesucristo cuan a̱cuiq'uin, te'q'ui̱k sa' xpa̱ba̱leb. 7 At inherma̱n, c'ajo' nak nasaho' ut nac'ojla inch'o̱l nak xcuabi resil chanru nak nacaraheb laj pa̱banel ut nacaq'ue xcacuilal xch'o̱leb. Laj Pablo quixtz'a̱ma chiru laj Filemón nak tixcuy xma̱c laj Onésimo 8 Anakcuan nacuaj xtz'a̱manquil jun usilal cha̱cuu. La̱in la̱ herma̱n sa' xc'aba' li Cristo ut cuan incuanquil chixyebal a̱cue c'a'ru ta̱ba̱nu. 9 Abanan inc'a' tinmin a̱cuu chixba̱nunquil. Tintz'a̱ma ban li usilal cha̱cuu xban nak nakara kib. La̱in ac xinti̱x ut cuanquin chi pre̱xil sa' xc'aba' li Cristo. 10 Li usilal nintz'a̱ma cha̱cuu, a'an chirix laj Onésimo. Chanchan li cualal chicuu nak cuan xban nak chicuu quixpa̱b li Jesucristo nak cuanquin chi pre̱xil. 11 Junxil laj Onésimo inc'a' quic'anjelac chi us cha̱cuu. Abanan anakcuan cha̱bil aj c'anjel chic cha̱cuu la̱at ut chicuu ajcui' la̱in. 12 Tintakla cui'chic a̱cuiq'uin ut nak ta̱c'ul a'an, chanchan ajcui' nak tina̱c'ul la̱in. 13 La̱in xcuaj raj nak xcana ta cuiq'uin. Naru raj ta̱c'anjelak chicuu chok' a̱cuu̱chil la̱at nak cuanquin chi pre̱xil xban xyebal resil li colba-ib. 14 Abanan inc'a' nacuaj xminbal a̱cuu chixba̱nunquil li usilal a'in. Nacuaj ban nak ta̱ba̱nu a'an chi anchal a̱ch'o̱l. Jo'can nak ma̱c'a' xinba̱nu chi inc'a' ta ta̱nau la̱at. 15 Cuan xya̱lal nak qui-el jarubak cutan a̱cuiq'uin. Ma̱re lix ya̱lal a'an nak quijala lix yu'am ut anakcuan ta̱cua̱nk a̱cuiq'uin chi junelic. 16 Anakcuan ma̱cua' chic jo' lok'bil mo̱s nak ta̱cua̱nk a̱cuiq'uin. Anakcuan k'axal lok' chic chiru junak mo̱s xban nak anakcuan a̱herma̱n chic sa' xc'aba' li Jesucristo. Raro inban la̱in, ut la̱at k'axal cui'chic nak ta̱ra xban nak a̱mo̱s ut a̱herma̱n ajcui' sa' xc'aba' li Ka̱cua'. 17 La̱at nacanau nak la̱in a̱cuech aj c'anjelil. Jo'can nak chac'ulak laj Onésimo jo' nak niquina̱c'ul la̱in. 18 Ut cui cuan junak xma̱c cha̱cuu, chaq'uehak sa' inbe̱n la̱in. Ut cui cuan xc'as a̱cuiq'uin, la̱in tintoj lix c'as cha̱cuu. 19 La̱in laj Pablo. Ut riq'uin cuuk' yo̱quin chixtz'i̱banquil li a̱tin a'in. La̱in tintojok re cha̱cuu. Ut la̱in naru raj tinye a̱cue nak k'axal cui'chic cuan la̱ c'as chicuu. La̱at cuan la̱ yu'am chi junelic xban nak la̱in xinch'olob xya̱lal cha̱cuu. 20 Jo'can ut herma̱n, ba̱nu li usilal a'in sa' xc'aba' li Ka̱cua'. Ut li usilal nintz'a̱ma cha̱cuu, a'an nak ta̱c'ul laj Onésimo sa' xya̱lal. Chac'ojob taxak inch'o̱l xban nak la̱o aj pa̱banel ut kacomon kib sa' xc'aba' li Jesucristo. 21 Nintz'i̱bac a̱cuiq'uin xban nak ninnau chi ya̱l nak ta̱ba̱nu li usilal cue. Ut ninnau ajcui' nak li ta̱ba̱nu, a'an k'axal cui'chic nabal chiru li nintz'a̱ma cha̱cuu. 22 Ut nintz'a̱ma ajcui' cha̱cuu nak ta̱cauresi li cuochochnal. Yo̱quin chixyo'oninquil nak tinxic cui'chic e̱riq'uin jo' yo̱quex chixtz'a̱manquil chiru li Dios. Eb laj pa̱banel neque'xtakla xsahil xch'o̱l laj Filemón 23 Laj Epafras cuochben chi pre̱xil sa' xc'aba' li Jesucristo. A'an naxtakla ajcui' xsahil a̱ch'o̱l. 24 Ut neque'xtakla ajcui' xsahil a̱ch'o̱l laj Marcos, laj Aristarco, laj Demas ut laj Lucas. Cuochbeneb a'an nak yo̱co chi c'anjelac chiru li Jesucristo. 25 A' taxak li rusilal li Ka̱cua' Jesucristo chicua̱nk e̱riq'uin. Jo'can taxak.

Hebreos 1

1 Najter k'e cutan li Ka̱cua' Dios q'uila sut quixtaklaheb chak li profeta chixyebal li ra̱tin riq'uineb li kaxe'to̱nil yucua'. Quixsiq'ui xya̱lal chanru nak tixch'olob xya̱lal chiruheb. 2 Aban anakcuan ma̱cua'eb chic li profeta neque'yehoc re li ra̱tin li Dios. A' chic li Dios C'ajolbej. Sa' xc'aba' a'an, li Dios quixyi̱b li ruchich'och' ut chixjunil li c'a'ak re ru cuan. Chixjunil li quixyi̱b quicana sa' ruk' li Dios C'ajolbej. 3 Li Ralal li Dios, a'an nacutanobresin re lix lok'al li Acuabej Dios. Ut a'an ajcui' nac'utuc chiku chanru lix na'leb. Li Ralal li Dios, a'an nacu̱tun re li ruchich'och' riq'uin lix cuanquilal li ra̱tin xban nak a'an yal re sa' xbe̱n li ruchich'och'. Ut nak ac xmayeja rib re risinquil li kama̱c, li Ralal li Dios co̱ sa' choxa ut quic'ojla sa' xnim uk' li Dios Acuabej, li k'axal nim xcuanquil. Li Dios C'ajolbej k'axal nim xcuanquil chiruheb li ángel 4 Li cuanquil quiq'uehe' re k'axal nim cui'chic chiru xcuanquileb li ángel xban nak a'an li Ralal li Dios. Lix c'aba' quiq'uehe' xban li Acuabej Dios, a'an k'axal lok' cui'chic chiru lix c'aba'eb li ángel. 5 Nakanau nak k'axal lok' xban nak li Dios ma̱ jun cua quixye re junak ángel: La̱at li cualal; anakcuan xinq'ue a̱cuanquil. (Sal. 2:7) 6 Nak quixtakla chak li junaj chi Ralal sa' ruchich'och', li Dios quixye: Chilok'oni̱k ru xbaneb chixjunileb li ángel. 7 Quixye cui'chic li Dios chirixeb li ángel: Xinyi̱beb lin ángel chanchaneb li ik' ut chanchaneb ajcui' li rak' xam nak neque'c'anjelac chicuu. (Sal. 104:4) 8 Aban li Dios quixye re li C'ajolbej: La̱ nimajcual cuanquilal, at Dios, xakxo̱k chi junelic k'e cutan. Junelic sa' ti̱quilal nacattaklan. 9 Li ti̱quilal nacuulac cha̱cuu ut li ma̱usilal xic' nacacuil. Jo'can nak sic'bil a̱cuu inban la̱in li nimajcual Dios. La̱in la̱ Dios. K'axal numtajenak li sahil ch'o̱lej xinq'ue a̱cue la̱at chiru li xinq'ue reheb chixjunileb la̱ cuech aj c'anjelil. (Sal. 45:6-7) 10 Li Dios quixye cui'chic re li C'ajolbej: La̱at, at Ka̱cua', sa' xticlajic cayi̱b li ruchich'och' ut riq'uin ajcui' a̱cuuk' cayi̱b li choxa. 11 Eb a'an te'osok' aban la̱at cua̱nkat chi junelic. Chixjunil a'an te'k'elok' jo' li t'icr. 12 Junak t'icr na-oso' ut najalman. Jo'can ajcui' nak ta̱osok' li ruchich'och' ut li choxa. Aban la̱at inc'a' nacatjale'. Cua̱nkat ban chi junelic k'e cutan. (Sal. 102:25-27) 13 Li Dios ma̱ jun cua quixye re junak ángel jo' quixye re li Ralal: Tatc'ojla̱k sa' innim uk' toj retal tinq'ueheb rubel la̱ cuok li xic' neque'iloc a̱cue. (Sal. 110:1) 14 Inc'a' quixye a'an reheb li ángel xban nak li ángel yal musik'ejeb chi c'anjelac chiru li Dios. Li Dios nataklan chak reheb chixtenk'anquileb li te'e̱chani̱nk re li colba-ib.

Hebreos 2

1 Xban nak li Cristo k'axal lok' chiruheb li ángel, jo'can nak takaq'ue kach'o̱l chixpa̱banquil li c'a'ru xkabi, re nak inc'a' ta̱sachk sa' kach'o̱l lix ya̱lal. 2 Li esilal yebil xbaneb li ángel tz'akal ya̱l ut eb li inc'a' que'pa̱ban ut eb li que'xk'et li chak'rab, que'xc'ul xtojbal xma̱queb jo' xc'ulubeb. 3 Cui eb a'an que'xc'ul xtojbal xma̱c, ¿chan put ru nak tocolek' la̱o chiru li tojba ma̱c cui nakatz'ekta̱na li lok'laj colba-ib li quixyechi'i ke li Ka̱cua' Jesucristo? Li Jesucristo quixyechi'i ke li kacolbal k'axal lok'. Ut chirix a'an, eb li que'abin re li ra̱tin, a'an eb ajcui' que'ch'oloban lix ya̱lal chiku. 4 Li Dios quixc'ut chiku nak tz'akal ya̱l a'an riq'uineb li retalil ut li milagro li quilajxba̱nu riq'uin lix nimal xcuanquilal. Ut naxc'ut ajcui' chiku nak ya̱l xban nak naxq'ue li Santil Musik'ej reheb li junju̱nk. Jo'can nak ac xma̱tan xma̱tan li junju̱nk jo' naraj li Dios. Li Ka̱cua' Jesucristo quitz'ejcualo' re kacolbal 5 Yo̱co chi a̱tinac chirix li ac' ruchich'och' li ta̱cha̱lk. Li Dios inc'a' quixq'ue xcuanquileb li ángel re nak te'takla̱nk sa' xbe̱n a'an. 6 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: At inDios, li cui̱nk ma̱c'a' xcuanquil. ¿C'a'ut nak nacac'oxlaheb? Li cui̱nk ma̱c'a'eb xcuanquil. ¿C'a'ut nak nacaq'ue a̱ch'o̱l chirixeb? 7 Xacubsi ca'ch'in xcuanquil chiruheb li ángel. Abanan xaq'ue xnimal xlok'al. Ut xaxakab xcuanquil sa' xbe̱neb la̱ c'anjel xaba̱nu riq'uin a̱cuuk'. 8 La̱at xaq'ue chixjunil li c'a'ak re ru rubel xcuanquil li cui̱nk. (Sal. 8:4-6) 9 Abanan nakaq'ue retal chanru nak li Jesucristo quinima̱c ru ut quiq'uehe' xlok'al. Usta quicubsi̱c xcuanquil jarubak cutan chiruheb li ángel, nak quitz'ejcualo', quiq'uehe' xlok'al xban li raylal quixc'ul nak quicam sa' kac'aba' la̱o. Xban lix nimal rusilal li Dios, li Jesucristo quicam re xcolbal chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. 10 Riq'uin xc'ulbal li raylal, li Jesucristo quitz'akobresi̱c ru chiru li Dios. Li Ka̱cua' Dios quiyi̱ban re chixjunil li c'a'ak re ru. Xban a'an nak a' li Dios yal re sa' xbe̱n. Jo'can nak quixtakla chak li Jesucristo chi xc'ulbal li raylal ut quicam re xtojbal rix li kama̱c. Ut a'an ajcui' laj c'amol be chiruheb li ralal xc'ajol li te'tz'ako̱nk sa' lix lok'al. 11 La̱o nocosantobresi̱c xban li Ka̱cua' Jesucristo. La̱o ut li Jesucristo junaj ajcui' li kachoxahil Yucua'. Xban a'an li Jesucristo inc'a' naxuta̱na̱c chixyebal nak la̱o lix herma̱n. 12 Quixye chi jo'ca'in: 13 Ut quixye cui'chic: Cauhak inch'o̱l riq'uin li Dios. 14 Ya̱l nak la̱o ut li Jesucristo junaj li kachoxahil Yucua'. Li Jesucristo quitz'ejcualo' jo' la̱o. Quicuan xquiq'uel. Quicuan xbakel ut xtibel. Li Jesucristo quicam. Riq'uin lix camic, li Ka̱cua' Jesucristo quixsach xcuanquil laj tza, xban nak sa' xc'aba' laj tza nak cuan li ca̱mc. 15 Chalen chak sa' kayo'lajic, nakaxucua ru li ca̱mc. Aban riq'uin lix camic li Ka̱cua' Jesucristo quirisi li kaxiu chiru li ca̱mc. 16 Relic chi ya̱l li Ka̱cua' Jesucristo inc'a' quichal chixtenk'anquileb li ángel. Quichal ban chixtenk'anquileb li ralal xc'ajol laj Abraham. (Ut la̱o ajcui' ralal xc'ajol laj Abraham, xban nak nakapa̱b li Cristo.) 17 Xban nak li Jesucristo quic'ulun chixtenk'anquileb li cuanqueb sa' ruchich'och' tento nak quitz'ejcualo' jo' eb lix herma̱n. Chi ya̱l nak quitz'ejcualo' re nak ta̱ruxta̱na ku ut tixtoj rix li kama̱c. Li Jesucristo a'an lix yucua'il aj tij chi c'anjelac chiru li Dios. 18 Li Ka̱cua' Jesucristo quixc'ul li raylal ut quiyale' ra̱lenquil. Aban, inc'a' quixq'ue rib chi a̱le̱c. Jo'can nak nim xcuanquil chixtenk'anquileb li neque'yale' ra̱lenquil.

Hebreos 3

1 Ex herma̱n, la̱ex sic'bil e̱ru xban li Dios chok' ralal xc'ajol. Cheq'uehak e̱ch'o̱l chixc'oxlanquil li Jesucristo. A'an li quitakla̱c chak xban li Dios chi c'anjelac jo' xyucua'il aj tij sa' li kapa̱ba̱l. 2 Li Jesucristo quipa̱ban chi tz'akal chiru li Dios li quixakaban chak re chi c'anjelac jo' xyucua'il aj tij. Ut laj Moisés quipa̱ban ajcui' chiru li Dios nak quic'anjelac chi c'amoc be chiruheb laj Israel. 3 Abanan li Jesucristo numtajenak cui'chic xlok'al chiru xlok'al laj Moisés. Li Jesucristo, a'an chanchan jun aj cablanel. Li ani nayi̱ban junak cab, a'an k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱n usta k'axal cha̱bil li cab li naxyi̱b. 4 Li junju̱nk chi ochoch cuan ani nayi̱ban re; a'ut li quiyi̱ban re chixjunil li c'a'ak re ru cuan, a'an li Ka̱cua' Dios. 5 Relic chi ya̱l nak laj Moisés quipa̱ban chiru li Dios ut quic'amoc be chiruheb laj Israel. Quixch'olob xya̱lal li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk mokon. Laj Moisés yal aj c'anjel chiru li Dios. 6 Aban li Ka̱cua' Jesucristo, a'an tz'akal Ralal li Dios ut cuan xcuanquil chi takla̱nc sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol li Dios. La̱o li ralal xc'ajol li Dios cui ca'aj cui' riq'uin li Dios nocoyo'onin ut cauhak kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l toj sa' roso'jic li cutan. Naru to-oc chi hila̱nc riq'uin li Dios 7 Li Ka̱cua' Jesucristo k'axal nim xcuanquil. Jo'can nak takabi li ra̱tin li naxye li Santil Musik'ej: Cherabihak anakcuan li cua̱tin. 8 Me̱ba̱nu jo' que'xba̱nu le̱ xe'to̱nil yucua' nak que'xk'et chak li cua̱tin. Que'cuech'oc ut neque'ayaynac ut que'xyal inch'i'ch'i'inquil nak cuanqueb chak sa' li chaki ch'och'. 9 Aran que'xq'ue injosk'il le̱ xe'to̱nil yucua'. Chiru ca'c'a̱l chihab que'ril li usilal li quilajinba̱nu reheb. Abanan junelic yo̱queb chixq'uebal injosk'il. 10 Xban a'an nak quinpo' inch'o̱l sa' xbe̱neb li tenamit a'in. Ut quinye: Junelic neque'xcuiba xch'o̱leb ut inc'a' neque'raj xba̱nunquil lix ya̱lal. Inc'a' neque'xba̱nu li c'a'ru nacuaj. 11 Nak quichal injosk'il ut quinye, relic chi ya̱l nak ma̱ jok'e te'oc chi hila̱nc sa' li cha̱bil na'ajej c'u̱banbil inban, chan li Dios. (Sal. 95:7-11) 12 Ex herma̱n, cheq'uehak retal nak ma̱ jun taxak sa' e̱ya̱nk inc'a' tixpa̱b li Dios xma̱c lix ma̱usilal. Ma̱re anchal tixtz'ekta̱na li yo'yo̱quil Dios. 13 Cheq'uehak ban e̱na'leb che̱ribil e̱rib rajlal cutan nak toj naru xba̱nunquil. Chetenk'a e̱rib che̱ribil e̱rib re nak ma̱ jun ta̱balak'i̱k xban li ma̱c, xban nak li nabalak'i̱c xban li ma̱c inc'a' chic naraj xba̱nunquil li c'a'ru naraj li Dios. 14 Totz'ako̱nk riq'uin xlok'al li Jesucristo cui nakaq'ue kach'o̱l chixpa̱banquil. Chanru nak xkatiquib chak xpa̱banquil li Ka̱cua', jo'can taxak toj chalen sa' roso'jic li cutan. 15 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios: Cherabihak li cua̱tin anakcuan. Me̱cacuubresi e̱ch'o̱l jo' que'xba̱nu chak le̱ xe'to̱nil yucua' nak que'xk'et chak li cua̱tin. (Sal. 95:7-8) 16 ¿Aniheb li que'k'etoc chak re li ra̱tin li Dios li quixye reheb? A'aneb chixjunileb li que'el chak Egipto nak laj Moisés quic'amoc be chiruheb. 17 ¿Ani sa' aj be̱n quijosk'o' li Dios chiru li ca'c'a̱l chihab? Sa' xbe̱neb li que'ma̱cob ut que'cam sa' li chaki ch'och'. 18 Ut, ¿aniheb aj e quixye li Dios nak relic chi ya̱l inc'a' te'oc chi hila̱nc riq'uin sa' li cha̱bil na'ajej? Reheb li que'k'etoc re lix chak'rab. 19 Ut relic chi ya̱l xbaneb lix k'etba a̱tin, inc'a' que'oc chi hila̱nc sa' li cha̱bil na'ajej.

Hebreos 4

1 Li Dios toj yo̱ ajcui' chixyechi'inquil li oc chi hila̱nc sa' li cha̱bil na'ajej. Abanan chikaba̱nu cue̱nt re nak ma̱ jun taxak sa' kaya̱nk inc'a' ta̱oc sa' li hiloba̱l a'an. 2 La̱o xkabi resil li colba-ib jo' nak que'rabi resil najter. Abanan ma̱c'a' qui-oc cui' reheb nak que'rabi xban nak inc'a' que'pa̱ban. 3 Xban nak la̱o xkapa̱b li Dios, to-oc chi hila̱nc riq'uin sa' li cha̱bil na'ajej. Li Dios quia̱tinac chirixeb li kaxe'to̱nil yucua' nak quixye: Nak quichal injosk'il, quinye nak relic chi ya̱l ma̱ jok'e te'oc chi hila̱nc cuiq'uin. Quixye a'an us ta ac ch'olch'o nak cuan li na'ajej re hila̱nc chalen nak li Dios quixrak lix c'anjel nak quixyi̱b li ruchich'och'. 4 Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chirix li xcuuk li cutan li naxye chi jo'ca'in: Ut li Dios quixrak lix c'anjel ut quihilan sa' xcuuk li cutan. (Gn. 2:2) 5 Ut tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu chirixeb li inc'a' que'pa̱ban: Inc'a' te'oc chi hila̱nc cuiq'uin. (Sal. 95:11) 6 Que'rabi li ra̱tin li Dios najter ut cuan li inc'a' que'oc chi hila̱nc riq'uin xban nak inc'a' que'pa̱ban. Aban li ani napa̱ban anakcuan toj naru ta̱oc chi hila̱nc riq'uin. 7 Najter cuanqueb laj Israel inc'a' que'pa̱ban. Ut nak ac xnume' q'uila chihab, li Dios quixyechi'i cui'chic li hiloba̱l nak quia̱tinac riq'uin laj David. Ut laj David quixtz'i̱ba li quiyehe' re li naxye chi jo'ca'in: Anakcuan cherabi taxak li cua̱tin ut me̱cacuubresi le̱ ch'o̱l, chan. 8 Eb li que'pa̱ban sa' xya̱nkeb laj Israel que'oc chi hila̱nc sa' li na'ajej Canaán nak laj Josué quic'amoc be chiruheb. Abanan ma̱cua' a'an li tz'akal na'ajej re hila̱nc chi junelic. Cui ta a'an li tz'akal hiloba̱l, inc'a' raj chic quixye li Dios nak toj naru to-oc chi hila̱nc riq'uin. 9 Jo'can nak toj cuan li lok'laj na'ajej re hila̱nc reheb li neque'pa̱ban re li Dios. 10 Li ani ac x-oc chi hila̱nc riq'uin li Dios, a'an ac xhilan chi tz'akal, jo' nak li Dios quihilan nak quixrak lix c'anjel. 11 Chikaq'uehak kach'o̱l chixpa̱banquil li Dios re nak to-oc chi hila̱nc riq'uin. Ma̱ ani taxak ke inc'a' ta̱oc xban xk'etba a̱tin jo' que'xba̱nu chak junxil nak inc'a' que'pa̱ban. 12 Li ra̱tin li Dios yo'yo ut k'axal nim xcuanquil. Chanchan jun ch'i̱ch' ca' pac'al xk'esnal. Riq'uin lix nimal xcuanquil, li ra̱tin li Dios nacuulac toj sa' xchamal li ka̱m. Ut naxc'utbesi chiku chanru li kana'leb ut chanru li kac'a'ux. 13 Ma̱ ani naru tixmuk rib chiru li Dios xban nak a'an quiyi̱ban re chixjunil li c'a'ak re ru cuan. Cutan saken chiru li Dios li kayehom kaba̱nuhom. Ma̱c'a' mukmu chiru li Dios li toxkach'olob cui' kayehom kaba̱nuhom. Li Ka̱cua' Jesucristo, a'an tz'akal xyucua'il aj tij 14 Li Ka̱cua' Jesucristo, li Ralal li Dios, a'an lix yucua'il aj tij chok' ke. Quitake' sa' choxa ut cuan chak riq'uin li Dios Acuabej. Yo̱ chak chi oque̱nc chikix chiru li Dios. Jo'can nak cauhak taxak kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l. 15 Li Jesucristo a'an xyucua'il aj tij chok' ke la̱o. Naxtok'oba ku xban nak naxnau nak moco k'axal cau ta li kach'o̱l. Nak quicuan arin sa' ruchich'och', li Jesucristo quiyale' ra̱lenquil jo' nak nayale' ka̱lenquil la̱o. Aban li Jesucristo inc'a' quima̱cob. 16 Chotijok chi anchal kach'o̱l chiru li nimajcual Dios. A'an ta̱ril xtok'oba̱l ku ut riq'uin xnimal rusilal toxtenk'a nak cua̱nko sa' junak raylal.

Hebreos 5

1 Sa' xya̱nkeb laj judío cuanqueb xyucua'il aj tij. Li junju̱nk sic'bil ru sa' xya̱nkeb li cui̱nk chi c'anjelac chiru li Dios. Naxtenk'aheb li tenamit riq'uin xq'uebal li mayej quic' ut li c'a'ak chic re ru chi mayejil re xtojbal rix lix ma̱queb. 2 Li xyucua'il aj tij, a'an yal cui̱nkeb jo' la̱o. Jo'can nak naxtok'oba ruheb ut naxtenk'aheb sa' usilal li neque'ma̱cob xban nak inc'a' neque'xnau xya̱lal li yo̱queb chixba̱nunquil. 3 Xban nak yal cui̱nk li xyucua'il aj tij, jo'can nak rajlal namayejac re xtojbal rix lix ma̱c a'an. Ut namayejac ajcui' re xtojbal rix lix ma̱queb chixjunileb li tenamit. 4 Lix c'anjel li xyucua'il aj tij k'axal lok', aban ma̱ jun naxyo'ob xc'anjel yal xjunes rib. Eb a'an sic'bil ruheb xban li Dios. Li Dios naxxakabeb chi c'anjelac jo' nak quixakaba̱c laj Aarón najter. 5 Jo'can ajcui' li Jesucristo. Moco yal xjunes ta quixxakab rib chi c'anjelac chok' xyucua'il aj tij. Aban li Dios quiq'uehoc re lix lok'al ut quixq'ue chi c'anjelac nak quixye re: At cualal, anakcuan xinq'ue a̱cuanquil. (Sal. 2:7) 6 Quiyehe' cui'chic re xban li Dios jo' naxye sa' li Santil Hu: La̱at aj tij chi junelic jo' nak quicuan laj Melquisedec. (Sal. 110:4) 7 Nak li Jesucristo quicuan arin sa' ruchich'och' quiya̱bac nak quitijoc. Chi cau xya̱b xcux quitz'a̱man chiru li Dios, li cuan xcuanquil chi coloc re chiru li ca̱mc. Ut li Dios quirabi lix tij xban nak quixk'axtesi rib re xba̱nunquil lix c'anjel li Dios. 8 Usta Ralal li Dios li Jesucristo, quixc'ul ajcui' li raylal ut quixc'ut chiku chanru li pa̱ba̱nc riq'uin li raylal quixc'ul. 9 Riq'uin li raylal li quixc'ul li Jesucristo quitz'akobresi̱c ru chi c'anjelac chok' xyucua'il aj tij. Ut sa' xc'aba' a'an cuan li colba-ib chi junelic reheb li te'pa̱ba̱nk re. 10 Li Dios quixxakab li Jesucristo chok' xyucua'il aj tij jo' nak quicuan laj Melquisedec. K'axal xiu xiu chok' ke cui ta̱cuiba̱nk li kach'o̱l 11 Toj cuan raj chic nabal naraj ch'oloba̱c xya̱lal che̱ru chirix a'in. Abanan ch'a'aj xch'olobanquil xya̱lal xban nak inc'a' chic nequeraj rabinquil. 12 Anakcuan la̱ex raj chic aj tzolonel xban nak ac junxil nequexpa̱ban. Abanan ta̱raj toj ta̱c'utek' cui'chic che̱ru li ac xetzol chak junxil nak xepa̱b chak li Dios. Chanchanex chic li c'ula'al li toj natu'uc li toj ma̱ji' natzacan. 13 La̱ex nequenau nak junak c'ula'al toj natu'uc toj ma̱c'a' xna'leb. Inc'a' naxnau bar cuan li us ut bar cuan li inc'a' us. 14 Eb li che̱quel cristian jalan xtzacae̱mkeb. Moco sic'bil ta ru li neque'xtzaca. A'an retalil nak ac xe'q'ui sa' xpa̱ba̱leb ut neque'xnau chic bar cuan li us ut bar cuan li inc'a' us.

Hebreos 6

1 Jo'can nak inc'a' yo̱kex chi c'oxlac junes chirix li xetzol chak sa' xticlajic le̱ pa̱ba̱l. Toj cuan ban nabal te̱tzol chirix li Cristo re nak texq'ui̱k sa' le̱ pa̱ba̱l. Ac nequenau nak ma̱cua' riq'uin kayehom kaba̱nuhom natauman li colba-ib. Riq'uin ban xpa̱banquil li Dios. 2 Ac nequenau xya̱lal li cubi ha'. Nequenau xya̱lal li xq'uebal li kuk' sa' xbe̱neb laj pa̱banel. Ac nequenau nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak. Ut nequenau ajcui' nak ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱rakek' a̱tin chi junaj cua sa' xbe̱neb li ma̱ji' neque'pa̱ban. 3 Anakcuan chikaq'ue kach'o̱l chixtzolbal kib re nak toq'ui̱k sa' li kapa̱ba̱l. Jo'can takaba̱nu cui li Dios naxq'ue ke. 4 Cuanqueb li ac xe'xtau xya̱lal. Xe'xc'ul li rusilal li Dios. Xe'xc'ul li Santil Musik'ej. 5 Neque'xnau nak ya̱l li ra̱tin li Dios. Ac xe'tz'akon ca'ch'in riq'uin lix cuanquil li ac' ruchich'och' li ta̱cha̱lk. 6 Cuan li ac xe'tz'akon riq'uin li rusilal li Dios ut neque'xtz'ekta̱na chirix xch'o̱l. Chanchan nak yo̱queb cui'chic chixq'uebal chiru cruz li Jesucristo, li Ralal li Dios. Yo̱queb chixq'uebal chi hobec' ut chi se'e̱c xbaneb li tenamit. Eb a'an inc'a' chic naru te'yot'ek' xch'o̱l ut inc'a' chic te'xjal xc'a'ux xban nak yo̱queb chixtz'ekta̱nanquil li Jesucristo. 7 Li ani naxba̱nu li naxye li ra̱tin li Dios, a'an chanchan li ch'och' naruc' li ha'. Cha̱bil li acui̱mk na-el chiru ut nac'anjelac re laj acuinel. Li ch'och' a'an osobtesinbil xban li Dios. Li ani naxba̱nu li naraj li Dios osobtesinbil xban li Dios. 8 Aban li ani inc'a' naxba̱nu re li naxye li ra̱tin li Dios, a'an chanchan li ch'och' junes q'uix ut yibru pim na-el chiru; ma̱c'a' na-oc cui' li ch'och' a'an. Li ani inc'a' naxba̱nu li naraj li Dios, tz'ekta̱nanbileb xban li Dios ut c'atbil nak te'osok'. Li Cristo nocoxtenk'a re nak inc'a' ta̱ch'ina̱nk li kach'o̱l 9 Ex inherma̱n, usta xkaye chi jo'can, ninnau nak la̱ex moco jo'canex ta chic anakcuan. Cha̱bil chic le̱ na'leb xban nak colbilex. 10 Li Dios ti̱c xch'o̱l. Naxnau chanru le̱ c'anjel. Li Dios naxnau nak nequera a'an. Nac'utun ajcui' nak nequera li Dios xban nak xetenk'a le̱ rech aj pa̱banel junxil ut toj yo̱quex ajcui' chixtenk'anquileb anakcuan. Inc'a' nasach sa' xch'o̱l li Dios le̱ c'anjel li nequeba̱nu. 11 Takaj nak che̱junju̱nkalex te̱q'ue e̱ch'o̱l chixba̱nunquil li usilal chalen toj sa' roso'jic le̱ yu'am. Chi jo'can te̱c'ul chi tz'akal le̱ k'ajca̱munquil li yechi'inbil e̱re xban li Dios. 12 Inc'a' nakaj nak te̱cuiba e̱ch'o̱l. Cheba̱nu ban jo' neque'xba̱nu li neque'pa̱ban chi anchal xch'o̱l. Inc'a' neque'titz'. Neque'xcuy ut neque're̱chani li yechi'inbil xban li Dios. 13 Ma̱c'a' junak mas nim xcuanquil chiru li Dios. Jo'can nak li Dios quixpatz' xc'aba' chi ribil rib nak quixyechi'i li rosobtesinquil laj Abraham. 14 Quixye re: Relic chi ya̱l tatcuosobtesi ut tinq'ue chi q'uia̱nc la̱ cualal a̱c'ajol. (Gn. 22:16-17) 15 Jo'can nak laj Abraham najt quixcuy roybeninquil ut inc'a' quititz' toj retal quixc'ul lix ma̱tan quiyechi'i̱c re xban li Dios. 16 Nak na-uxman li juramento napatz'man xc'aba' junak li k'axal nim xcuanquil re nak nach'ola ru li ya̱l ut narake' ajcui' li cuech'i̱nc ib. 17 Jo'can nak li Dios quixyechi'i li ma̱tan riq'uin juramento. Quiraj xc'utbal chiruheb li te'e̱chani̱nk re nak tz'akal ya̱l li yo̱ chixyebal. Ut inc'a' tixjal ru li ra̱tin. 18 Jo'can utan nak li cuib chi na'leb a'in inc'a' naru xjalbal ru. A'aneb a'in: xbe̱n, nak li Dios quixyechi'i li ma̱tan; ut xcab, nak quixba̱nu li juramento. Riq'uin a'an nakanau nak li Dios inc'a' natic'ti'ic. Jo'can nak cauhak taxak li kach'o̱l. La̱o xkasic' li kacolbal riq'uin li Dios ut nakanau nak take̱chani li quixyechi'i ke. A'an li nakayo'oni. 19 Nakayo'oni nak takac'ul li junelic yu'am. A'an naxq'ue xcacuil li kach'o̱l jo' nak li ancla naxchap li jucub chiru li ha'. Cau rib ut inc'a' na-ec'an sa' xna'aj. Xban nak nakapa̱b li Jesucristo, cuanco chi sum a̱tin riq'uin li Dios. 20 Li Jesucristo ac xco̱ sa' li santil choxa chi jaloc a̱tin chikix. A'an laj c'amol be chiku. Li Jesucristo, a'an tz'akal xyucua'il aj tij chi junelic jo' nak quicuan laj Melquisedec.

Hebreos 7

1 Laj Melquisedec a'an li rey re li tenamit Salem. A'an ajcui' laj tij chiru li nimajcual Dios. Laj Melquisedec qui-el chak chixc'ulbal laj Abraham ut quirosobtesi nak quisuk'i chak chixsachbal ruheb li rey. 2 Ut li jo' q'uial quire̱chani chak laj Abraham sa' li ple̱t riq'uineb li rey, quixq'ue li junju̱nk sa' xlaje̱tkil re laj Melquisedec. Li c'aba'ej Melquisedec naraj naxye “rey re li ti̱quilal”. Ut li c'aba'ej Salem naraj naxye “tuktu̱quil usilal”. Jo'can nak laj Melquisedec, a'an rey re li ti̱quilal ut rey re li tuktu̱quil usilal. 3 Inc'a' nanauman ani lix yucua' laj Melquisedec chi moco lix na' chi moco lix xe'to̱nil yucua'. Inc'a' nanauman chirix lix yo'lajic chi moco lix camic. Laj Melquisedec, a'an retalil li Jesucristo ut a'an laj tij chi junelic. 4 Q'uehomak retal nak laj Melquisedec, k'axal nim xcuanquil chiru laj Abraham. Laj Abraham, a'an xyucua'eb laj Israel, abanan quixq'ue re laj Melquisedec li junju̱nk sa' xlaje̱tkil li quire̱chani chak sa' li ple̱t. 5 Tz'i̱banbil sa' li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés nak eb li cristian te'xq'ue reheb laj tij li junju̱nk sa' xlaje̱tkil li c'a'ru cuan reheb. Eb laj tij, a'an eb li ralal xc'ajol laj Leví. Que'xba̱nu chi jo'can usta laj Abraham, a'an lix xe'to̱nil yucua' chixjunileb, laj tij jo'queb ajcui' li cristian. 6 Laj Melquisedec ma̱cua' xcomoneb li ralal xc'ajol laj Leví aban laj Abraham quixq'ue li junju̱nk sa' xlaje̱tkil re laj Melquisedec. Nim xcuanquil laj Abraham xban nak ac yechi'inbil re li rosobtesinquil xban li Dios. Aban laj Melquisedec k'axal nim cui'chic lix cuanquil. Jo'can nak quirosobtesi laj Abraham. 7 Nakanau chi tz'akal nak li na-osobtesin, a'an li nim xcuanquil chiru li na-osobtesi̱c. Jo'can nak nakanau nak nim xlok'al laj Melquisedec chiru xlok'al laj Abraham. 8 Eb laj tij aj Israel que'xc'ul ajcui' li junju̱nk sa' xlaje̱tkil. A'aneb yal cui̱nkeb ut que'cam. Abanan laj Melquisedec moco quicam ta. Jo'can tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. 9 Eb li ralal xc'ajol laj Leví, a'an eb laj tij. Eb a'an li que'c'uluc re li junju̱nk sa' xlaje̱tkil li que'xq'ue laj Israel. Laj Abraham a'an lix xe'to̱nil yucua' laj Leví. Jo'can nak naru xyebal nak eb li ralal xc'ajol laj Leví que'xq'ue li junju̱nk sa' xlaje̱tkil re laj Melquisedec xban nak laj Abraham quixq'ue li junju̱nk sa' xlaje̱tkil sa' xc'aba'eb a'an. 10 Naru xyebal chi jo'can usta toj ma̱ji' neque'yo'la li ralal xc'ajol laj Leví xban nak laj Abraham, a'an lix xe'to̱nil yucua'eb. Riq'uin a'an nakanau nak laj Melquisedec nim xcuanquil chiruheb li ralal xc'ajol laj Leví. 11 Li ralal xc'ajol laj Leví ut laj Aarón, a'aneb li neque'ch'oloban chiruheb laj Israel lix ya̱lal lix chak'rab li Dios li quixye laj Moisés. Abanan chi moco li chak'rab chi moco eb laj tij li ta̱ru̱k ta̱colok ke. Cui ta eb laj tij ut li chak'rab, inc'a' raj chic quitakla̱c chak junak aj tij k'axal nim xcuanquil jo' nak quicuan laj Melquisedec. Laj tij li quitakla̱c chak ma̱cua' xcomoneb laj Aarón. 12 Laj tij li quitakla̱c chak jalan chic lix c'anjel. Jo'can nak quijala ajcui' ru li chak'rab. 13 Li a̱tin a'in tz'i̱banbil chirix li Jesucristo. A'an ma̱cua' ralal xc'ajol laj Leví. A'an ralal xc'ajol laj Judá. Ma̱ jun ralal xc'ajol laj Judá xakabanbil chok' aj tij chi mayejac. 14 Laj Moisés, nak quia̱tinac chirixeb laj tij, ma̱ jun cua quixye nak sa' xya̱nkeb ta li ralal xc'ajol laj Judá ta̱e̱lk chak junak aj tij. Ut li Jesucristo quiyo'la sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj Judá. K'axal nim xcuanquil li Jesús chiru xcuanquil laj Melquisedec 15 Riq'uin a'in nanauman nak li Jesucristo nim xcuanquil chiruheb laj tij li que'cuan sa' xya̱nkeb aj Israel. Li Jesucristo, a'an aj tij jo' nak quicuan laj Melquisedec ut a'an ma̱cua' ralal xc'ajol laj Leví. 16 Li Jesucristo inc'a' quixakaba̱c chok' aj tij jo' quixye li chak'rab. Xakabanbil ban chok' aj tij xban nak nim xcuanquil ut yo'yo chi junelic. 17 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chirix li Ka̱cua' Jesucristo: La̱at aj tij chi junelic jo' nak quicuan laj Melquisedec. (Sal. 110:4) 18 Jo'can nak li chak'rab li quicuan junxil ma̱c'a' chic rajbal xban nak ma̱c'a' chic xcuanquil. 19 Ma̱ ani nacole' xban li chak'rab li quicuan chak junxil. Abanan cuan kayo'on anakcuan k'axal nim xcuanquil chiru li chak'rab. Li kayo'on, a'an li Jesucristo. Ut xban a'an cua̱nko chi sum a̱tin riq'uin li Dios. 20 Li Jesucristo xakabanbil chok' aj tij xban li Dios riq'uin juramento. 21 Abanan ma̱cua' riq'uin juramento nak que'xakaba̱c chok' aj tij li ralal xc'ajol laj Leví. A'ut li Ka̱cua' Jesucristo xakabanbil chok' aj tij xban li Dios riq'uin juramento. Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Li Dios quia̱tinac riq'uin li Ralal ut quixye re: Sa' inc'aba' la̱in tinye a̱cue: La̱at laj tij chi junelic jo' nak quicuan laj Melquisedec, chan. Li Dios inc'a' tixjal lix c'a'ux xban nak quixpatz' lix lok'laj c'aba'. (Sal. 110:4) 22 Riq'uin li juramento a'in, sa' xc'aba' li Jesucristo, nim xcuanquil li ac' contrato, ut k'axal lok' chiru li quicuan junxil. 23 Najter nabaleb laj tij que'cuan chak. Inc'a' que'cana sa' xc'anjel chi junelic li junju̱nk xban nak neque'cam ut jalan chic nacana chok' re̱kaj. 24 Aban li Ka̱cua' Jesucristo a'an chic li tz'akal laj tij. Ma̱ jaruj chic ta̱sic'ma̱nk junak re̱kaj xban nak a'an yo'yo chi junelic. 25 Li Jesucristo a'an tz'akal ta̱colok reheb chixjunileb li neque'pa̱ban re li Dios sa' xc'aba' a'an. Li Jesucristo yo'yo chi junelic ut naa̱tinac chirixeb chiru li Dios. 26 Li Ka̱cua' Jesucristo, a'an li tz'akal xyucua'il aj tij. Ut a'an li natenk'an ke chi tz'akal. Moco juntak'e̱t ta lix yu'am riq'uineb laj ma̱c. Li Jesucristo santo ut ma̱c'a' xma̱c. A'an co̱ sa' choxa ut aran quiq'uehe' xnimal xlok'al. 27 Li Jesucristo ma̱cua' jo'queb lix yucua'ileb aj tij li que'cuan sa' xya̱nkeb laj Israel. Eb a'an cuulaj cuulaj neque'xmayeja li xul re xtojbal rix lix ma̱queb jo' ajcui' lix ma̱queb li tenamit. Aban li Jesucristo jun sut ajcui' quixmayeja rib re xtojbal rix li kama̱c. 28 Jo' tz'i̱banbil sa' li chak'rab najter, eb li xakabanbil chok' xyucua'il aj tij, a'an yal cui̱nkeb. Abanan mokon, nak quisache' xcuanquil li chak'rab, li Dios quixxakab riq'uin juramento li Ralal chok' xyucua'il aj tij. Riq'uin ut a'an li Jesucristo tz'akal re ru chi c'anjelac chi junelic.

Hebreos 8

1 A'an a'in xya̱lal li yo̱co chixyebal e̱re: ya̱l nak cuan jun tz'akal xyucua'il aj tij nac'anjelac chikix. A'an li Jesucristo li c'ojc'o chak sa' xnim uk' li Dios sa' lix nimajcual xcuanquilal sa' choxa. 2 Li Jesucristo nac'anjelac sa' li Santil Na'ajej sa' choxa li yi̱banbil xban li Dios, ut ma̱cua' sa' li na'ajej yi̱banbil xbaneb li cui̱nk. 3 Chixjunileb li xyucua'il laj tij xakabanbileb chi mayejac xul ut c'a'ak chic re ru chi mayejil. Jo'can ajcui' li Jesucristo tento tixq'ue junak mayej. 4 Cui toj cuan ta arin sa' ruchich'och' inc'a' ajcui' ta̱c'anjelak jo' junak reheb laj tij xban nak eb laj tij neque'mayejac jo' naxye lix chak'rab laj Moisés. 5 Li c'a'ru neque'xba̱nu eb laj tij yal jun retalil li na-uxman sa' li choxa. Nakanau nak yal retalil xban li c'a'ru quiyehe' re laj Moisés nak oc re chixyi̱banquil li tabernáculo. Li Dios quixye re: Chaq'ue retal ut chaba̱nu chixjunil jo' li retalil quinc'ut cha̱cuu sa' xbe̱n li tzu̱l Sinaí. (Ex. 25:40) 6 A'ut lix c'anjel li Jesucristo numtajenak xcuanquil chiru li que'xba̱nu chak eb laj tij junxil. Sa' li ac' contrato li Jesucristo chic naa̱tinac chikix chiru li Dios. K'axal cha̱bil li ac' contrato xban nak riq'uin a'an k'axal lok' cui'chic li yechi'inbil ke xban li Dios. 7 Cui ta tz'akal re ru li contrato quixba̱nu chak junxil inc'a' raj chic quixq'ue junak ac' contrato. 8 Aban li Dios quiril nak inc'a' us yo̱queb chixba̱nunquil li tenamit li cuanqueb rubel xcuanquil li xbe̱n contrato. Jo'can nak quixye reheb li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Ta̱cuulak xk'ehil nak tinba̱nu junak chic li ac' contrato riq'uineb li tenamit Israel ut Judá. 9 Li contrato a'in ma̱cua' jo' li quinba̱nu chak reheb lix xe'to̱nil yucua'eb nak quicuisiheb chak sa' li tenamit Egipto. Inc'a' que'xba̱nu li naxye li contrato. Xban a'an quebintz'ekta̱na. 10 A'in li contrato tinba̱nu riq'uineb reheb laj Israel. Ta̱cuulak xk'ehil nak tinq'ue lin chak'rab sa' lix c'a'uxeb ut tinq'ue ajcui' sa' li ra̱meb. La̱inak lix Dios ut a'anakeb lin tenamit. 11 Inc'a' chic te'xch'olob xya̱lal chicuix chiruheb li ras ri̱tz'in xban nak chi coc' chi ni̱nk te'xnau chic anihin. 12 Tincuy lix ma̱queb ut ma̱ jun cua chic tinc'oxla lix ma̱usilaleb, chan li Dios. (Jer. 31:31-34) 13 Nak li Dios quixye nak tixba̱nu jun chic li ac' contrato a'an naraj naxye nak li najter contrato yo̱ chi sachc xcuanquil ut ma̱c'a' chic xc'anjel ta̱cana̱k.

