El Santo Evangelio Segun San Juan

1

Jesucristo rane ngue siqui nyii ra

1 Dios cheẽ nane tuchɨ que nyii ra. Mbae ja sɨ. Dios cheẽ ndei Jesús. Ae que siqui beɨ Dios rese ra. Dios sɨ rei Jesús. 2 Ae chõ ngue siqui beɨ Dios rese nyii ra. 3 Dios que mbae chao eã ae ae ra. Jesús rese ae mbae ao ja nguiã. 4 Jesús chõ mbia mɨngo nguiã ã. Nandemɨngosa chõ nanderesae nguiã ã. 5 Nandemɨngosa chõ mbae tesae tuchɨ nguiã itondaru. Itondaru quia ra emungue aroneãte. 6 Dios que emo mbu cote ra. Juan, ɨ que ee ra. 7 Juan ngue tu aba resaesa renei nenei mbia je ra. Mbia mbiirandu randu ja. Ɨ̃ nda mbia aba resaesa ɨcua ja, Juan ñee nguire. 8 Aba resaesa eã ño Juan nde. Emo nɨɨ ño Juan ndiqui nguiã ñee. —‍Ae chõ nanderesae nguiã co, ɨ que Juan nda. 9 Aba resaesa que tu ibi cote ra. Aba resaesa chooñoã tuchɨ que ra. Ae chõ aba resae ja nguiã ã. 10 Aba resaesa que siqui íbii cote ra. Mbia que eɨcua eãte chõ nda. Mbae aosa ja raque ae. 11 Aba resaesa que tu rei nguesenda mbɨrõ nda. Eresenda que eisiteã ñochɨ̃ nguiã. 12 Mbia mɨɨ mɨɨ ño ngue eisi turã turã nguiã. Mbia mɨɨ mɨɨ ño ngue eɨcua ɨcua nguiã. Ũquɨ̃ je quia Dios riqui nguiã “seriirĩ” ɨ. 13 Mbia riirĩ na eã ño Dios riirĩ ndiqui nguiã nyaacuquia cuquia ã. Ãquẽ nyaacuquia rã eã ño Dios riirĩ ndiqui nguiã nyaacuquia cuquia ã cote. Sã emo ndiqui ngũinisi rese embiirĩ nae, ũquɨ̃ na eã ño Dios riirĩ ndiqui nguiã nyaacuquia cuquia ã. Dios ae chõ “seriirĩ” ɨ nguiã ee Dios ɨcua mose. 14 Jesús rei Dios cheẽ. Jesús que tu mbiarã cote ra. Mbia tuchɨ que ae cote ra. Siqui que equia urerese cote ra. Echɨsaã turã ndese que ureɨco mae cote ra. Eturã tuchɨ chõ ae re. Ngu rã sɨ chõ ae re. Ɨchõɨñosa reã tuchɨ chõ ae re. 15 Juan ngue Jesús senei senei nguia mbia je ra. —‍Co rɨɨ̃ ngue acheẽ jẽje resẽ. “Ae ra tu seruɨ, aque quiarei ererecua tuchɨ sesɨ. Ae rane nguia siqui rei seã mose nyii”, ae rei que jẽje resẽ. Ae siqui co cote, ɨ que Juan mbia je ra. 16 Jesús turã tuchɨ que ra. Nyebe eriqui nguiã mbae turã mee mee mbeɨ nande je. 17 Dios cheẽ mumbayã sacuã ngue Moisés ñee ndei nguiã nande je. Jesús quiatu ngue tu nguiã cote. Dios turã nenei nenei nande je. Jesús quiatu ngue Dios cheẽ ñooñoa senei senei nguiã nande je no. 18 Emo maeãte Dios rese. Eriirĩ ae que nandembiirandu randu quia Dios rese ra. Eriirĩ nguiarei ngu rã sɨ.

Juan el Bautista ñee turã Jesús rɨɨ̃

19 Judíos Jerusalén jenda que mbia mondochoɨ ñee Juan je ra. Sacerdotes mondo erea. Levitas mo ndese. —‍¿Aba nde re? ɨ sacuã Juan je. 20 Juan ngue ñee nyecua tuchɨ ee ra. —‍Christo eã ño se re, ɨ que ee ra. 21 —‍¿Abate nde re? ¿Elías chõ nde re? ɨ que judíos chɨmondo ñeembe Juan je ra. —‍Tei. Elías eã ño se re, ɨ que Juan ee ra. —‍Dios cheẽ mbuchecuasa ra tu, ɨ equia nae, ¿ae chõ nde re? ɨ que mbia ñee Juan je ra. —‍Tei, ɨ que Juan ee ra. 22 Judíos chɨmondo que ñeembe Juan je ra. —‍Ndecheẽ embuchecua ure je. ¿Abate nde re? Ɨ̃ nda ndecheẽ uresenei ũquɨ̃ je, ae urembu. ¿Mañɨ ure ra nderɨɨ̃ nde? ɨ que Juan je ra. 23 Juan ngue ñee ee ra. —‍Tacheẽ jẽje cote. Aba chõ se chã. Mbia amingo quiatu quiatu quia co. Ae ñee mombo mombote quia mbia je turuquia ite re nae, ae chõ se re. —‍“Ñeenda jembuquiche nandererecua mbaerã”, ae ɨ quia, aque chõ se re, ɨ que Juan nda. (Isaías chɨmbesa ruɨ sɨ chõ Juan ñee nguiã.) 24 Ae ñee ñee nguia Juan je nae, ũquɨ̃ ndei fariseos chɨmondo ũquɨ̃. 25 Fariseos chɨmondo que ñee ee ra. —‍¿Mbaerã ereɨco bautizar ɨ re? Cristo eã ño nde resẽ. Elías eã ño nde resẽ. Dios cheẽ mbuchecuasa eã ño nde resẽ, ɨ que Juan je ra. 26 Juan ngue ñee ee ra. —‍I je chõ aɨco nguiã bautizar ɨ. Emo nguia siqui raque quia jẽite re. Aque quia jẽɨcuayãte nguiã co. 27 Enonde aɨco co. Aque ra tu seruɨ. Ae quia ererecua tuchɨ sesɨ re. Erã sɨ eã ño se re, ɨ que Juan fariseos chɨmondo je ra.

Jesús rei oveja rã

28 Betábara, ɨ que hue sucha je ra. Huee quia fariseos chɨmondo ñee nguiã Juan je. Ama Jordán ndobeɨ. Ae Juan ndiqui bautizar ɨ, huee. 29 Isamamɨ nongue que Juan mae Jesús rese ra. Jesús que tu quia Juan ndɨɨchã nda. —‍Co mbia ɨcuã ndiquicharõ sacuã ndu quia co. Oveja riirĩ na eriqui Dios je. Ae ra nandeɨcuã mbutiã nandesɨ. 30 Erɨ̃ ngue aɨco ñee jẽje. “Ae ra tu seruɨ, aque quiarei ererecua tuchɨ sesɨ. Ae rane nguia siqui rei seã mose nyii”, ae que se quia jẽje. Co chɨ eru quia co cote. 31 Se sɨ́ que aɨcuayãte nyii ra. I je que bautizar ae quia mbia je cote ra. Ɨ̃ nda Israel jenda Cristo ɨcua, ɨ que Juan nda. 32 Juan ngue ñee mbeɨ quia ra. —‍Espíritu Turã ndese que amae nda. Nguichi que u Jesús arõ nda. Nyurusɨ rã ngue eru nguichi earõ nda. Ibate sɨ. 33 “¿Aba ra Cristo re?” ae beɨte que se quia ra. Dios que ñee seje ra. “¡I je eɨco bautizar ɨ mbia je jẽ! Ae arõ nda Espíritu Turã ndu nguichi beɨ nae, ae quiatu bautizar ɨ sacuã mbia je Espíritu Turã je”, ɨ que Dios seje ra. 34 Atea que se cote ra. Ae rei Dios riirĩ. Aɨcuate se cote, ɨ que Juan nda.

Jesús mbia irabo uchɨmbaaquiaturã

35 Isamamɨ nongue que Juan ndiqui hue sɨ́ no nda. Nguesenda nyeremo ndese que eriqui ra. 36 Ɨ que Jesús ucua quia ra. —‍Quɨ mbia ɨcuã ndiquicharõ sacuã coɨ quia quɨ. Oveja riirĩ na eriqui Dios je, ɨ que Juan Jesús rɨɨ̃ nda. 37 Juan ndesenda nyeremo ngue Juan ñee ñandu ra. Nyoɨ que Jesús ruɨ cote ra. 38 Jesús que mae nguique quiti ra. —‍¿Mbae jẽsequia quia re? ɨ que mae erese ra. Ũquɨ̃ ngue ñee Jesús je ra. —‍Mbia mbaaquiatusa, ¿ma ndechuchua ma nde? ɨ que ee ra. 39 —‍Jenyu mae erese, ɨ que Jesús ee ra. Nyoɨ que mae echuchua rese ra. Tenda nyesecote mose que echoɨ erese ra. Tenda oso cheete que echɨ erese cote ra. 40 Ũquɨ̃ nyeremo ngue Juan ñee ñandu ra. Siqui que Jesús ruɨ cote ra. Andrés, ɨ que ũquɨ̃ mo je ra. Simón Pedro nongue que ae ra. 41 Andrés que oso asite ngõngue requia ra. Simón ndequia. —‍Dios chɨmondo que uretea ra. Cristo que uretea ra, ɨ que Andrés ngõngue je ra. 42 Andrés que ngõngue querao Jesús rea cote ra. Jesús que mae erese ra. Ñee ngue ee ra. —‍Simón ño nde re. Jonás ndiirĩ ño nde re. Cefas, ɨ ra ndeje cote. Cefas, ɨ chõ Pedro re, ɨ que Jesús ee ra.

Jesús Felipe irabo; Natanael abe

43 Isamamɨ nongue que Jesús ñee nda. —‍Taso Galilea, ɨ que ra. Ngasẽ ngue Felipe je ra. —‍Seruɨ eɨco, ɨ que ee ra. 44 Betsaida jenda que Felipe ra. Hue jenda sɨ chõ Andrés re. Pedro rese. 45 Felipe que oso Natanael ndequia cote ra. —‍Ae rɨɨ̃ Moisés riqui embesa mbesa cose, aque que uretea ra. Ae rɨɨ̃ Dios cheẽ mbuchecuasa riqui embesa mbesa cose, aque que uretea cote ra. Jesús chõ eriqui re. Nazaret jenda chõ eriqui re. José riirĩ ño eriqui re, ɨ que Felipe Natanael je ra. 46 Natanael que ñee Felipe je ra. —‍¿Mbae turã mo nda tu Nazaret jenda re? ɨ que ra. —‍Echu erea ae, ɨ que Felipe ee ra. 47 Natanael que tu Jesús rɨɨchã nda. Jesús que mae erese ra. —‍Co israelita turã tuchɨ mo ndu quia co. Aba mbɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃sa reã tuchɨ mo ndu quia co, ɨ que Jesús Natanael nɨɨ nda. 48 —‍¿Mañɨ ere quia seɨcuate re? ɨ que Natanael Jesús je ra. —‍Amae ngue nderese ra. Felipe ‘quiatuchu’ ɨ nonde ndeje. Iraqui re que amae nderese ra. Higo iqui re, ɨ que Jesús ee ra. 49 Natanael que ñeembe ee ra. —‍Mbia mbaaquiatusa, Dios ndiirĩ ño nde riqui re. Israel jenda rerecua tuchɨ chõ nde riqui re, ɨ que Natanael Jesús je ra. 50 Jesús que ñee ee ra. —‍¿Seɨcuate se re? “Iraqui re que amae nderese ra”, ae que ndeje, ¿aque beɨ beɨ seɨcua quia co re? Mbae turã tuchɨ rese ra eremae cote, aque sɨ, ɨ que Jesús Natanael je ra. 51 Jesús que ñee sɨ ee ra. —‍Tacheẽ nyecua jẽje. Ibei ra obo jẽje. Angeles nda nguichi quichi quia seje. Nyoɨ nyoɨ sɨ ra equia ibate. Angeles ibatenda. Dios rimba. Jemae nda erese, ɨ que Jesús ee ra.

2

Emo ngũinisirã nguereco

1 Tres días mose que emo ngũinisirã isi ra. Galilea. Caná, ɨ que hue sucha tubiriã je ra. Mbia que ñumunua nua fiesta raã ngũinisirã isi mose ra. Jesús si abe que siqui huee ra. 2 Jesús abe que siqui huee no nda. Uchɨmbaaquiatu rese. 3 Mbia que uva rique mbei u huee ra. Ua jeɨ que mbia je ra. Jesús si que ñee nda. —‍Uva rique que ua jeɨte ra, ɨ que ñee Jesús je ra. 4 Jesús que ñee ee ra. —‍¿Mbaerã ereɨco ñee seje ũquɨ̃ nde, Taĩ? Achecua jeɨ eã nda mbia je, ɨ que Jesús usi je ra. 5 Esi que ñee mbia rimba je ra. —‍¡Jesús cheẽ nduɨ sɨ chõ jẽɨngo jẽ! ɨ que ee ra. 6 Cántaro atate que chɨ ra. Seis que cántaro ra. Sɨta ao ji. Ũquɨ̃ jie que judíos riqui nyoɨ nyoɨ querabe ra. Ũquɨ̃ cántaro jie que cien litros jaaja ra. 7 Jesús que ñee mbia rimba je ra. —‍Cántaro jemombisẽ mbisẽ ja i je, ɨ que Jesús ee ra. Nyebe emombisẽ ja nguiã. 8 Jesús que ñeembe ee ra. —‍Embisengue jenyarabe jiri mondo fiesta raã naasa je, ɨ que ee ra. Erimba que echara serao ee cote ra. 9 Uva rique rã sɨ chõ ngue i fiesta raã naasa je cote ra. Fiesta raã naasa que ubi erese ra. Eiranuã ngue ubi erese ra. Erimba achõ ño ngue jirandu ja nguiã. Ae ngũinisirã isi quia nae, aque je que fiesta raã naasa ñee nda. 10 —‍Mbia ja quiarei uva rique turã nane mee mee nguia mbia je querabe. Eturã mbei ja mose, ereã jiri mbei ruquia ruquia mbia je cote. Nde quia eturã tuchɨ ererecoquiatu nguiã. Huɨ beɨ sacuã cote, ɨ que ra. Jesús chɨsaã nɨɨ ño eriqui nguiã ñee. 11 Ũquɨ̃ nane ngue Jesús saã mbia mae sayã nyii ra. Uva rique rã sɨ tuchɨ que i raã nda. Ũquɨ̃ ngue esaã Galiléaa eriqui mose ra. Caná, ɨ que hue sucha tubɨrɨã je ra. Hue rane ngue Jesús uquirãcuã ndeacuquia mbia je ra. Echɨmbaaquiatu que Jesús ɨcua tuchɨ cote ra. 12 Huesɨ que Jesús choɨ Capernaum nda. Usi rese. Ngõngue rese. Uchɨmbaaquiatu abe rese. Hue que echɨ itõ mocoĩte ra.

Jesús oso Dios chuchúaa

13 Fiesta rurubite mose que Jesús sɨ Jerusalén nda. Pascua, ɨ que judíos aque fiesta je ra. 14 Jesús que oso Dios chuchúaa ra. Huee que mbia chɨ ticuasu mee mee nyue mbae isiquia rɨbɨshorõ nda. Ovejas abe no. Nyurusɨ cuasu abe no. Emo ngue chɨ ngoi ra. Mbae isiquia que esɨbɨshorõ shorõ u ra. 15 Mbia iruã nuãsa que Jesús saã nda. Esã nderecua. Aque je que Jesús mbia mbusẽ ja mondochoɨ Dios chuchua sɨ ra. Ticuasu abe. Ovejas abe. Ae mbae isiquia sɨbɨshorõ shorõ nguia, ũquɨ̃ mbae abe que embuchiichere chere ja mesa ra. Mbae isiquia mombo mombo íbii. 16 Ae nyurusɨ cuasu mee mee nguia mbia je nae, ũquɨ̃ je que Jesús ñee asite ra. —‍Ã nyurusɨ cuasu jendao Dios chuchua sɨ. Mbae isi isisa jẽsaã saã ñochɨ̃ u Paba chuchúaa a, ɨ que Jesús ñee ee ra. 17 Jesús chɨmbaaquiatu que ndua ndua quia embesa ji rese ra. —‍Sebi tuchɨ ndechuchua, ɨ que embesa ji huɨ̃ nda. Ũquɨ̃ ndese que echɨmbaaquiatu ndua ndua ra. Jesús mbia ɨcuã mbusẽ mondochoɨ mose Dios chuchua sɨ. 18 Judíos que ñee Jesús je ra. —‍¿Ma mbia mae sayã nda eresaã ure je re? Ure ndeɨcua sacuã. “Ererecua chõ eriqui re”, ure nda ndeje chã, ɨ que judíos ñee Jesús je ra. 19 Jesús que ñee ee ra. —‍Jẽ Dios chuchua mbutiã mose, asiquicharõ nda se. Tres días mose ra asiquicharõ, ɨ que Jesús ra. 20 Judíos que ñeembe Jesús je ra. —‍Tenda atate que nanderu riqui itõte Dios chuchua ao ao resẽ. Cuarenta y seis años. ¿Mañɨ ere ra tres días eao ja nde re? ɨ que judíos Jesús je ra. 21 Nguete rɨɨ̃ ngue Jesús riqui ñee nda. Mbia chumunuasa rɨɨ̃ eã ño ngue ñee nguiã. 22 Jesús quera sɨ mose ramo ngue echɨmbaaquiatu ndua aque echeẽ ndese cote ra. Embesa ji rese ndua. —‍Ɨ̃ nguia equia re, ɨ que echɨmbaaquiatu ndua ndua cote ra. Jesús quera sɨ mose.

Jesús mbia chɨã ɨcuate

23 Mbia tubɨrɨã ngue Jesús ɨcuate aque mose ra. Fiesta de la pascua mose. Siqui mose Jerusalén. Mbia mae sayã naa naa mose que mbia eɨcuate cote ra. 24 Jesús que mbia ndua ndua ɨcuate quia ra. Nyebe ñee tuchɨ eã nguiã mbia je. 25 —‍Ẽɨ ño mbia nguiã ã, ɨ aronea mbia mo Jesús mbiirandu. Jesús quiatu que mbia chɨã ɨcuate quia ra.

3

Nicodemo oso ñee Jesús je

1 Mbia mo ngue siqui ra. Nicodemo, ɨ que ee ra. Fariseo que ae ra. Judíos rerecua que ae ra. 2 Itondaru mo ngue esɨ Jesús rea ra. —‍Mbia mbaaquiatusa chõ nde re. Dios chɨmbu chõ nde re. Ureɨcuate que ra. Mbia mae sayã nda mbia mo saã eã, Dios siquíã mose erese, ɨ que Nicodemo Jesús je ra. 3 Jesús que ñee ee ra. —‍Tacheẽ nyecua ndeje. Ae nyaacuquia sɨ eã, ũquɨ̃ nda siquíã Dios rese, ɨ que Jesús ee ra. 4 Nicodemo que ñee Jesús je ra. —‍¿Mañɨ nda mbia cuasu nyaacuquia sɨ re? ¿Usi riequi rɨ̃ nda esɨ sɨ re? ¿Nyaacuquia sɨ nonde re? ɨ que Nicodemo Jesús je ra. 5 Jesús que ñee ee ra. —‍Tacheẽ nyecua ndeje. Ae nyaacuquia i achõ je nae, ũquɨ̃ nda siquíã Dios rese. Ae nyaacuquia Espíritu Turã abe je nae, ũquɨ̃ nguia ra siqui Dios rese cote. 6 Mbia nyaacuquia mose, mbia sɨ́ chõ eriirĩ nde. Emo nyaacuquia mose Dios riirina, Dios rã sɨ chõ eno nde. 7 “Nducuã”, erechɨ̃ nda secheẽ mose jẽ. “¡Jenyaacuquia sɨ ja chõ jẽ!” se ɨ mose. 8 ¿Mbaranguiti sɨ quɨrɨrɨã ndiqui ɨchu re? ¿Mbaranguiti ra esɨ re? Ereɨcuayãte. Quɨrɨrɨã erechandu raque. Eremae ãte erese. Eɨ̃ sɨ chõ Dios riirĩ nde. Ae nyaacuquia Dios je nae, ɨ que Jesús ee ra. 9 —‍¿Mañɨ ũquɨ̃ nde? ɨ que Nicodemo Jesús je ra. 10 Jesús que ñee ee ra. —‍¿Secheẽ ereɨcuayãte quia re? Mbia mbaaquiatusa raque nde. Judíos mbaaquiatusa raque nde. 11 Tacheẽ nyecua ndeje. Ae ureɨcua, ũquɨ̃ ño uresenei senei ndei nguiã jẽje. Ae rese uremae, ũquɨ̃ ño uresenei senei ndei nguiã jẽje. “Ɨchõɨño nguiã”, jenye chõchɨ̃ nguiã urecheẽ mose. 12 “Ɨchõɨño nguiã”, jenye chõchɨ̃ nguiã secheẽ mose. Ibi jenda renei nenei mose jẽje. Secheẽ nda jemumba tuchɨ cote, ibatenda nenei nenei mose jẽje. 13 Emo nguichiãte ibei sɨ. Se mɨɨ ño ngue achu nguiã nguichi ibei sɨ. Mbiarã ño ngue achu nguiã. Asobe ra ibei. Ibei jenda chõ se re. 14 Sã Moisés mbeɨ raanguia mbuchecua mbia je turuquia re cose no. Eɨ̃ sɨ ra mbia sembucha ira rese. 15 Ɨ̃ nda seɨcuasa quiachã eã mbeɨ sesɨ. Ɨ̃ nda seɨcuasa siqui beɨ ibate serese.

Dios nyesecua ja mbia rese

16 Dios que nyesecua tuchɨte mbia ja rese ra. Nyebe nguiirĩ mɨɨ mbu nguiã mbia je. Eriirĩ ɨcua sa ra manoa. Siqui beɨ rae. 17 Mbia mbasi sacuã eã ngue Dios nguiirĩ mbu íbii ra. Mbia rirõ sacuã mbae ɨcuã sɨ quia ñɨ ngue Dios nguiirĩ mbu nguiã. 18 “Eso tata cuasu”, ɨ eã nda Dios nguiirĩ ɨcuasa je. “Eso tata cuasu”, ɨ Dios quia nguiirĩ ɨcuasa reã je ã. Jesús ɨcua eãte quia ñene. 19 “Eso tata cuasu”, ɨ Dios quia nguiirĩ ɨcuasa reã je. Ebite quia ñɨ itondaru nyaashɨ̃ sɨ re. Nyaashɨ̃ tu mose íbii, isiteã ngue ra. Mbae ɨcuã ndese quia eriqui beɨte nguiã. 20 Ae siqui beɨte quia mbae ɨcuã ndese, ũquɨ̃ nguia siquichete nguiã nyaashɨ̃ sɨ. Nyaashɨ̃ ndɨɨchã sereãte quia ñene. “Ɨ̃ nda mbia mae eã nandechɨsaã ndese mbae ɨcuã ndese”, ɨ ñene. 21 Ae mbae turã saã mbeɨte quia nae, ũquɨ̃ nguiatu nyaashɨ̃ sɨɨchã sete nguiã. Ɨ̃ nda echɨsaã saã nyecua mbia je. Ɨ̃ nda mbia ñee, “Dios quirãcuã nguia siquite nguiã erese”, ɨ ra mbia ñee, ɨ que Jesús ra.

Juan el Bautista ñee turã Jesús rɨɨ̃

22 Jesús que nyoɨ Judéaa cote ra. Uchɨmbaaquiatu rese. Huee que eriqui mocoĩte ũquɨ̃ ndese ra. Huee que eriqui bautizar ɨ mbia je ra. 23 Juan abe que bautiza r ɨ quia mbia je ra. Enón, ɨ que sucha tubɨrɨã je ra. Salim ndurubi que ra. Hue quiatu ngue i tubɨrɨãte re. Mbia que ngaẽ ngaẽ nguia erea ra. Juan ngue bautizar ɨ quia ee ra. 24 Mbia Juan tarõ nonde mɨɨ ngue eriqui bautizar ɨ huee nyii ra. 25 Judío mo ngue ñee ɨcuã ɨcuã Juan ñɨmbaaquiatu je ra. Bautizar ɨ rɨɨ̃. —‍¿Aba quia ra bautizar ɨ mbia mbitirõ sacuã nde? ɨ que ñee ɨcuã ɨcuã nyue ra. 26 Nyebe Juan ñɨmbaaquiatu nyoɨ nguiã ñee Juan je. —‍Ae rese ereɨco Ama Jordán ndobeɨ, ae abe riqui bautizar ɨ mbia je huee. Ae eresenei senei turã nguia ure je, aque. Mbia riqui tuchɨte eruɨ ã, ɨ que Juan ñɨmbaaquiatu ñee ee ra. 27 Juan ngue ñee ee ra. —‍Coche ñene. Dios ibatenda quiarei. Emo siqui aroneate mbia rerecuarã, Dios emingo sereã mose. 28 Cristo tu nonde que Dios sembu resẽ. Mbae mbuquiche ja sacuã Cristo tu nonde. “Cristo eã ño se resẽ”, ae checua rei que jẽje resẽ. 29 Jesús ruɨ ra mbia siqui ja. Sã emo ngũinisirã nguereco no nae. Sã eninisi riqui ngu rese no. Sã eru quiato abe eya erese no. Eru quiato rã ño seya riqui Jesús rese co, mbia siqui mose eruɨ. 30 Jesús quia ererecua tuchɨ riqui nguiã sesɨ co. Ererecua eã ño aɨco nguiã se co, ɨ que Juan nda.

