1

1 Urucya' jiquej itŝi'dyem' jedye' mọ'yam', mu' na tạ'caty mu'ya' mu' P̂eyacdye' bu'yity, mu'ya' bä'yi Jen'ya', mu' P̂eyacdye' bu'yity mu'dye Jen'. 2 Mu' P̂eyacdye' bu'yity tạ'caty Jen'yaty. 3 Mu' Jen' yiri'ya' mu'tum jäm'tacsi räj jedye' in, itŝij jiquej jụijya' mu' a vuty jam jedye' jäm'tac o. 4 Mu' P̂eyacdye' bu'yity mu' tsạ'chucsity judyeya' mạijchucsity chime' räjdyes muntyi' in. 5 Mu' mạijchucsi tojmadye'ĉan bä'yity in. Mọ' tojmadye' jam jun' quiv'jepte mạijquedyem'. 6 Mu'ya' jiquej yirity muntyi', jutactyi' Jen'tyi' mu', Juan tịj mu'. 7 Jen' jajutiti paj qui mu' jị'chiqueyacsi muntyi' in jun' chuc ra' mu' mạijchucsity muntyi'. Juan voro'tacsi paj qui jä'mij jụj ja'yacsi räj muntyi' in. 8 Juan jam mu' mạijchucsity, mu' jị'chiqueyacsity mọmo' yụ'tac paj qui p̂eijte mu' mạijchucsity. 9 ̣Q̂uin' aty atsij úche' jacche' mu' anictyity mạijchucsity, mạijchucseti räj úchety muntyi' in. 10 Mu' P̂eyacdye' bu'yity atsij úche' jacche' bä'yi ĉụi'si'che' jäm'tacdye' mu', muntyi' qui nam' in jam jun' chị́yete in mu' na mạyedye'chety. 11 Atsij ĉụi'si'che' jäm'tacdye' jijtuij, mu'in na ĉụi'tyi' chätidye' mu' jam jun' jụjjete in, mem' doroi'jete in. 12 Mu'in na jụjjetety in, mu'in yụ'tacsi paj qui Jen'tyi' ạva' in. 13 Mu'in na Jen'tyi' ạva' mu' jam a'ĉan na'i in, jam jeñej muntyity ạva' in, mijam muntyisya' dyijyedye' na'i in, Jen'si'ya' dyijyedye' mu' me' yụ'tacsi ạvadyety mu'. 14 Mu' P̂eyacdye' bu'yity a'tum yu'ti, atsij qui úche' tsuntum bä'yi, anic rụijtyity mu', fer mạ'jisin' tsun muntyi'. Tsun cạvepte ferdye' mu', anic muju'cha' bu'yi mu', ĉaĉaij na mu' mọmo' yiritytyity Jen'tyi' Ạva' mu'. 15 Mu' Juan voro'tacsi jị'chiqueyacsi muntyi' in: —Uts nash muntyi' ji'jäctety yụ jiquej, jéyac jiquej: “Jäqui've ra' atsij mu' muntyi', mu' muju'cha' bu'yity, uya'ya' nash yụ. Itŝijdyem' yụ jiquej, mu' aty tạ'caty mu'ya'”, yi yụ jiquej —jéyacsi mu' Juan. 16 Anic där mọjo'cha' ñịbe'jitidyes mu', mọ' jam jun' mọtsi' mu', mọjo'cha' mọ'che' so'misin' ñịbe'yedye' mu'. 17 Mọ' yụ'tacdye' jiquej Jen' so'misin' Moisésya', mọ' na ñịbe'jitidyes Jen'si' mu' judyeya' mọ' rụijsis p̂eyacdye', mọ' tui' mu' Jesucristo. 18 Mijam tyi nạijte in mu' Jen', mu' qui nam' yiritytyity Ạva' mu', mu'dyem' Jen', mu'ya'dye bä'yity mu'tum, mu' räj ji'chäquiyisin' jun' chuc mu' Jen'. 19 Jerusalénĉantyi' judío in jutacsi pạrej cudyitity Jen'che' in judyeya' Levíty vóshi' mu', mu'in qui ĉọcte in mu' Juan, jéte in: “¿Tyity mi u?” 20 Rụij mọmo' mu' jéyacsi jam jun' ticamiti: —Yụ nash jam Ji'c̣honacsity muntyi'. 21 Quivij jéte in mu' Juan: —¿Tyity mi u? ¿Jam adac mi Elíasvun, jaso'mitity p̂eyacdye' Jen' jiquej? Vorjeyacsi mu' Juan: —Jam nash yụ. Quivij jébajte in: —¿Jam adac mi so'mintyi' p̂eyacdye' Jen' jiquej, mu' bisva'tety tsun? —jéte in. Vorjeyacsi mu': —Jam. 22 Quivij jéte in: —¿Tyity ĉaĉaij mi anic u? Jítiĉam' tyä tsun paj qui chịj tsun mọ'dye quim' p̂eyacdye' jéyacseban tsun mu'in jutintyi' tsun in —jéte in. 23 Vorjeyacsi mu' Juan: —Yụ nash p̂iyintyi' mu' Isaías jiquej, jaso'mitity p̂eyacdye' Jen' jiquej, yi mu': “Cäjyasĉan ra' jac fer p̂eyaqui jéyacsi ra' muntyi' in: Chụi'jevac jä'mij majmi paj qui mu'ĉan tyeij mu' Ayo'” —jéyacsi mu' Juan. 24 Mu'in cọdyectety mu' Juan in mu'in jutactyi' fariseoty in. 25 Mu'indye quivij jébajte in: —Jam jụijya' ĉaĉaij Ji'c̣honacsity muntyi' mi, mijam Elíasvun, mijam mu' jaso'mitity p̂eyacdye' Jen', mu' bistety tsun, jam me' jụijya' mi ¿jun' qui dash ĉaĉaij me' tupuj chojtacsim? —jéte in. 26 Vorjeyacsi Juan: —Yụ ojñi'ĉan chojtacsi, úĉan qui nam' mi'inĉan, mu'ya' yirity jam chị́yetintety mi'in. 27 Mu' ra' jäqui've voro'tacsi, mu' muju'cha' bu'yity, uya'ya' yụ, mijam ĉụi' yu'ti yụ paj qui c̣hacjepte yujches co'sis mu' —jéyacsi mu' Juan. 28 Betaniave ĉọcte in, nopej Jordán, yóvedyem' chojtacsi muntyi' u in mu' Juan. 29 Nojno mạyedye' mu' Juan jị'ĉojtuyeĉun'te mu' Jesús. Yi mu' jéyacsi Juan: —Uts Oveca bu'yity, jutactyi' Jen'tyi' mu', mu' ra' ijac muntyidyes in, vayacjeyacsebi ra' juchaj mu'in. 30 Mu' ji'jäctety yụ jiquej, yi yụ: “Jäqui've ra' atsij mu' muntyi', mu' muju'cha' bu'yity, uya'ya' yụ. Itŝijdyem' yụ jiquej, aty mu' tạ'caty mu'ya'”, yi yụ jiquej jéyac. 31 Me'dye yụ chime' jiquej jam chị́yete mu' Ji'c̣honacsity muntyi'. ̣Q̂uin' qui nam' chojtacsi yụ muntyi' in paj qui judío in Israeltyi' vóshi' in chị́yete in mu' Ji'c̣honacsity muntyi' —yi mu' Juan. 32 Chime'dye yi jéyacsi: —Yụ jiquej cạvepte Jen'si' Ạ'edye' mu' mạyedye'che' jijtui' mu'che' tŝọi' tacche', je'ñes ọ'to', jo'mes ji'caviti'. 33 Jambi'dyem' chị́yete yụ jiquej. Cạvete qui yụ mu'che' tŝọi' Jen'si' Ạ'edye' mu', chat q̂uin'dyem' dyijtupte yụ Jen'si' p̂eyacdye' mu', mọ' so'minsi' jiquej yụ, yoqui'dyem' jutinya' jiquej u yụ paj qui ojñi'ĉan chojtacsi yụ muntyi'. Yi mu' jin yụ: “Tyi chuc cạvete mi chại' ra' Ạ'edye' yụ játŝutyiti, mu'che' tŝọi', mọ' ra' ji'ĉuyin mu' nash mu' jị'tŝoyacsity muntyi' in Ạ'edye' yụ”, yi jin yụ jiquej. 34 Anicdye me' aty cạvete yụ, mọ'dyes yụ jéyac mu' nash anictyity Jen'tyi' Ạva' mu' —yi Juan jéyacsi. 35 Nojno mạyedye' atsij mu' Juan cäc̣hä' pärä' jị'chiyactyi' mu'. 36 Mu' Juan jị'ĉojcayete mu' Jesús. Yi mu' Juan: —Uts Oveca bu'yity jutactyi' Jen'tyi' mu', mu' ra' ijac muntyidyes in. 37 Pärä' jị'chiyactyi' Juantyi' mu' aty mọ' se'vepte p̂eyacdye' in, chat qui mu'in cäc̣hä'chubajte in mu' Jesús. 38 Caman'yi mu' cạvi Jesús cạvacsi, mu'in cäc̣hä'chutety in. Jéyacsi: —¿Jedye'veij tyu' ca' atsij mi'in? Vorjete in: —Jị'chiyacsity, ¿juna' dyäqui um? 39 Vorjeyacsi mu' Jesús: —Jụdyej, cabu'tyum yiri'ya' tsun cạveĉam' —jéyacsi. Me'dye mu've jịjcaij in yóĉandyem' dyäquiĉan u. Chat qui mu'tum me' bu'yi mu'ĉan in räj mọ' yómo'qui've, vạjpedye'ya' qui' me'dye tomaj. 40 Mu' Andrés mu' chime' yirity se'veptety Juansi' p̂eyacdye' judyeya' cäc̣hä'chutety Jesús, Simón Pedroty vojity mu'. 41 Mu' Andrés vojityche' vatyquej tŝọij Simónche', queviĉajte judyeya' jéte: —Dạcte tsun mu' Ji'c̣honac-sity muntyi'. (Ji'c̣honacsity griegosĉan p̂eyacdye' yi' ca yi': Cristo.) 42 Chat qui mu' Andrés Jesúsya' cạte mu' Simón. Jesús jacaviti mu' Simón chat jajiti: —Mi nash Simón chiJuandye tịj jen' mi. ̣Q̂uin' ra' yụ yocsi' tịj yụ'tyeyeye, Cefas jéye qui ra' yụ —yi jajiti. (Cefas yi' ca yi': Pedro, griegosĉan p̂eyacdye'.) 43 Nojno mạyedye' mu' Jesús dyijyi mạ'je' Galileave jịjcaij. Jadaquicdyi Felipe chat jajiti: —Cäc̣hä'chuti'. 44 Mu' na Felipe Betsaida-ĉantyi' mu', mu'ĉantyi'dye chime' mu' Andrés judyeya' Pedro. 45 Felipe qui dạcte mu' Natanael jéte: —Dạcte nash tsun mu' Ji'c̣honacsity muntyi', mu' p̂eijtety jiquej mu' Moisés yụ'tacdye'ĉan mu', chimu'dye p̂eijte mu'in in jaso'mitity p̂eyacdye' Jen' jiquej in. Mu'dye Jesús Nazaretĉantyi', Joséty ạva' mu'. 46 Natanael vorjete: —¿Mu'ya' buty yirity jäm'yity Nazaretĉantyi' muntyi'? —jéte. Felipe vorjete: —Jesha' ĉaĉaij cạvecja. 47 Jesús jaji'ĉuyiĉun'ti mu' Natanael yi jajiti: —Uts nash anictyity Israeltyi' vóshi' mu', anic rụij dyijyity mu' —yi jajiti. 48 Natanael jéte: —¿Jun' dash chäyitim? Jesús vorjete: —Jambi'dyem' fayin mu' Felipe, aty sadam yụ cạveye, mu'ĉan higueraĉan bä'va'joij mi —jajiti. 49 Yi Natanael jéte: —Jị'chiyacsity, mi nash anictyity Jen'tyi' Ạva' mu', mi ra' Ayo' tsun Israeltyi' vóshi' tsun —yi mu' jéte. 50 Jesús vorjete: —¿Mi anicjitim ọijdyes mọmo' ĉaĉaij na yụ jéye jun' chuc sadam cạveye mi higueraĉan? Yụ ra' dam'dye mọjo'chas ferdye' jị'caveyeye —yi jajiti. 51 Chime'dye yi Jesús jéyacsi: —Yụ anic jéyac, cạvetiñe' ra' mi'in vanacyi' ra' mạyedye'che', cạveptinte ra' Jen'tyi' anjer mu', yụ́ya' ra' rụij jijtuij in judyeya' ra' bojvi in, Anictyityya' Muntyi' yụ —jéyacsi.

2

1 Aty chibinyis mạyedye' ĉụi'dye jämi' yiris feshta vämedyes Canáĉan, Galileaĉansi' bä'yedye'. Mọ'ya' chime' Jesússi' tse' mu', ĉọ́que' mọ' feshta. 2 Jesús räjtumdye jị'chiyactyi'tum mu' chime'dye mu'in ji'fayac in vämedyesya' feshta. 3 Mọ'ya' ñäpyetac tyédye' vino mu'in. Mọ' na Jesússi' tse' mu' yi' jéte: —A to' o tas vino mu'in. 4 Jesús vorjeyaqui tse' mu': —¿Jun' dash me' jítim? Jambi' nash tupudye' ayij yụ paj qui ji'caviti yụ —jéyaqui tse' mu'. 5 Mọ' na tse' mu' yi' jéyacsi' mu'in chucaquity in: —Jedye' chuc jínac jụijya', jemoñe' se'vetinte mi'in. 6 Mọ'ya' jäbän puñuj mij in, anic därmunsi' in, yụ'taquis ojñi' in, vaj cäts araj yävätidye' qui'tac ritro in. Mọ' ojñi' favacdyes jäm' yu'tidyes ĉụi'si'ya' yicdye' judíos mu'in. 7 Jesús jéyacsi mu'ĉantyi' úñity in: —Bänänäj yụ'tyeyebadac ojñi' puñuj in —yi jéyacsi. Me'dye chojo'dyeyacseban in räj mọ'in puñuj in, chojchojyi' yụ'tyeyeyacsi ojñi' in. 8 Chat qui Jesús jéyacsi: —̣Q̂uin' chat joi'jeyebajmac dam', chuquemac mu' jäm'tyeyetety feshta —yi jéyacsi mu' Jesús. Me'dye chuquete in mu' jäm'tyeyetety feshta. 9 C̣honom'je' jị'ĉojtye' mu' mọ' ojñi' aty mọ' vino munaque jiquej mọ' ojñi'. Jam qui nam' mu' chịj junasi' chuc jijtui' mọ' vino, me'dye mu'in mọmo' úñity ojñituijtyi' in chịj in, jam qui nam' jị'chiqueyete in junasi' chuc mọ'. Chat qui mu' bächäi'tyi' feshta fayete mu' me'chui'tyi' feshta, 10 jéte: —Muntyis yicdye' mu'in tashche' chum jäm'si' chuque' vino in, a qui nam' majtujcai'ya' in, chat q̂uin'dyem' chuque' in mọ' ọya'yas vino. Mi na jam me', jäqui've mi mọ' chuque' mọ' mọjo'chas jäm'si' vino —yi jéte. 11 Mọ' jị'caveyacsi tashches ferdye' mu' Jesús, mu'ĉan Canáĉan Galileaĉansi' bä'yedye' mọ', jị'caveyacsi därsi' ferdye' mu'. Mu'in qui jị'chiyactyi' mu' dadam' anicjete in. 12 A qui me'si' Capernaumĉan qui jịjcaij tse'tumdye judyeya' vojity mu' judyeya' jị'chiyactyi' chime' mu' cäc̣hä' in, dam' juñucsi' mạyedye' mu'ĉan bä'yi in. 13 C̣hẹi'ya' judíos feshta mu'in Ji'c̣honacdyes feshta, chat qui mu' Jesús mu'ĉan jịjcaij Jerusalénĉan. 14 Jen'si'ĉan jịjcaij aca' mu', mu'ĉan dạcacsequi ji'mincaquity cu'dye' in, ji'co'shayacdyedyes Jen'dyes, vóye judyeya' oveca judyeya' ọ'to', ji'mincaqui in. Chime'dye mu'in mu'ĉan cambiyaijtyi' querec̣ha in. 15 Tị́dye' soijyequi Jesús si'bacdyes mu', chat qui va'cacsequi jorojya' mu'in ji'mincaquity in, cu'dye'tumdye tyejoij in, vóye mu'in judyeya' oveca mu'in. Chime'dye querec̣ha mu'in fo'jeyacsebi mụijya' mu'intyi' cambiyaijtyity in, judyeya' äpjeyacsebi mesa mu'in. 16 Jéyacsi mu'in ji'mincai'tyi' ọ'to' in: —Ji'shupcacsejam' ọij in, jam nash me'dyes ji'mincacdyes yụ'tac ọ́ĉan ọij aca' Jen'si' yụ —jéyacsi mu' Jesús. 17 Mu'in jị'chiyactyi' mu' aty me' cạvete in, dyijtupte in Jen'si' sánacdye' mu', yi': “Yụ ñutsjepye aca' mi, mọ'jin ji'me'tyin yụ in ijan yụ in”, yi' mọ' sánacdye'. 18 Judío jéte Jesús in: —Jesha' ji'caviyitiĉam' ferdye' mi, mạ'je' u cạvepyac, mọ' ra' jị'ĉocdyes yụ'tacdye' mi, jun' chuc aty mọ'ya' ferdye' mi paj qui tupuj mi ji'shupcacsi Jen'si'ĉantyi' aca' mu' —jéte in. 19 Vorjeyacsi Jesús: —Jịva'chatiñe' ọij aca' jụijya' mi'in, chibin ra' mạyedye' cuvij chịmo'ya' jäm'ban' yụ —jéyacsi Jesús. 20 Vorjete judío in: —Anic där carij jämi' jiquej ọij aca', vạjpedye' qui'tac jäbän jiyi' yómodye' me'qui' carijtye' jiquej in ọij aca', mi na ra' chibin mọmo' mạyedye' quivij jäm'ban' mi —jéte in. 21 Jesús na jam aca' ji'jäque', ĉụi'si' a' ji'jäcaqui, jun' chuc ra' vañinyeban mu'. 22 Aty me'si' vañinyebanya', jị'chiyactyi' mu' q̂uin'dyem' mu'in dyijtubibajte in mọ' p̂eyacdye' mu' jiquej. ̣Q̂uin'dyem' chique' in mọ' sánacdye' p̂eijtes mu' Jesús, chat q̂uin'dyem' anicjepte p̂eyacdye' in. 23 Mu'ĉan Jerusalénĉan mu' Jesús cạve' mọ' feshta Ji'c̣honacdyes. Mu'ĉan jị'caveyacsi ferdye' mu' mọ'dyes qui dai' anicjete in. 24 Me' tsan' me', mu' Jesús jam qui nam' cäc̣hä'chucsebi dyijyedye' muntyis mu'in, tashche' mu' chị́yacsebi muntyity ĉojtyi' mu'in. 25 Mu' jam jéyacdye'veij paj qui jun' chuc dyijyedye' muntyis mu'in, ĉaĉaij na mu' räj chị́yacsebi ĉojtyi' muntyity mu'in räj dyijyedye' mu'in.