Hebreos 9

1 Li xbe̱n contrato cuan xchak'rab naxye chanru nak nalok'oniman li Dios ut cuan jun li muheba̱l re lok'oni̱nc yi̱banbil xbaneb li cui̱nk tabernáculo xc'aba'. 2 Jo'ca'in nak yi̱banbil li na'ajej. Tasbil sa' xyi riq'uin jun nimla t'icr. Sa' li xbe̱n tasal cuan li candil cuukub xxamlel ut cuan ajcui' li me̱x bar naq'ueman cui' li mayejanbil caxlan cua. Li xbe̱n tasal a'an Santil Na'ajej xc'aba'. 3 Li na'ajej li cuan jun pac'al li t'icr, a'an Lok'laj Santil Na'ajej xc'aba'. 4 Aran cuan jun xc'atbal li pom yi̱banbil riq'uin oro, ut cuan ajcui' jun li Lok'laj Ca̱x letzbil oro chirix. Chi sa' li Lok'laj Ca̱x a'an cuan li xar oro bar cui' c'u̱lanbil li maná. C'u̱lanbil ajcui' sa' li ca̱x lix xuk' laj Aarón li quituxmec ut qui-atz'umac. Ut c'u̱lanbil ajcui' aran li cuib chi pec ti̱c ru li tz'i̱banbil cui' li laje̱b chi chak'rab. 5 Ut sa' xbe̱n li Lok'laj Ca̱x cuan cuib li querubines yi̱banbileb riq'uin oro chanchaneb li ángel. A'an retalil nak cuan li Dios aran. Lix xiq'ueb naxc'ul rib sa' xbe̱n lix tz'apbal re li ca̱x bar naq'ueman cui' li mayej quic' re xcuybal li ma̱c. Abanan anakcuan inc'a' takach'olob nabal chic chirix a'an. 6 Jo'ca'in nak que'c'anjelac sa' li na'ajej li que'xlok'oni cui' li Dios. Rajlal cutan que'oc laj tij sa' li xbe̱n tasal chixba̱nunquil lix c'anjel. 7 Aban sa' lix cab tasal ca'aj cui' li xyucua'il aj tij na-oc jun sut chiru li jun chihab. Ut nak na-oc sa' li Lok'laj Santil Na'ajej a'an, naxc'am xquiq'uel li xul ut naxmayeja re ta̱cuyek' lix ma̱c a'an ut re ajcui' nak ta̱cuyek' xma̱queb li tenamit. 8 Riq'uin li a̱tin a'in, chirix li lok'oni̱nc junxil sa' li tabernáculo, li Santil Musik'ej naxc'ut chiku nak moco yalak ani ta naru na-oc toj chi sa' li Lok'laj Santil Na'ajej riq'uin li Dios xban nak toj cuan xc'anjel li najter chak'rab chiruheb ut toj yo̱queb chi c'anjelac sa' li xbe̱n tasal. Jo'can nak li xbe̱n tasal a'an naramoc re li oqueba̱l chiruheb sa' li Lok'laj Santil Na'ajej. 9 Chixjunil a'in, a'an jun retalil chok' ke anakcuan nak junxil quilaje'mayejac. Aban li c'atbil mayej ut li c'a'ak chic re ru chi mayejil inc'a' quirisi lix ma̱queb. 10 Sa' lix pa̱ba̱leb junxil cuan li chak'rab chirix li c'a'ru te'xtzaca ut c'a'ru te'ruc' jo' ajcui' chanru nak te'ch'ajok re xsantobresinquileb rib. Usta inc'a' quijala lix na'lebeb, aban tento que'xba̱nu li chak'rab a'an toj quicuulac xk'ehil nak li Dios quixjal nak quixq'ue li ac' na'leb. 11 Aban ac xc'ulun li Jesucristo ut a'an chic li tz'akal xyucua'il aj tij chok' ke la̱o. Ut xkac'ul li rusilal li Dios li quixq'ue ke sa' li ac' contrato. Li Jesucristo inc'a' nac'anjelac sa' junak tabernáculo yi̱banbil xbaneb li cui̱nk arin sa' ruchich'och'. K'axal lok' cui'chic li na'ajej li nac'anjelac cui'. 12 Li Ka̱cua' Jesucristo co̱ sa' li Lok'laj Santil Na'ajej sa' choxa. A'an inc'a' quixmayeja xquiq'uel li chiba̱t chi moco ral cuacax. Quixmayeja ban lix lok'laj quiq'uel. Jun sut ajcui' quixmayeja rib re xq'uebal li kacolbal chi junelic. 13 Sa' lix pa̱ba̱leb junxil cuan nak riq'uin li c'a'ru neque'xba̱nu laj tij, neque'xmux ru lix c'anjel sa' li tabernáculo. Ut re xsachbal lix paltileb que'xmayeja li chiba̱t ut li toro. Lix quiq'uel ut lix chahil li c'atbil tuk' ix cuacax narachrachi̱c sa' xbe̱neb laj tij. 14 Cui lix quiq'uel li xul naru naxsach lix paltileb, k'axal nim cui'chic xcuanquil lix quiq'uel li Jesucristo xban nak a'an narisi li kama̱c. Li Santil Musik'ej quixtenk'a li Jesucristo nak quixmayeja rib chiru li Dios re xtojbal rix li kama̱c. Li Jesucristo tz'akal cha̱bil. Ma̱c'a' xma̱c ut lix quiq'uel narisi li kama̱c li nac'amoc chak re li ca̱mc sa' kabe̱n. Naxsakobresi li kac'a'ux re nak ca'aj cui' chiru li yo'yo̱quil Dios toc'anjelak. 15 Anakcuan cuan li ac' contrato xban xcamic li Jesucristo. Chixjunileb li bokbileb xban li Dios ta̱cua̱nk xcuybal lix ma̱queb, eb li que'cuan rubel xcuanquil li xbe̱n contrato jo' ajcui' la̱o li cuanco rubel xcuanquil li ac' contrato. Ut ta̱cua̱nk kayu'am chi junelic jo' quixyechi'i li Dios. Li Jesucristo quicam chiru cruz re kacolbal. Riq'uin lix lok'laj quiq'uel quixtoj rix li kama̱c. 16 La̱ex ac nequenau nak junak cui̱nk cuan c'a'ru re naxye c'a'ru ta̱re̱chani li ralal xc'ajol junju̱nk. Ut a'an ta̱uxma̱nk nak acak xcam. 17 Li a̱tin a'in ma̱c'a' xc'anjel nak toj yo'yo li xyehoc re. Toj chirix ban lix camic ta̱c'anjelak. 18 Jo'can nak li xbe̱n contrato quixakaba̱c chak xcuanquil riq'uin xquiq'ueleb li xul nak que'mayeja̱c. 19 Nak laj Moisés quixye chixjunil li chak'rab reheb li tenamit, quixchap li coc' ruk' li pim hisopo xc'aba' ut ca'ch'in li caki lana. Quixtz'a sa' xquiq'uel li chiba̱t ut li ral cuacax yubil riq'uin ha'. Quixrachrachi li quic' chiru li hu tz'i̱banbil cui' li chak'rab ut quixrachrachi ajcui' sa' xbe̱neb li tenamit. 20 Tojo'nak quixye reheb: Riq'uin li quic' a'in xakabanbil xcuanquil li contrato li quixq'ue li Dios chok' e̱re, chan. (Ex. 24:8) 21 Ut laj Moisés quixrachrachi li quic' chiru li tabernáculo jo' ajcui' chiru chixjunil li c'a'ak re ru nac'anjelac sa' li tabernáculo re xlok'oninquil li Dios. 22 Jo' tz'i̱banbil sa' li chak'rab, tento xsantobresinquil riq'uin quic' chixjunil li quic'anjelac chiruheb. Ma̱c'a' xcuybal li ma̱c cui inc'a' ta̱hoyek' li quic'. Riq'uin lix camic li Jesucristo quixtoj rix li kama̱c 23 Jo'can nak tento nak que'xrachrachi lix quiq'uel li xul chiru li tabernáculo jo' ajcui' chiruheb li c'a' re ru cuan chi sa' re xsantobresinquileb. Li tabernáculo yal retalil li choxa. Ut li choxa santobresinbil riq'uin jun mayej k'axal cui'chic lok'. A'an lix lok'laj quiq'uel li Ka̱cua' Jesucristo. 24 Li Cristo inc'a' nac'anjelac sa' junak tabernáculo yi̱banbil xbaneb li cui̱nk. Nac'anjelac ban sa' choxa. Li tabernáculo quicuan, a'an yal retalil li choxa. Li Jesucristo co̱ sa' choxa ut anakcuan aran yo̱ chi jaloc a̱tin chikix chiru li Dios. 25 Rajlal chihab na-oc lix yucua'il aj tij sa' li Lok'laj Santil Na'ajej ut naxmayeja xquiq'uel li xul. Aban moco jo'can ta quixba̱nu li Jesucristo. A'an jun sut ajcui' quixmayeja lix lok'laj quiq'uel nak quicam. 26 Cui ta quixmayeja rib nabal sut, nabal sut raj quicam chalen sa' xticlajic li ruchich'och'. Aban inc'a' quixba̱nu chi jo'can. Li Jesucristo quic'ulun re xrakbal li xbe̱n contrato ut jun sut ajcui' quixmayeja rib. Ut riq'uin a'an cuan xcuybal li ma̱c. 27 Chixjunil li tenamit jun sut ajcui' te'ca̱mk ut li Ka̱cua' Dios ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb. 28 Jo'can nak li Jesucristo jun sut ajcui' quixmayeja rib re risinquil lix ma̱queb li q'uila tenamit. Mokon tol-e̱lk cui'chic, aban ma̱cua' chic re cuyuc ma̱c ta̱cha̱lk. Tol-e̱lk ban li Jesucristo re xtz'akobresinquil li kacolbal chikajunil li yo̱co chi yo'oni̱nc re.

Hebreos 10

1 Li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés yal retalil li usilal talaje'cha̱lk mokon. Sa' li chak'rab a'an naxye nak te'mayejak rajlal chihab aban moco riq'uin ta li mayejac quiti̱cobresi̱c lix yu'ameb. 2 Cui ta riq'uin li mayejac ta̱e̱lk lix ma̱queb inc'a' raj chic neque'mayejac rajlal chihab. Abanan neque'rec'a sa' li ra̱meb nak toj cuan lix ma̱queb. Jo'can nak inc'a' que'xcanab li mayejac. 3 Lix ya̱lal li mayejac neque'xba̱nu a'an re xjulticanquil chiruheb nak toj cuanqueb xma̱c. 4 Lix quiq'uel li chiba̱t ut li toro inc'a' narisi li ma̱c. 5 Jo'can nak li Ka̱cua' Jesucristo, nak ac cha̱lc re sa' ruchich'och', quixye re li Acuabej Dios: La̱in ninnau nak la̱at inc'a' nacacuaj lix quiq'uel li mayej xul. Inc'a' nacuulac cha̱cuu li c'a'ak re ru chi mayejil. Jo'can nak tina̱q'ue chi tz'ejcualoc'. 6 Inc'a' nacuulac cha̱cuu li c'atbil mayej chi moco li c'a'ak re ru chi mayejil re risinquil li ma̱c. 7 Ut quinye: Cue'quin, at Ka̱cua', tinba̱nu li nacacuaj jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chicuix. (Sal. 40:6-8) 8 Jo'ca'in quixye li Cristo re li Dios: Inc'a' nacuulac cha̱cuu li c'atbil mayej chi moco li c'a'ak re ru chi mayejil re risinquil li ma̱c. Xelaje'xba̱nu a'in xban nak jo'can tz'i̱banbil sa' li chak'rab junxil. Quixye li a̱tin a'in usta ac tz'i̱banbil sa' li chak'rab nak te'mayejak. 9 Ut quixye ajcui': Cue'quin, at Ka̱cua'. Tinba̱nu li nacacuaj, chan. Jo'can nak li Dios quirisi xcuanquil li mayejac xul ut chok' re̱kaj li mayej a'an quixq'ue li Jesucristo chi ca̱mc chiru li cruz. 10 Li Jesucristo quixba̱nu li quiraj li Dios nak quixmayeja rib chiru li cruz. Jun sut ajcui' quixmayeja rib, ut riq'uin lix camic cuybil li kama̱c ut santobresinbilo. 11 Sa' xya̱nkeb laj Israel, chixjunileb laj tij cuulaj cuulaj neque'mayejac ut li mayej a'an inc'a' narisi li ma̱c. 12 Abanan li Jesucristo jun sut ajcui' quixmayeja rib nak quicam re xcuybal xsachbal li ma̱c. Chirix a'an co̱ sa' choxa ut quic'ojla sa' xnim uk' li Dios. 13 Ut aran yo̱ chiroybeninquil nak ta̱cuulak xk'ehil nak tixyek' sa' rok eb li xic' neque'iloc re. 14 Xban nak jun sut ajcui' quixmayeja rib li Jesucristo nak quicam chiru li cruz, ma̱c'a' chic xma̱queb chiru li Dios li santobresinbileb. 15 Jo'can ajcui' li Santil Musik'ej naxch'olob xya̱lal chiku nak a'an tz'akal ya̱l xban nak jo'ca'in naxye sa' li Santil Hu: 16 A'in li contrato tinq'ue reheb, chan li Dios. Ta̱cuulak xk'ehil nak tinq'ue lin chak'rab sa' lix c'a'uxeb ut tinq'ue ajcui' sa' li ra̱meb. 17 Ut quixye ajcui': Inc'a' chic ta̱nak sa' inch'o̱l lix ma̱queb chi moco lix ma̱usilaleb. (Jer. 31:33-34) 18 Jo'can nak cui ac cuybil sachbil li kama̱c, ma̱c'a' chic xc'anjel li mayejac re risinquil li ma̱c. Naru tocua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Dios 19 Jo'can utan ex herma̱n, anakcuan naru tocua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Dios xban nak quihoye' lix lok'laj quiq'uel li Jesucristo nak quicam chiru li cruz sa' kac'aba'. 20 Riq'uin lix camic li Jesucristo quixsach xcuanquil li t'icr li quicuan sa' li tabernáculo ut quixq'ue li ac' na'leb re xtaubal li junelic yu'am ut anakcuan naru tocua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Dios. 21 Li Jesucristo, a'an lix yucua'il aj tij chok' ke la̱o li ralal xc'ajol li Dios. 22 Jo'can nak chikaq'ue kib rubel xcuanquil li Dios chi anchal kach'o̱l ut chi ma̱c'a'ak kaxiu xban nak nakec'a nak ma̱c'a' chic li kama̱c. Ch'ajbil chic li ka̱m xban xquiq'uel li Jesucristo ut cubsinbil chic kaha'. 23 Jo'can nak cauhak taxak kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l xban nak li Dios naxq'ue li c'a'ru naxyechi'i ke. 24 Chikasic' chanru takatenk'a kib re nak takara kib ut chikaba̱nu usilal chi kibil kib. 25 Cuanqueb li inc'a' neque'xic sa' li ch'utubaj ib. Abanan inc'a' takaba̱nu jo' neque'xba̱nu eb a'an. Junelic ban takach'utub kib re xlok'oninquil li Dios. Chikaq'ue xcacuub li kach'o̱l chi kibil kib. Tento takaba̱nu a'an xban nak chi se̱b tol-e̱lk li Jesucristo. 26 Cui junelic yo̱co chi ma̱cobc chi ac nakanau xya̱lal li ra̱tin li Dios, ma̱c'a' chic xcuybal li kama̱c xban nak nakanau nak ma̱c yo̱co chixba̱nunquil. 27 Cui junelic yo̱ko chi ma̱cobc, ca'aj chic li rakba a̱tin ut lix xamlel li tojba ma̱c yo̱co chiroybeninquil bar cui' te'c'atek' li xic' neque'iloc re li Ka̱cua' Dios. 28 Junxil inc'a' qui-ile' xtok'oba̱l ru li ani quik'etoc re xchak'rab laj Moisés. Cui cuan cuib malaj oxib li que'xye nak ya̱l nak xk'et li chak'rab, quirake' a̱tin sa' xbe̱n ut que'xcamsi. 29 Numtajenak cui'chic ra te'xc'ul li neque'tz'ekta̱nan re li Ralal li Dios ut neque'xsach xcuanquil lix quiq'uel xban nak riq'uin xquiq'uel li Jesucristo xakabanbil xcuanquil li ac' contrato ut santobresinbilo la̱o. Numtajenak cui'chic ra te'xc'ul li neque'xmajecua li Santil Musik'ej li naq'uehoc ke li rusilal li Dios. 30 La̱o nakanau nak li Dios quixye chi jo'ca'in: Ca'aj cui' la̱in naru tinq'uehok xtojbal rix lix ma̱queb ut la̱in tinrahobtesiheb riq'uin li c'a'ru quilaje'xba̱nu. 31 K'axal xucuajel nak ta̱rakok a̱tin li yo'yo̱quil Dios sa' xbe̱neb li neque'tz'ekta̱nan re. 32 Aban chinak sa' e̱ch'o̱l chanru xec'ul junxil nak toje' xepa̱b li Cristo. Nabal chi raylal quilaje̱c'ul ut inc'a' xch'inan e̱ch'o̱l. 33 Cuan sa' e̱ya̱nk li xic' que'ile' ut que'hobe' chiruheb li tenamit. Ut la̱ex quextz'akon riq'uin li raylal li que'xc'ul. 34 La̱ex quiyot'e' e̱ch'o̱l chi rilbal le̱ rech aj pa̱banelil li cuanqueb chi pre̱xil. Ut inc'a' quiraho' sa' le̱ ch'o̱l nak quimak'e' che̱ru li c'a'ru e̱re xban nak nequenau nak sa' li choxa cuan e̱ma̱tan k'axal cui'chic lok'. Le̱ ma̱tan li cuan sa' choxa inc'a' nalaj inc'a' na-oso'. 35 Jo'can nak cauhak taxak e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l ut riq'uin a'an cuan e̱k'ajca̱munquil. 36 La̱ex tento te̱cuy li c'a'ru na-ux e̱re re nak te̱ba̱nu li naraj li Dios. Ut riq'uin a'an te̱c'ul li yechi'inbil e̱re xban li Dios. 37 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Chi se̱b tol-e̱lk li Cristo. Inc'a' ta̱ba̱yk chak. 38 Li ti̱c xch'o̱l xban inpa̱banquil cuan xyu'am chi junelic. Cui naxcanab inpa̱banquil, inc'a' ta̱sahok' inch'o̱l riq'uin, chan li Dios. (Hab. 2:3-4) 39 Aban, la̱o ma̱cua'o xcomoneb li neque'xcanab xpa̱banquil li Dios. Eb a'an te'xic sa' xbalba. La̱o nakapa̱b li Dios ut tocolek'.

Hebreos 11

1 ¿C'a'ru li pa̱ba̱l? Li pa̱ba̱l a'an xnaubal nak relic chi ya̱l takac'ul li yo̱co chiroybeninquil. Usta inc'a' nakil ru aban nakanau nak takac'ul. 2 Li Dios quisaho' xch'o̱l riq'uineb li kaxe'to̱nil yucua' xban nak que'pa̱ban. 3 Xban nak nakapa̱b li ra̱tin li Dios, nakanau nak li Dios quixyi̱b li choxa jo' ajcui' li ruchich'och'. Ma̱cua' riq'uin c'a'ak re ru quixyi̱b li ruchich'och'. Yal riq'uin li ra̱tin quixyi̱b. 4 Xban lix pa̱ba̱l laj Abel, quixq'ue jun xmayej cha̱bil chiru li quixq'ue laj Caín. Xban lix pa̱ba̱l, li Dios quixye nak ti̱c xch'o̱l ut quixc'ul lix mayej. Usta camenak chic laj Abel, aban toj cuan retalil chok' ke la̱o chanru nak quipa̱ban chiru li Dios. 5 Xban lix pa̱ba̱l laj Enoc inc'a' quicam. Quic'ame' ban sa' choxa xban li Dios. Inc'a' chic que'xtau xban nak ac xc'ame'. Nakanau nak li Dios quisaho' sa' xch'o̱l riq'uin nak toj ma̱ji' nac'ame' sa' choxa xban nak jo'can tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. 6 Ma̱ jok'e ta̱sahok' xch'o̱l li Dios riq'uin li ani inc'a' napa̱ban. Ma̱ ani naru nachal riq'uin li Dios cui inc'a' naxpa̱b nak cuan li Dios ut nak a'an naxq'ue xk'ajca̱munquil li ani nasic'oc re. 7 Xban lix pa̱ba̱l laj Noé, li Dios quixye re c'a'ru talajc'ulma̱nk. Ut laj Noé quixpa̱b li quixye li Dios usta toj ma̱ji' nac'ulman. Quixyi̱b li nimla jucub cab re xcolbal rib a'an, jo' eb ajcui' li ralal xc'ajol. Ut lix pa̱ba̱l laj Noé quixc'utbesi nak li cuanqueb sa' ruchich'och' inc'a' que'pa̱ban. Jo'can nak que'cam. Xban nak quipa̱ban, li Dios quixye nak ti̱c xch'o̱l laj Noé. 8 Xban lix pa̱ba̱l, laj Abraham qui-abin chiru li Dios nak quixye re nak ta̱e̱lk sa' li tenamit cuan cui'. Co̱ sa' li na'ajej li quiyechi'i̱c re xban li Dios. Nak qui-el chak sa' li tenamit, co̱ chi inc'a' naxnau bar xic re. 9 Xban lix pa̱ba̱l laj Abraham quicuan sa' li na'ajej li quiyechi'i̱c re xban li Dios, ut quicuan aran jo' jun jalan xtenamit. Quixyi̱b xmuheba̱l t'icr xban nak yal numec' re. Jo'can ajcui' que'xba̱nu laj Isaac ut laj Jacob xban nak a'aneb li te'e̱chani̱nk re li c'a'ru quixyechi'i li Dios. 10 Laj Abraham inc'a' quixyi̱b cha̱bil ochoch, xban nak yo̱ chiroybeninquil jun xna'aj sa' li santil choxa. Li na'ajej a'an yi̱banbil xban li Ka̱cua' Dios ut ta̱cua̱nk chi junelic. 11 Xban lix pa̱ba̱leb, laj Abraham ut lix Sara quicuan jun lix c'ula'al sa' xti̱xilaleb, usta lix Sara a'an jun ixk inc'a' naq'uiresin. Aban que'xnau nak te'xc'ul li c'a'ru quiyechi'i̱c reheb xban li Dios. 12 Usta ac ti̱x chic laj Abraham nak quiyo'la li ralal, abanan que'tam li ralal xc'ajol. Lix q'uialeb li ralal xc'ajol jo' xq'uial li chahim chiru li choxa ut jo' xq'uial li samaib li cuan chire li palau. Ut inc'a' naru rajlanquileb xban lix q'uialeb. 13 Chixjunileb a'an quilaje'cam. Usta inc'a' que'xc'ul chixjunil li c'a'ru quiyechi'i̱c reheb xban li Dios, que'xpa̱b nak ta̱c'ulma̱nk li yechi'inbil. Jo'can nak saheb sa' xch'o̱l. Que'xye nak li ruchich'och' a'in ma̱cua' tz'akal xna'ajeb; yal numeleb ban sa' ruchich'och'. 14 Que'xye chi jo'ca'in xban nak toj yo̱queb chiroybeninquil jun lix na'ajeb. 15 Li na'ajej a'an ma̱cua' li na'ajej que'el cui' chak. Cui ta a'an, quiru raj que'suk'i cui'chic aran. 16 Aban que'roybeni jun na'ajej k'axal cha̱bil, a' li santil choxa. Jo'can nak li Dios inc'a' naxuta̱nac chixyebal nak a'an lix Dioseb xban nak quixc'u̱b jun li na'ajej chok' reheb. 17 Laj Abraham quiyale' lix pa̱ba̱l xban li Dios nak quixye re nak tixmayeja li ralal. Jun ajcui' li ralal cuan, aban xban nak naxpa̱b li Dios, laj Abraham quixq'ue laj Isaac chok' xmayej. 18 Quixq'ue li ralal chok' xmayej, usta a'an li quiyechi'i̱c re xban li Dios re nak te'ta̱mk li ralal xc'ajol. 19 Cui ta quicam laj Isaac, laj Abraham ac naxnau nak nim xcuanquil li Dios re xcuaclesinquil cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Naru xyebal nak chanchan a'an quixba̱nu li Dios xban nak laj Abraham quixk'axtesi li ralal re ca̱mc. Aban quik'axtesi̱c cui'chic re chi yo'yo xban li Dios. 20 Laj Isaac quixpa̱b nak li Dios tixq'ue li quixyechi'i re. Jo'can nak quixye reheb laj Jacob ut laj Esaú nak li Dios ta̱osobtesi̱nk reheb nak ta̱cuulak xk'ehil. 21 Laj Jacob quixpa̱b nak tixc'ul li quiyechi'i̱c re xban li Dios. Jo'can nak ac ca̱mc re, laj Jacob quirosobtesiheb li ralal laj José. Ut chirix a'an, laj Jacob quixxulub rib sa' xbe̱n lix xuk' ut quixlok'oni li Dios. 22 Xban lix pa̱ba̱l laj José, nak ac ca̱mc re, quixjultica reheb laj Israel nak sa' jun cutan te'e̱lk sa' li tenamit Egipto. Ut quixye ajcui' reheb nak te'xc'am lix bakel nak te'e̱lk sa' li tenamit a'an. 23 Xban lix pa̱ba̱leb lix na' xyucua' laj Moisés, nak quiyo'la laj Moisés, oxib po que'xmuk chiru li rey. Que'ril nak c'ajo' xchak'al ru li c'ula'al ut inc'a' que'xucuac chi xk'etbal lix chak'rab li rey nak quixye nak te'camsi̱k li c'ula'al li coc' te̱lom. 24 Xban lix pa̱ba̱l laj Moisés, nak quicui̱nkilo' inc'a' quiraj nak te'xye nak lix rabin li rey, a'an lix na'. 25 Inc'a' quiraj tz'ako̱nc sa' li sahil ch'o̱lej cuanqueb cui' laj Egipto. Quixnau nak li sahil ch'o̱lej a'an yal nanume'. Quiraj ban xc'ulbal li raylal li yo̱queb chixc'ulbal laj Israel lix tenamit li Dios. 26 Naxnau nak k'axal lok' nak tixc'ul li raylal sa' xc'aba' li Cristo chiru xc'ulbal lix biomal li tenamit Egipto. Ut yo̱ chiroybeninquil lix k'ajca̱munquil li ta̱q'uehek' re xban li Dios. 27 Xban xpa̱ba̱l laj Moisés qui-el chak sa' li tenamit Egipto ut inc'a' quixucuac chiru li rey usta yo̱ xjosk'il sa' xbe̱n. Quixcacuubresi xch'o̱l xban nak naxnau nak li Dios cuan riq'uin. Chanchan li yo̱ chirilbal ru, aban li Dios ma̱ ani na-iloc ru. 28 Xban lix pa̱ba̱l, laj Moisés quixba̱nu li pascua jo' quiyehe' re xban li Dios. Nak e̱lqueb re Egipto quixtakla xq'uebal xquiq'uel li carner chiruheb li puerta. Ut nak quinume' li ángel chi camsi̱nc, ma̱ jun li xbe̱n ralaleb laj Israel quixcamsi. 29 Xban lix pa̱ba̱leb laj Israel, que'nume' sa' xyi li caki palau. Chaki ch'och' li que'nume' cui'. Ut jo'can ajcui' que'raj xba̱nunquil eb laj Egipto. Aban inc'a' que'ru xban nak li ha' quixjunaji rib sa' xbe̱neb ut aran que'oso' chixjunileb. 30 Xban lix pa̱ba̱leb laj Israel, cuukub cutan que'xsuti rix li tenamit Jericó. Ut sa' xcuuk li cutan quit'ane' li tz'ac li sutsu cui' li tenamit. Ut que're̱chani li tenamit. 31 Lix Rahab a'an jun ixk naxc'ayi rib nak quicuan. Xban nak quipa̱ban, quixtenk'aheb laj Israel li que'chal chixq'uebal retal li tenamit. Xban lix pa̱ba̱l, lix Rahab inc'a' quicam sa' xya̱nkeb li inc'a' que'pa̱ban re li Dios. 32 Toj cuan raj nabal tinserak'i e̱re, aban inc'a' ta̱tz'aklok li cutan re tinserak'ik chirix lix pa̱ba̱leb laj Gedeón, laj Barac, laj Sansón, ut laj Jefté; ut tinye ajcui' raj e̱re chanru lix pa̱ba̱leb laj David, laj Samuel, ut eb li profeta. Aban inc'a' ta̱tz'aklok li cutan. 33 Nak que'pletic riq'uin li jalanil tenamit, xban nak cuanqueb xpa̱bal, que're̱chani. Sa' xya̱lal que'taklan ut xban lix pa̱ba̱leb que'xc'ul li quiyechi'i̱c reheb xban li Dios. Cuan li que'q'uehe' sa' xya̱nkeb li cakcoj re te'ti'ek', aban ma̱c'a' que'ux re xbaneb li cakcoj. 34 Xban lix pa̱ba̱leb inc'a' que'c'at nak que'cute' sa' xam. Cuan que'camsi̱c raj chi ch'i̱ch', aban inc'a' que'yoq'ue'. Riq'uin lix pa̱ba̱leb, que'q'uehe' xcacuilal li ma̱c'a'eb xmetz'e̱u. Nak que'pletic riq'uineb li jalanil tenamit, que'numta xcuanquil sa' xbe̱neb xban li Dios toj retal que're̱chani li tenamit. 35 Cuanqueb ixk, xban lix pa̱ba̱leb, que'cuacli cui'chic lix camenakeb chi yo'yo. Ut cuanqueb ajcui' que'rahobtesi̱c toj retal nak que'cam xban lix pa̱ba̱leb. Inc'a' que'raj nak te'ach'aba̱k xbaneb li xic' neque'iloc reheb xban nak inc'a' que'raj xtz'ekta̱nanquil li Dios. Ac neque'xnau nak te'xc'ul jun yu'am k'axal cha̱bil sa' choxa nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo. 36 Cuan que'hobe', cuan que'saq'ue', ut cuan que'baq'ue' ut que'q'uehe' sa' tz'alam. 37 Cuan que'camsi̱c chi pec ut cuan que'sete' riq'uin jachleb che'. Que'yale' ra̱lenquil aban inc'a' que'xtz'ekta̱na li Dios. Ut cuan ajcui' que'camsi̱c riq'uin k'esnal ch'i̱ch'. Quilaje'xbeni rib yalak bar ut riq'uin rix chiba̱t ut rix carner que'xyi̱b li rak'eb. Neba'eb ut rahobtesinbileb. K'axal ra que'xc'ul. 38 Ma̱cua' raj xc'ulubeb li inc'a' useb xna'leb nak te'cua̱nk laj pa̱banel sa' xya̱nkeb. Xban nak que'rahobtesi̱c, eb laj pa̱banel quilaje'e̱lelic chiruheb ut que'cuan yalak bar sa' li chaki ch'och', sa' tzu̱l, ut que'cuan ajcui' sa' li ochoch pec. 39 Nak nakabi a'in chirixeb laj pa̱banel, nakanau nak tz'akal re ru lix pa̱ba̱leb. Aban toj ma̱ji' quitz'akloc ru lix colbaleb li quiyechi'i̱c reheb xban li Dios. 40 Li Dios quiraj nak yo̱keb chi oybeni̱nc re nak te'tz'ako̱nk kochben riq'uin li k'axal lok' yechi'inbil ke. A'an li kacolbal sa' xc'aba' li Jesucristo.

Hebreos 12

1 Numtajenak xq'uialeb laj pa̱banel li que'cuan chak najter. Kaq'uehak retal chanru lix pa̱ba̱leb. Chanru nak que'pa̱ban chak a'an, jo'can ajcui' takaba̱nu la̱o. Cui junak naraj a̱linac, narisi chixjunil li naa̱lobresin re ut naxyal xk'e chi a̱linac. Jo'can ajcui' takaba̱nu la̱o. Takacanab chixjunil li c'a'ak re ru nach'i'ch'i'in ke sa' li kapa̱ba̱l ut takacanab ajcui' li ma̱c li nachapoc ke. Chikacuyak taxak li c'a'ak re ru tento xcuybal re nak takaba̱nu jo' naraj li Dios. 2 Kaq'uehak kach'o̱l chixta̱kenquil li Jesucristo laj c'amol be chiku. A'an naq'uehoc re li kapa̱ba̱l ut naxtz'akobresi ru. Usta xuta̱nal li ca̱mc quixc'ul chiru li cruz, abanan inc'a' quixq'ue sa' xch'o̱l. Ut quixcuy li raylal sa' kac'aba' la̱o xban nak lix sahilal xch'o̱l quiq'uehe' re mokon. Ut anakcuan cuan sa' choxa sa' xnim uk' li Dios. Li Dios nocoxtij xban nak la̱o li ralal xc'ajol 3 Cheq'uehak retal chanru nak quixcuy li rahobtesi̱c li Jesucristo xbaneb laj ma̱c. Jo'can ajcui' la̱ex. Checuyak li ra xi̱c' ut inc'a' chich'ina̱nk e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. 4 La̱ex toj ma̱ji' nequexcamsi̱c xban nak nequeq'ue e̱ch'o̱l chixcolbal e̱rib chiru li ma̱c. 5 ¿Ma ac xsach sa' e̱ch'o̱l li c'a'ru quixye li Dios re xch'olobanquil le̱ na'leb? Li Dios naa̱tinac e̱riq'uin jo' naa̱tinac junak yucua'bej riq'uin lix coc'al. Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Ex cualal inc'ajol, me̱tz'ekta̱na le̱ tijbal li ninye e̱re, chi moco chich'ina̱nk e̱ch'o̱l nak nequexink'us. 6 La̱in nintij li ani ninra ut nink'us chi cau li ani ninc'ul chok' cualal inc'ajol. (Pr. 3:11-12) 7 Tento nak te̱cuy li tijec' re nak te̱tau e̱na'leb. Jo'can nak nequexxtij li Dios xban nak la̱ex li ralal xc'ajol. ¿Ma cuan ta bi' junak alalbej inc'a' natije' xban lix yucua'? 8 Cui li Dios inc'a' nequextij jo' nak naxtijeb chixjunileb li ralal xc'ajol, a'an naraj naxye nak la̱ex ma̱cua'ex tz'akal ralal xc'ajol. Ut li Dios ma̱cua' ajcui' tz'akal e̱yucua'. 9 Sa' kaca'ch'inal, li kana' kayucua' nocoe'xk'us ut naka-oxlok'iheb. ¿Ma toja' ta chic li kachoxahil yucua' inc'a' takapa̱b nak toxk'us? Cui nakapa̱b li kak'usbal naxq'ue li Dios, cua̱nk kayu'am chi junelic. 10 Sa' kaca'ch'inal li kana' kayucua' nocoe'xk'us jo' neque'cuulac chiruheb a'an. Aban li Ka̱cua' Dios nocoxk'us chi tz'akal. Nocoxk'us re nak ta̱ti̱cok' kach'o̱l ut toxsantobresi xban nak a'an santo. 11 Relic chi ya̱l nak nakac'ul li kak'usbal moco sa ta nakec'a. Ra ban nakec'a nak nocok'use'. Abanan cui nakacuy k'usec' mokon nakatau xya̱lal nak riq'uin li k'usec' nacha̱bilo' li kayu'am ut ta̱tukla̱k ajcui' li kach'o̱l. K'axal xucuajel xtz'ekta̱nanquil li ra̱tin li Dios 12 Checacuubresihak le̱ rok e̱ruk' li ma̱c'a' xmetz'e̱u. Lix ya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin a'an a'in: Checacuubresi le̱ ch'o̱l re nak inc'a' ta̱ch'ina̱nk e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. 13 Ti̱cobresihomak ru le̱ be re nak li ye̱k inc'a' chic tixbach' li rok; ta̱cacuu̱k ban. Naraj naxye: ti̱cak taxak le̱ yu'am re nak li toj ac' sa' lix pa̱ba̱l inc'a' ta̱ch'ina̱nk xch'o̱l. Te'cacuu̱k ban xch'o̱leb sa' lix pa̱ba̱leb. 14 Chexcua̱nk sa' tuktu̱quil usilal riq'uineb le̱ ras e̱ri̱tz'in. Chexcua̱nk sa' ti̱quilal ut sa' santilal, xban nak cui ma̱c'a' e̱santilal ma̱ jok'e te̱ril ru li Dios. 15 Chetenk'a e̱rib che̱ribil e̱rib sa' le̱ pa̱ba̱l re nak ma̱ jun e̱re ta̱tz'ekta̱na̱nk li rusilal li Dios. Cheba̱nu cue̱nt re nak inc'a' te̱yo'ob li c'ahi̱nc ib sa' e̱ya̱nk. Cui jo'can te̱ba̱nu naru naniman ru li ch'a'ajquilal ut ma̱re nabaleb te'xic cui'chic sa' li ma̱c xban a'an. 16 Ma̱ ani taxak junak sa' e̱ya̱nk yal tixlak'ab rib chi inc'a' sumsu. Chi moco cheba̱nu jo' quixba̱nu laj Esaú nak quixtz'ekta̱na lix lok'laj ma̱tan. Laj Esaú quixc'ul raj lix ma̱tan xban nak a'an li xbe̱n alalbej. Abanan quixtz'ekta̱na lix ma̱tan xban nak quixc'ayi yal riq'uin jun cua'al chi cua. 17 La̱ex nequenau nak mokon quixrahi raj cui'chic xc'ulbal li rosobtesinquil laj Esaú riq'uin lix yucua'. Abanan inc'a' chic quiru xban nak ac quixtz'ekta̱na. Ta̱ya̱bak nak quixtz'a̱ma cui'chic, aban inc'a' chic quiru. Ma̱c'a' chic xjalenquil. 18 La̱ex inc'a' queba̱nu jo' que'xba̱nu eb laj Israel najter k'e cutan. Eb a'an que'jiloc riq'uin li tzu̱l Sinaí nak li Dios quixq'ue lix chak'rab re laj Moisés sa' li tzu̱l a'an. Quicuan xam. Quik'ojyi̱no' ut quicuan ajcui' cak-sut-ik'. 19 Eb a'an que'rabi xya̱b li trompeta ut que'rabi ajcui' xya̱b xcux li Dios nak quia̱tinac riq'uineb. Ut que'xtz'a̱ma nak me'a̱tina̱c chic xban li Dios. 20 Que'xye chi jo'can xban nak inc'a' que'xcuy rabinquil li chak'rab li naxye nak ta̱camsi̱k chi pec li ani ta̱xic aran sa' li tzu̱l, usta xul. (Ex. 19:12) 21 Xban nak k'axal xucuajel rilbal li yo̱ chi uxc sa' xbe̱n li tzu̱l, laj Moisés quixye: C'ajo' nak ninxucuac ut ninsicsot xban inxiu, chan. (Dt. 9:19) 22 Abanan la̱ex inc'a' xeba̱nu jo' que'xba̱nu eb laj Israel. Nak la̱ex nequepa̱b li Cristo, chanchan nak ac xexjiloc riq'uin li tzu̱l Sión. Sión naraj naxye li santil choxa cuan cui' li yo'yo̱quil Dios. Ac' Jerusalén nayeman ajcui' re li na'ajej a'an. Aran cuanqueb li q'uila ok'ob chi ángel. Yo̱queb chixlok'oninquil li Dios. 23 Junaj chic e̱ru la̱ex aj pa̱banel. Ut tz'i̱banbil le̱ c'aba' sa' choxa. Textz'ako̱nk sa' choxa e̱rochbeneb li ti̱queb xch'o̱l li ac tz'akobresinbil ruheb xban li Dios. Cuanquex chi sum a̱tin riq'uin li Dios li ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. 24 Ut cuanquex chi sum a̱tin riq'uin li Ka̱cua' Jesucristo, li quixakaban xcuanquil li ac' contrato. K'axal nim xcuanquil lix quiq'uel li Jesucristo. Riq'uin a'an cuan xcuybal le̱ ma̱c. Ma̱cua' jo' li quic' li quixmayeja laj Abel najter k'e cutan. 25 Me̱tz'ekta̱na li ra̱tin li Dios jo' que'xba̱nu eb laj Israel. Eb a'an inc'a' que'xcuy rabinquil xchak'rab li Dios ut que'xtz'ekta̱na li ra̱tin nak quich'oloba̱c chak xya̱lal chiruheb aran sa' li tzu̱l. Ut quirake' a̱tin sa' xbe̱neb. Cui inc'a' que'cole' eb a'an, ¿ma toja' ta chic la̱o tocolek' cui takatz'ekta̱na li Dios li naa̱tinac chak toj sa' choxa? 26 Najter nak li Dios quia̱tinac sa' li tzu̱l Sinaí, lix ya̱b xcux quirec'asi li na'ajej a'an. Ut li Dios quixye: Sa' jun sut chic ma̱cua' ca'aj cui' li ruchich'och' tincuec'asi. Tincuec'asi ajcui' li choxa. (Ex. 19:18) 27 Nak naxye “jun sut chic” naraj naxye nak tixsach li ruchich'och', li choxa, ut chixjunil li c'a'ak re ru yi̱banbil. A'ut li inc'a' yi̱banbil, jo' li musik'anbil xban li Dios, a'an ta̱cana̱k chi junelic. 28 Chikabantioxi chiru nak tocua̱nk riq'uin li Dios chi junelic sa' lix nimajcual cuanquilal. A'an ma̱ jaruj ta̱osok'. Cua̱nk ban chi junelic. Takalok'oni li Dios chi anchal kach'o̱l xban nak ca'aj cui' a'an xc'ulub lok'oni̱c. Kaq'uehak kach'o̱l chixba̱nunquil li c'a'ru naraj a'an ut takaxucua ru. 29 Li kaDios chanchan jun li xam xban nak tixsach chixjunil li inc'a' us.