Jesús rei ibatenda

31 Jesús rei ibatenda. Nyebe eaquiatu riqui nguiã mbia sɨ co. Ibi jenda chõ nande re. Ibi jenda rese achõ ño nandeaquiatu nande re. Ae quiarei ibatenda. 32 Ibatenda umaesa senei senei nguia mbia je co. Ae echandu ibate nae, ũquɨ̃ abe esenei senei nguia mbia je co. Mbia mɨɨ jiri riqui echeẽ andu andu ã. 33 Ũquɨ̃ mɨɨ mɨɨ ño Jesús cheẽ isi turã nguiã ã. Ũquɨ̃ mɨɨ “Dios ɨchõɨñosa reã”, ɨ tuchɨ nguiã ã. 34 Dios quiatu que Jesús mbu ra. Nyebe Jesús riqui Dios cheẽ nenei nenei co. Dios que Espíritu Turã mondo tuchɨte Jesús je ra. 35 Jesús rese Paba riqui nyesecua tuchɨte co. Erucucha quia ae re. Nyebe Paba uquirãcuã mee tuchɨ nguiã ee. Ɨ̃ nda Jesús riqui mbae rerecuarã ja. 36 Ae Dios rucucha ɨcua nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ Dios rese. Ae Dios rucucha ɨcuayã nae, ũquɨ̃ nda siquíã tuchɨ erese. Nyoɨ eã mbeɨ ra ibate. Dios ra ũquɨ̃ mondo tata cuásuu.

4

Jesús ñee acuanɨ mo je

1-2 Mbia que siqui tuchɨte Jesús ruɨ cote ra. Bautizar ɨ sacuã mbia je. Jesús sɨ́ que bautizar ɨ eã nda. Echɨmbaaquiatu quia ngue bautizar ɨ nguiã ee. —‍Fariseos riqui ndeucuãyãte ã. Mbia siqui tuchɨ mose nderuɨ, ɨ que mbia mo Jesús mbiirandu ra. 3 Jesús jirandu mose que esɨ Judea recha cote ra. —‍Tasobe Galilea, ɨ que ra. 4 Samaria nɨ ngue esɨ ra. 5 Ngasẽ ngue Samaria ra. Sucha tubɨrɨã mo ngue ngasẽ nda. Sicar, ɨ que hue je ra. Jacob chɨmee ibi ndurubite que huee ra. Ae emee nguiirĩ José je. 6 Jacob chɨbɨcoɨ ibi que chɨ̃ huee ra. Noria. Jesús que ngoi huɨ̃ uquenea ucua huee ra. Noria ji. Tenda nandeite re mose. Ñeenda ɨshote que ee ra. 7-8 Jesús ae que tiba huee ra. Echɨmbaaquiatu que nyoɨ sucha tubɨrɨã nda. Mbae mo isi uchɨurã. Acuanɨ mo ngue tu ngasẽ i rea huee ra. Samaria jenda que ae ra. —‍I embu rã. Tayu, ɨ que Jesús ñee ee ra. 9 Judíos que ñee eã mbeɨ quia mbia Samaria jenda je querabe ra. Ɨsho beɨ que eriqui nyesɨ ra. Nyebe acuanɨ ñee nguiã Jesús je. —‍Judiote nde resẽ. ¿Mbaerã ereɨco ñee seje re? ¿Mbaerã ereɨco “i embu” ɨ seje re? Samaria jenda chõ se resẽ, ɨ que acuanɨ Jesús cheẽ ndɨbɨshorõ nda. 10 Jesús que ñee ee cote ra. —‍Dios chɨmee ereɨcuayãte quia co. Co ereɨco seɨcuayãte co. Eɨ̃ nda “i raanguia embu seje” ere rei seje. Seɨcua mose. Eɨ̃ nda i mbia mɨngo beɨsa amee ndeje, ɨ que Jesús acuanɨ je ra. 11 Acuanɨ ngue ñee sɨ Jesús je ra. —‍Noria cuate nyeresẽ. I arasa ereru eãte quia a resẽ. Ma je quia ra i raanguia erechara seje. 12 Nanderu ñiinda abe nda íu íu quia a yenda ye resẽ. Jacob. Nguiirĩ ndese. Erimba abe nda íu íu quia a yenda ye resẽ. ¿Ndeaquiatute ae sɨ nde re? ɨ que acuanɨ Jesús je ra. 13 Jesús que ñee acuanɨ je ra. —‍Mbia íu mose a yenda jie, eɨseɨ jeɨ chõ nda eno. 14 Ae i raanguia mbei quia nae, ũquɨ̃ nda eɨseɨ chɨã mbeɨ cote. I raanguia sechɨmee nguia ra siqui beɨ echɨangui re. Uchɨ uchɨ beɨ ra equia echɨangui re. Emingo beɨ sacuã, ɨ que Jesús acuanɨ je ra. 15 Acuanɨ ngue ñeembe Jesús je ra. —‍I raanguia embu nembae seje no. Eɨ̃ nda seɨseɨ chɨã mbeɨ. Eɨ̃ nda achu achu eã a jenda ara, ɨ que acuanɨ ee ra. 16 —‍Eso nderu rea. Eru seje a, ɨ que Jesús ee ra. 17 —‍Seru eãte nyeresẽ, ɨ que acuanɨ nda. Jesús que ñee ee ra. —‍Ae beɨte. Nderu eãte que ereɨco namo co ra. 18 Nderurã ngue eretea mocoĩte rei resẽ. Cinco. Ae erereco co nae, nderu tuchɨ eã ño aque re. Erecheẽ ñooño ãte rei nguiã seje a, ɨ que Jesús acuanɨ je ra. 19 Jesús cheẽ mose que acuanɨ ñeembe ee no nda. —‍Mbae mbuchecuasa nde reae. Dios resenda nde reae. 20 Ureramei nda ngaẽ ngaẽ nguia a ibi ato ra. Ñee ñee sacuã Dios je. “Jerusalén quiatu mbia cheẽsa Dios je re” jenye chõchɨ̃ nguiã judíos, ɨ que acuanɨ Jesús je ra. 21 Jesús que ñee acuanɨ je ra. —‍Tacheẽ nyecua ndeje. Mangue chooño ãte ra mbia ñee Dios je cote. Namo jiri. Jerusalén mɨɨ eã. A ibi ato mɨɨ eã no. 22 Jeñee mbeɨte raque equia Dios je ã. Dios ɨcuare rocoĩ. Ure quia ureɨco nguiã Dios ɨcuate ã. Judíos chõ ure re. Judío rei mbia rirõsa mbae ɨcuã sɨ. 23 Namo jiri ra Dios quiatote ñee turã turã Dios rɨɨ̃ uchɨangui re. Mangue chooñoa cote. Dios quiatote ra ñee turã beɨ quia Dios rɨɨ̃ cote. Echeẽ nguire. 24 Dios rei espíritu. Mae aronea erese. Nandechɨangui re chõ nandeɨco Dios andu ã. Nandechɨangui re nandecheẽ turã turã Dios rɨɨ̃. Dios cheẽ nguire, ɨ que Jesús ra. 25 Acuanɨ ngue ñee Jesús je ra. —‍Mesías ra tu ibate sɨ. “Cristo”, ɨ equia ee nae, aque ra tu íbii cote. Tu mose ra mbae mbuchecua ja mbia je. Ũquɨ̃ aɨcuate quia co, ɨ que acuanɨ nda. 26 —‍Cristo chõ se re. Ae je ereɨco ñee, ɨ que Jesús acuanɨ je ra. 27 Aque mose que Jesús chɨmbaaquiatu ngaẽ ngasẽ cote ra. —‍Jesús riquichɨ̃ ñee acuanɨ je a re, ɨ que eu nyuruɨrate mae erese ra. —‍¿Mbae jenye quia ñee nde? ɨ eã ngue emo nda. Ɨreɨ̃ ɨreɨ̃te quiatu ngue ñee Jesús je re. 28 —‍Se rei Cristo, ɨ mose que acuanɨ ía tuchɨ ra. Ñio ngue esecha oso ra. Mbia mbiirandu randu sucha tubɨrɨã jenda. 29 —‍A emo ndiqui a. Semumbusẽ ja que ra. Cristo chõ ae reae. Nyao rã mae erese, ɨ que acuanɨ mbia je ra. 30 Nyebe mbia nyoɨ ja nguiã ícuaa. Jirandu mae Jesús rese. Acuanɨ ñee nguire. 31 —‍Mbae mo eu, ɨ chɨɨbe ɨbe que echɨmbaaquiatu Jesús je ra. Acuanɨ oso mose sucha tubɨrɨã. 32 —‍Tei. Sechɨu jẽɨcuayãte jẽ, ɨ que Jesús ee ra. 33 —‍Emo mbae mo queru echɨurã ndeae, ɨ que echɨmbaaquiatu ñee ñee nyue ra. 34 Jesús que ñee ee ra. —‍Ae rɨɨ̃ Paba ñee seje nae, ũquɨ̃ tasaã mbeɨ quia ee. Paba cheẽ mumbayã mose, ũquɨ̃ ño sechɨu riqui nguiã. 35 “Pete mbae ɨshao shao ñɨ pe”, jenye chõchɨ̃ nguiã ã. Mbiaco yenda ea ɨreɨ̃ ɨshao iriã na ño mbia riqui nguiã ã. Sã mbia riqui nyoɨ mbae a ɨshao shao no. Eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia nyoɨ mbia reru reru seje. Serese siqui sacuã. 36-38 Sã emo ndiqui mbae a ɨshao shao no. Sã mbae acha riqui mbae mondo mondo ee eɨshao shao rɨbɨshorõ no. Sã emo ndiqui mbae eɨ̃ tiquia tiquia no. Sã emo ndiqui eɨshao shao equiche mose no. Eɨ̃ sɨ chõ secheẽ no nde. Sã emo ndiqui secheẽ nenei nenei nyii no. Aquere emo mbia reru reru seje no. Ae secheẽ nenei nenei quia nyii nae, ae mbia queru queru quia seje cote nae, ũquɨ̃ ia jate nyɨese cote. Ae emo ndiqui secheẽ nenei nenei nyii, huee jaemondo quia aque. Mbia reru reru sacuã seje. Se mbia mɨngo beɨ sacuã. Emo nane serenei nenei nguiã ee nyii. Jẽ jẽɨngo ereru reru seje ã cote. Jẽya jate riqui jenyɨese ã cote. Ae secheẽ nenei nenei quia nyii, ũquɨ̃ ndese jẽya jate, ɨ que Jesús ra. 39 —‍Jesús que semumbusẽ ja ra, ɨ que acuanɨ ñee sucha tubɨrɨã jenda je ra. Nyebe mbia tubɨrɨã siqui nguiã Jesús ruɨ hue jenda cote. 40 Samaria jenda que nyoɨ Jesús rea cote ra. —‍Eɨco are jiri ure rese, ɨ que mbia Jesús je ra. Nyebe Jesús itõ nguiã nyeremo huee. 41 Jesús sɨ́ que mbia mbaaquiatu quiatu cote ra. Nyebe mbia tubɨrɨã siqui tuchɨ nguiã eruɨ cote. 42 Mbia que ñee acuanɨ je cote ra. —‍Nde chõ ngue urembiirandu rei nyii ra. Uremae ngue erese cote ra. Echeẽ ngue urechandu cote ra. Nyebe ureɨco nguiã eɨcua tuchɨ ã cote. Erecheẽ ñooñoa ngue ra. Cristo tuchɨ chõ ae re. Mbia rirõsa mbae ɨcuã sɨ chõ ae re, ɨ que mbia ñee acuanɨ je ra.

Jesús ererecua mo ndiirĩ mbucherõ

43 Huee que Jesús itõ nyeremo nda. Samáriaa. Hue sɨ que esɨ sɨ nyuruã Galilea quiti ra. 44 —‍Mbia ra Dios cheẽ nenei neneisa quereco turã eã hue jenda sɨ́ mose, ɨ que Jesús nyii ra. Nyebe esɨ nguiã Galiléaa. 45 Jesús que ngasẽ Galiléaa cote ra. Mbia hue jenda que embucuasẽ turã nda. Mae nguiatu equia erese Jerusalén neaẽ. Pascua mose. Mbia mae sayã nguiatu ngue Jesús saã saã nguiã ee nyii. Nyebe eyate nguiã Jesús cuasẽ mose cote. 46 Jesús que oso sɨ Caná de Galilea no nda. Ae eriqui i mbuchiicabo uva rique rã mbia je nyii nae, huee que esɨ sɨ ra. Hue rurubi que ererecua mo ndiirĩ ndasi riqui ra. Capernaum, ɨ que hue je ra. 47 —‍Jesús ru Judea sɨ a cote, ɨ que mbia ererecua mbiirandu ra. Nyebe ererecua sɨ nguiã Jesús rea cote. —‍Seriirĩ chɨ̃ mano serĩte quɨ. Nyao terembucherõ seje, ɨ que ererecua ñee ee ra. 48 —‍Mbia mae sayã naa eã mose ra jẽ seɨcuayã ñochɨ̃ nde, ɨ que Jesús ee ra. 49 —‍Nyao jeɨ rã. Seriirĩ nda mano nyee re, ɨ que ererecua Jesús je ra. 50 —‍Esobe nyebi ndechuchúaa. Nderiirĩ ngue nyerõ nda, ɨ que Jesús ee ra. —‍Jesús ñee ñooño aroneate, ɨ que ererecua oso nyebi ra. 51 Echuchua rurubi que erimba ngaẽ erobeɨshɨ̃ ñee nda. —‍Nderiirĩ ngue nyerõte ra, ɨ que ñee embiirandu ra. 52 —‍¿Ma tenda seriirĩ ngasi ucua re? ɨ que ererecua ra. —‍Tenda nyiichere ramo mose que nderiirĩ ngacu ucua curɨ ra, ɨ que mbia ñee ee ra. 53 —‍Hue tenda tuchɨ que Jesús ñee seje curɨ ra. “Nderiirĩ ngue nyerõ nda”, ɨ seje curɨ, ɨ que ererecua ra. Nyebe eriqui nguiã Jesús ɨcua tuchɨ cote. Echuchua jenda abe que Jesús ɨcua ja cote ra. 54 Judea sɨ que Jesús ru Galiléaa ra. Mbia mae sayã nyeremo ngue Jesús saã Galilea jenda je ra. I que esaã uva riquerã nyii ra. Ererecua riirĩ ngue embucherõ namo no nda.

5

Jesús Ameɨ mbucherõ

1 Aquere que judíos mbae fiesta ra. Jesús que oso Jerusalén fiesta mose ra. 2 Oveja ɨquesa que chɨ̃ huee ra. Mbia icua abe que chɨ̃ huee ra. Cinco tei que chɨ̃ hue eicua mama nda. Betesda, ɨ que judíos hue mbia icua je ra. 3 Mbia rasi que chɨ jate nyaara huee ra. Taiqui re. Eresayã. Ecuatayã. Echaacua. Mbia rasi chumumbara que chɨ huee ra. I rebera raarõ arõ. 4 Angel mo nda nguichi quichi quia ra. I mumbera sacuã mbia rasi je. —‍Ae rane nda ua ama ndebera mose nae, aque rane nda nyerõ, ɨ que mbia ra. 5 Ameɨ ndasi ima mo ngue chɨ beɨ aque rɨ̃ nda. Treinta y ocho años que ameɨ ndasi ra. 6 Aque que chɨ nyaara Jesús je ra. —‍Aa chõ erasi riqui beɨ a cose re, ɨ que Jesús uchɨangui re ra. —‍¿Erecherõ sete ere? ɨ que ee ra. 7 Ameɨ ndasi que ñee ee ra. —‍Aba quia ra sembua i ye, i rebera mose. Mbia rane ngue secuã secuã nguia ra. I rebera mose, ɨ que erasi Jesús je ra. 8 Jesús que ñee ee ra. —‍Ẽhuã. Ndequisa erao. Eso, ɨ que Jesús ee ra. 9 Echeẽ mose que nyerõ nda. Uquisa que esirõ serao ra. Erasiã ngue oso cote ra. Sábado mose que Jesús embucherõ nda. 10 Nyebe judíos paama ɨ nguiã embucherõ mose sábado mose. —‍Co mose que mbia uquenea ucua ra. ¿Mbaerã nda ndequisa ererao re? ɨ que judíos Jesús chɨmbucherõ je ra. 11 —‍Ae sembucherõ, aque que ñee seje ra: “Ndequisa erao. Eso”, ɨ que sembucherõsa seje ra, ɨ que judíos cheẽ mose ra. 12 Judíos que ñee ee ra. —‍¿Aba aque re? ¿Aba “ndequisa erao”, ɨ ndeje re? ɨ que ra. 13 —‍Aɨcua eãte se. Aba chõ sembucherõ. Mbia tubɨrɨãte quiatu ngue re, ɨ que erasi judíos je ra. Jesús oso rei. 14 Emo mose que Jesús ngasembe uchɨmbucherõ je ra. Dios chuchúaa. Ñee ngue ee ra. —‍¡Sã jẽ! Arembucherõ ngue se resẽ. ¡Mbae ɨcuã nda eresaã sɨchɨ̃ jẽ! Mbae mo nda jeɨ̃ tuchɨ ndeje cote, ɨ que Jesús ee ra. 15 Ameɨ ngue oso judíos mbiirandu cote ra. —‍Jesús chõ sembucherõ nguia reaẽ, ɨ que judíos je ra. 16 Nyebe judíos paama ɨ nguiã Jesús je. Nandeɨquia, ɨ. Sábado mose quia Jesús riqui nguiã mbia mbucherõ cherõ judíos je. Judíos uquenea ucua mose. Nyebe judíos paama ɨ nguiã ee. 17 Jesús que ñee judíos je cote ra. —‍Paba recoteã mbeɨte riqui co. Namo abe. Se abe Paba rã sɨ serecoteã teã mbeɨte riqui co, ɨ que Jesús ee ra. 18 Nyebe judíos riqui nguiã paama ɨ tuchɨ Jesús je. Ɨquia serɨ̃ serɨ̃te que cote ra. Jesús que judíos cheẽ mumba mumba ra. Mbia rasi mbucherõ cherõ sábado mose. —‍Dios rã sɨ aɨco co. Paba rei Dios, ɨ que Jesús ra. Nyebe judíos paama ɨ tuchɨ nguiã ee.

Jesús rei Dios rucucha

19 Jesús que ñeembe judíos je ra. —‍Dios rucucha rei se. Dios rucucha ae ra mbae saã eã. Se ae ra mbae asaã eã. Paba chɨsaã ndese maende ae aɨco nguiã mbae raã naa se abe co. Ae Paba saã saã nguia, ũquɨ̃ asaã saã ja quia se abe co. 20 Dios rucucha rei se. Paba riqui nyesecua tuchɨ serese co. Paba riqui uchɨao reacuquia tuchɨ seje co. Uchɨao ra eteacuquia tuchɨ seje cote. Mbia mae sayã tuchɨ. Jenyuruɨra tuchɨ ra mae erese cote. 21 Paba mbia raaque mbuquera quera. Se abe ra mbia raaque ambuquera quera. Ae amɨngo beɨ sete, ũquɨ̃ abe ra amɨngo beɨ. 22 Paba ra mbia mo mondo eã tata cuásuu. “Nde chõ mbia equirirõ ndirõ mondo tata cuásuu”, ɨ que Paba seje ra. 23 Ɨ̃ nda mbia ñee turã serɨɨ̃. Sã mbia riqui ñee turã Paba rɨɨ̃ no. Ae ñee turã eã nguia serɨɨ̃, ũquɨ̃ ñee turã eãte Paba abe rɨɨ̃ no. Dios rucucha rei se. Dios chɨmee ndei se. 24 Tacheẽ nyecua jẽje. Secheẽ andusa ra siqui beɨ. Paba ɨcuasa ra siqui beɨ. Nyoɨ eã mbeɨ ra tata cuásuu. Paba ra emɨngo beɨ cote. 25 Tacheẽ nyecua jẽje. Namo jiri ra mbia raaque secheẽ andu. Secheẽ mumbasa reã nda siqui beɨ. 26 Paba quiarei mbia mɨngo beɨsa. Se abe rei mbia mɨngo beɨsa Paba ruɨ sɨ. 27 Se abe ra mbia amondo tata cuásuu. “Nde chõ mbia equirirõ ndirõ mondo tata cuásuu”, ɨ que Paba seje ra. Se chɨ̃ erucucha. 28 ¡Jenyuruɨra techɨ̃ nda secheẽ mose jẽ! Mbia raaque ra secheẽ ñandu ja chee. 29 Júã ja ra ngua sɨ. Ae siqui turã, ũquɨ̃ nda Dios mɨngo beɨ cote. Ae siqui ɨcuã ɨcuã nguia, ũquɨ̃ nda nyoɨ tata cuásuu.

Serɨɨ̃ ño embesa ji ñee, ɨ Jesús

30 Se ae ra mbae asaã eã. Paba cheẽ nduɨ sɨ chõ aɨco nguiã mbia mondo tata cuásuu. Paba cheẽ nduɨ sɨ chõ aɨco nguiã mbia mɨngo beɨ no. Paba cheẽ nda achabiã. Paba cheẽ nguire chõ aɨco nguiã mbae raã naa co. Se ae eã ño ñene. 31 Se ae eã ño acheenei enei nguiã mbia je co. Ɨ̃ nda “ɨchõɨño” jenye rei seje. 32 Aque emo ndiqui serenei nenei mbia je aque. Aque eriqui ñee ñooño eã serɨɨ̃ aque. 33 Jemo ngue jemondo Juan je. Jẽirandu sacuã serese. Juan ngue ñee ñooño eãte jẽje ra. 34 Ae mbia ñee ñee serɨɨ̃, ũquɨ̃ ñee ndeseã aɨco nguiã se. “Dios riirĩ eã ño co re”, ɨ mose mbia serɨɨ̃, Dios riirĩ mbeɨ chõ se re. Jẽɨcuã mbutiã sacuã ño aɨco rei nguiã ñee jẽje. 35 Tata rendi rã ndei Juan. Mbae resae ja raque. Huee que jengu mbɨrɨ̃ ndei erese ra. Jẽhuɨ jeɨ chõchɨ̃ esɨ. 36 Juan ñee ngue mbia mbiirandu rei serese ra. Sechɨsaã nguia mbia mbiirandu tuchɨ serese Juan ñee sɨ. Dios cheẽ nguire ae aɨco nguiã mbae ao ao co. Sechɨsaã ndese mae jee mbia jirandu nguiã serese cote. “Dios chɨmondo quiarei Jesús”, ɨ mbia cote. 37 Paba abe riqui serenei nenei mbia je co. Paba cheẽ jeñanuate raque. Jemae sayãte raque Paba no. 38 Jẽ nguia seɨcuayãte nguiã co. Paba chɨmondo chõ se re. Nyebe Paba cheẽ chɨ̃ eãte jendese. 39 Embesa ji rese jẽɨngo mae tuchɨte raque. “Embesa ji ra nandemɨngo beɨte”, jenyechɨ̃ nguiã. Serese jembiirandu sacuã ño embesa ji re. Se quiatu mbia mɨngosa tuchɨ re. 40 Jẽ nguia jẽɨngo sereãte nguiã serese. Ɨ̃ nda se jaemɨngo beɨte rei. 41 Jẽɨngo eã mose Dios rese, sebiãte jeñee turã turã mose serɨɨ̃. 42 Co aɨco jẽɨcuate co resẽ. Jenyesecua eãte quia Dios rese co resẽ. 43 Paba que sembu resẽ. Jẽo eã ñochɨ̃ serese. Paba chɨmondo eã tu mose, aque rese quia ra jẽo tuchɨte cote. 44 Mbia resa rae jẽɨngochɨ̃ nguiã jẽturã naa naa. Dios je quiarei jẽturã eãte. ¿Mañɨ jenye quiatu ra equia seɨcua re? 45 Se quia ra jẽɨcuã ambuchecua eã Paba je. Moisés chɨmbesa quia jẽɨcuã mbuchecua nguiã. “Moisés chɨmbesa rei mbia mɨngo beɨsa”, jenyechɨ̃ nguiã. 46 Moisés chɨmbesa jẽɨcua eãte quia ã. Nyebe jẽɨngo nguiã seɨcua eãte ã. Serɨɨ̃ ngue Moisés embesa ra. 47 “Nyia” jenye eã mose Moisés chɨmbesa je, “nyia” jenye eã nda secheẽ mose abe no, ɨ que Jesús judíos je ra.

6

Jesús mbichae mbeta tuchɨ

1 Aquere que Jesús choɨ ama ndɨsa rasa ra. Galilea, ɨ que ama ndɨsa je ra. Tiberias, ɨ abe que ee ra. Hue robeɨ que echoɨ ra. 2 Mbia que nyoɨ tuchɨte Jesús ruɨ ra. Mbia mae sayã ngue Jesús saã saã nguia ra. Echɨsaã ndese que mbia mae mae nda. Mbia rasi mbucherõ cherõ mose. 3 Sɨta ibate rɨ̃ ngue Jesús choɨ ra. Huee que echɨ ngoi uchɨmbaaquiatu rese ra. 4 Fiesta de pascua rurubi que ra. 5 Mbia tubɨrɨã ngue ngaẽ nguia Jesús ruɨ ra. Jesús que mae erese ra. Ñee ngue Felipe je ra. —‍Mbia tubɨrɨã tuchɨ. ¿Mangue ra echɨurã nandeisi mangue re? ɨ que Jesús ee ra. 6 Jesús eɨcuate raque. —‍Mañɨ nda Felipe quia secheẽ mose reae, ɨ que Jesús ra. 7 Felipe que ñee ee ra. —‍Doscientos plata mbia chayãte mbia chɨurã isi sacuã. Echayã tuchɨte, ɨ que Felipe ra. 8 Andrés abe que chɨ ra. Jesús chɨmbaaquiatu. Simón Pedro nongue. Ae que ñee nda. 9 —‍A ãquẽ mo ndiqui a. Cinco mbichae rerequia a. Sɨra nyeremo abe rerequia a. Echayãte quiatu nda re. Mbia tubɨrɨãte quia ñene, ɨ que Andrés Jesús je ra. 10 —‍“Jengoi ja”, jenye mbia je, ɨ que Jesús ra. Quiata turã ngue huee ra. Quiata tose que mbia ngoi ja ra. Mbia cuabẽ. Cinco mil que mbia ra. 11 Jesús que mbichae isi cote ra. Ɨaanye, ɨ que ngu je cote ra. Mbichae rɨɨ̃. Mbichae que embuchao chao cote ra. Uchɨmbaaquiatu je que emondo mondo ra. Echɨmbaaquiatu que emondo mondo mbia je cote ra. Ae chɨ ngoi. Sɨra abe que embuchao chao mbia je ra. Mbia que eu ja ra. Mbia que echoseɨ chɨã chɨã nyee ra. 12 Mbia rio ja mose que Jesús ñee uchɨmbaaquiatu je cote ra. —‍¡Mbia chɨu sique jemunua nua jẽ! ¡Jendecoquiatu ja jẽ! ɨ que ra. 13 Echɨu sique que emunua ja ra. Doce irairu que puk i ja ra. Mbichae sique sique. Cinco chõ ndei que mbichae nyii aẽ. 14 Mbia que mae tuchɨ Jesús rese ra. Mbichae mbeta rese ra. Ũquɨ̃ ndese que mbia riqui mae eã tuchɨ nyii ra. —‍Dios cheẽ nenei neneisa chõ co riqui re. Ae uresaarõ arõ nguia, ae chõ eriqui re, ɨ que mbia Jesús rɨɨ̃ nda. 15 Jesús que mbia ɨcua ra. —‍Mbia ra seisichɨ̃ suruchoɨ ererecuarã nde, ɨ que ra. Nyebe esɨ sɨ nguiã mbia recha. Sɨta ibate rɨ̃ ngue esɨ erecha ra.