3

1 Mu'ya' jiquej judíoty ayo' mu'in, Nicodemo tịj mu', fariseosĉantyi' ñuru'tyity mu'. 2 Uts ĉọcte tsedyedye' mu' Jesús jéte: —Jị'chiyacsity, tsun cạvepyac ferdye' mi, mọ'dyes chị́yeyac mi Jen'tyi' jutactyi' mu' paj qui jị'chiyacsi muntyi' mi. Jam me'chupte Jen'si' ferdye' jụijya' mi, a vuty jam tupuj me' jị'caveyacsi um ferdye' mi —yi mu' Nicodemo jéte Jesús. 3 Jesús jéte: —Yụ jéye, tyi chuc jam na'ebantyi' quivij, mu' ra' jam jun' nạijbite Jen'si'ĉan ayo'bu'yedye' mu' —yi jéte. 4 Yi Nicodemo jéte: —¿Jun' bu ra' me' na'eban quivij tupuj yirity isho'? ¿Tupuj buty sisan tse'si'ĉan a' mu' paj qui quivij na'eban mu'? 5 Vorjete Jesús: —Yụ jéye, a'ĉan mọmo' na'i jụijya' mu' muntyi', mọ' jam ya'i' paj qui Jen'ya' bä'yi, jemoñe' Jen'si'ĉan Ạ'edye' mu' na'i, me' ra' chat Jen'yadyety ayo'bu'yedye'ĉan mu'. 6 Mu' na tse'ĉan na'ity, me'chuqui a' mu', Jen'si'ĉan qui na Ạ'edye' na'i jụijya' mu', me'chupte Jen'si' Ạ'edye' mu', mu' chat Jen'yadyety. 7 Jam ra' äjjibutim ọij p̂eyacdye' jéyes yụ q̂uin': “Jemoñe' na'eban quivij mi.” 8 Jesha', tyi'mu jun'vevej ĉụi' mọmo' fujyi. Me' tsan' se'vete mi, jam qui nam' jun' chịj mi jun've chuc jijtuij mu' tyi'mu mijam chịj chime' mi juna' chuc ra' jịjcaij. Me' bu'yi'dye chime' Jen'si' Ạ'edye' mu' mijam jorojĉan jun' bu'yi' chuc mu'in na'ebantyi' in. 9 Nicodemo jéte: —¿Jedye' buty cại' mọ' p̂eyacdye'? 10 Vorjete Jesús: —Yoj na jị'chiyacsi mi Israeltyi' vóshi' in, ¿jun' qui dash jam chique' mi ọij ji'chäyitidye'? 11 Yụ anic jéye, ọij ji'chäyitidye' p̂eyacdye' jéyacsi' tsun mi'in, ọij anic rụijsis, mọ' cạves tsun, mọ'dyes tsun jéyac, mi'in qui nam' jam anicyi. 12 Me' tsan' ọ́ches jacches p̂eye' yụ ji'chäyitidye'ĉan yụ, mi'in qui nam' jam anicyi, chịdyem' mạyedye'ches p̂eye' jụijya' u yụ, dadam' ra' muju'cha' jam anicyi mi'in. 13 Mijam jụ'ñity mạyedye'-che' jịjcaij, me'dye yụm' yirity Anictyity Muntyi' yụm' yirity mạyedye'chety jijtuijtyi' yụ, yóche'dyem' bä'yi uij. 14 Moisés jiquej cäjyasĉan jac mu'ĉan che've yụ'tye' sonche' mọ' nas bu'yis yiris jäm'tacdye', paj qui cạve' muntyi' in, paj qui c̣hoñi in. Me'dye ra' yụ chime' Anictyity Muntyi' yụ che've ra' yụ'tac yụ sonche', 15 paj qui räj tyi chuc anicjintyi' yụ in mu'in ra' räjĉan tsạ' bu'yi Jen'ya' in —yi mu' Jesús jéte mu' Nicodemo. 16 Mu' Jen' fer mạ'jeyacsi jacchety muntyi' in, me'dyes qui mu' yụ'taqui mu' yiritytyity Ạva' mu'. Tyi chuc anicjete in mu'in ra' jam cạve' sän'dye' in, räjĉan ra' Jen'ya' bä'yi in. 17 Jen' jutaqui Ạva' mu', jam paj qui va'tacdye' so'macsi jacchety muntyi' in. Dam'dye mu' jutaqui Ạva' paj qui mu' ji'c̣honacsive muntyi' in. 18 Tyi chuc anicjeptety Jen'tyi' Ạva' in, mu'in aty jam va'tacdyety in, mu'in na jam anicjeptety in, mu'in aty yụ'tac in va'tacdyety in, ĉaĉaij na jam anicjepte in Jen'tyi' Ạva' mu', yiritytyity mu'. 19 Me' tsan' úche' jijtuij mu' mạijchucsity muntyi', uts na jam jụjjete in, tojmadyem' ma'jotye' in, mọ' qui nam' mạijquedye' mu' jam ma'jotyepte in ĉaĉaij na mọ' jorojĉanjeyacsebi' a'c̣his dyijyedye' mu'in. Mọ' ji'me'tacsi' va'tacdye'ĉandyety in ĉaĉaij na jam jụjjete in. 20 Tyi chuc a'c̣his dyijyedye' cại'tyi' jụijya' in, mu'in fạ́quepte in Jen'si' mạijquedye' mu', mijam mạ'je' ĉọcte in ĉaĉaij na mu'in jam mạ'je' in paj qui jam jorojĉan jeyacsebi a'c̣his dyijyedye' mu'in. 21 Mu'in na rụijsis dyijyedye' cại'tyi' in ĉọcbite mu'in Jen'si' mạijquedye' in, mọ' jorojĉan-jeyacsebi' dyijyedye' mu'in ĉaĉaij na mu'in cạpte Jen'si' dyijyedye' in. 22 Aty me'si' Judeave qui jịjcaij mu' Jesús jị'chiyactyi'tum mu'. Juñucsi' mu'ĉan mạyedye' in, chojtacsi muntyi' in. 23 Chime'dye mu' Juan Enónĉan chojtacsi muntyi' in ĉaĉaij na mọ'ĉan jam jayejyi' ojñi'. Ĉọcte mu'in muntyi' in ji'chojti Juanya' in. Enón c̣hẹi'ya' yocsi' bä'yedye' Salim. 24 Jambi'dyem' ĉär'tac mu' Juan jiquej. 25 Pạrej Juantyi' jị'chiyactyi' mu' yiritytum judío jítidyeij in, ji'chojtidye' p̂eye' in. 26 Chat qui ĉọcte Juan jéte in: —Jị'chiyacsity, mu' pen'dyetutety mi nopej Jordán jiquej, mu' p̂eijtety mi, mu' nash Ji'c̣honacsity, yi mi jiquej, mu' chime' chojtacsi muntyi' q̂uin', anic mu' muju'cha' cäc̣hä'chute muntyi' in, jam jeñej mi, uya'ya' cäc̣hä'chun in —jéte in. 27 Jéyacsi Juan: —Jen'dye so'macsi cäts yirityityij mọ' carijtacdyes mu'in. 28 Mi'in jiquej se'vibutiĉam' p̂eyacdye' yụs mi'in, yi yụ jiquej jéyac: “Jam nash yụ Ji'c̣honacsity muntyi', yụ nash jutactyi' bu'yi mọmo' paj qui yụ jä'mij jäm' yụ'bite majmi mu'si'”, yi yụ. 29 Yojdyem' mu' vämity muntyi' u mu' me'chui' mọ' p̂en, mu' na pen'dye' mu' ma'joij se'vepteya' p̂eyacdye' vämitysi'. Me'dye yụ chime' ma'jotye' yụ ĉaĉaij na dai' cäc̣hä'chute Jesús in. 30 Mu' ra' yejĉoij muju'cha'quejĉoij, yụ na ra' meij uya'ya'quejĉoij —jéyacsi mu' Juan. 31 Mu' mạyedye'chety muntyi' anic muju'cha' bu'yi, mu' na úchety jacchety, jacches mọmo' chị́dye' me'chui'. Mu' na mạyedye'chety muntyi', räj mu' muju'cha'tacsi. 32 Mu' jị'chique-yacsi muntyi' in se'ves judyeya' cạves mu', mu'in qui nam' muntyi' in, me' tsan' se'vete in, jam qui nam' anicjepte p̂eyacdye' in. 33 Mu'in na anicjetety in, mu'in chịj in anic rụijtyity mu' Jen', judyeya' rụijsis p̂eyacdye' mu'. 34 Mu' anictyity Jutactyi' Jen'tyi' mu', mọm' p̂eyepte Jen'si' p̂eyacdye' mu', ĉaĉaij na Jen' jaso'miti ĉụi'si' Ạ'edye' mu', anic mọjo'cha' mọ'che' so'mete. 35 Jen' mạ'jeyaqui Ạva' mu' judyeya' yụ'te paj qui mu' räjdyes ayo'bu'yi. 36 Tyi chuc anicjepte Jen'tyi' Ạva' mu', mu'in ra' Jen'ya' bä'yi in. Mu'in na jam se'veptety Ạva' in, mu'in ra' jam jun' Jen'ya' bä'yi in, va'tacdye'ĉan ra' in, Jen' ra' me' so'macsi ñịbedyes.

4

1 Fariseo se'vaqui p̂eyaqui in muju'cha' cäc̣hä'chute Jesús in, judyeya' muju'cha' chime' chojtacsi, uya'ya' mu' Juan. 2 Jam qui nam' Jesús chojtacsi muntyi' in, jị'chiyactyi' mu', mu'in chojtacsi in. 3 Jesús chị́qui jun' chuc mu'in fariseo in aty mọ' chịj in, aty qui jam ma'jotyebajte in, mọ'dyes qui sacje' jị'chiyactyi'tum mu', Galileaĉan jijtuban in. 4 Jemoñe' Samariave tyeij in. 5 Venjoij in Sicarĉan Samariaĉansi' bä'yedye', c̣hẹi'ya' mọ' jac Jacobvunsi', mọ' so'maquis ạva' mu' José jiquej. 6 Chime'dye noria mọ'ya' Jacobvunsi' jiquej mu'. Quichĉan tsun venjoij mu'ya' in. Mu'ya' noriaya' p̂utsquen'yi mu' Jesús jị'jutyiti ĉaĉaij na fer no'bi mi'i. 7 - 8 Mu'in na jị'chiyactyi' mu' räj mu'in jiyi in, bä'yedye'ĉan jịjcaij in ya'iyequi säcsedyes in. Meij mọmo' mu'in in shupqueti' mọ'ya' yiris p̂en Samariaĉansi', ojñitui' mọ'ya'. Jesús je' mọ' p̂en: —Cum'jiyiti' dam' ojñi' —yi je' mọ' p̂en. 9 Vorjete mọ' p̂en: —¿Jun' cudyityiti' ojñi' um? Yụ nash Samariaĉansi', mi qui nam' judío —yi' jéte. Me' mọ' yi' jéte ĉaĉaij na mu'in judío jiquej in jam jun' cạ̈nä'nacsi in mu'in Samariaĉantyi' in. 10 Jesús vorje': —Jam jun' chị́yepte mi Jen'si' ñịbe'yedye' mạ'je' tsan' so'min mi, mijam chäyiti' yụ mi, yụ cọdyetyeyety ojñi'. Faraj vu' ca' chị' mi, paj qui yụ cudyityiti' paj qui yụ so'meye tsạ'chucsis ojñi' —je' Jesús mọ' p̂en. 11 Yi' mọ' p̂en jéte Jesús: —¿Junas bu ra' so'mitim tsạ'chucsis ojñi'? Jun' qui'ĉansi' ra' ọij noria mijam mọ'ya' jäcaquis ojñi' mi. 12 ¿Mi buty muju'cha' ferdye'tum ĉúti, uya'ya' buty mu' Jacobvun vóshi' tsun jiquej? Mu' jiquej jäm'tye' ọij noria, mọ'ĉansi' jiquej tyeij mu' ojñi' ạva'tumdye mu', judyeya' cu'dye' chime' mu', tsundyes qui q̂uin' shupqui' mọ' —yi' jéte. 13 Vorje' mu' Jesús: —Tyi chuc q̂uin' tyeij ọij ojñi' mu'in ra' cuvij jajreban in. 14 Mu'in na mọ' tyeijtyi' in mọ' so'macsis yụ, mu'in ra' jam cuvij jajreban in, ĉaĉaij na mọ' so'macsis yụ mọ' ra' jeñej bu'yi' jijmo'mo ĉojtyi'ĉansi' mu'in, mọ'ĉan ra' shupqui', aty jam ra' jayej mu'in in, Jen'yadyety ra' mu'in in —je' Jesús. 15 Yi' vorjete: —Jesha' so'miti' mọ' ojñi' mọ' p̂eyes q̂uin' mi paj qui jam cuvij jajreban' yụ, paj qui jadyic ojñitui' yụ ọ́ya' noriaya' —yi' qui jéte. 16 Vorje' Jesús: —Tạij jeĉajme vämtyi' mi —je' mu' Jesús. 17 Vorjete mọ' p̂en: —Itŝij nash vämtyi' yụ —yi' jéte. Jesús qui vorje': —Anic rụijsis p̂eyacdye' jítim, yi' mi: “Itŝij nash vämtyi' yụ.” 18 Jam mụi' yoctyi' yoctyi'che' vämim, aty ĉanam' tyiti vämtyi' mi, mu' q̂uin' jajbu'yetety mi, mu' jam anictyity vämtyi' mi, mọ'dyes anic rụijsis p̂eyacdyem —yi Jesús je'. 19 Mọ' p̂en aty mọ' se'vepte p̂eyacdye' jéte: —̣Q̂uin' chat chị́yeye jorojĉan mi so'mintyi' p̂eyacdye' Jen' mi. 20 Jesha' vóshi' tsun jiquej Samariaĉantyi' tsun, mu'in úche' mụcu'che' tima'quete Jen' in. Mi'in na judío yi mi'in Jerusalénĉan mọmo' tupuj tima'queja mu' Jen' —yi' jéte. 21 Vorje' Jesús: —Anic rụijsis ọij p̂eyacdye', aty c̣hẹi'ya' tupudye' ayij, jadyic ra' mụcu'che' tima'quetinte Jen' mi'in, mijam ra' Jerusalénĉan tima'quec-tinte, junam' ĉụi' ra' tupuj tima'quetinte mi'in mu' Jen'. 22 Mi'in Samariaĉantyi' mijam chị́yetinte mu' tima'quetintety tsan' mi'in. Tsun na judío anic jäm' chị́yete tsun mu' tima'quetety tsun, ĉaĉaij na mu' Jen' yu'tyin tsun judío tsun paj qui tsunĉan na'i mu' Ji'c̣honacsity muntyi'. 23 Aty ayij tupudye', mu'in anictyity tima'quetety Jen' in rụijsisya' ra' dyijyedye' tima'quete ra' in, ĉaĉaij na yi'dye Ạ'edye' mu', jo'mety quevacsi Jen' q̂uin'. 24 Jen' Ạ'edye' bu'yi, jemoñe' rụijsisya' dyijyedye' tima'cac mu', yóyi'dyem' Ạ'edye' um' —yi je' mu' Jesús. 25 Yi' mọ' p̂en vorjete: —Yụ chị' atsij ra' mu' Ji'c̣honacsity muntyi', mu' Cristo jétety in. A ra' mu'ya' jụijya' mu', mu' ra' räj ji'chäquiyisin' tsun —yi' mọ'. 26 Vorje' Jesús: —Yụ p̂eyaquity q̂uin', yụ nash Ji'c̣honacsity muntyi' —je'. 27 Me'ĉandye shupqueshan in jị'chiyactyi' mu', dạquishajte in p̂eyeva'que' mọ'ya' yiris p̂en. Jäm' äjjete in, mijam qui nam' yirity mu'in in cọdyete p̂eyacdye' in, ¿Jedye'vei' buty? ¿Jedye' buty p̂eijva'que' mọ'tum? jam cọdyetyete in. 28 Mọ' na p̂en farajjeyactaqui' chum puñuj mọ' caman' mọ' bä'yedye'ĉan jịjcaban'. Venjoban' mọ'ĉan jéyacseban' muntyi' in: 29 —Me' to' ca' yụ dạcte yirity muntyi', mu' räj jin yụ jun' chuc bä'yi' yụ. ¿Are' mu' Ji'c̣honac-sity muntyi'? Cabu'tyum cạvecja —yi' jéyacseban' muntyi' in. 30 Me'dye mu'ĉantyi' ñuryetaqui in cạvecte in mu' Jesús. 31 Jambi'dyem' ventyecte in, mu'in jị'chiyactyi' mu' jéte in mu' Jesús: —Jị'chiyacsity, säcseva. 32 Vorjeyacsi mu' Jesús: —Mọ'ya' o ĉụi'si' säcsedye' yụ, mọ' jam chị́yetiñes mi'in —jéyacsi mu' Jesús. 33 Jị'chiyactyi' mu' yi jítidyeij in: —¿Tuyise buty säcsedye' jiquej in? —yi jítidyeij in. 34 Jesús jéyacsi: —Yụ́si' säcsedye' chiquepte ra' yụ Jen'si' p̂eyacdye' mu', mu' jutintyi' yụ, paj qui ijaij yụ carijtacdye', mọ' so'minsi' yụ. 35 Jam ra' yi mi'in: “Vạjpedye'-dyety o ịvaj chat qui ra' vädaĉajsha' tsun”, jam ra' me' yi mi'in. Yụ jéyac: Cạvevac cätidye', a to' o jiyi' intsii' atsvun.101 36 Tyi chuc carijtaquity vädac-dye'ĉan in, mọ'ya' ra' ya'itacdye' mu'in, mọ' na vädacdye' mu'in, tsạ' bu'yi' ra' Jen'ya' mu'in, mọ' ra' tuyacsi' ma'jodye', mu' cätity judyeya' mu' vädaquity, vaj cäts ra' ma'joij in. 37 Anic rụijsis ọij p̂eyacdye' yi': “Yirity cätity, yoctyi' na vädaqui.” 38 Me'dye mi'in chime', juteyac paj qui vädaqui mi'in, me' tsan' jam cäti mi'in, yoctyi' cätityi' in, mi'in qui nam' vädaĉantyi', jäcacsebi mi'in yoctyis carijtacdye' mu'in —yi Jesús jéyacsi jị'chiyactyi' mu'. 39 Me'dye mu'in Samariaĉantyi' in dai' anicjete Jesús in, ĉaĉaij na se'vebi' in p̂ensi' p̂eyacdye' mọ', yi' mọ' jéyacsi' jiquej: “Mu' räj jin yụ jun' chuc bä'yi' yụ.” 40 Mọ'dyes mu'in ĉọcte in mu' Jesús, jéte in paj qui dam' chum mu'ĉan bä'yi. Jụj ja'yete chijäm' in, pärä' mạyedye' mu'ĉan jajbu'yacsi. 41 Se'vepte in Jesússi' p̂eyacdye' mu', dadam' dai'yaij anicjete in. 42 Yi je' p̂en in: —̣Q̂uin' chat anicjete tsun, jam mis mọmo' p̂eyacdye' anicjebiyac, anic qui mu'si' p̂eyacdye' se'vepte tsun. ̣Q̂uin' chat chị́yete tsun mu' nash Ji'c̣honacsity jacchety muntyi' in —yi mu'in in. 43 Pärä' mạyedye' mu'ĉan mu' Jesús jijan qui, ĉụi'si'ĉan jac jijtuban Galileaĉan. 44 Yi mu' Jesús: “Mu'in na jaso'mitity p̂eyacdye' Jen' in ĉụi'si'ĉantyi' bä'yedye' in mijam méqui' jụjyi mu'che' in.” 45 Venjoban Galileaĉan, mu'ĉantyi' tiĉun'te in ĉaĉaij na mu'inmun cạveque' feshta Jerusalénĉan in, mu'ĉan cạvepte in ferdye' mu'. 46 Aty me'si' mu' Jesús chimu've jịjcaban Canáĉan, Galileaĉansi' bä'yedye', yóĉandyem' vino ji'muñe' ojñi' u. Chime'dye mu'ĉan yirity ayo' Capernaumĉantyi', japacjoij mu'tyi' ạva'. 47 Se'vaqui mu' ayo' aty mu' atsijbadaque Jesús Judeaĉantyi', Galileaĉan jijtuban. Chat qui mu' ĉọcte Jesús, ferche' cạte paj qui ĉọcbite ạva' mu' ji'chäquebibajte, ĉaĉaij na aty cändyety ạva' mu'. 48 Yi mu' Jesús jéte ayo': —Jam jụijya' cavibutiĉam' ferdye' yụs mi'in, a vuty jam anicjitiĉa' u mi'in —jéte. 49 Vorjete mu' ayo': —Cavinyeva jambi'dyem' säñi ạva' yụ —jéte. 50 Vorjete Jesús: —Tạij, acatubada, yụ yi mu' ạva' mi aty chäĉän. Anicjepte mu' p̂eyacdye', me'dye jọban mu' aca'ya' jijtuban. 51 Jambi' dạcajquiĉan aca' mu' pạrej úñity mu' ji'rebebajte in. Ji'rebete in jéte in: —¡Atyu' ca' chäĉän ạva' mi! 52 Jéyacsi mu' ayo': —¿Jun' qui' ca' tsun yacchubun chäĉän ạva' yụ? —jéyacsi. Vorjete in: —Munja' u ca' quichĉan tsun ji'jiyaqui jänjändye' mu' —jéte in. 53 Dyijtupte p̂eyacdye' mu' Jesússi'. Yi mu' ayo': “Yoqui'dyem' q̂uin' tsun u, me'qui' yi mu' Jesús jin yụ: Aty chäĉän ạva' mi.” Räjtumdye chätidye' mu' anicjete Jesús in. 54 Pärä' qui' jị'caveyacsi ferdye' mu' Jesús aty atsijbanya' Judeaĉantyi', Galileaĉan jijtuban.