Hebreos 13

1 Me̱canab xra̱bal e̱rib che̱ribil e̱rib xban nak junajex sa' le̱ pa̱ba̱l. 2 Me̱k'etk'eti e̱rib chixc'ulbal le̱ rula'. Chec'uleb ban sa' usilal. Cuanqueb li que'xc'ul li rula'eb, abanan inc'a' neque'xnau nak ángel li que'cuulac chi ula'ani̱nc reheb. 3 Cherilak xtok'oba̱l ruheb li cuanqueb sa' tz'alam. Cherec'a̱k sa' le̱ ra̱m nak chanchan ajcui' la̱ex li cuanquex sa' tz'alam. Chinak ajcui' sa' e̱ch'o̱l li neque'hobe' ut li neque'rahobtesi̱c. Chanchan nak la̱ex ajcui' yo̱quex chi c'uluc re li raylal a'an. 4 Us li sumla̱c aban tento che-oxlok'i le̱ sumlajic. Ma̱c'a' c'a'ru chebalak'i cui' e̱rib. Li Dios ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb li neque'xmux ru lix sumlajiqueb, jo' ajcui' sa' xbe̱neb laj co'be̱t laj yumbe̱t. 5 Me̱ra ru li tumin. Chec'ojobak ban e̱ch'o̱l riq'uin li jo' q'uial cuan e̱re xban nak li Dios quixye: Junelic tatintenk'a, ut ma̱ jok'e tatincanab a̱junes. (Dt. 31:6) 6 Jo'can nak naru takaye chi anchal kach'o̱l: Li Ka̱cua' Dios natenk'an cue. Inc'a' ninxucua li c'a'ru te'xba̱nu li xic' neque'iloc cue. (Sal. 118:6) 7 Chijulticok' e̱re eb li que'c'amoc be che̱ru. A'an que'xch'olob xya̱lal li ra̱tin li Dios. Cheq'uehak retal lix pa̱ba̱l ut lix yu'ameb nak que'cuan sa' ruchich'och'. Jo'can ajcui' cheba̱nuhak la̱ex. 8 Li Jesucristo inc'a' najala chi moco najala lix na'leb. Ac a'an ajcui' chak chalen najter k'e cutan, a'an anakcuan ut a'anak chi junelic. 9 Me̱q'ue e̱rib chi balak'i̱c xbaneb laj balak', xban nak jalan jala̱nk li tijleb neque'xye. Ma̱cua' li c'a'ru nakatzaca li najaloc re li kayu'am. A' ban li rusilal li Dios najaloc re ut naxq'ue xcacuil kach'o̱l. 10 La̱o cuan jun ka-artal. A'an nak quixmayeja rib li Ka̱cua' Jesucristo chiru li cruz. Eb laj tij inc'a' naru te'xtzaca li mayej a'an jo' que'xba̱nu chak najter sa' li tabernáculo nak que'xmayeja li xul. (Naraj naxye nak li colba-ib inc'a' natauman riq'uin xba̱nunquil li chak'rab. Natauman ban riq'uin xpa̱banquil li Cristo.) 11 Lix yucua'il aj tij sa' xya̱nkeb laj Israel naxc'am lix quiq'uel li xul sa' li Lok'laj Santil Na'ajej ut naxmayeja re risinquil li ma̱c. Aban lix tibel li xul naxc'at toj jun pac'al li tenamit. 12 Jo'can ajcui' li Jesucristo quic'ame' toj jun pac'al li tenamit ut aran quicam chiru li cruz. Ut riq'uin lix lok'laj quiq'uel li Jesucristo nocoxsantobresi. 13 Kacanabak li kanajter na'leb ut chikata̱kehak li Jesucristo usta toj yo̱ko chi c'uluc raylal sa' xc'aba' a'an. 14 Li ruchich'och' a'in ma̱cua' tz'akal kana'aj. Yo̱co ban chiroybeninquil jun chic li kana'aj k'axal cha̱bil. A'an li choxa. 15 Jo'can ut junelic chikalok'onihak li Dios sa' xc'aba' li Jesucristo, ut chikanima̱k ru. Cui takaba̱nu chi jo'can, a'an li kamayej chiru li Dios. 16 Misach sa' e̱ch'o̱l xba̱nunquil li usilal ut xtenk'anquil e̱rib che̱ribil e̱rib xban nak a'an jun li mayej nacuulac chiru li Dios. 17 Chex-abi̱nk chiruheb laj c'amol be che̱ru, ut cheba̱nuhak li c'a'ru neque'xye e̱re xban nak eb a'an neque'tenk'an e̱re sa' le̱ pa̱ba̱l. A'aneb li te'xk'axtesi xcue̱nt che̱rix chiru li Dios. Chetenk'aheb re nak sahakeb sa' xch'o̱l sa' lix c'anjeleb xban nak cui rahakeb sa' xch'o̱l, rahak ajcui' chok' e̱re la̱ex. 18 Ex herma̱n, tintz'a̱ma che̱ru nak chextijok chikix la̱o. Nakec'a nak ti̱c kach'o̱l ut nakaj nak junelic cua̱nko sa' ti̱quilal. 19 Ut nintz'a̱ma ajcui' che̱ru nak chextijok chicuix. A' taxak li Dios chitenk'a̱nk cue re nak ta̱ru̱k tinxic cui'chic chi junpa̱t che̱rilbal. Xchak'rabinquileb li herma̱n 20 A' li Ka̱cua' Dios a'an laj q'uehol tuktu̱quil usilal, li Dios li quicuaclesin cui'chic re chi yo'yo li Jesucristo sa' xya̱nkeb li camenak. Riq'uin lix lok'laj quiq'uel li Jesucristo xakabanbil xcuanquil li ac' contrato chi junelic. Li Jesucristo na-iloc ke jo' junak cui̱nk narileb lix carner. 21 Chicua̱nk taxak li rusilal li Dios e̱riq'uin re nak te̱ba̱nu li c'a'ru naraj. Chixba̱nuhak taxak li Dios li c'a'ru naraj e̱riq'uin sa' xc'aba' li Jesucristo. Lok'oninbil taxak li Jesucristo chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak. 22 Ex herma̱n, nintz'a̱ma jun usilal che̱ru. Checuyak rabinquil li cua̱tin re xch'olobanquil e̱na'leb. Moco q'ui ta li a̱tin xintz'i̱ba sa' li hu a'in. 23 Nacuaj ajcui' xyebal e̱re nak li hermano Timoteo ac x-el sa' tz'alam. Cui nachal chi junpa̱t arin, cuochbenak nak toxic che̱rilbal. 24 Cheq'uehak xsahil xch'o̱leb laj c'amol be che̱ru sa' le̱ pa̱ba̱l ut chixjunileb li kech aj pa̱banelil. Eb laj pa̱banel li cuanqueb arin Italia neque'xtakla xsahil e̱ch'o̱l. 25 Li rusilal li Dios chicua̱nk e̱riq'uin. Jo'can taxak.

Santiago 1

1 La̱in laj Santiago, laj c'anjel chiru li Dios ut chiru li Ka̱cua' Jesucristo. Yo̱quin chi tz'i̱bac e̱riq'uin la̱ex, li cablaju chi xte̱paleb laj Israel. Nintakla xsahil e̱ch'o̱l la̱ex li xejeq'ui e̱rib yalak bar sa' li junju̱nk chi na'ajej. Li cha̱bil na'leb li naxq'ue li Dios 2 Ex inherma̱n, chisahok' taxak sa' e̱ch'o̱l riq'uin li raylal nequec'ul. Yalak c'a'ru li raylal nachal sa' e̱be̱n, a'an yal re xyalbal rix le̱ pa̱ba̱l. 3 La̱ex nequenau nak riq'uin li yalec' nakac'ul, nacacuu li kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l. 4 Abanan junelic checuyak li raylal re nak tz'akalak e̱re e̱ru nak texcua̱nk. Cha̱bilakex ut ma̱c'a' chexpaltok' cui'. 5 Cui cuan junak sa' e̱ya̱nk ta̱raj xna'leb, chixtz'a̱mahak re li Dios, ut li Dios tixq'ue chi anchal xch'o̱l ut chi nabal. 6 Ut nak tixtz'a̱ma re li Dios, tento nak tixpa̱b nak ta̱q'uehek' re xban li Dios. Moco yal ta xcab rix xch'o̱l nak tixtz'a̱ma. Tixtz'a̱ma ban chi anchal xch'o̱l. Li ani yal xcab rix xch'o̱l tixtz'a̱ma li c'a'ru ta̱raj re li Dios, a'an chanchan li palau inc'a' tuktu ru. Lix ch'o̱l li jun a'an chanchan li palau ec'asinbil xban li ik' ut nac'ame' yalak bar. 7 Cui yal xcab rix xch'o̱l nak tixtz'a̱ma, mixc'oxla nak tixc'ul li c'a'ru naxtz'a̱ma re li Dios. 8 Li ani cuib ru lix ch'o̱l, junpa̱t naxjal xc'a'ux riq'uin li c'a'ru naxc'oxla xba̱nunquil. 9 Junak li herma̱n, usta ma̱c'a' cuan re, chisahok' sa' xch'o̱l xban nak a'an k'axal lok' chiru li Dios. 10 Jo'can ajcui' junak biom chisahok' sa' xch'o̱l usta nasach chixjunil li c'a'ru cuan re xban nak lix biomal ma̱c'a' na-oc cui' chiru li Dios. Li biomal chanchan li utz'u'uj nak na-oso'. 11 Li utz'u'uj nachakic xban li sak'e ut nat'ane'. Jo'can ajcui' li cuan xbiomal. A'an ta̱ca̱mk usta toj yo̱k chixsic'bal xtz'akob lix biomal. Li xyalbal rix li kapa̱ba̱l 12 Us xak reheb li neque'xcuy xnumsinquil li raylal ut inc'a' neque'ch'inan xch'o̱l. Li ani naxcuy xnumsinquil li yalec' te'xc'ul lix ma̱tan li naxyechi'i li Dios reheb li neque'rahoc re. Ut lix ma̱taneb, a'an li yu'am chi junelic. 13 Li ani nayale' rix lix pa̱ba̱l mixc'oxla nak a' li Dios naq'uehoc re chi a̱le̱c. Li Dios ma̱ ani naxq'ue chi a̱le̱c chi moco naa̱le̱c xban li inc'a' us. 14 Li a̱le̱c nachal sa' xbe̱n li junju̱nk li naxq'ue rib chi balak'i̱c xban li naxrahi ru. 15 Riq'uin xrahinquil ru li c'a'ru inc'a' us, naticla li ma̱c. Ut nak ac xnumta li ma̱c nachal li ca̱mc. 16 Ex inherma̱n, me̱balak'i e̱rib chixc'oxlanquil nak li Dios naq'uehoc chak re li a̱le̱c sa' e̱be̱n. 17 Xban nak chixjunil li c'a'ak re ru tz'akal cha̱bil a' li Dios sa' choxa naq'uehoc chak ke. Li Dios quiyi̱ban re li nacutanobresin ru li choxa. Li Dios ma̱cua' jo' li sak'e namoy ru. Li Dios inc'a' naxjal lix na'leb. A'an ban chi junelic. 18 Xban nak jo'can quiraj li Dios, jo'can nak quixye nak chiru li Dios chanchano li xbe̱n ru li racui̱mk li quixyo'obtesi chak. Chikapa̱b chi tz'akal li ra̱tin li Dios 19 Ex inherma̱n, raro̱quex inban. La̱ex ac nequenau li xya̱lal a'in. Jo'can nak cheq'uehak e̱ch'o̱l chi abi̱nc. Chec'oxla chi us li oc e̱re chixyebal ut mexjosk'o'. 20 Xban nak cui nocojosk'o', inc'a' nakaba̱nu li c'a'ru naraj li Dios. 21 Jo'can ut nak checanabak xba̱nunquil li c'a'ru inc'a' us ut chixjunil li ma̱usilal. Ut chec'ulak sa' xya̱lal li ra̱tin li Dios li q'uebil e̱re. Chicana̱k sa' e̱ch'o̱l xban nak li ra̱tin cuan xcuanquil re e̱colbal. 22 Chepa̱bak ut cheba̱nuhak li c'a'ru naxye li ra̱tin li Dios. Me̱balak'i e̱rib chixc'oxlanquil nak tz'akal riq'uin ca'aj cui' rabinquil li ra̱tin. Tento ban ajcui' xba̱nunquil li naxye li ra̱tin li Dios. 23 Li ani narabi li ra̱tin li Dios ut inc'a' naxba̱nu li naxye, a'an chanchan jun li cui̱nk naril li ru sa' lem. 24 Ut nak ac xril li ru, naxic ut sa' junpa̱t nasach sa' xch'o̱l chanru na-iloc. 25 Lix chak'rab li Dios tz'akal re ru ut riq'uin xpa̱banquil a'an nakatau li kacolbal. Li ani naxq'ue xch'o̱l chixtzolbal lix chak'rab li Dios inc'a' nasach sa' xch'o̱l li c'a'ru naxtzol. Naxba̱nu ban li naxye. Ut osobtesinbil xban li Dios riq'uin li c'a'ru naxba̱nu. 26 Cui junak naxc'oxla nak tz'akal aj pa̱banel, ut inc'a' naxq'ue retal li c'a'ru naxye, li jun a'an naxbalak'i rib xjunes rib ut lix pa̱ba̱l ma̱c'a' na-oc cui'. 27 Aban chiru li Acuabej Dios, li napa̱ban chi tz'akal ut ma̱c'a' xpaltil, a'an li natenk'an reheb li neba' ut li xma̱lca'an sa' lix raylaleb. Ut inc'a' naxba̱nu li ma̱usilal li neque'xba̱nu li toj ma̱ji' neque'pa̱ban.

Santiago 2

1 Ex inherma̱n, la̱ex nequepa̱b li Ka̱cua' Jesucristo, li k'axal nim xlok'al. Jo'can nak junakiqueb nak te̱rileb le̱ ras e̱ri̱tz'in. Moco jun ta sa te̱ril ut jun ta inc'a'. 2 Ma̱re te'cuulak cuibak li cui̱nk bar ch'utch'u̱quex cui' chixlok'oninquil li Dios. Ma̱re li jun k'axal cha̱bil xtikibanquil ut cuan xmatk'ab oro. Ut li jun chic ma̱re neba' ut k'el li rak'. 3 Ma̱re ca'aj cui' li cha̱bil xtikibanquil te̱q'ue sa' xnak' e̱ru ut te̱ye re: Chunlan arin sa' li cha̱bil na'ajej. A'ut li neba' te̱ye re: Chunlan arin sa' ch'och' malaj ut cana̱kat chi xakxo toj le'. 4 Cui jo'can nequeba̱nu naraj naxye nak cuan nequera ut cuan inc'a'. Yo̱quex chixsic'bal ru li junju̱nk. Cui jo'can yo̱quex, inc'a' us le̱ na'leb. 5 Ex inherma̱n, raro̱quex inban. Abihomak li tinye e̱re. Li Dios quisic'oc ruheb li neba' sa' ruchich'och'. Abanan li neba' biomeb chiru li Dios xban nak neque'xpa̱b li Cristo ut te'xc'ul lix nimal xcuanquil li quixyechi'i li Dios reheb li neque'rahoc re. 6 La̱ex nequetz'ekta̱naheb li neba' ut nequeq'ue xlok'aleb li biom. ¿Ma inc'a' ta bi' nequeq'ue retal nak li biom, a'aneb li neque'rahobtesin e̱re? Ut ¿ma ma̱cua'eb ta bi' li biom li neque'c'amoc e̱re sa' rakleb a̱tin? 7 ¿Ma ma̱cua' ta bi' a'aneb li neque'majecuan re lix lok'laj c'aba' li Cristo, li nequec'aba'in la̱ex? 8 Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li chak'rab li k'axal nim xcuanquil. A'an naxye: Chara la̱ cuas a̱cui̱tz'in jo' nak nacara a̱cuib la̱at. Cui jo'can nequeba̱nu tz'akal re ru yo̱quex chixba̱nunquil. 9 Cui la̱ex nequesic' ru li ani nequera, ma̱c yo̱quex chixba̱nunquil. Ut yo̱quex chixk'etbal li chak'rab. 10 Li ani naxpa̱b chixjunil li chak'rab, abanan cui naxk'et junak reheb li chak'rab, riq'uin a'an xk'et chixjunil. 11 Li Dios quixye: Matmuxuc caxa̱r. Ut quixye ajcui': Ma̱camsi a̱cuas a̱cui̱tz'in. Li ani inc'a' namuxuc caxa̱r, abanan cui xcamsi li ras ri̱tz'in, riq'uin xba̱nunquil a'an, naxk'et li chak'rab. 12 Jo'can ut cheba̱nuhak li us ut chex-a̱tinak sa' xya̱lal xban nak anakcuan cuanquex chic rubel lix chak'rab li Cristo li naq'uehoc colba-ib. 13 Li ani inc'a' naruxta̱na ru li ras ri̱tz'in inc'a' ajcui' ta̱uxta̱na̱k ru xban li Dios sa' li rakba a̱tin. Ut li ani ta̱ruxta̱na ru li ras ri̱tz'in, ta̱uxta̱na̱k ajcui' ru xban li Dios. Ma̱c'a' na-oc cui' li kapa̱ba̱l cui inc'a' nakaba̱nu li us 14 Ex inherma̱n, ¿c'a'ru aj e nak tixye junak nak a'an aj pa̱banel cui inc'a' yo̱ chixba̱nunquil li us? Cui jo'can yo̱ chixba̱nunquil, ma̱c'a' na-oc cui' lix pa̱ba̱l. Moco naru ta ta̱colek' xban. 15 Ma̱re cuan junak kech aj pa̱banelil ma̱c'a' cuan re. Ma̱c'a' rak' ut ma̱c'a' xcua. 16 Ut la̱o nakaye re: Chacuil a̱cuib. Tz'ap a̱cuib chi us ut chatcua'ak chi us. Ut cui ma̱c'a' nakaq'ue re, ma̱c'a' na-oc cui' li jo' q'uial nakaye re. 17 Jo'can ajcui' nakac'ul riq'uin li kapa̱ba̱l. Cui nakaye nak nakapa̱b li Cristo ut inc'a' nakaba̱nu li us, camenak li kapa̱ba̱l. Ma̱c'a' na-oc cui'. 18 Ma̱re cuan junak tixye: Cuan li neque'xpa̱b li Cristo ut cuan ajcui' li neque'xye nak tz'akal riq'uin xba̱nunquil li us. Abanan la̱in tinc'ut cha̱cuu nak ninpa̱b li Cristo riq'uin li us ninba̱nu. Ut la̱at, ¿chanru nak ta̱c'ut chicuu nak cuan a̱pa̱ba̱l cui inc'a' nacaba̱nu li us? 19 La̱at nacapa̱b nak li Dios jun ajcui'. Us ajcui' nak nacapa̱b. Aban jo'can ajcui' eb li ma̱us aj musik'ej neque'xpa̱b nak jun ajcui' li Dios cuan ut neque'sicsot xban xxiuheb. 20 Ma̱c'a' a̱na'leb. ¿Jok'e ta̱tau xya̱lal chi tz'akal? ¿Ma inc'a' nacaq'ue retal nak cui inc'a' nacaba̱nu li us, ma̱c'a' na-oc cui' la̱ pa̱ba̱l? 21 C'oxlan ca'ch'inak chirix laj Abraham li kaxe'to̱nil yucua' nak quixq'ue laj Isaac li ralal chok' xmayej sa' xbe̱n li artal. Ut riq'uin a'an li Dios quixye nak ti̱c xch'o̱l laj Abraham. 22 ¿Ma inc'a' nacaq'ue retal nak laj Abraham quixba̱nu li us ut riq'uin a'an quic'utun lix pa̱ba̱l? Ut riq'uin li quixba̱nu quitz'akloc ru lix pa̱ba̱l. 23 Ut quic'ulman jo' naxye sa' li Santil Hu: Laj Abraham quixpa̱b li Dios ut riq'uin a'an li Dios quixye nak ti̱c xch'o̱l. Ut xban a'an nayeman nak laj Abraham raro xban li Dios. 24 La̱ex nequeq'ue retal nak ma̱cua' ca'aj cui' riq'uin xpa̱banquil li Dios nak ti̱c li kach'o̱l chiru li Dios. Riq'uin aj ban cui' xba̱nunquil li us. 25 Lix Rahab, a'an xcomoneb li ixk li neque'xc'ayi rib nak quicuan. Abanan quixtenk'aheb laj q'uehol etal chixsic'bal jalan chic be re nak te'xcol ribeb. Riq'uin li usilal quixba̱nu lix Rahab, li Dios quixye nak ti̱c xch'o̱l. 26 Junak tz'ejcualej ma̱c'a' chic xmusik', ma̱c'a' na-oc cui' xban nak camenak chic. Jo'can ajcui' li kapa̱ba̱l. Cui inc'a' nakaba̱nu li us, ma̱c'a' na-oc cui'.

Santiago 3

1 Ex inherma̱n, moco chixjunil ta te'xq'ue rib sa' li c'anjel naxba̱nu laj tzolonel xban nak nim li i̱k cuan sa' xbe̱n ut cau ta̱rakek' a̱tin sa' xbe̱neb cui inc'a' neque'xba̱nu li c'a'ru neque'xye. 2 Chikajunilo la̱o nocopalto' chi coc' aj sa'. Cui cuan junak ma̱c'a' xpaltil riq'uin li ra̱tin, a'an tz'akal re ru. Li ani naru naxcuy rib riq'uin li naxye, naru ajcui' naxcuy rib riq'uin li c'a'ru naraj xba̱nunquil. 3 La̱o nakaq'ue jun li ch'i̱ch' sa' re li cacua̱y re nak ta̱abi̱nk chiku ut riq'uin li ch'i̱ch' a'an nakaberesi li cacua̱y. 4 Cheq'uehak retal li jucub. Usta k'axal nim ut nac'ame' xban li cacuil ik', aban cuan jun ch'ina ch'i̱ch' naberesin re. Ut riq'uin li ch'i̱ch' a'an laj ch'e'ol re naru naxc'am li jucub bar naraj xc'ambal. 5 Jo'can ajcui' li ru'uj ak'. K'axal ca'ch'in aban nanumta naxye. Chanchan li xam. Riq'uin yal jun ratz'um li xam ta̱nak sa' junak q'uiche' tixc'at chixjunil li q'uiche'. 6 Numtajenak xyibal ru naxye li ru'uj ak'. Chanchan lix ma̱usilal li ruchich'och'. Li ru'uj kak', a'an jun xcha'al li katz'ejcual k'axal ca'ch'in; aban riq'uin li ma̱usilal naxye, naxpo' kana'leb. Lix ma̱usilal nachal chak sa' xbalba ut naxpo' kana'leb sa' kayo'lajic toj chalen sa' li kacamic. 7 Naru xtu̱lanobresinquil chixjunil li xul, jo' li neque'be̱c, li neque'rupupic, li neque'xjucuqui rib ut li neque'cuan sa' ha'. Li cui̱nk ac xtu̱lanobresi q'uila pa̱y chi xul. 8 Aban li ru'uj ak' ma̱ ani naru natu̱lanobresin re. Li ru'uj ak', a'an jun li inc'a' us. Ma̱ ani naru nak'usuc re. Li naxye li ru'uj ak' chanchan xmay li c'anti' li nacamsin. 9 Riq'uin li ru'uj kak' nakalok'oni li Acuabej Dios ut riq'uin ajcui' li ru'uj kak' nakamajecua li kas ki̱tz'in ut eb a'an yo'obtesinbileb xban li Dios jo' li riloba̱l. 10 Riq'uin lix tz'u̱mal ke nakalok'oni li Dios ut riq'uin ajcui' lix tz'u̱mal ke nocomajecuan. Ex inherma̱n, inc'a' us cui takaba̱nu chi jo'can. 11 Cheq'uehak retal. Sa' junak yu'am ha' inc'a' naru na-el chak ca' pa̱y chi ha'. Cui na-el li cha̱bil ha' inc'a' naru na-el chak li atz'am xsa', chi moco naru na-el chak li cha̱bil ha' sa' li atz'am xsa'. 12 Ex inherma̱n, lix che'el li higo, ¿ma naru naru̱chin li aceituna? Ut lix che'el li uva, ¿ma naru naru̱chin li higo? Inc'a'. Jo'can ajcui' sa' li yu'am ha' atz'am xsa', inc'a' naru na-el li cha̱bil ha'. Li cha̱bil na'leb nachal chak riq'uin li Dios 13 Li ani cuanqueb xna'leb sa' e̱ya̱nk ut neque'xnau xya̱lal chi us, che'xc'utak sa' tu̱lanil lix cha̱bilaleb a' yal chanru lix na'lebeb. 14 Cui toj cuan li c'ahi̱nc ut li cakali̱nc e̱riq'uin, me̱nimobresi e̱rib chixyebal nak cuan e̱na'leb. Riq'uin xba̱nunquil a'an yo̱quex chi tic'ti'ic ut xmukbal li xya̱lal. 15 A'an ma̱cua' li na'leb naxq'ue li Dios. Xna'leb ban li ruchich'och'. A'an yal xc'a'uxeb cui̱nk ut q'uebil xban laj tza. 16 Bar nacuan cui' li cakali̱nc ut li k'etk'etil, aran ajcui' nacuan po'oc ch'o̱lej ut yalak c'a'ru chi ma̱usilalil. 17 Li ani q'uebileb xna'leb xban li Dios, tz'akal re ru lix yu'ameb. Cuanqueb sa' usilal, cha̱bileb ut tu̱laneb. Neque'uxta̱nan u, neque'xba̱nu li us, ut inc'a' neque'balak'in. Junelic ya̱l neque'a̱tinac. 18 Li q'uebileb xna'leb xban li Dios cuanqueb sa' usilal ut neque'xtenk'a ajcui' li ras ri̱tz'in chi cua̱nc sa' usilal.

Santiago 4

1 ¿C'a'ut nak toj cuan pletic ut cuech'i̱nc ib sa' e̱ya̱nk? ¿Ma inc'a' ta bi' riq'uin xrahinquil ru li inc'a' us nequetiquib pletic? 2 La̱ex nequerahi ru li c'a'ak re ru ut xban nak inc'a' nequetau li c'a'ru nequerahi ru, nequecamsi e̱ras e̱ri̱tz'in re nak te̱tau. Nacako' e̱ch'o̱l xban nak inc'a' nequetau li c'a'ru nequeraj ut xban a'an junes pletic nequeba̱nu. Ut xban nak inc'a' nequetz'a̱ma re li Dios li c'a'ru nequeraj, jo'can nak inc'a' naxq'ue e̱re. 3 Ut nak nequextz'a̱man chiru li Dios, inc'a' nequec'ul xban nak inc'a' nequetz'a̱ma jo' naraj li Dios. Inc'a' nequec'ul xban nak nequetz'a̱ma yal re xsachbal sa' li jo' ma̱jo'il na'leb. 4 La̱ex chanchanex li neque'xmux ru lix sumlajic xban nak la̱ex nequera ru li ma̱c. Ma̱cua' li Dios nequec'oxla. Cui la̱ex nequera ru li cua̱nc sa' lix ma̱usilal li ruchich'och' xic' yo̱quex chirilbal li Dios. 5 Cuan xya̱lal nak tz'i̱banbil chi jo'ca'in sa' li Santil Hu: Li Santil Musik'ej li quixq'ue li Dios chi cua̱nc kiq'uin, a'an k'axal nocoxra ut a'an naraj nak ca'aj cui' li Dios takalok'oni. 6 Li Dios k'axal numtajenak cui'chic li rusilal naxq'ue ke. Li Santil Hu naxye nak li Dios inc'a' nacuulac chiru li neque'xnimobresi rib. Abanan li Dios naxq'ue li rusilal reheb li tu̱laneb. (Pr. 3:34) 7 Jo'can nak chek'axtesihak e̱rib re li Dios. Chexnumta̱k sa' xbe̱n laj tza ut a'an ta̱e̱lelik che̱ru. 8 Cauhak e̱ch'o̱l riq'uin li Dios ut li Dios ta̱tenk'a̱nk e̱re. La̱ex aj ma̱c, jalomak e̱c'a'ux. Me̱ba̱nu chic li ma̱usilal. Jo'can ajcui' la̱ex li yal cuib e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l, yot'omak e̱ch'o̱l ut jalomak e̱c'a'ux re nak li Dios tixti̱cobresi le̱ ch'o̱l. 9 Chirahok' e̱ch'o̱l, chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut chexya̱bak xban li ma̱usilal li nequeba̱nu. Ma̱cua' raj se'ec nequeba̱nu; ya̱bac raj nequeba̱nu xban nak inc'a' us le̱ yehom e̱ba̱nuhom. Ut inc'a' raj nasaho' sa' e̱ch'o̱l. Naraho' raj ban sa' e̱ch'o̱l. 10 Checubsihak e̱rib chiru li Dios ut a'an tixq'ue e̱cuanquil. Inc'a' takacuech'i rix li kech aj pa̱banelil 11 Ex inherma̱n, me̱cuech'i rix le̱ rech aj pa̱banelil xban nak ani naxcuech'i rix li rech aj pa̱banelil naxcuech'i ajcui' rix lix chak'rab li Dios ut naxq'ue rib chok' aj rakol a̱tin. Li kac'anjel ma̱cua' re xcuech'bal rix li chak'rab; re ban xpa̱banquil. 12 Jun ajcui' li quiq'uehoc re li chak'rab ut ca'aj cui' a'an naru narakoc a̱tin. A'an li nacoloc ut a'an ajcui' li nasachoc. Jo'can nak la̱at inc'a' naru nacatrakoc a̱tin sa' xbe̱n la̱ cuas a̱cui̱tz'in. Inc'a' nakanau c'a'ru takac'ul cuulaj ca'bej 13 Anakcuan abihomak li tinye e̱re la̱ex li nequexyehoc re chi jo'ca'in: Ho̱n malaj cuulaj toxic sa' jalan chic tenamit ut aran tocua̱nk chak jun chihabak. Aran toyacok ut ta̱cua̱nk katumin chi us. 14 Aban la̱ex inc'a' nequenau c'a'ru te̱c'ul cuulaj ca'bej xban nak li kayu'am chanchan li chok. Junpa̱t ajcui' nacuan ut junpa̱t chic ac ma̱c'a' chic. 15 Jo'ca'in raj te̱ye: Cui li Dios naraj, tixq'ue kayu'am ut takaba̱nu li bar cuan nakac'oxla xba̱nunquil. 16 A'ut la̱ex nequenimobresi e̱rib chixyebal li c'a'ru nequec'oxla xba̱nunquil. Inc'a' us nequeba̱nu nak nequenimobresi e̱rib. 17 Li naxnau xba̱nunquil li us, ut inc'a' naxba̱nu, a'an ma̱c naxba̱nu.

Santiago 5

1 A'ut anakcuan, ex biom, cherabihak li oc cue chixyebal. Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut chexya̱bak xban li raylal cha̱lc re sa' e̱be̱n. 2 Le̱ biomal ta̱osok'. Ma̱c'a' chic ta̱oc cui'. Jo'can ajcui' le̱ cha̱bil ak' ta̱c'uxek' xban li xulel. 3 Ut ta̱mo'o̱nk le̱ tumin. Ma̱c'a' chic ta̱oc cui'. A'an retalil nak la̱ex tex-osok' ajcui' jo' nak na-oso' li xam. La̱ex yo̱quex chixtambresinquil le̱ biomal ut inc'a' nequeq'ue retal nak c'ulu̱nc re roso'jic li cutan. 4 La̱ex yo̱quex chixxocbal e̱tumin ut inc'a' nequeq'ue xtojbaleb li que'k'oloc e̱riq'uin. Eb a'an yo̱queb chi k'oko̱nc ut li nimajcual Dios yo̱ chirilbal xtok'oba̱l ruheb nak yo̱queb chi k'oko̱nc li que'c'anjelac e̱riq'uin. 5 Arin sa' ruchich'och' cuan nabal le̱ biomal ut ma̱c'a' napalto' e̱re. Junelic sa nequenumsi li cutan. Chanchanex li cuacax ch'olaninbil chi us re ta̱camsi̱k xban nak le̱ yu'am la̱ex, ta̱osok'. Ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱rakek' a̱tin sa' e̱be̱n. 6 La̱ex quexrakoc a̱tin sa' xbe̱neb li ti̱queb xch'o̱l ut quecamsiheb. Ut eb a'an ma̱c'a' que'xba̱nu e̱re. Xcuybal xnumsinquil li raylal 7 Jo'can ut ex herma̱n, checuyak roybeninquil lix c'ulunic li Ka̱cua' Jesucristo. Jo' laj c'alom naxcuy roybeninquil jok'e nat'ane' li hab re nak ta̱a̱uk ut naxcuy ajcui' roybeninquil nak nacuulac xk'ehil li k'oloc re nak tixk'ol ru li racui̱mk. 8 Jo'can ajcui' la̱ex checuyak oybeni̱nc ut me̱ch'inan e̱ch'o̱l. Cacuubresihomak ban e̱ch'o̱l xban nak li Ka̱cua' chi se̱b ta̱cha̱lk cui'chic. 9 Ex herma̱n, me̱cuech'i e̱rib che̱ribil e̱rib re nak inc'a' ta̱rakek' a̱tin sa' e̱be̱n. Li Jesucristo a'an laj rakol a̱tin ut chi se̱b ta̱c'ulu̱nk cui'chic. 10 Ex herma̱n, chetzolak e̱rib riq'uineb li profeta li que'cuyuc chak xc'ulbal li raylal xban xyebal resil li Ka̱cua'. 11 La̱o nakaye nak us xak reheb li neque'cuyuc raylal. Xerabi resil chanru nak laj Job quixcuy xnumsinquil li raylal. Ut nequenau nak mokon li Dios quirosobtesi. Li Ka̱cua' Dios na-uxta̱nan ut natok'oban u. 12 Ex inherma̱n, cuan chic jun li na'leb tento te̱nau ut a'an a'in: nak tex-a̱tinak, me̱patz' xc'aba' li Dios sa' pac'ba a̱tin, chi moco sa' xc'aba' li choxa, chi moco sa' xc'aba' li ruchich'och', chi moco chepatz' sa' xc'aba' li c'a'ak re ru cuan. Cui te̱ye nak ya̱l, junes ya̱l te̱ye, ut nak te̱ye inc'a', junes inc'a' te̱ye re nak inc'a' ta̱rakek' a̱tin sa' e̱be̱n xban li Dios. Takapa̱b nak takac'ul li nakatz'a̱ma re li Dios 13 Cui cuan junak sa' e̱ya̱nk cuan sa' raylal, chitijok chiru li Dios. Ut cui cuan junak sa sa' xch'o̱l, chixbicha xlok'al li Dios. 14 Cui cuan junak yaj sa' e̱ya̱nk, tixtakla xbokbaleb li che̱queb sa' lix pa̱ba̱l, re nak te'tijok riq'uin ut te'xq'ue ca'ch'inak li aceite sa' xbe̱n sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. 15 Cui te'xpa̱b nak li Dios tixq'uirtesi li yaj nak te'tijok, li Ka̱cua' ta̱q'uirtesi̱nk re ut tixcuaclesi cui'chic. Ut cui cuan xma̱c, ta̱cuyek' ta̱sachek' ajcui' lix ma̱c. 16 Chech'olobak bi' le̱ ma̱c che̱ribil e̱rib ut chextijok che̱ribil e̱rib re nak texq'uirtesi̱k. Li ani ti̱c xch'o̱l natijoc chi anchal xch'o̱l ut lix tij na-abi̱c xban li Dios. 17 Li profeta Elías, a'an yal cui̱nk jo' la̱o. Quitijoc chi anchal xch'o̱l ut quixtz'a̱ma chiru li Dios nak inc'a' tixq'ue li hab. Ut inc'a' quixq'ue li hab sa' ruchich'och' chiru li oxib chihab riq'uin cuakib po. 18 Ut nak quitijoc cui'chic, quixtz'a̱ma nak tixq'ue li hab. Ut quixq'ue li hab ut li acui̱mk qui-el cui'chic sa' ruchich'och'. 19 Ex inherma̱n, ma̱re cuan junak sa' e̱ya̱nk tixcanab xpa̱banquil lix ya̱lal, ut ma̱re junak chic aj pa̱banel ta̱suk'isi̱nk cui'chic re sa' lix pa̱ba̱l. 20 Chenauhak la̱ex nak li ani tixsuk'isi chak junak li ras ri̱tz'in sa' xya̱lal re nak tixcanab xba̱nunquil li ma̱c, a'an tixcol li ras ri̱tz'in chiru li ca̱mc. Ut sa' xc'aba' li jun a'an, nabal li ma̱c ta̱cuyek' ta̱sachek' xban li Dios.

1 Pedro 1

1 La̱in laj Pedro. La̱in x-apóstol li Ka̱cua' Jesucristo. Yo̱quin chi tz'i̱bac e̱riq'uin la̱ex, li xejeq'ui e̱rib sa' li junju̱nk chi na'ajej. Yal numec' yo̱quex xban nak ma̱cua' e̱tenamit li cuanquex cui', la̱ex li cuanquex sa' xcue̱nt Ponto, ut sa' xcue̱nt Galacia ut Capadocia, jo' ajcui' li cuanquex sa' xcue̱nt Asia ut Bitinia. 2 Ac najter k'e cutan qui-ala chak sa' xch'o̱l li Dios Acuabej nak la̱exak li sic'bil e̱ru xban. Santobresinbilakex chic xban li Santil Musik'ej re nak tex-abi̱nk ut texpa̱ba̱nk chiru li Jesucristo. Cuybilak chic le̱ ma̱c xban xquiq'uel li Jesucristo. Ut chi cua̱nk taxak chi nabal li rusilal li Dios e̱riq'uin ut li tuktu̱quilal sa' e̱ya̱nk. Nakayo'oni jun ac' yu'am ma̱c'a' roso'jic 3 Lok'oninbil taxak li Dios Acuabej, lix Yucua' li Ka̱cua' Jesucristo. Sa' xc'aba' lix nimal ruxta̱n, coyo'la cui'chic xca' cua. Xban nak li Jesucristo quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, nakayo'oni li ac' yu'am li ma̱c'a' roso'jic. 4 Yo̱co chixyo'oninquil li kama̱tan li tixq'ue ke li Dios. Li ma̱tan a'in inc'a' nalaj inc'a' na-oso'. C'u̱lanbil sa' choxa. Aran ma̱c'a' ta̱muxuk ru ut ma̱ jaruj ta̱osok'. 5 Xban nak nocopa̱ban, li Dios li k'axal nim xcuanquil nocoril chi junelic re nak tocolek'. Li colba-ib a'in ta̱c'utbesi̱k chi tz'akal re ru sa' roso'jic li cutan. 6 Usta te̱c'ul nabal pa̱y ru li raylal re xyalbal rix le̱ pa̱ba̱l sa' ruchich'och' a'in, chisahok' sa' le̱ ch'o̱l xban nak ac colbilex chic. 7 Tento nak ta̱yalek' rix le̱ pa̱ba̱l re nak ta̱c'utu̱nk ma tz'akal re ru. Li pa̱ba̱l k'axal cui'chic lok' chiru li oro li na-oso'. Li oro nanumsi̱c sa' xam re rilbal ma cha̱bil. Jo'can ajcui' nak tento xyalbal rix le̱ pa̱ba̱l ma tz'akal re ru. Cui tz'akal re ru le̱ pa̱ba̱l, tex-oxlok'i̱k ut ta̱nima̱k e̱ru ut ta̱q'uehek' e̱lok'al nak tixc'utbesi cui'chic rib li Jesucristo. 8 Nequera li Cristo usta inc'a' nequeril ru. Nequepa̱b li Cristo, usta inc'a' e̱rilom ru. K'axal cui'chic numtajenak xsahil sa' e̱ch'o̱l chixpa̱banquil. Ut inc'a' nequetau junak a̱tin re xch'olobanquil lix sahil e̱ch'o̱l xban nak k'axal lok'. 9 Ut lix k'ajca̱munquil le̱ pa̱ba̱l, a'an le̱ colbal. 10 Eb li profeta junxilaj que'xch'olob chak xya̱lal li usilal a'in q'uebil e̱re. Que'xtz'il rix ut que'patz'oc chirix li colba-ib a'in. 11 Eb li profeta que'xye resil li raylal tixc'ul li Cristo ut lix nimal xlok'al li ta̱c'utbesi̱k mokon. Que'xq'ue xch'o̱l chixsiq'uinquil ani tz'akal li Cristo. Que'xsic' xya̱lal jok'e ut c'a'ru chi cutanil ta̱c'ulma̱nk li yo̱ chi c'utbesi̱c chiruheb xban li Santil Musik'ej. 12 Li c'a'ru quixc'utbesi chak li Dios chiruheb li profeta junxil inc'a' ta̱c'ulma̱nk nak toj cuanqueb a'an. Ta̱c'ulma̱nk ban sa' li cutan nak cuanquex la̱ex. Eb li profeta que'xch'olob che̱ru li xya̱lal a'in, li quic'ute' chak chiruheb xban li Santil Musik'ej li taklanbil chak xban li Dios. Ut eb li ángel que'raj ajcui' raj xtaubal ru chixjunil li c'a'ak re ru a'in. Tento nak tocua̱nk sa' ti̱quilal 13 Xban nak yo̱quex chiroybeninquil le̱ k'ajca̱munquil, chi ajk ru le̱ c'a'ux. Chi cua̱nk chi tuktu le̱ ch'o̱l. Ut chi anchal e̱ch'o̱l cheroybeni li usilal li tixq'ue e̱re li Jesucristo nak tixc'utbesi cui'chic rib. 14 Chex-abi̱nk chiru li Dios xban nak la̱ex ralal xc'ajol. Me̱ba̱nu chic li nequerahi ru junxil nak toj ma̱ji' nequenau li xya̱lal. 15 Aban ti̱cak taxak le̱ ch'o̱l ut cha̱bilak taxak le̱ yehom e̱ba̱nuhom xban nak ti̱c xch'o̱l li Dios li quisic'oc e̱ru chok' ralal xc'ajol. 16 Jo' tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: Santakex la̱ex xban nak santin la̱in, chan li Dios. (Lv. 11:44-45) 17 La̱ex nequeye “at inYucua'” re li Dios nak nequextijoc. Ut li Dios natz'iloc a̱tin chirix li junju̱nk a' yal chanru lix yehom xba̱nuhom. A'an inc'a' naxsiq'ueb ru. Jun xiquic ban naxba̱nu. Jo'can nak chexucua̱k ru li Dios junelic, a' yal jo' najtil texcua̱nk sa' li ruchich'och' a'in. 18 La̱ex nequenau nak xban li Dios colbilex chic chiru li jo' ma̱jo'il na'leb li quilaje'xc'ut chak che̱ru le̱ xe'to̱nil yucua'. Moco colbilex ta riq'uin c'a'ak re ru na-oso' jo' li oro ut li plata. 19 Colbilex ban riq'uin xlok'laj quiq'uel li Cristo. Li Cristo, a'an li quixmayeja rib chiru li Dios Acuabej jo' jun li carner namayeja̱c chi ma̱c'a' re̱c' ut chi ma̱c'a' xpaltil. 20 Relic chi ya̱l nak toj ma̱ji' nayo'obtesi̱c chak li ruchich'och' ac ch'olch'o chiru li Dios nak li Cristo sic'bil ru ut xakabanbil re ta̱ca̱mk. Ut anakcuan xcuulac xk'ehil nak li Cristo xc'utbesi rib xban e̱ra̱bal la̱ex. 21 Sa' xc'aba' li Cristo yo̱quex chixpa̱banquil li Dios, li quicuaclesin cui'chic re li Cristo chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak ut quixq'ue xlok'al. Jo'can nak xepa̱b ut ca'aj cui' riq'uin li Dios nequexyo'onin. 22 Sa' xc'aba' li Santil Musik'ej ch'ajobresinbil le̱ ra̱m riq'uin nak nequepa̱b li tz'akal ya̱l. Riq'uin a'in naru te̱raheb li herma̱n ut inc'a' te̱ra e̱rib chi yal xcab rix e̱ch'o̱l. Te̱ra ban e̱rib chi tz'akal. 23 La̱ex yo'lajenakex chic xca' cua chi ac' chic le̱ yu'am. Li yu'am a'in ma̱cua' xq'uehom le̱ na' e̱yucua'. Li yu'am a'an na-oso'. Abanan li ac' yu'am natauman riq'uin xpa̱banquil ra̱tin li Dios. Yo'yo ut cuan chi junelic. 24 Sa' li Santil Hu tz'i̱banbil retalil chi jo'ca'in: Lix yu'am li cristian sa' ruchich'och', a'an chanchan li pim. 25 Aban li ra̱tin li Dios, a'an cuan chi junelic.