Jesús ngata i arõ

16 Itondaru ndaru que Jesús chɨmbaaquiatu choɨ ama ndɨ́saa ra. 17 Nyuɨ nyuɨ que canoa ye cote ra. Aque echoɨchɨ̃ nguia iasa Capernaum aque. Jesús que nyebi eã mbeɨte u ee ra. Itondaru chee. Nyoɨ chee que erecha ra. 18 Quɨrɨrɨã ngue tu ɨcuã ɨcuã ee ra. Ama ndiite re mbia reco mose. I rebera que tu asi asi tuchɨ ra. 19 Mbia que nyoɨ choɨ beɨ canoa ye ra. Una legua. Jesús que canoa curubite cote ra. I arõ ngue esɨ quia ngata ra. Canoa yenda que mae erese ra. Echɨã ngue cuaãcuã ɨ tuchɨ ra. 20 —‍Se chõ nyeresẽ. ¿Mbaerã jẽɨngo siquiche sesɨ re? ɨ que Jesús ee ra. 21 Canoa yenda que oote erese cote ra. Mbua que canoa ye ra. Ngasẽ asi que ecuaẽ íbii cote ra.

Mbia cuabẽ Jesús requia

22 Mbia cuabẽ ngue chɨ sobeɨ ra. Isamamɨ ngue Jesús tiãte ee ra. Nyebe ñee nguiã nyue. —‍Canoa mɨɨ ño ngue chɨ resẽ. Canoa ye eã ño Jesús sɨ iasa resẽ. Echɨmbaaquiatu achõ ño ngue nyoɨ iasa canoa ye resẽ. ¿Mangue Jesús riqui mangue re? ɨ que mbia cuabẽ u ñee Jesús requia ra. 23 Aque mose que canoa mo ngaẽ ngasẽ ee ra. Tiberias sɨ que canoa cuaẽ nda. Mbia mbichae usa rurubi que ecuaẽ tiba ra. 24 Jesús tiã mbeɨ que mbia je huee ra. Mbichae úsaa ra. Echɨmbaaquiatu abe tiã ngue mbia je ra. Nyebe mbia choɨ nguiã erequia canoa ye. Ngasẽ ngue coquimo cote ra. Capernaum, ɨ que hue sucha je ra.

Mbichae rã ndei Jesús

25 Mbia cuabẽ ngue ngaẽ ama ndasa coquimo ngote ra. Ngasẽ ngue Jesús je cote ra. —‍Mbia mbaaquiatusa, ¿manose erechu ngasẽ aa re? ɨ que mbia cuabẽ Jesús je ra. 26 Jesús que ñee ee ra. —‍Tacheẽ nyecua jẽje. Se jembuquiarure chõ jẽɨngo nguiã serese. Se jembiore chõ jẽɨngo nguiã serese. Sechɨsaã ɨcuare rocoɨ̃. Jemae sayã ngue asaã saã ndei quia resẽ. 27 Jenyɨurã ndese jẽɨngochɨ̃ nguiã ndua tuchɨte. Ũquɨ̃ nda ua jeɨte. Ae ua eã mbeɨte quia, ũquɨ̃ ndese quiatu jendua. Mbia mɨngo beɨsa rese quiatu jendua. Se rei mbia mɨngo beɨsa. Se rei Dios rucucha. Paba que uquirãcuã mondo seje ra, ɨ que Jesús ee ra. 28 Mbia que ñeembe Jesús je ra. —‍¿Mañɨ ure ra equia re? ¿Mbae rese ra aba riqui Dios mbia re? ɨ que mbia Jesús je ra. 29 Jesús que ñeembe ee ra. —‍Dios que sembu ra. Seɨcua quia se. Seɨcua mose ra Dios ia tuchɨ jendese cote, ɨ que Jesús mbia je ra. 30 —‍¿Mbae mo nda eresaã na ure je re, uremae sayã nde? Ɨ̃ nda uremae nderese. Eɨ̃ ure ra ndeɨcua cote. 31 Cose nda nanderameɨ ndiqui maná u u turuquia rɨ̃ nda. Sã embesa ji no: “Dios que mbichae mbu ibei sɨ mbia je ra”, sã embesa ji riqui ɨ no, ɨ que mbia Jesús je ra. 32 Jesús que ñee ee ra. —‍Tacheẽ nyecua jẽje. Moisés eã ño ngue mbichae mondo nguiã mbia je ibei sɨ. Paba chõ ngue emondo nguiã ibei sɨ mbia je. Aque mbichae ra mbia mɨngo beɨ eã. Paba ra mbia mɨngo beɨsa mondo mbia je cote. 33 Dios riqui mbichae mbuae mondo mondo mbia je co. Ae Dios mondo mondo nguiã mbia je co nae, aque que tu ibei sɨ ra. Aque rei mbia mɨngo beɨsa, ɨ que Jesús ra. 34 Mbia que ñee Jesús je ra. —‍Aquembichae mbichae emondo mondo beɨ quia ure je, Urererecua, ɨ que mbia Jesús je ra. 35 Jesús que ñee ee cote ra. —‍Mbichae rã ño se re. Mbia mɨngo beɨsa chõ se re. Serese siqui mose ra jeniãcuã eã mbeɨ. Serese siqui mose ra jẽɨseɨ eã mbeɨ. Jẽya beɨ rae. 36 Jemae ndei que equia serese resẽ. Seɨcuayã mbeɨ chõchɨ̃ nguiã ã. Acheẽ ndei que jẽje nyii resẽ. 37 Ae Paba mee seje mbia nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ serese. Ũquɨ̃ nda aisi teã eã mbeɨ. 38 Paba que sembu ibei sɨ resẽ. Secheẽ nguire eã ño aɨco nguiã mbae raã naa. Paba cheẽ nguire ae chõ aɨco nguiã mbae raã naa co. 39 “Ae amondo ndeje nae, ũquɨ̃ mo nda quiachãchɨ̃”, ɨ que Paba seje ra. Ambuquera ja ra se, se tube mose íbii. 40 Se rei Dios rucucha. Paba que sembu ra. Ae seɨcuate nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ. “Ũquɨ̃ nda amɨngo beɨ”, ɨ que Paba ra. Ũquɨ̃ nda ambuquera ja, se tube mose íbii, ɨ que Jesús ra. 41 Judíos que paama ɨ Jesús je ra. —‍Se rei mbichae rã. Ibei sɨ que achu ra, ɨ mose que judíos ñee ɨcuã ɨcuã Jesús je ra. 42 —‍Jesús chõ co re. José riirĩ ño co re. Eru rese que nandemae ndesẽ. Esi abe rese que nandemae ndesẽ. ¿Mbaerã eriquiñee nande je re? “Ibei sɨ que achu ra”, ɨ nande je re, ɨ que mbia ñee ñee nyue ra. 43 Jesús que ñee ee cote ra. —‍¿Mbaerã jẽɨngo ñee ɨcuã ɨcuã serɨɨ̃ nde? 44 Mbia ae ra siqui eã serese. Paba emɨngo mose serese, aque mose ra eriqui tuchɨ serese cote. Ũquɨ̃ nda ambuquera sɨ mɨngo sechube mose íbii. 45 “Dios ra mbia mbaaquiatu ja”, sã embesa ji riqui ɨ no. Nyebe ra Paba cheẽ andusa siqui beɨ serese. Nyebe ra Paba cheẽ mumbasa reã siqui beɨ serese. 46 Emo ngue mae eãte Paba rese ra. Se mɨɨ ño ngue amae erese ra. Esɨ chõ ngue achu resẽ. 47 Tacheẽ nyecua jẽje. Ae seɨcuate quia nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ. 48 Se rei mbichae rã. Mbia mɨngo beɨsa rei se. 49 Nanderameɨ ngue maná u u turã ndei quia turuquia re ra. Emo mose que mano mano ja ra. 50 Mbichae mbuae chõ asenei senei nguiã jẽje co. Mbia mɨngo beɨsa rei mbichae mbuae. Aque que tu ibei sɨ ra. Ae mbichae mbuae u nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ. Ũquɨ̃ nda ua eã mbeɨ. 51 Se rei mbichae. Ibei sɨ que achu ra. Mbia mɨngo beɨsa rei se. Ae seu nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ. Mbichae ra amee mbia mɨngo beɨ sacuã. Aque mbichae rei serete sɨ́. Seroo sɨ́, ɨ que Jesús judíos je ra. 52 Judíos que ñee ɨcuã ɨcuã nyue cote ra. —‍¿Mañɨ nda nguete mee nandechɨurã nde? ɨ que nyue ra. 53 Jesús que ñee ee cote ra. —‍Tacheẽ nyecua jẽje. Mbiarã ngue achu ra. Serete jẽu eã mose, jẽɨngo beɨ eã ndae. Seruqui jembei eã mose, jẽɨngo beɨ eã ndae. 54 Ae serete u quia nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ. Ae seruqui mbei quia nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ. Ũquɨ̃ nda ambuquera sɨ mɨngo, sechube mose íbii. 55 Serete rei mbia chɨu rã. Seruqui rei mbia chimbei rã. 56 Ae serete u quia nae, ae seruqui mbei quia nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ sechɨangui re. Se abe ra aɨco beɨ echɨangui re. 57 Paba riqui beɨ co. Paba riqui semɨngo se abe co. Eɨ̃ nda serete usa abe siqui beɨ. Amɨngo beɨ ra se. 58 Mbichae mbuae chõ asenei senei nguiã jẽje co. Ae tu ibei sɨ. Maná na eã ño aque mbichae re. Maná ngue nanderamei u u rei ra. Maná ngue mbia mɨngo beɨ eã nda. Emo mose que mano ja chõ nda. Ae sechɨmee u quia nae, ũquɨ̃ nguia ra siqui beɨ, ɨ que Jesús judíos je ra. 59 Eɨ̃ ngue Jesús quia judíos mbaaquiatu quiatu ra. Capernaum. Judíos chumunuásaa.

Mbia tubɨrɨã huɨ Jesús sɨ

60 Jesús cheẽ andusa que ñee tuchɨ nyue ra. —‍Mbaranguiatuã tuchɨ chõ Jesús cheẽ ndiqui re. Echeẽ nandemumba eã aroneate quiatu quia re, ɨ que nyue ra. 61 —‍Mbia riqui ñee ɨcuã ɨcuã tuchɨchɨ̃ secheẽ nɨɨ, ɨ que Jesús uchɨangui re ra. Nyebe ucheẽ mbuchecua ee cote. —‍¿Mbaranguiatuãte secheẽ jẽje re? 62 ¿Mañɨ jenye ra mae mose serese re? Seso sɨ mose ibate re. 63 Nande rete nandemɨngo eã nguiã. Nande aĩ ño nandemɨngo nguiã. Secheẽ nguia ra mbia mɨngo beɨ ibátee. 64 Seɨcua ja eãte quiatu nguiã ã. Jemo seɨcua eãte quia ã, ɨ que Jesús ee ra. Mbae ao ramo mosenda beɨ que Jesús mbia ɨcua uchɨangui re ra. —‍Ã nda seɨcua. Ã nda seɨcua eã. Co ra semondo mbia ɨcuã je, ɨ que Jesús mbia ɨcua uchɨangui re nyii ra. 65 —‍Acheẽ ngue jẽje nyii, ũquɨ̃ sɨ́ aɨco ñee jẽje a. Mbia ae ra siqui eã serese. Paba emɨngo mose serese, aque mose ra eriqui tuchɨ serese cote, ɨ que Jesús ra. 66 Aque mosebe beɨ que mbia tubɨrɨã huɨ Jesús sɨ cote ra. Ae siqui erese nyii nae, ũquɨ̃ mo ngue huɨ ja esɨ cote ra. Ngatayã ngue equia eruɨ cote ra. 67 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je cote ra. Doce je. —‍¿Jẽ abe ra jẽhuɨ sesɨ re? ɨ que uchɨmbaaquiatu je ra. 68 Simón Pedro que ñee ee ra. —‍Tei, Urererecua. Aba ruɨ quia ra ureɨco cote. Ndecheẽ ño mbia mɨngo beɨsa resẽ. 69 Ureɨco ndeɨcua ã cote. Cristo rei nde. Dios rucucha rei nde, ɨ que Pedro ra. 70 Jesús que ñee ee cote ra. —‍Jẽ doce que jaẽirabo rei ra. Sechɨmbaaquiatu sacuã. Jemo ngue diablo rã nda, ɨ que ra. 71 Judas Iscariote rɨɨ̃ ngue eriqui ñee nda. Diablo, ɨ. Simón ndiirĩ ndei Judas. Ae quia Jesús mee nguiã mbia ɨcuã je. Jesús chɨmbaaquiatu mo ndaque.

7

Jesús nongue siquíã Jesús rese

1 —‍Jesús nandeɨquia, ɨ rei que judíos quia ñee ñee nyue ra. Nyebe Jesús sɨ eã nguiã Judea cote. Galilea beɨ que eriqui ngata ra. 2 Fiesta rurubi mose que cote ra. Tuchua ñetẽ ngue judíos saã saã mbeɨ quia aque fiesta mose ra. Curubite que cote ra. 3 Jesús nongue que ñee ja ee ra. —‍Eso rã Judea. Ɨ̃ nda ndechɨmbaaquiatu mae ja ndechɨsaã ndese Judea jenda. 4 ¡Mbae esaã nyecua chõ mbia resa rae jẽ! Ɨ̃ nda mbia ndeɨcua ja. Co ereɨco mbia mae sayã naa naa co. Mbia resa rae quiatu esaã saã, ɨ que enongue ee ra. 5 Jesús nongue abe que Jesús ɨcuayãte ra. Nyia, ɨ eã Jesús cheẽ je. 6 Jesús que ñee ee cote ra. —‍Emo mose quia ra aso nyecua mbia je cote. Jẽ jẽso jẽ ae ae, jẽsose mose. 7 Dios cheẽ mumbasa riqui jẽucuayã eãte raque jẽ. Se quia eriqui nguiã seucuayãte ã. “Jenyɨsaã saã nguia eɨcuãte riqui nguiã”, ae quiatu nguiã ee co. Nyebe eriqui nguiã seucuayãte ã. 8 Jẽ ño jẽso fiesta rea. Se ra asoã. Emo mose quia nda achecua nguiã mbia je cote, ɨ que Jesús ngõngue je ra. 9 Jesús que siqui are jiri Galilea cote ra.

Jesús mbia mbaaquiatu quiatu fiesta mose

10 Jesús nongue que nyoɨ fiesta rea cote ra. Aquere que Jesús abe sɨ mingue cote ra. Ngasẽ nyecuayã ño ngue oso ra. —‍Mbia ra jiranduchɨ̃ serese re, ɨ que uchɨangui re ra. 11 Judíos rerecua que Jesús sequia sequia ja u ra. —‍¿Ma Jesús riqui ma nde? ɨ ja que fiesta mose ra. 12 Mbia que ñee ata atate Jesús rɨɨ̃ nda. —‍Jesús turãte que, ɨ que emo emo nda. —‍Jesús turã eã ngue ra. Mbia mbɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃te que equia no nda, ɨ que emo emo no nda. 13 Mbia que siquichete judíos rerecua sɨ ra. Nyebe mbia ucheẽ mbuchecua eã nguiã Jesús rɨɨ̃. 14 Fiesta ite mose que Jesús sɨ Dios chuchua mbia mbaaquiatu quiatu cote ra. 15 Judíos que nyuruɨra tuchɨ Jesús cheẽ andu ra. —‍Eaquiatute quia eriqui re. ¿Mangue eriqui ñimbaaquiatu mangue nyii re? ɨ que mbia ra. 16 Jesús que ñee ee ra. —‍Secheẽ ae eã asenei senei nguiã jẽje co. Paba cheẽ ño asenei senei nguiã jẽje. Ae sembu. 17 Emo siquise mose Dios cheẽ nduɨ, aque ra Dios cheẽ ɨcua tuchɨ. Aque ra ñee. “Ucheẽ ño eã Jesús senei senei nguiã mbia je co. Dios cheẽ ño esenei senei nguiã mbia je co”, ɨ ra aque ñee serɨɨ̃. 18 “¡Sã mbia ñee turã mbe ɨ serɨɨ̃ jẽ!” ɨ ra emo ucheẽ achõ nenei nenei. “¡Sã mbia ñee turã mbeɨ Dios rɨɨ̃ nguiatu jẽ!” ae chõ nguiã Dios cheẽ nenei nenei se co. Acheẽ ñooño eã ño nguiã co. Mbia ambɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ eã ño nguiã co. 19 Moisés que Dios cheẽ mbesa rei nande je ra. Nande emumbayã sacuã. Jẽ nguia rei Dios cheẽ mumba. ¿Mbaerã jẽɨngo seɨquia serɨ̃te re? ɨ que Jesús ee ra. 20 Mbia que ñee ee cote ra. —‍Emo ndiqui ndeɨquia serɨ̃ eãte co. Aba checuayã ɨcuã ae nembɨɨcuã ndeae, ɨ que mbia Jesús je ra. 21 Jesús que ñee ee cote ra. —‍Mbia rasi mo ngue ambucherõ sábado mose. Aque mɨɨ ño ngue asaã ndei nguiã. Aque mɨɨ je chõ jẽɨngochɨ̃ nguiã nyuruɨrate mae serese. 22 Moisés que circuncisión teacuquia jẽje ra. Nanderameɨ nane ngue circuncisión saã nguiirĩ je ra. Nyebe jẽɨngo nguiã sábado mose abe circuncisión naa naa jendiirĩ je. 23 Moisés cheẽ nguire chõ jẽɨngo nguiã circuncisión naa naa jendiirĩ je ã. Sábado mose abe. ¿Mbaerã jẽɨngo paama ɨ seje mbia mbucherõ mose sábado mose re? 24 “Aque eɨcuãte”, jenye jeɨ chõchɨ̃ nguiã. Jẽirandu turã na erese nyii, ɨ que Jesús ee ra.

Ibatenda chõ se re, ɨ Jesús

25 Jerusalén jenda que ñee ñee Jesús rɨɨ̃ cote ra. —‍A Jesús riqui ñee mbia je a. ¿Nandererecua ra Jesús ɨquia eã sɨ chõ nde? 26 A eñɨ nyecua ñee mbia ite re a. Nandererecua ñee eã tuchɨ chõchɨ̃ ee. Teachõ tuchɨ chõchɨ̃. ¿Cristo eriqui reɨ̃ nandererecua je re? 27 Cristo eã ño Jesús re. Galilea jenda chõ ae re. Cristo tu mose quiatu ra nandeiranuate. Ma sɨ chõ nda eru, ɨ que Jerusalén jenda ñee nda. 28 Jesús que echeẽ ñandu ja ra. Dios chuchúaa eriqui mose mbia mbaaquiatu quiatu. Nyebe Jesús echeẽ ndɨbɨshorõ nguiã cote. —‍¿Ma sɨ achu co re? ¿Jẽ seɨcuate re? Se ae achu eã nguiã co. Sembu ji ae aɨco nguiã co. Ɨchõɨñosa reã ae ngue sembu nguiã. Ae rese jemae ãte nae, ae chõ sembu nguiã. 29 Se ae que amae erese ra. Esɨ que achu ra. Ae chõ sembu nguiã co, ɨ que Jesús ee ra. 30 Mbia que paama ɨ Jesús cheẽ mose ra. —‍Jesús nandeisi etarõ sacuã, ɨ rei que mbia ñee nyue ra. Ae mbia eisiã ño nguiã. —‍Aque mose ra eremano, ɨ ãte quiarei Dios ee. 31 Mbia tubɨrɨã ngue Jesús ɨcua ɨcua ramo nguia cote ra. Nguerecuarã. —‍Cristo tuchɨ rei co. Co eriqui mbia mae sayã naa naa tuchɨ co. Emo aquiatu mo nda tuãte rei. Co mɨɨ tuchɨ chõ ndei Dios chɨmbu co, ɨ que mbia tubɨrɨã nguia ñee ñee Jesús rɨɨ̃ nda.

Fariseos paama ɨ Jesús je

32 Fariseos que nyiisaquia mbia cheẽ ndese ra. Mbia ñee turã turã mose Jesús rɨɨ̃. Nyebe fariseos paama ɨ nguiã Jesús je. Policía jenda mo ngue emondo rei Jesús isi sacuã nda. Sacerdote rerecua abe que policía jenda mondo rei Jesús isi sacuã nda. 33 Jesús que ñee nda. —‍Aɨco mbɨrɨ̃ ño nguiã jendese a cote. Aquere ra aso sɨ Paba rea. Ae sembu. 34 Jẽ nda serequia cote. Serea eãte ra se cote. Ae ra aso nae, huee jengasẽ aroneate, ɨ que Jesús ee ra. 35 Judíos que ñee nyue ra. —‍Manguiti ra esɨ reae. Manguiti ra nandecuasẽ aroneate ee reae. Judíos siqui quia griegos rese nae, ũquɨ̃ ndea ra esɨ reae. Griegos mbaaquiatu sacuã ndeae. 36 “Serequia ra se cote. Serea eãte ra se. Ae ra aso nae, huee jengasẽ aroneate”, ɨ chõchɨ̃ nguiã nande je. ¿Mbaerã eriqui ñee nande je ũquɨ̃ nde? ɨ que judíos u ñee nyue ra.

Jesús ɨcuasa rei i riõ na

37 Fiesta ua nonde que mbia ñumunua tuchɨ cote ra. Fiesta mumba beɨ. Aque mose que Jesús ñɨ juã ñee mbia ite re ra. —‍“Emo ɨseɨ mose, sã eru serea. Ambɨu ra se. 38 Ae ra seɨcua nae, i riõ na nda ũquɨ̃. Iãcuã turã na nda ũquɨ̃”, sã embesa ji riqui ɨ no, ɨ que Jesus ucheẽ mbirãtãte mbia je ra. 39 —‍Ae ra seɨcua nae, ũquɨ̃ je ra Espíritu Turã amondo, ɨ ñene. Espíritu Turã mbu nonde chõ eriqui nguiã ñee. Jesús oso eã mose ibate chõ eriqui nguiã ñee.

Mbia ñee atate Jesús rɨɨ̃

40 Mbia tubɨrɨã ngue chɨ Jesús cheẽ andu ra. Ũquɨ̃ mo ngue ñee nyue ra. —‍Co rei Dios cheẽ nenei neneisa co. Ae uresaarõ arõ nguia co, ɨ que u ñee Jesús rɨɨ̃ nda. 41 Emo emo ngue ñee nda. —‍Co rei Cristo tuchɨ co, ɨ que ra. Emo emo ngue echeẽ sɨbɨ shorõ no nda. —‍Tei. ¿Mañɨ nda Galilea jenda Cristo re? Hue jenda eã ño nda Cristo ndesẽ. 42 “David riirĩ nda Cristo. Belén jenda ra Cristo, David rã sɨ”, sã embesa ji riqui ɨ no, ɨ que mbia ñee ñee nyue ra. 43 Hue rɨ̃ ja mbia ñee eãchɨ̃ Jesús rɨɨ̃. Mbia que ñee ata ata Jesús rɨɨ̃ nda. 44 —‍Jesús nandeisi serao tarõ, ɨ rei que emo emo ñee nda. Isiã sɨ que ra.

Fariseos Jesús ɨcuayã

45 Policía jenda ochɨ que nyoɨ nyebi fariseos je cote ra. Sacerdotes rerecua je abe nyebi. —‍¿Mbaerã Jesús jendu eã ure je re? ɨ que ererecua policía jenda je ra. 46 Policía jenda que ñee ee ra. —‍Aque Jesús riqui mbia mbaaquiatu turã tuchɨ aque. Ae rã sɨ emo mbia mbaaquiatu turã aronea, ɨ que policía jenda ñee mbia rerecua je ra. 47 Fariseos que ñee policía jenda je cote ra. —‍¿Jẽ abe chee chõ Jesús jembɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ nguia re? 48 Nandererecua mo ngue “coche rei” ɨã tuchɨ Jesús je resẽ. Fariseos mo abe que “coche rei” ɨã tuchɨ Jesús je resẽ. 49 Ã mbia ataque riqui Dios cheẽ ɨcua eãte ã. Quiachã ja ra Dios sɨ, siqui mose Jesús rese, ɨ rei que fariseos ra. 50 Nicodemo abe rei fariseo. Ae tu Jesús je isa nae, aque que ñee fariseos je ra. Uataque je ra. 51 —‍Emo nandembasi mbasi chooño aroneate. Echeẽ nandechandu rane nguiatu. Nandeirandu ja rã nguiatu erese. Embasi nonde. Eɨ̃ ngue Moisés embesa mɨɨ nande je ra, ɨ que Nicodemo uataque je ra. 52 Fariseos que ñee ee cote ra. —‍¿Nde abe chõ Galilea jenda Jesús rese re? Embesa ji rese emae mae. Dios cheẽ nenei neneisa mo eãte que Galilea jenda resẽ, ɨ rei que fariseos ñee asi Nicodemo je ra. 53 Mbia que nyoɨ ja uchuchua cote ra.