5

1 Cha'she' in yiris feshta judíos mu'in. Mu'ĉan chime' mu' Jesús Jerusalénĉan. 2 Mọ'ya' Jerusalénĉan yiris ojñi' miqui'yas, hebreosĉan p̂eyacdye' Betzata je' in. C̣hẹi'ya' mọ' bä'yedyes chụi'dye' mọ' Ovecas, je' mọ' chụi'dye' in, ovemun bu'yi' ojñi've väc̣häjc̣häquen aca' ĉanam' in. 3 - 4 Mu'ĉan dai' bä'yi are'reijtyi' muntyi' in, judyeya' tofety in, judyeya' bureijtyi' in judyeya' yäjquity muntyi' chime' in, mu'ĉan chụchujdudu' mụijya' in. 5 Mu'ĉan chime' yirity muntyi' bureijtyi', chibin qui'tac q̂uen'ĉan jiyi' yómodye'yity, me'qui' me' bu'yi mu' bure' bu'yi. 6 Mu'ĉan Jesús cạvete chụjduij. Mu' Jesús chịj me'tum yómodye' me' bu'yi mu'. Yi Jesús jéte: —¿Jam mạ'je' chäĉän um? 7 Vorjete mu' muntyi': —Mạ'je' tsan' yụ, jam qui nam' tyi yu'tyin ojñi'ĉan yụ in aty bubaqui'ya' mọ' ojñi'.102 Jeñej ra' tsan' yụ chum yi tashi p̂ai'joij ojñi'ĉan ĉúti yụ, yoctyi' chum yi mọmo' ojñi'ĉan in, jam jun' tupuj yụ —jéte. 8 Yi Jesús jéte: —Sacyeva, tapjeva' jubij mi, mi'ebada —jajiti. 9 P̂eyacdye'ĉandye mọmo' chäĉän mu' muntyi', me'dye mu' tapjeban' jubij mu' chat qui mi'eban mu'. Jị'jutyitidyesĉan mạyedye' mu' Jesús jaji'chäĉun. 10 Mu'in judíoty ayo' mu'in cạvete in jéte in: —Ọij mạyedye' jị'jutyitidyes, ¿jun' me' cạĉan jubij um? Jam mọ' jun' tupuj me', yi' tsunsi' yụ'tacdye' —jéte in. 11 Jéyacsi mu': —Mu' ji'chäĉuntyi' yụ yi mu' jin yụ: “Tapjeva' jubij mi, mi'ebada”, yi jin yụ —jéyacsi. 12 Judíoty ayo' mu'in jéte in: —¿Tyi ca' me' jin mi paj qui tapjeyaĉan jubij mi judyeya' mi'eban mi? —jéte in. 13 Mu' na chäĉäntyi' jam chịj tyi buty sacjajibun, ĉaĉaij na shachyi muntyi' in, chime' mu' Jesús aty jọban. 14 Aty jábiya' mu' Jesús täjjebajte Jen'si'ĉan aca' mu'. Yi jajiti: —Se'vaca q̂uin', aty chäĉän mi, mijam ra' täjban' juchaj mi, are'ĉa dadam' muju'cha' tyejoij mi —jajiti. 15 Mu'dye muntyi' ĉọcsequi mu'in judíoty ayo' in, jéyacsi: “Jesús ji'chäĉun yụ”, jéyacsi. 16 Mọ'mun jị'fajqueyete in mu' Jesús judyeya' ñiñete in, ĉaĉaij na jị'jutyitidyesĉan mạyedye' ji'chäĉajte mu' muntyi'. 17 Mu' Jesús yi jéyacsi: —Jen' yụ räjĉan carijtaqui, me'dye ra' yụ chime' carijtaqui, nọ́tacsi yụ muntyi' in —jéyacsi. 18 Mọ'dyes mu'in judío in muju'cha' c̣hojvete in, mạ'je' tsan' ujate in ĉaĉaij na jam ạ̈räjje' mọ' jị'jutyitidyes mạyedye'. Jam mọ'jete mọmo' in, chime'dye ji'me'tyeyete in yíya': “Mu' Jen' mu' nash Jen' yụ.” Mọ' jị'fajqueyete in ĉaĉaij na Jen' yu'ti mu'. 19 Jesús jéĉunacsi: —Yụ jéyac: Yụ Jen'tyi' Ạva' yụ jam ĉụi'si' dyijyedye' cäc̣hä'chui' yụ, Jen'sim' cäc̣hä'chupte dyijyedye' yụ. Jedye' chuc carijtye' Jen' yụ, chịmo'dye yụs carijtacdye', ĉaĉaij na yụ Ạva' mu'. 20 Mu' Jen' yụ anic fer mạ'jin yụ Ạva' mu', judyeya' ji'caviyin yụ räj dyijyedye' mu'. Yocsi' qui ra' so'min yụ dadam' mọjo'chas ferdye' paj qui mọ' jị'caveyeyacsi yụ, ọya'yasdyem' ọij jị'caveyeyacsi yụ q̂uin', ji'chäĉajteij uts muntyi', anic ra' äjyi mi'in cavitiĉa'ya' yụ mi'in me'. 21 Yojdyem' mu' Jen' u vañinjeyacseban mu'in säñity in judyeya' jị'tsa'acseban, me'je'dye ra' yụ chime' Ạva' mu', tyi chuc mạ'je' jị'tsa'ebajte yụ, me'dye ra' yụ chime'dye. 22 Mu' Jen' yụ jam jị'cäts yụ'tacsi juchadye'ya' muntyi' in, yụ qui nam' Ạva' mu' yu'tyin yụ, yụ ra' jị'cäts yụ'tacsity juchadye'ya', 23 paj qui yụ́che' räj irijyi muntyi' in, yódyem' irijjibun Jen' u yụ in. Tyi chuc jam me' irijyity yụ́che' in, me'dye chime' mu' Jen' jam irijjibun yụ in. 24 Yụ jéyac, tyi chuc se'vibun p̂eyacdye' yụ in, judyeya' anicjete Jen' in, mu' jutintyi' yụ, mu'in aty Jen'yadyety in, mu'in ra' jam va'tacdye' cại' in juchadyes mu'in, aty ra' jam cạve' sän'dye' in, Jen'ya' ra' bä'yi in. 25 Yụ jéyac, aty ayij tupudye', mu'in säñi bu'yity q̂uin' in, se'vibun ra' p̂eyacdye' yụ in, yụ Jen'tyi' Ạva' mu'. Se'vibuntyi' p̂eyacdye' jụijya' yụ in, mu'in ra' tsạ'eban in. 26 Mu' Jen' yụ mu' nash tsạ'chucsity, me' bu'yi yụ chime' yu'tyin yụ, yụ qui tsạ'chucsity. 27 Chime'dye yu'tyin yụ, yụ qui ra' jị'cäts yụ'tacsi juchadye'ya' muntyi' in, ĉaĉaij nash yụ Anictyity Muntyi'. 28 Jam ra' äjyi mi'in yụsche' p̂eyacdye' mi'in. Ayij ra' tupudye' räj ra' mu'in säñity in se'vibun ra' fayacdye' yụ in, 29 mu'in qui ra' ru'dyety in sacyeban ra' in. Mu'in rụij bä'yity jiquej in mu'in ra' tsạ'eban in chat qui ra' Jen'ya' bä'yi in, mu'in na ac̣hi' bä'yaquety jiquej in, tsạ'eban ra' tsan' chime' in, jam qui na ram' Jen'ya' jịjcaij in, va'tacdye'ĉan ra' mu'in jịjcaij in. 30 Yụ jam ĉụi'si'tum dyijyedye' carijtaqui yụ, Jen'si'tum dyijyedye' carijtaqui yụ, jị'cäts yụ'tacsiij juchadye'ya' muntyi' in, jun' chuc mu' Jen' jutin yụ, mọ'dyes anic rụij shupqui' ji'cäts yụ'tacdye' yụ, ĉaĉaij na jam ĉụi'si' dyijyedye' cäc̣hä'chui' yụ, Jen'sim' dyijyedye' cạpte yụ, yódyetydyem' jutintyi' u yụ. 31 Yụ ĉụi' mọmo' jị'chiqueyacsi jụijya' yụ jun' chuc yụ jutactyi' Jen'tyi' mu', mijam ra' mọ' méqui' ya'i' p̂eyacdye' yụ. 32 Jen' yụ chime' mu' jị'chiqueyacsi jun' chuc yụ, mọ' chat ya'i' p̂eyacdye' mu'. 33 Chime'dye mu' Juan chojtacsity, jị'chiqueyacsi jun' chuc yụ. Mi'in jutacsi paj qui cọdyecte p̂eyacdye' Juan in mu' chojtacsity, jedye' chuc mu' jéyacsi jiquej ji'jä'quin yụ, anic rụijsis p̂eyacdye' mu'. 34 Yụ me' ji'jäcbite Juansi' p̂eyacdye' mu', ĉaĉaij na mạ'je' yụ paj qui anicjitiĉa' yụ mi'in paj qui c̣hoñi mi'in. Yụ jam jemonte muntyi' paj qui mu' jị'chiqueyacsi jun' chuc yụ jutactyi' Jen'tyi' mu'. 35 Mu' Juan ferdye'tum voro'tacsi, jeñej fersi' mạijyis me' voro'yedye' mu'. Méqui'ya' ma'jotyebitinte p̂eyacdye' mu'. 36 Jam Juan mọmo' jị'chiqueyacsi jun' chuc yụ, chime'dye mọ' carijtacdye' so'minsi' yụ Jen', mọ' jäm'tyes yụ mu'si'ya' ferdye' mu', mọ' dadam' mọjo'cha' jị'chiqueyacsi', yụ nash jutactyi' Jen'tyi' mu'. 37 Chime'dye, mu'dye Jen' jutintyi' yụ, mu' jị'chiqueyacsi jun' chuc yụ. Mi'in na jam jụ'ñisĉan se'veptinte p̂eyacdye' mu' mijam cạvetinte chime', 38 mijam ji'sisbitinte ĉojtyi'ĉan mi'in p̂eyacdye' mu' ĉaĉaij na jam anicjitiĉa' yụ mi'in, yụ jutactyi' Jen'tyi' mu'. 39 Mi'in anic jäm' p̂eyeptinte tsan' sánacdye' Jen'si' mu', jeñej aty ra' tsan' mọ' ji'chäquiyinac ĉúti u mi'in jun' chuc ra' tupuj c̣hoñi mi'in, jam qui nam' chịj mi'in mọ' sánacdye' ji'chäquiyinac tsan' jun' chuc yụ ji'c̣honnactyi', 40 mijam méqui' mạ'jetiñe' atsij yụ́ya' mi'in paj qui yụ yụ'tyeyac Jen'yadyety mi'in. 41 Yụ jam mọ' queve' paj qui tima'quitiĉa' yụ mi'in jacchety muntyi' mi'in. 42 Yụ jäm' chị́yeyac mi'in, mijam méqui' mạ'jetinte Jen'. 43 Mu' Jen' jutin yụ me'dyes atsij yụ úche', mi'in qui nam' jam méqui' jụjjitiĉa' yụ mi'in. Yoctyi' na ra' ĉụi' jụijya' atsij, me' tsan' ĉụi' mọmo' yi: “Yụ jutactyi' Jen'tyi' mu'”, mu' qui ram' jụjjetinte mi'in. 44 Mọm' dyijtutiñe' mi'in muntyi'yam' tima'cac mi'in, jam qui nam' dyijtutiñe' mi'in paj qui Jen' tima'quinac mi'in, mọ'dyes jam jun' anicjitiĉa' yụ mi'in. 45 Jun' a vu' jam dyijyi mi'in, yụ ra' ji'me'tyeyac Jen'ya' juchadye'ya' mi'in, jam, mu'dye ra' Moisés ji'me'tyinac Jen'ya'. Me' ra' tsan' ĉúti Moisésche' mi'in paj qui ji'c̣honnac mi'in, mu' ra' ji'me'tyinac mọmo' Jen'ya'. 46 Anicjebitinte sánacdye' jụijya' Moiséssi' mi'in, yụ ra' chime' anicjitiĉa' mi'in, ĉaĉaij na mu' Moisés sánacdye'che' mu' ji'jäquin yụ. 47 Mi'in jụijya' jam anicjebitinte sánacdye' Moiséssi' mu', dadam' ra' yụs jam anicjibutiĉa' p̂eyacdye' mi'in —jéyacsi mu' Jesús.

6

1 Aty me'si' mu' Jesús nopej tsique' Galilea jịjcaij, mọ'dye mọ' tsique' Tiberias je' in. 2 Anic dai' muntyi' jịjcate in ĉaĉaij na cạvepte in ferdye' mu' jị'cave-yacsis, jun' chuc ji'chäcacseban are'reijtyi' muntyi' in. 3 Chat qui mu' Jesús bojvete yirity mụcu', mu'che' p̂utsquen'yi bä'yi jị'chiyactyi'tum mu'. 4 Aty c̣hẹi'ya' tyiti' judíos feshta mu'in, mọ' Ji'c̣honacdyedyes. 5 Cạvi mu' Jesús, dai' muntyi' in cạvacsi jịjcatety in. Jesús yi jéte Felipe: —¿Juna' buty tupuj ya'iyeĉa' säcsedye' utsdyes muntyidyes in? —yi jéte. 6 P̂eyacdye'yam' mu' Jesús jaji'ĉujti mu' Felipe jätäjyi chuc ra' mu', mu' na Jesús sadam chịj jun' chuc ra' mu'. 7 Felipe vorjete Jesús: —Jun' a vu', me' ra' tsan' mu'ya' pärä' qui' cien querec̣ha plata jụijya', jam ra' jun' tupuj damamaj jebei' in, jun'dyem' ram' tupujjoi' utsdyes in säcsedye' in. 8 Mu' na Andrés chime'dye jị'chiyactyi' mu', Simón Pedrotyi' vojity mu', jéte Jesús: 9 —Mush úya' yirity nanaty pantumtyi' —jéte—, mu'ya' ĉanam' pan mu' judyeya' pärä' tạbedyem', jun'dyem' ra' mọ' tupujjoi' utsdyes muntyidyes in —yi jéte. 10 Jesús vorjeyacsi jị'chiyactyi' mu': —Ji'bä'yacsejam' uts muntyi' mụijya' in —jéyacsi. Me'dye bä'yi birurucche' in, anic tyesya' biruruc in. Anic dai' muntyi' in, ĉanam' mir rụi'cu' in, yedyej mọmo' son' tsicsi in, jam p̂enmun tsicsi in. 11 Chat qui mu' Jesús jäcte mu' pan, yoshoropaij jéte Jen' chat qui mu' so'macsi jị'chiyactyi' mu', mu'in qui ji'cheteyacsi muntyi' in. Tạbedye' qui jäque', quivij yoshoropaij jéte Jen' chat qui q̂uin'dyem' so'macsi muntyi' in, jun' qui' chuc mu'in mạ'je' in. 12 Räj c̣hụ́qui in chat qui mu' Jesús jéyacsi jị'chiyactyi' mu': —Tsimjadac qui ji'shuc-dyidye' muntyis mu'in paj qui jam ji'monac säcsedye' —jéyacsi. 13 Me'dye tsimjan' mu'in in ji'shucdyidye' mu' ĉanam' pan jiquej in, yiri'tac pärä' jiyi' ụ́bu' shuban'. 14 Muntyi' in cạvepte därsi' ferdye' in Jesússi' mu', chat qui yi in: —Anicdye uts jaso'mitity p̂eyacdye' Jen', mu' p̂eijtety sánacdye' yi' úche' ca ra' jijtuij jacche' —yi muntyi' in. 15 Mu' qui nam' Jesús aty chịj mu'in muntyi' in mạ'je' ferche' yụ'te in paj qui mu' ayo'bu'yi, me'dyes qui mu' yacchucsi, yirity quim' mu' mụcu'che' jịjcaij. 16 Aty jä'dyäijdyety tsun mu'in jị'chiyactyi' Jesústyi' mu' tsique've jịjcaij in. 17 Jambi'dyem' venchuban mu' Jesús, bijti covambache' in roi'je' tsique'ĉan in, Capernaumve jịjcaij in, nopej tsique', judye'dye mochti in tomajyejoij in. 18 Fuju'juyeti qui tyi'mu fer, vatyquej vacam'qui' ojñi'. 19 Yejĉoij joi'dyi in, mochyejoij in, jedac aty ĉanam' quirometro tyiva'ti in. Ĉụi'dye vatyquej jị'ĉojtuyeĉun'te in mu' Jesús, fajche' tyeij ojñi' mi'i, jeñej onojnodye' ĉọi' in, tyum' tyeij ĉojtyi' mu'in anic noi'yacñi in. 20 Jesús jéyacsi: —Jam ra' noi'yi mi'in, yụ nash —jéyacsi mu'. 21 ̣Q̂uin'dyem' chị́yete in chat qui tiĉun'te in chat qui ji'bijte in covambache'. Yiristum vatyquej nopej sojquiti in. 22 Aty nojno mạyedye' mu'in ji'yajcatity nopej in quevjajte tsan' in mu' Jesús. Chịj mu'in in yedyety mọmo' mu'in in jị'chiyactyi' mu' yoqui'dyem' nobiya' in, mijam yoctyi' mu'ya' covamba, jeñety tacvedye ĉọ́te in. 23 Ĉụi'dye Tiberiasĉantyi' muntyi' meij jijtuij in, sojquiti mu'ya' in yóya'dyem' ji'säcsacsiya' jiquej Jesús u, yóya'dyem' yoshoropaij jéte Jen' u mu'. 24 Mijam méqui' mu'ya' dạquicte in, mijam jị'chiyactyi' chime' mu', mọ'dyes qui bijbun quivij in covambache' mu'in, chimu've jịjcaban in Capernaumve, mu've qui quevicte in mu' Jesús. 25 Mu'in quevictety in nopej venjoij in mu've q̂uin'dyem' cha'shete in. Jéte in: —Jị'chiyacsity ¿jun'dyeya' ca' venchuij úya' mi? —jéte in. 26 Vorjeyacsi Jesús: —Yụ jéyac, me' tsan' quivdyiĉa' yụ mi'in, jam mọ' dyijtubutiĉa' mi'in mọ' ferdye' yụ cavibutiĉas mi'in, jedye' chuc cại' mọ', mọ'dyes jam mạ'je' anicjitiĉa' yụ mi'in, jun' chuc yụ jutactyi' Jen'tyi' mu'. Mọm' dyijtutiñe' mi'in jun' chuc ji'säcseyac jiquej jun' qui' chuc c̣hụ́qui mi'in. 27 Jam ra' säcsedyem' dyijtutiñe' mi'in, mọ' cavin rä'is. Dyijtuvac mọ' räjĉan tsạ'chucsis säcsedye', mọ' yụ'tacsis paj qui Jen'yadyety muntyi' in. Yụ Anictyity Muntyi' yụ me' so'meyac yụ. Mu' Jen' Ạvatuntyi' yụ, mu' me' ferdye' so'min yụ, mọ' jorojĉan jéyacsi' yụ anictyity Jen'tyi' mu'. 28 Mu'in muntyi' jéte in: —¿Jedye' qui bu ra' q̂uin' dyijtui' carijtaqui tsun paj qui mu' Jen' ma'jotyin tsun? 29 Vorjeyacsi Jesús: —Mọ' nash mạ'je' Jen' paj qui anicjitiĉa' yụ mi'in, yụ jutactyi' mu' —jéyacsi Jesús. 30 Vorjete in: —Ji'caviyitiĉam' ferdye' mi paj qui tsun anicjebiyac p̂eyacdye' mi. Ji'caviyitiĉam' 31 yojdyem' Moisés jiquej u, cäjyasĉan jac jiquej vóshi'vun tsun so'macsi in mạyedye'ches säcsedye', yóyidyem' sánacdye' o: “Mu' so'macsi mạyedye'ches säcsedye' jiquej”, yi' sánacdye' —jéte muntyi' in. 32 Vorjeyacsi Jesús: —Yụ jéyac, jam nash Moisésvun so'macsi mạyedye'ches säcsedye' vóshi'vundyes jiquej mi'in, Jen' so'macsi. Mu'dye Jen' yụ́tyi' mum' tupuj so'minac mi'in mọ' anicsis mạyedye'ches säcsedye'. 33 Mọ' anicsis mạyedye'ches säcsedye' yụ'tyes mu' Jen', mọ' tsạ'chucsis säcsedye' jacchetydyes muntyi' in —jéyacsi Jesús. 34 Yi cọdyete in mu' Jesús: —Jị'chiyacsity, räjĉan so'mitiĉam' ọij säcsedye' —jéte in. 35 Jesús jéyacsi: —Yụ́dye u jeñej bu'yi tsạ'chucsis säcsedye'. Tyi chuc cäc̣hä'chuntyi' yụ in judyeya' anicjin yụ in, mu'in ra' jam chique' dáquis ĉojtyi'ĉan mu'in, mijam ra' jajri in. 36 A nash jéyac yụ, me' tsan' cavitiĉa' yụ mi'in, uts na jam anicjitiĉa' yụ mi'in. 37 Räj mu'in so'mintyi' yụ mu' Jen' paj qui yụ́tyi' in, mu'indye ra' cäc̣hä'chun yụ in, yụ ra' jam jun' fitopjeĉúnacsi. 38 Yụ mạyedye'che' jijtuijtyi', jam qui na ram' ĉụi'si' dyijyedye' me'chui' yụ, Jen'sim' dyijyedye' me'chupte yụ, mu' jutintyi' yụ. 39 Mu'si' nash dyijyedye' mu' jutintyis yụ, mu' mạ'je' paj jam yirity ji'monte yụ mu' so'mintyi' yụ paj qui yụ́tyi' in, räj ra' yụ vañinjeyacseban jadyiquisĉan tupudye'. 40 Me' mạ'je' Jen' yụ, paj qui mu'in cavintyi' yụ in judyeya' anicjintyi' yụ in, yụ Ạva' mu', mu'in ra' Jen'ya' bä'yi in, yụ́dye ra' vañinjeyacseban aty jadyiquisĉan ra' tupudye' —jéyacsi mu' Jesús. 41 Aty mọ' se'vepteya' p̂eyacdye' in mu'in judío in tiyacchui' ñiñete in mu' Jesús, anicdye yi ji'chäyitidye'ĉan: “Yụ u jeñej bu'yi mạyedye'ches säcsedye'”, jéyacsi. 42 Yi jítidyeij in: —¿Jam adac uts Jesús Joséty ạva' mu'? Tsun chị́yepja jen' mu' judyeya' tse' mu'. ¿Jun' qui buty ĉaĉaij q̂uin' yi: “Yụ mạyedye'che' jijtuijtyi'?” —jítidyeij in. 43 Jesús jéyacsi: —Jam ra' p̂iijdyiĉa' yụ mi'in. 44 Mijam ra' jụ'ñity cäc̣hä'chun yụ in, jam me' so'macsi Jen' dyijyedye' jụijya', mu' jutintyi' yụ. Jụ'ñity chuc cäc̣hä'chun yụ in, mu'in ra' vañinjeyacseban yụ jadyiquisĉan tupudye'. 45 Sánacdye' mu'insi' jaso'mititysi' p̂eyacdye' Jen' jiquej in yi' mọ': “Räj ra' muntyi' jị'chiyac Jen'ya' in”, yi'. Anicdye me' q̂uin', tyi chuc se'vepte in Jen'si' ji'chäyitidye' mu', judyeya' cäc̣hä'chupte in, chime'dye ra' yụ cäc̣hä'chun yụ in. 46 Yụ jam yi pạrej cạvete Jen' in, yum' yirity cạvete Jen', me'dyes yụ jéyac ĉaĉaij na yụ mu'yaty atsij jiquej. 47 Yụ jéyac, tyi chuc anicjintyi' yụ in, mu'in ra' Jen'ya' bä'yi in. 48 Yụ nash jeñej bu'yi tsạ'chucsis mọ' säcsedye'. 49 Vóshi'vun jiquej mi'in, cäjyasĉan jac bä'yi in jiquej, me' tsan' mọ' jebei' in mạyedye'ches säcsedye' maná, säñi qui nam' in. 50 Tyi chuc jebei'tyi' mọ' mạyedye'ches säcsedye' yódyesdyem' p̂eye'si' yụ u, mu'in ra' jam jun' säñi in. 51 Yụ́dye nash mọmo' jeñej bu'yi mạyedye'ches säcsedye' mọ' tsạ'chucsis, tyi chuc mọ' jebei'tyi', Jen'ya' ra' bä'yi in. Mọ' säcsedye' so'macsis ra' yụ, mọ' jeñej ĉụi'si' shush yụ, me' ra' yụ'tye' a' yụ muntyidyes in paj qui mọ' tsạ'chucsi' úchety muntyi' in, —jéyacsi Jesús. 52 Mu'in judío in, aty se'vepteya' p̂eyacdye' in fạ́coij tyeij in, yi jítidyeij in: —¿Jun'dyem' uts yu'tyiyisin' ĉụi'si' shush mu', paj qui tsun jebepja? —jítidyeij in. 53 Jesús cuvij jéyacsi: —Yụ jéyac, jam jibibutiĉa' yụs shush jụijya' mi'in, yụ Anictyitysi' Muntyi' yụ, judyeya' chäsh chime' jam tyébutiĉa' jụijya' mi'in, jam ra' jun' Jen'ya' bä'yi mi'in. 54 Tyi chuc jibibuntyi' shush yụ in, judyeya' chime' chäsh tyébun yụ in, mu'in ra' Jen'ya' bä'yi in, yụ ra' vañinjeyacseban mu'in in aty jadyiquisĉan ra' tupudye' jụijya'. 55 Ọij shush yụ jeñej anicsis säcsedye' me' bu'yi', judyeya' chäsh yụ jeñej anicsis tyédye'. 56 Tyi chuc jibibuntyi' shush yụ in, judyeya' tyébuntyi' chime' chäsh yụ in, mu'in ra' yiri'ya' bä'yi yụ́tum in, judyeya' yụ ra' yiri'ya' bä'yi mu'intum chime' in. 57 Mu' tsạ'tyi' Jen' yụ, mu' jutintyi' yụ, mu' tsạ'chun yụ, me'dye ra' yụ chime', tyi chuc jibibuntyi' shush yụ in, mu'in ra' tsạ'chucsi yụ. 58 Mọ'dyes yi yụ, yụ nash mạyedye'ches säcsedye', mọ' jam jeñej mạyedye'ches säcsedye' jebei'si' in vóshi'vun mi'in jiquej. Me' tsan' jebei' in, säñi qui nam' in. Tyi chuc jebei'tyi' jụijya' in ọij säcsedye' so'macsis ra' yụ, mu'in ra' jam me' in, Jen'ya' ra' bä'yi in —jéyacsi Jesús. 59 Jesús jị'chiyacsi ọij p̂eyacdye', mu'ĉan vajmu'yaijĉan judío in Capernaumĉan. 60 Dai' cäc̣hä'chutety Jesús in se'vepte in ọij ji'chäyitidye' mu', chat qui yi in: —Ọij ji'chäyitidye' mu' anic jiyi' carijsis mu', jam mạ'je' jun' jụjjepja tsun —yi in. 61 Mu' na ĉụi' chịj ĉojtyi'ĉan mu' jun' chuc ñiñete in, judyeya' p̂eijte in, mọ'dyes qui mu' jéyacsi: —Anicdye me' mi'in, ¿ọij ji'chäyitidye' yụ ji'fajquiyitiĉa' yụ mi'in? 62 Cavibutiĉa'dye ra' ferdye' yụs mi'in, mạyedye'che' ra' jịjcaban yụ, Anictyity Muntyi' yụ, yóche'dyem' bä'yi jiquej u yụ, chimu'che'dye ra' jịjcaban yụ cuvij. 63 Jen'si' Ạ'edye' mu' mọ' mọmo' yiris tsạ'chucsis, muntyis na ạ'edye' mu'in, jam jedyedyes, mọ' jam tupuj tsạ'chucsi' muntyi' in. Ọij p̂eyacdye' jéyacsi' yụ mi'in, mọ' tupuj tsạ'chucsi' judyeya' so'macsi' Jen'si' Ạ'edye' mu'. 64 Mu'ya' qui nam' mi'in jam méqui' anicjibutiĉa' yụs p̂eyacdye' mi'in —jéyacsi Jesús. Mu' qui nam' Jesús tashche'dye räj chị́yacsi tyijtyi chuc ra' jam anicjete in, judyeya' chime' chị́yete tyi chuc ra' jaji'mincatity. 65 Yi jéyacsi Jesús: —Mu'in jam anicjibuntyi' p̂eyacdye' yụ in, mu'in mọmo' ji'jäcacsi yụ jéyac yụ jiquej: “Mijam ra' jụ'ñity cäc̣hä'chun yụ in jam me' so'macsi Jen' dyijyedye' jụijya'” —jéyacsi mu' Jesús. 66 Aty me'si' mu'in cäc̣hä'chutety in pạrej yacchute in, aty jam mạ'je' cäc̣hä'chute in, mọ' ji'chäyitidye' mu' jị'fajqueyete in. 67 Chat qui mu' Jesús jéyacsi mu' jị'chiyactyi' mu', mu'in yiri'tac pärä' jiyity in, jéyacsi: —¿Mi'inmun bu ra' chime' farajjitiĉa' yụ mi'in? —jéyacsi. 68 Vorjete Simón Pedro: —Jam jun', mi nash tsuntyi' Ayo', mijam ra' tyi jịjcate yoctyi' tsun, ĉaĉaij na itŝij yirity yoctyi' me' me'chui' p̂eyacdye' paj qui Jen'ya' bä'yi tsun. 69 Tsun aty anicjeyac mi judyeya' chị́yeyac mi nash Jutactyi' Jen'tyi' mu' —yi Pedro jéte. 70 Vorjeyacsi Jesús: —Yụ nash tsim'tyeyac mi'in yiri'tac pärä' jiyity mi'in. Me' tsan' me' yirity qui nam' mi'inĉan q̂uin' mu' me'chui'tyi' Sọyo' —jéyacsi. 71 Judas ji'jäcte mu' Jesús, Simón Iscariotety ạva' mu'. Me' tsan' ĉụi'tyi' jị'chiyactyi' mu', mu' qui na ram' jaji'mincati.