1 Pedro 2

1 Xban nak ac' chic le̱ yu'am, cherisihak sa' le̱ ch'o̱l chixjunil li ma̱usilal. Mexbalak'ic chic. Te̱canab li ca'pac'al u. Mexcakalin chic ut te̱canab ajcui' li yo'oba̱nc a̱tin. 2 Li c'ula'al nak toj nayo'la naraj ru tu'uc. Us raj nak jo'cano taxak la̱o riq'uin ra̱tin li Dios. Takaj taxak ru xtzolbal ra̱tin li Dios xban nak a'an li tz'akal ya̱l. Tocacuu̱k taxak sa' li kapa̱ba̱l ut tz'akalako taxak chiru li Dios re nak tocolek'. 3 Cui yo̱quex chixba̱nunquil a'in, ac nequenau nak li Ka̱cua' cha̱bil. Li Cristo, a'an xxe' li kapa̱ba̱l 4 Cha̱lkex riq'uin li Cristo, li yo'yo chi junelic. Eb li cristian que'xtz'ekta̱na li Jesucristo li k'axal lok' li sic'bil ru xban li Dios chixq'uebal kayu'am. Li Jesucristo xakabanbil xban li Dios chi c'anjelac jo' jun nimla pec k'axal cha̱bil li na-oc chok' xxe' li cab. 5 Ut la̱ex chanchanex li coc' pec li na-oc sa' li tz'ac. Xban li rusilal li Jesucristo, naru texc'anjelak chiru li Dios jo' eb laj tij li neque'mayejac chiru li Dios. Li mayej li k'axal lok', a'an nak te̱k'axtesi e̱rib sa' ruk' li Dios. Ut le̱ mayej nac'ule' xban li Dios sa' xc'aba' li Jesucristo. 6 Tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu li quixye li Dios chirix li Cristo nak quixye chi jo'ca'in: La̱in xinsic' ru li Colonel jo' nak laj tz'ac naxsic' ru li cha̱bil pec chok' xxe' li cab. Xinsic' ru chok' xxe' le̱ pa̱ba̱l. Li ani ta̱pa̱ba̱nk re inc'a' ta̱ch'ina̱nk xch'o̱l. (Is. 28:16) 7 K'axal lok' li Cristo chok' e̱re la̱ex li ac xexpa̱ban. Abanan chok' reheb li ma̱ji' neque'pa̱ban, ma̱c'a' na-oc cui'. Tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Li pec li quitz'ekta̱na̱c xbaneb laj cablanel, a'an li pec li k'axal cha̱bil li quiq'uehe' chok' xxuc li cab. (Sal. 118:22) 8 Ut tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: A'an ut li pec li que'xtich cui' li rokeb. A'an li pec li nat'anoc. (Is. 8:14-15) 9 La̱ex sic'bil e̱ru xban li Dios. Sic'bil e̱ru chi c'anjelac chiru li Dios jo' nak neque'c'anjelac laj tij. La̱ex lix tenamit li Dios ut santobresinbilex. La̱ex chic ralal xc'ajol li Dios. Sic'bil e̱ru chixyebal resil lix nimal xcuanquilal li Dios. Li Dios quexrisi sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c ut anakcuan cuanquex chic sa' xcutan xsaken. 10 Junxil ma̱cua'ex ralal xc'ajol li Dios. Aban anakcuan la̱ex chic ralal xc'ajol. Junxil inc'a' nequenau lix nimal ruxta̱n li Dios. Aban anakcuan nequenau chic. Bokbilex chi c'anjelac chiru li Dios 11 Ex inherma̱n, raro̱quex inban. La̱ex yal numelex arin sa' ruchich'och'. La̱in nintz'a̱ma che̱ru nak me̱ba̱nu chic li ma̱usilal li queba̱nu chak junxil xban nak a'an ca'aj cui' xpo'bal ru le̱ c'a'ux naxba̱nu. 12 Cha̱bilak taxak le̱ na'leb chiruheb li ma̱ji' neque'pa̱ban. Usta yo̱keb chixyebal nak inc'a' us le̱ na'leb, aban cui te̱ba̱nu li us, te'xq'ue retal ut te'xnima xlok'al li Dios nak ta̱cuulak xk'ehil li rakba a̱tin. 13 Sa' xc'aba' li Cristo chepa̱ba̱k chixjunileb li chak'rab q'uebil xbaneb li cui̱nk li neque'taklan sa' e̱be̱n. Chexpa̱ba̱nk chiru li acuabej xban nak a'an cuan sa' xcuanquil. 14 Ut chexpa̱ba̱nk ajcui' chiruheb li taklanbileb xban li acuabej chi rakoc a̱tin sa' xbe̱neb li neque'xsic' xma̱c ut re ajcui' nak te'xq'ue xlok'al li cha̱bileb xna'leb. 15 Li Dios naraj nak texcua̱nk sa' xya̱lal. Nak te'ril le̱ ti̱quilal, li inc'a' useb xna'leb ut li inc'a' neque'xnau xya̱lal, inc'a' chic te'a̱tinak che̱rix. 16 Libre chic cua̱nkex. Abanan moco xban ta nak libre chic cua̱nkex nak tex-oc chixba̱nunquil li ma̱usilal. Cheq'uehak ban e̱ch'o̱l chi c'anjelac chiru li Dios. 17 La̱ex aj pa̱banel, chera e̱rib che̱ribil e̱rib. Chexucua̱k ru li Ka̱cua' Dios. Che-oxlok'i le̱ ras e̱ri̱tz'in. Ut cheq'uehak xlok'al li acuabej. Checuy li raylal jo' nak quixcuy li Cristo 18 Ex aj c'anjel chex-abi̱nk chiruheb le̱ patrón ut che-oxlok'iheb. Moco ca'aj cui' ta chiruheb li tu̱laneb. Chex-abi̱nk ban ajcui' chiruheb li josk' aj patrón. 19 Cui nequec'ul junak raylal chi ma̱c'a' e̱ma̱c, osobtesinbilakex cui nequecuy xban nak yo̱quex chixpa̱banquil li Dios. 20 Cui nequexsaq'ue' xban nak xesic' e̱ma̱c, ut nequecuy xnumsinquil, ma̱c'a' xlok'al a'an. Abanan cui nequec'ul li raylal riq'uin xba̱nunquil li us ut nequecuy, a'an lok' chiru li Dios. 21 Li Dios naraj nak te̱ba̱nu jo' quixba̱nu li Cristo. Li Cristo quixc'ul li raylal sa' e̱c'aba' la̱ex. A'an quic'amoc be che̱ru re nak la̱ex te̱cuy ajcui' xnumsinquil li raylal. 22 Li Cristo ma̱c'a' xma̱c. Ut ma̱ jun sut quibalak'in. 23 Nak quihobe' li Cristo, inc'a' quixsume ru. Ut nak yo̱ chixc'ulbal li raylal, ma̱c'a' quixye. Inc'a' quixmajecuaheb. Quixk'axtesi ban rib sa' ruk' li Dios, li narakoc a̱tin sa' ti̱quilal. 24 Relic chi ya̱l nak li Cristo, a'an li quixc'ul li raylal nak quicam chiru li cruz re xtojbal rix li kama̱c la̱o. A'an aj e nak quicam re nak inc'a' chic texma̱cobk. Texcua̱nk ban sa' ti̱quilal. Li Cristo quixc'ul li yoq'uec' sa' kac'aba' la̱o aj ma̱c. Ut riq'uin li raylal li quixc'ul xexq'uirtesi̱c. 25 La̱ex sachso̱quex sa' le̱ ma̱c nak quexcuan chak. Chanchanex li carner sachenak li nacha'cha'i rib yalak bar chi ma̱c'a' aj ilol re. Abanan anakcuan xexchal cui'chic riq'uin li Cristo ut a'an chic ta̱ilok e̱re.

1 Pedro 3

1 La̱ex ixakilbej chex-abi̱nk chiru le̱ be̱lom. Cui cuanqueb li be̱lomej li inc'a' neque'xpa̱b li ra̱tin li Dios, a'an te'xq'ue retal le̱ cha̱bilal ut te'xpa̱b ajcui' li Dios eb a'an. K'axal us xc'utbal li cha̱bilal chiru xch'olobanquil xya̱lal riq'uin a̱tin. 2 Ma̱re te'pa̱ba̱nk le̱ be̱lom nak te'xq'ue retal nak neque-oxlok'iheb ut cha̱bil e̱na'leb. 3 Mixic e̱ch'o̱l riq'uin xtikibanquil e̱rib. Me̱sic' le̱ ch'ina'usal yal riq'uin xcha̱bilal le̱ rak'. Li tz'akal ch'ina'usal ma̱cua' riq'uin xyi̱banquil le̱ rismal chi k'axal ch'ina'us chi moco riq'uin rocsinquil li oro. 4 Li tz'akal xch'ina'usal li junju̱nk, a'an lix ti̱quilal xch'o̱l ut lix tu̱lanil. A'an inc'a' na-oso. Li ti̱quil ch'o̱lej ut li tu̱lanil, a'aneb li k'axal lok' chiru li Dios. 5 Jo'can ajcui' que'xba̱nu chak li cha̱bil ixk li que'xpa̱b li Dios najter. Que'xsic' lix ch'ina'usal riq'uin li tuktu̱quilal ut li tu̱lanil. Ut eb li ixk a'an que'abin ajcui' chiruheb lix be̱lom ut que'x-oxlok'iheb. 6 Ut jo'can ajcui' quixba̱nu lix Sara. Qui-abin chiru laj Abraham lix be̱lom. Ut quixye “Ka̱cua' Abraham” re xban nak quix-oxlok'i. Jo'can ajcui' la̱ex. Cui te̱ba̱nu li usilal ut inc'a' texxucua̱k, la̱ex ajcui' jo' li ralal xc'ajol lix Sara. 7 Ut la̱ex be̱lomej, chexcua̱nk sa' xya̱lal riq'uineb le̱ rixakil. Che-oxlok'iheb. La̱ex nequenau nak eb li ixk k'uneb xch'o̱l ut ma̱c'a'eb xmetz'e̱uheb jo'eb li cui̱nk. La̱ex te̱c'ul le̱ ma̱tan xban rusilal li Dios. Jo'can ajcui' eb li ixk, te'xc'ul ajcui' lix ma̱taneb. Ut li ma̱tan li te̱c'ul, a'an li yu'am chi junelic. Cui te̱ba̱nu a'in, ma̱c'a' ta̱ch'a'ajqui̱nk e̱re nak textijok. Ba̱nuhomak li cha̱bilal usta nequec'ul li raylal 8 Ut tinye ajcui' e̱re, chexcua̱nk che̱junilex chi junajak le̱ ch'o̱l ut chi junajak le̱ c'a'ux. Cherahak e̱rib che̱ribil e̱rib. Chetok'oba e̱ru che̱ribil e̱rib ut k'unak le̱ ch'o̱l. 9 Nak te'xba̱nu ma̱usilal e̱re, inc'a' te̱sume ru riq'uin ma̱usilal. Nak texhobek', me̱sume ru riq'uin hoboc. Cheba̱nuhak ban usilal reheb li neque'ba̱nun ma̱usilal e̱re. La̱ex bokbilex chak xban li Dios re nak te̱re̱chani le̱ rosobtesinquil. 10 Jo'ca'in naxye sa' li Santil Hu: Li ani ta̱raj cua̱nc chi sa sa' xch'o̱l re tixnumsiheb li cutan sa' xya̱lal, inc'a' ta̱a̱tinak riq'uin yibru a̱tin chi moco ta̱tic'ti'ik. 11 Jo'can nak checanabak xba̱nunquil li inc'a' us. Cheba̱nuhak ban li us, jo' naraj li Dios. Ut cheq'uehak e̱ch'o̱l chi cua̱nc sa' tuktu̱quil usilal ut inc'a' chic texpletik. 12 Li Ka̱cua' Dios narileb li ti̱queb xch'o̱l. Ut junelic narabiheb nak neque'tijoc. Abanan yo̱ xjosk'il li Ka̱cua' sa' xbe̱neb li neque'ba̱nun re li ma̱usilal. (Sal. 34:12-16) 13 ¿Ma cuan ta bi' junak ta̱rahobtesi̱nk e̱re cui nequeyal e̱k'e chixba̱nunquil li us? 14 Abanan cui cuan junak ta̱rahobtesi̱nk e̱re xban nak yo̱quex chixba̱nunquil li usilal, osobtesinbilex xban li Dios. Me̱xucuaheb ru li te'rahobtesi̱nk e̱re ut mi-oc e̱c'a'ux xbaneb. 15 Cheq'uehak ban xlok'al li Ka̱cua' Jesucristo chi anchal e̱ch'o̱l ut chek'axtesihak e̱rib sa' ruk'. Chenauhak xsumenquil li te'raj patz'oc e̱re chirix le̱ pa̱ba̱l. Ac cua̱nk sa' le̱ ch'o̱l c'a'ru te̱sumeheb cui'. Ut chesumehakeb sa' xya̱lal ut sa' tu̱lanil. 16 Chexcua̱nk sa' xya̱lal ut me̱ba̱nu chic li ma̱usilal re nak ma̱c'a' ta̱ch'i'ch'i'i̱nk e̱re sa' le̱ c'a'ux. Usta cha̱bil nequeba̱nu xban nak nequepa̱b li Cristo, abanan cuan li neque'a̱tinac che̱rix. Eb a'an xuta̱nal te'e̱lk xban nak neque'k'aban. 17 Cui li Dios naraj nak te̱c'ul li raylal chi ma̱c'a' e̱ma̱c, k'axal us nak te̱c'ul li raylal chi ma̱c'a' e̱ma̱c chiru nak te̱c'ul li raylal riq'uin xba̱nunquil li ma̱usilal. 18 Li Cristo quixc'ul ajcui' li raylal chi ma̱c'a' xma̱c. A'an ti̱c xch'o̱l abanan quicamsi̱c re xtojbal rix lix ma̱queb li inc'a' useb xna'leb. Jun sut ajcui' quicam ut riq'uin a'an quitz'akloc ru. Ut xban xcamic li Jesucristo, naru toxcol li Dios. Ya̱l nak que'xcamsi li Cristo. Abanan inc'a' quicam lix musik'. 19 Co̱ ban chi a̱tinac riq'uineb li musik'ej li cuanqueb chi tz'aptz'o. 20 A'an eb li inc'a' que'pa̱ban chak chiru li Dios junxil. Li Dios riq'uin xnimal xcuyum, quiroybeni nak te'pa̱ba̱nk. Abanan inc'a' que'pa̱ban. A'an quic'ulman sa' eb li cutan nak laj Noé yo̱ chixyi̱banquil li nimla jucub cab. Inc'a' q'ui li que'pa̱ban ut que'oc chi sa' li jucub cab. Cuakxakibeb ajcui' que'cole' chiru li but'i ha'. Chixjunileb li jun ch'o̱l chic quilaje'cam. 21 Li but'i ha', a'an retalil li cubi ha' colbilex cui' anakcuan. Li cubi ha', a'an ma̱cua' re risinquil lix tz'ajnil li katibel. Cuan ban xya̱lal. A'an retalil nak cuybil sachbil chic li kama̱c. Ut nakatz'a̱ma chiru li Dios nak cha̱bilak li kac'a'ux. Colbilo xban nak quicuacli cui'chic chi yo'yo li Jesucristo. 22 Li Jesucristo, a'an quitake' sa' choxa ut anakcuan cuan sa' xnim uk' li Dios Acuabej xban nak k'axal nim lix cuanquil. Li Cristo cuan xcuanquil sa' xbe̱neb li ángel. Ut cuan ajcui' xcuanquil sa' xbe̱neb chixjunileb li musik'ej li cuanqueb xcuanquil.

1 Pedro 4

1 Li Cristo quixc'ul li raylal ut quirec'a tz'akal li raylal sa' kac'aba' la̱o. Jo'can nak chikaq'ue ajcui' kach'o̱l la̱o chixcuybal li raylal. Julticak e̱re nak ma̱c'a' chic xcuanquil li ma̱c sa' xbe̱neb li neque'xcuy li raylal chi ma̱c'a' xma̱queb. 2 Ut jarub cutan chic toj yo'yo̱kex cheba̱nuhak li c'a'ru naraj li Dios, ut inc'a' chic yo̱kex chixba̱nunquil li c'a'ru querahi chak ru junxil. 3 Tz'akal taxak li ma̱c li xeba̱nu chak. Xeba̱nu jo' neque'xba̱nu li inc'a' neque'pa̱ban chiru li Dios. Junxil nasemsot le̱ ch'o̱l riq'uin li jo' ma̱jo'il na'leb. Xeba̱nu chak li cala̱c ut li nink'ei̱c. Xeba̱nu chak li num cua'ac num uc'ac. Ut xeba̱nu ajcui' li tz'ekbe̱talil aj na'leb. Xuta̱nal xeba̱nu chak junxil nak xenima chak ruheb li yi̱banbil Dios. 4 A'ut anakcuan eb li ma̱ji' neque'pa̱ban neque'sach xch'o̱leb che̱rilbal. Neque'xq'ue retal nak ma̱cua'ex chic jun sa' xya̱nkeb chixba̱nunquil li ma̱usilal. Ut xban a'an nequexhobe'. 5 Aban mokon eb laj hobonel tento nak te'xk'axtesi xcue̱nt chiru li Dios riq'uin li c'a'ru quilaje'xba̱nu chak. Li Dios, a'an li ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb li yo'yo̱queb jo' eb ajcui' li camenakeb. 6 A'an rajbal nak quich'oloba̱c xya̱lal chiruheb li tenamit. Quirakman a̱tin chirixeb ut eb a'an que'cam jo' nak telaje'ca̱mk chixjunileb li cristian. Chixjunileb li que'pa̱ban chiru li Dios usta quilaje'cam, lix musik'eb yo'yo̱queb jo' nak yo'yo li Dios. 7 Li roso'jic li ruchich'och' ta̱se̱ba̱nk chak. Jo'can nak aj-ajak e̱ru, ut cheq'uehak e̱ch'o̱l chi tijoc. 8 Li c'a'ru tento te̱ba̱nu, a'an xra̱bal e̱rib che̱ribil e̱rib ut chi anchal e̱ch'o̱l. Ut xban nak nequera e̱rib che̱ribil e̱rib, nequecuy ajcui' e̱ma̱c che̱ribil e̱rib. 9 Chexq'uehok ochochna̱l che̱ribil e̱rib chi sa sa' e̱ch'o̱l. 10 Chikajunilo jalan jala̱nk li c'a'ru ta̱ru̱k takaba̱nu. Ac kama̱tan kama̱tan q'uebil ke chikaju̱nkal xban li Dios. Tento nak takatenk'a li kas ki̱tz'in riq'uin li c'a'ru nocoru chixba̱nunquil re nak inc'a' ta̱cana̱k chi ma̱c'a' rajbal li ma̱tan q'uebil ke xban li Dios. 11 Cui ani cuan xma̱tan chi a̱tinac, chixyehak ra̱tin li Dios. Cui ani naraj c'anjelac, chi c'anjelac a' yal chanru lix cacuilal q'uebil re xban li Dios. Riq'uin chixjunil li c'a'ak re ru ta̱uxma̱nk, nimanbilak taxak xc'aba' li Dios sa' xc'aba' li Jesucristo. A'an laj e̱chal re li nimajcual cuanquilal ut lok'oninbilak taxak chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak. Tento xcuybal li raylal 12 Ex inherma̱n, misach e̱ch'o̱l nak ta̱cha̱lk li ra xi̱c' sa' e̱be̱n. Chanchan li xam nak nachal sa' e̱be̱n re xyalbal rix le̱ pa̱ba̱l. Me̱c'oxla nak ca'aj cui' la̱ex yo̱quex chi c'uluc re. 13 Chi sahok' ban sa' e̱ch'o̱l nak yo̱quex chi c'uluc raylal jo' quixc'ul li Cristo xban nak yo̱quex chi tz'ako̱nc riq'uin li raylal li quixc'ul a'an. Ta̱cuulak xk'ehil nak li Jesucristo tixc'utbesi lix nimal xlok'al ut la̱ex k'axal cui'chic ta̱sahok' sa' e̱ch'o̱l. 14 Us xak e̱re cui texhobek' xban nak nequepa̱b li Cristo. A'an retalil nak lix Musik' li Dios cuan e̱riq'uin ut a'an li k'axal lok'. Relic chi ya̱l nak tz'ekta̱nanbil li Dios xbaneb li neque'hoboc e̱re, abanan che̱ru la̱ex, k'axal lok' ut nim xcuanquil. 15 Cheq'uehak retal: mexma̱cob. Xuta̱nal chok' e̱re nak te̱c'ul junak raylal xban elk'ac, malaj ut xban li camsi̱nc, malaj ut xban li yo'oba̱nc ch'a'ajquilal sa' xya̱nkeb le̱ ras e̱ri̱tz'in, malaj ut xban xba̱nunquil c'a'ak chic re ru inc'a' us. 16 Cui ut nequec'ul raylal xban nak nequepa̱b li Cristo, a'an moco xuta̱nal ta. Chenima̱k ban xlok'al li Dios xban nak la̱ex chic ralal xc'ajol. 17 Cuulac re xk'ehil li rakoc a̱tin. Ta̱ticla̱k kiq'uin la̱o, li ralal xc'ajol li Dios. Tento nak ta̱rakek' a̱tin sa' kabe̱n la̱o aj pa̱banel. Ut ta̱rakek' ajcui' a̱tin sa' xbe̱neb li inc'a' neque'xpa̱b li Dios. Abanan k'axal numtajenak cui'chic li raylal te'xc'ul eb a'an. 18 Jo'ca'in tz'i̱banbil chak retalil sa' li Santil Hu: Cui li ti̱c xch'o̱l elajic ta̱colek', ¿ma toja' ta chic junak laj ma̱c inc'a' elajic ta̱colek'? 19 La̱ex li yo̱quex chi xc'ulbal li raylal jo' naraj li Dios, cheq'uehak taxak e̱ch'o̱l chixba̱nunquil li cha̱bilal. Chek'axtesihak e̱rib sa' ruk' li Dios. A'an li quiyo'obtesin ke ut ma̱ jok'e ta̱paltok chiku.

1 Pedro 5

1 Ut anakcuan tinye cuib oxibak li a̱tin reheb laj c'amol be sa' e̱ya̱nk la̱ex aj pa̱banel. La̱in ajcui' e̱rochben chi c'amoc be ut quicuil tz'akal nak li Cristo quixc'ul raylal. La̱in tintz'ako̱nk ajcui' jo' nak la̱ex textz'ako̱nk sa' lix nimal xlok'al li ta̱c'utbesi̱k. 2 La̱ex laj c'amol be, tintz'a̱ma che̱ru nak te̱q'ue e̱ch'o̱l chirilbaleb li ralal xc'ajol li Dios jo' nak laj ilol xul narileb lix xul chi anchal xch'o̱l. Te̱q'ue e̱ch'o̱l chixch'olaninquileb laj pa̱banel li k'axtesinbil e̱re xban li Dios chi ma̱cua' minbil e̱ru. Te̱ba̱nu ban chi anchal e̱ch'o̱l. Me̱ba̱nu yal xban xrahinquil ru le̱ tojbal. Cheba̱nu ban xban nak te̱raj c'anjelac chiru li Dios. 3 Me̱taklaheb sa' josk'il li k'axtesinbileb e̱re. Te̱taklaheb ban sa' xya̱lal. Cha̱bilakex chiruheb re nak te'ril le̱ cha̱bilal. 4 Li Jesucristo a'an tz'akal laj ilol ke. Cui nakach'olaniheb chi us li k'axtesinbileb ke, li Jesucristo tixq'ue kak'ajca̱munquil nak tol-e̱lk cui'chic. Li kak'ajca̱munquil a'an inc'a' nalaj inc'a' na-oso'. Ut totz'ako̱nk ajcui' riq'uin lix nimal xlok'al. 5 Ut anakcuan, ex herma̱n, tinye cuib oxibak a̱tin e̱re la̱ex li toj sa̱jex. Chex-abi̱nk chiruheb li neque'c'amoc be sa' e̱ya̱nk. Me̱nimobresi e̱rib che̱ribil e̱rib. Chetenk'a ban e̱rib che̱ribil e̱rib che̱junilex jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li Dios naxtz'ekta̱naheb li k'etk'eteb ut naxba̱nu usilal reheb li neque'xcubsi ribeb. 6 Checubsi bi' e̱cuanquil chiru li Dios li k'axal nim xcuanquil re nak li Dios tixnimobresi le̱ cuanquil nak tixtau xk'ehil. 7 Checanabak sa' ruk' li Dios chixjunil li c'a'ak re ru yo̱ e̱c'a'ux chirix xban nak li Dios naxq'ue xch'o̱l che̱rix la̱ex. 8 Chicua̱nk e̱na'leb re xcolbal e̱rib chiru laj tza xban nak laj tza yo̱ chixsic'bal ani ta̱ra̱le. Laj tza a'an chanchan li cakcoj ca̱mc re xban xtz'ocajic ut yo̱ chixsutinquil rib yalak bar re xsic'bal ani tixcamsi re tixtiu. 9 Me̱q'ue e̱rib chi a̱le̱c xban laj tza. Cauhak ban e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Mich'inan e̱ch'o̱l nak ta̱cha̱lk junak raylal sa' e̱be̱n. Nequenau nak ma̱cua' ca'aj cui' la̱ex yo̱quex chi c'uluc raylal. Jo'can ajcui' neque'xc'ul le̱ rech aj pa̱banelil yalak bar jun sut sa' ruchich'och'. 10 La̱ex te̱c'ul li raylal. Cuyomak cuan ca'ch'inak xban nak chi se̱b ajcui' nocoxtenk'a li Dios. A'an ta̱tz'akobresi̱nk e̱ru. A'an ta̱tenk'a̱nk e̱re re nak inc'a' ta̱ch'ina̱nk e̱ch'o̱l. Tixq'ue ban xcacuil e̱ch'o̱l. Li Dios, li naq'uehoc ke li usilal, a'an quibokoc ke chi tz'ako̱nc riq'uin lix nimal xlok'al sa' choxa kochben li Cristo. 11 A'an taxak chinima̱k xcuanquil chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak. Xrakbal li hu riq'uin sahil ch'o̱lej 12 Laj Silvano, a'an jun tz'akal aj pa̱banel. A'an ta̱c'amok re li hu a'in xintz'i̱ba chok' e̱re. Moco q'ui ta li a̱tin xintz'i̱ba e̱re. Riq'uin li a̱tin a'in yo̱quin chixq'uebal e̱na'leb. Xinch'olob xya̱lal che̱ru chanru li rusilal li Dios. A'in taxak chiq'uehok xcacuil e̱ch'o̱l. 13 Eb laj pa̱banel li cuanqueb Babilonia neque'xtakla xsahil e̱ch'o̱l. Eb a'an sic'bil ajcui' ruheb xban li Dios jo' la̱ex. Naxtakla ajcui' xsahil e̱ch'o̱l laj Marcos, li ninra jo' cualal. 14 Cheq'uehak xsahil e̱ch'o̱l che̱ribil e̱rib riq'uin santil utz'uc u xban nak nequera e̱rib. Chicua̱nk taxak li tuktu̱quil usilal e̱riq'uin xban nak la̱ex chic ralal xc'ajol li Cristo. Jo'can taxak.

2 Pedro 1

1 La̱in laj Simón Pedro. La̱in x-apóstol li Jesucristo ut ninc'anjelac chiru. Nintz'i̱ba li hu a'in e̱riq'uin, la̱ex aj pa̱banel. Ac xetau lix chak'al ru li pa̱ba̱l jo' li kapa̱ba̱l la̱o. Li pa̱ba̱l a'in natauman riq'uin li Ka̱cua' Jesucristo laj Colol ke, li ti̱c xch'o̱l. 2 Xban nak nequenau chic li xya̱lal chirix li Dios ut chirix li Ka̱cua' Jesucristo, ta̱cua̱nk taxak chi nabal li tuktu̱quilal e̱riq'uin ut chi cua̱nk taxak li rusilal li Dios sa' le̱ ch'o̱l. Chextz'ako̱nk riq'uin lix santilal li Dios 3 Chixjunil li c'a'ru nac'anjelac ke sa' li kayu'am ut sa' li kapa̱ba̱l q'uebil ke xban xnimal xcuanquil li Cristo. Sa' xc'aba' lix cuanquil xkanau ru li Dios li quibokoc ke chi tz'ako̱nc riq'uin lix nimal xlok'al ut xcuanquilal. 4 Sa' xc'aba' lix nimal xlok'al ut xcuanquilal li Dios quixyechi'i kama̱tan k'axal lok' ut nim xcuanquil. Li Dios quixyechi'i ke lix cuanquilal re toe̱lk sa' li ma̱usilal li cuan sa' ruchich'och' ut quixyechi'i ajcui' ke lix cuanquilal re nak takacanab xrahinquil ru li ma̱c, ut re ajcui' nak totz'ako̱nk riq'uin lix ti̱quilal li Dios. 5 Abanan inc'a' tz'akal cui ca'aj cui' nocopa̱ban. Chikayalak ban kak'e chixba̱nunquil li cha̱bilal. Ut chikatzolak kib riq'uin li Dios re nak cha̱bilak li kana'leb. 6 Jo'can ajcui' nak chikacuyak kib. Ut chicua̱nk xcacuil li kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l riq'uin li raylal nakac'ul ut chikac'oxlahak li Dios chi tz'akal. 7 Ma̱cua' ca'aj cui' a'an takaba̱nu. Chisahok' ban ajcui' kach'o̱l riq'uineb li kas ki̱tz'in ut chikaraheb. 8 Cui nakaba̱nu a'in chi cuulaj cuulaj, yo̱ko chi c'anjelac chiru li Dios re nak li kayu'am inc'a' ta̱cua̱nk chi ma̱c'a' rajbal. Cua̱nk ban xya̱lal nak takapa̱b li Ka̱cua' Jesucristo. 9 Li ani inc'a' naxba̱nu li c'a'ak re ru a'in, a'an chanchan jun li mutz' malaj chanchan jun li inc'a' na-iloc chi tz'akal. Li jun a'an inc'a' naxq'ue sa' xch'o̱l nak ac colbil chic chiru li ma̱c li quixba̱nu junxil. 10 Riq'uin ut a'in ex herma̱n, cheq'ue taxak e̱ch'o̱l chixtaubal ru nak bokbilex ut sic'bil e̱ru xban li Dios. Cui nequeq'ue retal a'in inc'a' chic texma̱cobk. 11 Ut naru chic tex-oc chok' ralal xc'ajol li Dios. Ut tex-oc ajcui' sa' lix nimajcual xcuanquilal li Ka̱cua' Jesucristo laj Colol ke. 12 Jo'can nak inc'a' tincanab xjulticanquil e̱re li na'leb a'in, usta ac ch'olch'o che̱ru lix ya̱lal ut cau chic e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. 13 A' yal jo' najtil yo'yo̱kin, ninc'oxla nak tento tintoch' le̱ ch'o̱l riq'uin xjulticanquil a a̱tin a'in che̱ru. 14 Li Ka̱cua' Jesucristo quixc'utbesi chicuu nak chi se̱b ta̱cuulak xk'ehil lin camic. 15 La̱in tinq'ue inch'o̱l chixch'olobanquil lix ya̱lal che̱ru re nak chirix lin camic lix ya̱lal a'in ta̱cana̱k sa' e̱ch'o̱l. Kilom riq'uin ku lix lok'al li Cristo 16 Li c'a'ru yo̱quin chixyebal e̱re chirix lix cuanquilal li Jesucristo ut lix c'ulunic, ma̱cua' yal yo'obanbil a̱tin. Ch'olch'o nak xkil riq'uin xnak' ku lix nimajcual cuanquilal. 17 La̱o xkil riq'uin xnak' ku nak li Ka̱cua' Jesucristo quixc'ul lix nimanquil ru ut lix lok'al riq'uin li Dios Acuabej. Ut quikabi xya̱b xcux li Dios nak quixye chak sa' lix nimajcual lok'al, a'an a'in li cualal k'axal raro inban. Ut c'ojc'o inch'o̱l riq'uin, chan. 18 Nak quikabi li a̱tin a'in li quichal chak sa' choxa, la̱o cuanco chak kochben a'an sa' xbe̱n jun li tzu̱l sic'bil ru xban li Dios. 19 Riq'uin a'in nakanau nak relic chi ya̱l na-uxman li c'a'ru tz'i̱banbil chak najter xbaneb li profeta. Us cui te̱q'ue retal li quilaje'xtz'i̱ba chak li profeta. A'an naxcutanobresi chiku jo' junak xam nacutanobresin sa' junak na'ajej k'ojyi̱n ru. Li Ka̱cua' Jesucristo naxcutanobresi sa' li ka̱m jo' nak naxcutanobresi ru li k'ojyi̱n li cak chahim nak sake̱uc re. 20 Chetauhak xya̱lal a'in xbe̱n cua: li a̱tin quilaje'xtz'i̱ba li profeta sa' li Santil Hu inc'a' naru yalak ani ta̱jalok re xjunes. 21 Eb li profeta ma̱ jun cua que'xtakla rib xjuneseb. Eb a'an sic'bileb ru xban li Dios ut que'a̱tinac jo' quiyehe' chak reheb xban li Santil Musik'ej.

2 Pedro 2

1 Que'cuan ajcui' chak profeta aj balak' sa' xya̱nkeb laj Israel junxil. Jo'can ajcui' sa' e̱ya̱nk la̱ex, te'cua̱nk aj tzolonel aj balak'. Chi timil ut sa' mukmu te'rocsi li balak' aj na'leb re xsachbal xpa̱banquil li Dios toj retal te'xtz'ekta̱na li Ka̱cua' Jesucristo li quicam sa' xc'aba'eb. Ut riq'uin li neque'xba̱nu, neque'xsach ribeb chi junaj cua ut yo̱queb chixbokbal raylal sa' xbe̱neb. 2 Nabaleb telaje'xic sa' li ma̱usilal li yo̱queb chixyebal eb a'an ut xma̱queb a'an ta̱majecua̱k li kapa̱ba̱l li tz'akal ya̱l. 3 Eb a'an aj tic'ti'eb. Ca'aj cui' le̱ tumin neque'raj. Xban xrahinquil ru li tumin neque'balak'ic riq'uin tic'ti'. Lix rahobtesinquileb a'an ac tenebanbil chak sa' xbe̱neb najter xban li Dios. Inc'a' chic ta̱ba̱yk. Cuulac ban re xcutanquil nak te'sachek' ruheb. 4 Li Dios inc'a' quixcuy xma̱queb li ángel li que'ma̱cob chiru. Quixcuteb ban sa' xbalba sa' chamal jul k'ojyi̱n xsa'. Bac'bo̱queb chi cadena quixcanabeb toj ta̱cuulak xk'ehil li rakba a̱tin. Jo'can ajcui' tixba̱nu reheb laj balak'. Inc'a' tixcuy xma̱queb. 5 Li Dios inc'a' quixcuy xma̱queb li que'cuan sa' ruchich'och' najter. Quixtakla ban chak li but'i ha' sa' xbe̱n li ruchich'och' re nak te'osok' chixjunileb laj ma̱c. Ca'aj cui' laj Noé laj yehol resil li ti̱quilal quicole' rochbeneb li cuukub chic lix comoneb. 6 Jo'can ajcui' li Dios quixrak a̱tin sa' xbe̱neb laj Sodoma ut laj Gomorra. Quixsacheb nak quixc'at lix tenamiteb. Junes cha quicana. Li Dios quixba̱nu chi jo'can chok' retalil chiruheb chixjunileb li yo̱keb chi ma̱cobc mokon re nak te'xucuak xban li c'a'ru ta̱cha̱lk sa' xbe̱neb. 7 Quixcol laj Lot li ti̱c xch'o̱l. A'an c'ajo' nak naraho' sa' xch'o̱l xban nak numtajenak li ma̱usilal li neque'xba̱nu li cuanqueb aran Sodoma. 8 Laj Lot, a'an ti̱c xch'o̱l. Ut nak cuan sa' xya̱nkeb laj Sodoma junelic ra sa' xch'o̱l chirilbal, ut chirabinquil lix ma̱usilal lix na'lebeb. 9 Jo'can ajcui' anakcuan. Li Dios naxtenk'aheb li ti̱queb xch'o̱l re nak inc'a' te'xq'ue rib chi a̱le̱c. Ut eb li inc'a' ti̱queb xch'o̱l tixcanabeb chixc'ulbal li tojba ma̱c nak tixtau xk'ehil li rakba a̱tin. 10 ¿Ma toja' ta chic inc'a' tixq'ueheb sa' tojba ma̱c li neque'xrahi ru li tz'ajbe̱tal aj na'leb ut neque'xtz'ekta̱na lix cuanquilal li Cristo? Eb a'an josk'eb ut k'etk'eteb. Inc'a' neque'xucuac chixmajecuanquileb li ángel li cuanqueb sa' xnimajcual cuanquilal. 11 Eb li ángel cuanqueb xna'leb ut nim xcuanquil chiruheb laj tzolonel aj balak'. Abanan li ángel inc'a' neque'xmajecuaheb li cui̱nk a'in chiru li Ka̱cua'. 12 A'ut eb laj tzolonel aj balak' chanchaneb li xul. Ma̱c'a' neque'xpa̱b. Yal re chapec' ut re camsi̱c nak neque'yo'la. Yo̱queb chixmajecuanquil li c'a'ak re ru inc'a' neque'xtau ru. Eb a'an jun oso'jiqueb nak te'osok'. 13 Chi jo'can te'xc'ul xk'ajca̱munquil lix ma̱usilaleb que'xba̱nu. Eb laj tzolonel aj balak' junelic saheb sa' xch'o̱l chixba̱nunquil li inc'a' us, usta chi cutan. Xuta̱nal chok' e̱re nak cuanqueb sa' e̱ya̱nk xban nak neque'cuulac chi cua'ac sa' le̱ nink'e. Eb a'an junes ma̱cobc neque'xc'oxla. 14 A'aneb aj muxul caxa̱r. Ca'aj cui' ixk neque'xc'oxla ut inc'a' neque'xcanab ma̱cobc. Neque'oc chixk'unbesinquileb li toj k'uneb xch'o̱l. Eb li cui̱nk a'in c'aynakeb chixrahinquil ru li biomal. Eb a'an majecuanbileb chi junaj cua xban li Dios. 15 Nak neque'xcanab li ti̱quilal, neque'xic chi jo' ma̱jo'. Neque'xba̱nu jo' quixba̱nu laj Balaam li ralal laj Beor. Laj Balaam quiraj xtaubal xtumin riq'uin xba̱nunquil li ma̱usilal. 16 Jo'can nak quik'use' xban jun li bu̱r. Yal xul. Inc'a' naa̱tinac. Ut laj Balaam quirabi xya̱b xcux li bu̱r jo' xya̱b xcux li cui̱nk nak quiyehe' re xban li bu̱r nak tixcanab xba̱nunquil li ma̱usilal. 17 Eb laj tzolonel aj balak' chanchaneb lix julel ha' li ma̱c'a' ha' chi sa'. Ma̱c'a' na-oc cui'. Chanchaneb li chok li nac'ame' yalak bar xban li ik'. Eb li cui̱nk a'in te'xic sa' lix k'ojyi̱nal ru li xbalba li ac yi̱banbil chok' reheb. 18 Neque'oc chi yehoc xni̱nkal ru a̱tin sa' lix majelal xna'lebeb. Ut riq'uin li ma̱c naxrahi li tz'ejcualej yo̱queb chixk'unbesinquileb li cristian li toj que'el chak sa' xya̱nkeb. 19 Eb laj balak' neque'xye: Libre chic texcua̱nk, chanqueb. La̱ex chic yal e̱re c'a'ru te̱ba̱nu, chanqueb. Ut inc'a' neque'xq'ue retal nak a'an eb li c'ayinbileb chi c'anjelac chiru li ma̱c xban nak li ani toj nanumta li ma̱usilal sa' xbe̱n, toj cuan rubel xcuanquil li ma̱c. 20 Li ani neque'xpa̱b li Ka̱cua' Jesucristo, neque'xcanab ajcui' xmuxbal rib riq'uin li c'a'ru cuan sa' ruchich'och'. Abanan cui te'oc cui'chic chi ma̱cobc ut cui ta̱numta̱k cui'chic li ma̱c sa' xbe̱neb, k'axal cui'chic yibak ru lix na'lebeb chiru nak que'cuan junxil nak toj ma̱ji' neque'pa̱ban chak. 21 K'axal us raj chok' reheb nak inc'a' ta que'xnau xbehil li ti̱quilal chiru nak ac neque'xnau ru, ut que'xcanab cui'chic xpa̱banquil lix chak'rab li Dios li quik'axtesi̱c reheb. 22 Cuan jun li a̱tin nayeman naxye: li tz'i' naxlou cui'chic lix xa'au xca' sut, ut nayeman ajcui' nak li a̱k li atesinbil, naxtolc'osi cui'chic rib sa' sulul. (Pr. 26:11) Eb li cui̱nk aj balak' chanchaneb li xul a'an xban nak que'oc cui'chic xba̱nunquil li ma̱usilal.

2 Pedro 3

1 Ex inherma̱n, a'in li xcab hu nintz'i̱ba e̱riq'uin. Riq'uin li cuib chi hu yo̱quin cui'chic chixnumsinquil li xya̱lal sa' le̱ xic re nak te̱c'oxla chi us c'a'ru te̱ba̱nu. 2 Chijulticok' e̱re li ra̱tineb li santil profeta tz'i̱banbil chak najter k'e cutan. Ut chijulticok' e̱re lix chak'rab li Ka̱cua' Jesucristo laj Colol ke, k'axtesinbil e̱re kaban la̱o lix apóstol li Jesucristo. 3 Xbe̱n cua chetauhak xya̱lal a'in: Nak ta̱nach'ok chak roso'jiqueb li cutan, cuan li te'cha̱lk chi hoboc riq'uin yibru a̱tin. Te'xhob xcuanquil li Dios ut te'xba̱nu li yibru na'leb li neque'xc'oxla. 4 Eb a'an te'xye: Li Jesucristo quixye nak ta̱cha̱lk. ¿Bar ta cuan? ¿Ma ac xc'ulun ta? Chalen chak xcamiqueb li kaxe' kato̱n chixjunil li c'a'ak re ru cuan ajcui' anakcuan jo' nak quicuan chak chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och', cha'keb. 5 Li neque'xye chi jo'can inc'a' neque'raj xjulticanquil chanru qui-uxman chak najter. Inc'a' neque'raj xq'uebal retal nak yal riq'uin ra̱tin li Dios quixyo'obtesi li choxa ut li ruchich'och'. Li Dios quixyi̱b li ruchich'och' sa' ha' ut sa' xbe̱n ha' quic'ojla li ch'och' xban li Dios. 6 Jo'can ajcui' li ruchich'och' li quicuan. Yal riq'uin ra̱tin li Dios, quibut'ha'in ut qui-oso'. 7 Li choxa ut li ruchich'och' li cuanqueb anakcuan, cuanqueb sa' xna'aj yal riq'uin ra̱tin li Dios. Yo̱queb chiroybeninquil nak te'c'atek' xban li xam sa' xk'ehil li rakba a̱tin nak te'sachek' li inc'a' useb xna'leb. 8 Abanan ex herma̱n, la̱ex li raro̱quex inban, chetau taxak ru a'in: Nak li jun cutan chiru li Ka̱cua' a'an jo' li jun mil chihab chiku la̱o, ut li jun mil chihab jo' li jun cutan chiru li Dios. 9 Cuan li neque'xye nak li Ka̱cua' Jesucristo xbay chak chi cha̱lc. Inc'a' ajcui' xc'ulun jo' quixye, chanqueb. Abanan inc'a' yo̱ chak chi ba̱yc. Toj ma̱ji' nac'ulun xban nak nim lix cuyum e̱riq'uin la̱ex. Inc'a' naraj nak ta̱sachk junak. Naraj ban nak te'yot'ek' xch'o̱l ut te'xjal xc'a'ux. 10 Lix k'ehil lix c'ulunic li Ka̱cua', a'an chanchan nak nachal laj e̱lk'. Moco cuan ta resil lix c'ulunic. Sa' li cutan a'an ta̱osok' li choxa. Tenlok xya̱b nak ta̱osok'. Ut li c'a'ak re ru cuanqueb chiru te'osok' xban li xam. Ta̱c'atk li ruchich'och' jo' ajcui' chixjunil li c'a'ak re ru li cuan chiru. 11 Xban nak chixjunil li c'a'ak re ru telaje'osok', jo'can nak chikaq'ue kach'o̱l chi cua̱nc sa' li ti̱quilal. Chikac'oxlahak li Ka̱cua' Dios. 12 Yo̱co chiroybeninquil xk'ehil xc'ulunic li Ka̱cua'. Chikaq'ue kach'o̱l chi c'anjelac chiru re nak ta̱se̱ba̱nk chak chi cha̱lc. Sa' li cutan a'an te'lochk xxamlel li choxa ut te'osok' chixjunil. Ut li c'a'ak re ru cuanqueb chiru telaje'ha'ok' xban xtikcual li xam. 13 Abanan li Ka̱cua' Dios quixyechi'i ke li ac' choxa ut li ac' ruchich'och'. A'an yo̱co chiroybeninquil. Sa' li ruchich'och' a'an junes ti̱quilal ta̱cua̱nk. 14 Jo'can ut ex herma̱n, raro̱quex inban, chalen nak yo̱quex chiroybeninquil li c'a'ak re ru a'in, cheq'ue e̱ch'o̱l chixba̱nunquil li ti̱quilal re nak ma̱c'a'ak e̱ma̱c ut cua̱nkex sa' xya̱lal nak ta̱c'ulu̱nk li Jesucristo. 15 Julticak e̱re nak cui li Ka̱cua' Jesucristo ma̱ji' nac'ulun, a'an re nak li ani ma̱ji' nacole' naru ta̱colek'. A'an aj e nak quitz'i̱bac e̱riq'uin li kaherma̱n Pablo, li k'axal raro kaban. A'an quixtz'i̱ba li na'leb a'in jo' q'uebil chak re xban li Dios. 16 Chirix a'in quixtz'i̱ba laj Pablo sa' chixjunil lix hu. Cuan li c'a'ak re ru sa' lix hu ch'a'aj xtaubal ru. Ut li ma̱c'a'eb xna'leb ut li junpa̱t neque'ch'inan xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱leb neque'xpo' li xya̱lal. Jo'can ajcui' neque'xba̱nu riq'uin chixjunil li ra̱tin li Dios. Xban nak neque'xk'et ra̱tin li Dios, jo'can nak te'osok'. 17 Jo'can ut ex herma̱n, k'axal raro̱quex kaban, ac kayehom resil e̱re chirixeb laj balak'. Chicua̱nk sa' e̱ch'o̱l a'in re nak inc'a' texbalak'i̱k xbaneb li cui̱nk li yibeb ru xna'leb. Ut, la̱ex li cau e̱ch'o̱l chixpa̱banquil li Cristo, mich'inan e̱ch'o̱l xbaneb laj balak'. 18 A' taxak li rusilal li Ka̱cua' chic'utu̱nk sa' le̱ yu'am ut chesic' chanru nak te̱nau lix ya̱lal li Ka̱cua' Jesucristo laj Colol ke. A' taxak li Ka̱cua' Jesucristo chilok'oni̱k anakcuan ut chi junelic toj sa' roso'jiqueb li cutan. Jo'can taxak.