8

Cuña mo siqui emo ndu rese

1 Jesús que oso Monte de los Olivos ra. 2 Isamamɨ ngue Jesús sɨ nyebi sɨ Dios chuchúaa ra. Eresaitõ ndabe. Mbia que esɨɨchã tuchɨ ra. Jesús que ngoi ra. Mbia mbaaquiatu quiatu. 3 Fariseos que cuña mo curucuaẽ Jesús je ra. Embesasa rese que cuña ndurucuaẽ ee ra. Cuña nda siqui emo ndu rese mbia je ra. Mbia ite re que fariseos cuña mɨɨ nda. 4 Ae cuña curucuaẽ nae, ũquɨ̃ ngue ñee Jesús je ra. —‍Urembaaquiatusa, mbia que mae cuña ndese ra. Emo ndu rese siqui mose. 5 Moisés que ñee nande je ra. “Ã jẽɨquia sɨta je”, ɨ que Moisés quia ã mbia rɨɨ̃ nda. ¿Mañɨ ere ra ã nɨɨ ñee nde re? ɨ que cuña ndurucuaẽsa ñee Jesús je ra. 6 —‍Jesús nandembɨɨrɨ̃. Ɨ̃ nda ñee ɨcuã. Ɨ̃ nda mbia nandembɨɨcuã Jesús je cote, ɨchõ equia nyii reaẽ. Nyebe cuña ndurucuaẽchɨ̃ ee reaẽ. Jesús que nyatiquio chõ nda. Ibi que embesa mbesa o je ra. 7 —‍¿Mañɨ ere ra nde cuña je re? ɨ beɨ que mbia quia Jesús je ra. Jesús que juã ñee mbia je cote ra. —‍Jemo turã mbeɨte mose, sã aque rane cuña cheɨ sɨta je, ɨ que Jesús ee ra. 8 Nyatiquio sɨ que ibi mbesa ra. 9 Jesús cheẽ andu mose que mbia rerecua ɨreɨ̃ ireɨ̃ ja chõ nda. —‍Nandeɨcuã jate que, ɨ ja chõ ngue ñee uchɨangui re ra. Nyebe echoɨ nguiã usẽ ja. Ameɨ nane ja que ra. Eataque quia usẽ nguiã eruɨ cote. Ererecua que usẽ ja ra. Jesús ae que siquichõ nda. Cuña ndesechõ. 10 Jesús que juã mbia rerecua ruɨbe cote ra. Cuña je que ñee cote ra. —‍¿Ma nderurucuaẽsa ma nde? “Nandecheɨ rã sɨta je”, ¿ɨãte emo nguia nderɨɨ̃ co re? ɨ que Jesús ñee cuña je ra. 11 —‍Tei. Emo ñeeãte, Sererecua, ɨ que cuña Jesús je ra. Jesús que ñee ee cote ra. —‍Se abe ra acheẽ eã ndeje. Eso rei. ¡Mbae ɨcuã nda eresaã sɨchɨ̃ jẽ! ɨ que Jesús cuña je ra.

Tata rendi rã ndei Jesús

12 Jesús que ñee sɨ mbia je ra. —‍Mbia ja mbaaquiatusa chõ se re. Tata rendi rã ño aɨco nguiã mbia je co. Ae siqui seruɨ nae, ũquɨ̃ nda siquíã itondáruu. Ũquɨ̃ amɨngo beɨ quia querabe co, ɨ que Jesús mbia mbaaquiatu ra. 13 Fariseos que ñee Jesús je cote ra. —‍Ndechue chõ ereɨco nguiã ñee mbia je. Nyebe mbia “coche rei” ɨ aronea ndecheẽ je, ɨ que fariseos ñee Jesús je ra. 14 Jesús que ñee echeẽ ndɨbɨshorõ nda. —‍Sechue acheẽ ndaque mbia je. “¡Ae beɨ jẽ!” ɨ chõ mbite raque aba secheẽ mose. Ae sɨ achu nae, huee jẽɨcuayãte. Ae ra aso nae, hue abe ra jẽɨcuayãte no. Se ae aɨcua nguiã co. 15 Jeñee ɨcuã jeɨ chõchɨ̃ nguiã aba rɨɨ̃. Mbae mumbusẽ ja mose rocoĩ. Eɨ̃ ae eã ño nguiã se. 16 “Co eɨcuãte”, ae eã nguiã se ae co. Paba rese chõ aɨco nguiã mbia mumbusẽ ja co. Nyebe aɨco nguiã ñee Paba cheẽ nduɨ sɨ co. 17 “Mbia nyeremo ñee mose hue rɨ̃ sɨ, ‘ae beɨte’ jenye chõ”, ɨ que Moisés jẽje ra. 18 Sã ure nyeremo ure no. Paba rese. Ae sembu. Sã ureɨco ñee serɨɨ̃ Paba rese no. Ure nyeremo, ɨ que Jesús fariseos je ra. 19 —‍¿Ma nderu riqui ma nde? ɨ que fariseos Jesús je ra. Jesús que ñee ee ra. —‍Paba jẽɨcuayãte quia ã. Se abe seɨcuayãte quia ã. Jẽ seɨcua mose, Paba abe ra jẽɨcua, ɨ que Jesús ra. 20 Eɨ̃ ngue Jesús quia mbia mbaaquiatu quiatu Dios chuchúaa ra. Ofrenda no nosa jii que eriqui mbia mbaaquiatu quiatu ra. Emo ngue Jesús isi ãte etarõ sacuã nda. —‍Aque mose ra eremano, ɨ ãte quiarei Dios ee.

Aso sɨ ra ibate Paba rea, ɨ Jesús

21 Jesús que ñee sɨ fariseos je ra. —‍Aso sɨ ra Paba rea cote. Serequia requia rei nda se re. Jẽɨcuã mbeɨ ra jemano nyee. Ae ra aso nae, huee jengasẽ aroneate, ɨ que Jesús ee ra. 22 Judíos que ñee ñee nyue ra. —‍¿Mbaerã nda nandecuasẽ aroneate ee re? Nyɨɨquia ra reae, ɨ rei que ñee nyue ra. 23 Jesús que ñee ee ra. —‍Ibi jenda chõ jẽ nde. Ibatenda chõ se re. Ibi jenda eã ño se re. 24 Nyebe aɨco nguiã ñee jẽje nyii. “Jẽɨcuã mbeɨ ra jemano nyee”, ae que jẽje nyii. Seɨcuayã mbeɨ mose ra jemano nyee jẽɨcuã mosebe, ɨ que Jesús ee ra. 25 —‍¿Aba tuchɨ nde re? ɨ que mbia Jesús je ra. Jesús que ñee ee ra. —‍Cose ndare beɨ chõ aɨco nguiã serenei nenei jẽje co. 26 Mbae ra asenei tuchɨ jẽje reae. Secheẽ nda jẽɨcuã mbuchecua tuchɨ jẽje. Ae sembu nae, aque quiarei ñee ñooño aronea. Echeẽ ngue achandu ra. Ae cheẽ ño asenei senei mbeɨ nguiã mbia je co, ɨ que Jesús mbia je ra. 27 Mbia rerecua que Jesús cheẽ ɨcuayã mbeɨ ra. —‍Dios rɨɨ̃ ño eriqui nguiã ñee, ɨã mbeɨ que mbia ra. 28 Jesús que ñeembe ee ra. —‍Mbiarã ngue achu ra. Jẽ nda sembucha ira rese cote. Aque mose ra mbae jẽɨcua jiri serɨɨ̃ cote. “Dios cheẽ nguire chõ eriqui mbia mbaaquiatu quiatu re”, jenye ra serɨɨ̃ cote. “Dios rucucha chõ eriqui re”, jenye ra serɨɨ̃ cote. 29 Ae sembu nae, aque riqui beɨ serese co. Echeẽ nguire aɨco beɨ embia co. Nyebe eriqui nguiã serechayã mbeɨ co, ɨ que Jesús ra. 30 Jesús cheẽ mose que mbia Jesús ɨcua ɨcua cote ra.

Jẽɨngo beɨ mose seruɨ, sechɨmbaaquiatu tuchɨ chõ jẽ nde

31 Ae Jesús ɨcua quia judíos nae, ũquɨ̃ je que Jesús ñee nda. —‍Secheẽ sɨ jẽhuɨ eã mose, sechɨmbaaquiaturã tuchɨ ra jẽ. 32 Jẽ nda ɨchõɨñosa reã jẽɨcua tuchɨ cote. Mbia ɨcuã nderecua rimba eã nda jẽ cote, ɨ que Jesús ee ra. 33 Mbia que ñee Jesús je ra. —‍Abraham nducucha rei ure. Mbia mo nimba eã mbeɨ que ureɨco resẽ. ¿Mbaerã ereɨco ñee ure je re? “Mbia sɨ taembuɨ mɨngo cote”, ɨ ure je re, ɨ que mbia Jesús je ra. 34 Jesús que ñee ee cote ra. —‍Ae mbae ɨcuã saã saã nguia nae, ũquɨ̃ ndiqui beɨ eɨcuã nimbarã ã. 35 Erimba ra siqui beɨ eã nguerecua rese. Nguiirĩ tuchɨ quiatu ra equereco beɨ nyɨese. 36 Se jembuɨ mose mbae ɨcuã sɨ, eɨcuã nimbarã eã nda jẽɨngo cote. 37 Abraham nducucha raque jẽ. Ũquɨ̃ aɨcuate raque. Ã jẽɨngo secheẽ isi turã eãte ã. Secheẽ jẽucuayã nguia ã. Nyebe jẽɨngo nguiã seɨquia serɨ̃te ã. 38 Ae Paba teacuquia seje nae, ũquɨ ño asenei senei nguiã jẽje co. Ae jendu teacuquia jẽje nae, ũquɨ̃ ndese chõ jẽɨngo nguiã jẽ ã no, ɨ que Jesús ee ra. 39 —‍Abraham ño ureru resẽ. Urei resẽ, ɨ que mbia Jesús je ra. Jesús que ñee ee cote ra. —‍Abraham nducucha turã mose jẽ, eɨ̃ nguia nda jẽɨngo turã nguiã ña. Abraham nduɨ sɨ. 40 Dios que sembaaquiatu ra. Dios quiarei ñee ñooño eã. Echeẽ ño asenei senei nguiã jẽje co. Ũquɨ̃ je chõ jẽɨngo nguiã seɨquia serɨ̃te ã. Ɨ ãte que Abraham quia seje ra. 41 Jendu rã sɨ chõ jẽɨngo nguiã ã, ɨ que Jesús ee ra. Mbia que ñee Jesús je cote ra. —‍Ureru ata ata eãte nyeresẽ. Dios mɨɨ ño ureru re, ɨ que ñee Jesús je ra. 42 Jesús que ñeembe ee ra. —‍Dios jendu tuchɨ mose, eɨ̃ nguia nda jẽɨngo nguiã nyesecua serese chã. Ae quiarei sembu. Se ae eã achu nguiã. \v 43 Ã jẽɨngo secheẽ andu sereãte ã. Nyebe jẽɨngo nguiã secheẽ ɨcua aroneate ã. 44 Aba checuayã nderecua rei jendu. Erese beɨ chõ jẽɨngo nguiã ã. Echeẽ jemumbayã mbeɨ chõ nguiã ã. Mbia ɨquia ɨquiasa beɨ que ae ra. Cose ndare mosenda beɨ. Ñee ñooñosa reã quiato aronea tuchɨ quiarei ae. Ñee ñooño mbeɨte equia co. Ucheẽ achõ ño esenei senei nguiã mbia mbɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ querabe co. Ñee ñooñosa rerecua chõ aque re. 45 Se quia acheẽ ñooño ãte rei nguiã jẽje. Secheẽ jẽucuayãte chõchɨ̃ nguiã. 46 Mbae ɨcuã ngue asaã eãte ra. Ũquɨ̃ jẽɨcuate raque. Acheẽ ñooño ãte sequia co resẽ. ¿Mbaerã jẽɨngo secheẽ andu sereã neate ã nde? 47 Dios quiato quia Dios cheẽ ñandu turã nguiã. Dios quiato eã ño jẽ nde. Nyebe jẽɨngo nguiã Dios cheẽ andu sereãte ã, ɨ que Jesús mbia je ra.

Jesús rane siqui Abraham sɨ nyii

48 Judíos que ñee sɨ Jesús je ra. “Samaria jenda chõ nde reae. Aba checuayã nyɨreco chõ nde reae”, ure que nderɨɨ̃ nda. ¿Ae tuchɨ nde re? ɨ que judíos ñee Jesús je ra. 49 Jesús que ñee ee ra. —‍Aba checuayã nyɨreco eã ño se resẽ. Co aɨco ñee turã tuchɨ Paba rɨɨ̃ co resẽ. Jẽ nguia jeñee ɨcuã mbeɨte nguiã serɨɨ̃. 50 “¡Sã mbia ñee turã serɨɨ̃ jẽ!” ae eã ño nguiã se co. Paba quia siqui nguiã ñee turã turãte serɨɨ̃ co. Ae quia ra mbia ɨcuã mbasi. 51 Tacheẽ nyecua jẽje. Ae secheẽ mumbayã nguia nae, ũquɨ̃ nda amɨngo beɨ. Ũquɨ̃ nda manoã mbeɨ, ɨ que Jesús ra. 52 Judíos que ñee Jesús je ra. —‍Aba checuayã nyɨreco tuchɨ chõ ereɨco nguiã co. ¿Mbaerã ereɨco ñee nde? “Mbia ra manoã, secheẽ mumbayã mose”, ɨ re. Abraham ngue mano. Nandei. Dios cheẽ nenei neneisa que mano ja resẽ. 53 ¿Nde ndeaquiatu tuchɨ Abraham sɨ re? Ae chee que mano. Dios cheẽ nenei neneisa chee que mano. ¿Abate nde re? “Mbia ra manoã”, ere chõte equia co, ɨ que judíos Jesús je ra. 54 Jesús que ñee ee cote ra. Se ae secheẽ turã mose serɨɨ̃, mbia ra seanduchõ. Paba quia ñee turã mbeɨ nguiã serɨɨ̃ co. Ae je jẽɨngo ñee. “Dios urererecua” ɨ raque erɨɨ̃. 55 Ã jẽɨngo Dios ɨcuayãte ã. Se quia aɨcuate nguiã co. “Dios aɨcuayã”, se ɨ mose, eɨ̃ nda acheẽ ñooñote rei jẽ na sɨ. Dios aɨcua tuchɨte. Echeẽ nduɨ chõ aɨco beɨ nguiã co. 56 Abraham ngue seraarõ arõ mbeɨ quia ra. “Tu rae”, ɨ beɨ que equia ñɨmbia serɨɨ̃ nda. Secuasẽ mose que eyate mae serese cote ra, ɨ que Jesús mbia je ra. 57 Mbia que ñee Jesús je ra. —‍Cosete que Abraham mano ndesẽ. ¿Mañɨ ere mae erese re? Cincuenta años eãte nde resẽ, ɨ que ra. 58 Jesús que ñee ee ra. —‍Tacheẽ nyecua jẽje. Cose ndare beɨ chõ aɨco nguiã co. Abraham tiã mosenda beɨ, ɨ que Jesús ra. 59 —‍¡Sɨta je Jesús nandecheɨ jẽ! ɨ rei que mbia sɨta isi isi ra. Jesús que ñɨmɨ ñɨmɨ oso ra. Usẽ Dios chuchua sɨ.

9

Jesús emo ndesayã mbucherõ

1 Ñeenda ruɨ que Jesús mae emo ndesayã ndese ra. Echaacuquia mosenda beɨ que eresayã nyobeɨ ra. 2 Jesús chɨmbaaquiatu que ñee ee ra. —‍Urembaaquiatusa, ¿abate mbae ɨcuã saã nyii re? Co resayã nonde re. Eru ereae. Esi ere no ae. Ae sɨ ere no ae. ¿Abate ere? ɨ que Jesús je ra. 3 Jesús que ñee ee ra. —‍Tei. Emo ngue mbae ɨcuã saã eãte rei ra. Mbia ra mae ja Dios quirãcuã ndese chã. Embucherõ mose. Nyebe eresayã nyaacuquia nguiã. 4 Arõ ño nandeɨco nguiã mbae raã naa. Itondaru mose, mbae rese nandeɨco aroneãte cote. Nyebe aɨco beɨ nguiã mbae rese Paba je co. Semano mose quia aɨco aroneãte nguiã mbae rese íbii cote. 5 Seɨco mose íbii, aɨco mbia resaete co, ɨ que Jesús ra. 6 Jesús que ñinimbu íbii cote ra. Tuchu que esaã ngũendi je ra. Nguiti que eresayã ndesa rese cote ra. 7 —‍Eso nderuba ɨreɨ cote. Ama Siloé eso eɨreɨ, ɨ que Jesús eresayã je ra. (“Echɨmondo”, ɨ chõ nguiã Siloé je.) Eresayã ngue oso nguesa ɨreɨ huee ra. Obei que eru quia mae turã cote ra. 8 Hue jenda que nyuruɨra jate mae erese ra. Ae mae nguia erese nyii nae, ũquɨ̃ ngue nyuruɨra tuchɨ mae erese cote ra. Eresa cherõ mose. —‍¿Co resayã ño ache ache ɨ quia nyii re? ¿Ae chõ ere? ɨ que mbia ñee ñee nyue ra. 9 —‍Ae eã ño ñene, ɨ que emo nda. —‍Ae chõ ñene, ɨ que emo emo no nda. Eresayã ngue ñee cote ra. —‍Se chõ nyeresẽ, ɨ que ñee mbia je ra. 10 —‍¿Mañɨ nderesayã mae nde? ɨ que mbia ee ra. 11 Eresayã ngue ñee nda. —‍Ae eriqui “Jesús” ɨ nae, aque que tuchu saã nda. Nguiti que seresa rese ra. “Eso nderuba ɨreɨ Ama Siloé”, ɨ que seje cote ra. Aso que se ra. Seruba ɨreɨ ji que amae cote ra, ɨ que eresayã mbia je ra. 12 —‍¿Ma nderesa mbucherõsa riqui ma nde? ɨ que mbia eresayã je ra. —‍Quɨ chõ esɨ, ɨ que ee ra.

Fariseos ñee eresayã je

13 Mbia que eresayã curuchoɨ fariseos je cote ra. 14 Ae mose Jesús eresayã mbucherõ nae, sábado mose que ra. Tuchu que esaã, aque mose que ra. 15 —‍¿Mañɨ ere nderesa ɨra re? ɨ que fariseos ee ra. —‍Tuchu que equiti seresa rese ra. Ae seresa aɨreɨ nguiã. Co aɨco mae co cote, ɨ que eresayã nda. 16 Fariseos mo ngue ñee nyue ra. —‍Ae eresa mbucherõ sábado mose nae, Dios cheẽ nenei neneisa eã ño aque re, ɨ rei que nyue ra. Emo emo ngue ñee no nda. —‍Eɨ̃ nguia nda eɨcuã mose mbia mae sayã naa naa eã nguiã nande je chã, ɨ que fariseos mo ñee nyue ra. Hue rɨ̃ ja eã ngue fariseos ñee Jesús rɨɨ̃ nda. 17 Fariseos que ñee sɨ eresayã je ra. —‍Ae nembucherõ nae, ¿mañɨ ee re? ¿Mañɨ ere quia nde erɨɨ̃ co re? ɨ que ra. Eresayã ngue ñee nda. —‍Dios chɨmondo que ae ra, ɨ que eresayã nda. 18 Judíos que echeẽ ñandu sereã nda. Eresa turã mbeɨ mo eriqui reɨ̃ nguiã ee. Nyebe “jenyu” ɨ nguiã eresayã ndu je. Esi je abe no. —‍Nandeirandu rã erese, ɨ que ra. 19 —‍¿Co nderiirĩ co re? ¿Eresayã nyobeɨ nyii re? ¿Eresayã nyaacuquia nyii re? ¿Mbae emumae nguia co cote re? ɨ que ñee eru je ra. Esi je abe. 20 Eru que ñee ee ra. —‍Co rei seriirĩ co. Eresayã ngue nyaacuquia rei ra. 21 Mañɨ ño equia mae co cote. Aba chõ embucherõ. Ureɨcuayãte. Jeñee nguia ee. Etiarõte nyeresẽ. Ae ra ñee jẽje, ɨ que eru ñee judio rerecua je ra. Esi abe. 22 Judíos rerecua quia ñee nguia nyue nyii reaẽ. —‍Emo ñee turã mose Jesús rɨɨ̃, ũquɨ̃ nandemombo beɨ mbia chumunuasa sɨ. “Dios chɨmbu rei Jesús”, ɨ mose, nandemombo beɨ mbia chumunuasa sɨ, ɨ quia ererecua quia ñee nyue nyii reaẽ. Nyebe eresayandu siquichete nguiã ñee turã Jesús rɨɨ̃. Esi abe no. 23 Nyebe eru riqui nguiã ñee ererecua je. —‍Jeñee nguia seriirĩ je. Etiarõte nyeresẽ, ɨ ee. Esiquichete quia ñene. 24 —‍Quiatuchu, ɨ sɨ que judíos rerecua eresayã je no nda. —‍Echeẽ turã Dios mɨɨ je. ¡Jesús abe je ra erecheẽ turãchɨ̃ jẽ! Eɨcuãte ae resẽ, ɨ rei que judíos rerecua eresayã je ra. 25 Eresayã ngue ñee ee ra. —‍Aɨcuayãte se. Eɨcuãte ereae. Eturãte ere no ae. Aɨcuayãte se. Seresayã ngue nyii ra. Co aɨco mae co cote. Ũquɨ̃ mɨɨ ño aɨcua nguiã co, ɨ que eresayã judíos rerecua je ra. 26 —‍¿Mañɨ equia ndeje re? ¿Mañɨ nderesayã ɨra re? ɨ sɨ que eresayã je no nda. 27 Eresayã ngue ñeembe ererecua je ra. —‍Acheẽ ndei que jẽje resẽ. Secheẽ ngue jemumb resẽ. ¿Mbaerã jẽɨngo “echeembe” ɨ seje ã nde? ¿Jẽ abe jẽɨngose rete sembucherõsa ruɨ re? ɨ que eresayã judíos rerecua je ra. 28 Ererecua que ñee ɨcuãte ee cote ra. —‍Ae ruɨ chõ ereɨcochɨ̃ nguiã nde co. Moisés ruɨ chõ ureɨco nguiã ure ã. 29 Moisés je quiatu que Dios ñee nyii resẽ. Ũquɨ̃ ño ureɨcua nguiã ã. Ae nembucherõ nae, ma sɨ quiatu ñɨ ae ru. Ae quia ureɨcuayãte nguiã, ɨ que judíos rerecua ra. 30 Eresayã ngue ñee ee ra. —‍Seresa que embucherõ ndesẽ. “Dios chɨmbu”, jenye eã ñochɨ̃ equia ã. Seresa mbucherõsa raque ae. 31 Dios ra mbia ɨcuã ñee ñanuã. Ae Dios cheẽ mumbayã nguia nae, ũquɨ̃ ñee nguia ra Dios ñandu. 32 Seresayã ngue achaacuquia rei nyii ra. Ae que sembucherõ nda. Emo abe ra ũquɨ̃ saã eã. 33 Dios chɨmbu eã mose, eɨ̃ nguia nda mbae raã eãte nguiã ña, ɨ que eresayã judíos rerecua je ra. 34 Judíos rerecua que ñee eresayã je ra. —‍Ndechaacuquia mosenda beɨ chõ ndeɨcuã ndiqui nguiã co. ¿Mbaerã ereɨco urembaaquiatu sete re? ɨ que judíos rerecua eresayã je ra. Nyebe que judíos rerecua eresayã mombo beɨ judíos chumunuasa sɨ cote ra.

Ureaquiatute ure, ɨ chõchɨ̃ fariseos

35 Jesús que jirandu erese ra. Emombo mose. Nyebe esɨ nguiã ñee eresayã je. —‍¿Dios rucucha ereɨcuate quia co re? ɨ que ee ra. 36 —‍¿Aba chõ Dios rucucha re? Aɨcua sete quia co, ɨ que eresayã nda. 37 —‍Ae chõ se resẽ. Ae je chõ ereã ñee a resẽ. Eremae ndei serese resẽ, ɨ que Jesús ee ra. 38 Eresayã ngue ngoi ngũíã ndese Jesús ji cote ra. —‍Areɨcua tuchɨ se cote, ɨ que Jesús je ra. 39 Jesús que ñee ee ra. —‍Achu que íbii ra. Mbia ɨcuã mbuchecua mbia je ra. Achu que eresayã ndesa mumae mae nda. Ae eresa nae, ũquɨ̃ mumae eã sacuã abe que achu ra, ɨ que ra. 40 Fariseos mo abe que chɨ hue ra. Jesús cheẽ andu que ñee Jesús je ra. —‍¿Ureresayã ureɨco ure abe ã nde? ɨ que fariseos ee ra. 41 Jesús que ñee ee ra. —‍Jendesayã mose, eɨ̃ nda jẽɨcuã ambuchecuayã ndei. “Seaquiatute”, jenyechɨ̃ equia ã. Nyebe aɨco nguiã jẽɨcuã mbuchecua jẽje co, ɨ que Jesús judíos rerecua je ra.

10

Ovejas ucha cheẽ ɨcuate

1 Jesús que ñee nda. —‍Tacheẽ nyecua jẽje. Ae ɨqueã nguia oveja chɨquesa rɨ̃ nae, mbae mbuquiachãsa chõ ũquɨ̃ nde. Echɨquesa eã ñɨ ɨque ɨque mose. 2 Ae ɨque ɨque quia oveja chɨquesa rɨ̃ nae, aque quia oveja raarõsa aque re. 3 Ae echɨquesa saarõ nguia nae, aque ra echɨquesa equia oveja raarõsa je cote. Eɨque sacuã. Oveja raarõsa cheẽ nda oveja ɨcua ja. Ñee mɨɨ mɨɨ nda umbae oveja je. Oveja ɨcua ja. Ae ra oveja nyoɨ usẽ eruɨ. 4 Eraarõsa embusẽ ja mose etaronda sɨ, ae rane nda ngata oso quia erẽta. Oveja ra nyoɨ ja quia eruɨ. Echeẽ nguia eɨcuate nguiã. 5 Emo nduɨ ra echoɨ eã. Uchã ño nda emo sɨ. Echeẽ nguia eɨcuayãte nguiã, ɨ que Jesús ñee nda. 6 Jesús que eɨ̃ ndei ñee fariseos je ra. Ejemplo je. Oveja renei nenei ee. Jesús cheẽ andusa que echeẽ ɨcuayãte ra.