7

1 Aty me'si' mu' Jesús pai' nati, socor'je' Galileaĉansi' bä'yedye' in. Judeaĉan qui nam' jam jịjcaij ĉaĉaij na mu'ĉantyi' judíoty ayo' mu'in mạ'je' ijate in. 2 Aty c̣hẹi'ya' mọ' feshta tyiti' p̂isijsisĉansi' aca'.103 3 Jesústyi' vojity mu' yi, jéte in: —Jam ra' úya' mọmo' mi, dam'dye jäm' Judeaĉan jịjcava, mu'ĉan jị'caveyacseva ferdye' mi mu'in cäc̣hä'chuntyi' in, paj qui mu'in chime' cavibun ferdye' in. 4 Jesha' mu' mạ'je' chị́yactyi' muntyi'ya', mu' ra' jam jumĉan yụ'tye' ferdye' mu'. Dam'dye jäm' jị'caveyacsi mi muntyisya' vej in paj qui räj cavin in —jéte in vojity mu'. 5 Ĉụi'tyi' qui nam' vojity mu' jam anicjete in. 6 Vorjeyacsi Jesús: —Jambi' ayij tupudye' yụ paj qui ji'caviti muntyi'ya' yụ. Mi'in na jam me', jun'si' chuc ĉụi' mọmo' tupudye' ayij mi'in, tupuj mu'ĉan jịjcaij mi'in. 7 Mu'in jacchety muntyi' in jam jun' fáquinac in, mijam jedye' ji'me'tyiyinac in, yụ na fáquin yụ in ĉaĉaij na yụ jorojĉanjeyacsebi a'c̣his dyijyedye' mu'in. 8 Tạij mi'in, cạvecvac mọ' feshta, yụ ra' jam mu'ĉan jịjcaij, jam ra' yụ cạveque', ĉaĉaij na jambi' ayij tupudye' yụ —jéyacsi Jesús. 9 Taĉan Galileaĉan mu' Jesús. 10 Aty sactiya' in vojity mu' Jesústyi', chat qui mu' Jesús mu'ĉan jịjcaij Jerusalénĉan, feshta cạveque'. Camin venjoij mu'ĉan, mijam chịj muntyi' in. 11 Mu'ĉantyi' judíoty ayo' in quevte tsan' in mu' Jesús, yi in: —¿Jana' buty mu' Jesús? 12 Dai' mu'in muntyi' in p̂eijva'te in, jítidyeij in: “Anic rụijtyity mu'”, yi in. Pạrej na yi in: “Jam nash mu' rụijtyity, cäj jị'chiyacsi muntyi' in”, yi in. 13 Chaba' chaba' p̂iyiti in ĉaĉaij na quijnacsi in mu'in judíoty ayo' in. 14 Aty vạjpedye' mạyedye' feshtas tyiti' mọ', chat q̂uin'dyem' sacti mu' Jesús, mu'ĉan jịjcaij siti Jen'si'ĉan aca' mu', tiyacchuti jị'chiyacsi muntyi' in. 15 Mu'in judíoty ayo' in anic äjjepte mu'in in ji'chäyitidye' mu'. Yi in: —¿Jun' buty me' mu', me' tsan' jam jị'chiyac yụ'tacdye', uts na me' räj chị́ye' mu'? —yi in. 16 Vorjeyacsi Jesús: —Jam nash ọij ĉụi'si' ji'chäyitidye' yụ, mu' Jen' jutintyi' yụ, mu'si' nash ji'chäyitidye' mu'. 17 Tyi chuc mạ'je' cạpte in Jen'si' dyijyedye' mu', mu'in ra' chäyibun yụ in ji'chäyitidye' yụ, mọ' anic Jen'si' mu', jam ĉụi'si' mọ' ji'chäyitidye' yụ. 18 Jesha' mu'ya' pạrej ĉụi'si' mọmo' ji'chäyitidye' jị'chiyacsi in, mọ' mọmo' mạ'je' in paj qui tima'cacsi muntyi' in. Mu' na mạ'je'tyi' paj qui mọ' tima'cacdye' mu'dyes tyi chuc jajutitity, mu' nash rụijtyity, rụijsis mọmo' p̂eyacdye' p̂eye', me' nash yi yụ paj qui tima'cacdyes Jen'dyes mu'. 19 Me' tsan' mu' Moisés yu'tyiyinac mọ' yụ'tacdye' Jen'si' mu', uts na jam dam' chiquetiñe' mọ', dadam' qui mạ'jetiñe' ijatiĉa' yụ mi'in —jéyacsi mu' Jesús judíoty ayo' mu'in. 20 Vorjete in: —Anic sọyo'tumtyi' mi, ¿tyi ĉaĉaij mạ'je' ijan u? —jéte in. 21 Vorjeyacsi Jesús: —Carijtaquiya' yụ jiquej jị'jutyitidyesĉan mạyedye', ji'chäĉajteya' yụ mu' muntyi', mọ' ji'fajquiyiĉa' yụ mi'in. 22 Me'dye mi'in chime' carijtaqui mi'in jị'jutyitidyesĉan mạyedye'. Pạrej mọ'dye mạyedye' sei'taqui ạva'si' a' mi'in, aty mọ' tupudye' sei'tacdyesi' venchui', ĉaĉaij na me' yi' yụ'tacdye' sáñe'si' mu' Moisés jiquej. (Jam Moisés yụ'tye' mọ' sei'tacdye', tạ'cas mọmo' me' yi in vóshi'vun mi'in.) 23 Me'dye mi'in, me' tsan' jị'jutyitidyes mạyedye', sei'taquim' ạva'si' a' mi'in, paj qui me' chiquetiñe' mi'in mọ' sei'tacdyes yụ'tacdye'. ¿Jun' dash mọ' ji'fajquiyitiĉa' yụ mi'in, mọ' ji'chäcacdye' muntyi' jị'jutyiti-dyesĉan mạyedye'? 24 Jam ra' cavintum ñäñibutiĉa' yụs carijtacdye' mi'in, jemoñe' rụij dyijtubutiĉa' mi'in, me' ra' chịj mi'in anic rụij dyijyi yụ —jéyacsi Jesús. 25 Pạrej mu'in Jerusalénĉantyi' yi jítidyeij in: —¿Jam adac uts Jesús mạ'je' ujatety in mu'in ayo' in? 26 Mush tyu' útsi muntyisya' vej mu'in jị'chiyacseva'joij, mijam qui nam' méqui' jätäjjete in. Are' mu'in yụ'tactyi' in anicyeban mu'che' chime' in mu' Ji'c̣honacsity muntyi' —yi in. 27 Yoctyi' na yi in: —Atsijya' ra' mu' Ji'c̣honacsity muntyi' jam ra' tyi chịj in junatyi' chuc mu', uts na Jesús chị́yeja junatyi' chuc mu'. 28 Jesús mu'ĉan jị'chiyacsi Jen'si'ĉan aca' mu'. Fer p̂eyaqui mu'ĉan jéyacsi: —¿Jaij me' chäyitiĉa' yụ mi'in, judyeya' chịj mi'in junaty chuc atsij yụ? Jam ĉụi'si'ya' dyijyedye' atsij úche' yụ, yụ nash jutactyi' mu' rụijtyitytyi', yódyetydyem' mi'in jam jun' chị́yetintety u. 29 Yụ qui nam' chị́yete ĉaĉaij na mu'yaty jiquej atsij yụ, mu' jutin yụ —jéyacsi Jesús. 30 Dyijyi tsan' in mạ'je' ji'ĉär'te in, jam qui nam' jun'te in paj qui tapjete in ĉaĉaij na jambi' ayij tupudye' mu'. 31 Muntyi' qui nam' dai' anicjete in, yi in: —Mu' Ji'c̣honacsity muntyi', mọ' jorojĉanjisin' ĉaĉaij na anic dai' qui' ferdye' ji'caviyisin'. 32 Mu'in fariseo in se'vacsebi muntyis p̂eyacdye' mu'in, yi in mu' Jesús mu' Ji'c̣honacsity muntyi'. Mọ'dyes qui mu'in fariseo in judyeya' mu'in tashchety cudyitity Jen'che' in jutacsi pạrej in mu'in yụ'tactyi' ĉọjcai'tyi' in Jen'si' aca' mu' paj qui mu'in tapjete in. 33 Jesús p̂eyaqui yi: —Dam'dyety ra' pen'dye-tuyac mi'in, chat qui ra' jọban yụ, yụ ra' ca'ñibun mu'ya' jutintyi'ya' yụ. 34 Me' ra' tsan' quivjudyiĉa' yụ mi'in, mijam ra' jun' daĉudyiĉa' yụ mi'in, ĉaĉaij na jam ra' jun' venjoij mi'in, yóĉandyem' ra' yụ u —jéyacsi Jesús. 35 Mu'in judíoty ayo' yi jítidyeij in: —¿Juna' qui buty ra' jịjcaij uts Jesús, yoj yi na: “Mi'in ra' jam jun' daĉudyiĉa' yụ mi'in?” yi. Are' ra' mu've jịjcaij, yoctyisĉan jac in paj qui mu've jajbu'yacsi mu'ĉantyi' judío in, mu'ĉan qui jị'chiyacsi jam judío in. Are' me' dyijyi yocve ra' jịjcaij, 36 ĉaĉaij na yi mu' jísin': “Mi'in ra' tsan' quivdyiĉa' yụ mi'in, jam qui na ram' jun' daĉudyiĉa' yụ mi'in, mijam ra' méqui' cha'shitiĉa' yụ mi'in, yóche'dyem' ra' bä'banche' u yụ”, yi mu'. ¿Jätäjyi' ọij p̂eyacdye' um'? —yi jítidyeij in. 37 Jadyiquis mạyedye' feshtas mọ' mọjo'cha' därsi'. Mọ'dye mạyedye' sacyi mu' Jesús fer p̂eyaqui jéyacsi: —Tyi chuc jajri jụijya', paj yụ́ya' atsij, paj tyeij mọ' so'metes ra' yụ. 38 Mọ'dye yi' sánacdye': “Tyi chuc anicjintyi' yụ, maj ra' shupqui' tsạ'chucsis ojñim' ĉojtyi'ĉansi' mu'.” 39 Mọ' cại' tsạ'chucsis ojñi', mu' p̂eijbite Jen'si' Ạ'edye' mu', so'mac ra' in mu'in anicjetety in. Jambi'dyem' so'mac in Jen'si' Ạ'edye' mu', ĉaĉaij na mu' Jesús jambi' mạyedye'che' jịjcaban. 40 Pạrej na muntyi' in aty se'vepte p̂eyacdye' in, yi in: —Anicdye me' uts Jesús jaso'mitity p̂eyacdye' Jen', mu' bisjaty tsun jiquej —yi in. 41 Pạrej na mu'ya' yi in: —Mu'dye u Ji'c̣honacsity muntyi' —yi in. Mu'ya' na chime' yi in: —Jam u mu', mu' Ji'c̣honacsity muntyi' jam ra' jun' mu' Galileaĉantyi' muntyi'. 42 Me' yi' sánacdye', mu' ca ra' Ji'c̣honacsity muntyi' vóshi' ca ra' mu' Davidvuntyi' jiquej, Belénĉan ca ra' na'i, yóĉandyem' Davidvun bä'yi jiquej u —yi pạrej in. 43 Jam vaj cäts dyijyedye' mu'in. 44 Pạrej mạ'je' ji'ĉär'te tsan' in, jam qui nam' jun'jete in. 45 Mu'in yụ'tactyi' ĉọjcai'tyi' in Jen'si' aca' mu' jutactyi' ayoty mu'in ca'ñibun in, mu'inya' jijtuban in fariseoya' in judyeya' mu'in tashchety cudyitity Jen'che' in. Mu'in jéyacsi in: —¿Jun' ca' jam tutinte mu' Jesús? —jéyacsi in. 46 Mu'in yụ'tactyi' ĉọjcaptety Jen'si' aca' in yi vorjeyacsi in: —Jam tyi cha'shepte p̂eyacdye' Jesússi' mu' —yi jéyacsi in. 47 Vorjeyacsi fariseo in: —¿Ji'cäc̣hä'yiti adac mi'inmun chime' mu'ya'? 48 Jesha', mijam yirity tashche' bu'yity tsundyes anicjete mu', mijam fariseo anicjete chime' in. 49 Uts anicjetety Jesús q̂uin' in mu'in jam chị́yeptety Jen'si' sánacdye' in, mu'in ra' va'tacdyety Jen'ya' in —yi fariseo in. 50 Mu'ya' chime' mu' Nicodemo, mu' tsedyedye' ĉọctety Jesús jiquej, fariseodye mu' chime'. Nicodemo yi jéyacsi fariseo in: 51 —Yi' yụ'tacdye' tsunsi', tsun jam cavin so'meja va'tacdye' yirity muntyi' ji'me'tetyya' ĉụi' in, jemoñe' tashche' chum jäm' cọdyetyeja p̂eyacdye' mu', jätäjyi ra' mu', judyeya' jäm' chị́yac tashche', are' mọ'ya' juchaj mu', are' itŝi' mu' —jéyacsi Nicodemo. 52 Vorjete fariseo in: —¿Mi adac chime' mu'ĉantyi' Galileaĉantyi' muntyi'? Jäm'tuva' p̂eyeva' sánacdye', me' ra' chat chịj mi jam nash jun' mu'ĉantyi' Galileaĉantyi' in jaso'mitity p̂eyacdye' Jen' in —jéte in. 53 Aty me'si' in chat qui jọban aca'ya' jijcaban in.

8

1 Jesús mụcu'che' jịjcaij Orivoche'. 2 Nojno pam' ca'ñibun Jen'si'ya' aca' jijtuban, ñur tŝọ́tyete muntyi' in. Jesús p̂utsquen'yi tiyacchui' jị'chiyacsi. 3 Pạrej atsij fariseo in judyeya' jị'chiyacsity yụ'tacdye' Jen'si' in, tui' in yiris p̂en, mọ' täjje'si' in me'tacva'joi'si' son'tum. Run'quen'je' yụ'tye' in muntyisya' vej mu'in. 4 Jéte in mu' Jesús: —Jị'chiyacsity, ọij p̂en täjje' tsun me'tacva'joi' son'tum. 5 Mọ' yụ'tacdye' yu'tyiyisin'si' jiquej mu' Moisés yi' ijac ra' me'sis p̂en in, farajnac ca ra' mijya' in. ¿Jätäjyi mi u, tupuj buty me'jeyac ọij p̂en? —jéte in. 6 Mọ' dyijyedye' mu'in mạ'je' jị'ĉojte in mu' Jesús, quevbite p̂eyacdye' in are' ra' cäjsis ji'shupque' p̂eyacdye', paj qui tupuj ji'me'te ayo'ya' in. Mu' na vụdui'yi mọmo' sánaqui chirijriyam' jacche'. 7 Yejĉoij jéte in, chijäm' quichyeban jéyacsi qui: —Tyi chuc itŝity jụijya' juchaj, paj mu' tashche' farajtye' mijya' ọij p̂en —jéyacsi Jesús. 8 Cuvij mu' vụdui'yi Jesús sánaĉan jacche'. 9 Aty yi se'veteya' in cäts qui yirityityij jọban in, tashan isho'yaijtyi' jọban in. Me'ĉandye rä'eban in, mọ'dyety p̂en tacya' run'quen'je-taque' in yirisdyety. 10 Quichyeban mu' cuvij Jesús, je' mọ' p̂en: —¿Juna' jịjcaban u in mu'in ji'me'tyintyi' yụ́ya' in? ¿Jam ca' yirity so'min va'tacdye' in? —je' Jesús. 11 Vorjete mọ' p̂en: —Jam yirity, Jị'chiyacsity. Vorje' Jesús: —Yụ chime' jam ra' so'meye va'tacdyedyes, tạij mi jam ra' cuvij täjban' juchaj mi —je'. 12 Jesús quivij jị'chiyacsi muntyi' in, jéyacsi: —Yụ nash mạijchucsity jacchety muntyi' in, tyi chuc cäc̣hä'chuntyi' yụ in, mu'in ra' jam tojmadye'ĉan bä'yi in, mu'in ra' me'chui' in tsạ'chucsis mạijyis —jéyacsi. 13 Fariseo jéte in: —Mi nash ĉụi' mọmo' yi p̂iijti tyi chuc mi, jam méqui' ya'i' mọ' p̂eyacdye' mi —jéte in. 14 Vorjeyacsi Jesús: —Jam nash me', me' tsan' ĉụi' jị'chicaqui yụ, ya'i' qui nam' p̂eyacdye' yụ, ĉaĉaij na yụ chịj junatyi' chuc atsij yụ, judyeya' chịj chime'dye yụ juna' chuc ra' jịjcaij yụ. Mi'in na jam jun' chịj junaty chuc yụ jijtuij mijam chime' chịj mi'in juna' chuc ra' yụ jịjcaij. 15 Mi'in na va've dyijtutiĉa' yụ mi'in, mạ'je' va'tacdye' so'mitiĉa' yụ mi'in ĉaĉaij na jam chäyitiĉa' yụ mi'in, junaty chuc yụ jịjtuij. Yụ na jam q̂uin' me' va'tacdye' so'macsi muntyi' in. 16 Yụ qui nam' va'tacdye' so'macsiya', rụijsisya' dyijyedye' so'macsi yụ, ĉaĉaij na jam yụ mọmo' so'macsi, mu' Jen' jutintyi' yụ, mu' ñútyin yụ. 17 Mọ' yụ'tacdye' cạtiñes mi'in yi': pärä' p̂eyaqui jị'chicaqui jụijya' in, vaj yi'dye in, mọ' p̂eyacdye' ya'i' mu'in, yi' yụ'tacdye'. 18 Me'dye yụ́si' chime' ya'i' p̂eyacdye' ĉaĉaij na tsun pärä' chime'. Yụ ĉụi' jị'chicaqui tyi chuc yụ, judyeya' Jen' yụ chime' mu' jutintyi' yụ, mu' chime' jị'chicaqui, me' me' qui mọ' ya'i' p̂eyacdye' —jéyacsi Jesús. 19 Chat qui jéte in: —¿Juna' Jen' um? Vorjeyacsi Jesús: —Mijam chäyitiĉa' yụ mi'in tyi buty yụ, chidyem' Jen' u yụ ma'yity jam chäyibutiĉa' u mi'in. Chäyitiĉa' jụijya' yụ mi'in, a vuty chime' chäyibutiĉa' Jen' yụty u mi'in —jéyacsi Jesús. 20 Mu'ĉan mu' Jesús jị'chiyacsi Jen'si'ĉan aca' mu', yóĉandyem' yụ'tacĉan querec̣ha u. Me' tsan' me' jéyacsi Jesús, jam qui nam' ĉär'te in ĉaĉaij na jambi' ayij tupudye' mu'. 21 Jesús quivij jéyacsi: —Yụ ra' jọban, mi'in qui na ram' tsan' quivjudyiĉa' yụ mi'in, jam qui na ram' jun' daĉudyiĉa' yụ mi'in, ĉaĉaij na ra' juchajtum säñi mi'in, mọ'dyes qui ra' jam jun' cha'shitiĉa' yụ mi'in, yóche'dyem' ra' jịjcabanche' yụ u —jéyacsi Jesús. 22 Judío yi jítidyeij in: —¿Jätäjyi' p̂eyacdye' um'? Are' ra' ijati ĉụi', yoj yi na mu': “Mijam ra' jun' cha'shitiĉa' yụ mi'in, yóche'dyem' ra' jijcabanche' yụ u”, yi mu' —yi jítidyeij in. 23 Vorjeyacsi Jesús: —Mi'in úchety mọmo' muntyi' mi'in, yụ qui nam' mạyedye'chety, mi'in jacchety muntyi', yụ jam jacchety muntyi'. 24 Me' me' qui yụ me' jéyac yi: “Mi'in ra' juchajtum säñi.” Anicdye ra' me', jam anicjibutiĉa' yụs p̂eyacdye' jụijya' mi'in, mọ' yi' tyi buty yụ,104 me' ra' juchajtum säñi mi'in —jéyacsi. 25 Chat qui jéte in: —¿Tyi ĉaĉaij mi u? Vorjeyacsi Jesús: —Jam mụi' jéyac jiquej. 26 Tupuj tsan' dai' jéyac jun' chuc mi'in, tupuj jéyac jun' chuc ra' va'tacdye' so'meyac. Mọ' qui nam' ji'chäyitidye' jị'chiyacsis yụ, mọ' so'minsi' yụ mu' jutintyi' yụ, mu' nash anic rụijtyity —jéyacsi Jesús. 27 Mu'in na jam chiquete in p̂eyeyacsiya' p̂eijte Jen' mu'. 28 Quivij p̂eyaqui Jesús jéyacsi: —Aty ra' yu'tiĉa'ya' sonche' mi'in, yụ Anictyity Muntyi' yụ, chat q̂uin'dyem' ra' chäyitiĉa' yụ mi'in tyi buty yụ. Jam ĉụi'si' dyijyedye' me'chui' yụ, mọ' mọmo' jị'chiyacsiij yódyesdyem' so'minsi' Jen' u yụ, mọ' jéyacsi yụ jun' chuc Jen' jin yụ. 29 Mu' jutintyi' yụ yejĉoij pen'dyetun yụ, mijam méqui' farajjin yụ Jen' yụ, räjĉan chiquete yụ ma'jotyibun qui dyijyedye' yụ —jéyacsi Jesús. 30 Se'veptem' p̂eyacdye' in, dai' vatyquej anicyi mu'che' in. 31 Jesús jéyacsi mu'in judío in anicjetety in: —Chäquibutiĉam' jụijya' yụs p̂eyacdye' mi'in, me' ra' chat anictyity cäc̣hä'chutiĉaty yụ shupqui mi'in, 32 judyeya' ra' chị́yetiñe' anicsis p̂eyacdye', mọ' ra' ji'c̣honnac mi'in me'chunacsi'ya' q̂uin' —jéyacsi Jesús. 33 Vorjete in: —Tsun vóshi' mu' Abraham-vuntyi', jam tsun jun'dyeya' úñity bu'yi. ¿Jun' dash mi yi “c̣hoñi ra' mi'in” jítiĉa' tsun mi'in? —jéte in. 34 Vorjeyacsi Jesús: —Yụ jéyac: tyi chuc juchaijtyi' in, mu'in nash úñity juchaty in. 35 Mu'in úñity in jam taĉan bu'yi ayosĉan aca' in, ĉaĉaij na mu'in jam ạva' mu'. Mu' na ạva' mu' taĉan ra' räjĉan. 36 Mu' Jen'tyi' Ạva' mu' ji'c̣honnac jụijya' mi'in, anic ra' c̣hoñi mi'in, ạva' ra' yụ'tac mi'in. 37 Chị́yeyac mi'in, mi'in nash vóshi' Abrahamvuntyi' mu'. Me' tsan' me', mi'in qui nam' dyijyi mạ'je' ijatiĉa' yụ mi'in, ĉaĉaij na jam jun' mạ'jetiñe' jụjjibutiĉa' ji'chäyitidye' yụs mi'in. 38 Mọ' mọmo' jị'chiyacsi yụ mọ' so'minsi' Jen' yụ. Me'dye mi'in chime' chiquetinte ĉụi'tyi' jen' bu'yity mi'in —jéyacsi Jesús. 39 Vorjete in: —Tsun nash vóshi' mu' Abrahamvuntyi', mu' nash jen' bu'yi tsun —jéte in. Vorjeyacsi Jesús: —Jam nash me' mi'in, Abrahamtyi' ạva' jụijya' mi'in, a vuty cäc̣hä'chubibajtinte u dyijyedye'vun mu' jiquej. 40 Mi'in na, me' tsan' jéyac rụijsis ji'chäyitidye' so'minsi' yụ mu' Jen', mi'in qui nam' dyijyi mạ'je' ijatiĉa' yụ mi'in. Mu' na Abraham jiquej jam mu' me' jäm'taqui. 41 Mi'in na cäc̣hä'chuqui dyijyedye' jen' bu'yitysi' mi'in jun' chuc dyijyedye' mu'si' —jéyacsi Jesús. Judío jéte in: —Tsun jam muñejĉantyi' na'i, yirity mọmo' jen' tsun, mu' mạyedye'chety —jéte in. 42 Vorjeyacsi Jesús: —Anictyity Jen'tyi' ạva' jụijya' mi'in, a vuty yụ mạ'jitiĉa' u mi'in, ĉaĉaij na yụ Jen'yaty atsij, q̂uin' aty úche' yụ. Yụ jam ĉụi'si'ya' dyijyedye' atsij yụ, Jen' jutin yụ. 43 ¿Jun' dash me' jam chäquibutiĉa' yụs p̂eyacdye' mi'in jätäjyi' chuc mọ'? Yụ ra' jéyac jun' buty me' mi'in, ĉaĉaij na jam mạ'je' se'vibutiĉa' yụs p̂eyacdye' mi'in, mọ' tui'si' yụ. 44 Sọyoty ayo', mu' Satanás, mu' nash jen' mi'in, me' me' qui me' Satanássi' dyijyedye' me'chubitinte mi'in, jun' chuc mu' mạ'je' me' jäm'taqui mi'in. Mu' yacchutidye' jiquej tạ'catydye ujacsity, judyeya' väväjñity chime', fạ́quety rụijsis p̂eyacdye'. Mọ' mọmo' me'chui' räjĉan väñädye' ĉaĉaij na mọ' mọmo' ĉojtyi'ĉan mu'. Mum' ji'shupquety väñädye' ĉaĉaij na me'tyitydye. Tyi chuc väñäijtyi' in, mu'in ạva' mu', 45 me'dyes mi'in jam jun' anicjibutiĉa' p̂eyacdye' yụs mi'in, me' tsan' rụijsis ji'shupqueyeyac p̂eyacdye' yụ, mi'in qui nam' jam anicyi yụ́che' mi'in. 46 ¿Tyi buty chäyibun juchaj yụ? Mijam yirity, ĉaĉaij na itŝi' juchaj yụ. Rụijsis tsan' p̂eyacdye' ji'shupqueyeyac yụ, uts na jam méqui' se'vibutiĉa' mi'in. 47 Tyi chuc Jen'tyi' in mu'in se'vepte p̂eyacdye' in. Mi'in jam Jen'tyi' mi'in, mọ'dyes jam jun' mạ'je' se'vaqui mi'in —jéyacsi Jesús mu'in judío in. 48 Judío jéte Jesús in: —Anic rụij yi tsun ji'jäcyac mi yi tsun: mi jeñej bu'yi Samariaĉantyi' muntyi', sọyo'tumtyi' mi —jéte in. 49 Vorjeyacsi Jesús: —Jam nash yụ sọyo'tumtyi' muntyi'. Yụ nash irijyity Jen'che', mi'in chat fáquitiĉa' yụ mi'in. 50 Yụ jam jemoñe' tima'cacdye' muntyis mu'in. Jen' na mạ'je' paj qui yụ tima'cac, mu' ra' va'tacdye' so'macsi tyi chuc jam irijyity yụ́che' in. 51 Yụ jéyac: tyi chuc chäquibun p̂eyacdye' jụijya' yụ in, mu'in ra' jam cạve' sän'dye' in —jéyacsi Jesús mu'in judío in. 52 Vorjete judío in: —̣Q̂uin' chat anic jorojĉan mi sọyo'tumtyi' muntyi', ọij p̂eyacdye' mi jorojĉanjin tsun. Yoj na ĉaĉaij säñi Abrahamvun räjtumdye jaso'mitity p̂eyacdye' Jen' jiquej in. Uts na me' yi jítiĉa' tsun mi'in: “Tyi chuc chäquibuntyi' p̂eyacdye' yụ in, mu'in ra' jam cạve' sän'dye' in”, yi mi. 53 ¿Fer bu'yi buty ĉúti mi, uya'ya' mu' Abrahamvun vóshi'vun tsun jiquej? Yoj na ĉaĉaij mu' säñi Abrahamvun, chisäñidye mu'in in räj jaso'mitity p̂eyacdye' Jen' in. ¿Tyi buty ĉúti mi? —jéte in. 54 Vorjeyacsi Jesús: —Tima'quiti ĉụi' jụijya' yụ, a vuty fibi' shupqui' tima'cacdye' u yụ. Jam me', Jen' tima'quin yụ, mu' ji'jäctintety mi'in yíya' mi'in: “Mu' nash Jen' tsun”, yi mi'in. 55 Me' tsan' me' jétinte mi'in, jam qui nam' chị́yetinte mi'in, yụ na jäm' chị́yete. Yi yụ jéyac jụijya' “Yụ jam chị́yete”, a vuty väväjñity shupqui u yụ, yojdyem' mi'in u. Yụ na chị́yete mu' judyeya' chiquepte yụ p̂eyacdye' mu'. 56 Abrahamvun vóshi'vun mi'in anic där ma'joij ĉaĉaij na cavibun ra' tupudye' yụ, jun' chuc ra' atsij yụ, aty mu' cạve', mọ' där ma'joij mu' —jéyacsi mu' Jesús. 57 Jéte judío in: —Mijambi' ĉanam' qui'tac yómodye' tyiti' mi, uts na yi mi: “Yụ cạvete Abrahamvun jiquej” —jéte in. 58 Vorjeyacsi Jesús: —Yụ anic jéyac, itŝijdyem' jiquej mu' Abrahamvun, aty yụ tạ'caty mu'ya'105 —jéyacsi mu' Jesús. 59 Mu'yatydye tapjete mij in, mạ'je' tsan' farajñete mijya' Jesús in. Caminve mu' shupqui Jen'si'ĉantyi' aca' mu', jọban qui mu'.