1 Juan 1

1 Nintz'i̱bac e̱riq'uin chirix li Dios C'ajolbej li cuan chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och'. La̱o quikil riq'uin xnak' ku ut coa̱tinac riq'uin. Quikil ru a'an chi tz'akal ut xkach'e' riq'uin kuk'. A'an a'in li A̱tin naq'uehoc yu'am. 2 Quic'utbesi̱c chiku li naq'uehoc yu'am. Quikil ru a'an. Jo'can nak nakach'olob xya̱lal che̱ru chirix a'an, li naq'uehoc yu'am chi junelic. A'an li cuan chak riq'uin li Acuabej Dios. A'an quixc'utbesi rib chiku. 3 Nakach'olob xya̱lal che̱ru chirix li c'a'ru quikil ut li c'a'ru quikabi re nak tocua̱nk chi sum a̱tin chi kibil kib. Ut tocua̱nk ajcui' chi sum a̱tin riq'uin li Acuabej Dios ut riq'uin li Jesucristo, li Ralal. 4 Sa' li hu a'in nakatakla xyebal e̱re re nak chitz'aklok ru lix sahil e̱ch'o̱l che̱junilex, jo' ajcui' lix sahil kach'o̱l la̱o. Li Dios, a'an cutan saken 5 A'an a'in li a̱tin quikabi riq'uin li Jesucristo. Ut a'an li nakach'olob xya̱lal che̱ru. Li Dios, a'an li cutan saken. Riq'uin li Dios ma̱c'a' k'ojyi̱n. Ti̱c ban xch'o̱l li Dios. Relic chi ya̱l nak ma̱c'a' ma̱usilal riq'uin. 6 Cui nakaye nak cuanco chi sum a̱tin riq'uin li Dios ut cui toj nakaba̱nu li inc'a' us, yo̱co chi tic'ti'ic. Ut inc'a' nakatzol kib chixba̱nunquil li ya̱l. 7 Ut cui nakaba̱nu li c'a'ru naraj li Dios, jo' naxc'utbesi chiku li Cristo, cuanco chic chi sum a̱tin chi kibil kib. Ut lix quiq'uel li Jesucristo li Ralal li Dios naxch'ajobresi li ka̱m ut narisi chixjunil li kama̱c. Laj cuyul laj sachol re li kama̱c 8 Cui nakaye nak ma̱c'a' kama̱c, nakabalak'i kib ut moco ya̱l ta li yo̱co chixyebal. 9 Cui nakaxo̱to li kama̱c chiru li Dios, relic chi ya̱l nak a'an ti̱c xch'o̱l chixcuybal chixsachbal li kama̱c, ut ta̱risi chixjunil li kama̱usilal. 10 Cui ut nakaye nak inc'a' xoma̱cob nakaq'ue li Dios chok' aj tic'ti'. Ut inc'a' nakapa̱b li ra̱tin.

1 Juan 2

1 Ex inherma̱n, chanchanex li cualal inc'ajol. A' c'a'ak re ru a'in nintz'i̱ba e̱re re nak inc'a' texma̱cobk. Cui ut cuan junak ta̱ma̱cobk, cuan jun aj jalol a̱tin chikix chiru li Acuabej Dios, a'an li Jesucristo li ti̱c xch'o̱l. 2 Li Jesucristo quicam re xtojbal rix li kama̱c. Moco ca'aj ta cui' xban li kama̱c la̱o. Quicam aj ban cui' re xtojbal rix xma̱queb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. 3 Cui la̱o nakaba̱nu li c'a'ru naraj li Dios, relic chi ya̱l nak la̱o reho chic li Dios. 4 Li ani naxye, “La̱in rehin li Dios”, ut cui inc'a' naxba̱nu li c'a'ru naraj li Dios, a'an aj tic'ti'. Moco ya̱l ta ru li yo̱ chixba̱nunquil. 5 Li ani napa̱ban re li ra̱tin li Dios, relic chi ya̱l nak naxra li Dios chi tz'akal. Riq'uin a'an nakanau nak la̱o reho chic li Dios. 6 Li ani naxye nak re chic li Dios, tento nak junelic cha̱bilak lix yu'am jo' xyu'am li Jesucristo. Li chak'rab k'axal nim xcuanquil 7 Ex inherma̱n, moco toj ac' ta li chak'rab yo̱quin chixtz'i̱banquil e̱riq'uin. A'in a'an ajcui' li chak'rab li quiq'uehe' chak e̱re junxil. Ac e̱rabiom chak chalen nak xepa̱b li Cristo. 8 Abanan chanchan ac' ajcui' li chak'rab xban nak k'axal nim xcuanquil. Ut li chak'rab a'an, a'in nak te̱ra e̱rib che̱ribil e̱rib. Jo' quixba̱nu li Jesucristo, jo'can ajcui' takaba̱nu la̱o. Li ra̱tin li Jesucristo naxcutanobresi kana'leb. Nak nakacanab li ma̱cobc, chanchan nak yo̱ chi numec' li k'ojyi̱n. Ut nak nakapa̱b li ra̱tin li Jesucristo, chanchan nak yo̱ chi cha̱lc li cutan. 9 Li ani naxye nak xcutanobresi̱c lix na'leb xban li Cristo, ut xic' naril lix herma̱n a'an toj cuan ajcui' sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. 10 Li ani naxra lix herma̱n, a'an cutanobresinbil lix na'leb xban li Cristo. Ut ma̱ ani nach'inan xch'o̱l xban. 11 Li ani xic' naril lix herma̱n, a'an toj yo̱ ajcui' chi be̱c sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. Ut inc'a' naxnau bar yo̱ chi xic xban nak li ma̱c naramoc re li xya̱lal chiru. 12 Nintz'i̱bac e̱riq'uin, ex herma̱n, xban nak cuybil sachbil chic le̱ ma̱c xban li Dios sa' xc'aba' li Jesucristo. 13 Nintz'i̱bac ajcui' e̱riq'uin, la̱ex yucua'bej, xban nak ac xepa̱b li Dios C'ajolbej li cuan chalen chak najter nak toj ma̱ji' naxyo'obtesi chak li ruchich'och'. Nintz'i̱bac e̱riq'uin la̱ex li toj sa̱jex xban nak xecuy xnumsinquil li a̱le̱c li naxq'ue laj tza. Ut nintz'i̱bac ajcui' e̱riq'uin la̱ex coc'al xban nak ac xepa̱b li Acuabej Dios. 14 Xintz'i̱bac e̱riq'uin la̱ex yucua'bej, xban nak ac xepa̱b li Dios C'ajolbej li cuan chalen chak najter nak toj ma̱ji' naxyo'obtesi chak li ruchich'och'. Xintz'i̱bac e̱riq'uin la̱ex li toj sa̱jex, xban nak cau e̱rib ut li ra̱tin li Dios nacana chi junelic e̱riq'uin ut xecuy xnumsinquil li a̱le̱c li naxq'ue laj tza. 15 Ex inherma̱n, me̱ra chic ru lix ma̱usilal li ruchich'och' chi moco li c'a'ak re ru cuan sa' ruchich'och'. Cui cuan junak naxra ru li c'a'ak re ru a'in, moco naxra ta li Acuabej Dios. 16 Chixjunil li ma̱usilal cuan sa' ruchich'och' moco riq'uin ta li Dios nachal. Li ma̱c li naxrahi ru li tz'ejcualej ut li xrahinquil ru li c'a'ak re ru nakil riq'uin xnak' ku moco riq'uin ta li Dios nachal. Jo'can ajcui' li k'etk'etil. Chixjunil a'in moco riq'uin ta li Dios nachal; xna'leb ban li ruchich'och'. 17 Li ruchich'och' ta̱osok' jo' ajcui' li ma̱usilal. Abanan li ani naba̱nun re li naraj li Dios, a'an cua̱nk chi junelic. Li xic' neque'iloc re li Cristo 18 Ex inherma̱n, yo̱ chak chi nach'oc roso'jiqueb li cutan. Ac xerabi resil nak ta̱cha̱lk jun li xic' na-iloc re li Cristo. A'an li anticristo nayeman re. Ut anakcuan ac cuanqueb nabal li xic' neque'iloc re li Cristo. Jo'can nak nakanau nak yo̱ chi cuulac xk'ehil roso'jiqueb li cutan. 19 Sa' kaya̱nk xe'el li xic' neque'iloc re li Cristo, abanan moco kech aj pa̱baneleb ta nak xe'cuan. Cui ta eb a'an kech aj pa̱banelil, cuanqueb raj chi junelic sa' kaya̱nk. Abanan xe'el sa' kaya̱nk re nak ta̱nauma̱nk nak ma̱cua'eb kech aj pa̱banelil. 20 Ut la̱ex ac santobresinbilex xban li Santil Musik'ej li q'uebil e̱re xban li Jesucristo, ut nequenau chic li xya̱lal. 21 Moco xban ta nak inc'a' nequenau li xya̱lal nak nintz'i̱bac e̱riq'uin. La̱ex nequenau li xya̱lal ut nequenau ajcui' nak ma̱ jun tic'ti' na-el sa' li tz'akal ya̱l. 22 ¿Ani laj tic'ti' nak nequec'oxla la̱ex? A'an li nayehoc re nak li Jesucristo, ma̱cua' a'an laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios. Li nayehoc re chi jo'can, a'an li anticristo li xic' na-iloc re li Cristo. A'an li natz'ekta̱nan re li Acuabej Dios ut li C'ajolbej. 23 Li ani naxye nak li Jesucristo ma̱cua' Ralal li Dios, li nayehoc re a'an ma̱c'a' li Acuabej Dios riq'uin. Ut li ani naxye nak li Cristo, a'an li tz'akal Ralal li Dios, a'an cuan li Acuabej Dios riq'uin. 24 Li c'a'ru xetzol chak chalen sa' xticlajic le̱ pa̱ba̱l chicua̱nk sa' le̱ ch'o̱l. Cui te̱c'u̱la sa' le̱ ch'o̱l li c'a'ru xerabi chak chalen sa' xticlajic le̱ pa̱ba̱l, cua̱nkex riq'uin li C'ajolbej ut riq'uin li Acuabej Dios. 25 Li yu'am ma̱c'a' roso'jic, a'an li naxyechi'i ke li Jesucristo. 26 Nintz'i̱ba a'in e̱riq'uin chirixeb li xic' neque'iloc re li Cristo xban nak eb a'an te'raj e̱balak'inquil. 27 Abanan inc'a' tento ta̱cua̱nk junak aj tzolol e̱re re xc'utbal che̱ru c'a'ru li ya̱l ut c'a'ru li inc'a' ya̱l xban nak q'uebil e̱re li Santil Musik'ej xban li Jesucristo. Li Santil Musik'ej cuan e̱riq'uin ut a'an li naq'uehoc e̱na'leb. Li c'a'ru naxc'ut che̱ru li Santil Musik'ej tz'akal ya̱l. Moco tic'ti' ta. Jo'can nak chexcua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Jesucristo jo' naxc'ut che̱ru li Santil Musik'ej. 28 Ut anakcuan, ex herma̱n, ninye cui'chic e̱re nak chexcua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Jesucristo re nak ma̱c'a'ak le̱ xiu nak tol-e̱lk cui'chic li Ka̱cua' Jesucristo. Sahak ban sa' kach'o̱l chixc'ulbal chi ma̱c'a'ak kaxuta̱n. 29 La̱ex nequenau nak li Cristo ti̱c xch'o̱l. Ut chenauhak ajcui' nak chixjunileb li neque'ba̱nun re li ti̱quilal, a'an tz'akal ralal xc'ajol li Dios.

1 Juan 3

1 Cheq'uehak retal nak li Acuabej Dios c'ajo' nocoxra. Nocoxq'ue chok' ralal xc'ajol. Relic chi ya̱l nak la̱o ralal xc'ajol. Jo'can nak li ma̱ji' neque'pa̱ban inc'a' neque'xtau ru li kana'leb xban nak ma̱ji' neque'xnau xya̱lal xpa̱banquil li Dios. 2 Ex inherma̱n, anakcuan la̱o ralal xc'ajol li Dios. Abanan ma̱ji' nakanau jo' q'uial chic li usilal takac'ul mokon. Ca'aj cui' nakanau nak tol-e̱lk li Jesucristo, chanchanako chic a'an xban nak takil ru chi tz'akal. 3 Li ani yo̱ chiroybeninquil lix c'ulunic li Cristo, a'an naxsakobresi li ra̱m sa' ti̱quilal jo' li Ka̱cua' Jesucristo ti̱c xch'o̱l. 4 Li ani nama̱cob naxk'et lix chak'rab li Dios xban nak li ma̱cobc a'an xk'etbal li chak'rab. 5 La̱ex nequenau nak li Ka̱cua' Jesucristo quic'ulun re xcuybal ut xsachbal li kama̱c. Relic chi ya̱l nak a'an ma̱cua' aj ma̱c. 6 Jo'can nak li ani cau xch'o̱l chixta̱kenquil li Cristo, inc'a' chic yo̱k chi ma̱cobc. Abanan li ani toj yo̱ chi ma̱cobc inc'a' naxnau li rusilal li Cristo ut inc'a' napa̱ban. 7 Ex herma̱n, ma̱ ani chibalak'i̱nk e̱re. Li ani naba̱nun re li ti̱quilal, a'an ti̱c xch'o̱l jo' li Cristo ti̱c xch'o̱l. 8 Li ani yo̱ chi ma̱cobc, a'an re laj tza xban nak laj tza a'an aj ma̱c chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och'. A'an aj e nak col-e̱lk li Ralal li Dios re xsachbal xc'anjel laj tza. 9 Ma̱ jun ralal xc'ajol li Dios yo̱k chi ma̱cobc xban nak li Dios cuan riq'uin. Ut inc'a' naru nak yo̱k chi ma̱cobc xban nak a'an tz'akal ralal xc'ajol li Dios. 10 Riq'uin a'in na'no̱queb ru li ralal xc'ajol li Dios ut na'no̱queb ajcui' ruheb li ralal xc'ajol laj tza: li ani inc'a' naxba̱nu li ti̱quilal, ut li ani inc'a' naxra li ras ri̱tz'in, a'an ma̱cua'eb ralal xc'ajol li Dios. Chikara kib chi kibil kib 11 Chalen chak sa' xticlajic le̱ pa̱ba̱l xerabi li chak'rab nak chikarahak kib chi kibil kib. 12 Mikata̱ke xna'leb laj Caín xban nak a'an re laj tza. A'an quixcamsi li ri̱tz'in. ¿C'a'ut nak quixcamsi li ri̱tz'in? Xban nak ti̱c xch'o̱l li ri̱tz'in chiru li Dios ut laj Caín junes ma̱usilal naxba̱nu. 13 Jo'can ut ex inherma̱n, misach e̱ch'o̱l xbaneb li xic' neque'iloc e̱re sa' ruchich'och'. 14 Cui nakara li kaherma̱n, a'an retalil nak cua̱nk kacolbal chiru xcuanquil li ca̱mc ut q'uebil kayu'am chi junelic. Li ani inc'a' naxra lix herma̱n, a'an toj cuan rubel xcuanquil li ca̱mc. 15 Li ani xic' naril lix herma̱n, a'an chanchan aj camsinel ras ri̱tz'in. La̱ex nequenau nak junak aj camsinel ras ri̱tz'in ma̱c'a' xyu'am chi junelic. 16 Li Jesucristo quixc'ut chiku chanru li rahoc nak quixk'axtesi rib chi ca̱mc sa' kac'aba' la̱o. Jo'can ajcui' nak tento takaraheb li kaherma̱n usta tocamsi̱k sa' xc'aba'eb. 17 Jun chic ninye e̱re. Cui la̱o cuan nabal li c'a'ru ke ut inc'a' nakatok'oba ru li neba' li ma̱c'a' cuan re, ¿ma ya̱l ta bi' nak nakara li Dios chi jo'canan? 18 Ex inherma̱n, morahoc yal chi a̱tin. Chorahok ban chi tz'akal ya̱l ut chic'utu̱nk li karahom riq'uin li usilal nakaba̱nu. Cau li kach'o̱l chixpa̱banquil li Dios 19 Cui nakara li kaherma̱n, nakanau nak la̱o tz'akal ralal xc'ajol li Dios, ut cau kach'o̱l chixpa̱banquil li Dios. 20 Cui la̱o nakec'a nak xoma̱cob, ac cutan saken chiru li Ka̱cua' Dios li nakaba̱nu xban nak a'an chixjunil naxnau. 21 Cui inc'a' nakec'a sa' kach'o̱l nak inc'a' us yo̱co, inc'a' nocoxucuac chiru li Dios. 22 Ut yalak c'a'ru takatz'a̱ma chiru, tixq'ue ke xban nak yo̱co chixpa̱banquil lix chak'rab ut nakaba̱nu li c'a'ru nacuulac chiru li Dios. 23 Ut a'an a'in lix chak'rab quixq'ue ke li Dios, nak chopa̱ba̱nk sa' xc'aba' li Jesucristo li Ralal li Dios ut takara kib chi kibil kib, jo' coxchak'rabi cui'. 24 Cui nakapa̱b lix chak'rab, la̱o cuanco riq'uin li Dios ut li Dios cuan kiq'uin. Nakanau nak li Dios cuan kiq'uin chi junelic xban li Santil Musik'ej li q'uebil ke.

1 Juan 4

1 Ex herma̱n, q'uehomak retal nak moco chixjunil ta aj iq'uin cuan li Santil Musik'ej. Nabaleb laj tzolonel aj balak' cuanqueb sa' ruchich'och'. Me̱pa̱b chixjunil li c'a'ak re ru nequerabi riq'uineb, usta ta̱yehek' e̱re nak riq'uin li Dios xchal. Tento nak te̱tz'il rix li te̱rabi re xnaubal ma riq'uin li Dios xchal li neque'xye malaj inc'a'. 2 Chi jo'ca'in naru te̱nau cui li Santil Musik'ej xq'uehoc re li na'leb malaj inc'a'. Li ani ta̱yehok re nak li Jesucristo quitz'ejcualo' ut tz'akal cui̱nk nak quic'ulun sa' ruchich'och', a'an li cuan li Santil Musik'ej riq'uin. 3 Ut li ani ta̱yehok re nak li Jesucristo inc'a' quitz'ejcualo' nak quic'ulun sa' ruchich'och', a'an ma̱c'a' li Santil Musik'ej riq'uin. Li na'leb a'an nachal riq'uin li xic' na-iloc re li Cristo. Abanan ac e̱rabiom resil chirix nak tol-e̱lk li xic' na-iloc re li Cristo. Ut anakcuan li na'leb a'an ac yo̱ chi c'ulu̱nc sa' ruchich'och'. 4 Ex inherma̱n, la̱ex rehex chic li Dios. La̱ex xecuy ut xenau xcolbal e̱rib chiruheb laj balak'. Xecuy xban nak li Santil Musik'ej cuan e̱riq'uin ut k'axal nim xcuanquil a'an chiru laj tza li cuan riq'uineb laj balak'. 5 Li na'leb li cuan riq'uineb laj balak', a'an yal re ruchich'och' ut junes chirix a'an neque'a̱tinac. Ut eb li inc'a' neque'xnau xya̱lal neque'rabi li inc'a' ya̱l li neque'xye ut neque'xpa̱b. 6 Abanan la̱o ralal xc'ajol li Dios. Ut eb li neque'pa̱ban re li Dios nocoe'rabi. Ut eb li inc'a' neque'pa̱ban re li Dios inc'a' neque'raj kabinquil. Riq'uin a'an nac'utun ani cuan li Santil Musik'ej riq'uin ut ani cuan xmusik' laj balak' riq'uin. Li Dios aj rahonel 7 Ex inherma̱n, chikara kib chi kibil kib xban nak li rahoc riq'uin li Dios nachal. Li ani narahoc, a'an ralal li Dios ut naxba̱nu li naraj li Dios. 8 Ut li inc'a' narahoc ma̱cua' ralal li Dios xban nak li rahoc riq'uin li Dios nachal. 9 Li Dios quixc'ut chiku chanru nak nocoxra nak quixtakla chak lix junaj chi Alal sa' ruchich'och' chi ca̱mc sa' kac'aba' la̱o. Li Dios quixtakla chak li Ralal re nak ta̱cua̱nk kayu'am chi junelic. 10 Li tz'akal rahoc, a'an a'in: ma̱cua'o la̱o xorahoc re li Dios. A'an ban quirahoc ke la̱o xban nak quixtakla chak li Ralal chi ca̱mc re xtojbal rix li kama̱c. 11 Ex herma̱n, xban nak k'axal nocoxra li Dios, tento ajcui' nak takara kib chi kibil kib la̱o. 12 Ma̱ jun qui-iloc ru li Dios. Abanan cui nakara kib chi kibil kib, li Dios cuan kiq'uin chi junelic. Ut lix rahom li Dios tz'aklojenak ru kiq'uin. 13 Nakanau nak cuanco riq'uin li Dios ut li Dios cuan kiq'uin xban nak li Dios quixq'ue ke li Santil Musik'ej. 14 La̱o lix apóstol li Jesucristo. Quikil ru li Jesucristo. Ut nakach'olob xya̱lal nak li Acuabej Dios quixtakla chak li Ralal chixcolbaleb li cuanqueb sa' ruchich'och'. 15 Li ani nach'oloban re nak li Jesús, a'an li Ralal li Dios, a'an cuan riq'uin li Dios, ut li Dios cuan riq'uin a'an. 16 La̱o nakapa̱b nak li Dios, a'an aj rahonel ut nakanau nak ya̱l a'an. Li rahoc nachal riq'uin li Dios. Li ani narahoc, a'an cuan riq'uin li Dios ut li Dios cuan riq'uin a'an. 17 Riq'uin a'in ta̱tz'aklok ru li rahoc kiq'uin la̱o re nak cauhak kach'o̱l sa' xcutanquil li rakba a̱tin. Chanru xna'leb li Ka̱cua' Jesucristo, jo'canak ajcui' li kana'leb la̱o nak cua̱nko arin sa' ruchich'och'. 18 Ma̱c'a' kaxiu cui nakara li Dios chi tz'akal. Li tz'akal rahoc narisi li xiu. Li ani naxucuac, naxxucua lix tojbal rix lix ma̱c, ut li naxucuac toj ma̱ji' natz'akloc ru li rahoc riq'uin. 19 La̱o nakara li Dios xban nak a'an xrahoc ke xbe̱n cua. 20 Cui junak naxye nak naxra li Dios ut xic' naril lix herma̱n, a'an aj tic'ti'. Li ani inc'a' naxra lix herma̱n li naril ru, ¿chan ta cui' ru nak tixra li Dios li moco naril ta ru? 21 A'in li chak'rab quixq'ue ke li Jesucristo: Li ani naxra li Dios, tento ajcui' nak tixra lix herma̱n.

1 Juan 5

1 Chixjunileb li neque'pa̱ban re nak li Jesús a'an li Cristo, a'aneb li ralal xc'ajol li Dios. Ut cui la̱o nakara li Acuabej Dios, takaraheb ajcui' li ralal xc'ajol. 2 Cui nakara li Dios, nakapa̱b lix chak'rab. Riq'uin a'an nakanau nak nakara li Dios jo' ajcui' eb li ralal xc'ajol. 3 A'an a'in lix ra̱bal li Dios: nak takapa̱b lix chak'rab. Moco ch'a'aj ta xpa̱banquil lix chak'rab. 4 Li yo'lajenak sa' musik'ej riq'uin li Dios cuan xcuanquil re xcuybal xnumsinquil li ma̱usilal li cuan sa' ruchich'och'. Cuan kacuanquilal chixnumsinquil xban nak nakapa̱b sa' xc'aba' li Jesucristo. 5 ¿Ani li tz'akal cuan xcuanquil re xcuybal xnumsinquil li ma̱usilal li cuan sa' ruchich'och'? La̱o li nocopa̱ban re nak li Jesús a'an li Ralal li Dios. Ca'aj cui' la̱o cuan kacuanquil re xcuybal xnumsinquil li ma̱usilal. Li naxch'olob xya̱lal chirix li Dios C'ajolbej 6 Li Jesucristo quic'ulun sa' ruchich'och'. Quixc'ul li cubi ha' ut quihoye' ajcui' lix quiq'uel chiru li cruz. Ma̱cua' ca'aj cui' li cubi ha' quixc'ul. Quihoye' aj ban cui' lix quiq'uel. Li Santil Musik'ej naxch'olob xya̱lal chiku chirix li Cristo. Ut ya̱l chixjunil li naxc'ut chiku li Santil Musik'ej. 7 Sa' choxa cuanqueb li oxibeb li neque'ch'oloban lix ya̱lal. A'aneb a'in: li Dios Acuabej, li Dios C'ajolbej ut li Dios Santil Musik'ej. Li oxib a'in junajeb chi ribil. 8 Ut oxib li c'a'ru qui-uxman sa' ruchich'och' li naxc'ut chiku lix ya̱lal chirix li Jesucristo. Li xbe̱n, a'an nak li Santil Musik'ej naxc'ut chiku lix ya̱lal. Li xcab, a'an li c'a'ru qui-uxman nak li Jesús quixc'ul li cubi ha'. Ut li rox, a'an nak quihoye' lix quiq'uel li Jesús chiru cruz. Eb li oxib a'in juntak'e̱t lix ya̱laleb. 9 La̱o nakapa̱b li ya̱l ch'olobanbil xbaneb li cui̱nk. Abanan li ch'olobanbil xban li Dios k'axal cui'chic nim xcuanquil chiru a'an. Ut li Dios quixch'olob xya̱lal nak li Jesús a'an li Ralal. 10 Li ani napa̱ban re li Ralal li Dios, a'an naxnau tz'akal lix ya̱lal. A'ut li inc'a' napa̱ban re li Dios, naxq'ue li Dios chok' aj tic'ti' xban nak inc'a' naxpa̱b li xya̱lal li quixch'olob li Dios nak quixye re li Jesús: La̱at li cualal, chan. 11 Ut a'an a'in li naxch'olob xya̱lal nak li Dios quixq'ue ke li yu'am chi junelic. Ut li yu'am a'in natauman riq'uin li Ralal. 12 Yalak ani napa̱ban re li Ralal li Dios, a'an cuan xyu'am chi junelic. Ut li ani inc'a' napa̱ban re li Ralal li Dios, ma̱c'a' lix yu'am chi junelic. Xnaubal nak cuan kayu'am chi junelic 13 Xintz'i̱ba a'in chok' e̱re la̱ex li nequexpa̱ban re li Ralal li Dios re nak la̱ex te̱nau nak cuan e̱yu'am chi junelic. 14 Ut a'in li cau cui' kach'o̱l chirix li Dios. Nakanau nak li c'a'ak re ru nakatz'a̱ma re, cui nakatz'a̱ma jo' naraj li Dios, a'an nocorabi. 15 Nakanau nak li Dios nocorabi nak nocotijoc. Riq'uin a'in nakanau nak naxq'ue ke li c'a'ru nakatz'a̱ma chiru. 16 Cui la̱o takil junak li kaherma̱n chi ma̱cobc ut naru xcuybal lix ma̱c, chotijok chirix re nak ta̱cuyek' xma̱c xban li Dios ut ta̱cua̱nk riq'uin li Dios toj chirix lix camic. Abanan cuan li ma̱c inc'a' naxcuy li Dios. Ma̱c'a' rajbal li tijoc chirix li ani yo̱ chi ba̱nu̱nc re li ma̱c li ma̱c'a' xcuybal. 17 Ya̱l nak li ma̱usilal, a'an ma̱c. Abanan li Dios naxnau bar cuan li ma̱c naru xcuybal ut bar cuan li inc'a'. 18 Nakanau nak li ani napa̱ban re li Dios inc'a' chic yo̱k chi ma̱cobc xban nak li Ralal li Dios na-iloc re. Ut laj tza ma̱c'a' chic xcuanquil sa' xbe̱n laj pa̱banel. 19 Ut nakanau nak la̱o ralal xc'ajol li Dios. Abanan li jun ch'o̱l chic li ma̱ji' neque'pa̱ban re li Dios, eb a'an cuanqueb rubel xcuanquil laj tza. 20 Ut la̱o nakanau nak li Ralal li Dios quic'ulun sa' ruchich'och'. Quixq'ue kana'leb re xnaubal bar cuan li tz'akal Dios. Ut junajo chic riq'uin li tz'akal Dios xban nak xkapa̱b li Jesucristo li Ralal li Dios. A'an li naq'uehoc ke li yu'am chi junelic. 21 Ex inherma̱n, me̱lok'oni chic li jalanil dios yi̱banbil riq'uin uk'ej. Jo'can taxak.

2 Juan 1

1 La̱in aj c'amol be cha̱cuu sa' la̱ pa̱ba̱l. At hermana, nintz'i̱bac a̱cuiq'uin la̱at li sic'bil a̱cuu xban li Dios. Ut nintz'i̱bac ajcui' riq'uineb la̱ cualal a̱c'ajol. Ya̱l nak la̱in nequexinra. Moco ca'aj ta cui' la̱in ninrahoc e̱re. Nequexrahe' aj ban cui' xbaneb chixjunileb li neque'xnau li xya̱lal. 2 Nequexkara xban nak junaj li nakapa̱b ut lix ya̱lal a'an ta̱cua̱nk kiq'uin chi junelic. 3 A' taxak li rusilal, li ruxta̱n ut li tuktu̱quilal li naxq'ue li Dios Acuabej ut li Jesucristo li Alalbej chicua̱nk e̱riq'uin sa' xya̱lal ut riq'uin rahoc. 4 C'ajo' nak nasaho' sa' inch'o̱l chirilbaleb la̱ cualal a̱c'ajol nak cuanqueb sa' xya̱lal. Jo'ca'in li kataklanquil xban li Dios Acuabej. 5 Ut anakcuan nintz'a̱ma cha̱cuu nak chikarahak taxak kib chi kibil kib. Li chak'rab a'in moco ac' ta. Abanan q'uebil chak ke chalen chak sa' xticlajic li kapa̱ba̱l. 6 Cui nakara kib chi kibil kib, nakapa̱b li kachak'rabinquil xban li Dios. Chalen chak sa' xticlajic, li Dios quixye ke nak tento takara kib chi kibil kib. Eb laj tzolonel aj balak' 7 Ninnumsi cui'chic sa' e̱xic li na'leb a'in xban nak nabaleb laj tzolonel aj balak' cuanqueb sa' ruchich'och'. Eb li cui̱nk a'in inc'a' neque'xch'olob li xya̱lal nak li Jesucristo quitz'ejcualo' ut tz'akal cui̱nk nak quic'ulun sa' ruchich'och'. Eb li cui̱nk a'in aj balak'eb ut xic' neque'ril li Jesucristo. 8 Cheq'uehak retal che̱ribil e̱rib re nak inc'a' ta̱cana̱k chi ma̱c'a' rajbal le̱ c'anjel chiru li Dios. Tz'akalak ban re ru xk'ajca̱munquil le̱ c'anjel te̱c'ul riq'uin li Dios. 9 Cui ani junak naxq'ue xtz'akob li quix-ch'olob li Jesucristo, li jun a'an ma̱c'a' li Dios riq'uin. Abanan cui nakapa̱b li c'a'ru quixch'olob li Jesucristo, li Dios Acuabej cua̱nk kiq'uin ut cua̱nk ajcui' kiq'uin li Jesucristo li C'ajolbej. 10 Cui nacuulac junak e̱riq'uin ut nequenau nak jalan li yo̱ chixch'olobanquil che̱ru chiru li quixch'olob li Jesucristo, me̱c'ul sa' le̱ rochoch chi moco te̱ye re nak li Dios chi-osobtesi̱nk re. 11 Xban nak li ani naxtz'a̱ma chiru li Dios nak ta̱rosobtesiheb laj balak', a'an ta̱tz'ako̱nk riq'uin lix yibal ru lix c'anjeleb. Xchak'rabinquileb 12 Cuan raj chic nabal tinye e̱re, abanan inc'a' nacuaj xtz'i̱banquil sa' li hu a'in. La̱in nacuaj xic e̱riq'uin re nak toa̱tinak ut takil xsahil kach'o̱l chi kibil kib. 13 Neque'xtakla xsahil a̱ch'o̱l eb li ralal xc'ajol la̱ chak'na', li sic'bil ru xban li Dios. Jo'can taxak.

3 Juan 1

1 Nintz'i̱bac a̱cuiq'uin, at hermano Gayo. La̱in aj c'amol be cha̱cuu sa' la̱ pa̱ba̱l. Relic chi ya̱l nak nacatinra. 2 At inherma̱n, yo̱quin chi tijoc cha̱cuix re nak us tat-e̱lk riq'uin chixjunil li c'a'ru ta̱ba̱nu. Ut nintijoc ajcui' cha̱cuix re nak cauhakat. Ninnau nak ti̱c la̱ ch'o̱l chiru li Dios. 3 C'ajo' nak nasaho' sa' inch'o̱l nak neque'c'ulun li herma̱n cuiq'uin ut nacuabi resil nak ti̱c a̱ch'o̱l. Ut ninnau nak yo̱cat chixba̱nunquil li xya̱lal. 4 A'an a'in li k'axal nasaho' cui' inch'o̱l nak nacuabi resil nak eb li kaherma̱n cuanqueb sa' xya̱lal. Eb a'an chanchaneb li cualal inc'ajol xban nak que'pa̱ban chicuu. Laj Gayo cha̱bil quixba̱nu riq'uin xtenk'anquileb li herma̱n 5 At inherma̱n, k'axal lok' li nacaba̱nu nak nacatenk'aheb li herma̱n, usta inc'a' nacanauheb ru. 6 Eb a'an que'xch'olob xya̱lal arin chiruheb li herma̱n chanru nak nacaraheb. Chatenk'aheb chi cha̱bil jo' naraj li Dios nak te'xic chixyebal ra̱tin li Dios sa' jalan na'ajej. 7 Eb a'an xe'oc chi xic xban nak te'raj xba̱nunquil xc'anjel li Jesucristo. Ut inc'a' que'xc'ul xk'ajca̱munquileb chiruheb li ma̱ji' neque'xpa̱b li Dios. 8 Jo'can nak tento takatenk'aheb li cui̱nk a'in xban nak kech aj c'anjeleb chixch'olobanquil li xya̱lal. Lix yibal ru xna'leb laj Diótrefes 9 Cuan c'a'ru xintz'i̱ba sa' li hu li xintakla riq'uineb laj pa̱banel aran. Abanan li herma̱n Diótrefes, a'an naxnimobresi rib ut inc'a' naxc'ul xch'o̱l li c'a'ru xintz'i̱ba. Naraj takla̱nc sa' e̱ya̱nk ut inc'a' naxq'ue incuanquil. 10 Nak tinxic aran toxink'us ut che̱ru che̱junilex tinye li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil. Yo̱ chixyebal c'a'ak re ru chi a̱tinul chikix. Ut moco nac'ojla ta xch'o̱l riq'uin a'an. Toj cuan cui'chic c'a'ak re ru inc'a' us naxba̱nu. Inc'a' naxc'uleb li herma̱n sa' li rochoch ut naxic chixtacchi'inquileb li herma̱n li neque'raj raj xc'ulbal li ula', ut narisiheb sa' xya̱nkeb laj pa̱banel cui neque'xc'ul li rula'eb. Cha̱bil resil chirix laj Demetrio. 11 At inherma̱n, ma̱tzol a̱cuib riq'uin li inc'a' us. A' ban li us ta̱ba̱nu. Li ani naba̱nun re li us, a'an ralal xc'ajol li Dios. Ut li ani naxba̱nu li inc'a' us, toj ma̱ji' naxpa̱b li Dios. 12 Chixjunileb neque'xye nak cha̱bil li herma̱n Demetrio. Ut relic chi ya̱l nak lix yu'am nac'utuc re lix cha̱bilal. Jo'can ajcui' nakaye la̱o. Ut la̱at nacanau nak li nakaye la̱o a'an ya̱l. Xrakbal li hu riq'uin sahil ch'o̱lej 13 Cuan raj nabal chic tinye a̱cue, abanan inc'a' nacuaj xtz'i̱banquil sa' li hu a'in. 14 Yo̱quin chixc'oxlanquil nak chi se̱b takil kib re nak ta̱ru̱k taka̱tina kib. 15 Chicua̱nk taxak li tuktu̱quil usilal a̱cuiq'uin. Eb li herma̱n arin neque'xtakla xsahil a̱ch'o̱l. Ut chaq'ue ajcui' xsahil xch'o̱leb li kech aj pa̱banelil chi xjunju̱nkaleb.

Judas 1

1 La̱in laj Judas, laj c'anjel chiru li Jesucristo. La̱in ri̱tz'in laj Jacobo. Nintz'i̱ba li hu a'in reheb laj pa̱banel, li bokbileb ut raro̱queb xban li Dios Acuabej ut colbileb xban li Jesucristo. 2 Chec'ulak taxak chi nabal li ruxta̱n li Dios, jo' ajcui' li tuktu̱quil usilal ut li rahoc. Eb laj tzolonel aj balak' 3 Ex inherma̱n, anchal inch'o̱l nak yo̱quin chixc'oxlanquil tz'i̱bac e̱riq'uin chirix li kacolbal sa' comonil. Aban xinq'ue retal nak ta̱ajma̱nk ru nak tintz'i̱bak e̱riq'uin re xtz'a̱manquil che̱ru nak te̱yal e̱k'e chixcolbal rix le̱ pa̱ba̱l. A'an li junaj chi pa̱ba̱l k'axtesinbil chak ke xban li Dios. 4 Nintz'i̱ba li hu a'in xban nak cuanqueb aj balak' que'xch'ic rib sa' e̱ya̱nk chi mukmu. Eb a'an neque'xye nak laj pa̱banel naru te'xba̱nu yalak c'a'ru chi ma̱usilal ut xban li rusilal li kaDios, ma̱c'a' te'xc'ul. Neque'xsach xcuanquil li Ka̱cua' Jesucristo, laj e̱chal ke. Eb a'an aj k'etoleb ra̱tin li Dios ut chalen chak junxil cutan ac xakabanbil chak li rakba a̱tin sa' xbe̱neb. 5 Usta ac xch'olobaman che̱ru, nacuaj cui'chic xjulticanquil e̱re chanru nak li Ka̱cua' Dios quirisiheb chak lix tenamit aj Israel sa' li na'ajej Egipto. Ut mokon chic quixsacheb li inc'a' que'pa̱ban chiru sa' xya̱nkeb laj Israel. 6 Ninjultica ajcui' che̱ru nak cuan li ángel que'xtz'ekta̱na lix lok'al q'uebileb re jo' ajcui' lix na'ajeb. Anakcuan tz'aptz'o̱queb sa' li k'ojyi̱n xban li Dios ut bac'bo̱queb riq'uin cadena toj ta̱cuulak xcutanquil li rakba a̱tin. 7 Jo'can ajcui' que'xc'ul li tenamit Sodoma ut Gomorra jo'queb ajcui' li tenamit cuanqueb chixc'atk. Juntak'e̱teb lix na'lebeb riq'uineb li ángel li que'ma̱cob. Que'muxuc caxa̱r ut que'ma̱cob ajcui' riq'uin rech cui̱nkilal ut riq'uin rech ixkilal. Que'xk'axtesi rib chixba̱nunquil chixjunil li ma̱usilal. Lix c'atic eb li tenamit a'an, a'an re xc'utbesinquil chiku nak cuan xtojbal rix li ma̱c. A'an li ta̱c'ulma̱nk mokon sa' li xam li ta̱cua̱nk chi junelic. 8 Usta nanauman li c'a'ru quixc'ul li tenamit Sodoma ut Gomorra, abanan toj cuanqueb ajcui' aj balak' li neque'xpa̱b li yal yo'obanbil na'leb. Ut neque'xtz'ajni rib riq'uin li ma̱c. Neque'xtz'ekta̱na lix cuanquil li Ka̱cua' ut neque'xmajecua li cuanqueb xcuanquil ut li cuanqueb xlok'al. 9 Ut li ángel Miguel, li k'axal nim xlok'al, inc'a' quixq'ue rib chok' aj rakol a̱tin sa' xbe̱n laj tza. Nak li ángel que'xcuech'i rib riq'uin laj tza chirix lix tz'ejcual laj Moisés, li ángel inc'a' quixhob chi moco quiraj xrakbal a̱tin sa' xbe̱n. Quixye ban re: Li Ka̱cua' Dios chik'usuk a̱cue, chan. 10 Ut eb laj balak' a'in neque'xmajecua ru li c'a'ak re ru lok', li inc'a' neque'xtau ru. Chanchaneb li xul li ma̱c'a'eb xna'leb. Neque'xsach rib chixba̱nunquil li c'a'ak re ru chi ma̱usilal. 11 Ra te'xc'ul. Lix na'lebeb a'an jo' lix na'leb laj Caín. Chanchaneb laj Balaam, xban nak neque'xrahi ru li tumin ut junes a'an chic neque'xc'oxla. Neque'xtz'ekta̱na lix chak'rab li Dios ut neque'xnimobresi rib jo' quixba̱nu laj Coré. Xban a'an nak te'osok'. 12 Xuta̱nal chok' e̱re nak cuanqueb laj balak' sa' e̱ya̱nk nak nequeba̱nu le̱ nink'e re sahil ch'o̱lej. Eb laj balak' ca'aj cui' li num cua'ac ut num uc'ac neque'xba̱nu ut inc'a' neque'xuta̱nac. Junes xch'olaninquileb rib neque'xc'oxla. Eb laj balak' a'an chanchaneb li chok li ma̱c'a' hab chi sa', li nac'ame' yalak bar xban li ik'. Laj balak' ma̱c'a' neque'oc cui'. Chanchaneb li che' li inc'a' neque'u̱chin, li namich'man chi junaj cua ut nachakic. 13 Nak na-el chak xcuokx li palau xban xcacuil rok li ha', nalemeb rib chire li ha' lix tz'ajnil li ha'. Jo'can ajcui' lix xuta̱neb laj balak' xban li ma̱usilal li neque'xba̱nu. Chanchaneb li chahim li yal naxbeni rib yalak bar chiru choxa. Eb li cui̱nk a'in ac xakabanbileb chi xic chi junaj cua toj sa' xchamal ut xk'ojyi̱nal li tojba ma̱c. 14 Laj Enoc, a'an lix cuukil chak chirix laj Adán. Quia̱tinac chirixeb li cui̱nk a'in jo' quic'ute' chiru xban li Dios. Laj Enoc quixye: —Abihomak, chan. Tol-e̱lk li Ka̱cua' rochben li q'uila ok'ob chi ángel. 15 Ta̱cha̱lk chi rakoc a̱tin sa' xbe̱neb chixjunil ut chixch'olobanquil lix ma̱queb riq'uin lix yehom xba̱nuhomeb jo' eb ajcui' riq'uin li xic' aj a̱tin xyehomeb chirix li Ka̱cua', chan laj Enoc. 16 Eb a'in aj cuech'oneleb. Ma̱c'a' nacuulac chiruheb. Ca'aj cui' li c'a'ru naxrahi ru li tz'ejcualej neque'xba̱nu. Neque'a̱tinac re xnimobresinquileb ribeb. Neque'xk'unbesi junak riq'uin k'unil a̱tin yal re li c'a'ru neque'raj riq'uin. Xch'olobanquil xna'leb eb laj pa̱banel 17 Ut la̱ex ex inherma̱n, tento nak ta̱cua̱nk sa' e̱ch'o̱l eb li a̱tin li que'xye chak lix apóstol li Ka̱cua' Jesucristo. 18 Eb li apóstol que'xye e̱re nak ta̱nach'ok chak roso'jiqueb li cutan te'cha̱lk eb laj balak' aj majecuanel. A' li ma̱c li naxrahi ru lix tz'ejcualeb, a'an li neque'xba̱nu. 19 Eb li cui̱nk a'in, a'aneb li neque'yo'oban jachoc ib. Neque'xrahi ru lix ma̱usilal li ruchich'och' ut li Santil Musik'ej ma̱c'a' riq'uineb. 20 A'ut la̱ex, ex inherma̱n, cauhak taxak e̱ch'o̱l sa' le̱ santil pa̱ba̱l. Ut chextijok riq'uin xcuanquil li Santil Musik'ej. 21 Chenauhak nak nequexra li Dios ut inc'a' chicuiba̱nk e̱ch'o̱l. Cheroybenihak nak tol-e̱lk li Ka̱cua' Jesucristo ut riq'uin lix nimal ruxta̱n tixq'ue le̱ yu'am chi junelic. 22 Cheq'uehak xna'lebeb li neque'cuiban xch'o̱l. 23 Q'uehomak le̱ ch'o̱l chixcolbal e̱ras e̱ri̱tz'in. Chanchan li yo̱kex chirisinquileb sa' xxamlel li xbalba. Ut li jun ch'ol chic eb laj k'etol a̱tin, cheruxta̱naheb ru aban tinye e̱re: cheq'uehak retal. Inc'a' chextz'ako̱nk riq'uineb lix ma̱usilal xban nak numtajenakeb cui'chic lix ma̱usilal. Xic' cheril lix ma̱queb jo' junak k'el t'icr numtajenak xtz'ajnil ru. Xnimanquil ru li Dios 24 Ut anakcuan lok'oninbil taxak li nimajcual Dios. A'an k'axal nim xcuanquil che̱colbal re nak inc'a' texma̱cobk. Nim ajcui' xcuanquil che̱k'axtesinquil sa' xnimal xlok'al li Dios chi ma̱c'a'ak e̱ma̱c ut chi sa sa' e̱ch'o̱l. 25 Lok'oninbil taxak li junaj chi Dios, laj Colol ke sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. A'an taxak chinima̱k xcuanquil ut xlok'al chalen chak najter k'e cutan, ut toj chalen anakcuan ut chi junelic. Jo'can taxak.