Jesús rei oveja raarõsa

7 Jesús que ñee sɨ ee ra. —‍Tacheẽ nyecua jẽje. Oveja chɨquesa rã ño se re. 8 Ae ngaẽ senonde nyii nae, mbae mbuquiachãsa ja chõ ũquɨ̃ nde. Nyebe ovejas eche sɨɨchã eã nguiã. 9 Oveja chɨquesa chõ se re. Ae seɨcua quia nae, ũquɨ̃ nda ateaquiatu beɨ mɨngo. Sã oveja mo ndiqui oso quiaru quiaru no. Sã eriqui cuaẽ nyebi chebi beɨ utaronda no. Eɨ̃ sɨ ra seɨcuasa quia siqui beɨ serese. 10 Mbae mbuquiachãsa quia ra tu mbae rirõ sacuã. Mbae mbutiã sacuã. Mbae ɨquia sacuã. Se quia nɨ achu nguiã mbia mɨngo beɨ sacuã. Mbia mbia tuchɨ nonde que achu ra. 11 Oveja raarõsa rei se. Ovejas ateaquiatu beɨ quia co. Amano nda emɨngo beɨ sacuã. 12 Ae ovejacha eã nae, aque ra ovejas saarõ ndaque, saarõ turã eã ndae. Uchã ño nda nyacua tu mose ovejas je. Nyacua ra ovejas isi embuquiachamba u quia. 13 “Echa eã ndei se re”, ɨ ra eraarõsa uchã erecha. Esiquiche mose. Oveja raarõ turã eã. 14-15 Se quiarei oveja raarõsa turã. Sã Paba riqui seɨcuate co no. Sã aɨco Paba ɨcuate se abe co no. Eɨ̃ ae chõ nguiã oveja ɨcua sembae co no. Sembae abe seɨcua quia ã. Sembae ovejas mɨngo beɨ sacuã nda amano. 16 Ovejas mo abe que sembae no nda. A jenda eã ño ũquɨ̃ nde. Ũquɨ̃ abe ra aru a. Ũquɨ̃ nda secheẽ mumbayã no. Sembae oveja ra chɨ ja serese cote. Se mɨɨ ño nda asaarõ ja cote. 17 Sesiquiche eã semano ndese. Sembae ovejas mɨngo sacuã. Nyebe Paba iate riqui nguiã serese co. Semanonde ra aquera sɨ. 18 Semano sereã mose, eɨ̃ nda mbia seɨquia aroneate rei. Se ae chõ amanosete nguiã mbia je. Se ae chõ nda aquera sɨ no. Paba quia uquirãcuã meete nguiã seje, ɨ que Jesús mbia je ra. 19 Judíos que ñee ata atate nyue ra. Jesús cheẽ mose. Hue rɨ̃ sɨ ñee ja eã. 20 —‍Aba checuayã siquite Jesús rese co resẽ. ¿Mbaerã jẽɨngo echeẽ andu re? ɨ que emo emo uataque je ra. 21 Emo emo ngue ñee no nda. —‍Ae rese aba checuayã ndiqui nae, ũquɨ̃ nda ñee turã eã ndesẽ. Aba checuayã nda mbia resayã mbucherõ eã ndesẽ, ɨ que emo emo no nda.

Judíos Jesús oseɨ chɨã

22 Mbia que ñumunua nua nguia Jerusalén cote ra. Dios chuchua ao mosenda ndese ndua ndua. Nyiiseĩte que aque mose ra. 23 Jesús que oso Dios chuchúaa ra. Portal de Salomón ngue eriqui ngata ra. 24 Judíos que ngaẽ Jesús mama nda. Ñee ngue ee ra. —‍Ureɨco ndeɨcuayãte ã. ¿Manosete ra erecheẽ tuchɨ ure je re? Nde rɨɨ̃. Echɨmbu checua jiri ure je. Nde Cristo mose, ndecheẽ embuchecua ure je, ɨ que judíos ñee Jesús je ra. 25 Jesús que ñee ee ra. —‍Acheẽ ndei que jẽje resẽ. Secheẽ jẽñanuã ño nguiã ã. Paba quirãcuã je chõ aɨco nguiã mbia mae sayã naa naa co. Ã ndese mae nda seɨcua nguiã ña. 26 Acheẽ ndei que jẽje nyii resẽ. Serimba eã ño jẽ nde. Nyebe jẽɨngo nguiã secheẽ anuã. 27 Serimba secheẽ ɨcua ja quia ã. Serimba aɨcua ja quia ã. Seruɨ ja serimba riqui ã. 28 Serimba amɨngo beɨ quia co. Serimba ra quiachã eã mbeɨ. Emo eisi aronea tuchɨ sesɨ. 29 Paba que emee serimbarã nda. Emo eisi aroneate Paba o sɨ. Ae quiarei equirãcuã tuchɨ. 30 Aque mɨɨ ño ureɨco nguiã ã. Paba rese. Eɨ̃ sɨ tuchɨ ureɨco nguiã ã, ɨ que Jesús ee ra. 31 Nyebe judíos paama ɨ nguiã ee. Sɨta que esirõ sirõ nda. —‍Jesús nandecheɨ, ɨ rei que ra. 32 Jesús que ñee ee ra. —‍Paba que sembuquirãcuã tuchɨ ra. Nyebe jemae sayã asaã saã tuchɨ nguiã jẽje. ¿Ũquɨ̃ mo nɨɨ jẽɨngo “nandecheɨ” ɨ seje re? ɨ que Jesús judíos je ra. 33 Judíos que ñee Jesús je ra. —‍Ndechɨao turã mo je eã ño ureɨco nguiã “nandecheɨ” ɨ ndeje. Erecheẽ ɨcuãte que Dios rɨɨ̃ ndesẽ. Dios eresaã saãte quia ure je co resẽ. Mbia sɨ chõ ndaque nde, ɨ que judíos Jesús je ra. 34 Jesús que ñee ee ra. —‍Sã embesa ji riqui ɨ no: “Jẽ ndei dioses, ɨ que Dios ra”, sã embesa ji riqui ɨ no. 35 Embesa ji ñeeñooño aronea. “Dioses rei jẽ”, ɨ que Dios ucheẽ nenei neneisa je ra. 36 Dios que seirabo ra. Sembu que íbii cote ra. ¿Mbaerã jẽɨngo paama ɨ secheẽ mose re? “Dios riirĩ ño se re”, ɨ mose re. “Ndeɨcuãte chõchɨ̃ Dios je”, jenye chõchɨ̃ nguiã seje. 37 Se mbae raã naa eã mose Paba rã sɨ, ũquɨ̃ mose quia secheẽ jeñanua. 38 Paba rã sɨ mose, “coche ñene” jẽnye chõ sechɨsaã je. Secheẽ jeñandu sereã ndaque. Paba riqui serese co. Se abe aɨco Paba rese co. Ũquɨ̃ nda jẽɨcua cote, “coche ñene” ɨ mose sechɨsaã je, ɨ que Jesús ee ra. 39 —‍Jesús nanderao etarõ sacuã, ɨ rei que mbia ra. Jesús que oso chee hue sɨ ra. 40 Jesús que oso Ama Jordán ndobeɨ ra. Ae Juan ndiqui bautizar ɨ nyii nae, huee que esɨ ra. Huee que Jesús riqui arete cote ra. 41 Mbia que nyoɨ nyoɨ tuchɨte erea huee ra. Ñee ñee ngue nyue ra. —‍Juan ngue nandemae sayã mo saã eãte rei nande je. Nandembiirandu turã tuchɨchɨ̃ Jesús rɨɨ̃. Ɨchõɨño eã ño equia ñee nande je reaẽ, ɨ que mbia ñee nyue ra. 42 Mbia tubɨrɨã ngue Jesús ɨcuua huee ra.

11

Lázaro mano

1 Emo ndasi que chɨ ra. Lázaro, ɨ que ee ra. María, ɨ que enongue je ra. Marta, ɨ que enongue je no nda. Echari ja que ũquɨ̃ nda. Betania jenda ja que ũquɨ̃ nda. 2 María rei aba mbushɨmbusa ichusẽsa Jesús i rese. Ua je que esi esi ra. Enongue quia erasi re. Lázaro, ɨ que ee ra. 3 Nyebe echari mbia mo mondo nguiã Jesús mbiirandu sacuã. —‍Ndequiato rasi que chɨ aque rɨ̃ nda, ɨ que echoɨ Jesús mbiirandu ra. 4 Jirandu mose que Jesús ñee cote ra. —‍Mano sacuã eã ño erasi chɨ nguiã aque. Dios quirãcuã ndese mbia mae sacuã ño erasi chɨ nguiã aque. Se abe sequirãcuã ndese mae sacuã ño erasi chɨ nguiã aque, ɨ que Jesús ra. 5 Jesús que nyesecua tuchɨ Marta rese ra. María rese. Lázaro rese abe no. 6 Lázaro rasi rese jirandu mose que esɨ jeɨ eã erea ra. Siquichõ ngue ra. Itõ nyeremo ngue huee ra. 7 —‍Nyaobe Judea cote, ɨ que uchɨmbaaquiatu je cote ra. 8 Echɨmbaaquiatu que ñee ee ra. —‍Namote que judíos ndeɨguia serɨ̃te sɨta je. ¿Mbaerã nda ereso sɨ huee re? ɨ que Jesús je ra. 9-10 Jesús que ñee ee ra. —‍Dios quiatu que sembu ra. Mbae raã naa sacuã ee. Echeẽ ngue asaã ja eãte ra. Nyebe emo seɨquia aroneate namo. Se echeẽ naa ja mose quia ra mbia seɨquia arõte cote, ɨ que ñee uchɨmbaaquiatu je ra. 11 Aquere que ñee sɨ uchɨmbaaquiatu je ra. —‍Nandequiato que uque cote ra. Lázaro. Taso emumba cote, ɨ que ra. 12 —‍Uque mose u, ae ae ra ñumumba rei, ɨ que echɨmbaaquiatu ee ra. 13 —‍Lázaro que mano nda, ɨ eã ngue Jesús ucheẽ mbuchecua tuchɨ ee ra. Lázaro mano tuchɨ raque. Lázaro uquechõ nei nguiã echɨmbaaquiatu je. 14 Jesús que ucheẽ mbuchecua ramo ee cote ra. —‍Lázaro que mano nda. 15 Coche aɨco eã nguiã huee. Jẽ nda seɨcua tuchɨ cote. Nyao erea cote, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu je ra. 16 Tomás que ñee echɨmbaaquiatu ataque je ra. —‍Nyao erese nande abe no. Sã mbia nandeɨquia nande abe rõ, ɨ que Tomás ra. “Eata”, ɨ que mbia quia Tomás je ra. Eata rei ae.

Jesús mbia raaque mbuquerasa

17 Ngasẽ ngue Betania cote ra. Mbia hue jenda que ñee Jesús je cote ra. —‍Co Lázaro ati ji chɨ itõ mocoĩte co resẽ. Cuatro días tuchɨte nyeresẽ, ɨ que mbia ñee Jesús je ra. 18 Aɨchɨte que Betania Jerusalén sɨ ra. Tres kilómetros que ra. 19 Nyebe judíos rane ngaẽ jate nguiã ngasẽ Jerusalén sɨ. María mbia jiri sacuã. Marta abe no. Enongue raaque ati ji mose. 20 Marta jirandu mose Jesús rese que esɨ erobeɨshɨ̃ nda. Oo que erese ra. María quiatu que siquichõ tuchúaa ra. 21 Marta que ñee Jesús je ra. —‍Sererecua, ndeɨco mose a, eɨ̃ nda senongue manoãte rei. 22 Dios ra ndecheẽ ñandu. “Mbae mo embu seje”, ɨ mose, ɨ que Marta Jesús je ra. 23 —‍Ndenongue ra quera sɨ, ɨ que Jesús ee ra. 24 Marta que ñee ee cote ra. —‍Ae beɨ. Mbia raaque quera ja mose, aque mose ra senongue abe quera sɨ. Mbae ua ja mose ra quera sɨ. Aɨcuate raque se quia co, ɨ que Marta ra. 25 Jesús que ñee ee ra. —‍Mbia raaque mbuquerasa rei se. Mbia mɨngosa rei se. Ae seɨcua quia nae, ũquɨ̃ nda mano ndaque, quera sɨ rae. 26 Ae seɨcua quia nae, ũquɨ̃ nda uayã mbeɨ. ¿Ũquɨ̃ ereɨcua quia co re? ɨ que Jesús ee ra. 27 Marta que ñee ee ra. —‍Ae. Cristo chõ nde re. Dios rucucha chõ nde re. “Dios rucucha ra tu íbii”, ɨ que mbia quia nyii nae, ae chõ nde re, ɨ que Marta Jesús je ra.

Jesús nyeseo

28 Aquere que Marta sɨ María mbiirandu ra. —‍Nandembaaquiatusa que tu ra. Hue que eriqui nderequia ra, ɨ que Marta ñee ngõngue ísaa ra. 29 Echeẽ nduɨbe tuchɨ que María sɨ juã asi Jesús rea ra. 30 Jesús ngasẽ mose rocoĩ mbia chuchua ite re. Marta erobeɨshɨ̃sa beɨ que Jesús riqui ra. 31 Mariaso rese que judíos chɨ mae ja ra. —‍Ngõngue atisa chõ María sɨ nguiã nyeseo quɨ, ɨ rei ngue judíos choɨ nguiã eruɨ. 32 María que ngasẽ Jesús je ra. Ngoi que ngũíã ndese ejii ra. Ñee ngue ee ra. —‍Ndeɨco mose a senongue ndasi mose, eɨ̃ nda manoãte rei, ɨ que María Jesús je ra. 33 María que nyeseo ra. Judíos que chɨ erese, ũquɨ̃ abe que nyeseo no nda. Nyebe que Jesús abe ia eãte ra. Echɨã ngue ngoi eã tuchɨ ra. 34 —‍¿Mangue jenyati mangue re? ɨ que Jesús mbia je ra. —‍Nyao erea ae, ɨ que mbia ee ra. 35 Jesús que nyeseo ra. 36 Judíos que ñee nyue ra. —‍¡Sã jẽ! Nyesecua tuchɨ Lázaro rese. Eya eãte riqui erese co, ɨ que mbia ra. 37 Emo emo ngue ñee nda. —‍Jesús que eresayã ndesa mbucherõ. Eɨ̃ nda Lázaro rasi mbucherõ nde chaẽ. Eɨ̃ nda manoãte, ɨ que mbia ra.

Jesús Lázaro mbuquera sɨ

38 Jesús ia eãte que ngasẽ Lázaro atiguia ra. Sɨta ɨmɨ ye. Sɨta chõ ngue eatiquia no nda. 39 —‍¡Sɨta eatiquia jẽjea jẽ! ɨ que Jesús mbia je ra. Marta que ñee Jesús cheẽ mose ra. —‍¡Enete ra nande je jẽ! Curɨte que mano ndesẽ. Cuatro días tuchɨ que ra, ɨ que Jesús je ra. 40 Jesús que ñee ee ra. —‍“Seɨcua tuchɨ mose ra eremae Dios quirãcuã ndese”, ae rei que ndeje nyii, ɨ que Jesús ra. 41 Sɨta eatiquia que mbia jea cote ra. Jesús que mae ibate quiti ra. Ñee Dios je. —‍Paba, secheẽ ngue erechandu. “Ɨaanye”, ae beɨ quia ndeje co. 42 Nde quiarei seandu beɨ. Mbia resa rae aɨco ñee ndeje a. “Dios chɨmondo chõ eriqui re”, ɨ nda ã serɨɨ̃ ña, ɨ que Jesús ñee Dios je ra. 43 Jesús que ñeemombo Lázaro raaque je cote ra. —‍Lázaro, ¡echu usẽ! ɨ que ra. 44 Eraaque que usẽ u juã cote ra. Eo cuasa resebe que usẽ nda. Ei abe ecua ji tiru je. Eruba abe ecua ji tiru je. —‍Jenyura mondo, ɨ que Jesús mbia je ra.

Jesús nandeɨquia, ɨ judíos

45 Judíos que nyoɨ María rese, ũquɨ̃ ngue mae ja Jesús rese ra. Lázaro mbuquera mose. Ũquɨ̃ tubɨrɨã ngue Jesús ɨcua cote ra. 46 —‍Jesús que Lázaro raaque mbuchuruã nda, ɨ que emo nyoɨ fariseos mbiirandu ra. 47 Fariseos que ñumunua ja cote ra. Sacerdotes rerecua ja rese. Mbia rerecua ja. Ñee tuchɨ Jesús rɨɨ̃. —‍¿Mañɨ nande ra equia ee re? Mbia mae sayã naa naa tuchɨchɨ̃ equia aque. 48 Nande ereachõ mose ra mbia siqui ja techɨ̃ eruɨ re. ¡Roma jenda ra nandembae isichɨ̃ ibi jẽ! ¡Dios chuchua ra embucoɨchɨ̃ ngaẽ jẽ! ɨ que ererecua ñee nyue ra. 49 Caifás que sacerdote rerecua tuchɨ aque mose ra. Ae que ñee uataque je ra. —‍Mbae jẽɨcuayã tuchɨchɨ̃ nguia ã. 50 Jendua eã ñochɨ̃ equia ã. Aque mɨɨ ño nda mano nguiã nande ja je chã. Eɨ̃ nda judíos ua tuchɨ eã, ɨ que Caifás uataque je ra. 51 Caifás ae que ñee eã nda. Dios ae quiatu ngue embucheẽ nguiã ũquɨ̃. Sacerdote rerecua tuchɨte quiatu ngue ae re. Nyebe Dios embucheẽ nguiã. —‍Jesús ra mano judíos mɨngo ja sacuã. 52 A jenda achõ je eã nda Jesús mano. Dios riirĩ mangue chooñoa jenda je abe chõ nda Jesús mano nguiã. Dios riirĩ munua ja sacuã, ɨ que Caifás ñee nda. 53 Aque mose beɨ que judíos rerecua ñee ñee nyue ra. —‍¡Jesús nandeɨquia rei jẽ! ɨ que equia ñee ñee nyue ra. 54 Jesús que nyecua eã judíos je cote ra. Judea sɨ que esɨ cote ra. Turuquia rurubi que esɨ ra. Efraín, ɨ que sucha tubɨrɨã je ra. Huee que eriqui arete uchɨmbaaquiatu rese cote ra. 55 Fiesta de la pascua que ecurubite ra. Nyebe judíos nyoɨ choɨ ja nguiã Jerusalén. Suchamo jenda emo emo ngue nyoɨ jate ra. Pascua nonde que echoɨ huɨɨcuã mbitirõ sacuã nda. 56 Mbia que Jesús sequia quia ra. —‍¿Tu ra fiesta re? ¿Tu eã nda re? ¿Tu aroneate jẽje re? ɨ que mbia ñee ñee nyue Jesús rɨɨ̃ nda. Ɨ que mbia u ñee Dios chuchúaa ra. 57 Mbia rerecua que ñee mbia je nyii ra. —‍Emo jirandu mose Jesús rese, sã urembiirandu jeɨ. Eɨ̃ nda ureisi. Eɨ̃ nda uretarõ mɨɨ, ɨ que sacerdote rerecua ñee nyii ra. Fariseos abe no.

12

María aba mbushɨmbusa ichusẽ Jesús i rese

1 —‍Seis días mose ra pascua cote, ɨ que mbia ra. Aque mose que Jesús sɨ Betania nda. Huee que Lázaro riqui ra. Ae Jesús mbuquera erua sɨ. 2 Mbia que ñio mɨɨ Jesús chɨurã nda. Marta que echɨurã mondo mondo ee ra. Mbia je abe. Lázaro abe que chɨ̃ quiaru erese ra. 3 María que aba mbushɨmbusa queru Jesús je cote ra. Medio litro. Nardo, ɨ que ũquɨ̃ je ra. Mbae isiquia mumba tuchɨ que ũquɨ̃ nda. María que eichusẽ Jesús i rese ra. Ua je que esi esi ra. Tuchua mbushɨmbu ja que ra. 4 Judas Iscariote abe que siqui ra. Simón ndiirĩ ngue aque ra. Jesús chɨmbaaquiatu mo ndei que aque ra. Ae quiatu que Jesús mee mbia ɨcuã je emo mose cote ra. Ae que ñee nda. 5 —‍¿Mbaerã eichusẽ ñooño nde? ¿Mbae isiquia rɨbɨshorõ ño nda aba emondo re? Tres cientos rɨbɨshorõ. Mbaecha reã je emee sacuã, ũquɨ̃ mbae isiquia, ɨ que Judas ra. 6 Judas ndua eã ndaque mbaecha reã ndese. Mbae mbuquiachãsa tuchɨ que ae ra. Mbae isiquia riru que equereco quia Jesús je ra. Eyenda que esirõ sirõ nguia mbuchemɨ chemɨ nda. 7 Jesús que ñee Judas je ra. —‍¡Erecheẽchɨ̃ nda María je jẽ! ¡Sã ae ae riqui jẽ! Seati nonde chõ aba mbushɨmbusa icherẽ nguiã serese. 8 Mbaecha reã nguia nda chɨ are jiri nguiã a. Se quia nda aɨco beɨ eã nguiã jẽje a, ɨ que Jesús ra.

Lázaro nandeɨquia, ɨ rei judíos rerecua

9 Judíos que jirandu jate Jesús rese ra. Eriqui mose Betania. Nyoɨ jate que erea ra. Lázaro abe rea. Ae Jesús mbuquera erua sɨ. 10 Nyebe judíos rerecua ñɨmbiirandu nguiã. —‍¡Lázaro abe nandeɨquia rei jẽ! ɨ que ererecua ñee nyue ra. 11 Judíos que siqui tuchɨte Jesús rese cote ra. Nguerecua que esecha jate cote ra. Lázaro que embuquera erua sɨ nyii. Ũquɨ̃ mbeɨ beɨ que nyii ra. Jesús oso Jerusalén 12 Mbia tubɨrɨã ngue nyoɨ Jerusalén nda. Pascua raã naã sacuã huee. Jesús abe que oso ra. Mbia que jirandu erese ra. Ecuasẽ nonde. 13 Mbia yate que Jesús cuasẽ mose ra. Sɨndo que ecuruchoɨ erobeɨshɨ̃ nda. Mbia que tasẽ tasẽ tuchɨ ra. —‍Eturã tuchɨ ruchɨ̃ nguia co. Dios rucucha ruchɨ̃ nguia co. Israel rerecua ruchɨ̃ nguia co cote, ɨ que mbia tasẽ tasẽ tuchɨ ee ra. 14 Jesús que ngasẽ burro riirĩ mo je ra. Nyuɨ que eato ra. Embesa ji ruɨ sɨ. 15 Ɨ que embesa ji quia nyii ra: ¡Jẽɨreɨ̃ ɨreɨ̃chɨ̃ nda, Sion jenda! Co jenderecua ru quia co. Co eru quia burro átoo co, ɨ que embesa ji quia nyii ra. 16 Jesús chɨmbaaquiatu que ã ɨcuayãte nyii ra. Embesa ji. Jesús quera sɨ mose que ã ɨcua cote ra. —‍Embesa ji ruɨ sɨ chõ eriqui rei reaẽ, ɨ que echɨmbaaquiatu eɨcua ramo cote ra. 17 Jesús que Lázaro mbuquera, ũquɨ̃ ndese maesa que mbia mbiirandu randu tuchɨ quia ra. 18 Nyebe mbia nyoɨ ja tuchɨ nguiã Jesús robeɨshɨ̃. Jirandure Lázaro raaque mbuquera rese. 19 Fariseos que ñee ñee sɨ nyue no nda. —‍Jesús ruɨ ja tuchɨchɨ̃ mbia. ¿Mañɨ nda aba mbia je re? ɨ que ñee nyue ra.

Griegos mo Jesús requia

20 Griegos mo abe que nyoɨ Jerusalén nda. Pascua raã naa Dios je. 21 Ũquɨ̃ ngue nyoɨ ñee Felipe je ra. Felipe que Betsaida jenda ra. Galilea jenda. —‍Uremaese rete Jesús rese, ɨ que griegos Felipe je ra. 22 Felipe que oso Andrés mbiirandu ra. Ũquɨ̃ ja que nyoɨ Jesús mbiirandu cote ra. 23 Jesús que ñee ee ra. —‍Mbiarã ngue achu ibate sɨ ra. Semano nonde arubite cote. Sequera sɨ nonde arubite cote. 24 Tacheẽ nyecua jẽje. Ibasɨ eɨ̃ tiquia eã mose ra ɨa eã mbeɨ. Chɨ chooño mbeɨ rae. Etiquia mose ra suri cote. Ɨ a tuchɨ ra cote. Eɨ̃ ae ra se. Ibasɨ eɨ̃ na sɨ. Amano nda se. Mbia ra setiquia. 25 Ae nduate quia nyɨese nae, ũquɨ̃ nda nyoɨ eãte ibate. Ae ndua eãte quia nyɨese nae, ũquɨ̃ nguia ra nyoɨ ibate. Siqui beɨ sacuã huee. 26 Ae secheẽ mumba sereãte quia nae, sã ũquɨ̃ ndiqui beɨ seruɨ. Ae ra aɨco nae, huee ra ũquɨ̃ abe riqui. Ae secheẽ mumba sereãte quia nae, ũquɨ̃ nɨɨ nda Paba ñee turã.