9

1 Jesús mi'edye'ĉan yirity cạvete muntyi' tofej na'ity. 2 Jị'chiyactyi' mu' jéte in: —Jị'chiyacsity, ¿tyis buty juchaj mu' me' na'i tofej uts muntyi'? ¿Are' jen'si' mu' are' tse'si' mu' are' ĉụi'sim'? —jéte Jesús in. 3 Vorjeyacsi Jesús: —Jam juchadyes tofej na'i, mijam ĉụi'sidyes juchaj mu', mijam jen'si' juchaj mu'. Mu' na'i me' paj qui jị'cavacdyes muntyidyes in paj qui cạvepte in Jen'si' ferdye' mu'. 4 Mạij carijtaqui muntyi' in, tsedyedye' qui nam' jam, mọ'dyes tsun chime' jemoñe' yejĉoja' carijtaĉa' Jen'dyes tsun, mu' jutintyi' yụ, jambi'dyem' yómoi' jambi'dyem' jiyi' tupudye'. 5 Uche'dyem' jacche' q̂uin' yụ, mạijchucsi yụ úche' bä'yity in —jéyacsi Jesús. 6 Ijaij jéyacsi mu' Jesús, chat qui mu' chupje' jac sóno'ya' mu', jäm'tye' bọjca' chat qui tofetysi' vej mu' tayayajjajibuti bọjca'ya'. 7 Chat qui Jesús jajiti: —Tạij ojñi've Siloéve jịjcava mi, favajquica vej mi. (Ọij miquis ojñi' Siloé yi' ca yi' “Jutactyi'”.) Anicdye me' mu' tofety favajquiĉan vej mu'. Ca'ñibun anic jäm' naijbun mu'. 8 Mu'in na chị́yetety in judyeya' mu'in cạvetety jiquej in mu' cọdaquity querec̣ha jiquej, yi jítidyeij in: —¿Jam adac utsdye mọmo' jiquej cọdacva'joijtyi' querec̣ha? —yi in. 9 Pạrej na yi voryi in: —Mu'dye tyu' u. Pạrej na yi in: —Jam u mu', anic qui nam' c̣hac jo'meij —yi in. Mu'dye tofety jiquej yi jéyacsi: —Yụ́dye nash. 10 Mọ'dyes qui jéte in: —¿Jun' ca' jiquej naijbun mi? 11 Vorjeyacsi mu': —Mu' muntyi' Jesús tịj mu', mu' jäm'tye' bọjca' mọ'ya'dye tayayajjibun vej yụ, judyeya' jin yụ “Siloéve ra' favajquiqui vej mi”, jin yụ. Me'dye mu've favajquiĉan vej yụ me'ĉandye naijbun yụ —jéyacsi. 12 Jéte in: —¿Juna' mu' q̂uin' u ji'naijbuntyi'? Vorjeyacsi: —Jam chịj yụ juna' ra' mu'. 13 - 14 Jị'jutyitidyesĉan mạyedye' mu' Jesús jäm'tye' bọjca', mọ'ya' jị'naijbajte tofety muntyi'. Mọ'dyes qui mu' muntyi' cạte in fariseoya'. 15 Cọdyetyete p̂eyacdye' in: —¿Jun' ca' naijbun jiquej mi? —jéte in. Vorjeyacsi mu': —Mu' nash tayayajjibun vej yụ bọjca'ya', chat qui yụ me'si' favajquiĉan vej yụ, judyeya' qui naijbun yụ —jéyacsi. 16 Pạrej mu'in fariseo yi in: —Mu' muntyi' me'jintyi' mi jam nash mu' Jen'yaty atsij, me'dyes qui jam ạ̈räjje' mọ' mạyedye' jị'jutyitidyes —yi in. Pạrej na yi mu'ya' in: —Juchajtumtyi' jụijya' mu' muntyi', jun'dyem' jo'mes me'chui' ferdye' —yi in. Mijam méqui' cäts dyijyi mu'che' in. 17 Fariseo in cuvij jéte in mu' muntyi': —Mu' na ji'naijbuntyi' mi ¿tyi buty mu' ĉọ́te mi, jätäjyi mi u? —jéte in. Vorjeyacsi mu' tofety jiquej: —Mu' nash jaso'mitity p̂eyacdye' Jen' —jéyacsi. 18 Mu'in na judíoty ayo' mu'in mijam méqui' mu'in anicyi in mu' tofety jiquej, aty mu' naijbudaque. Jen' qui fayepte in judyeya' tse' mu', 19 jébite jen' in: —¿Uts ca' ạva' mi'in? ¿Mu' ca' tofej na'ity jiquej? ¿Jun' qui ca' naijbun? —jéyacsi in. 20 Yi jen' mu' judyeya' tse' mu' vorjeyacsi in: —Rụijdye me' uts ạva' tsun tofej na'i jiquej mu', 21 mijam qui nam' chịj tsun jun' ra' jiquej naijbudaque, mijam chịj chime' tsun tyi ra' jaji'naijbun. Mu'dye ra' ạva' jíbutiĉa' mi'in, mu' nash chịj, aty p̂urety atsvun, mu' tupuj jínac jun' chuc mu' naijbun —jéyacsi in. 22 Me' yi jen' mu' judyeya' tse' mu', ĉaĉaij na quijnacsi mu'in judíoty ayo' in. Mu'in na aty yụ'tye' p̂eyacdye' in, yi': tyi chuc anicjetety in mu' Jesús, yity in mu' nash Ji'c̣honacsity muntyi', mu'in ra' va'cac in paj qui jam pen'dyetucsi vajmu'yaijĉan in. 23 Mọ'dyes qui yi jen' mu': “Ạva' ra' jíbutiĉa' mi'in, aty p̂urety mu'”, jéyacsi. 24 Judíoty ayo' mu'in quivij fayebajte in mu' muntyi'. Jéte in: —Jam ra' ticamem jun' chuc jiquej mi, jítiĉam' Jen'si'ya' vej mu' jun' chuc mu' ji'chäĉun mi, chịj tsun uts muntyi' juchajtumtyi' —jéte in. 25 Mu' qui vorjeyacsi: —Yụ jam chị́yete vatyquej ra' me' juchajtumtyi', vatyquej ra' jam. Mọ' mọmo' chịj yụ, tofejdyem' jiquej yụ, q̂uin' chat aty naijbun yụ —jéyacsi mu' tofety jiquej. 26 Cuvij jéte in: —¿Jun'jibun ca'? ¿Jun' ca' ji'naijbun? —jéte in. 27 Vorjeyacsi mu': —Aty inoj jéyac, mi'in na jam anicjitiĉa' mi'in. ¿Jun' qui bu ra' dai' qui' jéva'queyac? ¿Mạ'je' adac mi'inmun cäc̣hä'chutinte chime'? —jéyacsi mu' muntyi'. 28 Chat qui fạra'ñete in, jéte in: —Mi adac ĉaĉaij cäc̣hä'-chutety mu', tsun na Moisésvun cäc̣hä'chute. 29 Chịj tsun mu'dye Jen' jap̂iyiti mu' Moisés, uts Jesús jam méqui' chịj tsun junaty ra' mu' atsij —jéte in. 30 Vorjeyacsi mu' muntyi': —Yụ anic där äjjebiyac p̂eyacdye' mi'in. Mu' ji'naijbuntyi' yụ, mu' nash rụijtyity, mi'in qui nam' jam chịj junaty chuc mu'. 31 Chị́ja' tsun mu' Jen' jam jụjtacsebi cọdacdye' mu'in juchajtumtyis in. Mu'in na irijyity mu'che' in judyeya' chiqueptety in p̂eyacdye' mu', mu'insi' tupuj jụjtacsebi cọdacdye' mu'in. 32 Tsun jam jäm'dyeya' se'vaĉa' jo'mes p̂eyacdye' yirity na'i muntyi' tofety, judyeya' naijbudaque. 33 Jam Jen'yaty jụijya' atsij uts muntyi', jun'dyem' ra' me' ji'caviyisin' ferdye' —jéyacsi. 34 Vorjete in: —Mi nash tạ'caty juchajtumtyi' na'ity, me' tsan' me' mi qui nam' muju'cha' yu'ti mạ'je' ji'chäyitiĉa' tsun mi'in —jéte in. Mọ'dyes qui va'quecte in paj qui jam pen'dyetucsive vajmu'yaijĉan in. 35 Jesús chị́qui aty va'quecte in mu' tofety muntyi' jiquej, mu' qui dạcte jéte: —¿Anicjete buty mi mu' Anictyity Muntyi'? —jéte. 36 Voryi mu' muntyi': —Jíti' tyi buty mu' paj qui yụ anicjete —jéte. 37 Vorjajiti Jesús: —A nash caviti' jiquej mi, yụ nashu', yódyetytum q̂uin' p̂eyaqui mi —jéte. 38 Chat qui mu' muntyi' dyụtsyi Jesúsya' jéte: —Anicyi yụ míche' —jéte. 39 Chat qui yi Jesús: —Atsij yụ úche' jacche' jijtuij yụ paj qui yụ jorojĉanjeyacsebi yụ dyijyedye' muntyis mu'in. Chime'dye ra' tyi chuc chäyiti tofej ĉojtyi'ĉan mu', yụ ra' jị'naijte ĉojtyi'ĉan mu'. Mu' na jam chäyitity tofety ĉojtyi'ĉan mu', yụ ra' jị'caveyete tofedye' mu' —yi mu' Jesús. 40 Mu'ĉantyi' fariseo in se'vepte p̂eyacdye' in, chat qui jéte in: —¿Tofej buty ĉútiĉa' tsun mi'in? —jéte in. 41 Mu' Jesús vorjeyacsi: —Tofej bu'yi ĉúti jụijya' mi'in, a vuty itŝi' juchaj ĉúbunac Jen' u mi'in. Jam na me' mi'in, yi mọmo' mi'in “Jam méqui' tofej bu'yi tsun”, yi mi'in, mọ'dyes qui taca' mọ'ya' juchaj mi'in Jen'si'ya' vej mu' —jéyacsi Jesús.

10

1 Yi Jesús jéyacsi: —Jesha' me' bu'yi' oveca in. Yụ ra' jéyac, tyi chuc jam chụi'dye'ya' siti in ovecasĉan sópe, yocve siti jụijya' in, mu'in nash shushu'aty in, ĉaĉaij na a'c̣histum dyijyedye' atsij in. 2 Mu' na rụij chụi'dye'ya' sitity, mu' nash jäm' ĉọjcacsity oveca. 3 Mu' ĉọjcai'tyi' chụi'dye' mu' vanacjeyete, mu' qui ĉọjcacsity oveca cäts yirisisij fayaqui oveca mu', ji'jäcacsebi tịj mọ'in. Mọ'in na chị́yepte in mạ'edye' p̂eyacdyes mu' judyeya' jịjcate in, mu' ji'shupcacsebanya' sópeĉan. 4 Aty jorojya' in mu'dye mọmo' tashche' bu'yi cạcsi, mu'in na jịjcate in ĉaĉaij na chị́yepte in mạ'edye' p̂eyacdyes mu'. 5 Mọ'in oveca in jam tupuj yoctyi' jịjcate in, ĉa'joyete mọmo' in ĉaĉaij na jam chị́yepte p̂eyacdye' in —jéyacsi Jesús. 6 Jesús jéyacsi ọij jị'ĉocdyes p̂eyacdye', mu'in na se'veptety p̂eyacdye' in jam mu'in jun' chique' in jätäjyi' chuc cại' mọ' p̂eyacdye' mu'. 7 Jesús cuvij jéyacsi: —Yụ ra' jéyac, yụ́dye nash chụi'dye' bu'yi, yóya'dyem' sitiya' oveca o in. 8 Mu'in tashche' atsijtyi' in jị'chiyacsity yu'ti in, mu'in in jam anictyity in, jeñej bu'yi shishi'aty in, a'c̣histum dyijyedye' atsij in, mọ'in na oveca in jam jun' jụjtacsi in. 9 Yụ́dye nash chụi'dye' bu'yi, tyi chuc yụ́ya' sitity in, mu'in ra' c̣hoñi in. Yụ ra' ĉọjcacsi jeñej bu'yi oveca in, jun'si' ĉụi' siti' sópeĉan in judyeya' shuban' in chat qui säcseban' in. 10 Mu' na shushu'aty muntyi' mọ' mọmo' mạ'je' shu'aij judyeya' ac̣hi'tacsi oveca chime', pạrej ijacsi. Yụ na atsij tsạ'chucsi paj qui ma'jodye'tum bä'yi in. 11 Yụ nash jäm'tyi' ĉọjcacsity oveca, mu' jäm'tyi' ĉọjcacsity oveca yu'ti mu' paj qui säñi ovecadyes in. 12 Jesha', mu' ya'itactyi' ĉọjcacsity jam me' mu'. Ĉọsseti' jụijya' tsäqui'yis vajedyedye', mu' ya'itactyi' jam mu' jun' ñutsjetacsi oveca in. Ĉa'joij mọmo' mu' ĉaĉaij na ya'itactyi' mọmo' mu', jam ĉụi'si' oveca mu'. Chat qui mọ' vajedyedye' p̂ai'tacsi' oveca in, räj ficajteyacsi' pai' jịjicayacsi'. 13 Mu' ya'itactyi' ĉa'joij mọmo' ĉaĉaij na querec̣haveij mọmo' mu', mijam dyijtucsi oveca in. 14 - 15 Yụ nash mạ'jitidyes-tumtyi' ĉọjcacsity oveca. Mu' Jen' yụ chäyin yụ judyeya' yụ chime' chị́yaqui ĉụi'tyi' Jen' yụ, me'dye yụ chime' chị́yacsi oveca yụ, judyeya' mu'in chäyin yụ in, yụ ra' yu'ti paj qui säñi yụ mu'indyes in. 16 Chime'dye mu'ya' yoctyi' oveca bu'yity in, yụ́tyi' chime' in, jam úĉantyi' in. Mu'in ra' chime' fayacsi yụ, mu'in qui ra' se'vibun p̂eyacdye' yụ in, mu'inmun ra' chime' vajmu'yaij in, räjtumdye qui ra' yụ yirity mọmo' ĉọjcacsity. 17 Jen' yụ mạ'jin yụ ĉaĉaij na yụ ĉụi' yu'ti ji'sändyi paj qui yụ cuvij ĉụi' vañinyeban yụ. 18 Mijam tyi tupuj ferche' ijan yụ in, ĉụi'si'ya' ra' dyijyedye' ji'ijati yụ. Yụ nash ĉụi' yu'ti paj qui ji'ijati yụ judyeya' chime' ĉụi' yu'ti paj qui vañinyeban yụ, me'dyety yu'tyin yụ mu' Jen' yụ —jéyacsi Jesús. 19 Mu'in judío in aty se'vepte p̂eyacdye' in quivij yoc yoc dyijyi in. 20 Pạrej mu'in yi in: —Mu' nash sọyo'tumtyi' muntyi' judyeya' shapuijtyi' chime'dye. Fibi' se'veptinte p̂eyacdye' mu' —jítidyeij in. 21 Pạrej na yi in: —Sọyo'tumtyi' jụijya' mu', jun'dyem' tupuj me' ji'shupque' p̂eyacdye'. ¿Jị'naijtacseban' buty sọyo' tofety muntyi' in? Jam jun' —yi in. 22 Tupudye' tsịvu'vudye' Jerusalénĉantyi' feshtaij in, ji'dyijvacdyes yoqui'dyem' jäm' yụ'ban'ya' jiquej u in Jen'si' aca' mu', mọ' cại' feshta. 23 Jesús Jen'si'ĉan aca' mi'i, väc̣häjc̣häsve Salomónsi'. 24 Atsij judío in cọtoij tŝọ́tyete in jéte in: —¿Jun'si' bu ra' jítiĉa' mi'in, mi adac Ji'c̣honacsity muntyi'? Jesha' chap jítiĉam' —jéte in. 25 Vorjeyacsi Jesús: —A nash jéyac yụ, jam qui nam' méqui' anicjitiĉa' yụ mi'in, ĉaĉaij na yụ jị'caveyeyac ferdye' so'minsi' Jen' yụ, mọ' ji'ĉuyinac yụ́dye nashu'. 26 Me' tsan' me', mi'in qui nam' jam anicyi mi'in ĉaĉaij na mi'in jam yụ́tyi' oveca mi'in. 27 Ĉụi'tyi' qui nam' oveca yụ se'vibun p̂eyacdye' yụ in, judyeya' yụ chị́yacsi chime', me'dyes qui mu'in cäc̣hä'chun yụ in. 28 Yụ ra' yụ'tacsi paj qui Jen'yadyety in, mijam ra' tyi chutyin yụ in, 29 ĉaĉaij na Jen' yụ muju'cha' fer bu'yity, mu' jam tyi tupuj chutyete in. 30 Jen' yụ judyeya' yụ yirity mọmo' shupqui tsun —jéyacsi Jesús. 31 Ọij p̂eyacdye' jị'fajqueyete judío in, mu'yatydye tapjete mij in mạ'je' tsan' mijya' farajñete in. 32 Jesús jéyacsi: —Dai' nọ́tacsi muntyi' yụ, jị'caveyeyac ferdye' yụ mọ' so'minsi' Jen' yụ. ¿Jụ'ñis ca' ferdye' ji'me'tyin ra' yụ paj qui mijya' ijatiĉa' yụ mi'in? —jéyacsi Jesús. 33 Vorjete in: —Jam ferdye' ji'me'tyin mi, mọ' p̂eyacdye' mi mọ' nash ji'me'tyin, ĉaĉaij na mi muntyi' mọmo', me' tsan' me' mạ'je' qui nam' Jen' bu'yi yu'ti mi, anic därsi' ñäñitidye' Jen'dyes me' yi mi. 34 Jesús vorjeyacsi: —Mọ' yụ'tacdye' cạtiñes mi'in, yi' jun' chuc mu' Jen' p̂eyaqui yi: “Mi'in jen' bu'yi”, yi' sánacdye'. 35 Chị́ja' jam méqui' cäj bu'yi' Jen'si' sánacdye' mu', yi mu' ji'jäcacsi mu'in so'mactyi' p̂eyacdye' mu', mu' jéyacsi mu'in in: “Mi'in jen' bu'yi” jéyacsi Jen'. 36 Dam'dye yụ jam ñäñitidye' bu'yi' Jen'dyes shupqui', me' tsan' yi yụ: “Yụ Jen'tyi' Ạva' mu'”, ĉaĉaij na Jen'dye tsim'tyin yụ judyeya' jutin yụ paj qui úche' jacche' atsij yụ. 37 Jam me' Jen'si' dyijyedye' cạpte jụijya' yụ, a vuty jam anicjitiĉa' u mi'in. 38 Anicdye me', Jen'si' dyijyedye' cạpte yụ tupuj anicjitiĉa' yụ mi'in ĉaĉaij na cavibutiĉa' ferdye' yụs mi'in. Me' tsan' jam mạ'je' anicjibutiĉa' yụs p̂eyacdye' jụijya' mi'in, tupuj cavibutiĉa' ferdye' yụs mi'in, mọ' jorojĉan ji'chäquiyinac mi'in jun' chuc Jen'tum yụ jeñej yirity mọmo' shupqui tsun —jéyacsi Jesús mu'in judío in. 39 Ọij p̂eyacdye' mu' jị'fajqueyete in, cuvij tsan' mạ'je' tapjete in mu' Jesús, mu' qui nam' caminyetaqui ĉa'joyacsi. 40 Jesús nopej Jordán jịjtuban, yóya'dyem' chojtacsiya' jiquej u mu' Juan, mu'ya' bä'yi juñucsi' mạyedye'. 41 Dai' muntyi' atsij ĉọcte in, yi jítidyeij in: —Me' tsan' Juan jam jị'caveyacsi ferdye', rụij qui nam' p̂iijse Jesús, tas p̂eyacdye' cạ̈tsi' mu'ya' —yi muntyi' in. 42 Mọ'dyes dai' mu'ĉantyi' in anicjete in mu' Jesús.