Apocalipsis 1

1 Li tz'i̱banbil sa' li hu a'in quic'utbesi̱c chiru li Jesucristo xban li Dios. Quixc'utbesi chiru li Jesucristo re nak a'an chic ta̱c'utbesi̱nk re chiruheb laj pa̱banel li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk chi se̱b. Jo'can nak li Jesucristo quixtakla lix ángel chixc'utbesinquil a'in chiru laj Juan laj c'anjel chiru. 2 Ut a'an quixye resil chixjunil li quic'utbesi̱c chiru. A'an a'in li quixye li Dios jo' quic'utbesi̱c chiru laj Juan xban li Jesucristo. 3 Us xak re li ani naril xsa' li hu a'in ut naxq'ue retal li c'a'ru naxye. Us xak re li ani naxba̱nu li c'a'ru tz'i̱banbil chi sa' xban nak relic chi ya̱l nak yo̱ chi cuulac xk'ehil nak ta̱c'ulma̱nk li c'a'ru naxye. Laj Juan quixtakla xsahil xch'o̱leb li cuukub ch'u̱taleb chi aj pa̱banel aran Asia 4 La̱in laj Juan. Yo̱quin chi tz'i̱bac e̱riq'uin la̱ex li cuukub ch'u̱talex chi aj pa̱banel li cuanquex aran Asia. A' taxak li usilal ut li tuktu̱quilal chi cua̱nk e̱riq'uin li naxq'ue li Dios li ac cuan chak sa' xticlajic, li cuan anakcuan, ut li cua̱nk chi junelic, ut li naxq'ue li Santil Musik'ej li cuan cui' lix lok'laj c'ojariba̱l li Ka̱cua'. 5 A' taxak li usilal ut li tuktu̱quilal chicua̱nk e̱riq'uin li naxq'ue li Jesucristo li ti̱c xch'o̱l chixyebal li ya̱l. Li Jesucristo a'an li xbe̱n li quicuacli chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. A'an li k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb xcuanquil sa' ruchich'och'. A'an quirahoc ke ut a'an qui-isin re li kama̱c nak quihoye' lix quiq'uel nak quicam sa' kac'aba'. 6 A'an naq'uehoc kacuanquil re toc'anjelak chok' aj tij chiru li Acuabej Dios. Lok'oninbil taxak li Jesucristo. Nimanbilak taxak ru ut a'an taxak chicua̱nk xcuanquil sa' xbe̱n chixjunil chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak. 7 Q'uehomak retal. A'an ta̱cha̱lk chak sa' li chok ut chixjunileb te'ilok re. Te'ril ajcui' eb li que'camsin re. Chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och' te'yot'ek' xch'o̱l ut te'ya̱bak xban li raylal li te'xc'ul. Jo'can taxak chic'ulma̱nk. 8 Quixye li Ka̱cua' Dios: —La̱in quinyo'obtesin re chixjunil ut la̱in tinsachok re chixjunil. La̱in li Alfa ut li Omega. Ut k'axal nim incuanquil, chan li nimajcual Dios. Nak quic'utbesi̱c li Cristo chiru laj Juan sa' visión 9 La̱in laj Juan, le̱ rech aj pa̱banelil. La̱in xintz'akon ajcui' riq'uin xcuybal li raylal sa' xc'aba' li Jesucristo e̱rochben la̱ex li sic'bil e̱ru xban li Ka̱cua'. La̱in cuanquin arin sa' li na'ajej Patmos li sutsu riq'uin ha' xban nak xinch'olob xya̱lal li ra̱tin li Dios ut xinye resil li Jesucristo. 10 Sa' li cutan nak nakach'utub kib chixlok'oninquil li Ka̱cua', riq'uin xcuanquil li Santil Musik'ej, li Dios quixc'utbesi jun li visión chicuu. Quicuabi jun xya̱b cux chicuix. Chanchan xya̱b jun li trompeta yo̱ chi ec'a̱nc. 11 Quixye cue: —Li c'a'ru tinc'utbesi cha̱cuu ta̱tz'i̱ba sa' jun li botbil hu ut ta̱takla riq'uineb li cuukub ch'u̱taleb laj pa̱banel li cuanqueb sa' xcue̱nt Asia. Takla riq'uineb li cuanqueb Efeso, Esmirna, ut Pérgamo. Ut ta̱takla ajcui' riq'uineb li cuanqueb Tiatira, Sardis, Filadelfia ut Laodicea, chan. 12 Ut nak quin-iloc chicuix chirilbal ani yo̱ chi a̱tina̱nc cue, quicuil cuukub li candelero cuan xxamlel yi̱banbil riq'uin oro. 13 Ut sa' xya̱nkeb li candelero xakxo li C'ajolbej. Chanchan na-iloc jun cui̱nk nak quicuil. Toj chi rok nacuulac xnimal rok li rak'. Cuan jun c'a̱mal sa' yi̱banbil riq'uin oro chire xch'o̱l. 14 Li rismal xjolom sak sak jo' xsakal li nok' lana. Chanchan xsakal li nieve. Ut lix nak' ru nalemtz'un chanchan xam. 15 Li rok nalemtz'un chanchan li cha̱bil ch'i̱ch' bronce ut cakjorin chanchan li k'an ch'i̱ch' nak cuan sa' xam. Nak naa̱tinac chanchan xya̱b lix cau ok li palau. 16 Sa' lix nim uk' chapcho cuukub li chahim. Ut sa' re cuan jun li ch'i̱ch' ca' pac'al xk'esnal. C'ajo' nalemtz'un li ru. Chanchan nak nalemtz'un li sak'e. 17 Nak quicuil ru quint'ane' chi rok. Chanchan camenak quincana. Ut a'an quixq'ue lix nim uk' sa' inbe̱n ut quixye cue: —Matxucuac. La̱in li ac cuanquin chak sa' xticlajic li ruchich'och' ut cua̱nkin chi junelic k'e cutan. 18 La̱in yo'yo̱quin. La̱in quincam, abanan yo'yo̱quin chic chi junelic k'e cutan. La̱in cuan incuanquil sa' xbe̱n li ca̱mc. Ut la̱in ajcui' yal cue sa' xbe̱n li na'ajej li neque'xic cui' li camenak. 19 Tz'i̱ba retalil li c'a'ru yo̱cat chirilbal xban nak a'an retalil li yo̱ chi c'ulma̱nc anakcuan ut li ta̱c'ulma̱nk mokon. 20 Lix ya̱lal li cuukub chi chahim li xacuil sa' lin nim uk', a'an li retalileb li cuukub lix takl li Dios li neque'iloc reheb li cuukub ch'u̱tal chi aj pa̱banel. Ut lix ya̱lal li cuukub chi candelero, a'an retalileb li cuukub ch'u̱tal chi aj pa̱banel.

Apocalipsis 2

1 Tz'i̱ban riq'uin lix takl li Dios li na-iloc reheb li jun ch'u̱tal chi aj pa̱banel li cuanqueb Efeso ut ta̱ye re chi jo'ca'in: —Li cuan cuukub chi chahim sa' xnim uk', li yo̱ chi be̱c sa' xya̱nkeb li cuukub chi candelero yo̱ chixyebal e̱re chi jo'ca'in: 2 La̱in ninnau chixjunil li nequeba̱nu. Ninnau nak cau nequexc'anjelac ut ninnau ajcui' nak inc'a' nach'inan e̱ch'o̱l. Ninnau nak xic' nequeril li neque'xba̱nu ma̱usilal. Xeq'ue retal li ani xe'xq'ue ribeb chok' apóstol ut ma̱cua'eb. Ut xenau nak aj balak'eb ut aj tic'ti'eb. 3 Ninnau nak nabal li raylal xec'ul sa' inc'aba' la̱in. Abanan nequecuy xnumsinquil. Ut inc'a' xch'inan e̱ch'o̱l. Ninnau nak cau nequexc'anjelac yal xban inra̱bal la̱in. 4 Abanan cuan jun e̱paltil chicuu. La̱ex inc'a' chic niquine̱ra jo' nak xine̱ra chak junxil. 5 Cheq'uehak retal c'a'ru xexpalto' cui'. Chijulticok' e̱re chanru nak xine̱ra chak junxil. Yot'omak e̱ch'o̱l ut jalomak e̱c'a'ux ut chine̱rahak cui'chic jo' nak xine̱ra chak junxil. Cui inc'a' ta̱yot'ek' e̱ch'o̱l ut te̱jal e̱c'a'ux, la̱in tincuisi le̱ candelero sa' xna'aj chi junpa̱t. 6 Abanan cuan jun li us nequeba̱nu. La̱ex xic' nequeril li ma̱usilal li neque'xba̱nu li neque'ta̱ken re li cui̱nk laj Nicolás. Jo'can ajcui' la̱in. Xic' nacuil li ma̱usilal li neque'xba̱nu eb a'an. 7 Cui te̱raj xtaubal ru li xya̱lal, cheq'uehak retal li naxye li Santil Musik'ej reheb laj pa̱banel. Li ani tixcuy xnumsinquil chixjunil li raylal a'in ut inc'a' nach'inan xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l, la̱in tinq'ue lix yu'am chi junelic. Ut a'an ta̱cua̱nk riq'uin li Dios chi junelic sa' lix santil na'aj, chan li C'ajolbej reheb laj Efeso. Li esilal li quixtakla riq'uineb laj pa̱banel li cuanqueb Esmirna 8 Ut quixye cui'chic cue: —Tz'i̱ban riq'uin lix takl li Dios, li na-iloc reheb li jun ch'u̱tal chi aj pa̱banel li cuanqueb Esmirna. Ut ta̱ye re: Li ac cuan chak sa' xticlajic ut cua̱nk ajcui' toj sa' roso'jic, li quicam ut quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, naxye e̱re chi jo'ca'in: 9 La̱in ninnau chanru cuanquex. Ninnau chixjunil li raylal nequec'ul. Ninnau nak neba'ex. Abanan cuan e̱biomal riq'uin li Dios. Ninnau nak nequexmajecua̱c xbaneb li neque'xye nak tz'akaleb aj judío, abanan inc'a' neque'c'anjelac chiru li Dios. Aj c'anjeleb ban chiru laj tza. 10 Mexxucuac xban li raylal li ta̱cha̱lk sa' e̱be̱n. Cuanqueb sa' e̱ya̱nk li te'q'uehek' sa' tz'alam xbaneb laj c'anjel chiru laj tza re xyalbal rix le̱ pa̱ba̱l. Te̱c'ul raylal, abanan inc'a' najt te̱c'ul. Mich'inan e̱ch'o̱l. Cauhak ban e̱ch'o̱l toj chirix le̱ camic ut la̱in tinq'ue e̱re le̱ k'ajca̱munquil. Chanchan nak tinq'ue le̱ corona nak tinq'ue le̱ yu'am chi junelic. 11 Cui te̱raj xtaubal ru li xya̱lal, cheq'uehak retal li naxye li Santil Musik'ej reheb laj pa̱banel. Li ani tixcuy xnumsinquil chixjunil li raylal a'in ut inc'a' nach'inan xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l, li jun a'an inc'a' tixc'ul lix cab xcamic. Inc'a' ta̱xic sa' xbalba, chan li C'ajolbej reheb laj Esmirna. Li esilal li quixtakla riq'uineb laj pa̱banel li cuanqueb Pérgamo 12 Ut quixye cui'chic cue: —Tz'i̱ban riq'uin lix takl li Dios li na-iloc reheb laj pa̱banel li cuanqueb Pérgamo ut ta̱ye re: Li cuan xch'i̱ch' ca' pac'al xk'esnal naxye e̱re chi jo'ca'in: 13 La̱in ninnau chanru nak cuanquex. La̱in ninnau nak cuan xcuanquil laj tza sa' li tenamit li cuanquex cui'. Abanan la̱ex toj yo̱quex chinlok'oninquil. Inc'a' xecanab inpa̱banquil usta quicamsi̱c laj Antipas xban nak quixye cuesilal aran sa' le̱ tenamit li cuan rubel xcuanquil laj tza. 14 Abanan cuan c'a'ak re ru yo̱quex chixba̱nunquil inc'a' us xban nak cuanqueb sa' e̱ya̱nk li toj yo̱queb chixq'uebal xcuanquil lix tijleb laj Balaam li quic'utuc chiru laj Balac chanru nak tixq'ueheb chi ma̱cobc laj Israel. Quixye reheb nak ta̱ru̱k te'xtzaca li tzacae̱mk li mayejanbil chiru li jalanil dios. Ut quixtacchi'iheb re nak te'yumbe̱tak ut te'co'be̱tak. 15 Ut cuanqueb ajcui' sa' e̱ya̱nk li toj neque'xq'ue xcuanquil lix tijleb laj Nicolás. La̱in xic' nacuil li ma̱usilal li neque'xba̱nu eb a'an. 16 Jo'can nak isihomakeb sa' e̱ya̱nk li inc'a' useb xna'leb. Cui inc'a' nequerisiheb, la̱in tinxic chi junpa̱t e̱riq'uin ut tinpletik riq'uineb. Chanchan nak tincamsiheb riq'uin k'esnal ch'i̱ch' nak tinsach ruheb riq'uin li cua̱tin. 17 Cui te̱raj xtaubal ru li xya̱lal, cheq'uehak retal li naxye li Santil Musik'ej reheb laj pa̱banel. Li ani tixcuy xnumsinquil chixjunil li raylal a'in ut inc'a' nach'inan xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l, la̱in tinq'ue li choxahil cua li inc'a' na-ilman ru chixtzaca. Ut tinq'ue ajcui' jun li saki pec re ut tz'i̱banbilak chiru jun li ac' c'aba'ej. Ma̱ ani ta̱na'ok re li c'aba'ej. Ca'aj cui' li ani li ta̱c'uluk re, chan li C'ajolbej reheb laj Pérgamo. Li esilal li quixtakla riq'uineb laj pa̱banel li cuanqueb Tiatira 18 Ut quixye ajcui' cue: —Tz'i̱ban riq'uin lix takl li Dios li na-iloc reheb li jun ch'u̱tal chi aj pa̱banel li cuanqueb Tiatira ut ta̱ye re: Li C'ajolbej, li nalemtz'un xnak' ru chanchan xam ut li rok chanchan li cha̱bil ch'i̱ch' bronce li nalemtz'un, naxye e̱re chi jo'ca'in: 19 La̱in ninnau chanru nak cuanquex. Ninnau nak nequexrahoc ut nequexpa̱ban. Ninnau nak cau nequexc'anjelac chicuu ut nabal li raylal nequecuy. La̱in ninnau nak k'axal cui'chic cau yo̱quex chi c'anjelac chiru li xeba̱nu junxil. 20 Abanan inc'a' nacuulac chicuu nak nequec'am e̱rib sa' usilal riq'uin li ixk li yibru xna'leb li chanchan lix na'leb lix Jezabel. Li ixk a'an naxq'ue rib chok' xprofeta li Dios, abanan moco ya̱l ta. Yo̱ ban chixbalak'inquileb laj c'anjel chicuu. Riq'uin li naxba̱nu yo̱ chixc'ambaleb xbe chi yumbe̱tac ut chi co'be̱tac. Ut yo̱ ajcui' chixc'ambaleb xbe chixtzacanquil li tzacae̱mk mayejanbil chiru li jalanil Dios. 21 La̱in xcuaj raj nak tixyot' xch'o̱l ut tixjal xc'a'ux ut xcuoybeni re tixba̱nu. Abanan inc'a' naraj xcanabanquil li ma̱usilal. 22 A'ut anakcuan la̱in tinq'ue junak yajel sa' xbe̱n re nak ta̱t'anek' sa' ch'a̱t. Ut eb li neque'xba̱nu ma̱usilal riq'uin te'xc'ul ajcui' li raylal cui inc'a' neque'yot'e' xch'o̱l ut cui inc'a' neque'xcanab xba̱nunquil li ma̱usilal li naxba̱nu a'an. 23 Ut tink'axtesiheb chi ca̱mc li neque'ta̱ken re. Ut riq'uin a'in te'xq'ue retal chixjunileb laj pa̱banel nak la̱in ninnau c'a'ru nanume' sa' xch'o̱leb li junju̱nk. La̱in ninnau c'a'ru nequec'oxla. Ut la̱in tinq'ue e̱k'ajca̱munquil che̱ju̱nkal a' yal chanru le̱ yehom e̱ba̱nuhom. 24 Ma̱c'a' tinye e̱re re e̱k'usbal la̱ex aj Tiatira li jo' q'uialex inc'a' xetzol e̱rib riq'uin li tijleb li neque'xch'olob eb a'an, xban nak a'an xma̱us aj na'leb laj tza. 25 Ca'aj cui' tinye e̱re a'in: Cacuubresihomak e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l toj ta̱cuulak xk'ehil nak tincuulak e̱riq'uin. 26 Li ani naxcuy xnumsinquil chixjunil li raylal a'in ut inc'a' nach'inan xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l ut tixba̱nu li c'a'ru nacuaj toj sa' roso'jic, la̱in tinq'ue xcuanquil chi takla̱nc sa' xbe̱neb li tenamit. 27 Eb a'an te'takla̱nk sa' xbe̱neb li tenamit chi cau. Chanchan nak te'xtaklaheb riq'uin jun li xuk' ch'i̱ch'. Ut ta̱sachek' xcuanquileb li te'takla̱nk cui'. Chanchan nak najore' junak ch'och' uc'al. La̱in tinq'ue lix cuanquileb jo' li cuanquil li quixq'ue cue lin Yucua'. 28 Ut la̱in tinq'ue ajcui' reheb lix lok'aleb, chanchan xch'ina'usal li cak chahim. 29 Cui te̱raj xtaubal ru li xya̱lal, cheq'uehak retal li naxye li Santil Musik'ej reheb laj pa̱banel, chan li C'ajolbej reheb laj pa̱banel li cuanqueb Tiatira.

Apocalipsis 3

1 Ut li C'ajolbej quixye cui'chic cue: —Tz'i̱ban riq'uin lix takl li Dios li na-iloc reheb li jun ch'u̱tal chi aj pa̱banel li cuanqueb Sardis ut ta̱ye re: Li cuan li Santil Musik'ej riq'uin ut li cuan li cuukub chi chahim sa' ruk' naxye e̱re chi jo'ca'in: La̱in ninnau chanru nak cuanquex. Eb li tenamit neque'xye nak la̱ex tz'akal aj pa̱banelex. Abanan moco ya̱l ta. La̱in ninnau nak inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Chanchan camenakex. 2 Q'uehomak retal chanru nak cuanquex. La̱ex inc'a' tz'akal re ru le̱ yu'am chiru li Ka̱cua' Dios. Jo'can nak q'uehomak e̱ch'o̱l chi pa̱ba̱nc chi tz'akal ut mich'inan chic e̱ch'o̱l. 3 Chijulticok' e̱re li xya̱lal li querabi chak junxil. Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut jalomak e̱c'a'ux. Cacuubresihomak e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Cui inc'a' te̱ba̱nu a'an, la̱in tincuulak e̱riq'uin chi ma̱c'a' sa' e̱ch'o̱l jo' naxba̱nu laj e̱lk' ut tinrakok a̱tin sa' e̱be̱n. 4 La̱in ninnau nak aran Sardis toj cuanqueb cuib oxib sa' e̱ya̱nk li ti̱c xch'o̱leb. Inc'a' xe'xtz'ajni ribeb riq'uin xba̱nunquil li ma̱usilal. La̱in tinye reheb nak xc'ulubeb cua̱nc cuiq'uin chi tikto̱queb riq'uin saki ak'ej xban nak ti̱c xch'o̱leb. 5 Li ani tixcuy xnumsinquil chixjunil li raylal a'in ut inc'a' nach'inan xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l, a'an ta̱tikiba̱k riq'uin saki ak'ej. Ut la̱in inc'a' tinsach lix c'aba' sa' li hu tz'i̱banbil cui' xc'aba'eb li cuanqueb xyu'am chi junelic. Ut chiru lin Yucua' ut chiruheb ajcui' lix ángel, la̱in tinye nak a'an cualal inc'ajol. 6 Cui te̱raj xtaubal ru lix ya̱lal, cheq'uehak retal li naxye li Santil Musik'ej reheb laj pa̱banel. Jo'ca'in quixye li C'ajolbej reheb laj pa̱banel li cuanqueb Sardis. Li esilal li quixtakla riq'uineb laj pa̱banel li cuanqueb Filadelfia 7 Ut li C'ajolbej quixye cui'chic cue: —Tz'i̱ban riq'uin lix takl li Dios li na-iloc reheb li jun ch'u̱tal chi aj pa̱banel li cuanqueb Filadelfia, ut ta̱ye re: Li ti̱c xch'o̱l ut li tz'akal Dios, a'an cuan xcuanquilal jo' li cuanquil li quiq'uehe' re laj David junxil. Li oqueba̱l li tixte a'an, ma̱ ani naru ta̱tz'apok re; ut li oqueba̱l li tixtz'ap a'an, ma̱ ani naru ta̱tehok re. 8 A'an yo̱ chixyebal e̱re chi jo'ca'in: La̱in ninnau chanru nak cuanquex. La̱in xinte li oqueba̱l che̱ru ut ma̱ ani naru ta̱tz'apok re. Ninnau nak inc'a' cau e̱rib. Abanan inc'a' xine̱tz'ekta̱na. Junelic ban nequeba̱nu li c'a'ru ninye. 9 Cuanqueb li neque'xba̱nu li c'a'ru naraj laj tza. Neque'xye nak tz'akaleb aj judío, abanan inc'a' neque'c'anjelac chiru li Dios. Yal tic'ti' neque'xye. La̱in tincanabeb toj retal te'xcuik'ib ribeb che̱ru re nak te'xq'ue retal nak la̱in ninrahoc e̱re. 10 La̱ex xecuy xba̱nunquil li xinye e̱re ut inc'a' xch'inan e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Jo'can nak la̱in tincolok e̱re sa' xk'ehil nak ta̱cha̱lk li raylal sa' xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. 11 La̱in chi se̱b tincha̱lk. Tincuulak e̱riq'uin. Jo'can nak cauhak taxak e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l ut me̱canab inpa̱banquil re nak te̱c'ul le̱ k'ajca̱munquil li tinq'ue ut re ajcui' nak inc'a' ta̱q'uehek' re jalan. 12 Li ani tixcuy xnumsinquil li raylal ut inc'a' ta̱ch'ina̱nk xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l, tinq'ue xlok'al ut ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱isi̱nk re sa' lix na'aj li ta̱q'uehek' re xban lin Yucua'. Chanchanak li okech li nacu̱tun re lix templo li Dios, li inc'a' na-ec'an sa' xna'aj. A'an ta̱cua̱nk riq'uin lin Yucua' chi junelic sa' li Ac' Jerusalén li tixq'ue lin Yucua' cuan sa' choxa. Ac' chic lix c'aba' tinq'ue. Ut chixjunileb te'xnau nak a'an ralal xc'ajol lin Yucua'. Ut tinq'ue ajcui' re lin c'aba' la̱in. 13 Cui te̱raj xtaubal ru li xya̱lal, cherabihak li naxye li Santil Musik'ej reheb laj pa̱banel. Jo'ca'in quixye li C'ajolbej reheb laj pa̱banel li cuanqueb Filadelfia. Li esilal li quixtakla riq'uineb laj pa̱banel li cuanqueb Laodicea 14 Ut li C'ajolbej quixye cui'chic cue: —Tz'i̱ban riq'uin lix takl li Dios li na-iloc reheb li jun ch'u̱tal chi aj pa̱banel li cuanqueb Laodicea ut ta̱ye re: Li ani naxc'aba'in “Amén”, li junelic ti̱c xch'o̱l chixyebal li ya̱l, li ac cuan chak nak quiyi̱ba̱c chak li ruchich'och' ut chixjunil li c'a'ak re ru cuan, naxye e̱re chi jo'ca'in: 15 La̱in ninnau chanru nak cuanquex. La̱ex inc'a' yo̱quex chinpa̱banquil chi anchal e̱ch'o̱l, chi moco yo̱quex chintz'ekta̱nanquil. Us raj nak tine̱pa̱b chi anchal e̱ch'o̱l malaj ut tine̱tz'ekta̱na raj chi junaj cua. Abanan la̱ex chanchanex li ha' moco tik ta, chi moco que. Yal lulu ban. 16 Xban nak xcab rix e̱ch'o̱l nak yo̱quex chinpa̱banquil, la̱in texintz'ekta̱na. Chanchan texinxa'cua nak texintz'ekta̱na. 17 La̱ex nequeye nak biomex ut cuan chixjunil li c'a'ru e̱re. Ma̱c'a' napalto' ke chanquex. Abanan inc'a' nequeq'ue retal nak k'axal ra cuanquex. Chanchan neba'ex ut mutz'ex. Chanchan t'ust'uquex xban nak inc'a' niquine̱pa̱b. K'axal tok'oba̱l e̱ru. 18 Jo'can nak ninye e̱re: Lok'omak e̱-oro cuiq'uin li ac numsinbil sa' xam ut isinbil xtz'ajnil. Lok'omak le̱ saki t'icr cuiq'uin re te̱tikib e̱rib ut inc'a' te̱c'ut e̱xuta̱n nak t'ust'u̱quex. Lok'omak xbanol li xnak' e̱ru cuiq'uin re nak tex-ilok. 19 Li ani nequebinra, nintijeb ut nink'useb. Jo'can nak ninye e̱re nak jalomak e̱c'a'ux ut q'uehomak e̱ch'o̱l chinpa̱banquil. 20 Chanchan nak cuanquin chire li oqueba̱l nak yo̱quin che̱bokbal. Li ani ta̱abi̱nk re li cua̱tin ut tinixpa̱b, la̱in tincua̱nk riq'uin ut tocua̱nk chi sum a̱tin. 21 Li ani tixcuy xnumsinquil li raylal ut inc'a' ta̱ch'ina̱nk xch'o̱l, la̱in tinq'ue chi c'ojla̱c chinc'atk sa' lin c'ojariba̱l jo' nak c'ojc'o̱quin chixc'atk lin Yucua' sa' lix c'ojariba̱l xban nak xincuy xnumsinquil li raylal. 22 Cui te̱raj xtaubal ru li xya̱lal, cheq'uehak retal li naxye li Santil Musik'ej reheb laj pa̱banel, chan li C'ajolbej reheb laj pa̱banel li cuanqueb Laodicea.

Apocalipsis 4

1 Ut chirix a'an quicuil jun chic li visión. Quicuil jun li oqueba̱l teto sa' choxa. Ut quicuabi cui'chic li xya̱b li cux li quicuabi xbe̱n cua, chanchan xya̱b jun li trompeta nak yo̱ chi a̱tinac, ut quixye cue: —Taken chak arin ut tinc'utbesi cha̱cuu li c'a'ak re ru ta̱c'ulma̱nk mokon, chan. 2 Ut sa' li visión li quixc'utbesi chicuu li Dios riq'uin xcuanquil li Santil Musik'ej, quicuil sa' choxa jun li lok'laj c'ojariba̱l. Ut quicuil nak cuan jun c'ojc'o sa' li c'ojariba̱l a'an. 3 Ut li ani chunchu sa' li c'ojariba̱l, c'ajo' lix lok'al. Li riloba̱l chanchan li cha̱bil pec jaspe malaj ut chanchan li cha̱bil pec cornalina li nalemtz'un. Ut lix c'ojariba̱l sutsu riq'uin jun li xo̱quik'ab chanchan li cha̱bil pec esmeralda nak quicuil. 4 Ut chi xjun sutam li lok'laj c'ojariba̱l cuanqueb ca̱hib xca'c'a̱l chic li c'ojariba̱l. Ut aran c'ojc'o̱queb li ca̱hib xca'c'a̱l li que'c'amoc chak be chiruheb laj pa̱banel. Sak li rak'eb ut cuanqueb xcorona oro sa' xjolomeb. 5 Ut sa' li lok'laj c'ojariba̱l nareploc li chanchan rak' ca̱k ut lix ya̱b li choki̱nc chanchan nak namok li ca̱k. Chiru cuan cuukub li lámpara lochlo retalil li Santil Musik'ej. 6 Ut quicuil ajcui' jun chanchan neba̱l cuan chiru li c'ojariba̱l. Nalemtz'un jo' li lem ut chanchan jun li palau sak sak ru. Chi xjun sutam li c'ojariba̱l cuanqueb ca̱hib li yo'yo̱queb, chanchaneb ángel. Nabal li xnak' ruheb, jo' chiru jo' chirixeb. 7 Li xbe̱n li chanchan ángel, a'an chanchan na-iloc jun li cakcoj; li xcab, a'an chanchan na-iloc jun li cuacax; li rox, a'an cuan xnak' ru chanchan ru jun cui̱nk; ut li xca̱, a'an chanchan jun li nimla c'uch yo̱ chi xic'a̱nc. 8 Cuan cuakitk xiq'ueb li junju̱nk. Nabal li xnak'eb ru cuan xca' pac'alil. Chi k'ek chi cutan yo̱queb chixyebal: —Santo, santo, santo. Lok'oninbil taxak ru li Ka̱cua' Dios li k'axal nim xcuanquil, li ac cuan ajcui' chak sa' xticlajic, li cuan anakcuan ut li cua̱nk chi junelic. 9 Rajlal neque'xq'ue xlok'al ut neque'xnima ru ut neque'xbantioxi chiru li nimajcual Dios, li yo'yo chi junelic k'e cutan, li c'ojc'o sa' lix lok'laj c'ojariba̱l. 10 Eb li chanchaneb ángel yo̱queb chi lok'oni̱nc, ut li ca̱hib xca'c'a̱l chi aj c'amol be neque'xcuik'ib ribeb chiru li Ka̱cua' Dios, li c'ojc'o sa' lix c'ojariba̱l ut que'xlok'oni xban nak yo'yo chi junelic k'e cutan ut que'xq'ue lix corona chiru lix c'ojariba̱l re xq'uebal xlok'al. 11 Ut que'xye re: At Ka̱cua', at kaDios, a̱c'ulub nak takaq'ue a̱lok'al. A̱c'ulub nak ta̱nima̱k a̱cuu ut ta̱q'uehek' a̱cuanquil xban nak la̱at catyi̱ban re chixjunil li c'a'ru cuan. Xban nak jo'can xacuaj la̱at, jo'can nak xayo'obtesiheb li c'a'ru cuanqueb.

Apocalipsis 5

1 Ut sa' lix nim uk' li Dios li c'ojc'o sa' li lok'laj c'ojariba̱l quicuil jun li botbil hu tz'i̱banbil chi sa' ut chirix ut tz'apbil riq'uin cuukub li sello. 2 Ut quicuil jun li ángel k'axal cau rib ut chi cau xya̱b xcux quixye: —¿Ani li xc'ulub risinquil li sello ut xtebal li hu? chan. 3 Xban nak moco xc'ulubeb ta, ma̱ jun reheb sa' choxa, chi moco sa' ruchich'och', chi moco sa' xna'ajeb li camenak quiru xtebal li hu chi moco rilbal xsa' li hu. 4 Ut c'ajo' nak quinya̱bac chirilbal nak ma̱ jun reheb xc'ulubeb xtebal li hu chi moco xc'ulubeb rilbal xsa'. 5 Ut jun reheb li chunchu̱queb sa' li ca̱hib xca'c'a̱l chi c'ojariba̱l quixye cue: —Matya̱bac xban nak cuan jun ta̱ru̱k tixte li hu a'in. Cuan jun aj Judá chanchan li cakcoj. A'an xcomoneb li ralal xc'ajol li rey David. A'an xc'ulub risinquil li cuukub chi sello ut xc'ulub xtebal li hu xban nak a'an quixcuy xnumsinquil li ra xi̱c', chan. 6 Quicuil Jun xakxo aran chiru li lok'laj c'ojariba̱l li sutsu xbaneb li ca̱hib li chanchaneb ángel jo'queb ajcui' li ca̱hib xca'c'a̱l li c'ojc'o̱queb aran. Quic'utun nak li jun a'an ac camsinbil. Chanchan carner. Cuan cuukub xxucub ut cuan ajcui' cuukub xnak' ru retalil li Santil Musik'ej li quitakla̱c sa' chixjunil li ruchich'och'. 7 Li Jun li chanchan carner quichal ut quixchap li botbil hu li cuan sa' xnim uk' li c'ojc'o sa' li lok'laj c'ojariba̱l. 8 Nak quixchap li botbil hu, li ca̱hib li chanchaneb ángel ut li ca̱hib xca'c'a̱l li c'ojc'o̱queb aran que'xcuik'ib ribeb chiru li Jun li chanchan carner. Cuanqueb x-arpa chi xju̱nkaleb ut cuanqueb xsec' yi̱banbil riq'uin oro ut cuan li sununquil ban chi sa' retalil lix tijeb li ralal xc'ajol li Dios. 9 Que'xbicha jun li ac' bich ut que'xye: —A̱c'ulub xchapbal li botbil hu ut xtebal li sello xban nak la̱at catcamsi̱c. Riq'uin la̱ quiq'uel xalok'eb nabal re nak te'oc chok' ralal xc'ajol li Dios. Yalak ani xacoleb a' yal ani xte̱paleb xxe'to̱nil yucua'eb, ut a' yal bar xtenamiteb ut a' yal chanru li ra̱tinoba̱leb. 10 Xaq'ueheb xcuanquil chi c'anjelac chiru li kaDios jo' aj tij, ut ta̱q'ueheb ajcui' chi takla̱nc sa' ruchich'och'.— 11 Ut sa' li visión quicuileb li q'uila ok'ob chi ángel li cuanqueb chi xjun sutam li lok'laj c'ojariba̱l ut li ca̱hib li yo'yo̱queb li chanchaneb ángel jo'queb ajcui' li ca̱hib xca'c'a̱l li c'ojc'o̱queb aran. Quicuabi nak yo̱queb chi a̱tinac li q'uila ok'ob chi ángel. 12 Que'xye chi cau xya̱b xcux: —Li Jun li chanchan carner li quicamsi̱c, a'an xc'ulub nak ta̱q'uehek' xlok'al xban nak numtajenak xcuanquil, xbiomal, xna'leb, ut xcacuilal. Ut xc'ulub nak ta̱q'uehek' xlok'al, ta̱nima̱k ru ut ta̱lok'oni̱k.— 13 Ut quicuabi ajcui' nak que'a̱tinac chixjunil li c'a'ak re ru quiyo'obtesi̱c xban li Dios, jo' li cuanqueb sa' choxa, jo' li cuanqueb sa' ruchich'och', jo' ajcui' li cuanqueb sa' li palau, jo'queb ajcui' li cuanqueb sa' xna'ajeb li camenak. Chixjunileb li que'yo'obtesi̱c xban li Dios que'xye: —A' taxak li Dios li c'ojc'o sa' xc'ojariba̱l jo' ajcui' li Jun li chanchan carner, chilok'oni̱k ut chiq'uehek' xlok'al. Chiq'uehek' xcuanquil ut chinima̱k ru chi junelic k'e cutan.— 14 Ut li ca̱hib li yo'yo̱queb li chanchaneb ángel, yo̱queb chixyebal: —Jo'can taxak.— Ut eb li ca̱hib xca'c'a̱l li c'ojc'o̱queb aran que'xcuik'ib ribeb ut que'xlok'oni li yo'yo chi junelic k'e cutan.

Apocalipsis 6

1 Ut quicuil nak li Jun li chanchan carner quixte li xbe̱n sello. Ut quicuabi nak quia̱tinac jun reheb li ca̱hib li chanchaneb ángel, li yo'yo̱queb. Chanchan nak na-ec'an li ca̱k nak quia̱tinac chi cau xya̱b xcux. Quixye: —¡Quim! Chola̱cuil a'in, chan. 2 Quicuil nak cuan jun li cacua̱y sak rix. Ut cuan jun li yo̱ chi xic chirix cuan xtzimaj sa' ruk'. Ut quiq'uehe' jun lix corona ut co̱ cui'chic chi numta̱c sa' xbe̱neb li cuanqueb sa' ruchich'och'. 3 Ut li Jun li chanchan carner quixte jun chic li sello ut quicuabi li xcab li chanchan ángel nak quixye: —¡Quim! ¡Chola̱cuil a'in! chan. 4 Ut qui-el chak jun chic li cacua̱y cak rix. Ut li jun li cuan chirix quiq'uehe' jun li nimla ch'i̱ch' re ut quiq'uehe' xcuanquil re ta̱risi li tuktu̱quil usilal sa' ruchich'och' re nak eb li cui̱nk te'xcamsi ribeb chi ribileb rib. 5 Ut nak li Jun li chanchan carner quixte li rox sello, quicuabi li rox li chanchan ángel yo̱ chixyebal: —¡Quim! Chola̱cuil a'in, chan. Ut quicuil jun li cacua̱y k'ek rix. Ut li jun li cuan chirix cuan jun li bisleb sa' ruk'. 6 Ut quicuabi jun xya̱b cux quia̱tinac sa' xya̱nkeb li ca̱hib li chanchaneb ángel ut quixye: —Naru xlok'bal cuib libra li trigo chiru li tojleb li re jun cutan ut naru xlok'bal cuakib libra li cebada chiru li tojleb li re jun cutan. Abanan me̱terk'usi xtz'ak li aceite ut li vino, chan. 7 Ut li Jun li chanchan carner quixte li xca̱ sello ut quicuabi nak li xca̱ li chanchan ángel quixye: —¡Quim! Chola̱cuil a'in, chan. 8 Quicuil jun li cacua̱y k'an rix. Ut li cuan chirix li cacua̱y, a'an Ca̱mc xc'aba'. Ut li yo̱ chi ta̱ke̱nc re, a'an Xna'aj Camenak xc'aba' xban nak a'an li ta̱c'uluk reheb li te'ca̱mk. Li cuan chirix li cacua̱y quiq'uehe' xcuanquil chixcamsinquil nabaleb sa' ruchich'och'. Jun jachal sa' xya̱nkeb li ca̱hib jachal (1'4) chi cristian li cuanqueb sa' ruchich'och' te'ca̱mk. Cuan te'camsi̱k riq'uin ch'i̱ch'. Cuan te'ca̱mk xban cue'ej. Cuan te'ca̱mk xban yajel ut cuan ajcui' li te'camsi̱k xban li josk' aj xul. 9 Nak li Jun li chanchan carner quixte li ro' sello, quicuil nak cuanqueb rubel li artal li que'camsi̱c xban nak que'pa̱ban ut xban nak que'xch'olob xya̱lal li ra̱tin li Dios. 10 Ut que'xye chi cau xya̱b xcux: —At nimajcual Dios, la̱at Santo ut la̱at ti̱c a̱ch'o̱l. ¿Jok'e tatrakok a̱tin sa' xbe̱neb li tenamit xban li raylal xe'xba̱nu ke? Ut, ¿jok'e ta̱q'ue re̱kaj reheb nak xoe'xcamsi? chanqueb. 11 Que'q'uehe' xsaki ak'eb. Ut que'yehe' reheb nak te'hila̱nk ut te'roybeni jarubak cutan chic toj ta̱tz'aklok xq'uialeb li rech aj c'anjelil li toj te'camsi̱k jo' nak que'camsi̱c eb a'an. 12 Ut quicuil nak li Jun li chanchan carner quixte li xcuak sello ut quicuan jun li nimla hi̱c. Li sak'e quik'ojyi̱no' ru. Chanchan li k'eki t'icr li neque'rocsi li raheb sa' xch'o̱l. Ut li po quicako' jo' li quic'. 13 Ut eb li chahim quilaje't'ane' chak chi ch'och' jo' nak nahire' ru li higo xban li cacuil ik' nak toj ma̱ji' nak'ano'. 14 Ut quisach li choxa nak quicuil. Chanchan jun li hu nak quixboti rib. Chixjunil li tzu̱l jo' ajcui' li ch'och' li sutsu sa' ha' quilaje'ec'an sa' xna'ajeb. 15 Ut chixjunileb quilaje'xmuk ribeb xbaneb xxiu. Que'xmuk ribeb li rey ut eb li cuanqueb xcuanquil, jo'queb ajcui' li neque'taklan sa' xbe̱neb li soldado. Que'xmuk ribeb li biom jo'queb ajcui' li cauheb rib, jo'queb ajcui' li lok'bil mo̱s jo' ajcui' li ma̱c'a'eb xpatrón. Que'xmuk ribeb sa' li ochoch pec ut sa' xya̱nkeb li ni̱nki pec li cuanqueb sa' tzu̱l. 16 Ut que'xye reheb li tzu̱l ut reheb ajcui' li pec: —T'anekex chak sa' kabe̱n ut choe̱muk taxak chiru li c'ojc'o sa' lix lok'laj c'ojariba̱l. Choe̱muk chiru li Jun li chanchan carner, li yo̱ xjosk'il sa' kabe̱n. 17 Xcuulac xk'ehil li rakba a̱tin sa' kabe̱n. ¿Ani ta cui' ta̱ru̱k tixcol rib chiru a'an? chanqueb.