Amano nda se, ɨ Jesús mbia je

27 Seya eãte aɨco co. ¿Mañɨ ae ra ñee Paba je re? “Semɨngobe rei se ae. Sembasiã ndei se ae”, ae aroneate Paba je. Ã sacuã ño ngue achu resẽ. Sembasi sacuã ño ngue achu resẽ. 28 Paba, ndequirãcuã eteacuquia mbia je, ɨ que Jesús ra. Ũquɨ̃ mose que echeẽ mo ndu ee ibate sɨ ra. —‍Sequirãcuã ngue ateacuquia mbia je ra. Ateacuquia sɨ ra mbia je, ɨ que ibatenda ñee ee ra. 29 Mbia que ibatenda cheẽ ñandu ja rei ra. Ae chɨ Jesús rese, ũquɨ̃. —‍Ama ndieu ereae, ɨ que mbia ra. —‍Tei. Angel mo ño ngue ñee nguiã Jesús je, ɨ que emo no nda. 30 Jesús que ñee mbia je cote ra. —‍Seje eã ño ngue ibatenda ñee ndesẽ. Jẽ eandu sacuã ño ngue ñee ndesẽ. 31 Paba ra seɨcuasa reã mbasi ja cote. Mbia ɨcuã nderecua ra Paba mombo ibi jenda cote. 32 Sembucha mose mɨɨ ibate, mbia ra siqui tuchɨ serese cote. Sucha mo jenda ja abete ra siqui serese cote, ɨ que Jesús ra. 33 —‍Mbia ra seɨquia mɨɨ sembucha ira rese, ɨ ñene. 34 Mbia que ñee Jesús je cote ra. —‍“Cristo ra siqui beɨ”, ɨ que Dios cheẽ embesa ji urembiirandu. ¿Mbaerã erecheẽ nde? “Mbia ra sembucha ira rese”, ɨ re. ¿Aba quia Cristo re? ¿Aba quia tu mbiarã nde? ɨ que mbia ñee Jesús je ra. 35 Jesús que ñee ee ra. —‍Taɨco mbɨrɨmbe jendese jembaaquiatu quiatu. Jendesaebe mbɨrɨ̃. Tata rendi rãte aɨco co. Tata rendi siqui mose jendese, ¡jengata turã ño nguia jẽ! Seɨcuasa reã ño siqui nguiã itondaru. Ũquɨ̃ quiachã ño nguiã ũquɨ̃. 36 Tata rendi raãte aɨco co. Seɨco beebe mose jendese, seɨcua tuchɨ rã. Eɨ̃ nda jẽɨngo turã jendesae ji, ɨ que Jesús mbia je ra. Aquere que esɨ ñemɨ mbia sɨ cote ra.

Judíos Jesús ɨcua eã mbeɨ

37 Jesús que mbia mae sayã saã saã tuchɨte rei mbia je ra. Mbia que Jesús ɨcuayã mbeɨ chõ nda. 38 Ae Isaías mbesa mɨɨ nyii nae, ũquɨ̃ na sɨ chõ ngue mbia Jesús ɨcuayã cote ra. Eɨ̃ ngue Isaías embesa mɨɨ nda: Sererecua, ae uresenei senei nguia mbia je nae, ũquɨ̃ mbia ɨcua sereãte quia ã. Ndequirãcuã mbia tea sereãte quia ã, ɨ que Isaías embesa ra. 39 Mbia que Jesús ɨcua aroneate ra. Isaías chɨmbesa rã sɨ chõ ngue ra. Eɨ̃ ngue Isaías embesa mɨɨ no nda: 40 Dios que mbia chɨã matã nda. Nyebe eriqui mbae ɨcuayãte ã. Nyebe eriqui nguiã uba eãte serese. Se embitirõ sacuã, ɨ que Isaías chɨmbesa huɨ̃ nda. 41 Isaías que Cristo quirãcuã tea nyii ra. Nyebe ã mbesa mɨɨ nguiã Jesús rɨɨ̃ a. 42 Judíos tubɨrɨãte que Jesús ɨcua ra. Judíos rerecua emo emo abe que Jesús ɨcua rei ra. Siqui checuayã ño ngue Jesús ruɨ ra. Esiquichete quiatu ngue fariseos sɨ re. —‍¡Fariseos ra nandemombochɨ̃ mbia chumunuasa sɨ jẽ! ɨ que ra. 43 —‍Dios cheẽ nandemumbayã jẽ, ɨã ñochɨ̃ ngue re. —‍¡Mbia cheẽ nguiatu nandemumbayã jẽ! ɨ chõchɨ̃ ngue re.

Secheẽ nguia ra seucuayãsa mbasi, ɨ Jesús

44 Jesús que ñee irãtã mbia je ra. —‍Ae seɨcua quia nae, se mɨɨ ɨcua eã. Paba abe ɨcua. Ae sembu ibate sɨ. 45 Ae mae nguia serese co nae, Paba abe rese mae. 46 Mbia resae sacuã ño achu nguiã co. Eɨ̃ nda seɨcuasa siquíã itondáruu. 47 Jẽɨngo secheẽ andu ã. Jemo secheẽ mumba mose, se ra ambasiã. Secheẽ ae ra embasi. Mbia mingo beɨ sacuã ño achu nguiã co. Mbia mbasi sacuã eã ño achu nguiã. 48 Secheẽ nguia ra seucuayãsa mbasi, mbae ua mose. Ibi ua mose. Secheẽ ae ra secheẽ mumbasa mondo tata cuasu. Secheẽ andu chooño nguiatu ngue re. 49 Se ae eã ño acheẽ nguiã mbia je. Paba quia ñee nguiã seje. “Eɨ̃ ere mbia mbaaquiatu quiatu”, ɨ que Paba sembu ra. 50 Paba cheẽ ndei mbia mɨngo beɨsa. Echeẽ mumbayã mose. Nyebe aɨco nguiã Paba cheẽ nenei nenei co. Secheẽ ae eã ño ñene.

13

Jesús mbia i ɨreɨ ɨreɨ

1 —‍Namo jiri ra Paba sererao ibate ibi sɨ cote, ɨ que Jesús uchɨangui re ra. Nyesecua tuchɨ que equia uchɨmbaaquiatu rese ra. Mano nyee. 2 Jesús que quiaru u uchɨmbaaquiatu rese isa ra. Pascua nonde. —‍Jesús emondo mbia ɨcuã je, ɨ que diablo Judas Iscariote je nyii ra. Simón ndiirĩ ndei aque. 3 Jesús que mbae ɨcua jate ra. —‍Dios sɨ chõ achu nguiã co. Asobe ra erea. Paba que uquirãcuã mee tuchɨ seje ra, ɨ que Jesús uchɨangui re ra. 4 Quiaru jare que Jesús juã huɨɨrao mbuɨ ra. Ngũmbi que echucua toalla je ra. 5 I que eichusẽ mbae mo ye ra. Uchɨmbaaquiatu i que eɨreɨ ɨreɨ ra. Mbɨɨru ɨru que toalla je ra. 6 Pedro i nda eɨreɨ nguiã cote chã. —‍Sererecua chõ nde resẽ. ¿Mañɨ ere ra sei ɨreɨ re? ɨ que Simón Pedro ñee Jesús je ra. 7 Jesús que ñee ee ra. —‍Ã ereɨcuayãte. Ae asaã saã nguia ã. Ereɨcua rei ra cote, ɨ que Jesús ñee Pedro je ra. 8 —‍Sei ra ereɨreɨ eã mbeɨ, ɨ rei que Pedro Jesús je ra. —‍Ndeɨreɨ eã mose, serese eã nda nde cote, ɨ que Jesús Pedro je ra. 9 —‍Sei achõ eã eɨreɨ rõ. Seo abe eɨreɨ no. Seãquĩ abe no, ɨ chee que Pedro ee cote ra. 10 Jesús que ñee ee ra. —‍Ae echasu quiite, equishĩte ũquɨ̃ ndesẽ. Jẽi mɨɨ ño taɨreɨ. Jẽquishĩ ja eãte raque. Aque mɨɨte raque echɨã nondeɨ, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu je ra. 11 Jesús que jirandu Judas rese ra. Nyebe eriqui nguiã ñee. —‍Aque mɨɨte raque echɨã nondeɨ, ɨ. 12 Ei ɨreɨ jare que huɨɨrao mingue cote ra. Ngoi sɨ que ra. Ae ñee nguiã nguesenda je. —‍Jẽi que aɨreɨ, ¿ũquɨ̃ jẽɨcuate rei quia re? 13 Nyebe jẽɨngo nguiã ñee seje. “Sererecua, Sembaaquiatusa”, ɨ seje. Coche jeñee nguiã seje. Ererecua rei se. 14 Jẽi que aɨreɨ ɨreɨ. Ererecua raque se. Nyebe jẽ abe jemo i jẽɨreɨ ɨreɨ ae. 15 Nyebe que ateacuquia jẽje resẽ. Seruɨ sɨchõ jẽɨngo emo i ɨreɨ ɨreɨ ae. 16 Tacheẽ nyecua jẽje. Se rei jenderecua. Se chõ aemondo mondo nguiã mbia mbaaquiatu sacuã. Jengasu ra jẽsaã saãchɨ̃ sesɨ jẽ. 17 Jẽ secheẽ ɨcua mose, secheẽ mumbayã mose, jẽya tuchɨ ra jẽɨngo. 18 Jẽ ja je eã aɨco nguiã ñee a. Jaẽirabo que se resẽ. Jaẽɨcuate que se resẽ. “Ae quiaru serese nae, aque ɨcuãte ra seje cote”, sã embesa ji ɨ no. Embesa ji ruɨ sɨ ra jemo ɨcuã seje cote. Quiarure serese. 19 ¡A aɨco ñee jeɨ jẽje a jẽ! Eɨcuã nonde seje. Eɨcuã mose seje, jẽ nda seɨcua cote. “Dios nducucha” jenye tuchɨ ra seje cote. 20 Tacheẽ nyecua jẽje. Ae secheẽ nenei neneisa isi quia nae, ũquɨ̃ nda seisi se abe. Ae seisi quia nae, Paba abe isi rae, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu je ra.

Jemo nda semondo mbia ɨcuã je, ɨ Jesús

21 Jesús ia eã tuchɨ que cote ra. —‍Tacheẽ nyecua jẽje. Jemo nda semondo mbia ɨcuã je cote, ɨ que ñee nyecua uchɨmbaaquiatu je ra. 22 Echɨmbaaquiatu que mae mae ja chõ nyɨese ra. —‍¿Aba ra re? ¿Aba ra re? ɨ jaaja nyue. 23 Jesús chesecua tuchɨ que chɨ̃ ngoi ejii ra. 24 Aque je que Simón Pedro o mee mee nda. —‍“¿Aba ra re?” ere ee, ɨ que Pedro ra. 25 Jesús chesecua que ñɨmbucha ɨ ɨ ñee Jesús je ra. —‍¿Aba ra re? ɨ ee. 26 Jesús que ñee ee ra. —‍Mbichae monde ji ra amee jemo je. Ae je ra amee, aque ra semee mbia ɨcuã je, ɨ que Jesús ra. Mbichae que emonde mondo Judas Iscariote je cote ra. 27 Judas mbichae u mose que Satanás ndu embɨɨcuã tuchɨ cote ra. Jesús que ñee ee ra. —‍Ae ra eresaã nae, ¡ũquɨ̃ esaã jeɨchõ jẽ! ɨ que Jesús Judas je ra. 28 —‍¿Mbae rɨɨ̃ Jesús riqui ñee Judas je re? ɨ que eataque ra. Mbia iranuã ja que ra. 29 Judas que mbae isiquia quereco ja quia ra. —‍Mbae mo eisi rã nandechɨurã, ɨ reɨ̃ Jesús quia Judas je uchɨmbaaquiatu je. —‍Mbae mo emondo rã mbaecha reã je, ɨ reɨ̃ Jesús quia Judas je uchɨmbaaquiatu mo je. Echeẽ ngue eɨcuayã ja ra. 30 Mbichae ure que Judas sɨ usẽ cote ra. Itondaruqui rɨ̃.

Jesús ucheẽ yasu renei mbia je

31 Judas usẽ mose que Jesús ñee nda. —‍Mbiarã ngue achu ra. Sequirãcuã ndese ra mbia mae cote. Dios quirãcuã abe areco co. Dios quirãcuã abe rese ra mbia mae cote. 32 Aɨco Dios quirãcuã ndeacuquia mbia je a cote. Dios abe ra sequirãcuã teacuquia mbia je cote. Sequirãcuã nda eteacuquia jeɨ mbia je cote. 33 Seresenda, aɨco mbɨrɨ̃ ño nguiã jendese a cote. Serequia rei ra se cote. Acheẽ ngue judíos je, ũquɨ̃ sɨ́ aɨco ñee jẽje a. Ae ra aso nae, huee jengasẽ aroneãte. 34 Aɨco secheẽ yasu nenei jẽje a. Secheẽ mumbayã sacuã. ¡Jenyesecua ja jenyɨese jẽ! Sã ñɨ aɨco nyesecua tuchɨ jendese no. ¡Eɨ̃ jenye nyesecua tuchɨ jenyɨese jẽ! 35 Jenyesecua tuchɨ mose jenyɨese, mbia ra ñee ja tuchɨ jenɨɨ̃. “Eɨ̃ nguia Jesús chɨmbaaquiatu quia re”, ɨ ra mbia jẽje, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu je ra.

Pedro ra ñee ñooño serɨɨ̃, ɨ Jesús

36 —‍¿Manguiti ra ereso re? ɨ que Simón Pedro ñee Jesús je ra. —‍Ae ra aso nae, huee ereso aroneate namo. Emo mose jiri ra ereso seruɨ cote, ɨ que Jesús Pedro je ra. 37 Pedro que ñeembe ee ra. —‍¿Mbaerã nda asoã nderese namo nde? Seso sete nderese. Semano sete nderese, ɨ que Pedro Jesús je ra. 38 Jesús que ñee ee ra. —‍“Semano sete nderese”, erechɨ̃ nguiã seje. Co isa ra erecheẽ ñooño serɨɨ̃ tres veces. “Jesús aɨcuayãte resẽ”, ere chooño nda serɨɨ̃ nguira cheẽ nonde, ɨ que Jesús Pedro je ra.

14

Jesús rei ñeenda Dios ɨcha

1 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je ra. —‍Jẽya eã eriquichɨ̃ nguiã. Dios jẽɨcua chõ ae. Se abe jẽɨcua chõ ae. 2 Ae Paba riqui, huee tuchua tubɨrɨãte. Ũquɨ̃ eande rae, eɨ̃ nda acheẽ eãte rei jẽje. Aso ra tuchuarã naã jẽje. 3 Jenyuchuarã naa jare ra achube jendea cote, jenderao beɨ serese cote. Jẽ nda jẽɨngo beɨ serese pee cote, ae ra aɨco. 4 Ae ra aso, huee jẽɨcuate resẽ. Ñeenda abe jẽɨcuate resẽ, ɨ que Jesús ee ra. 5 Tomás que ñee ee ra. —‍Ureɨcuayãte nyeresẽ. ¿Mangue ra ereso mangue re? Ñeenda ra ureɨcua eãte chɨ nde, ɨ que Tomás Jesús je ra. 6 Jesús que ñee ee ra. —‍Ñeenda rei se. Ñee ñooñoã je rei se. Mbia mɨngo beɨsa rei se. Ae ra seɨcuayãte, ũquɨ̃ nda ngaseã mbeɨ Paba je. 7 Jẽ seɨcua mose, Paba abe jẽɨcuate quia ã. Jẽ Paba jẽɨcuate quia cote resẽ. Jemae ngue erese namo ndesẽ, ɨ que Jesús ee ra. 8 Felipe que ñee ee cote ra. —‍Nderu eteacuquia rã ure je. Ũquɨ̃ mɨɨ ño ureɨco nguiã ñee ndeje, ɨ que Felipe ra. 9 Jesús que ñee Felipe je ra. —‍Aɨco tuchɨte que jendese, Felipe. ¿Mbaerã ereɨco seɨcuayãte re? Ae mae nguia serese, Paba abe rese maete. ¿Mbaerã ereɨco ñee seje re? “Nderu eteacuquia ure je”, ɨ seje. 10 Co aɨco Paba rese co resẽ. Paba abe riqui serese co. ¿Ũquɨ̃ ereɨcuayãte re? Ae aɨco ñee jẽje nae, secheẽ ae eã ño ũquɨ̃ nde. Paba riqui serese co. Ae abe riqui mbae raã naa serese co. 11 Secheẽ jẽɨcua rã. Co aɨco Paba rese co. Paba abe riqui serese co. “Nyia”, jenye eã mose secheẽ je, sechɨsaã je chõ “nyia” jenye. 12 Tacheẽ nyecua jẽje. Ae seɨcua quia nae, ũquɨ̃ nda sechɨsaã saã saã se rã sɨ cote. Ũquɨ̃ nda mbae saã saã tuchɨ sesɨ. Co quia aso nguiã Paba rea se co. 13 “Mbae emondo ure je” ɨ mose seje, amondo ra jẽje. Jẽ seɨcua mose. Eɨ̃ ae ra Paba quirãcuã ndeacuquia mbia je. 14 “Mbae emondo ure je”, ɨ mose seje, amondo ra jẽje. Jẽ seɨcua mose.

Espíritu Turã tamondo jẽje, ɨ Jesús

15 Jenyesecua mose serese, secheẽ jemumbayã ae. 16 Tacheẽ Paba je. “Espíritu Turã emondo sechɨmbaaquiatu je”, ae ra Paba je. Espíritu Turã nda siqui beɨ jendese cote. Jẽquiato tuchɨ ra ae cote. 17 Espíritu Turã nda ñee ñooñoã jẽje, jembaaquiatu quiatu. Ae ra siqui eã tuchɨ Dios quiatoã ndese. Espíritu Turã ɨcuayãte quia ñe ne. Jẽ nguia jẽɨcuate nguiã. Co Espíritu turã ndiqui jendese co. Siqui beɨ ra jendese. 18 Aso raque quia co. Esi cheecha rã nda jẽɨngoã. Achube ra jembirõ. 19 Aɨchɨte aɨ̃ oso a cote. Dios ɨcuasa reã nda mae eã serese cote. Jẽ nguia nda jemae nguiã serese. Aquera sɨ ra siqui beɨ nonde. Jẽ abe ra jẽɨngo beɨ serɨɨ̃ cote. 20 Espíritu Turã tu mose ra jẽɨcuate cote. “Jesús riqui ngu rese co. Ã ureɨco Jesús rese ã. Jesús riqui urerese co”, jenye ra serɨɨ̃ cote. 21 Ae secheẽ ɨcua quia nae, ae secheẽ mumbayãte quia nae, ũquɨ̃ nguia nyesecuate nguiã serese. Paba nyesecuate ũquɨ̃ ndese. Se abe achesecuate ũquɨ̃ ndese. Tachecua ñɨmbucha ũquɨ̃ ndese, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu je ra. 22 Judas, ɨ que echɨmbaaquiatu mo je ra. Judas Iscariote eã ño aque re. Judas mo ño aque re. Judas que ñee Jesús je ra. —‍¿Mbaerã nda erechecua ure je re? Mbia ja je nyecua rocoĩ, ɨ que Judas ra. 23 Jesús que ñee ee ra. —‍Ae nyesecuate quia serese, ũquɨ̃ secheẽ mumbayãte quia ã. Paba abe ra nyesecuate ũquɨ̃ ndese. Paba ra siqui ũquɨ̃ ndese. Se abe ra aɨco ũquɨ̃ ndese. 24 Ae nyesecua eãte quia serese, ũquɨ̃ secheẽ mumba mumbate quia ã. Secheẽ ae eã asenei senei nguiã jẽje co. Paba cheẽ ño asenei senei nguiã jẽje. Ae chõ sembu nguiã. 25 Seso nonde aɨco co renei nenei jẽje a. Sereco mosebe jendese. 26 Paba ra Espíritu Turã mondo jẽje secheẽ nduɨ sɨ. Jẽquiato tuchɨ ra Espíritu Turã cote. Ae ra jembaaquiatu tuchɨ mbae ja rɨɨ̃ cote. Ae ra jemundua tuchɨ secheẽ ndese cote. 27 Co aso quia co. Jẽyayã eã taemɨngo a. Seɨcuasa reã na sɨ eã taemɨngo. Ũquɨ̃ nguia eya eãte riqui nguiã. Sã seyate se no. Eɨ̃ tae jembia mɨngo a. ¡Jẽya beɨ chõ jẽ! ¡Jẽsiquicheã ño jẽ! 28 Aso ra Paba rea cote. Aquere ra achube jembirõ. Ũquɨ̃ ndese que jẽirandu resẽ. Jenyesecua mose serese, eɨ̃ ndei ra jẽyate secheẽ ndese. “Taso Paba rea”, ɨ mose. Ae quiarei ɨ tuchɨ sesɨ. 29 Seso nonde aɨco ñee tuchɨ jẽje a cote. “Ñee ñooñoã tuchɨ quia equia re”, jenye tuchɨ ra seso mose cote. Huee ra jẽ seɨcua tuchɨ cote. 30 A nda aɨcobe ñee ñee jẽje chã. Diablo quia tu nguiã co. Mbia ɨcuã nderecua ru quia co. Ae quiarei equirãcuã neã jiri sesɨ. 31 Paba cheẽ nduɨ sɨ taɨco. Mbia seɨquia arondete raque. “Nyesecua tuchɨ quia equia ngu rese re”, ɨ ra mbia seje cote. Paba cheẽ mumbayã mose. Jẽhuã. Nyao, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu je ra.

15

Jesús rei ira i rã

1 Jesús que ñeembe uchɨmbaaquiatu je ra. —‍Se rei ira i rã. 2 Paba rei ira raarõsa rã. Ira rãquiã ndɨbɨsho ɨa eã mose, nyisia rae. Erãquiã ɨa mose, saarõ turã ndae. Mbeerera rera rae. Embitirõ sacuã. Ia tuchɨ sacuã cote. 3 Jẽ ngue secheẽ jẽisi turã ndesẽ. Nyebe Paba jembitirõ secheẽ je resẽ. 4 Jẽɨngo beɨ ñɨmbucha serese. Sã aɨco ñɨmbucha jendese no. Ira rãquiã ae ra ɨa eã. Siquíã mose ñɨmbucha hui rese. Eɨ̃ jenye ra jẽ. Mbae turã nda jẽsaã eã jẽ ae. Siquíã mose ñɨmbucha serese. 5 Se rei ira i rã. Erãquiã na ndei jẽ. Jẽɨngo mose ñɨmbucha serese, seɨco mose ñɨmbucha jendese, jẽturã tuchɨ ra jẽɨngo cote. Jẽ ae ra mbae turã jẽsaã eã, siquíã mose ñɨmbucha serese. 6 Ae siquíã ñɨmbucha serese nae, ũquɨ̃ nda siqui ira rãquiã sia ji rã. Eɨru mose ra mbia emunua nua. Eréi sacuã. 7 Jẽɨngo beɨ mose serese, jeñee nda amumbayã. “Mbae embu ure je”, ɨ mose, amondo ra jẽje. Jẽtesareɨã mose secheẽ sɨ. 8 Jẽɨngo turã mbeɨ mose, mbia ra ñee turã turã mbeɨ Paba rɨɨ̃. Jẽɨngo turã mbeɨ mose, “Jesús chɨmbaaquiatu tuchɨ quia eriqui re”, ɨ ra mbia jenɨɨ. 9 Sã Paba riqui nyesecua serese nae, eɨ̃ ae sɨ equia nyesecua jendese co. Jẽɨngo beɨ ñɨmbucha serese. Eɨ̃ nda achesecua beɨ jendese. 10 Paba cheẽ amumbayãte quia co. Nyebe Paba riqui nguiã nyesecuate serese co. Jẽ secheẽ mumbayã mose, achesecua beɨ tuchɨ ra jendese. 11 Aɨco ñee jembaaquiatu co. Jembia sacuã. Sã seyate se no, se rã sɨ ra jẽya. 12 Ã ndei secheẽ ã: ¡Jenyesecua tuchɨ quia jenyɨese jẽ! Sã aɨco nyesecua tuchɨ jendese no. 13 “Se tamano sequiato rɨbɨshorõ”, ɨ mose emo, aque quiarei nyesecua tuchɨte uquiato rese. 14 Sequiato rei jẽ, secheẽ mumbayã mose. 15 “Serimba” aeã nda jẽje cote. Ererecua quiatu “sequiato” ɨ ãte nguiã ngũimba je. Ñee ja eãte ngũimba je. Sã eriqui ñee ja uquiato je no. Se quia ñɨ Paba cheẽ asenei senei jate nguiã jẽje. Nyebe “sequiato” tae jẽje cote. “Serimba” ɨ rocoĩ. 16 Jẽ ngue seirabo eã ndesẽ. Se quiatu ngue jaẽirabo nguiã. ¡Mbae turã ño jẽsaã saã mbeɨ quia seje jẽ! ¡Jenyɨsaã nda uachɨ̃ jẽ! Jẽ ngue seɨcuate. Nyebe jẽ “mbae mo embu ure je”, ɨ mose Paba je, mondo ra jẽje. 17 Ã ndei secheẽ jẽje ã: ¡Jenyesecua tuchɨ quia jenyɨese jẽ!

Mbia ataque Jesús rimba ucuayã

18 Dios ɨcuasa reã nda jẽucuayãte cote. ¡Jẽɨcua quiatu jẽ! “Eɨ̃ ngue equia Jesús ucuayã nyii resẽ”, jenye ra cote. 19 Jaẽirabo que se ra. Nyebe jẽɨngo nguiã Dios ɨcuasa reã na eã. Nyebe eriqui nguiã jẽucuayãte ã. Jẽ ũquɨ̃ na mose, eɨ̃ nda eriqui turãte rei jendese. 20 Acheẽ ngue jẽje nyii, ¡ũquɨ̃ ndese jendua jẽ! ¡Jengasu ra jẽsaã saãchɨ̃ sesɨ jẽ! Mbia ɨcuã mose seje, jẽje abe ra eɨcuã. Mbia secheẽ mumbayã mose, jẽ abe cheẽ mumbayã ndae. 21 Serɨɨ̃ nda Dios ɨcuasa reã jeɨ̃ jeɨ̃ jẽje. Dios ɨcuayãte quiatu nguiã ã. Nyebe ra eɨcuã ɨcuãte jẽje. 22 Achu que mbia mbaaquiatu quiatu ra. Nyebe ra Dios eɨcuã tea chooñoã cote. Eɨ̃ nda Dios eɨcuã tea chooño ndei. Se embaaquiatu eã mose. “Ureɨcuã ureɨcuayãte quia ã”, ɨ aronea ño emo cote re. 23 Ae seucuayãte quia, Paba abe ucuayãte equia ã. 24 Mbia mae sayã ngue ateacuquia tuchɨ rei ee ra. Sechɨsaã nda mbia mo saã eã. Eɨ̃ nda Dios mbia ɨcuã tea chooño ndei. Sechɨsaã ndese mae eã mose. Sechɨsaã ndese mae ndaque, seucuayã ño nguiã ã. Paba abe ucuayã ño nguiã ã. 25 Mbia riqui seucuayãte ã. Sã embesa ji riqui ñee no: “Mbia seucuayãte. Se mbae ɨcuã asaã eãte raque”, sã embesa ji riqui ɨ no. Ũquɨ̃ ɨquechɨ̃ cote. 26 Seso mose Paba rea, Espíritu Turã tamondo jẽje. Jẽquiatorã. Ae ra tu Paba sɨ jẽje. Ae ra ñee ñooñoã jẽje. Ae ra jembaaquiatu quiatu turã serɨɨ̃. 27 Nyii mosenda beɨ chõ jẽɨngo nguiã serese. Nyebe ra jẽ abe mbia jembaaquiatu quiatu turã serɨɨ̃, ɨ que Jesús ra.