11

1 - 2 Mu'ya' jiquej yirity muntyi', Lázaro tịj mu' Betaniaĉan bä'yi mu' voji'tum mu', María judyeya' Marta. Mọ' María tai'bites yuj Jesússi' jiquej jẹrejresya', chịmo'dye sham'bibajte ĉụi'si'ya' fin mọ'. Mu' na Lázaro japacjoij 3 mọ'dyes qui voji' mu' juteyete p̂eyacdye' Jesúsdyes, yi': —Jị'chiyacsity, uts pen'dye' mi japacjoij —yi' p̂eyacdye' mọ'in. 4 Chị́qui mu' Jesús yi: —Mọ' japacjodye' mu' jam sän'dyedyes mu', mọ' jị'ĉocdyes Jen'sidyes ferdye' paj qui jorojĉanjibun yụ ferdye' yụ Jen'tyi' Ạva' yụ —jéyacsi Jesús. 5 Jesús mạ'jeyacsi räjtumdye in, Marta judyeya' voji' mọ', María judyeya' Lázaro. 6 Me' tsan' me' aty jéyac jun' chuc japacjoij mu' Lázaro, mijam qui nam' cavin jaĉucdyi, taĉan chum mu'ĉan pärä' mạyedye'. 7 Chat q̂uin'dyem' mu' Jesús jéyacsi jị'chiyactyi' mu': —Ca'ñibujsha' chimu'ĉan Judeaĉan jịjcabajsha' —jéyacsi Jesús. 8 Jị'chiyactyi' mu' jéte in: —Jị'chiyacsity, jambi' men mu'ĉantyi' judío in mạ'je' mijya' ujan in, uts na me' mạ'je' chimu'ĉan jịjcaban mi —jéte in. 9 Jesús vorjeyacsi: —Mọ'ya' nash yiri'tac pärä' jiyi' hora yiris mạyedye'. Tyi chuc mạijĉan mi'i jụijya', mu' ra' jam tachyi, ĉaĉaij na mọ'ya' mạijyis jacchedyes. 10 Tsedyedye' na mi'i jụijya', tachyi ra' ĉaĉaij na itŝi' mạij bu'yis jam jun' naijti —jéyacsi Jesús. 11 Mu' qui Jesús cächje' p̂eyacdye', yi: —Mu' Lázaro pen'dye' tsun aty ĉọshi, mu've ra' jịjcaij yụ, yụ ra' jịjtsa'eĉajte paj qui jam yejĉoij ĉọshi —jéyacsi Jesús jị'chiyactyi' mu'. 12 Vorjete in jị'chiyactyi' mu': —Jị'chiyacsity, ĉọshi jụijya' mu' chäĉän ra' mu' jam ra' säñi —jéte in. 13 Mu' na Jesús p̂eijbite sän'dye' mu', mu'in na jị'chiyactyi' mu' ĉọshdye' ĉọpte mu'in in. 14 Chat qui mu' jäm' jị'chiqueyacsi jéyacsi: —Aty säñi mu' Lázaro, 15 me' tsan' me' där qui nam' jäm' mi'indyes itŝij yụ mu'ĉan, yoqui'dyem' säñi jiquej u mu', paj qui cavibutiĉa' ferdye' yụs mi'in paj qui anicjitiĉa' yụ mi'in. Jụdyej, ĉọcja yiristum mu' Lázaro —jéyacsi Jesús jị'chiyactyi' mu'. 16 Tomás qui yi, mu' Epoj jétety in, mu' jéyacsi yoctyi' jị'chiyactyi' in, yi: —Jịjcaja tsun chime' paj tsunmun ijac yiri'ya' mu'tum —jéyacsi Tomás. 17 Me'dye venjoij mu'ĉan in, aty to'ĉan atsvun mu' Lázaro, me' dạquicte mu' Jesús, aty vạjpedye' mạyedye' me' bu'yi. 18 Mọ' Betania c̣hẹi'ya' bu'yi' mọ' Jerusalén, araj chibin quirometro mọ'. 19 Jerusalénĉantyi' dai' atsij judío in ĉọshseti in Marta judyeya' María, mạ'je' tsan' ji'jiyacsebi táredye' mọ'in. 20 Chị́qui' mọ' Marta aty mu' meij jijtuij Jesús, sacyi' mọ' ji'rebeĉun'te. Mọ' na María taĉan aca'ĉan. 21 Ji'rebete mọ' Marta mu' Jesús chat jéte: —Mu'ya' jụijya' jiquej mi, a vuty jam säñi vojity o tsun. 22 Me' tsan' me', yụ qui nam' chị' jedye' chuc q̂uin' cọdyete Jen' jụijyam, mu' ra' jụjjibun cọdacdye' mi —jéte Marta. 23 Jesús vorje': —Vañinyeban nash ra' vojity mi'in —je' Jesús. 24 Marta vorjete: —Chị' yụ vañinyeban nash ra' mu' jadyiquisĉan tupudye', jun'si' chuc vañinyebanya' mu'in säñity muntyi' in. 25 Je' Jesús: —Yụ nash tsạ'chucsity judyeya' vañinjeyacsebantyi' yụ. Tyi chuc anicjintyi' yụ, me' tsan' säñi jụijya' mu', vañinyeban ra'. 26 Mu'in tsạ'tyi' anicjin jụijya' yụ in, mu'in ra' jam sän'dye' cạve' in. ¿Me' buty anicjibuti' p̂eyacdye' yụs mi mọ' jéyes, Marta? 27 Vorjete Marta: —Anic me' Jị'chiyacsity, yụ nash anicjeye, mi nash anictyity Jen'tyi' Ạva' mi, mi nash Ji'c̣honacsity muntyi', atsij úche' jacche' jijtuij mi, yoj yidyem' Jen' jiquej u. 28 Marta qui fayaqui' voji' mọ', María, pạrejve je': —Atyu' u mu'ya' mu' Jị'chiyacsity, mi fayin —je'. 29 María se've' p̂eyacdye', sac tyei' vatyquej ĉọcte mu' Jesús. 30 Jorojya'dyem' mọ' bä'yedye', yóĉandyem' ji'rebeteĉan o mọ' Marta. 31 Mu'ĉantyi' aca'ĉantyi' judío in, mu'in atsijtyi' in ji'tä'tsacsebity táredye' in. Cạve' in María sacyi' jorojya' jịjcai', mọ'dyes qui mu'in cäc̣hä'chui' in, jeñety ru'dyei'ya' jịjcai' ĉọi' in, táreĉan' mọ'ya'. 32 María dạquicte mu' Jesús, dyụtsyi' mọ'ya', jéte: —Jị'chiyacsity, mu'ya' jụijya' jiquej mi, a vuty jam säñi vojity o tsun —jéte María. 33 Jesús cạve' tári' mọ', judyeya' mu'in pen'dyetucsity mọ'in in chitaridye chime' mu'in in, mu'mun chime' fer dyijyi ĉojtyi'ĉan mu'. 34 Jéyacsi Jesús: —¿Juna' ca' rudyu'jetinte mi'in? Vorjete in: —Jesha' cạveĉajsha, Jị'chiyacsity. 35 Mu'ya' tári mu' Jesús chime'. 36 Judío in aty me' cạvete in chat mu'in yi in: —¡Anic buty fer mạ'jete jiquej mu'! —yi jítidyeij in. 37 Pạrej na mu'ya' yi in: —Utsdye u jị'naijbajtety mu' tofety muntyi' jiquej, ¿jam buty tupuj ji'chäĉajte Lázaro paj qui jam säñi? —jítidyeij in. 38 Jesús quivij fer dyijyi ĉojtyi'ĉan mu', chat qui ru'dyei'ya' jịjcaij. Mọ' to' därtyi'ya' mij ĉär'tac. 39 Jesús jéyacsi: —Bur'jemac uts mij, vanacjevac mọ' to'. Mọ' na Marta Lázarovunsi' voji' mu', yi' jéte: —Aty na ra' p̂oqui mu' ĉaĉaij na aty vạjpedye' mạyedye' tyiti atsvun säñi jiquej —jéte Marta. 40 Vorje' Jesús: —A baja' jéye yụ, anicyi' jụijya' mi cạvepte ra' mi därsi' ferdye' Jen'si' mu' —je' Jesús. 41 Chat qui meijjetyete mij in. Mu' qui Jesús mạyedye'che' cạvi, yi mu': —Yụ́tyi' Jen', yoshoropaij mi, mi nash se'vibuti' cọdacdye' yụs mi. 42 Chị́yeye yụ mi räjĉan se'vibutim cọdacdye' yụ, ọij mọmo' q̂uin' jéye mi paj se'vaqui uts muntyi' in paj qui mu'in anicjin yụ in yụ jutactyi' mítyi' —yi Jesús jéte Jen'. 43 Chat qui fer p̂eyaqui yi: —¡Lázaro, shupĉada mu'ĉantyi'! 44 Me'dye mu' shuban säñity, me' tsan' comon'tac a' mu' quị'si'ya'. Jesús jéyacsi: —Dajjetyebajmac uts quị'si' paj mi'eban mu'. 45 Mu'in judío in ĉọ́te'tyi' jiquej María in cạveptety in ferdye' Jesússi' mu', dai' mu'in anicjete in. 46 Pạrej na ĉọcsequi fariseo in jéyacsequi in mu' Jesús vañinjebajte mu' Lázaro sänaquety. 47 Mọ'dyes qui mu'in fariseo in vajmu'yaij mu'in in tashchety cudyititytum Jen'che' in, räjtumdye judíoty ayo' mu'in. Yi jítidyeij in: —¿Jun' qui bu ra' q̂uin' tsun ĉaĉaij na mu' Jesús anic dai' jị'caveyacsi ferdye' mu'? 48 Jẹjcai' me' jụijya', räj ra' uts muntyi' in anicjete in, judyeya' vatyquej ra' mu'in Romaĉantyi' in dyijyi ra' in mu' nash anictyity ayo' tsun, me' ra' ĉúti mu'che' in. Vatyquej ra' atsij in jịva'chatyisin' ra' in Jen'si' aca' mu', vatyquej ra' ji'ĉav'quisin' in —yi jítidyeij in. 49 Yirity mu'ĉantyi'dye chime' Caifás tịj mu', tashchety cudyitity Jen'che', me' bu'yi mu' mọ' yómodye'. Yi mu' jéyacsi: —Mijam dam' chịj mi'in. 50 Dam'dye jäm' yirity muntyi' ijac muntyidyes tsun paj qui jam räj tsun me'jisin' Romaĉantyi' in —jéyacsi Caifás. 51 P̂eyacdye' mu' Caifássi' jam ĉụi'si'ya' dyijyedye' p̂eyaqui mu', me' tsan' jam chị́ye' mu', p̂eijbite qui nam' sän'dye' Jesússi' mu', jun' chuc ra' ijac judíodyes in, me' shupqui' p̂eyacdye' mu'. Me' so'mac Caifás p̂eyacdye' Jen'ya' ĉaĉaij na mu' Jesússi' sän'dye' p̂eijbite. Mu' Caifás tashchety cudyitity Jen'che' mọ' yómodye' jiquej. 52 Jam judíodyes ram' ijac mu', räjtumdyes muntyi' in paj qui Jen'tyi' ạva' shupqui in, junanaty ĉụi' in, räj ra' in yirity yụ'tacsi Jesús. 53 Mọ'dye mạyedye' mu'in judíoty ayo' mu'in, dyijyi in jun' bu'yi chuc ra' ijate in mu' Jesús yiri'ya' in. 54 Mọ'dyes mu' Jesús aty jam nati muntyisya' vej mu'in Judeaĉantyi' in. Chat shuban Judeaĉantyi', Efraínsi'ĉan qui jac jịjcaij mu', c̣hẹi'ya' bu'yi' mọ' cäjyas jac. Mu'ĉan dyäqueban jị'chiyactyi'tum mu'. 55 Aty ra' cha'she' in Ji'c̣honacdyes feshta dyijtucdyes judíos mu'in. Anic dai' muntyi' in Jerusalénĉan jịjcaij in, cạvequety feshta in. Mu'ĉan jä'mij ĉụi' jäm' yu'ti in ĉụi'si'ya' yicdye' mu'in, jambi'dyem' cha'she' mọ' feshta in. 56 Mu'ĉan tsan' quevte in mu' Jesús. Mu'ĉan atsij in Jen'si'ĉan aca' mu'. Yi jítidyeij in: —¿Jätäjyi mi'in u, me' buty ra' atsij mu' Jesús úĉan cạvete' feshta? —yi jítidyeij in. 57 Mu'in na tashchety cudyitity Jen'che' in räjtumdye fariseo in, yụ'tye' p̂eyacdye' in, yi': tyi chuc chịj jụijya' in jun've chuc mu' Jesús cạvete in, jemoñe' yi in paj qui mu'in ĉọcte in judyeya' qui tapjete in.

12

1 Aty c̣hẹi'ya' feshta Ji'c̣honacdyes, jäbändyety mạyedye' jayej. Chat qui mu' Jesús Betaniaĉan jịjcaij yóĉandyem' bä'yi Lázaro u, mu' vañinjebajtety jiquej. 2 Mu'ĉantyi' in jäm'tyeyete säcsedye' in Jesúsdyesi'. Marta patstyeyacsis säcsedye', chimu'che'dyem' säcsi Lázaro. 3 Ayij mọ' María tuqui' yiris voteya jẹrejres, anic där ya'i'si' mọ' jẹrejres. Chojjeyete yujche' mu' Jesús, chat qui sham'bibajte ĉụi'si'ya' fin mọ'. ̣Ọya'qui' jẹrejrei'tyi' tŝọi' aca'ĉan. 4 Mu'ya'dye mu' c̣hon'je' p̂eyacdye' mu' Judas Iscariote, Jesucristotydye jị'chiyactyi' mu', mu' ra' jaji'mincatity Jesús. Yi mu': 5 —¿Jun' ca' jam ji'mincatiñe' ọij jẹrejres? Anic tsan' an ya'i'si', tupuj chibin qui' cien anictyity plata,106 me'si'che' ji'mincac mọ' paj qui mu'in ñịbety in so'mac in mu' querec̣ha —yi Judas. 6 Judas mijam méqui' dyijtucsi ñịbety in, ĉụi' mọmo' yi, querec̣ham' dyijtute mu', ĉaĉaij na mu' pạrej shu'atucsi querec̣ha mu'in jị'chiyactyi' mu' Jesústyi', ĉaĉaij na mu' yụ'te in ĉọjcacsebity querec̣ha mu'in. 7 Mu' na Jesús yi jéte: —Paj mọ'ya' jam ra' me'tyem. Mọ' jẹrejres mọ' dyijtubun yụ nạcdyedyes yụ, me' yu'tyiyin yụ. 8 Mu'in ñịbety in räjĉan ra' mu'ya' mi'intum in. Yụ na ra' jam me', jam nash ra' räjĉan pen'dyetuyac —jéyacsi Jesús. 9 Judío chị́qui in aty mu'ĉan mu' Jesús Betaniaĉan. Mu'ĉan jịjcaij in mạ'je' cạvete in mu' Jesús. Jam Jesús mọmo' mạ'je' cạvete in, Lázaromun mạ'je' chime' cạvete in, mu' vañinjebajtety jiquej. 10 Mọ'dyes qui mu'in tashchety cudyitity Jen'che' in dyijtute in mu' Lázaro, mu'mun mạ'je' chime' ijate in, 11 ĉaĉaij na Lázarodyes ji'me'tacdye' mu'in dai' judío in aty jam cäc̣hä'chucseban in mu'in cudyitity Jen'che' in, Jesús quim' mạ'je' cäc̣hä'chute in, ĉaĉaij na chịj muntyi' in mu' Jesús vañinjebajte jiquej mu' Lázaro. 12 Nojno mạyedye' chị́qui in mu'in Jerusalénĉantyi' muntyi' in venjoij ra' mu'ĉan mu' Jesús. Anic dai' vajmu'yaij mu'ĉan in cạveque'tyi' feshta in Ji'c̣honac-dyes. 13 Judyeya' tä'tse' shan in je'ñes mana'is, mọ' cại' in ji'rebete in mu' Jesús. Äjyedye'-tum ma'jotyete muntyi' in, yi in: —Tima'queja uts Ayo' tsun, paj ñịbe'jajiti mu' Jen', uts jutactyi' Ayo'tyi' tsun mạyedye'chety, paj mu' Jen' ñịbe'jajiti uts Ayo' tsun Israeltyi' vóshi' tsun —yi muntyi' in, me' dyijyi in mạ'je' tsan' cavintum ayo'bu'yi ĉọ́te u in. 14 Jesús dạquicte yirity bórico, mu'chem' foquin'yi, me' jị'cätse' sánacdye' yi': 15 “Jam ra' noi'yi mi'in Jerusalénĉantyi' mi'in, mush tyu' Ayo' mi'in, meij jijtuij bóricoche' ban'tyityche' foqui'quiij”, yi' sánacdye'. 16 Mu'in na jị'chiyactyi' mu' tashche' chum mijam chịj in jätäjyi' chuc mọ' sánacdye'. Aty qui nam' mạyedye'che' jịjcabanya' mu', chat q̂uin'dyem' chique' in mọ' p̂eyacdye' jun' chuc jị'cätse' mu' jiquej. 17 Mu'in muntyi' in cạvetety jiquej in vañinjebajteya' mu' Lázaro, mu'in mọ' jị'chiqueyacsi yoctyi' in. 18 Dyijtupte ferdye' in mọ'dyes qui dai' ji'rebete in mu' Jesús. 19 Mu'in na fariseo in mọ' mu'in jị'fajque' in, yi jítidyeij in: —Jätäjjeyacseja'dyem' uts in, aty cạvacsi u mi'in, jun'tum muntyi' cäc̣hä'chute u in —yi jítidyeij in. 20 Muntyi' in dai' Jerusalén-ĉan jịjcaij in tima'quecte Jen' in feshtaya'. Mu'ĉan chime' mu'in muntyi' griego in. 21 Mu'in ĉọcte in mu' Felipe Betsaidaĉantyi', mọ' Galileaĉansi' bä'yedye'. Mu'in jéte in: —Mạ'je' tsun cạvete Jesús chime' —jéte in. 22 Mu' Felipe mu've jịjcaij, jéte mu' Andrés, chat qui pärä' mu'in in ĉọcte Jesús in jéte in. 23 Jesús yi jéyacsi: —Atyu' u c̣hẹi'ya' tupudye' yụ Anictyity Muntyi' yụ, jorojĉan ra' fer bu'yedye' yụ ĉaĉaij na yụ mạyedye'chety. 24 Anicdye jéyac, yiris vej jambi'dyem' quịcsi', yejĉoi' yiris mọmo' bä'yi', jam jun' dayi'. A qui nam' rudyu'tac jacĉan jụijya' mọ', chịbi' jụijya' mọ', moñi' mọ' vej mọ', jeñej säñi' me' shupqui' mọ'. A qui nam' me'si' jụijya' mọ', dai' ra' shuban' mọ'. 25 Me'dye ra' chime', tyi chuc ĉụi' mọmo' dyijtutity, mu' ra' fibi' bä'yi. Tyi chuc jam ĉụi' mọmo' dyijtuti úche' jacche', mu' ra' jam fibi' bä'yi, Jen'ya' ra' mu' bä'yi. 26 Tyi chuc mạ'je' ayotun yụ, paj mu' cäc̣hä'chun yụ. Paj ra' tsan' juna' yụ, cäc̣hä' ra' mu', judyeya' ra' Jen' yụ jaso'miti bijodye' chime' —jéyacsi Jesús. 27 P̂eyaqui yi Jesús: —Anic fer tári ĉojtyi'ĉan yụ. ¿Jätäjyi bu ra' yụ? ¿Cọdyete bu ra' Jen' yụ paj qui mu' ji'c̣hoñin yụ paj qui jam ñịbedyes jị'ĉojtye' yụ? Mijam jun', ĉaĉaij na mọ'dye tun yụ úche' jacche' jijtuij yụ, paj qui me' ñịbedyes jị'ĉojtyete've yụ —jéyacsi Jesús. 28 Cọdaqui qui Jen'che' mu', jéte: —Yụ́tyi' Jen', jorojĉanjeva' fer bu'yedye' mi anictyity Jen' —jéte Jesús. Me'ĉandye se've' vatyquej mạyedye'ches p̂eyacdye', yi': —A nash jorojĉanje' yụ fer bu'yedye' yụ, me' tsan' me' quivij ra' jorojĉanje' yụ —yi mu'. 29 Mu'ĉantyi' muntyi' in se've' mu'in in, jeñej yi' pururu ĉọi' pạrej in. Pạrej na yi in: —Anjer yirity p̂eyaqui mu'tum —yi in. 30 Jesús jéyacsi: —Jam u yụ́dyes mọ' p̂eyacdye', mi'indyesi' u mọ' p̂eyacdye'. 31 ̣Q̂uin' chat ra' ayij tupudye' Jen'si' mu', mu' ra' jorojĉanjeyacsebi dyijyedye' muntyis mu'in. Chime'dye ra' sọyoty ayo' mọ' ji'penac, mu' ayo' bu'yity q̂uin' úche' jacche'. 32 Yụ ra' sonche' yụ'tac, chat qui ra' yụ yụ'tyeyacsi ĉojtyi'ĉan mu'in pai' bä'yity in paj qui yụ́ya' atsij in —jéyacsi Jesús. 33 Mọ' p̂eye' sän'dye' mu' jun' chuc ra' säñi croshche' mu'. 34 Vorjete muntyi' in: —Yụ'tacdye' tsun yụ'tyes Jen' jiquej, yi' mọ': mu' Ji'c̣honacsity muntyi' mu' ra' jam jụ'ñisĉan mạyedye' säñi. ¿Jun' q̂uin' me' yi um: yụ'tac ra' sonche' mu' Anictyity Muntyi'? ¿Tyi ĉaĉaij uts Anictyity Muntyi' u? —jéte in. 35 Vorjeyacsi Jesús: —Atyu' dam'dyety pen'dyetuyac mi'in, atyu' dam'dyety mạijchuyac chime'. Mạijquedye'ĉandyem' q̂uin' mi'in, jä'mij yejĉojam' mi'ejam' paj qui jam tojmadye'ĉan bä'yi mi'in. Tyi chuc tojmadye'ĉan mi'ity jụijya' jam chịj jun've chuc ra' jịjcaij. 36 ̣Q̂uin' pen'dyetuyacdyem' q̂uin' mi'in, an'dyem' anicjitiĉa'dyem' q̂uin' mi'in, paj qui mạijquedye'ĉan mi'i mi'in —jéyacsi Jesús. Aty ijaij me'si' jéyacsi, chat qui jọban yạjquicseban mu'. 37 Me' tsan' mu' Jesús anic dai' qui' jị'caveyacsi ferdye' mu'insi'ya' vej mu'in, uts na mu'in taca' me' mọmo' in, jam anicjete in. 38 Me' cạ̈tsi' mọ' sánacdye' Isaíassi' mu', yi'si': “Tsuntyi' Ayo', ¿tyídyem' ra' anicje' in mọ' p̂eyacdye' jéyacsis tsun? ¿Tyídyem' ra' cạvepte in Ayo'si' ferdye' mu'?” yi' sánacdye'. 39 Mọ'dyes jam jun' anicyi in ĉaĉaij na cạ̈tsi' mu'indyes in mọ' sánacdye' Isaíassi' mu', yi': 40 “Mu' qui Jen' tyum'teyacsebi vej mu'in, paj qui jam naijti in, judyeya' ji'yäjcacsebi ĉojtyi' mu'in, paj qui jam chicacsive in. Mijam méqui' ca'ñibun Jen'dyes in paj qui mu' ñịbe'jeyacsi”, yi' ọij sánacdye'. 41 Me' yi mu' Isaías jiquej, jä'mij p̂eijte mu' Jesús ĉaĉaij na mu' jä'mij cạvepte fer bu'yedye' Jesússi' mu'. 42 Me' tsan' me', dai' qui nam' judío in anicjete in, chime'dye mu'intyi' ayo' in dai' anicjete chime' in. Jam p̂eijte in muntyisya' vej mu'in, ĉaĉaij na quijnacsi fariseo in. Mu'in yi in: “Tyi chuc anicjete in mu'in ra' va'cac in, paj qui jam pen'dyetucsi vajmu'yaijĉan in.” 43 Mu'in ticametety in mọ' dadam' muju'cha' mạ'je' in paj qui muntyi' ma'jotacsi in, uya'ya' mọ' mạ'je' in paj qui mu' Jen' ma'jotacsi. 44 Jesús fer p̂eyaqui jéyacsi: —Tyi chuc anicjin yụ in, jam yụ mọmo' anicjin yụ in, Jen'mun chime' anicjibun yụ in, yódyetydyem' jutintyi' u yụ. 45 Tyi chuc cavintyi' yụ in chime'dye Jen' cạvete in, mu' jutintyi' yụ. 46 Yụ úche' jacche' jijtuij yụ mạijchucseti úche' yụ, paj qui jam yejĉoij tojmadye'ĉan bä'yi in mu'in anicjintyi' yụ in. 47 Mu'in na muntyi' in me' tsan' se'vibuntyi' p̂eyacdye' yụ in, jam qui nam' chäquibun jụijya' yụ in, mu'in va'tacdyedyety in. Jam yụ yụ'tacsi va'tacdyedyety in. Yụ atsij úche' jam me'dyety yụ so'macseti va'tacdye' yụ, mọ' tun yụ paj qui ji'c̣honacsetiij muntyi' in. 48 Tyi chuc doroi'jiĉuñin yụ in mijam se'vibun p̂eyacdye' yụ in, mu'in ra' va'tacdye' so'mac Jen'ya' in. Jadyiquisĉan ra' tupudye' jụijya' ọij p̂eyacdye' yụ mọ' ra' jorojĉanjeyacsebi' juchaj mu'insi' in jam chäquibuntyi' p̂eyacdye' jiquej yụ in, mọ' cại'si' ra' va'tacdye'. 49 Jam ĉụi'si' ji'chäyitidye' yụ, Jen'si' yụ mu' jutintyi' yụ, mu'sim', jun' chuc jin yụ me'dye ra' jị'chiyacsi yụ. 50 Yụ chịj, ọij p̂eyacdye' Jen'si' mu', mọ' yụ'tacsi' paj qui Jen'yadyety muntyi' in. Anicdye me', ọij p̂eyacdye' yụ mu'dye Jen' so'min yụ —jéyacsi Jesús.