Apocalipsis 7

1 Ut chirix chixjunil a'in quicuil ca̱hib li ángel xakxo̱queb sa' xca̱ pac'alil li ruchich'och' li nachal cui' li ik'. Yo̱queb chixk'usbal li ik' re nak inc'a' ta̱numek' chi cau sa' xbe̱n li ruchich'och' jo' ajcui' sa' xbe̱n li palau ut sa' xbe̱neb li che'. 2 Ut quicuil jun chic li ángel yo̱ chak chi cha̱lc na-el cui' chak li sak'e. Cuan chak lix sello li yo'yo̱quil Dios riq'uin. Ut quia̱tinac chi cau xya̱b xcux riq'uineb li ca̱hib chi ángel li ac q'uebileb xcuanquil re xba̱nunquil raylal reheb li cuanqueb sa' ruchich'och', jo'queb ajcui' li cuanqueb sa' li palau. 3 Quixye reheb: —Me̱ba̱nu raylal reheb li cuanqueb sa' ruchich'och' chi moco reheb li cuanqueb sa' li palau chi moco reheb li che'. Toj takaq'ue retalileb sa' xpe̱quemeb riq'uin li sello eb laj c'anjel chiru li Dios. 4 Ut quicuabi lix q'uialeb li que'q'uehe' retalileb sa' xpe̱quemeb riq'uin li sello, a'an ca̱hib xcuakxakc'a̱l mil (144,000) chi cristian. A'aneb li quiq'uehe' retalileb sa' xpe̱quemeb sa' xya̱nkeb lix te̱paleb li ralal xc'ajol laj Israel. 5 Cablaju mil (12,000) li quiq'uehe' retalileb sa' xpe̱quemeb sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj Judá; ut sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj Rubén, cablaju mil li quiq'uehe' retalileb sa' xpe̱quemeb. Sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj Gad, cablaju mil li quiq'uehe' retalileb sa' xpe̱quemeb. 6 Cablaju mil (12,000) li quiq'uehe' retalileb sa' xpe̱quemeb sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj Aser; ut sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj Neftalí, cablaju mil li quiq'uehe' retalileb sa' xpe̱quemeb. Ut sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj Manasés, cablaju mil li quiq'uehe' retalileb sa' xpe̱quemeb. 7 Cablaju mil (12,000) li quiq'uehe' retalileb sa' xpe̱quemeb sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj Simeón: ut sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj Leví, cablaju mil li quiq'uehe' retalileb sa' xpe̱quemeb. Ut sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj Isacar, cablaju mil li quiq'uehe' retalileb sa' xpe̱quemeb. 8 Cablaju mil (12,000) li quiq'uehe' retalileb sa' xpe̱quemeb sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj Zabulón; ut sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj José, cablaju mil li quiq'uehe' retalileb sa' xpe̱quemeb. Ut sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj Benjamín, cablaju mil li quiq'uehe' retalileb sa' xpe̱quemeb. Nabaleb li tenamit tikibanbileb riq'uin saki ak' 9 Ut chirix a'an, quicuil ajcui' nabaleb chi tenamit xakxo̱queb chiru li c'ojc'o sa' lix lok'laj c'ojariba̱l ut chiru li Jun li chanchan carner. Inc'a' naru rajlanquileb xban xq'uialeb. Cuanqueb aran a' yal ani xte̱paleb xxe'to̱nil xyucua'eb ut a' yal bar xtenamiteb ut a' yal chanru li ra̱tinoba̱leb. Tikibanbileb riq'uin saki ak' ut cuan chak sa' ruk'eb li ruk' che' palma. 10 Ut japjo̱queb re chixyebal: —Li kacolbal riq'uin li Dios nachal chak, li c'ojc'o sa' lix lok'laj c'ojariba̱l, ut riq'uin ajcui' li Jun li chanchan carner.— 11 Ut chixjunileb li ángel li cuanqueb chi xjun sutam li lok'laj c'ojariba̱l ut li ca̱hib li chanchaneb ángel, jo'queb ajcui' li ca̱hib xca'c'a̱l li c'ojc'o̱queb aran, que'xcuik'ib ribeb chiru li lok'laj c'ojariba̱l ut que'xlok'oni li Dios. 12 Ut que'xye: —Lok'oninbil taxak li kaDios. Chinima̱k taxak ru. Chiq'uehek' taxak xlok'al xban nak numtajenak xcuanquil, xna'leb ut xcacuilal. Xc'ulub nak tobantioxi̱nk chiru chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak. 13 Ut jun reheb li ca̱hib xca'c'a̱l li c'ojc'o̱queb aran quixpatz' cue: —¿Aniheb a'in li tikibanbileb riq'uin saki ak'? ut ¿Bar xe'chal chak? 14 Ut la̱in quinchak'oc ut quinye re: —Ka̱cua', la̱at nacatna'oc re. Ut a'an quixye cue: —A'aneb a'in li xe'cuyuc chak xnumsinquil li nimla raylal xe'xc'ul. A'aneb li cuybil sachbil lix ma̱queb xban nak quihoye' xquiq'uel li Jun li chanchan carner nak quicam sa' xc'aba'eb. 15 Jo'can ut nak cuanqueb chiru lix lok'laj c'ojariba̱l li Dios ut neque'c'anjelac chiru chi k'ek chi cutan sa' lix templo. Ut li c'ojc'o sa' lix lok'laj c'ojariba̱l, a'an ta̱ilok reheb xban nak a'an cua̱nk riq'uineb. 16 Inc'a' chic te'tz'oca̱k chi moco ta̱chakik reheb. Inc'a' chic te'xc'ul xtikcual li sak'e chi moco te'lubk xban tik. 17 Ut li Jun li chanchan carner li c'ojc'o aran sa' xyiheb li c'ojariba̱l, a'an ta̱ilok reheb jo' jun li cha̱bil pastor narileb lix carner. Ut a'an ta̱q'uehok re lix yu'ameb chi junelic. Inc'a' chic te'ya̱bak xban nak li Dios ta̱c'ojoba̱nk xch'o̱leb.—

Apocalipsis 8

1 Nak quixte li xcuuk sello li Jun li chanchan carner, ma̱ ani chic qui-ec'an sa' choxa. Mero o̱r na ch'anamil que'cana. 2 Ut quicuil cuukub li ángel xakxo̱queb chiru li Dios. Ut que'q'uehe' cuukub li trompeta reheb. 3 Quichal jun chic li ángel ut quixakli chiru li artal yi̱banbil riq'uin oro. Cuan chak sa' ruk' jun xna'aj li incienso yi̱banbil riq'uin oro. Quiq'uehe' nabal li incienso re, re tixc'at sa' li artal li cuan chiru li c'ojariba̱l, re nak cuotz ta̱cuulak toj riq'uin li Ka̱cua' rochben lix tijeb laj pa̱banel. 4 Ut lix sibel li incienso li cuan sa' ruk' li ángel quicuulac riq'uin li Dios rochben lix tijeb laj pa̱banel. 5 Ut li ángel quixchap li xna'aj li incienso ut quixnujobresi riq'uin li ru xam li cuan sa' li artal, ut quixcut sa' ruchich'och'. Nak quit'ane' sa' ruchich'och' naquililnac jo' nak namok li ca̱k, ut nareploc li rak' ca̱k ut quicuan ajcui' hi̱c. Li trompetas 6 Ut eb li cuukub chi ángel que'xcauresi ribeb chixya̱basinquil li cuukub chi trompeta li cuan riq'uineb. 7 Li xbe̱n ángel quixya̱basi lix trompeta. Ut quicute' sa' ruchich'och' sakbach ut xam junajinbil riq'uin quic'. Ca'ch'in chic ma̱ jun jachal (1'3) li ruchich'och' quic'at. Ut que'c'at ajcui' li che'. Ca'ch'in chic ma̱ jun jachal li che' que'c'at ut quic'at chixjunil li rax pim. 8 Ut li xcab ángel quixya̱basi lix trompeta. Chanchan jun li nimla tzu̱l yo̱ chi c'atc ut quicute' sa' li palau. Ca'ch'in chic ma̱ jun jachal li palau quisuk'i chok' quic'. 9 Ut ca'ch'in chic ma̱ jun jachal li xul li cuanqueb sa' li palau quilaje'cam. Ut ca'ch'in chic ma̱ yijach li ni̱nki jucub que'sache'. 10 Ut li rox ángel quixya̱basi lix trompeta ut jun nimla chahim quit'ane' chak sa' choxa. Yo̱ chi c'atc. Chanchan jun li chaj yo̱ xxamlel. Ca'ch'in chic ma̱ yijach li nima' ut ca'ch'in chic ma̱ yijach li yu'am ha' li quinak cui'. 11 Li chahim a'an, C'a xc'aba'. Ca'ch'in chic ma̱ yijach li ha' quic'aho' ut nabaleb li tenamit que'cam xban nak que'ruc' li c'ahil ha'. 12 Ut li xca̱ ángel quixya̱basi li trompeta ut ca'ch'in chic ma̱ yijach (1'3) li sak'e inc'a' chic quicutano' ru. Ut ca'ch'in chic ma̱ yijach li po inc'a' chic quicutano' ru. Ut ca'ch'in chic ma̱ yijach li chahim inc'a' chic que'lemtz'un. Ca'ch'in chic ma̱ yijach li cutan quik'ojyi̱no' ru. Ut jo'can ajcui' li po chiru li k'ojyi̱n. Ca'ch'in chic ma̱ yijach li k'ojyi̱n inc'a' quicutano' ru. 13 Ut quicuil jun chanchan nimla c'uch yo̱ chi rupupic chiru choxa, ut yo̱ chixjapbal re chixyebal: —C'ajo' li raylal, c'ajo' li raylal. C'ajo' li raylal li ta̱cha̱lk sa' xbe̱neb li cuanqueb sa' ruchich'och' nak te'ya̱basi̱k li oxib chic chi trompeta xbaneb li oxib chi ángel, chan.

Apocalipsis 9

1 Ut li ro' ángel quixya̱basi lix trompeta ut quicuil nak jun li chahim quit'ane' chak sa' choxa ut quinak sa' ruchich'och'. Ut quiq'uehe' re li chahim lix lacuil li chamal jul nak quicuil. 2 Nak quixte li re li chamal jul, c'ajo' li sib qui-el chak. Chanchan li sib li na-el sa' junak nimla horno. Quik'ojyi̱no' ru li sak'e ut li ik' xban li sib li qui-el chak sa' li chamal jul. 3 Sa' li sib a'an que'el chak nabaleb li xul chanchaneb laj sa̱c' ut que'xjeq'ui ribeb sa' ruchich'och'. Que'q'uehe' xcuanquil re nak te'ti'ok. Lix may li te'xtiu, a'an chanchan xmay li neque'xtiu laj xo̱c'. 4 Que'yehe' reheb nak inc'a' te'xch'e' li pim chi moco li acui̱mk sa' ruchich'och', chi moco junak che'. Ca'aj cui' eb li cristian li ma̱c'a' retalileb sa' xpe̱quemeb xban li Dios, ca'aj cui' eb a'an li te'ti'ek'. 5 Ut que'yehe' ajcui' reheb nak inc'a' te'xcamsi li cristian. Ca'aj cui' te'xrahobtesiheb chiru o̱b po. Ut lix rahil li te'xtiu li xul a'an, chanchan xmay naxtiu laj xo̱c'. 6 Sa' eb li cutan a'an, eb li cristian te'xsic' raj xcamiqueb xban li raylal yo̱keb chixc'ulbal. Te'xra raj ru ca̱mc, abanan inc'a' te'ca̱mk. 7 Eb laj sa̱c' chanchaneb li cacua̱y ac cauresinbileb chi pletic. Chanchan cuanqueb xcorona yi̱banbil riq'uin oro sa' xjolomeb. Ut li riloba̱leb chanchan riloba̱leb cui̱nk. 8 Li rismal xjolomeb chanchan rismal xjolomeb ixk ut li ruch reheb, chanchan ruch reheb cakcoj. 9 Chanchan ch'i̱ch' cuan chire xch'o̱leb re xcolbaleb rib. Ut lix xiq'ueb neque'ec'an jo' neque'ec'an q'uila carruaje quelonbil xban cacua̱y nak ac yo̱queb chi xic chi pletic. 10 Eb li xul a'an cuanqueb xmay sa' ru'ujeb xye. Ut riq'uin lix ye neque'ti'oc jo' laj xo̱c'. Ut riq'uineb lix ye te'xrahobtesiheb li tenamit chiru o̱b po. 11 Cuan jun li nataklan sa' xbe̱neb. A'an li ángel li k'axal nim xcuanquil chi takla̱nc sa' li chamal jul. Aj Abadón xc'aba' sa' li a̱tinoba̱l hebreo, ut sa' griego aj Apolión xc'aba'. (Chi jalbil ru li c'aba'ej a'in naraj naxye “aj sachonel”.) 12 A'in li xbe̱n raylal li quic'ulman nak quicuil. Abanan toj cuan cuib chic li raylal li te'cha̱lk sa' xbe̱neb li tenamit. 13 Li xcuak ángel quixya̱basi lix trompeta ut quicuabi jun xya̱b cux quia̱tinac chak sa' xya̱nkeb li ca̱hib chi xucub li cuanqueb sa' xca̱ xucu̱til li artal li yi̱banbil riq'uin oro, li cuan chiru li Dios. 14 Quixye re li xcuak ángel li cuan xtrompeta riq'uin: —Hiteb li ca̱hib chi ángel li bac'bo̱queb chire li nima' Eufrates, chan. 15 Que'ach'aba̱c li ca̱hib chi ángel li ac xakabanbileb re li ho̱nal a'an ut re li cutan a'an ut re li po a'an ut re li chihab a'an re nak te'xic xcamsinquileb nabaleb li cristian. Ca'ch'in chic ma̱ yijach li cristian li te'camsi̱k. 16 La̱in quicuabi jo' q'uialeb li soldado li te'xic chi pletic chirix cacua̱y. Cuib ciento millón (200,000,000) lix q'uialeb. 17 Jo'ca'in nak que'cuil sa' li visión eb li cacua̱y ut eb li yo̱queb chi xic chirix. Eb li yo̱queb chi xic chirix li cacua̱y cuanqueb xcolbal li re xch'o̱leb. Chanchan xcakal li xam, chanchan xraxil li cha̱bil pec zafiro ut chanchan xk'anal li azufre. Lix jolomeb li cacua̱y chanchan lix jolomeb li cakcoj. Ut sa' reheb yo̱ chi e̱lc xam, sib ut azufre. 18 Xban li oxib chi raylal a'in ca'ch'in chic ma̱ yijach li cristian que'camsi̱c. Nabaleb li cristian que'camsi̱c xban li xam, li sib ut li azufre li qui-el chak sa' reheb li cacua̱y. 19 Sa' reheb cuanqueb xmay ut cuanqueb ajcui' sa' ru'ujeb xye. Lix yeheb chanchan xjolomeb li c'anti' ut riq'uin a'an neque'xrahobtesiheb li cristian. 20 Ut li jo' q'uial chic li cristian li inc'a' que'camsi̱c xban li raylal a'an inc'a' ajcui' que'yot'e' xch'o̱leb ut inc'a' que'xcanab xba̱nunquil li ma̱usilal. Inc'a' que'xcanab xlok'oninquil li ma̱us aj musik'ej chi moco que'xcanab xlok'oninquileb li jalanil dios yi̱banbil riq'uin oro, plata, k'an ch'i̱ch' bronce jo' ajcui' riq'uin pec ut che'. Inc'a' que'xcanab xlok'oninquileb li yi̱banbil dios a'in, li inc'a' neque'iloc, chi moco neque'abin, chi moco neque'be̱c. 21 Inc'a' que'xjal xc'a'uxeb chi moco que'yot'e' xch'o̱leb xban nak inc'a' que'xcanab xcamsinquil ras ri̱tz'ineb ut inc'a' que'xcanab li tu̱lac, chi moco que'xcanab li co'be̱tac yumbe̱tac ut inc'a' ajcui' que'xcanab li elk'ac.

Apocalipsis 10

1 Quicuil nak quichal jun chic li ángel cau rib. Yo̱ chak chi cubec sa' choxa sutsu sa' chok. Ut lix jolom sutsu xban jun li xo̱quik'ab. Li riloba̱l nalemtz'un jo' li sak'e ut li rok chanchan jun okech yo̱ xxamlel. 2 Cuan chak sa' ruk' jun li ch'ina hu teto. Lix nim ok quixxakab sa' xbe̱n li palau ut lix tz'e ok quixxakab sa' xbe̱n li ruchich'och'. 3 Ut quixjap re chi cau xya̱b xcux chanchan nak naxjap re li cakcoj. Ut qui-abi̱c cuukub xya̱b cux chanchan ca̱k nak que'ec'an. 4 Oc raj cue chixtz'i̱banquil retalil li c'a'ru que'xye li chanchan cuukub chi ca̱k. Abanan quicuabi jun quia̱tinac sa' choxa ut quixye cue: —Ma̱tz'i̱ba li c'a'ru xe'xye li cuukub chi xya̱b cux chanchan ca̱k. Li c'a'ru xacuabi ma̱ bar ta̱ye resil. Xocxo̱k ban sa' a̱ch'o̱l, chan. 5 Ut li ángel li quicuil xakxo sa' xbe̱n li palau ut sa' xbe̱n li ruchich'och', quixtaksi lix nim uk', 6 ut quixba̱nu li juramento sa' xc'aba' li Jun li yo'yo chi junelic, li quiyo'obtesin re li choxa jo' ajcui' li ruchich'och' ut chixjunil li cuan chiru, jo' ajcui' li palau ut chixjunil li cuan chi sa'. Quixye nak ac xcuulac xk'ehil. Inc'a' chic ta̱ba̱yk. 7 Nak tixya̱basi lix trompeta li xcuuk ángel, sa' eb li cutan a'an ta̱tz'aklok ru lix c'a'ux li Dios, li mukmu nak quicuan. Ta̱tz'aklok ru jo' quixye reheb li profeta li que'c'anjelac chiru, chan. 8 Ut li jun li quia̱tinac cuiq'uin sa' choxa, quixye cui'chic cue: —Ayu. C'ul li hu li teto, li cuan sa' ruk' li ángel, li xakxo sa' xbe̱n li palau ut sa' xbe̱n li ruchich'och'.— 9 La̱in co̱in riq'uin li ángel ut quinye re nak tixq'ue cue li ch'ina hu. Ut a'an quixye cue: —Cue'. Chap li hu ut ta̱nuk'. Sa' a̱cue qui'ak jo' xqui'al lix ya'al cab, abanan c'ahak sa' la̱ sa', chan cue. 10 Quinc'ul li ch'ina hu sa' ruk' li ángel ut quinnuk'. Nak cuan sa' cue chanchan xqui'al li xya'al cab. Ut nak ac xinnuk' quic'aho' sa' lin sa' xban. 11 Quixye cue: —Tenebanbil sa' a̱be̱n la̱at xyebal resil li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk. Toj ta̱ye cui'chic resil c'a'ru te'xc'ul eb li tenamit, jo' ajcui' li xni̱nkal ru tenamit jo' ajcui' lix reyeb. Ta̱ye ajcui' resil li c'a'ru te'xc'ul sa' eb li tenamit li jalan jala̱nk ra̱tinoba̱leb.

Apocalipsis 11

1 Ut quiq'uehe' cue jun li che' re bisoc ut quiyehe' cue: —Ayu, bis chak lix templo li Dios jo' ajcui' li artal ut ta̱cuajlaheb jarubeb li cristian li neque'lok'onin aran. 2 Abanan ma̱bis li neba̱l li cuan chiru lix templo li Dios xban nak a'an k'axtesinbil reheb li ma̱cua'eb aj judío. Eb a'an te'xmux ru li santil tenamit chiru oxib chihab riq'uin media (42 po). 3 La̱in tintaklaheb cuib aj c'anjel chicuu. Cua̱nk rak'eb chirix k'es ru retalil li rahil ch'o̱lej. Eb a'an te'xye cuesilal chiru oxib chihab riq'uin cuakib po.— 4 Chiru li Ka̱cua' li cuib chi cui̱nk a'in chanchanakeb li cuib chi che' olivo ut chanchanakeb li cuib chi candelero li cuanqueb chiru li Dios, laj e̱chal re li ruchich'och'. (Zac. 4:3, 11, 14) 5 Ut cui ani ta̱ajok xrahobtesinquileb, chanchan xam li ta̱e̱lk sa' reheb li cuib chi cui̱nk xban nak yal riq'uin li ra̱tineb te'ca̱mk li xic' neque'iloc reheb. Jo'ca'in nak te'ca̱mk li ani te'ajok re xrahobtesinquileb li cuib chi cui̱nk a'in. 6 Eb li cuib chi cui̱nk a'in q'uebileb xcuanquil chixba̱nunquil re nak inc'a' tixq'ue li hab chiruheb li cutan nak yo̱keb chixyebal li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk. Ut cuanqueb xcuanquil re xsuk'isinquil li ha' chok' quic' ut cuanqueb ajcui' xcuanquil re xrahobtesinquileb li cuanqueb sa' ruchich'och' riq'uin chixjunil li raylal a' yal jarub sut te'raj xba̱nunquil. 7 Nak acak xe'rake' xyebal resilal li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk, jun li chanchan josk' aj xul ta̱e̱lk chak sa' li chamal jul ut ta̱pletik riq'uineb a'an. Ta̱numta̱k sa' xbe̱neb toj retal tixcamsiheb. 8 Li camenak te'cana̱k chi t'ant'o sa' eb li be re li nimla tenamit bar quicamsi̱c cui' chiru cruz li Ka̱cua' Jesucristo. Cuan nak neque'xjuntak'e̱ta li tenamit a'an riq'uineb li tenamit Sodoma ut Egipto xban li ma̱usilal que'xba̱nu. 9 Oxib cutan riq'uin jun cua'leb te'cua̱nk aran chi t'ant'o li camenak ut inc'a' te'q'uehek' chi mukec'. Ut yalak ani te'ilok reheb, a' yal ani xte̱paleb lix xe'to̱nil yucua'eb, ut a' yal bar xtenamiteb, ut a' yal chanru li ra̱tinoba̱leb. 10 Ut li cuanqueb sa' ruchich'och' ta̱sahok' sa' xch'o̱leb nak te'ca̱mk li cuib chi cui̱nk ut ta̱c'ojla̱k xch'o̱leb. Jo'can nak te'oc chixsihinquil c'a'ru reheb chi ribileb rib. Ta̱sahok' xch'o̱leb nak te'ca̱mk li cuib chi cui̱nk xban nak ch'a'aj que'rec'a nak que'yehe' reheb nak ta̱cha̱lk raylal sa' xbe̱neb. 11 Ut quicuil ajcui' nak ac xnume' li oxib cutan riq'uin jun cua'leb, que'yo'obtesi̱c cui'chic li cuib chi cui̱nk xban li Dios ut que'xakli cui'chic chi yo'yo chiruheb li tenamit. Ut c'ajo' nak qui-oc xxiuheb li que'iloc reheb. 12 Ut li cuib chi cui̱nk que'rabi jun yo̱ chi a̱tinac sa' choxa. Chi cau xya̱b xcux quixye reheb: —Takenkex chak arin, chan. Ut que'take' sa' choxa sa' jun li chok chiruheb li xic' neque'iloc reheb. 13 Ut sa' li ho̱nal a'an quicuan jun nimla hi̱c ut li xlaje jachalal li tenamit qui-uk'e'. Cuukub mil (7,000) xq'uial li cristian que'cam xban li hi̱c. Ut li jo' q'uial chic inc'a' que'cam, que'xucuac ut que'xq'ue xlok'al li Dios cuan sa' choxa. 14 A'in li xcab li raylal ac xnume'. Abanan toj cuan jun chic li raylal ta̱cha̱lk chi se̱b sa' xbe̱neb. Nak quiya̱basi̱c li xcuuk li trompeta 15 Ut li xcuuk ángel quixya̱basi lix trompeta. Ut qui-abi̱c nabal li xya̱b cux sa' choxa. Yo̱queb chixyebal chi cau: —Anakcuan te'cana̱k rubel xcuanquil li Ka̱cua' chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. A' chic li Ka̱cua' Dios ut li Cristo te'takla̱nk sa' xbe̱neb chixjunileb chi junelic k'e cutan, chanqueb. 16 Ut eb li ca̱hib xca'c'a̱l li c'ojc'o̱queb sa' lix c'ojariba̱l que'xcuik'ib ribeb ut que'xlok'oni li Dios. 17 Ut que'xye: —At Ka̱cua', at nimajcual Dios, nocobantioxin cha̱cuu. La̱at li ac cuancat ajcui' chak junxil ut cuancat anakcuan ut cua̱nkat chi junelic. La̱at cuan a̱cuanquil chi junelic ut la̱at chic tattakla̱nk sa' xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. 18 C'ajo' nak que'josk'o' li tenamit li xic' neque'iloc a̱cue. Abanan xcuulac xk'ehil nak ta̱c'ut la̱ josk'il chiruheb. Xcuulac xk'ehil nak tatrakok a̱tin sa' xbe̱neb li camenak. Ut ta̱q'ueheb xk'ajca̱munquileb laj c'anjel cha̱cuu li que'yehoc resil li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk. Ut ta̱q'ueheb ajcui' xk'ajca̱munquileb laj pa̱banel li que'q'uehoc a̱lok'al, usta cuanqueb xcuanquil usta ma̱c'a'. Ut la̱at ta̱sach ruheb li que'ba̱nun raylal reheb li cuanqueb sa' ruchich'och', chanqueb. 19 Ut quicuil nak quitehe' lix templo li Dios cuan sa' choxa. Ut quic'utun li Lok'laj Ca̱x li cuan cui' li contrato sa' lix templo li Dios. Nareploc li rak' ca̱k ut nabal li choki̱nc. Quicuan jun li hi̱c ut nabal li sakbach quit'ane' nak quicuil.

Apocalipsis 12

1 Ut quicuil jun li sachba ch'o̱lej sa' choxa. Quicuil jun li ixk. Nalemtz'un li rak' jo' nalemtz'un li sak'e. Li po cuan rubel rok ut cuan jun corona sa' xjolom ut chiru li corona cuan cablaju li chahim. 2 Li ixk a'an yaj aj ixk. Ac oc re chi q'uira̱c. Yo̱ chixjapbal re xban lix raylal. 3 Ut jun chic sachba ch'o̱lej quic'utbesi̱c chicuu sa' choxa. Quicuil jun nimla josk' aj xul cak rix dragón xc'aba'. Cuan cuukub lix jolom ut laje̱b lix xucub. Ut sa' eb lix jolom cuukub cuan junju̱nk lix corona. 4 Ut riq'uin lix ye yo̱ chixquelonquil nabal li chahim chiru choxa. Ca'ch'in chic ma̱ yijach li chahim li yo̱ chixquelonquil. Ut quixcut sa' ruchich'och' li chahim. Li nimla josk' aj xul quixakli chiru li ixk li oc re chi q'uira̱c re nak tixnuk' li c'ula'al nak ta̱yo'la̱k. 5 Quiyo'la lix c'ula'al li ixk ch'ina te̱lom. Ut a'an chic ta̱takla̱nk sa' xbe̱neb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Chanchan riq'uin li xuk' ch'i̱ch' ta̱takla̱nk sa' xbe̱neb xban nak a'anak chic li yal re sa' xbe̱neb. Li c'ula'al quisapu̱c ut quic'ame' riq'uin li Dios bar c'ojc'o cui' sa' lix lok'laj c'ojariba̱l. 6 Li ixk quie̱lelic ut co̱ sa' li chaki ch'och' bar ma̱c'a' cuan sa' li na'ajej ac cauresinbil chok' re xban li Dios. Ut aran ta̱ch'oloni̱k xban li Dios chiru oxib chihab riq'uin cuakib po (1,260 cutan). 7 Chirix a'an quicuan jun nimla ple̱t sa' choxa ut li ángel Miguel rochbeneb li ángel li neque'ta̱ken re que'pletic riq'uin li josk' aj xul dragón. Ut eb li ángel li neque'ta̱ken re li dragón que'xtenk'a a'an chi pletic. 8 Inc'a' que'xcuy pletic li dragón ut inc'a' chic que'q'uehe' xna'ajeb sa' choxa. 9 Quicute' sa' ruchich'och' xban li Dios li josk' aj dragón. Li dragón, a'an li c'anti' li ac cuan ajcui' chak najter. A'an laj tza li nabalak'in reheb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Satanás nayeman re. Quicute' sa' ruchich'och' laj tza ut que'cute' ajcui' li ángel li que'ta̱ken re. 10 Ut quicuabi jun xya̱b cux yo̱ chi a̱tinac chi cau sa' choxa ut quixye: —Anakcuan xc'ulun chak li kacolbal. Anakcuan li Ka̱cua' chic ta̱cua̱nk xcuanquil ut a'an chic ta̱takla̱nk. Quic'utun lix cuanquilal li Cristo nak qui-isi̱c sa' choxa laj tza li quijitoc reheb li kech aj pa̱banelil chiru li Dios chi k'ek chi cutan. 11 Eb li kech aj pa̱banelil xe'numta sa' xbe̱n laj tza sa' xc'aba' lix quiq'uel li Jun li chanchan carner ut xban nak que'xch'olob xya̱lal nak a'an laj Colol reheb. Inc'a' que'xra xyu'ameb, toj retal que'xc'ul ca̱mc. 12 Jo'can nak chisahok' taxak sa' e̱ch'o̱l la̱ex li cuanquex sa' choxa. Abanan li cuanqueb sa' ruchich'och' ut sa' li palau tok'obeb ru xban nak laj tza quicute' sa' ruchich'och' chi cua̱nc riq'uineb. C'ajo' lix josk'il xban nak naxnau nak cuulac re xk'ehil nak ta̱sachek' ru, chan. 13 Ut li josk' aj dragón quixq'ue retal nak quicute' sa' ruchich'och'. Qui-oc xta̱kenquil li ixk li quiyo'la jun xc'ula'al te̱lom. 14 Quiq'uehe' cuib lix xic' li ixk re ta̱rupupik chanchan xxic' li nimla c'uch re nak ta̱e̱lelik ut ta̱xic toj sa' li chaki ch'och' sa' li na'ajej ac cauresinbil chok' re bar ma̱c'a' cuan. Ut aran ta̱ch'oloni̱k xban li Dios chiru oxib chihab riq'uin cuakib po. Ut aran tixmuk rib chiru li c'anti'. 15 Ut li c'anti' quixxa'cua' ha' chirix li ixk. Ut li quixxa'cua' chanchan jun nima' re nak ta̱c'amek' xban li rok li nima' li ixk. 16 Li ixk quitenk'a̱c xban li ch'och'. Quixte rib li ch'och' ut quixtz'ub li ha' li quixxa'cua' li josk' aj dragón. 17 C'ajo' nak quijosk'o' li dragón sa' xbe̱n li ixk. Co̱ chi pletic riq'uineb li ralal xc'ajol, li jo' q'uial chic que'cana. A'aneb li neque'ba̱nun re lix chak'rab li Dios ut neque'pa̱ban re li xya̱lal li quixch'olob li Jesucristo.

Apocalipsis 13

1 Ut li dragón quixakli chire li palau ut quicuil nak qui-el chak sa' li palau jun chic chanchan josk' aj xul cuan cuukub xjolom ut laje̱b lix xucub. Ut sa' li laje̱b chi xucub cuan junju̱nk lix corona. Ut tz'i̱banbil sa' eb lix jolom jun li c'aba'ej re xmajecuanquil li Ka̱cua'. 2 Li josk' aj xul li quicuil, a'an chanchan hix. Eb li rok chanchan rok li xul oso. Ut li ruch re chanchan ruch re li cakcoj. Ut li dragón quixq'ue lix cacuilal ut lix c'ojariba̱l re li josk' aj xul. Ut quixq'ue ajcui' xcuanquil. 3 Ut quicuil nak jun reheb lix jolom li josk' aj xul yoc'ol ut chanchan ca̱mc re. Abanan quiq'uira. Sachso xch'o̱leb li tenamit que'cana chirilbal nak quiq'uira. Ut que'xta̱ke li josk' aj xul. 4 Ut que'xq'ue xlok'al li dragón xban nak quixq'ue xcuanquil li josk' aj xul. Ut que'xlok'oni ajcui' li josk' aj xul ut que'xye: —¿Ani ta cui' cuan xcuanquil jo' li josk' aj xul a'in? Ma̱ ani tixcuy pletic riq'uin a'an xban nak quiq'uehe' xcuanquil xban li dragón, chanqueb. 5 Ut quiq'uehe' xcuanquil li josk' aj xul chi a̱tinac ut chixba̱nunquil li c'a'ru ta̱raj. K'axal k'etk'et li xul ut yo̱ chixmajecuanquil li Dios. Sachba ch'o̱lej quixba̱nu chiru oxib chihab riq'uin cuakib po. 6 Ut li josk' aj xul quixmajecua li Dios ut quixmajecua ajcui' lix santil na'aj. Ut quixmajecua li cuanqueb sa' choxa. 7 Quiq'uehe' xcuanquil chi pletic riq'uineb li ralal xc'ajol li Dios ut quinumta sa' xbe̱neb. Quiq'uehe' xcuanquil sa' xbe̱neb chixjunileb, a' yal ani xte̱paleb lix xe'to̱nil yucua'eb, ut a' yal bar xtenamiteb ut a' yal chanru li ra̱tinoba̱leb. 8 Ut chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och' te'xlok'oni ru li josk' aj xul a'an. Te'xlok'oni li xul chixjunileb li inc'a' tz'i̱banbileb xc'aba' sa' li hu li tz'i̱banbil cui' xc'aba'eb li cuanqueb xyu'am chi junelic, li cuan riq'uin li Jun li chanchan carner, li ac xakabanbil chak re camsi̱c sa' xticlajic li ruchich'och'. 9 Li ani ta̱raj xtaubal ru li xya̱lal, chixq'uehak retal a'in: 10 Li ani tento ta̱xic chi pre̱xil, xicak chi pre̱xil. Ut li ani tento ta̱camsi̱k riq'uin ch'i̱ch', chicamsi̱k riq'uin ch'i̱ch'. Jo'can nak cauhakeb taxak xch'o̱leb li ralal xc'ajol li Dios. Te'xcuy taxak xnumsinquil li raylal ut inc'a' ta chich'ina̱nk xch'o̱leb. Li josk' aj xul li qui-el chak sa' ch'och' 11 Ut chirix a'an quicuil jun chic li josk' aj xul qui-el chak sa' ch'och'. Cuan cuib lix coc' xucub chanchan lix xucub li carner. Ut naa̱tinac jo' naa̱tinac li dragón. 12 Li xul a'an cuan xcuanquil jo' li josk' aj xul li quiyoq'ue' jun xjolom ut quicam raj abanan quiq'uira. Ut chiru ajcui' a'an naxmin ruheb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och' re nak te'xlok'oni li josk' aj xul. 13 Li xcab josk' aj xul quixba̱nu sachba ch'o̱lej. Naxcubsi chak xam sa' choxa toj sa' ruchich'och' yal re nak eb li cristian te'ril. 14 Quixbalak'iheb li cuanqueb sa' ruchich'och' riq'uin li sachba ch'o̱lej li quiq'uehe' re xba̱nunquil chiru li josk' aj xul. Ut quixye reheb li cuanqueb sa' ruchich'och' nak te'xyi̱b jun xjalam u̱ch li josk' aj xul li quiyoq'ue' riq'uin ch'i̱ch' ut quiq'uira. 15 Ut li xcab xul quiq'uehe' xcuanquil re nak tixq'ue xmusik' lix jalam u̱ch li xbe̱n josk' aj xul re ta̱a̱tinak ut tixq'ue chi ca̱mc li ani inc'a' ta̱q'uehok xlok'al. 16 Quixpuersi ruheb chixjunileb re nak te'xc'ul li retalileb sa' lix nim uk' malaj sa' xpe̱quemeb. Que'q'uehe' retalileb chixjunileb li cuanqueb xcuanquil jo' ajcui' li ma̱c'a'eb xcuanquil, eb li biom jo' eb ajcui' li neba', eb li lok'bil mo̱s jo' ajcui' li ma̱c'a'eb xpatrón. 17 Cui ma̱c'a' li retalileb sa' xnim uk' malaj sa' xpe̱quemeb, inc'a' ta̱ru̱k te'lok'ok chi moco ta̱ru̱k te'c'ayi̱nk. Li retalil li te'q'uehek', a'an xc'aba' li josk' aj xul. Lix c'aba' a'an, a'an ajcui' jun li número. 18 A'in naraj nak cua̱nk xna'leb li ani ta̱ilok re. Li ani cuan xna'leb naru tixsic' c'a'ru xya̱lal. Naru ta̱rajla lix letril lix c'aba' li josk' aj xul ut ta̱e̱lk lix número jun li cui̱nk. Li número a'an cuakib ciento riq'uin cuakib xca̱c'a̱l (666).

Apocalipsis 14

1 Ut quin-iloc cui'chic ut quicuil nak aran sa' xbe̱n li tzu̱l Sión xakxo li Jun li chanchan carner. Ut rochben a'an cuanqueb ca̱hib xcuakxakc'a̱l mil (144,000) chi cristian. Sa' xpe̱quemeb tz'i̱banbil lix c'aba' li Jun li chanchan carner ut tz'i̱banbil ajcui' xc'aba' lix Yucua'. 2 Ut quicuabi jun yo̱ chi a̱tinac sa' choxa chanchan xya̱b lix cau ok li nima'. Chanchan nak namok li ca̱k. Ut chanchan xya̱beb li arpa nak yo̱queb xch'e'bal. 3 Quicuabi nak yo̱queb chixbichanquil jun li ac' bich chiru li c'ojc'o sa' li lok'laj c'ojariba̱l, chiruheb li ca̱hib li chanchaneb ángel li yo'yo̱queb, ut chiruheb li ca̱hib xca'c'a̱l li c'ojc'o̱queb sa' xc'ojariba̱leb. Ma̱ ani chic que'ru xtzolbal li bich a'in. Ca'aj cui' eb li ca̱hib xcuakxakc'a̱l mil (144,000) li que'cole' sa' xya̱nkeb li cuanqueb sa' ruchich'och'. 4 A'aneb a'in li que'pa̱ban re li Jun li chanchan carner, li que'ta̱ken re yalak bar, li inc'a' que'xmux ribeb riq'uin ixk chi inc'a' sumsu̱queb. A'ineb li xbe̱n que'cole' sa' xya̱nkeb li cuanqueb sa' ruchich'och' re nak te'oc chok' ralal xc'ajol li Dios ut chok' ralal xc'ajol li Jun li chanchan carner. 5 Inc'a' que'tic'ti'ic. Chiru li Dios ma̱c'a' xma̱queb. Li oxib chi ángel 6 Ut quicuil jun chic li ángel yo̱ chi rupupic chiru choxa. Yo̱ chixyebal jun esilal li ma̱c'a' roso'jic reheb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och' a' yal ani xte̱paleb lix xe'to̱nil yucua'eb, ut a' yal bar xtenamiteb ut a' yal chanru li ra̱tinoba̱leb. 7 Yo̱ chixyebal chi cau xya̱b xcux: —Chexucua̱k ru li Dios ut cheq'ue xlok'al xban nak xcuulac xk'ehil nak ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Chelok'onihak a'an li quiyi̱ban re li choxa, li ruchich'och', ut li palau jo'queb ajcui' li yu'am ha', chan. 8 Jun chic li ángel yo̱ chi ta̱ke̱nc re ut yo̱ chixyebal: —Ac xsache' xcuanquil li nimla tenamit Babilonia. Ac xsache' ru li tenamit. A'an li quic'amoc xbeheb chixjunileb li tenamit chi ma̱cobc. Chanchan nak quixcaltesiheb nak quixq'ueheb chixba̱nunquil li ma̱usilal, chan. 9 Ut quicuil li rox ángel, yo̱ chixta̱kenquil li cuib chic. Li jun a'in yo̱ chixyebal chi cau xya̱b xcux: —Li ani tixlok'oni li josk' aj xul malaj ut lix jalam u̱ch, ut tixc'ul li retalil sa' xpe̱quem malaj chi ruk', 10 a'an tixc'ul nabal li raylal nak li Dios ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb riq'uin xjosk'il. Chiruheb li santil ángel ut chiru li Jun li chanchan carner ta̱rahobtesi̱k riq'uin azufre yo̱ xxamlel nak ta̱q'uehek' chixtojbal rix lix ma̱c. 11 Junelic k'e cutan yo̱keb chi c'uluc raylal li neque'xlok'oni li josk' aj xul malaj ut lix jalam u̱ch, li que'xc'ul li retalil lix c'aba' sa' xpe̱quemeb malaj chi ruk'eb. Chi k'ek chi cutan yo̱keb chi c'uluc raylal, chan. 12 Jo'can nak cauhakeb taxak xch'o̱leb li ralal xc'ajol li Dios, eb li neque'ba̱nun re lix chak'rab li Dios ut neque'pa̱ban sa' xc'aba' li Jesucristo. Inc'a' taxak ta̱ch'ina̱nk xch'o̱leb sa' xpa̱ba̱leb. 13 Ut quicuabi jun yo̱ chi a̱tinac sa' choxa ut quixye cue: —Tz'i̱ba li a̱tin a'in: Chalen anakcuan us xak reheb li neque'cam, li ac xe'xpa̱b li Ka̱cua'. Ya̱l. Us xak reheb, chan li Santil Musik'ej, xban nak te'hila̱nk chixba̱nunquil li cha̱bil c'anjel li ac xe'xba̱nu ut te'xc'ul xk'ajca̱munquil.— Nak quirake' a̱tin sa' xbe̱neb li cuanqueb sa' ruchich'och' 14 Ut quicuil jun li saki chok. Ut sa' li chok a'an, chunchu li Jun chanchan cui̱nk. A'an li C'ajolbej. Ut sa' xjolom cuan jun li corona yi̱banbil riq'uin oro ut sa' ruk' cuan jun li k'esnal ch'i̱ch' c'onc'o. 15 Ut jun chic li ángel qui-el chak sa' xtemplo li Dios. Yo̱ chi a̱tinac riq'uin li Jun li c'ojc'o sa' xbe̱n li chok ut quixye re chi cau xya̱b xcux: —Tiquib xyoc'bal li acui̱mk sa' ruchich'och'. Ac xcuulac xk'ehil xxocbal li ru li acui̱mk xban nak ac xk'ano', chan. 16 Ut li c'ojc'o sa' li chok quixtiquib xyoc'bal li acui̱mk sa' ruchich'och' ut quixxoc li ru. 17 Ut jun chic li ángel qui-el sa' xtemplo li Dios, li cuan sa' choxa. Cuan ajcui' sa' ruk' a'an jun li k'esnal ch'i̱ch'. 18 Ut jun chic li ángel qui-el cuan cui' li artal. A'an li qui-iloc re li xam li naq'ueman sa' xbe̱n li artal. Quia̱tinac riq'uin li ángel li cuan xk'esnal ch'i̱ch' sa' ruk' ut quixye re chi cau xya̱b xcux: —Ta̱set chi cu̱t riq'uin la̱ k'esnal ch'i̱ch' li ru li uva li cuanqueb sa' ruchich'och' xban nak ac xk'ano', chan. 19 Ut li ángel quixyoc' li ru li uva li cuan sa' ruchich'och'. Ut quixcut sa' li nimla na'ajej bar nayatz'man cui' li uva. Li yatz'leba̱l a'an retalil lix josk'il li Dios sa' xbe̱neb li tenamit. 20 Ut que'xyatz' li ru li uvas sa' li yatz'leba̱l li cuan chirix li tenamit. Ut nabal li xya'al. Chanchan nima' nak qui-el sa' li yatz'leb. Quicuulac toj sa' reheb li cacua̱y ut quibe̱c rok lix ya'al ut oxib ciento metro rok quicuulac. (Lix ya'al li ru li uvas a'an retalil xquiq'ueleb li cristian li te'camsi̱k nak ta̱rakek' a̱tin sa' xbe̱neb).

Apocalipsis 15

1 Ut quicuil sa' choxa jun chic li sachba ch'o̱lej rilbal. Quicuil cuukub li ángel ut cuan riq'uineb cuukub chi raylal. A'an li raylal li ta̱c'ulma̱nk sa' roso'jiqueb li cutan. Riq'uin li cuukub chi raylal a'an ta̱tz'aklok ru lix josk'il li Dios. 2 Ut quicuil jun li palau chanchan lem yo̱ xxamlel. Ut chire a'an xakxo̱queb li ac que'xcuy xco̱loninquil li raylal ut cuanqueb lix arpa li Dios riq'uineb. Inc'a' que'xq'ue xcuanquil li josk' aj xul chi moco lix jalam u̱ch, chi moco que'xc'ul lix numbril lix c'aba'. Inc'a' que'xq'ue rib chi balak'i̱c xban li xul. 3 Yo̱queb chixbichanquil li bich li quixbicha laj Moisés laj c'anjel chiru li Dios re xlok'oninquil li Jun li chanchan carner. Ut yo̱queb chixyebal: —At Ka̱cua', at nimajcual Dios, nim a̱cuanquil ut sachba ch'o̱lej rilbal li nacaba̱nu. K'axal ti̱c a̱ch'o̱l ut junelic nacaye li ya̱l. La̱at li tz'akal rey. K'axal nim a̱cuanquil sa' xbe̱neb chixjunileb li tenamit. 4 ¿Ma cuan ta bi' junak inc'a' tixxucua a̱cuu? Chixjunileb te'xnima a̱cuu, at Ka̱cua', xban nak ca'aj cui' la̱at ti̱c a̱ch'o̱l. Chixjunileb li cuanqueb sa' li xni̱nkal ru tenamit te'cha̱lk ut te'xcuik'ib ribeb cha̱cuu ut tate'xlok'oni xban nak te'xq'ue retal nak la̱at tatrakok a̱tin sa' ti̱quilal.— 5 Ut chirix chic a'an quicuil nak quitehe' li lok'laj santil na'ajej sa' choxa bar xocxo cui' li contrato li quixba̱nu li Dios. 6 Ut li cuukub chi ángel que'el chak sa' xtemplo li Dios li yo̱queb chak chixc'ambal li cuukub chi raylal. Tikibanbileb riq'uin li saki t'icr lino li nalemtz'un. Ut bac'bo̱queb li re xch'o̱l riq'uin c'a̱mal sa' yi̱banbil riq'uin oro. 7 Ut jun reheb li ca̱hib li yo'yo̱queb li chanchaneb ángel, quixq'ue reheb li cuukub chi ángel li cuukub chi sec' oro nujenak riq'uin xjosk'il li Dios, li yo'yo chi junelic k'e cutan. 8 Ut chanchan quinujac chi sib lix templo li Dios nak quinujac riq'uin xlok'al ut xcuanquilal li Dios. Ut ma̱ ani quiru qui-oc aran toj retal quinume' li cuukub chi raylal li yo̱queb chixc'ambal chak li cuukub chi ángel.