16

1 Jesús que ñee ɨ ɨ uchɨmbaaquiatu je ra. —‍A aɨco ñee jẽje a. Eɨ̃ nda jẽhuɨ eã sesɨ, mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽje. 2 Mbia ra jendiquisã quisã, jẽso jẽso mose mbia chumunuasa. “Ã ureɨco rei nguiã mbae turã naa naa Dios je ã”, ɨ ra mbia jẽɨquia ɨquia mose. 3 Seɨcuayãte quia ñe ne. Paba abe ɨcuayãte quiatu nguiã ã. Nyebe ra eriqui mbae raã ɨcuã ɨcuã jẽje. 4 Eɨ̃ ae chõ nguiã ñee jẽje co. Eɨ̃ nda jendua secheẽ ndese, mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽje. “Jesús cheẽ ɨquechɨ̃ cote”, jenye ra cote.

Espíritu Turã nda jembaaquiatu quiatu, ɨ Jesús

Acheẽ jeɨ eã ngue jẽje ũquɨ̃ cose resẽ. Aɨcote quiatu ngue jendese re. 5 Co quia asote nguiã Paba rea co cote. Ae sembu. “¿Manguete ra ereso mangue re?” ɨ eã ñochɨ̃ jemo seje. 6 Se “taso” ɨ mose jẽje, jẽya eãte chõ jẽɨngochɨ̃ nguiã ã. 7 Tacheẽ nyecua jẽje. Coche aso nguiã jendecha co. Espíritu Turã nda ambu jẽje. Jẽquiatorã. Ae ra siqui jendese. Eɨ̃ nda Espíritu Turã tuãte rei. Seso eã mose jẽsɨ. 8 Espíritu Turã tu mose ra ñee ñee mbia je. “Mbia ɨcuã ja chõ ñe ne. Jẽɨngo turã Dios resa rae. Dios ra Jesús ɨcuasa reã mbasi ja”, ɨ ra Espíritu Turã ñee mbia mbaaquiatu quiatu. 9 “Jẽ nguia Jesús jẽɨcuayãte nguiã ã. Nyebe jẽɨcuã ndiqui nguiã”, ɨ ra Espíritu Turã ñee mbia mbiirandu. 10 Aso ra Paba rea cote. Mbia ra mae eãte serese cote. Nyebe ra Espíritu Turã mbia mundua mbae turã ndese cote. 11 “Dios ra diablo mondo tata cuasu. Nyebe ra mbia ɨcuã abe mondo tata cuasu”, ɨ ra Espíritu Turã ñee mbia mbiirandu. 12 “Taembaaquiatube jiri”, ae rei se. Jẽɨcuayã jeɨte chõ ndae. 13 Espíritu Turã tu mose, ae ra jembaaquiatu quiatu turã mbae ja rese. Ñee ñooñoa tuchɨ rae. Ucheẽ ae ra esenei seneiã. Paba cheẽ ño esenei senei nguiã. Mbae tu nonde ra Espíritu Turã jembiirandu erese. 14 Espíritu Turã nda jembaaquiatu quiatu secheẽ nɨɨ. Ũquɨ̃ mose ra mbia ñee turã turã serɨɨ̃ cote. 15 Ae Paba senei senei nguia, ũquɨ̃ asenei senei nguia se abe co. Nyebe ra Espíritu Turã jembaaquiatu quiatu secheẽ nɨɨ.

Jẽya eande nyii ra jẽya tuchɨ cote, ɨ Jesús

16 Namo jiri ra jemae eã serese cote. Aquere ra jemaembe serese cote. Aso ra Paba rea, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu je ra. 17 Echɨmbaaquiatu que ñee ñee nyue ra. —‍¿Mbae ɨ Jesús quia re? “Namo jiri ra jemae eã serese cote. Aquere ra jemaembe serese cote. Aso ra Paba rea”, ɨ chõchɨ̃. ¿Mbae ũquɨ̃ nde? 18 ¿Mbaerã eriqui “namo jiri” ɨ re? ¿Mbae rɨɨ̃ eriqui ñee nde? Nandeiranuã tuchɨchɨ̃, ɨ que echɨmbaaquiatu ñee nyue ra. 19 Jesús que jirandu erese ra. —‍“Ndecheẽ embiasa jiri ure je” ¿jenye sete seje re? “Namo jiri ra jemae eã serese cote. Aquere ra jemaembe serese cote”, ae que jẽje, ¿aque jẽɨcuayãte re? 20 Tacheẽ nyecua jẽje. Namo jiri ra jenyeseo. Jẽya eãte rae. Sequiatoã nda eya tuchɨ. Aquere ra jẽya tuchɨ cote no. Jẽya eande nyii. 21 “Serasichɨ̃ nda cote re”, ɨ ra esi ndua ndua ãquẽ nyaacuquia serɨ̃ mose. Eyayã tuchɨ ae. Ãquẽ nyaacuquia mose cote, eya tuchɨ ra cote. Ndua eã tuchɨ ra ngasi rese cote. Eya tuchɨ chõ nda nguiirĩ ndese cote. 22 Ãquẽ ndasi rã ño jẽ nde. Jẽya eãte namo. Setube mose jendea, jẽya tuchɨ ra cote. Emo nda jembia eã eã cote. 23 “Ndecheẽ embiasa jiri ure je”, jenye eã nda seje cote. Tacheẽ nyecua jẽje. Jẽ seɨcuate. Nyebe jẽ “mbae mo embu ure je”, ɨ mose Paba je, mondo ra jẽje. 24 “Mbae mo embu ure je. Jesús ɨcuasa je”, jenye eã mbeɨte equia Paba je ã. Jeñee ee. Jeñee mose ee, mondo ra jẽje. Jẽya tuchɨ ra cote.

Jesús quirãcua tuchɨ ibi jenda sɨ re

25 Acheẽ tuchɨ rei que jẽje ra. Secheẽ ngue ambiasa tuchɨã jiri jẽje ra. Emo mose jiri quia ra secheẽ ambiasa tuchɨ jẽje cote. Paba rɨɨ̃. 26 Aque mose ra jeñee Paba je. “Mbae embu rã ure je”, jenye ra Paba je serɨɨ̃. Aque mose ra acheẽ eã ee jenɨɨ cote. Jẽ ae chõ nda jeñee ee cote. 27 Paba sɨ́ nyesecua tuchɨte quia jendese co. Jenyesecuate quiatu nguiã serese ã. “Dios que Jesús mondo nande je resẽ”, jenye quiatu nguiã seje ã. Nyebe Paba riqui nguiã nyesecua tuchɨ jendese. 28 Paba sɨ que achu íbii resẽ. Asobe ra ibi recha cote. Paba rea ra asobe ibátee cote, ɨ que Jesús ñee uchɨmbaaquiatu je ra. 29 Echɨmbaaquiatu que ñee ee ra. —‍Ereɨcochɨ̃ ñee nyecuate ure je a cote. Ndecheẽ erembiasa tuchɨchɨ̃ nguia ure je a cote. 30 Mbae ereɨcua ja tuchɨ quiatu quia nde reaẽ. Mbia ndua ndua ereɨcuate quia equia co reaẽ. Ñee nonde ndeje. Nyebe ureɨco nguiã ndeɨcuate ã. “Paba sɨ chõ erechu nguiã co”, ure equia ndeje ã, ɨ que echɨmbaaquiatu ee ra. 31 Jesús que ñee ee cote ra. —‍Jẽ ngue seɨcuate rei nguiã. 32 Seandu rã se. Namo jiri ra jeñɨmbuchao chao oso sesɨ. Jẽso ja ra serecha namo. Se ae eã nda aɨco. Paba riqui nguiã serese co. 33 Jẽ seɨcua mose, mbae ra jembia eã eã. Nyebe aɨco nguiã jembiirandu randu beɨte co. Mbia ɨcuã ɨcuã mbeɨte ra eriqui jẽje a íbii. ¡Jeñɨmbirãcuã jiri quia jẽ! Se quia sequirãcuã tuchɨ ibi jenda sɨ re, ɨ que Jesús ñee uchɨmbaaquiatu je ra.

17

Sechɨmbaaquiatu eteaquiatu, ɨ Jesús Dios je

1 Jesús ñee jare uchɨmbaaquiatu je que soboiba mae ibate ñee Dios je ra. —‍Paba, ndecheẽ ndiquichɨ̃ ɨo a cote. Seturã eteacuquia mbia je cote. Eɨ̃ nda se abe ndeturã ateacuquia mbia je. 2 Nde chõ ngue semɨɨ mbia rerecuarã, Paba. Mbia mɨngo beɨ sacuã. Mbia que eremee seje, ũquɨ̃ mɨngo beɨ sacuã. Se rei nderucucha. 3 Paba, nde mɨɨ ndei Dios tuchɨ ereɨco co. Se rei Jesucristo ndechɨmbu ibate sɨ. Ae ndeɨcuate quia nae, se abe ɨcua equia nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ. 4 Ndeturã ngue ateacuquia mbia je ra. “Ã esaã íbii”, ere que seje, ũquɨ̃ ngue asaã ja cote ra. 5 Paba, seturã eteacuquiabe mbia je. Cose ndare rã. Mbae eã mosenda rã. Asobe ra siqui nderese. MSã ndeturã ereteacuquia mbia je nae, seturã abe eteacuquia mbia je. 6 Mbia que eremee seje, ũquɨ̃ ngue ambiirandu tuchɨ nderese ra. Nembae rei que nyii ra. Eremee ngue seje cote ra. Ndecheẽ ngue emumbayã nda. 7 Nde chõ ngue sembaaquiatu quiatu nguiã, Paba. Ndecheẽ ae chõ ã nde. Secheẽ eã ño ñe ne. Ũquɨ̃ ngue sechɨmbaaquiatu ɨcuate ra. 8 Eresenei senei ngue seje, ũquɨ̃ ngue asenei senei ja ee ra. Nandecheẽ ngue eisi ja turãte ra. “Paba sɨ que Jesús ru ra. Paba que embu ra”, ɨ equia nderɨɨ̃ ã. 9 Sechɨmbaaquiatu eteaquiatu, Paba. Seɨcuasa reã je eã ño aɨco nguiã “eteaquiatu” ɨ ndeje. Ae eremee seje nae, ũquɨ̃ je chõ aɨco nguiã “eteaquiatu” ɨ ndeje. Nderimbate quia ñe ne. 10 Ae nderimba nae, serimba chõ se abe re. Ae serimba nae, nderimba chõ ũquɨ̃ no nde. Serimba riqui ñee turã mbeɨ serɨɨ̃ ã. 11 Asobe ra ndeje, Paba. A ra aɨcoã íbii cote. Serimba quia ra chɨchõ íbii. Eteaquiatu, Paba. Ae eremee seje, ũquɨ̃ eteaquiatu ndequirãcuã je. Mbae mɨɨ ndese ja chõ emundua ndua mɨngo. Sã nande nandendua ndua mbae mɨɨ ndese no nae. 12 Ae eremee seje, ũquɨ̃ ngue ateaquiatu quiatu quia ndequirãcuã je ra. Seɨco mose íbii. Emo ngue quiachã eãte sesɨ ra. Aque mɨɨ nda quiachã. Embesa ji cheẽ nduɨ sɨ ra aque mɨɨ quiachã. Huɨɨcuã je. Emo ngue quiachãyã cote ra. 13 Aso ra nderea cote. Seɨco beebe mose íbii, aɨco ñee ñee ndeje serimba rɨɨ̃ a. Ɨ̃ nda eya quiatu chɨ a. Sã seyate se no. 14 Ndecheẽ ngue asenei senei ee ra. Ibi jenda eã ño se re. Serimba abe rei ibi jenda eã. Nyebe ibi jenda riqui nguiã serimba ucuayã. 15 “Serimba erao ibi sɨ”, ae eã ño nguiã ndeje co, Paba. “Eteaquiatu diablo sɨ”, ae chõ nguiã ndeje co. 16 Se rã sɨ rei serimba. Ibi jenda eã ndiqui ã. 17 Serimba emɨngo tuchɨ icúe nembaerã. Ndecheẽ je emɨngo icúe. Nde quia erecheẽ ñooño eãte nguiã. 18 Sã nde sembu mbia je no, eɨ̃ ae sɨ chõ nguiã serimba mondo mondo mbia mbaaquiatu quiatu co. 19 Aɨco ñɨmondo tuchɨ ndeje co, Paba. Mano sacuã serimba je. Ɨ̃ nda serimba abe ñɨmondo tuchɨ ndeje. 20 Ã nɨɨ achõ eã aɨco ñee ndeje. “Eteaquiatu” ɨ ndeje. Ã nda secheẽ senei senei emo je abe cote. Ũquɨ̃ abe ra seɨcua cote. Serimbarã. Ae ra seɨcua ɨcua nae, ũquɨ̃ abe eteaquiatu. 21 Mbae mɨɨ ndese ja chõ ũquɨ̃ emundua ndua mɨngo. Mbae mɨɨ naanguia tuchɨ emɨngo nanderese, Paba. Sã ereɨco serese no nae. Sã aɨco nderese no nae. Eɨ̃ nyere sɨ ũquɨ̃ mɨngo mbae mɨɨ na. Eɨ̃ nda mbia seɨcuasa reã ñee serɨɨ̃. “Dios chɨmbu quia eriqui re”, ɨ nda mbia ñee serɨɨ̃ ña. Seɨcuasa siqui mose mbae mɨɨ ndese. 22 Ndeturã ngue eremee seje, eɨ̃ ae que seturã mondo seɨcuasa je ra. Eɨ̃ nda eriqui mbae mɨɨ na. Sã nandeɨco mbae mɨɨ na nande no, Paba. 23 Nyebe aɨco nguiã seɨcuasa rese co. Nde ereɨco serese co no. Nyebe seɨcuasa riqui mbae mɨɨ na co. Eɨ̃ nda seɨcuasa reã ñee nderɨɨ̃. “Dios quia Jesús mbu quia reaẽ. Dios quia nyesecua quia Jesús ɨcuasa rese re. Jesús rese rã sɨ nyesecua”, ɨ nda mbia ñee nderɨɨ̃ ña. 24 Paba, serimbarã ngue eremee seje. Ae ra aso, sã echoɨ serea siqui beɨ huee serese cote. Ndecheẽ turã andu sacuã serɨɨ̃ huee. Erecheẽ turã mbeɨte serɨɨ̃. Ibi eã mosenda beɨ chõ ereɨco nguiã nyesecua serese co. 25 Ndeturã tuchɨ, Paba. Seɨcuasa reã ndeɨcuayãte quia ã. Se quia areɨcuate nguiã co. Serimba abe que ndeɨcuate quia ã no nda. “Dios chɨmbu”, ɨ seje nderɨɨ̃. 26 Arerenei nenei tuchɨ que serimba je ra. Tarerenei nenei tuchɨbe ee. Eɨ̃ nda nyesecua tuchɨ nyɨese. Sã ereɨco nyesecua tuchɨ serese no nae. Taɨco beɨ serimba rese cote, ɨ que Jesús Dios je ra.

18

Mbia ɨcuã ngaẽ Jesús ruruchoɨ

1 Jesús ñeende ngu je que echoɨ ama ñetẽ ndobeɨ ra. Cedrón, ɨ que aque ama je ra. Aque robeɨ que esɨ uchɨmbaaquiatu rese ra. Iraqui turã mo ngue echoɨ ra. 2 Jesús que oso oso beɨte quia huee ra. Iraqui re. Uchɨmbaaquiatu rese. Nyebe Judas riqui nguiã hue ɨcuate. —‍Jesús tateacuquia checuayã mbia je, ɨ que Judas ra. 3 Nyebe Judas mbia ruruchoɨ nguiã huee Jesús isi sacuã. Soldados que ecuruchoɨ ra. Policía jenda abe que ecuruchoɨ no nda. Sacerdotes rerecua chɨmondo rei policía. Fariseos chɨmondo abe no. Ũquɨ̃ ja que nyoɨ ngasẽ Jesús je ra. Tiquise que ecuruchoɨ quia ra. Lámparas abe no. Mbae rendi abe no. 4 Jesús que mbae ɨcuate ra. —‍Mbia ra jeɨ̃ jeɨ̃ seje, ɨ que eɨcuate ra. —‍¿Aba rea jenyu quia co re? ɨ que oso ñee ee ra. 5 —‍Jesús rea urechu quia co. Nazaret jenda, ɨ que mbia ñee nda. —‍Se chõ Jesús resẽ, ɨ que ee ra. Judas abe que siqui mbia rese huee ra. Ae que siqui Jesús mee mbia ɨcuã je huee ra. 6 —‍Se chõ Jesús resẽ, ɨ mose que mbia siri siri choɨ uquite quiti ra. Ngoɨ ngoɨ chee que echoɨ ra. 7 —‍¿Aba rea jenyu quia co re? ɨbe que Jesús ñee ee ra. —‍Jesús rea urechu quia co, ɨ que ra. 8 Jesús que ñeembe ee ra. —‍“Se chõ nyeresẽ”, ae que jẽje. Serequia mose, sererao se ae. Sã seresenda chɨchõ, ɨ que Jesús ee ra. 9 —‍Ae Paba mee seje serimbarã, ũquɨ̃ mo quiachãyãte sesɨ, ɨ que Jesús nyii ra. Nyebe ñee nguiã mbia je cote. —‍Sã seresenda chɨchõ, ɨ mbia je cote. 10 Simón Pedro que uchuuru siqui tiquise ra. Sacerdote rerecua rimba rese que tiquise rerequɨe requia ra. Eisa que echisia equiatocuti quitinda ra. Malco, ɨ que aque je ra. Ae isa Pedro chisia. 11 Jesús que ñee Pedro je ra. —‍Ndechuuru emingue chõ eriru ye. Paba cheẽ tamumbayã na. Tachecuachõ na mbia je. Sã mbia ɨcuã sembasi tuchɨ cote, ɨ que Jesús Pedro je ra. 12 Soldados que Jesús isi cote ra. Soldados rerecua rese. Policía rese. Ũquɨ̃ ja que Jesús isi ra. Nyucua que suruchoɨ ra. 13 Anás chuchua rane ngue eruruchoɨ ra. Anás ndiirĩ ngue Caifás ninisi ra. Caifás que sacerdote rerecua aque mose ra. 14 Caifás sɨ́ quia que ñee nyii ra. —‍Aque mɨɨ ño nda mano nguiã nande ja je chã, ɨ que judíos je nyii ra.

Jesús aɨcuayãte, ɨchõɨño Pedro

15 Mbia Jesús ruruchoɨ mose que Simón Pedro nyoɨ eruɨ ra. Jesús chɨmbaaquiatu nongue rese. Co mɨɨ ndese. Enongue que sacerdote rerecua ɨcua ra. Nyebe ɨque oso nguiã Jesús ruɨ. Sacerdote rerecua itaicuee. 16 Mbia que Pedro siquisã mɨɨ etaronda robeɨ ra. Sacerdote chɨɨcua que tu nyebi ñee echɨquesa raarõsa je cote ra. —‍Sã Pedro ɨque rã serese, ɨ que ra. Nyebe emingue nguiã cote. 17 Echɨquesa raarõsa que ñee Pedro je ra. —‍¿Jesús resenda nde re? ɨ que nyucuaaque Pedro je ra. Echɨquesa raarõsa. —‍Tei, ɨchõɨño ngue Pedro ee ra. 18 Nyiiseĩte mose que ra. Nyebe policía jenda tata mbucha nguiã. Sacerdote rimba rese. Ũquɨ̃ ja que chɨ nyee ra. Pedro que chɨ̃ nyee erese ra.

Sacerdote rerecua ñee Jesús je

19 Sacerdote rerecua que ñee Jesús je ra. —‍¿Aba ndechɨmbaaquiatu re? ¿Mbae rɨɨ̃ ereɨco mbia mbaaquiatu quiatu re? ɨ que ererecua ra. 20 Jesús que ñee ee ra. —‍Se que acheẽ ja mbia resa rae ra. Mbia chumunua nuásaa ja que aɨco mbia mbaaquiatu quiatu ra. Dios chuchúaa abe no. Acheẽ nyecuayã cuayã eã ngue se quia mbia ísaa ra. 21 ¿Mbaerã ereɨco ñee seje re? Secheẽ andusa je quia echeẽ. Sã ũquɨ̃ ñee. Mbae rɨɨ̃ acheẽ ee re. Ũquɨ̃ ngue secheẽ ñandu ja quia ra, ɨ que Jesús ererecua je ra. 22 Jesús cheẽ mose que policía jenda mo ucua eritii rese ra. —‍¿Mbaerã ereɨco ñee sacerdote rerecua je ũquɨ̃ nde? ɨ que policía mo ñee ucua Jesús rese ra. 23 Jesús que ñee ee ra. —‍Secheẽ ɨcuã mose quia echeẽ seje. Mbae ɨcuã nɨɨ aɨco ñee nde. Secheẽ turã mose chõ erecuachɨ̃ nguiã serese, ɨ que Jesús ee ra. 24 Anás que Jesús mondo Caifás je cote ra. Ecuasa que ecuruchoɨ Caifás je ra. Caifás que sacerdote rerecua ra.

Jesús aɨcuayãte, ɨ sɨ Pedro

25 Pedro que nyee beɨte u tata ra. Mbia mo ngue ñee ee ra. —‍¿Jesús resenda nde re? ɨ ee. —‍Tei, ɨchõɨño ngue Pedro ee ra. 26 Ae isa Pedro chisia nae, aque resenda que siqui huee ra. Sacerdote rerecua rimba chõ ae re. Ae que ñee Pedro je ra. —‍Nde rese amae iraqui re Jesús rese reae, ɨ que Pedro je ra. 27 —‍Tei, ɨchõɨño ngue Pedro ee no nda. Aque mose tuchɨ que nguira ñee cote ra.

Pilato ñee Jesús je

28 Policía jenda que Jesús curuchoɨ Caifás chuchua sɨ cote ra. Ererecua tuchɨ chuchúaa que eruruchoɨ cote ra. Pretorio, ɨ que hue tuchua je ra. Ɨ que nyaashɨ̃ u quia cote ra. Judíos que ɨqueã ererecua chuchua ra. Mbaeɨaete que abae chuchua ee ra. Pascua raã nonde. —‍Eɨ̃ nda oveja roo nandeuãte rei pascua mose, ɨque mose abae chuchua, ɨ que ra. 29 Nyebe Pilato sɨ nguiã usẽ ñee ee. —‍¿Mbaerã jẽɨngo ñee Jesús je re? ¿Mbae ɨcuã esaã nde? ɨ que Pilato ra. 30 Mbia que ñee ee ra. —‍Jesús que mbae ɨcuã saã saãte ra. Eɨ̃ nda uremondoãte rei ndeje. Mbae ɨcuã naa naa eã mose, ɨ que mbia Pilato je ra. 31 Pilato que ñee mbia je ra. —‍Jẽ ae Jesús jendao ae. Jẽ ae jẽɨngo erese ae. Jẽ ae Jesús jembasi mbasi ae. Jenamei ñɨmbesa mumba mose, ɨ que Pilato ee ra. Judíos que ñee Pilato je ra. —‍Ure rei judíos. Ure mbia mo ureɨquia aroneate. Nde chõ echb ẽ. “Jẽɨquia” ere chõ soldados je, ɨ que mbia ñee Pilato je ra. 32 Jesús cheẽ ɨquechɨ̃ cote. —‍Mbia ra seɨquia sembucha ira rese, ɨ rei nyii. Echeẽ ɨquechɨ̃ cote. 33 Pilato que ɨque sɨ oso uchuchúaa ra. Ae “quiatuchu” ɨ nguiã Jesús je. —‍¿Judíos rerecua tuchɨ nde re? ɨ que Pilato Jesús je ra. 34 Jesús que ñee ee ra. —‍¿Nde ae erecheẽ nguia seje a re? Emo ñee ndeje nyii reae, ɨ que Jesús ee ra. 35 Pilato que ñee ee ra. —‍Judío eã ño se resẽ. Judíos sɨ́ chõ ngue nemondo seje resẽ. Sacerdote rerecua abe no. ¿Mbae ɨcuã eresaã nde? ɨ que Pilato ra. 36 Jesús que ñee ee ra. —‍Ererecua raque se. Ererecua eã ño se a íbii re. Eɨ̃ nda serimba nyarõ tuchɨ rei serese, judíos ndiquisã quisã tuchɨ sesɨ. Ibi jenda rerecua eã ño se re, ɨ que Jesús Pilato je ra. 37 —‍¿Ererecua rei nde re? ɨ sɨ que Pilato ñee Jesús je ra. Jesús que ñeembe ee ra. —‍Ae. Achu que íbii ra. Sechusua rei íbii. Achu que mbia mbiirandu randu Dios cheẽ nɨɨ nda. Ɨchõɨñosa reã ñee nɨɨ. Ɨchõɨñosa reã ndesenda ra seandu ja, ɨ que Jesús Pilato je ra. 38 —‍¿Mbae ɨchõɨñosa reã nde? ɨ que Pilato ee ra.

Jesús jembucha ɨquia ira rese, ɨ ererecua

Aquere que Pilato usẽ sɨ oso ñee judíos je ra. —‍Mbae ɨcuã Jesús saã eãt e reae. 39 Pascua mose beɨ que aɨco etarõ ji mbusẽ mondo beɨ jẽje ra. ¿Aba ra ambusẽ mondo jẽje namo nde? ¿Judíos rerecua ra ambusẽ mondo jẽje re? ɨ que Pilato ñee mbia je Jesús rɨɨ̃ nda. 40 Mbia que ñee mombo mombo ja Pilato je ra. —‍Tei. Aque eã. Barrabás quia embusẽ ɨmbu ure je, ɨ ja que mbia ñee nda. Mbae mbuquiachãsa tuchɨ rei Barrabás.