13

1 Aty mọ' rispera mọ' feshtas Ji'c̣honacdyesi'. Mu' na Jesús chịj aty ayij tupudye' yạjquiban' ra' ọij jac, Jen'ya' qui ra' jịjcaban mu'. Jesús räjĉan mạ'jeyacsi jị'chiyactyi' mu', yejĉoij jị'caveyacsi mạ'jitidyes mu' jun' qui chuc yạjquicseban. 2 - 3 Sọyo' aty dyijyedye' jaso'miti mu' Judas paj qui caminve ji'mincate mu' Jesús. Judas, Simón Iscariotety ạva' mu'. Jesús chịj jam mu' úchety, Jen'yaty mu' atsij, Jen' jayu'ti paj qui mu' ayo'bu'yi räjdyes, a ra' me'si' Jen'ya' ra' jịjcaban quivij, räj mọ' chịj Jesús. Mọ'dye yómos mu' Jesús jị'chiyactyi'tum mu' feshtadyes säcsi in. Aty ijaij säcsi in, 4 sacyeban mu' Jesús, meijjeyaqui p̂ur'tyity mu', shạ́quityya' qui ñutu'jiti fídye'ĉan. 5 Chat qui chojje' ojñi' jä'chäsĉan, chat qui favacsebi yuj mu'in jị'chiyactyis mu' judyeya' qui shạcsebiban yuj mu'in shạ́quityya' mu'. 6 Ventyecte mu' Pedro aty ra' favbite yuj mu', yi mu' Pedro: —Jị'chiyacsity, ¿mi adac ra' favbuti' yuj mi? —jéte. 7 Vorjete Jesús: —̣Q̂uin' jambi' chịj mi jedye' buty mọ' cại' favacdye' yụ, jäqui've ra' chịj mi ọij jedye' buty cại' —jajiti. 8 Vorjete Pedro: —Jam ra' jun' favbuti' yuj mi —jéte Pedro. Vorjete Jesús: —Jam ra' favbiye jụijya' yuj mi, jam ra' jun' tupuj yụ́tyi' shupqui mi —jajiti Jesús. 9 Vorjete Simón Pedro: —Jụdyej, Jị'chiyacsity, jam ra' yuj mọmo' favbutim, chime'dye ra' un yụ judyeya' jo'no' yụ, me' me' ra' favtim —jéte Pedro. 10 Vorjete Jesús: —Tyi chuc mụi'veya' dyuijtyi', mu' aty jäm' c̣hicon'tac, aty jam jemoñe' quivij favac juban, yuj qui mọmo' jemoñe' favac mu'. Me'dye mi'in chime', aty c̣hicon'tac mi'in, jam qui nam' räjtum mi'in —jéyacsi Jesús. 11 Mu' yi: “Jam qui nam' räjtum mi'in”, ĉaĉaij na mu' chịj tyi chuc ra' jaji'mincati mu'inĉantyi' in. 12 Aty me'si' ijaij favacsebi yuj mu'in chat qui mu' Jesús cuvij yụ'taĉan p̂ur'tyity mu', chat qui p̂utsquen'yeban, jéyacseban: —¿Chịj tyu' u mi'in jedye' buty cại' mọ' favacdye' yuj mi'in? 13 Me' jítiĉa' yụ mi'in: “Mi Jị'chiyacsity, mi nash Ayo' tsun”, jítiĉa' yụ mi'in. Anic rụij jítiĉa' mi'in, anicdye me', yụ Ayo' mi'in judyeya' jị'chiyeyactyi'. 14 Me' tsan' Ayo' yụ mi'in, judyeya' jị'chiyeyactyi' chime', yụ qui nam' favbiyac yuj mi'in, úñity bu'yi yu'ti yụ, mọ'dyes jemoñe' vaj meij favbutidyeij yuj mi'in. 15 Yojdyem' yụ jäm'taqui u, me'dye ra' mi'in chime'. 16 Yụ anic jéyac, mu' úñity jam jun' cätste ayo' mu', uya'ya' mu' úñity, me'dye mu' chime' jutactyi' uya'ya', jam cätste mu' jajutitity. Me' tsan' yụ Ayo' mi'in, úñity qui nam' yụ mi'inya' paj qui mi'in cäc̣hä'chubutiĉa' dyijyedye' yụs mi'in. 17 Chiquetiñe' jụijya' ọij ji'chäyitidye' yụ, judyeya' cäc̣hä'chubutiĉa' jụijya' yụs dyijyedye' mi'in, me' ra' räjĉan ma'joij bä'yi mi'in. 18 Jam qui nam' yụ tas ji'jäcyac mi'in, yụ chịj tyijtyi chuc tsim'tactyi' yụ. Uya' yirity jị'cätsety sánacdye' yi': “Mu' säcsity yụ́tum, mu'dye caman' fáquibun yụ”, yi'. 19 Yụ jä'mij jéyac ọij jambi'dyem' cạ̈tsi' mọ', paj qui mi'in anicjitiĉa' yụ mi'in paj qui chịj mi'in tyi buty yụ.107 20 Yụ anic jéyac, tyi chuc tiĉuñibun jutactyi' yụ, yụ́dyem' tiĉuñin yụ in, tyi chuc tiĉuñin yụ in, Jen' tiĉun'te in, mu' jutintyi' yụ —jéyacsi Jesús. 21 Aty me'si' p̂eye' ọij, chat qui mu' Jesús där tári ĉojtyi'ĉan mu'. Chat qui mu' chap jị'chiqueyaqui jị'chiyactyi' mu': —Yụ anic jéyac, yirity mi'inĉantyi' ji'mincan ra' yụ —jéyacsi Jesús. 22 Jị'chiyactyi' mu' vaj meij mu'in cavitidyeij in dyijyi ĉojtyi'ĉan in, tyi buty ji'jäcte mu' Jesús, yi in. 23 Chime'dye mu'ya' mesaya' yirity jị'chiyactyi' mu', cạ̈r' bu'yi bä'yi Jesústum, anic muju'cha' jạma'jajitity. 24 Mu' na Simón Pedro chọco' chọco' jéte mu' jạma'jajitity mu' Jesús, mạ'je' paj qui mu' cọdyete Jesús tyi buty ra' jaji'mincati. 25 Anicdye me' mu' jạma'jajitity dadam' c̣hẹi'ya'yeĉojĉoij Jesúsya' jéte: —Jị'chiyacsity ¿tyi buty ra' me' ji'me'tyin mi? —jéte. 26 Jesús vorjete: —Uts pan yụ ra' c̣hucjete, yódyetydyem' ra' so'metety u yụ, mu' ra' ji'mincan yụ —jéte mu' Jesús. Me'dye mu' Jesús c̣hucjete pan chat qui Judas so'mete, Simón Iscariotety ạva' mu'. 27 Tapyedye'ĉandye pan, vatyquej Satanás jasäsbuti ĉojtyi' mu'. Jesús jajiti: —Cavinyeva, jị'cätseva' jun' chuc dyijyedye' mi. 28 Mu'in na jị'chiyactyi' mu' pen'dyetutety mesaya' in, mijam mu'in chiquepte p̂eyacdye' in, jedye' chuc mọ' cại'. 29 Jeñety mu' Jesús p̂eye' mọ' ya'ijsi' ra' feshtadyes jedye', judyeya' dam' so'macsi querec̣ha ñịbety in, me' me' ĉọpte pạrej p̂eyacdye' in, ĉaĉaij na mu' Judas ĉọjcacsebity querec̣ha mu'in, me' yụ'te in. 30 Mu' na Judas aty tapjete mu' pan cavin sac tyeij shupqui. Aty na tomajyejoi' atsvun. 31 Aty tyäpä'yejoban mu' Judas chat qui mu' Jesús yi jéyacsi: —̣Q̂uin' ra' jorojĉanyi' fer bu'yedye' yụ, yụ Anictyity Muntyi' yụ. Chime'dye jorojĉanjepte ra' yụ fer bu'yedye' Jen'si' mu'. 32 A ra' me' jorojĉanjepte jụijya' yụ mọ' fer bu'yedye' Jen'si' mu', chat qui ra' mu' Jen' jorojĉanjibun fer bu'yedye' yụ, cavintumdye ra' me' jiyin yụ mu' Jen'. 33 Ạva' yụ, aty ra' jam men pen'dyetuyac mi'in. Yoj jeyacsidyem' yụ jiquej u mu'in judíoty ayo' mu'in, me' ra' tsan' quivdyiĉa' yụ mi'in, jam qui na ram' jun' daĉudyiĉa' yụ mi'in, me' yi jiquej yụ, mi'indyes chime' ọij shupqui' p̂eyacdye'. 34 ̣Q̂uin' qui nam' mụi'sis p̂eyacdye' yụ ra' so'meyac, yi': Vaj meij jä'mij mạ'jitiĉam' mi'in, yojdyem' yụ mạ'jeyac u, me'dye ra' mi'in chime' mạ'jitidyeij. 35 Vaj meij mạ'jitidyeij jụijya' mi'in, chäyinac ra' muntyi' in anic cäc̣hä'chutiĉaty yụ mi'in. 36 Chat qui mu' Pedro yi jéte Jesús: —Jị'chiyacsity ¿jana' qui bu ra' ĉaĉaij jịjcaij mi, yoj yi na jítiĉa' tsun mi'in? Vorjete Jesús: —Yóche'dyem' ra' jịjcaij yụ u, me' ra' tsan' quivjun' yụ mi, jam qui na ram' jun' daĉun' mi, jábiya' ra' daĉun' mi —jajiti Jesús. 37 Pedro jéte: —Jị'chiyacsity ¿jun' buty jam tupuj cäc̣hä' mu'ya' yụ? Me' ra' tsan' ijan yụ in mídyes, yụ tupuj mítum —jéte Pedro. 38 Vorjajiti Jesús: —¿Tupuj adac mi säñi yụ́dyes? Yụ anic jéye, jambi'dyem' ra' p̂oñi ojtere', chibin qui' ra' yi mi ticamitim: “Yụ jam cäc̣hä'chutety mu' Jesús”, yi ra' jéyacsi mi —jéte Jesús.

14

1 Jéyacsi Jesús: —Jam ra' cajotyiti ĉojtyi'ĉan mi'in, ĉútiĉam' Jen'che' mi'in, yụ́che' chime' ĉútiĉam'. 2 Jen'si'che' bä'yedye' yụ mọ'ya' dai' vavdye' in. Mu'che' ra' jä'mij jịjcaij yụ, yụ ra' yụ'tyeyeyac vavdyes mi'in. Jam me' bu'yi' jụijya', a vuty jam me' jéyac u. 3 Mu'che' ra' yụ jäm' yụ'tyeyeyac vavdyes mi'in, a ra' me'si' jụijya', chat qui ra' ca'ñibun yụ jäshadyeyac, mu'che' ra' pen'dyetuyac mi'in, yóche'dyem' yụ u. 4 Mi'in aty chị́yetiñe' majmi mọ'che' jịjcai'si' yóche'dyem' ra' yụ u —jéyacsi Jesús. 5 Yi mu' Tomás jéte Jesús: —Jị'chiyacsity, mijam tsun méqui' chịj juna' chuc ra' mi, dadam' tsun jam jun' mọ' chị́ye' majmi —jéte Tomás. 6 Jesús vorjete: —Yụ́dye nash majmi bu'yi, yụ́dye rụijsis bu'yi p̂eyacdye' judyeya' tsạ'chucsity chime' yụ, paj qui Jen'yadyety in. Itŝij yoctyi' me' yụ'tacsity paj qui c̣hẹi'ya'jete Jen' in, me'dye yum' yirity mu'ya'. 7 Me' aty chäyitiĉa' jụijya' yụ mi'in, me'dye ra' Jen' chime' chäyibutiĉa' mi'in. ̣Q̂uin' aty chäyibutiĉa' Jen' mi'in, ĉaĉaij na aty cạvetinte mi'in —jéyacsi Jesús. 8 Vorjete Felipe: —Jị'chiyacsity, jesha' ji'caviyitiĉam' mu' Jen' mi, mọ'tum ra' jụjyi tsun —yi. 9 Jesús vorjete: —Yụ jéye mi Felipe, aty men pen'dyetuyac mi'in, uts na jambi' méqui' chäyitim tyi buty yụ. Jesha' yụ aty cavitim, mu' chime' Jen' cạvetem. ¿Jun' dash cudyiti' mi paj qui yụ jị'caveyeyac Jen' yụ? 10 ¿Jam adac anicjitim yụ nash Jen'tum bu'yi judyeya' mu' Jen' yụ́tum bu'yi chime'? Ọij ji'chäyitidye' so'meyacsi' yụ mi'in, mọ' jam ĉụi'si' dyijyedye' yụ. Mu' Jen' yụ yụ́tum bu'yity, mu'si' dyijyedye' carijtyepte yụ. 11 Anicjibutiĉam' p̂eyacdye' yụ, yi yụ Jen'tum yụ yirity mọmo' shupqui tsun. Me' tsan' jam anicjibutiĉa' jụijya' p̂eyacdye' yụs mi'in, mọ' qui nam' carijtacdye' yụ mọ' chäyibutiĉa' yụ mi'in paj qui anicjitiĉa' yụ mi'in. 12 Yụ anic jéyac: tyi chuc anicjin yụ in, dadam' ra' mọjo'cha' shupqui' carijtacdye' mu'insi' in, jam jeñej yụs, ọya'ya', me' qui ra' mu'in in, ĉaĉaij na yụ ra' Jen'ya' jịjcaban. 13 Yụ ra' jụjbiyac cọdacdye' mi'in, jedye' chuc cọdaqui jụijya' mi'in yụ́si'che' tịj, yụ ra' jụjbiyac, paj qui jorojĉanjeyaqui yụ Jen'si' fer bu'yedye' yụ. 14 Jedye' chuc yụ́si'che' tịj cọdaqui jụijya' mi'in yụ ra' jụjjebiyac cọdacdye' mi'in —yi jéyacsi Jesús. 15 Jesús jéyacsi: —Mạ'jitiĉa' jụijya' yụ mi'in jemoñe' chäquibutiĉa' mi'in ọij p̂eyacdye' yụ. 16 Yụ ra' cọdyete Jen' yụ, mu' qui ra' jutiyinac yocsi' Nọ́taquis ra', mọ' qui ra' pen'dyetunac mi'in, mijam ra' yirisĉan mạyedye' yajquibunac mọ'. 17 Mọ' Nọ́taquis ra' mọ'dye Jen'si' Ạ'edye' mu', mọ' rụijsis p̂eyacdye' tui'si'. Jacchety muntyi' in mijam méqui' jụjjepte in, ĉaĉaij na jam cạvepte in mijam chị́yepte chime' in. Mi'in na aty chị́yeptinte ĉaĉaij na aty pen'dyetunac mi'in judyeya' ra' taĉan ĉojtyi'ĉan bä'yi' mi'in. 18 Me' ra' tsan' jọban yụ, yejĉoij qui na ram' dyijtuyac mi'in, cuvij ra' jábiya' ĉọ́shadyeyac mi'in. 19 Dam'dyety ra' cavin yụ in uts jacchety muntyi' in, mi'in na ra' quivij cavibudyiĉa' yụ mi'in. Yụ ra' vañinyeban, me'dye ra' yụ chime' vañinjebadyeyac. 20 Aty ayijya' tupudye' chat qui ra' chịj mi'in jun' chuc yụ Jen'tum yụ yirity shupqui yụ, me'dye yụ́tum chime' mi'in yirity mọmo' shupqui mi'in. 21 Tyi chuc se'vibun yụ'tacdye' yụ in judyeya' chäquibun yụ in mu'in nash mạ'jintyi' yụ in. Mu' Jen' yụ mạ'jeyacsi mu'in mạ'jintyi' yụ in, chime'dye ra' yụ mạ'jeyacsi judyeya' ra' ji'cavibun yụ mu'inya' in —jéyacsi Jesús. 22 Mu' yoctyi' Judas, jam Iscariote, yi jéte: —Jị'chiyacsity, ¿jun' buty tsunya' ram' me' ji'cavitim? ¿Jam buty ra' yoctyi' úchety muntyi' in cavibun chime' in fer bu'yedye' mísi'? —jéte Judas. 23 Jesús vorjete: —Tyi chuc mạ'jintyi' yụ in, mu'in ra' chäquibun p̂eyacdye' yụ in, judyeya' Jen' yụ chime' mạ'jeyacsi mu'in in. Mu'inya' ra' ji'caviti yụ, judyeya' ra' yụ Jen'tum yụ tsun ra' mu'intum yiri'ya' bä'yi. 24 Tyi chuc jam mạ'jintyi' yụ in, mu'in ra' jam jun' chäquibun p̂eyacdye' yụ in. Mọ' p̂eyacdye' yụ se'vibutiĉas mi'in, mọ' jam ĉụi'si' dyijyedye' yụ, Jen'si' nash yụ, mu' jutintyi' yụ. 25 Ọij jéyac p̂eyacdye' an'dyem' jambi' yạjquibadyeyac yụ. 26 Yụ ra' cọdyete Jen' paj qui mu' jutiyinac Ạ'edye' mu', mọ' Nọ́taquis, mọ' ra' cambiyadyes yụ́tum. Mọ' qui ra' räj ji'chäyinac judyeya' mọ'dye ra' ji'dyijvibunac mọ' p̂eyacdye' mọ' so'meyacsi' yụ. 27 Yụ ra' ĉojtyi'ĉansi' ma'jodyes so'metacyac, yojdyesdyem' me'chui' yụ u, mọ' ra' so'metacyac mi'in, mọ' jam jacches ma'jodyes. Jam ra' noi'yi mi'in mijam ra' cajotyiti chime' mi'in. 28 A nash jéyac yụ, me' ra' tsan' jọban yụ, quivij qui na ram' ca'ñibun yụ mi'inya'. Mạ'jitiĉa' jụijya' yụ mi'in, a vuty ma'joij u mi'in ĉaĉaij na ra' yụ Jen'ya' jịjcaban yụ, mu' muju'cha' bu'yityya', uya'ya' yụ. 29 Yụ jä'mij jéyac, ọij jambi'dyem' cạ̈tsi', paj qui mi'in anicjitiĉa' yụ mi'in aty cạ̈tsi'ya' mọ'. 30 Dam'dyety ra' jéyac mi'in ĉaĉaij na aty meij jijtui' sọyo', mo' ayo'bu'yis q̂uin' úche' jacche', yụ qui nam' jam tupuj bächän yụ mọ'. 31 Jen' na yụ räj chiquete yụ jun' chuc jin yụ, me' chicaqui Jen' yụ paj qui räj muntyi' chịj in yụ anic fer mạ'jeyaqui Jen' yụ. Jụdyej sacyebadac jọbajsha' úyaty tsun —jéyacsi Jesús.