Apocalipsis 16

1 Ut quicuabi jun xya̱b cux quia̱tinac chak chi cau sa' lix templo li Dios. Quixye reheb li cuukub chi ángel: —Ayukex ut hoyomak chak sa' xbe̱n li ruchich'och' lix josk'il li Dios li cuan sa' li cuukub chi sec'.— 2 Co̱ li xbe̱n ángel ut quixhoy li cuan sa' lix sec' sa' xbe̱n li ruchich'och'. Ut quichal jun yajel sa' xbe̱neb chixjunileb li que'xc'ul xnumbril lix c'aba' li josk' aj xul jo'queb ajcui' li que'xlok'oni lix jalam u̱ch. Que'xoxo' rixeb ut k'axal ra que'xc'ul xban li yajel. 3 Ut li xcab ángel quixhoy li cuan sa' lix sec' sa' xbe̱n li palau. Ut li ha' quisuk'i chok' quic'. Chanchan xquiq'uel jun camenak. Ut quilaje'cam chixjunileb li cuanqueb sa' li palau. 4 Li rox ángel quixhoy li cuan sa' lix sec' sa' xbe̱neb li nima' ut sa' xbe̱neb li yu'am ha'. Ut li ha' quisuk'i chok' quic'. 5 Ut quicuabi nak li ángel li nataklan sa' xbe̱n li ha' quia̱tinac ut quixye: —At Ka̱cua', la̱at ti̱c a̱ch'o̱l chi rakoc a̱tin chi jo'ca'in. La̱at ac cuancat chak sa' xticlajic ut la̱at cuancat anakcuan. La̱at santo. Jo'can nak xatrakoc a̱tin sa' xya̱lal sa' xbe̱neb li inc'a' useb xna'leb. 6 Xban nak a'an eb que'camsin reheb la̱ cualal a̱c'ajol ut eb la̱ profeta, jo'can nak xasuk'isi li ha' chok' quic' ut xaq'ueheb chiruc'. Xc'ulubeb nak te'xc'ul chi jo'can xban nak inc'a' us lix na'lebeb, chan. 7 Ut quicuabi jun yo̱ chak chi a̱tinac sa' li artal. Ut quixye: —Relic chi ya̱l, at Ka̱cua', at nimajcual Dios, La̱at nacatrakoc a̱tin sa' xya̱lal ut sa' ti̱quilal, chan. 8 Ut li xca̱ ángel quixhoy li cuan sa' lix sec' sa' xbe̱n li sak'e. Ut li sak'e quitikcuo' ru chi us ut quixc'ateb li cristian. Chanchan xtikcual li xam. 9 Eb li cristian que'c'ate' xban xtikcual li sak'e. Xban li raylal li yo̱queb chixc'ulbal, que'xmajecua li Dios li cuan xcuanquil sa' xbe̱neb li raylal. Ut inc'a' que'yot'e' xch'o̱leb chi moco que'xq'ue xlok'al li Dios. 10 Ut li ro' ángel quixhoy li cuan sa' lix sec' sa' xbe̱n lix c'ojariba̱l li josk' aj xul. Ut chixjunileb li cuanqueb rubel xcuanquil que'cana sa' k'ojyi̱n. Chixjunileb yo̱queb chixtiubal li ru'uj rak'eb xban li raylal yo̱queb chixc'ulbal. 11 Ut que'xmajecua li Dios li cuan sa' choxa xban li raylal ut li xox li yo̱queb chixc'ulbal. Abanan inc'a' quiyot'e' xch'o̱leb ut inc'a' que'xcanab xba̱nunquil li ma̱usilal. 12 Ut li xcuak ángel quixhoy li cuan sa' lix sec' sa' xbe̱n li nima' Eufrates. Quichakic li ha' re te'numek' eb li rey li que'chal chak sa' eb li na'ajej li na-el cui' chak li sak'e. 13 Ut quicuil oxib li ma̱us aj musik'ej. Yo̱queb chi e̱lc sa' re li dragón ut sa' re li josk' aj xul ut sa' re li xcab xul li cuan cuib xxucub, li profeta aj balak'. Li oxib chi ma̱us aj musik'ej, a'an chanchaneb li amoch. 14 Eb li ma̱us aj musik'ej a'in neque'xba̱nu sachba ch'o̱lej. Neque'xic yalak bar sa' ruchich'och' chixch'utubanquileb li rey ut eb li tenamit re nak te'pletik sa' eb li cutan nak li nimajcual Dios ta̱pletik riq'uin li josk' aj xul. 15 Ut la̱in quicuabi nak li Ka̱cua' quixye: —La̱in tincha̱lk chi ma̱c'a' sa' xch'o̱leb li tenamit jo' nak nachal laj e̱lk'. Us xak re li ani nayo'lec re cuoybeninquil ut inc'a' nach'inan xch'o̱l sa' xpa̱ba̱l. A'an inc'a' ta̱xuta̱na̱k chicuu nak tinc'ulu̱nk xban nak ti̱c xch'o̱l, chan. 16 Ut que'xch'utub eb li rey li oxib chi ma̱us aj musik'ej sa' li na'ajej Armagedón xc'aba' sa' hebreo. 17 Ut lix cuuk ángel quixhoy sa' ik' li cuan sa' lix sec'. Ut quicuabi jun yo̱ chak chi a̱tinac sa' lix templo li Dios. Chi cau xya̱b xcux quixye: —Riq'uin a'in ta̱tz'aklok ru li rakba a̱tin sa' xbe̱n li ruchich'och'.— 18 Ut quirepoc li rak' ca̱k ut qui-abi̱c nabal li xya̱b cux. Quimok li ca̱k. Ut quicuan jun nimla hi̱c. Ma̱ jun cua quinume' junak hi̱c jo' a'an chalen sa' li cutan nak que'yo'obtesi̱c li cristian sa' ruchich'och'. 19 Li tenamit li k'axal nim xcuanquil quijache'. Oxib jachal qui-el. Ut eb li jun ch'ol chic tenamit quilaje't'ane'. Ut quijultico' re li Dios li ma̱c que'xba̱nu li tenamit Babilonia. Jo'can nak quixq'ueheb chixtojbal rix lix ma̱queb chi tz'akal xban nak yo̱ xjosk'il sa' xbe̱neb. 20 Quilaje'sache' li ch'och' li sutsu sa' ha'. Que'sube' sa' ha'. Ut quilaje't'ane' li ni̱nki tzu̱l. 21 Quit'ane' ni̱nki sakbach sa' ruchich'och'. Ju̱nk ciento libra ra̱lal li junju̱nk chi sakbach. Ut que'nak sa' xbe̱neb li cristian ut que'xmajecua li Dios xban li nimla raylal li yo̱queb chixc'ulbal.

Apocalipsis 17

1 Ut jun reheb li cuukub chi ángel, li cuanqueb li cuukub chi sec' riq'uineb, quixye cue: —Quim arin. Tinc'ut cha̱cuu jun li ixk li naxc'ayi rib chunchu sa' xbe̱n li ha' retalil li nimal tenamit Babilonia li cuan xcuanquil sa' xbe̱neb nabal chi tenamit. Tinc'ut cha̱cuu li tojba ma̱c li xchal sa' xbe̱n li tenamit a'an xban li ma̱usilal neque'xba̱nu. 2 Chixjunileb li rey li cuanqueb sa' ruchich'och' neque'cuulac sa' li tenamit a'an chixba̱nunquil li ma̱usilal. Chanchan nak ac xe'caltesi̱c xban li ma̱usilal yo̱queb chixba̱nunquil, chan li ángel. 3 Sa' li visión li quixc'utbesi chicuu li Santil Musik'ej, quicuil nak li ángel quinixc'am sa' jun li na'ajej bar ma̱c'a' cuan. Aran quicuil li ixk chunchu chirix jun li josk' aj xul cak rix. Tz'i̱banbil nabal li a̱tin chirix re xmajecuanquil li Dios. Cuan cuukub xjolom ut cuan laje̱b xxucub. 4 Li ixk tikibanbil riq'uin rak' púrpura ut cak. Lix sahob ru li rak' yi̱banbil riq'uin oro ut terto̱quil pec ut riq'uin perla. Cuan chak riq'uin jun li sec' oro nujenak riq'uin li ma̱usilal ut li yumbe̱tac co'be̱tac. 5 Ut tz'i̱banbil sa' lix pe̱quem jun li c'aba'ej mukmu xya̱lal. A'an a'in li tz'i̱banbil: Li nimla tenamit Babilonia a'aneb li neque'c'amoc be chi co'be̱tac yumbe̱tac ut chixba̱nunquil chixjunil li ma̱usilal. 6 Ut quicuil li ixk chanchan ta̱cala̱k xban xquiq'ueleb li ralal xc'ajol li Dios li que'camsi̱c xban. Ut que'camsi̱c ajcui' nabaleb li cristian li que'xch'olob resil li Cristo. Nak quicuil a'an, sachso inch'o̱l quincana. 7 Ut li ángel quixpatz' cue: —¿C'a'ut nak sachso a̱ch'o̱l xatcana? La̱in tinch'olob cha̱cuu li xya̱lal li mukmu nak xcuan. Tinye a̱cue c'a'ru xya̱lal li ixk a'an jo' ajcui' li josk' aj xul li yo̱ chi i̱ka̱nc re. Ut tinye ajcui' a̱cue c'a'ru xya̱lal lix jolom cuukub ut lix xucub laje̱b. 8 Li josk' aj xul li xacuil, a'an li quicuan, ut anakcuan ma̱ ani chic. Abanan ta̱e̱lk cui'chic chak sa' li chamal jul ut ta̱sachek' ru chi junaj cua. Ut li jo' q'uialeb li inc'a' tz'i̱banbileb xc'aba'eb chalen sa' xticlajic li ruchich'och' sa' li hu li tz'i̱banbil cui' xc'aba'eb li cuanqueb xyu'am chi junelic, eb a'an ta̱sachk xch'o̱leb chirilbal li josk' aj xul li quicuan chak junxil ut ma̱ ani chic anakcuan. Abanan ta̱cha̱lk cui'chic. 9 Tento nak cua̱nk a̱na'leb re nak ta̱tau ru lix ya̱lal. Li cuukub chi jolom, a'an retalil li cuukub chi coc' tzu̱l li cuan cui' li tenamit. 10 Ut retalileb ajcui' li cuukub chi rey. O̱b li rey ac xe'cuan ut xe'sache' ruheb, jun cuan anakcuan ut li jun chic toj ma̱ji' na-oc sa' xcuanquil. Ut nak ta̱oc, inc'a' najt ta̱ba̱yk. 11 Ut li josk' aj xul li quicuan ut ma̱ ani chic anakcuan, a'an li xcuakxak li rey ut xcomoneb rib riq'uineb li cuukub chi rey. A'an ta̱sachek' ru. 12 Ut li laje̱b chi xucub li xacuil, a'an retalileb li laje̱b chi rey li te'cua̱nk. Te'xc'ul xcuanquileb chi cua̱nc chok' rey, rochbeneb li josk' aj xul li cak rix. Abanan inc'a' najt ta̱cua̱nk xcuanquil eb a'an. 13 Eb a'in junajak xc'a'uxeb ut te'xq'ue lix cacuilal ut lix cuanquilal re li josk' aj xul. 14 Eb li rey te'pletik riq'uin li Jun li chanchan carner. Abanan a'an ta̱numta̱k sa' xbe̱neb xban nak a'an li Ka̱cua', li k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱n chixjunil. Ut a'an li tz'akal rey li nim xcuanquil sa' xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb xcuanquil sa' ruchich'och'. Ut li sic'bileb ru, li ti̱queb xch'o̱l chixta̱kenquil, te'numta̱k ajcui' sa' xbe̱neb li rey, rochbeneb li Jun li chanchan carner.— 15 Quixye cue li ángel: —Li ha' li xacuil li chunchu cui' li ixk, a'an retalileb li xni̱nkal ru tenamit, a' yal ani xte̱paleb xxe'to̱nil yucua'eb, ut a' yal chanru li ra̱tinoba̱leb. 16 Li laje̱b chi xxucub li josk' aj xul li xacuil, xic' te'ril li ixk li naxc'ayi rib. Te'xtz'ekta̱na li ixk ut te'xcanab chi ma̱c'a' cuan re. T'ust'u te'xcanab. Te'xtiu lix tibel ut li jo' q'uial chic inc'a' te'xchoy te'xc'at sa' xam. 17 Li Dios quiq'uehoc re sa' xch'o̱leb li rey nak jo'can te'xba̱nu. Jo'can nak junajakeb lix c'a'ux chixq'uebal lix cuanquileb re li josk' aj xul re nak ta̱takla̱nk toj ta̱tz'aklok ru li quixye li Dios. 18 Li ixk li xacuil, a'an retalil li nimla tenamit, li cuan xcuanquil sa' xbe̱neb chixjunileb li tenamit sa' ruchich'och'.—

Apocalipsis 18

1 Chirix a'an quicuil jun chic li ángel quicube chak sa' choxa. K'axal nim xcuanquil ut chixjunil li ruchich'och' quicutano' xban lix lok'al. 2 Quixjap re chi cau xya̱b xcux ut quixye: —X-oso' li tenamit Babilonia. Xsache' xcuanquil li nimla tenamit Babilonia. Li tenamit a'an xcana chok' xna'ajeb laj tza ut eb li ma̱us aj musik'ej. Xcana chok' xna'ajeb laj xic'anel xul li k'axal yibeb ru li inc'a' neque'ti'e'. 3 Xsache' xcuanquil xban nak numtajenak li ma̱c neque'xba̱nu. Chixjunileb li rey li cuanqueb sa' ruchich'och' neque'cuulac Babilonia chixba̱nunquil li ma̱usilal riq'uineb. Chanchan calajenakeb xban li ma̱usilal yo̱queb chixba̱nunquil. Ut eb laj c'ay que'biomo' aran xban nak nabal li c'a'ak re ru que'xc'ayi chi terto xtz'ak, chan. 4 Ut quicuabi jun chic yo̱ chak chi a̱tinac sa' choxa ut quixye: —Ex ralal xc'ajol li Dios, elenkex sa' li tenamit a'an re nak inc'a' textz'ako̱nk riq'uin lix ma̱queb ut re nak inc'a' textz'ako̱nk riq'uin li raylal li te'xc'ul. 5 Xnumta lix ma̱queb. Chanchan xcuulac toj sa' choxa lix q'uial. Li Dios yo̱ chak chixq'uebal retal lix ma̱usilaleb. 6 Che'q'uehek' chixtoj li jo' q'uial li raylal xe'xba̱nu reheb li jalaneb xtenamit. Chiq'uehek' re̱kaj li que'xba̱nu reheb. Ca' sut xq'uial li raylal ta̱ba̱nu̱k reheb chiru li que'xba̱nu eb a'an. 7 Che'rahobtesi̱k xban nak que'xnimobresi ribeb ut que'xba̱nu li ma̱usilal. Eb a'an neque'xye, “La̱o chanchano li reina. Moco neba'o ta jo' junak xma̱lca'an. La̱o ma̱ jun cua takac'ul rahil ch'o̱lej,” chanqueb. 8 Jo'can nak chiru jun cutan talaje'cha̱lk li raylal sa' xbe̱n li tenamit a'an. Ta̱cha̱lk ca̱mc, ut ya̱bac ut cue'ej sa' xbe̱neb. Li tenamit ta̱sachek' ru riq'uin xam xban nak k'axal nim xcuanquil li Ka̱cua' li ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb, chan. 9 Eb li rey li cuanqueb sa' ruchich'och' li que'cuulac aran Babilonia chixba̱nunquil li ma̱usilal rochbeneb ut que'saho' sa' xch'o̱leb riq'uineb, ta̱rahok' sa' xch'o̱leb chirilbal nak yo̱k chi sachec' ru li tenamit. Te'ya̱bak xban xrahil xch'o̱leb nak te'ril xsibel li tenamit nak yo̱k chi c'atc. 10 C'ajo' nak te'xucuak chirilbal li c'a'ru tixc'ul li tenamit. Te'xakli̱k chi najt riq'uin xban xxiuheb ut te'xye: —Tok'ob ru li tenamit Babilonia li nim xcuanquil nak quicuan. Tok'ob ru lix nimal ru tenamit. Chiru jun c'amoc xrake' a̱tin sa' xbe̱neb.— 11 Eb laj c'ay ta̱rahok' sa' xch'o̱leb ut te'ya̱bak chirix li tenamit xban nak ma̱ ani chic ta̱lok'ok re lix c'ayeb. 12 Ma̱ ani chic ta̱lok'ok re li oro, chi moco li plata, chi moco li cha̱bil pec li terto xtz'ak, chi moco li perlas. Ma̱ ani chic ta̱lok'ok re li cha̱bil t'icr lino, chi moco li púrpura, chi moco li seda, chi moco li escarlata. Ma̱ ani chic ta̱lok'ok re li q'uila pa̱y ru chi sununquil che'. Ut ma̱ ani chic ta̱lok'ok re li c'a'ak re ru yi̱banbil riq'uin marfil, chi moco riq'uin li cha̱bil che', chi moco riq'uin li ch'i̱ch' hierro ut cobre, chi moco li yi̱banbil riq'uin li pec mármol. 13 Ma̱ ani chic ta̱lok'ok re li canela, li sununquil ban, li incienso, li mirra ut li olíbano. Ma̱ ani chic ta̱lok'ok re li vino, li aceite, li trigo ut li cha̱bil c'aj. Ut ma̱ ani chic ta̱lok'ok re li cuacax, li carner ut li cacua̱y, chi moco te'xlok' li carruajes, chi moco te'xlok' chic li rech cristianil chok' mo̱seb. 14 Eb laj c'ay te'xye reheb li tenamit: —Chixjunil li cha̱bil li quera ru, a'an ac xsach che̱ru. Ma̱c'a' chic le̱ biomal chi moco e̱ch'ina'usal. Ma̱ jok'e chic te̱tau li c'a'ak re ru a'an.— 15 Ut eb li neque'c'ayin li c'a'ak re ru a'in te'xakli̱k chi najt riq'uin li tenamit xban xxiuheb nak te'ril li raylal li yo̱keb chixc'ulbal li tenamit. Eb laj c'ay li que'biomo' xbaneb, te'ya̱bak ut te'xye: 16 —Tok'obeb ru. Tok'obeb ru li cuanqueb sa' li nimla tenamit a'an. Junxil que'xtikib ribeb riq'uin li cha̱bil t'icr lino ut púrpura ut caki t'icr. Ut que'xq'ue chok' xsahob ru li oro, ut li terto̱quil pec ut li perla. 17 Ut yal chiru junpa̱t x-oso' chixjunil lix biomaleb, cha'akeb. Ut eb laj e̱chal jucub ut eb li neque'xberesi li jucub sa' li palau ut chixjunileb li neque'trabajic sa' li ni̱nki jucub, jo'queb laj c'ay li neque'xic sa' li jucub, que'xakli chi najt chi rilbal. 18 Ut que'xjap re nak que'ril nak yo̱ chi c'atc li tenamit ut que'xye: —Ma̱ jun chic tenamit juntak'e̱t riq'uin li tenamit a'in nak quicuan, chanqueb. 19 Que'xq'ue poks sa' xjolomeb retalil lix rahil xch'o̱leb ut que'ya̱bac ut que'xjap reheb chixyebal: —¡Tok'obeb ru! ¡Tok'obeb ru li cuanqueb sa' li tenamit a'an! Riq'uin lix biomaleb li tenamit a'an xobiomo' la̱o li nococ'anjelac sa' jucub. Ut chiru junpa̱t quisache' ru li tenamit, chanqueb. 20 —Chisahok' sa' e̱ch'o̱l la̱ex li cuanquex sa' choxa. La̱ex laj pa̱banel, la̱ex profeta ut la̱ex apóstol, chisahok' taxak sa' e̱ch'o̱l xban nak li Dios xrakoc a̱tin sa' xbe̱neb sa' e̱c'aba' la̱ex, chan li yo̱ chak chi a̱tinac sa' choxa. 21 Ut jun li ángel cau rib quixchap jun li nimla pec, chanchan li nimla pec li neque'rocsi re li molino, ut quixcut sa' li palau ut quixye: —Jo' nak xsach li pec a'in sa' li palau, jo'can ajcui' nak ta̱sachek' ru li tenamit Babilonia. Inc'a' chic ta̱ilek' ru. 22 Inc'a' chic ta̱abi̱k sa' li tenamit a'an lix ya̱b li cuajb chi moco lix ya̱b li arpa, chi moco li xya̱b li xo̱lb ut li trompeta. Ut inc'a' chic te'cua̱nk sa' li tenamit a'an li neque'xnau trabajic chi us riq'uin li c'a'ak re ru, ut inc'a' chic ta̱abi̱k xya̱b junak molino sa' li tenamit a'an. 23 Inc'a' chic ta̱ilma̱nk junak xam sa' li tenamit a'an. Ut inc'a' ajcui' ta̱abi̱k xya̱b xcuxeb li neque'saho' sa' xch'o̱leb sa' junak sumla̱c. Te'xc'ul chi jo'can xban nak eb laj c'ay li que'cuan sa' li tenamit a'an que'xnimobresi ribeb, ut riq'uin li tu̱lac que'xba̱nu, que'xbalak'i chixjunileb li tenamit.— 24 Sa' ajcui' li tenamit a'an que'camsi̱c li ralal xc'ajol li Dios ut eb li profeta. Li tenamit a'an quic'amoc be chiruheb li tenamit sa' ruchich'och' chixcamsinquileb laj pa̱banel yalak bar.

Apocalipsis 19

1 Chirix chic a'an quicuabi nak nabaleb que'ec'an sa' choxa. Chi cau xya̱b xcuxeb yo̱queb chixyebal: —Aleluya. Lok'oninbil taxak li Ka̱cua'. Li kaDios, a'an li nacoloc. A'an li k'axal nim xcuanquil ut xc'ulub nak ta̱lok'oni̱k. 2 A'an ti̱c xch'o̱l chi rakoc a̱tin sa' xya̱lal. A'an xrakoc a̱tin sa' xbe̱n li nimla tenamit li chanchan jun li ixk naxc'ayi rib. Xban nak numtajenak lix ma̱usilal, a'an quipo'oc ruheb li tenamit li cuanqueb sa' ruchich'och'. Li Dios xq'ueheb chixtojbal rix lix ma̱queb xban nak que'xcamsi nabaleb laj c'anjel chiru.— 3 Ut que'xye cui'chic: —Aleluya, lok'oninbil taxak li Dios. Lix sibel li tenamit a'an ta̱takek' chi junelic k'e cutan nak yo̱k chi c'atc.— 4 Ut li ca̱hib xca'c'a̱l li c'ojc'o̱queb sa' xc'ojariba̱leb jo'queb ajcui' li ca̱hib li yo'yo̱queb li chanchaneb ángel que'xcuik'ib ribeb ut que'xlok'oni li Dios li c'ojc'o sa' li lok'laj c'ojariba̱l ut que'xye: —Lok'oninbil taxak li Ka̱cua'. Jo'can taxak, chanqueb. 5 Ut quicuabi jun yo̱ chak chi a̱tinac sa' li lok'laj c'ojariba̱l ut quixye: —Chelok'onihak li kaDios che̱junilex la̱ex li nequexc'anjelac chiru. Chelok'onihak li Ka̱cua' la̱ex li nequexucua ru, la̱ex li cuan e̱cuanquil jo' ajcui' li ma̱c'a' e̱cuanquil.— 6 Ut quicuabi cui'chic xya̱b xcuxeb nabaleb li cuanqueb sa' choxa. Chanchan xya̱b lix cau ok li palau ut chanchan nak namok li ca̱k. Que'xye: —Aleluya. Li Ka̱cua' li nimajcual Dios, a'an cuan sa' xcuanquil. 7 Chisahok' taxak sa' kach'o̱l. Chikaq'ue xlok'al li Ka̱cua' xban nak xcuulac xk'ehil lix sumlajic li Jun li chanchan carner. Li ixakilbej ac xcauresi rib. 8 Quiq'uehe' li cha̱bil lino re xtikibanquil rib. Sak ru li rak' ut nalemtz'un. Li saki lino a'an retalil lix ti̱quilal xch'o̱leb li ralal xc'ajol li Dios.— 9 Ut li ángel quixye cue: —Tz'i̱ba retalil a'in: Us xak reheb li bokbileb chixnink'einquil lix sumlajic li Jun li chanchan carner. Ut quixye ajcui' cue: —A'in ra̱tin li Dios ut tz'akal ya̱l, chan. 10 La̱in quincuik'ib cuib chiru chixlok'oninquil. Ut a'an quixye cue: —Ma̱ba̱nu a'an. La̱in yal aj c'anjelin chiru li Dios jo' la̱at, ut jo' eb ajcui' la̱ cuech aj pa̱banelil, li neque'xpa̱b li xya̱lal li quixch'olob li Jesús. Li Dios, a'an li ta̱lok'oni, chan cue, xban nak li quixch'olob li Jesús, a'an ajcui' li musik'anbil reheb li profeta. Li Jun li chunchu chirix jun li cacua̱y sak rix 11 Ut teto li choxa nak quicuil. Quicuil jun li cacua̱y sak rix. Ut lix c'aba' li c'ojc'o chirix li cacua̱y, a'an “Tz'akal Dios” ut “Ti̱c Xch'o̱l”, xban nak a'an sa' ti̱quilal ta̱rakok a̱tin ut sa' ti̱quilal ta̱pletik. 12 Lix nak' ru chanchan xam. Nabal li corona cuan sa' xjolom ut tz'i̱banbil lix c'aba' chiru. Abanan ma̱ ani nata'oc ru. Ca'aj cui' a'an. 13 Cuan quic' chiru li rak' ut lix c'aba' a'an “Ra̱tin li Dios”. 14 Nabaleb li cuanqueb sa' choxa yo̱queb chi ta̱ke̱nc re. Tikto̱queb riq'uin li saki t'icr lino ut sak ru. Yo̱queb chi xic chirix li cacua̱y sakeb rix. 15 Li Ti̱c Xch'o̱l cuan jun li k'esnal ch'i̱ch' sa' re, re xsachbal xcuanquileb li xni̱nkal ru tenamit. Cau ta̱takla̱nk sa' xbe̱neb. Chanchan riq'uin jun xuk' ch'i̱ch' tixtaklaheb. Chanchan nak nayatz'e' li ru li uvas nak ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb riq'uin xjosk'il li Dios. 16 Tz'i̱banbil xc'aba' chiru li rak' ut chiru li ra'. A'an a'in lix c'aba': Li Rey li k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱neb chixjunileb li rey. Li Ka̱cua', li k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱neb chixjunileb li neque'taklan. 17 Ut quicuil jun li ángel xakxo chiru li sak'e. Chi cau xya̱b xcux yo̱ chi a̱tinac riq'uineb chixjunileb laj xic'anel xul li neque'ti'oc tib, li yo̱queb chi rupupic chiru choxa. Quixye reheb: —Quimkex. Ch'utubomak e̱rib chi cua'ac sa' li nink'e li ac xcauresi li Dios. 18 Quimkex ut tiuhomakeb lix tibeleb li rey li cuanqueb sa' ruchich'och' jo' ajcui' lix tibeleb li neque'taklan sa' xbe̱neb li soldado. Tiuhomakeb xtibeleb li cauheb rib jo'queb ajcui' li cacua̱y ut eb li cui̱nk li neque'xic chirixeb. Tiuhomakeb xtibeleb chixjunileb, jo' li lok'bil chi c'anjelac jo' ajcui' li inc'a' lok'bil, jo' li cuanqueb xcuanquil ut jo' ajcui' li ma̱c'a'eb xcuanquil.— 19 Quicuil ru li josk' aj xul ut eb li rey li cuanqueb sa' ruchich'och' rochbeneb li soldado li neque'c'anjelac chiruheb. Que'xch'utub rib re te'pletik riq'uin li Ti̱c Xch'o̱l li cuan chirix li cacua̱y sak rix rochbeneb li neque'ta̱ken re. 20 Li josk' aj xul quichape' xban li Ti̱c Xch'o̱l li cuan chirix li cacua̱y sak rix ut quichape' ajcui' li profeta aj balak', li quixba̱nu li sachba ch'o̱lej sa' xc'aba' li josk' aj xul. Riq'uin li sachba ch'o̱lej quixba̱nu quixbalak'i nabaleb li tenamit chixc'ulbal li retalil li josk' aj xul ut que'xlok'oni lix jalam u̱ch. Chi xcabichaleb li josk' aj xul ut li profeta aj balak' que'cute' chi yo'yo̱queb sa' li xxamlel li azufre li chanchan nimla palau. 21 Ut li jun ch'ol chic li neque'c'anjelac chiru li josk' aj xul que'sache' ruheb riq'uin li k'esnal ch'i̱ch' li cuan sa' re li Ti̱c Xch'o̱l li cuan chirix li cacua̱y sak rix. Ut chixjunileb laj xic'anel xul li neque'ti'oc tib que'nujac xsa'eb riq'uin xtibeleb li jo' q'uial que'cam.

Apocalipsis 20

1 Quicuil jun chic li ángel yo̱ chak chi cubec sa' choxa. Cuan chak sa' ruk' xlauhil li nimla chamal jul jo' ajcui' jun li nimla cadena. 2 Quixchap li dragón. A'an li c'anti' li ac cuan ajcui' chak najter. A'an laj tza. Satanás nayeman re. Nak quixchap, quixbac' ut quixcanab chi bac'bo chiru jun mil chihab. 3 Quixcut sa' li nimla chamal jul ut quixtz'ap xbe̱n ut quixq'ue jun sello chiru re nak inc'a' chic tixbalak'iheb li tenamit chiru li jun mil chihab. Chirix a'an ta̱ach'aba̱k. Abanan inc'a' najt ta̱cua̱nk. 4 Ut quicuileb li c'ojariba̱l li que'c'ojla cui' li que'q'uehe' xcuanquil chi rakoc a̱tin. Que'cuil li que'camsi̱c xban nak que'xch'olob resil li Jesús ut xban nak que'xch'olob ra̱tin li Dios. Inc'a' que'xlok'oni li josk' aj xul chi moco lix jalam u̱ch. Ut inc'a' quiq'uehe' retalil li xul sa' xpe̱quemeb chi moco chi ruk'eb. Que'cuacli cui'chic chi yo'yo ut que'cuan xcuanquil rochbeneb li Cristo chiru jun mil (1,000) chihab. 5 A'an a'in li xbe̱n cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo. Ut eb li camenak jun ch'ol chic inc'a' que'cuacli chi yo'yo toj ta̱tz'aklok ru li jun mil chihab. 6 Us xak reheb li te'tz'ako̱nk sa' li xbe̱n cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo. A'aneb li ralal xc'ajol li Dios. Ut lix cab li ca̱mc, ma̱c'a'ak chic xcuanquil sa' xbe̱neb. A'anakeb chic li te'c'anjelak chiru li Dios ut chiru li Cristo chok' aj tij. Ut te'cua̱nk xcuanquileb rochben li Cristo chiru jun mil chihab. Quisache' xcuanquil laj tza 7 Nak acak xnume' li jun mil chihab, ta̱ach'aba̱k laj tza ut ta̱e̱lk sa' li nimla chamal jul li tz'aptz'o cui'. 8 Ut ta̱xic sa' chixjunil li ruchich'och' chixbalak'inquileb li tenamit yalak bar jo' li cuanqueb aran Gog ut Magog. Ut tixch'utubeb re nak te'pletik. K'axal nabalakeb jo' xq'uial li coc' ru li samaib li cuan chire li palau. 9 Yalak bar sa' ruchich'och' te'cha̱lk chi pletic ut te'xsut li tenamit li raro xban li Dios li cuanqueb cui' li ralal xc'ajol. Li Dios tixtakla chak li xam sa' choxa ut tixsach ruheb chixjunileb li xic' neque'iloc re. 10 Ut laj tza li quibalak'in reheb ta̱cutek' sa' xxamlel li azufre li chanchan nimla palau li cuanqueb cui' li josk' aj xul ut li profeta aj balak'. Ut aran te'rahobtesi̱k chi k'ek chi cutan chi junelic k'e cutan. Nak ta̱rakek' a̱tin sa' roso'jic li ruchich'och' 11 Ut quicuil jun li saki c'ojariba̱l. Ut li Jun li chunchu aran k'axal nim xcuanquil. Xban xnimal xcuanquil, ma̱c'a' chic li ruchich'och' ut ma̱c'a' chic li choxa. Que'sach chi junaj cua nak quicuil. 12 Ut que'cuil chixjunileb li camenak, jo' ni̱nk jo' coc', xakxo̱queb chiru li chunchu sa' li c'ojariba̱l. Ut que'teli li hu li tz'i̱banbil cui' lix yehom xba̱nuhomeb. Ut quitehe' ajcui' li hu li tz'i̱banbil cui' xc'aba'eb li cuanqueb xyu'am chi junelic. Ut quirake' a̱tin sa' xbe̱neb li camenak a' yal chanru lix yehom xba̱nuhomeb jo' tz'i̱banbil retalil sa' li hu. 13 Chixjunileb li camenak cuanqueb aran, jo' eb li que'cam sa' ha' jo'queb ajcui' li que'muke'. Quirake' a̱tin sa' xbe̱neb chixjunileb a' yal chanru lix yehom xba̱nuhomeb. 14 Ut quisache' xcuanquil li ca̱mc, ut quisache' ajcui' li na'ajej li neque'xic cui' li camenak. Que'cute' sa' li xam li chanchan palau. Li xam a'an, a'an li xcab ca̱mc. 15 Ut li ani inc'a' quita'e' xc'aba'eb sa' li hu li tz'i̱banbil cui' xc'aba'eb li cuanqueb xyu'am chi junelic, a'aneb li que'cute' sa' li xam li chanchan palau.

Apocalipsis 21

1 Ut quicuil ajcui' jun ac' choxa ut jun ac' ruchich'och' xban nak li xbe̱n choxa ut li xbe̱n ruchich'och' ma̱c'a' chic. Ac xsache'. Ut ma̱c'a' chic li palau. 2 Ut quicuil nak yo̱ chak chi cubec sa' choxa cuan cui' li Dios li santil tenamit, li Ac' Jerusalén. C'ajo' xch'ina'usal. Chanchan jun li ixakilbej tikibanbil chi cha̱bil xban nak oc re chi sumla̱c. 3 Ut quicuabi jun yo̱ chak chi a̱tinac cuan cui' li c'ojariba̱l ut quixye chi cau xya̱b xcux: —Anakcuan ta̱cua̱nk li Dios riq'uineb li cristian. A'anakeb li ralal xc'ajol. Li Dios ta̱cua̱nk riq'uineb. A'anak lix Dioseb. 4 Ma̱c'a'ak chic rahil ch'o̱lej. Ma̱c'a'ak chic li ca̱mc chi moco li ya̱bac chi moco li yot'ec', chi moco li raylal xban nak chixjunil li c'a'ak re ru a'an, ac xelaje'nume'.— 5 Li c'ojc'o sa' li c'ojariba̱l quixye: —La̱in tinac'obresi chixjunil li c'a'ak re ru. Ut quixye ajcui': —Tz'i̱ba retalil a'in xban nak li a̱tin a'in tz'akal ya̱l ut us xpa̱banquil. 6 Ut quixye cue: —Xtz'akloc ru chixjunil. La̱in li Alfa ut li Omega. La̱in tinq'ue chi ma̱tan li yu'am chi junelic re li ani ta̱raj jo' nak ta̱q'uehek' chi uc'ac li ani ta̱chakik re. 7 Li ani tixcuy xnumsinquil li raylal ut inc'a' ta̱ch'ina̱nk xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l, a'an ta̱re̱chani chixjunil li c'a'ak re ru a'in. La̱inak lix Dios ut a'anak li cualal inc'ajol. 8 Abanan li c'a'ru te're̱chani li inc'a' useb xna'leb, a'an li xxamlel li azufre li chanchan palau, a'an lix na'ajeb li neque'xucuac, ut eb li inc'a' neque'pa̱ban, ut eb li que'xmux ru lix pa̱ba̱leb, ut eb li neque'xcamsi ras ri̱tz'in, ut eb laj co'be̱t laj yumbe̱t, ut eb laj tu̱l, ut eb li neque'lok'onin jalanil dios, jo'queb ajcui' laj tic'ti'. Li c'a'ru te're̱chani eb a'an, a'an li xcab camic nak te'cutek' sa' li xam.— 9 Quichal jun reheb li cuukub chi ángel li que'cuan li cuukub chi sec' riq'uineb, li cuan cui' li cuukub chi raylal li que'xc'ul sa' roso'jic, ut quixye cue: —Quim. Tinc'ut cha̱cuu li ixk li ta̱sumla̱k cui' li Jun li chanchan carner, chan. 10 Riq'uin xcuanquil li Santil Musik'ej, xinixc'am sa' xbe̱n jun li nimla tzu̱l najt xteram ut quixc'ut chicuu li santil tenamit Jerusalén, yo̱ chak chi cubec sa' choxa riq'uin li Dios. 11 Lix lok'al li Dios cuan riq'uin. C'ajo' xch'ina'usal. Chanchan jun li terto̱quil pec jaspe. K'axal xchak'al ru ut nalemtz'un jo' li lem. 12 Li tenamit sutsu sa' jun nimla tz'ac najt xteram ut cuan cablaju li oqueba̱l. Cablaju chi ángel cuanqueb sa' eb li oqueba̱l. Chiru li oqueba̱l tz'i̱banbil retalileb li xc'aba'eb li cablaju xte̱paleb li ralal xc'ajol laj Israel. 13 Oxib li oqueba̱l cuan sa' li norte, oxib cuan sa' li sur, oxib cuan bar na-el cui' li sak'e ut oxib cuan bar na-oc cui' li sak'e. 14 Cablaju li pec li qui-oc chok' xcimiento li tz'ac li sutsu cui' li tenamit. Ut chiruheb a'an tz'i̱banbil retalileb lix c'aba'eb li cablaju chi apóstol li que'c'anjelac chiru li Jun li chanchan carner. 15 Li ángel li quia̱tinac cuiq'uin cuan jun lix bisleb riq'uin yi̱banbil riq'uin oro re xbisbal li tenamit ut li oqueba̱l jo' ajcui' li tz'ac. 16 Ca̱ xucu̱t li tenamit nak quicuil. Lix nimal rok juntak'e̱t riq'uin xnimal ru. Li ángel quixbis li tenamit riq'uin lix bisleb. Cuib mil kilómetro riq'uin cuib ciento kilómetro lix bisbal. Juntak'e̱t xbisbal li rok, li ru ut lix teram. 17 Chirix a'an quixbis li tz'ac li sutsu cui' li tenamit. Lix bisbal a'an o̱b xca̱c'a̱l metro (65). Li ángel quixbis li tz'ac jo' neque'bisoc sa' ruchich'och'. 18 Li tz'ac yi̱banbil riq'uin li cha̱bil pec jaspe. Li tenamit yi̱banbil riq'uin tz'akal oro. Nalemtz'un. Chanchan lem. 19 Li pec li qui-oc chok' xcimiento li tenamit cuan xsahob ru yi̱banbil riq'uin q'uila pa̱y ru chi terto̱quil pec. Li xbe̱n pec, a'an li cha̱bil pec jaspe; lix cab, a'an zafiro; li rox, a'an ágata; li xca̱, a'an esmeralda. 20 Li ro', a'an ónice; li xcuak, a'an cornalina; li xcuuk, a'an crisólito; li xcuakxak, a'an berilo; ut li xbele, a'an topacio; li xlaje, a'an crisopraso; li xjunlaju, a'an jacinto; ut li xcablaju, a'an amatista. 21 Li cablaju chi oqueba̱l, yi̱banbileb riq'uin cablaju chi terto̱quil perla, jun sa' li junju̱nk chi oqueba̱l. Eb li be sa' li tenamit yi̱banbileb riq'uin tz'akal oro. Nalemtz'un. Chanchan lem. 22 Quicuil nak sa' li tenamit a'an ma̱c'a' lix templo li Ka̱cua' bar te'xic li tenamit chi lok'oni̱nc. Ma̱c'a' chic aj e xban nak li Ka̱cua' li k'axal nim xcuanquil cuan aran riq'uineb chi junelic. Ut cuan ajcui' aran li Jun li chanchan carner. 23 Ma̱c'a' li sak'e aran ut ma̱c'a' li po xban nak li Dios cuan aran ut lix lok'al li Dios nacutanobresin re. Ut lix lok'al li Jun li chanchan carner nacutanobresin re li tenamit. 24 Eb li xni̱nkal ru tenamit li te'colek', te'cua̱nk sa' cutan saken. Ut eb li que'cuan xlok'al sa' ruchich'och', eb a'an te'xq'ue xlok'al li tenamit. 25 Eb li oqueba̱l inc'a' te'tz'apek' xban nak junelic cutanak. Ma̱c'a'ak k'ojyi̱n. 26 Eb li que'cuan xlok'al sa' ruchich'och' te'xq'ue xlok'al li tenamit. 27 Li ani cuanqueb xma̱c inc'a' ta̱ru̱k te'oc aran. Eb li neque'xba̱nu ma̱usilal chi moco li neque'tic'ti'ic, te'oc sa' li tenamit a'an. Li ani te'oc aran, ca'aj cui' li tz'i̱banbileb xc'aba' sa' lix hu li Jun li chanchan carner, li hu li tz'i̱banbil cui' xc'aba'eb li cuanqueb xyu'am chi junelic.

Apocalipsis 22

1 Ut li ángel quixc'ut chicuu li nima' li naq'uehoc yu'am chi junelic. Li ha' sak sak ru. Chanchan lem. Na-el chak cuan cui' lix lok'laj c'ojariba̱l li Dios ut li Jun li chanchan carner. 2 Li nima' a'an nanume' sa' xyi li tenamit. Chire li nima' xca' pac'alil cuan li che' retalil li junelic yu'am. Cablaju pa̱y li ru naxq'ue ut rajlal po nau̱chin. Lix xak nac'anjelac re xq'uebal xcacuilaleb lix ni̱nkal ru tenamit. 3 Aran ma̱c'a'ak chic ma̱usilal. Lix lok'laj c'ojariba̱l li Dios ta̱cua̱nk aran ut ta̱cua̱nk ajcui' lix lok'laj c'ojariba̱l li Jun li chanchan carner. Ut eb laj c'anjel chiru te'lok'oni̱nk re. 4 Eb a'an junelic yo̱keb chirilbal ru ut tz'i̱banbilak lix c'aba' sa' xpe̱quemeb. 5 Aran ma̱c'a'ak chic k'ojyi̱n. Jo'can nak inc'a' chic ta̱c'anjelak reheb li sak'e chi moco li candil. Li Ka̱cua' Dios, a'an chic li ta̱cutanobresi̱nk reheb. Ut te'cua̱nk aran chi k'axal sa sa' xch'o̱leb. Chanchanakeb chic rey. Nak ta̱cha̱lk cui'chic li Jesucristo 6 Ut li ángel quixye cue: —Eb li a̱tin a'in tz'akal ya̱l ut us xpa̱banquil. Li Ka̱cua' Dios li nac'utbesin chiruheb lix profeta c'a'ru te'xye, a'an xtakla chak lix ángel chixc'utbal chiruheb laj c'anjel li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk chi se̱b.— 7 Li Jesús quixye: —Q'uehomak retal. Chi se̱b tincha̱lk la̱in. Us xak re li ani naxc'u̱la sa' xch'o̱l li a̱tin li tz'i̱banbil sa' li hu a'in chirix li c'a'ru talajc'ulma̱nk mokon, chan. 8 La̱in laj Juan li quin-abin ut quin-iloc re chixjunil li c'a'ak re ru a'in. Nak acak xcuabi ut nak acak xcuil, quincuik'ib cuib chiru li ángel li quic'utuc chicuu chixjunil li c'a'ak re ru a'in re raj xlok'oninquil. 9 Abanan li ángel quixye cue: —Ma̱ba̱nu chi jo'can. Mina̱lok'oni. La̱in yal aj c'anjelin jo' la̱at, jo'eb ajcui' li profeta la̱ cuech aj pa̱banelil, jo'queb ajcui' li neque'pa̱ban re li a̱tin li tz'i̱banbil sa' li hu a'in. A' li Dios, a'an li ta̱lok'oni ru, chan. 10 Ut quixye ajcui' cue li ángel: —Ma̱muk chiruheb li tenamit li xya̱lal li tz'i̱banbil sa' li hu a'in. Ma̱muk chiruheb li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk xban nak cuulac re xk'ehil nak ta̱c'ulma̱nk li c'a'ru tz'i̱banbil sa' li hu a'in. 11 Li ani yo̱k chixba̱nunquil li ma̱usilal, xba̱nuhak li ma̱usilal. Ut li ani yo̱k chi ma̱cobc, xba̱nuhak li ma̱c. Li ani ti̱c xch'o̱l, yo̱k chixba̱nunquil li ti̱quilal. Li ani santobresinbil, chicua̱nk sa' santilal.— 12 —Q'uehomak retal, chan li Jesús. —La̱in chi se̱b tincha̱lk ut tinc'am chak le̱ k'ajca̱munquil. Tinq'ue xk'ajca̱munquil li junju̱nk a' yal chanru lix yehom xba̱nuhom. 13 La̱in li Alfa ut li Omega. La̱in ac cuanquin chak sa' xticlajic li ruchich'och' ut cua̱nkin ajcui' sa' roso'jic.— 14 Us xak reheb li cuybil sachbil xma̱queb xban li Dios, xban nak eb a'an ta̱ru̱k te'xtzaca li ru li che' li retalil li junelic yu'am. Ut te'oc ajcui' sa' li oqueba̱l re li tenamit. 15 Abanan li inc'a' useb xna'leb inc'a' ta̱ru̱k te'oc sa' li tenamit a'an, chi moco laj tu̱l, chi moco laj co'bet laj yumbe̱t, chi moco li neque'xcamsi ras ri̱tz'ineb ut eb li neque'lok'onin jalanil dios jo'queb ajcui' li neque'cuulac chiru balak'ic ut tic'ti'ic. 16 Ut li Jesús quixye: —La̱in xintakla lin ángel a̱cuiq'uin re nak ta̱ch'olob li xya̱lal a'in reheb laj pa̱banel. La̱in li chanchanin xtux li che'. Quinyo'la sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol li rey David. La̱in chanchanin li cak chahim li nalemtz'un chak toj ek'ela, chan li Jesús. 17 Li Santil Musik'ej ut li ixakilbej neque'xye: —Cha̱lkex.— Li ani ta̱abi̱nk re li a̱tin a'in, chixyehak ajcui' —cha̱lkex.— Li ani ta̱raj ruc'bal li ha', li retalil li junelic yu'am, chicha̱lk chi uc'ac chi ma̱tan. 18 A'an a'in li tinye re li ani ta̱abi̱nk reheb li a̱tin li tz'i̱banbil sa' li hu a'in chirix li ta̱c'ulma̱nk mokon: Cui ani tixq'ue xtz'akob li a̱tin a'in, li Dios tixq'ue li raylal sa' xbe̱n jo' tz'i̱banbil retalil sa' li hu a'in. 19 Ut cui ani ta̱risi junak reheb li a̱tin li tz'i̱banbil sa' li hu a'in, ta̱isi̱k lix c'aba' xban li Dios sa' li hu li tz'i̱banbil cui' lix c'aba'eb li cuanqueb xyu'am chi junelic. A'an inc'a' ta̱oc sa' li santil tenamit, chi moco ta̱cua̱nk lix yu'am chi junelic jo' tz'i̱banbil retalil sa' li hu a'in. 20 Li Jesús li nach'oloban xya̱lal li c'a'ak re ru a'in naxye: —Relic chi ya̱l chi se̱b tincha̱lk.— Jo'can taxak. Cha̱lkat, at Ka̱cua' Jesús. 21 A' taxak li usilal li naxq'ue li Ka̱cua' Jesucristo chicua̱nk e̱riq'uin che̱junilex la̱ex laj pa̱banel. Jo'can taxak.