19

1 —‍Jesús jẽiruã nua, ɨ que Pilato ra. Mbia que Jesús iruã nua cote ra. 2 Nyu ritiméi uma ji que soldados mɨɨ Jesús ãquĩ ndese ra. Tiru ɨreɨ̃ ngue emingue ee ra. 3 —‍Judíos rerecua tuchɨ chõ nde re, ɨchõɨño ngue soldados ucua ucua Jesús rese ra. 4 Pilato que usẽ sɨ oso ñee mbia je ra. —‍Secheẽ jeñandu rã. Acheẽ ndei que Jesús je ra. Mbae ɨcuã esaã eãte reae. Nyebe anosembe nguiã jẽje co, ɨ que Pilato ra. 5 Jesús que econosẽ mbia je ra. Nyu ritiméi uma ji que equerao quia uãquĩ ndese ra. Tiru ɨreɨ̃ ngue equerao quia nguete rese ra. —‍A Jesús a resẽ, ɨ que Pilato Jesús ndeacuquia mbia je ra. 6 Sacerdote rerecua que chɨ ja huee ra. Policía jenda mo abe que chɨ huee ra. Ũquɨ̃ ja que ñee mombo mombo Pilato je ra. —‍¡Embucha ira rese! ¡Embucha ira rese! ɨ ja que ñee mombo mombo ee ra. Pilato que ñee ee ra. —‍Jẽ ño jembucha ira rese ae. Mbae ɨcuã esaã eã arõte seje, ɨ que Pilato mbia je ra. 7 Judíos que ñee Pilato je cote ra. —‍“Dios rucucha rei se”, ɨchɨ̃ Jesús nguiã. Nyebe eɨquia. Sã embesa ji riqui ɨ no: “Ae Dios riirĩ saã saã nguia, aque jẽɨquia”, ɨ que embesa ji ra, ɨ que judíos ñee Pilato je ra. 8 —‍Dios rucucha, ɨ mose que Pilato siquiche tuchɨ cote ra. 9 Pilato que ɨque sɨ oso ñee Jesús je ra. —‍¿Ma jenda rei nde re? ɨ que Pilato Jesús je ra. Jesús que ñee eã tuchɨ echeẽ mose ra. 10 Pilato que ñee sɨ ee ra. —‍¿Mbaerã ereɨco ñee ãte secheẽ mose re? Arembucha arõte ira rese. Arembuɨ abe arõte se. Se chɨ̃ mbia rerecua, ɨ que Pilato ñee Jesús je ra. 11 Jesús que ñee Pilato je ra. —‍Dios nemɨɨ eã mose mbia rerecuarã, eɨ̃ nda ereoco ãte rei serese. Ae semondo ndeje, ae quiarei eɨcuã tuchɨ ndesɨ, ɨ que Jesús ee ra. 12 Aque mose beɨ que Pilato ndua ndua Jesús rese ra. —‍Jesús tambuɨ mondo, ɨ raque ndua ndua. Judíos quiatu que ñee ee ra. —‍Nya. ¡Erembuɨchɨ̃ nda jẽ! Nde embuɨ mose, César quiato eã nda nde cote. “Ererecua rei se”, ɨ quia ñɨ Jesús re. Nyebe eɨcuãte riqui nguiã César je, ɨ que judíos tasẽ tasẽ Pilato je ra. 13-14 Judíos cheẽ andu mose que Pilato ngoi ngũenda tose ra. Huee que eriqui ñee mbeɨte mbia je ra. Gábata, ɨ que erenda je ra. “Sɨta mbiitee ji”, ɨ ñɨ Gábata re. —‍Jesús jendu rã seje, ɨ que Pilato policía jenda je cote ra. Pascua nonde. Mbia ɨco quiatu mose pascua nonde. Tenda nandeite re mose. —‍A jenderecua ñɨ a resẽ, ɨ que Pilato mbia je ra. 15 Mbia que tasẽ tasẽ ee ra. —‍¡Eɨquia rei! ¡Embucha ira rese! ɨ que mbia Pilato je ra. —‍¿Se ra jenderecua aɨquia re? ɨ que Pilato mbia je ra. —‍Urererecua mo eãte nyeresẽ. César mɨɨ ño nyeresẽ, ɨ que sacerdote rerecua Pilato je ra. 16 Aque mose que Pilato Jesús mondo mbia je cote ra. —‍Jẽɨquia. Jembucha ira rese, ɨ que mbia je ra. Hue sɨ que mbia Jesús ruruchoɨ cote ra.

Mbia Jesús mbucha ira rese cote

17 Jesús que usẽ oso cruz resebe cote ra. Mbia que ecuruchoɨ ibi ibátee ra. “Eresa cuare” ɨ que hue ibi ibate je ra. “Gólgota” ɨ que judío cheẽ hue je ra. 18 Huee que soldados Jesús mbucha ira rese ra. mbia nyeremo abe que embucha ira rese ra. Co mɨɨ Jesús rɨbɨsho quiti. Enongue erɨbɨsho quiti no. Jesús que emɨɨ eite re ra. 19 Pilato que letrero mbesa ra. JESUS DE NAZARET REI JUDIOS RERECUA, ɨ que embesa ra. Embesa ji que emɨɨ ibate Jesús ãquĩ nguiti ra. 20 Judíos tubɨrɨã ngue chɨ mae embesa ji rese ra. Sucha tubɨrɨã jiite quiatu ngue Jesús mbucha nguiã ira rese. Embesa ji que chɨ̃ mbia cheẽ mbuae jaaja ra. Judío cheẽ. Griego cheẽ. Latín ñee. 21 Sacerdotes rerecua que ñee ja Pilato je ra. —‍“Judíos rerecua” erechɨ̃ nguiã embesa. “Judios rerecua raã ñooño” ere chõ embesa mɨɨ ae, ɨ rei que judíos rerecua Pilato je ra. 22 —‍Ae ambesa, sã ũquɨ̃ ñɨ ño, ɨ que Pilato judíos rerecua je ra. 23 Cuatro soldados que chɨ huee ra. Ũquɨ̃ ngue Jesús mbucha ira rese ra. Ũquɨ̃ ngue Jesús ɨrao isirõ sirõ ja ra. Jesús ɨrao mɨɨ ngue chɨchõ cote ra. Tejido turã tuchɨ que aque tiru ra. Eiasa eã tuchɨ que ra. Eao ji chõ eresebe que ra. 24 Soldados que ñee nyue ra. —‍Aque ra nandechisia eã. Sɨta ñetẽ nandesurubaba baba rã nandechue. Aba ra ja. Aba ra eɨrao querao ja, ɨ que nyue ra. Sɨta ñetẽ ngue esurubaba baba uchue cote ra. Embesa ji cheẽ ɨquechɨ̃ cote. Jesús ɨrao soldados mbuchao chao mose. “Seɨrao que embuchao chao nyue ra. Sɨta ñetẽ ngue esurubaba baba uchue ra”, ɨ que embesa ji huɨ̃ nyii ra. Embesa ji ɨquechɨ̃ cote. 25 Jesús mbuchasa ira rese que cuña mo chɨ ra. Jesús si que ra. Esi nongue abe que ra. María Magdalena abe que ra. Cleofas ninisi abe que ra. María, ɨ que aque je ra. Ũquɨ̃ ngue chɨ ja Jesús ji ra. 26 Juan abe que chɨ Jesús si ji ra. Jesús mae mose usi rese que ñee ee ra. —‍Taĩ, aque quia nderiirina cote, ɨ usi je. Juan nɨɨ eriqui ñee. Jesuubi tuchɨ quia ñɨ Juan nde. 27 —‍Aque ndesirã cote, ɨ que Juan je cote ra. Juan ngue Jesús si querao beɨ uchuchua cote ra.

Jesús mano cote

28 —‍Achɨmbirãcuã tuchɨ que mbae ja je Dios cheẽ nguire ra, ɨ que Jesús uchɨangui re cote ra. —‍Seɨseɨ, ɨ cote. 29 Vinagre mo ngue chɨ̃ mbae mo ye huee ra. Mbia que esponja monde vinagre ye ra. Mondo que Jesús chúruu ra. 30 Jesús que vinagre mocõ esponja resenda cote ra. —‍Dios cheẽ ngue asaã ja cote ra, ɨ que Jesús ra. Uãquĩ ngue embucheseco cote ra. Mano ngue cote ra.

Soldado Jesús cúa chɨõ tiquise je

31 Judíos que ñee nyue ra. —‍Ae embucha ji chɨ ira rese nae, sã ũquɨ̃ chɨã ira rese pascua mose huee, ɨ que mbia ra. Pascua nonde que embucha ira rese ra. Mbia ɨcoquiatu mose pascua nonde. Mbia chumunuasa tuchɨ quiarei pascua. Sábado mose rei pascua. Nyebe mbia ñee nguiã Pilato je. —‍Sã soldados ira resenda timasiquio ja jẽ. Eɨ̃ nda mano jeɨ. Eɨ̃ nda soldados ecuruchi sábado nonde, ɨ que judíos Pilato je ra. 32 Soldados que nyoɨ ira resenda tima ndiquio ra. Ae chɨ Jesús rereco chobeɨ. 33 Ngasẽ mose Jesús je, eraaquete que ee ra. Nyebe etima ndiquio eã nguiã. 34 Soldado mo ngue Jesús cúa chɨõ tiquise je ra. Eruqui que uchẽ nda. Eri abe que uchẽ nda. 35 Nyebe aɨco nguiã ã mbesa mbesa a. Amae jee ngue erese re. Acheẽ ñooñoã se quia a. Eɨ̃ nda jẽ abe “ae beɨ jẽ” jenye Jesús rɨɨ̃. 36 Embesa ji cheẽ ngue ɨque cote ra. Jesús tima ndiquio eã mose. —‍Etima nda mbia siquio eã, ɨ que embesa ji nyii ra. 37 —‍Ae embucha uquia ira rese nae, ũquɨ̃ nda mae sɨ erese, ɨ abe que embesa ji huɨ̃ nyii no nda.

Jesús ruruchoɨ eraaque atisa

38 José de Arimatea, ɨ que emo je ra. Jesús rimba checuayã ngue ae ra. —‍Sã judíos jiranuã serese, ɨ que equia uchɨangui re ra. Ae que “Jesús rete embu seje” ɨ Pilato je ra. Pilato que “eno” ɨ ee ra. José que Jesús rete curuchi ira sɨ cote ra. Ae equerao nguiã. 39 Nicodemo abe que tu erea ra. Ae tu ñee Jesús je isa nyii nae, aque. Aque que tu aba mbushɨmbusa tubɨrɨã tuchɨ reru ra. Eraaque mbaerã ndei aba mbushɨmbusa. Ira shɨmbu turã mbucúɨ ji. Mbae a mbucúɨ ji abe no. 40 Ũquɨ̃ ja que Jesús rete querao cote ra. José. Nicodemo ndese. Aba mbushɨmbusa resebe que eraaque uma uma tiru je ra. Eɨ̃ mbeɨ que judíos quia mbia raaque je ra. Eati nonde. 41 Jesús ɨquiasa rurubi que sɨta ɨmɨ mo ñɨ nda. Eao ramo ji. Mbia raaque mondosa eã nyii. 42 Huee que Jesús raaque nduruchoɨ nyati ra. —‍Cochɨte quia sábado ru nguiã nande je co, ɨ que eati aɨchɨ chõ nda.

20

Jesús quera sɨ

1 Domingo mose que María Magdalena nyoɨ mae Jesús tãsa rese ra. Nyaasɨ̃ nonde. Jesús atiquia nduruba ji que chɨ sɨta ra. 2 Nyebe echoɨ nguiã uchã ñee Simón Pedro mbiirandu. Jesús chɨmbaaquiatu nongue abe mbiirandu. Ae Jesús quiato tuchɨ nae, aque. —‍Aba chõ nandererecua raaque sirõ suruchoɨ. Mangue eno mangue reae, ɨ que María Magdalena nda. 3 Nyebe Pedro sɨ nguiã ea tiquia rea. Uquiato rese. 4 Nyoɨ ja que uchã nda. Enongue rane ngue Pedro chucuã oso ngasẽ nda. 5 Nyibi que mae Jesús atiquia rese ra. Ɨ que Jesús umanda achõ u tiru ra. Ɨque tuchɨã ngue oso sɨta ɨmɨ nɨ nda. 6 Aquere que Simón Pedro ngasẽ cote ra. Ae quiatu que ɨque oso sɨta ɨmɨ nɨ nda. Ae abe que mae Jesús umanda achõ ndese cote ra. 7 Eãquĩ umanda rese abe que mae nda. Tiru ataque rese ja eã ngue eãquĩ umanda chɨ ra. Eacua ji que chɨ icúe ra. 8 Ae rane ngasẽ nguia nyii nae, aque abe que ɨque tuchɨ oso sɨta ɨmɨ nɨ cote ra. Mae tuchɨ que Jesús oreã ndese cote ra. —‍Jesús quera chõ nguia re, ɨ que eɨcua cote ra. 9 Ũquɨ̃ ngue embesa ji ɨcuayãte ra. “Jesús ra quera sɨ”, ɨ que eɨcuayãte ra. 10 Nyebi sɨ que echoɨ uchuchúaa ra.

Jesús nyecua María Magdalena je

11 María que chɨño nyeseo eatiquia jii ra. Echeseo que nyibi mae Jesús rua rese ra. 12 Angeles mo ngue chɨ huee nyeremo ee ra. Eɨraoshĩ ja que chɨ ee ra. Enongue que chɨ̃ ngoi Jesús ãquĩ ndúa quiti ra. Enongue ecuii rúa quiti no. 13 Angeles que ñee María je ra. —‍¿Mbaerã ereɨco nyeseo re? ɨ que María je ra. —‍Aba chõ sererecua raaque querao. Nyebe aɨco nguiã nyeseo. Mangue chõ eriqui ererequia mangue, ɨ que María ra. 14 Ucheẽ nduɨbe que mae ndei uquite quiti ra. Ɨ que Jesús uã ee ra. Ɨcua eãte que ra. 15 —‍¿Mbaerã ereɨco nyeseo re? ¿Aba eresequia quia re? ɨ que Jesús María je ra. Ira a raarõsa Jesús riqui reɨ̃ nguiã María je. Nyebe María ñee nguiã ee. —‍¿Nde Jesús raaque ererao re? ¿Mangue erechono mangue re? Taso erea ae. Tarao ae, ɨ que María ra. 16 Jesús que “María” ɨ María cheẽ mose ra. María que uba tuchɨ Jesús ɨcua cote ra. Judíos cheẽ ño ngue María ñee Jesús je ra. —‍Raboni, ɨ que ra. —‍Sembaaquiatusa, ɨ ñe ñee Jesús ɨcua re. 17 Jesús que ñee María je ra. ¡Seisi jeɨchɨ̃ nda re! ¡Aso ãte Paba rea resẽ! Eso rã ñee senongue je. “Jesús que ñee jẽje ra. ‘Aso ra ibate Paba rea. Dios rea. Ae abe chõ jendu re. Huee ra aso’, ɨ que Jesús ñee jẽje ra”, ere rã senongue je, ɨ que Jesús ñee María je ra.

Jesús nyecua uchɨmbaaquiatu je

18 María Magdalena que oso Jesús chɨmbaaquiatu mbiirandu ra. —‍Amaechɨ̃ Jesús rese, ɨ que ee ra. Jesús cheẽ ngue esenei ja ee ra. 19 Aque mose que domingo ra. Aque isa que Jesús chɨmbaaquiatu chɨ ñumunua nda. Etaronda matã ji que chɨ̃ nda. Siquichete quia judíos sɨ re. Jesús que oso ɨque uchɨmbaaquiatu mbuate ra. Eite re que esɨ ñee ee ra. —‍¡Jẽya eãte jirichɨ̃ nda jẽ! ɨ que Jesús ñee ee ra. 20 Aquere que Jesús o iõsa reacuquia ee ra. Ucúa iõsa abe no. Echɨmbaaquiatu ía tuchɨ que mae Jesús rese ra. 21 Jesús que ñee sɨ ee ra. —‍¡Jẽya eãte jirichɨ̃ nda jẽ! Sã ñɨ Paba sembu no, eɨ̃ tae sɨ jemondo secheẽ nenei nenei sacuã mbia je, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu je ra. 22 Jesús que uchɨmbaaquiatu ɨchu ñee nda. —‍Espíritu Turã ndu jẽje a cote, ɨ que eɨchu ra. 23 —‍“Dios chõ jẽɨcuã mbutiã nguiã jẽsɨ co”, jenye mose emo je, Dios ra ũquɨ̃ ɨcuã mbutiã esɨ cote. “Dios chõ jẽɨcuã mbutiã eã nguiã jẽsɨ co”, jenye mose emo je, Dios ra ũquɨ̃ ɨcuã mbutiã eã esɨ, ɨ que Jesús ra.

Tomás mae Jesús quera sɨ rese

24 Tomás oreãte que Jesús nyecua mose uchɨmbaaquiatu je ra. Jesús chɨmbaaquiatu raque Tomás. Eata, ɨ que Tomás je ra. 25 —‍Jesús rese que uremae nda, ɨ que eataque embiirandu ra. Tomás que ñee nda. —‍Jesús eã ndei e. Se mae eã mose eo iõsa rese, se ocoã mose eo iõsa rese, se ocoã mose ecúa iõsa rese, “nyia” aeã nda se, ɨ que Tomás ñee nda. 26 Jesús chɨmbaaquiatu que ñumunua sɨ domingo nongue mose ra. Tomás abe que siqui uataque rese huee cote ra. Etaronda matã ji que chɨ̃ nda. Jesús que ɨque oso ra. Eite re que esɨ ñee ee ra. —‍¡Jẽya eãte jirichɨ̃ nda jẽ! ɨ que ee ra. 27 Ñee ngue Tomás je cote ra. —‍¡Sã seo jẽ! Seo iõsa rese eoco. Secúa iõsa rese abe eoco ae. “Jesús quera sɨ eãte” ¡ere sɨchɨ̃ nda jẽ! “Jesús que quera sɨ ra”, ere chõ cote, ɨ que Jesús ñee Tomás je ra. 28 —‍Sererecua. Nde rei sembae Dios, ɨ que Tomás Jesús ɨcua cote ra. 29 Jesús que ñee Tomás je ra. —‍Nde mae mose serese, aque mose chõ seɨcuachɨ̃. Mae eã mose serese chõ ngue emo ndiqui seɨcua ra. Ũquɨ̃ nguiarei eya tuchɨ ndesɨ, ɨ que Jesús ee ra.

Je Jesús ɨcua sacuã ño co ambesa nguiã jẽje

30 Jesús que mbia mae sayã saã saã tuchɨ uchɨmbaaquiatu je ra. Ũquɨ̃ ambesa ja eã nguia a. 31 Ã nguia ambesa ja quia a. Jẽ Jesús ɨcua sacuã. —‍Jesús rei Cristo. Jesús rei Dios rucucha, jenye nda chã. Ũquɨ̃ ɨcua mose ra jẽɨngo beɨ.

21

Jesús nyecua siete uchɨmbaaquiatu je

1 Aquere que Jesús nyecua sɨ uchɨmbaaquiatu je ra. Ama nimia ndese que eñɨ nda. Tiberias, ɨ que aque ama ndɨsa je ra. Eɨ̃ ngue Jesús uã nyecua ee ra. 2 Echɨmbaaquiatu que chɨ nyɨese ra. Simón Pedro. Tomás ndese. Ae je eriqui “Eata” ɨ. Natanael ndese. Caná de Galilea jenda rei Natanael. Zebedeo riirĩ abe que chɨ ra. Echɨmbaaquiatu nongue abe que chɨ nyeremo no nda. 3 —‍Taso rã sɨra rea, ɨ que Simón Pedro ra. —‍Ure abe ra ureso nderese, ɨ que eataque ee ra. Nyoɨ ja rei que sɨra rea ra. Nyuɨ ja que echoɨ canoa ye ra. Sɨra que embua mbua eãte aque isa ra. 4 Jesús que chɨ̃ erimia ndese echɨmbaaquiatu je ra. Jesús eã eriqui reɨ̃ nguiã ee. 5 —‍¿Sɨra mo jembua re, Ãquẽ? ɨ que Jesús ñee mombo ee ra. —‍Tei, ɨ que echɨmbaaquiatu ee ra. Jesús ɨcua rocoĩ. 6 —‍Sɨra mbua mbuasa jenduba canoa quiato cuti. Sɨra ra jembua cote, ɨ que Jesús ee ra. Jesús cheẽ ngue emumbayã nda. Sɨra que ua jate embua mbuasa ye cote ra. —‍Nandenosẽ ama sɨ. Nandechuchã canoa ye, ɨ rei que ra. Eusite que ee ra. 7 Ae Jesús quiatote, aque que ñee nda. —‍Jesús chõ eriqui re, ɨ que uataque je ra. Pedro eandu mose que huɨɨrao mingue asi oso ii ra. Jesús rea. Sɨra mbua mbua nonde quia huɨɨrao mbuɨ nguiã nyii. 8 Ɨsho tuchɨã ngue ama nimia nda. Cien metros chõ ngue ra. Pedro ataque que canoa querao ama nimia ndɨɨchã nda. Sɨra mbua mbuasa que ecuruchoɨ quia mbutiriri sɨra resebe ra. 9 Nguichi que canoa sɨ ibi rɨ̃ cote ra. Ɨ que tata u ee ra. Sɨra mɨɨ ngue chɨ tata rɨ̃ ee ra. Mbichae abe que chɨ ra. 10 —‍Sɨra mo jendu rã. Ae jembua ramo, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu je ra. 11 Simón Pedro que nyuɨ oso canoa ye ra. Sɨra mbua mbuasa que embutiriri serao sonosẽ ama nimia ndese cote ra. Embisẽ sɨra resebe. Sɨra mbua mbuasa que soroãte enonosẽ mose ra. Sɨra cuasu achõte raque. Sɨra 153 raque. 12 —‍Jenyu quiaru cote, ɨ que Jesús ee ra. —‍¿Aba nde re? ɨ ãte que emo ñee ɨreɨ̃ nguíã ee ra. Mbia que Jesús ɨcua jate ra. 13 Jesús que oso tátaa cote ra. Mbichae que esirõ nda. Mbuchao chao que uchɨmbaaquiatu je ra. Sɨra abe que embuchao chao ee ra. 14 Jesús que mano nyii ra. Quera sɨ que ra. Nyecua nyecua que uchɨmbaaquiatu je cote ra. Co rei tercera vez co.

Jesús ñee Pedro je

15 Quiaru jare que Jesús ñee Simón Pedro je ra. Jonas ndiirĩ ndei Simón Pedro. —‍Simón, ¿erechesecua tuchɨ quia serese ã sɨ re? ɨ que Jesús Pedro je ra. —‍Ae. Achesecua tuchɨte sequia nderese co resẽ. Seɨcuate se resẽ, ɨ que Pedro ñee ee ra. —‍Oveja raarõsa rã eɨco no. Seɨcuasa embaaquiatu quiatu quia secheẽ je no, ɨ que Jesús Pedro je ra. 16 —‍Simón, ¿erechesecuate quia serese re? ɨ sɨ que Jesús ñee Pedro je ra. Pedro que ñee ee ra. —‍Ae. Achesecua tuchɨte sequia nderese co resẽ. Seɨcuate se resẽ, ɨ sɨ que Pedro ñee ee ra. —‍Oveja raarõsa rã eɨco no. Seɨcuasa esaarõ turã nguia no, ɨ que Jesús Pedro je ra. 17 —‍Simón, ¿erechesecuate quia serese re? ɨ sɨ que Jesús ñee Pedro je ra. Co que tercera vez cote ra. Jesús ñee tres veces mose que Pedro ía eã tuchɨ ra. Pedro que ñee ee cote ra. —‍Mbae ereɨcua jate quia co, Sererecua. Achesecua tuchɨte sequia nderese co resẽ, ɨ que Pedro ñee Jesús je ra. —‍Oveja raarõsa rã eɨco no. Seɨcuasa esaarõ turã nguia no. 18 Tacheẽ nyecua ndeje, Pedro. Ndeyasu mose que ereɨco ndeɨrao mɨngue oso ngata chooño ndesose quiti ra. Nde ameɨ mose ra ndechiba ereɨra cote. Mbia ra ndecua cote. Ndeso sere ãsa quiti ra mbia nderuruchoɨ cote, ɨ que Jesús Pedro je cote ra. 19 —‍Eɨ̃ nda mbia Pedro ɨquia, ɨ chõ Jesús re. —‍Eɨ̃ nda Pedro Dios quirãcuã ndeacuquia mbia je, ɨ chõ Jesús re. —‍Eɨco seruɨ, ɨ que Jesús Pedro je cote ra.

Ae uchɨmbaaquiatu rese Jesús nyesecua tuchɨ

20 Pedro que uba mae serese cote ra. Se rei Juan. Jesús nyesecua tuchɨ rei se. Se chõ ngue acoi huɨ̃ quiaru Jesús jii aque isa resẽ. Se chõ ngue “¿Aba ra nemee mbia ɨcuã je re?” ae Jesús je resẽ. 21 Pedro que mae serese cote ra. Ñee ngue Jesús je cote ra. —‍¿Mañɨ ɨte ra mbia quia Juan je re? ɨ que Pedro Jesús je ra. 22 Jesús que ñee ee ra. —‍¿Mbaete ere? Seruɨ chõ eɨcochõ nde. “Sechube mose chee ra Juan manoã”, se ɨ mose, manoã ndae. Eɨco chõ seruɨ nde, ɨ que Jesús Pedro je ra. 23 —‍Juan nda manoã mbeɨchɨ̃ nde, ɨ que Jesús ɨcuasa Juan nɨɨ cote ra. Jesús cheẽ abi chõchɨ̃. —‍Juan nda manoã, ɨre rocoĩ Jesús nyii. —‍Se cheẽ mose ra manoã, ɨ chõ ndei ngue Jesús re. —‍Juan nda manoã, ɨ ãte que Jesús ra.

Juan ñɨmbesa huɨ beɨ

24 Jesús chɨmbaaquiatu chõ se re. Se chõ ã ambesa ja nguiã. Amae jate que se quia Jesús chɨsaã ndese ra. Acheẽ ñooño eãte se quia ã mbesa mbesa co. 25 Jesús chɨsaã saã tubɨrɨãte quia ñene. Ambesa ja aroneãte quia a. Jesús chɨsaã saã mbesa ja mose, eɨ̃ ndei ra papel mbesa ji mbia recua mbiitayã jate. Amén.