15

1 Jesús jéyacsi: —Yụ nash anicsis cätidye' bu'yity, me' bu'yi yụ, mu' na Jen' yụ quị'tyi' mọ' cätidye'. 2 Mu' räj tochjibun daca' yụ jụ'ñis chuc jam väshi'si', mọ' na väshi'si' daca' jụijya' yụ, mem' shov'jibun yụ, me' bu'yi' jäm' yụ'tye' paj qui dadam' mọjo'cha' väshi'. 3 Mi'in aty c̣hicon'tactyi' ĉojtyi' ĉaĉaij na ọij p̂eyacdye' jị'chiqueyeyacsi' yụ mi'in, mọ' aty yu'tyinac c̣hicon'tactyi' mi'in. 4 Yejĉoij ra' yụ́tum mi'in yojdyem' yụ u yejĉoij mi'intum. Jesha' yiris daca' chen' jụijya' cätidyes mọ', jam jun' ĉụi' väshi' mọ'. Me'dye mi'in chime' jam yejĉoij yụ́tum jụijya' mi'in, jam ra' jun' tupuj Jen'dyes bä'yi mi'in. 5 Yụ jeñej bu'yi cätidye', mi'in na jeñej bu'yi daca' mọ'. Tyi chuc yejĉoij yụ́tum in judyeya' yụ yejĉoij mu'intum in, mu'in ra' fer Jen'dyes bä'yi in, yódyem' fo' väshi'si' cätidye' o, me' bu'yi ra' shupqui' in. Jam yejĉoij yụ́tum jụijya' mi'in, a vuty jam jun' Jen'dyes bä'yi u mi'in, a vuty jam jeñej bu'yi' väshis cätidye' o. 6 Tyi chuc jam yejĉoij yụ́tum jụijya' in, mu'in ra' va'cac in, yojdyem' tochtacsi' daca' o me'jeyac ra' in. Aty chañej jụijya' chat qui dụri'jeyac judyeya' ji'co'shayac. 7 Mi'in na yejĉoij yụ́tum jụijya' mi'in, judyeya' yejĉoij chäquibutiĉa' p̂eyacdye' yụs jụijya' mi'in, me' ra' chat mu' Jen' jụjbunac cọdacdye' mi'in, jedye' chuc cọdyetinte jụijya' mi'in mu' Jen'. 8 Yejĉoij yụ́tyidyes Jen' bä'yi jụijya' mi'in, mọ'ya' ra' jorojĉanjebitinte fer bu'yedye' Jen'si' mu', judyeya' ra' anic cäc̣hä'chutiĉaty shupqui mi'in. 9 Yojdyem' Jen' yụ mạ'jin u yụ, me'dye yụ chime' mạ'jeyac mi'in, yejĉojam' yụ́tum mi'in paj qui mi'inche' bu'yi' mạ'jitidyes yụ. 10 Yejĉoij chäquibutiĉa' yụ'tacdye' yụs jụijya' mi'in chat qui ra' yejĉoi' mi'inche' bu'yi' mọ' mạ'jitidyes yụ, yojdyem' yụ u chiquebite yụ yụ'tacdye' Jen'si' yụ, me' qui yụ́che' bu'yi' mạ'jitidyes mu'. 11 Yụ jéyac ọij paj qui ma'jodye'tum bä'yi mi'in, yojdyem' yụ u ma'jodye'tum bä'yi yụ, me'dye ra' mi'in chime', cätssistum ma'jodye' bä'yi mi'in. 12 Ọij p̂eyacdye' yụ yi': Vaj meij mạ'jitiĉam', yojdyem' yụ mạ'jeyac u, me'dye ra' mi'in chime' mạ'jeyacsi. 13 Mọ' mọjo'cha' därsi' mạ'jitidyes, mọ' jeñej bu'yi' yirity muntyi' säñi pen'dyedyes mu'. 14 Chäquitiĉa' jụijya' yụ mi'in, me' ra' anictyity pen'dye' yụ́tyi' shupqui mi'in. 15 Me'qui'dye jéyac: úñity, jéyac; jesha' mu' úñity jam méqui' chị́yepte dyijyedye' ayo'si' mu'. Yụ aty räj ji'jiyeyac mọ' p̂eyacdye' so'minsi' Jen' yụ, mọ'dyes aty jam: úñity, jéyac yụ mi'in: pen'dye', jéyac q̂uin' yụ. 16 Mi'in na jam tsim'tiĉa' yụ mi'in, yoj na yụ tsim'tyeyac mi'in judyeya' yụ'tyeyac chime' paj qui Jen'dyes bä'yi mi'in, paj qui jam fibi' bä'yi mi'in. Me' jụijya' mi'in Jen' ra' jụjjibunac cọdacdye', jedye' chuc cọdyetyetinte jụijya' mi'in yụsche' tịj. 17 ̣Q̂uin' jéyac mi'in: vaj meij mạ'jitiĉam' —jéyacsi Jesús. 18 Jesús jéyacsi: —Jacchety muntyi' fáquinac jụijya' in, chị́jam' mu'indye nash tashi fáquin yụ in. 19 Mi'in jụijya' mu'inyadyety jacchety-dyety mi'in, a vuty mạ'jinac muntyi' u in. Mi'in na jam me', yụ́tyi' tsim'tac mi'in mu'inĉantyi' mi'in paj qui cäc̣hä'chutiĉa' yụ mi'in, mọ'dyes mu'in fáquinac in ĉaĉaij na aty jam mu'inyadyety mi'in. 20 Dyijtubutiĉam' p̂eyacdye' yụ se'vibutiĉas mi'in, yi': “Mu' úñity jam muju'cha' bu'yi ayo'ya' mu', uya'ya' mu' úñity”, yi yụ jiquej. Jesha' mu'in jị'ñibe'can yụ in Ayo' mi'in, chime'jinacdye ra' mi'in jị'ñibe'canac in. Mu'yayaj qui nam' se'vibun p̂eyacdye' yụ in, mu'yayajdye ra' chime' se'vibunac p̂eyacdye' mi'in. 21 Me' ra' mu'in in jị'ñibe'canac in, ĉaĉaij na yụ́yaty mi'in. Me' ra' mu'in in ĉaĉaij na jam chị́yete Jen' in, mu' jutintyi' yụ. 22 Jam atsijya' jụijya' yụ judyeya' chime' jam jéyacsi p̂eyacdye' jụijya' yụ, a vuty itŝi' juchaj ĉọcsebi Jen' u. Mu'in na aty se'vibun tsan' p̂eyacdye' yụ in, aty jam tupuj yi in “Itŝi' juchaj tsun.” 23 Tyi chuc fáquintyi' yụ in, chime'dye Jen' yụ fáquibun yụ in. 24 Därsi' ferdye' yụ jị'caveyacsi yụ, mijam ra' yoctyi' me' in. Jam me' jụijya' yụ, a vuty mu' Jen' u jam ĉọcsebi juchaj mu'in. Mu'in na me' tsan' cavibun ferdye' yụ in, mem' fáquin mọmo' yụ in, judyeya' Jen' yụ fáquibun chime' yụ in. 25 Me' ra' mọ' jiyi' ĉaĉaij na jemoñe' cạ̈tsi' mọ' p̂eyacdye' yụ'tacdye'ĉansi' cại'si' mu'in in, yi': “Fibi' mọmo' fáquin yụ in.” 26 Ayij ra' mọ' Nọ́taquis, mọ' Jen'si' Ạ'edye' mu', mọ' ra' juteyebadyeyac yụ, Jen'yas ra' mọ' ayij, mọ' ra' rụijsis p̂eyacdye' tui'. Mọ' ra' ji'jäquin yụ jun' chuc yụ. 27 Chime'dye ra' mi'in ji'jäcdyiĉa' yụ mi'in jun' chuc yụ, ĉaĉaij na tạ'catydye pen'dye' yụ mi'in —jéyacsi Jesús jị'chiyactyi' mu'.

16

1 Jesús jéyacsi: —Ọij jä'mij q̂uin' jéyac ọij p̂eyacdye' paj qui jam peñi mi'in aty cạ̈tsi'ya' p̂eyacdye'. 2 Mu'in ra' va'quicnac in paj qui jam pen'dyetucsive mi'in vajmu'yaijĉan mu'in in. Ayij ra' tupudye' me' ra' dyijyi in, ujanac jụijya' in me' ra' jị'cätsepte Jen'si' dyijyedye' in, me' bu'yi ra' dyijyi in. 3 Me' ra' me'tyinac in ĉaĉaij na jam dam' chäyin yụ in, mijam Jen' yụ chäyibun chime' yụ in. 4 Jä'mij q̂uin' jéyac p̂eyacdye' paj qui chịj mi'in judyeya' paj qui chime' dyijtubutiĉa' mi'in p̂eyacdye' yụ aty ayijya' tupudye'. Tashche' jiquej jambi' jéyac mi'in ọij, ĉaĉaij na yụ taca' pen'dyetuyac mi'in. 5 ̣Q̂uin' chat ra' aty yạjquibadyeyac mi'in, Jen'ya' qui ra' jịjcaban yụ, mu' jutintyi'ya' yụ. Mi'in na jam méqui' jítiĉa' yụ mi'in juna' chuc ra' yụ jịjcaij. 6 ̣Q̂uin' chat aty jéyac yụ jun' chuc ra' yạjquibadyeyac, mọ'dyes qui q̂uin' mi'in där tári ĉojtyi'ĉan mi'in. 7 Anic rụijsis ọij p̂eyacdye' yụ: Dam'dye jäm' mi'indyes atyu' u ra' yạjquibadyeyac, mọ' qui ra' ayij Nọ́taquis Jen'si' Ạ'edye' mu'. Jam ra' yạjquibadyeyac jụijya' yụ, mijam ram' jedyetui' ayij. Jọban na ra' jụijya' yụ, yụ qui ra' meij mọ' jute' Jen'si' Ạ'edye'. 8 A ra' ọ́che' bu'yi' jụijya' mọ', jị'chiqueyacsi' ra' muntyi' in jedye' chuc mọ' juchaj, judyeya' tyi chuc rụijtyity, judyeya' jedye' chuc va'tacdye' so'mac ra' in, me' me' ra' jị'chiqueyacsi' mọ' Jen'si' Ạ'edye' mu'. 9 Mu'in jam anicjin yụ in, mọ' nash juchaj mu'in. 10 Mọ' ca'ñitidye' Jen'ya' yụ, mọ' ra' jị'chiqueyacsi' anic rụijtyity yụ, me'qui'dye ra' cavitiĉa' yụ mi'in. 11 Chime'dye ra' jị'chiqueyacsi' jun' chuc va'tacdye' muntyis mu'in, yojdyem' aty va'tacdyety yụ'tac o mọ' Sọyo', mọ' ayo'bu'yis q̂uin' úche' jacche', me' me' ra' jị'chiqueyacsi' Jen'si' A'edye' mu'. 12 Dai' tsan' mọ'ya' ji'chäyitidye' Jen'si' mu' mi'indyes, yụ mạ'je' tsan' jéyac, jambi' qui na ram' jäm' chiquetiñe' mi'in q̂uin' jätäjyi' chuc mọ'. 13 A ra' ọ́che' jụijya' jijtui' Jen'si' Ạ'edye' mu', mọ' ra' rụijsis p̂eyacdye' tui'si', mọ' ra' räj jínac rụijsis p̂eyacdye'. Mọ' ra' jam ji'chäyinac ĉụi'si' dyijyedye' mọ', jätäjjajiti' chuc mu' Jen', mọ'dye ra' ji'shupquiyinac. Mọ'dye ra' jínac chime' jun' chuc ra' jábiya'. 14 Chime' ra' mọ' jorojĉanjibun fer bu'yedye' yụ, yụ́si' ra' ji'chäyitidye' yụ, mọ' ra' so'me' yụ, mọ' qui ra' ji'jiyiyinac. 15 Mu' Jen' yụ räj so'min yụ jun' jun' chuc mu' me'chui' p̂eyacdye' mu', me' me' qui me' yi yụ, yụ ra' so'me' Jen'si' Ạ'edye' mu' ji'chäyitidye' yụ, mọ' qui ra' ji'chäquiyinac mi'in. 16 Dam'dyety ra' cavitiĉa' yụ mi'in, chat qui ra' aty jam cavitiĉa' yụ mi'in, jam qui na ram' men quivij cavibudyiĉa' yụ mi'in —jéyacsi Jesús. 17 Pạrej jị'chiyactyi' mu', aty mọ' se've' in yi jítidyeij in: —¿Jätäjyi' buty cại' p̂eyacdye' mu'? Yi mu': “Dam'dyety ra' cavitiĉa' yụ mi'in, chat qui ra' aty jam cavitiĉa' yụ mi'in, jam qui na ram' men quivij cavibudyiĉa' yụ mi'in”, yi mu' jísin'. Chime'dye yi mu': “Jen'ya' ra' jịjcaban yụ”, yi mu' jísin' tsun. 18 ¿Jätäjyi' buty cại' p̂eyacdye' mu'? Jam chiquebija: “dam'dyety ra'”, yi mu'. Mijam méqui' chiqueja' tsun jätäjyi' buty mọ' p̂eyacdye' mu' —yi jítidyeij in jị'chiyactyi' mu'. 19 Mu' qui nam' chịj Jesús ĉojtyi'ĉan mu' mạ'je' tsan' jéte in jätäjyi' chuc mọ' p̂eyacdye'. Mọ'dyes qui jéyacsi mu': —Yụ nash jéyac jiquej: “Dam'dyety ra' cavitiĉa' yụ mi'in, chat qui ra' aty jam cavitiĉa' yụ mi'in, jam qui na ram' men quivij cavibudyiĉa' yụ mi'in”, yi yụ jiquej. ¿Ọij buty p̂eijva'tiñe' vaj meij jíti mi'in jätäjyi' chuc mọ'? 20 Yụ q̂uin' jéyac: där ra' táritiĉa' yụ mi'in dyijtuva'tiĉa' mi'in, mu'in na ra' jacchety muntyi' in ma'joij ra' mu'in in. Jábiya' qui na ram' jiyi' táredye' mi'in, ma'joban qui ra' mi'in. 21 Jesha' yiris p̂en basdyis anic fer tári' mọ', ĉaĉaij na ayij tupudye' mọ'. A qui nam' basdyi'ya', me'qui'dye pacaj are'redye' jị'ĉojtye', aty jam mọ' dyijtuban', ma'jotaqui' qui mu' na'ity ạva' mọ'. 22 Me'dye chime' mi'in q̂uin' tári mi'in, jábiya' ra' yụ cạvebadyeyac quivij, quivij ra' ma'joban ĉojtyi'ĉan mi'in, mọ' ra' jam rä'is ma'jodye', mijam ra' tyi jictyinac ĉojtyi'ĉan mi'in. 23 Aty ayijya' tupudye' jam ra' cudyitiĉa' yụ mi'in, mu' qui ra' Jen' yụ cudyityibutiĉa' mi'in, mu' ra' jụjbunac cọdacdye' mi'in, jedye' chuc cọdyetinteya' mi'in yụ́si'che' tịj jụijya'. 24 Taca'dye q̂uin' jambi' me' yụ́si'che' tịj cọdaqui mi'in, q̂uin' chat cọdyemac mu', mu' ra' jụjbunac cọdacdye' mi'in, chat qui ra' me' ma'jodye'tum bä'yi mi'in, mọ' ra' chat cätssis ma'jodye' mi'in —jéyacsi Jesús—. 25 Yụ q̂uin' jị'ĉocdyesyam' p̂eyacdye' jị'chiyeyac mi'in. A qui na ram' ayijya' tupudye' aty qui ra' jam jị'ĉocdyesya' p̂eyacdye' jị'chiyeyac, chap qui ra' jéyac jun' chuc mu' Jen' yụ. 26 Aty ra' me'si' yụ́si'che' qui ra' tịj cudyibutiĉa' yụty Jen' mi'in, aty qui ra' yụ jam cọdyetyete mi'indyes, 27 ĉaĉaij na mu'dye Jen' mạ'jinac mi'in. Mu' nash mạ'jinac mi'in ĉaĉaij na yụ mạ'jitiĉa' mi'in judyeya' anicjitiĉa' yụ mi'in jun' chuc yụ Jen'yaty atsij. 28 Anicdye me', mu'yaty atsij yụ Jen'yaty yụ, úche' jacche' jijtuij yụ. ̣Q̂uin' qui na ram' yạjquiban' ọij jac yụ, Jen'ya' qui ra' jịjcaban yụ —jéyacsi Jesús. 29 Chat qui yi mu'in in jị'chiyactyi' mu' vorjete in: —̣Q̂uin' chat anic chap jítiĉa' tsun mi'in, aty jam jị'ĉocdyesya' p̂eyacdye' jítiĉa' tsun mi'in. 30 ̣Q̂uin' chat tsun aty chị́yeyac, mi nash räj chị́ye' jedye', aty jam jemonac jéyac cọdacdyes p̂eyacdye', mi na tạ'caty chịj, me'dyes qui me' anicjeyac mi rụijdye me' Jen'yaty atsij mi —jéte in jị'chiyactyi' mu'. 31 Jesús vorjeyacsi: —¿Aty anicjibutiĉa' p̂eyacdye' u mi'in? 32 ̣Q̂uin' aty ayij tupudye', q̂uin'dye ra' pai'ti mi'in, ĉụi'situban ra' aca' mi'in, farajjitacdyiĉa' ra' yụ yiritydyety mi'in. Mu' qui na ram' Jen' yụ jam farajjin yụ, mu' ra' räjĉan pen'dyetun yụ. 33 Yụ jéyac ọij paj qui ma'jodye'tum bä'yi mi'in, yụ́tum jụijya' bä'yi mi'in. Uche'dyem' tacche' jụijya' mi'in, jị'ñibe'cac ra' mi'in. Me' ra' tsan' me' mi'in, sóñi'yedye'tum bä'jam', ĉaĉaij na yụ aty ji'penbi' jacches dyijyedye' mọ' —jéyacsi Jesús jị'chiyactyi' mu'.

17

1 Jesús aty me'si' ijaij jéyacsi chat qui cạvi mạyedye'che' yi: —Yụ́tyi' Jen', a to' o ayij tupudye', jorojĉanjibuti' fer bu'yedye' yụ Ạva' mi, paj qui chime' yụ jorojĉanjepye fer bu'yedye' mi. 2 Mi yu'tim paj qui yụ ayo'bu'yi räjtumdyes muntyi' in, paj qui yụ yụ'tacsi paj qui míya' bä'yi in räj mu'in in so'mitity mi. 3 Tyi chuc mi chäyintyi' in judyeya' yụ chime' chäyin yụ in, mu'in ra' míya' bä'yi in, me'dye mim' yirity Anictyity Jen', judyeya' yụ Jesucristo jutactyi' mi. 4 Yụ aty jorojĉanjebiye fer bu'yedye' mi mu'insi'ya' vej in mu'in jacchety muntyi' in ĉaĉaij na aty me'qui' ijaij yụ mọ' carijtacdye' so'mitis jiquej mi. 5 Yụ́tyi' Jen', q̂uin' ra' míya' jịjcaban yụ, so'miti' fer bu'yedyes yụ, yojdyem' me'chui' jiquej u yụ mísi'ya' vej, itŝi'dyem' jiquej ọij jac, me' bu'yi yu'ti' quivij. 6 Yụ jị'chiyacsi mu'in tsim'tactyi' mi jacchety muntyi' in. Mu'in nash ĉụi'dyety mi, chat qui yu'tyiyitim yụ qui ĉọjcacsi, mu'in jị'chiqueyacsi yụ tyi buty mi, judyeya' mu'in chäquibun p̂eyacdye' in. 7 Mu'in tsim'tactyi' mi chịj in räj mọ' me'chui'si' yụ mọ' so'mitis mi. 8 Aty yụ ji'jiyeyacsi mọ' p̂eyacdye' so'mitis jiquej mi, mu'in jụjbun in. Mu'in chịj in míyaty atsij yụ judyeya' anicjin yụ in yụ jutactyi' mítyi'. 9 Yụ cọdaqui mu'indyes in, jam räjtumdyes jacchedyes muntyi' in cọdaqui yụ, mu'indyes mọmo' in cọdaqui yụ mu'in so'mitity mi, ĉaĉaij na mu'in mídyety in. 10 Räj mu'in in tsim'tactyi' mi mu'in mity in, judyeya' yụ́tyi' chime' in, mu'in jorojĉanjibun fer bu'yedye' yụ in. 11 Yụ ra' jam tacche' úche', míya' ra' jịjcaban yụ, mu'indyety ra' tacche' úche' in. Yụ́tyi' Jen', mim' yirity rụijtyity, yụ cọdyeye paj qui mu'in ñutsjetacsi mi paj qui vaj cäts dyijyi in, yojdyem' tsun u vaj cäts dyijyeja'. Ñutsjetacseva ĉụi'si'ya' ferdye' mi, mọ' ferdye' yódyesdyem' so'mitis jiquej u mi. 12 Pen'dyetucsidyem' yụ úche' jacche' jiquej in, yụ ĉọjcacsi judyeya' ñutsjetacsi yụ mọ'ya' mísi'ya' ferdye' mọ' so'mitis jiquej mi. Jam ji'monacsi yụ, yirity mọmo' mu'inĉantyi' in aty moñi mu', mu' va'tacdyety muntyi', mum' yirity moñi, mọ'ya' cạ̈tsi' sánacdye'. 13 ̣Q̂uin' chat aty míya' jịjcaban yụ. Jambi'dyem' yạjquiban' yụ ọij jac, jä'mij jéyacsi yụ mu'in tsim'tactyi' mi ọij p̂eyacdye' paj qui ma'jodye'tum bä'yi in, yojdyem' yụ u ma'jodye'tum bä'yi yụ, me'dye ra' mu'in chime' in, cätssistum ma'jodye' ma'joij in. 14 Yụ jị'chiyacsi mísi' p̂eyacdye'. Jacchety qui nam' muntyi' in fạ́cacsi in ĉaĉaij na mu'in in aty jam jacchedyety in, yojdyem' yụ u jam jacchedyety yụ. 15 Yụ jam cọdyeye paj qui jetacseshan mi, mọ' mọmo' cọdyeye paj qui ñutsjeyacsi mi Sọyo'ya' in, paj qui jam me'tacsi' Sọyo'. 16 Yojdyem' yụ u jam jacches dyijyedye' cại' yụ, me'dye chime' mu'in tsim'tactyi' mi jam jacches dyijyedye' cại' in. 17 So'macseva p̂eyacdye' mi ĉojtyi'ĉan mu'in paj qui mídyety in, anic cätssis mọ' p̂eyacdye' mi jam cäjsis. 18 Yojdyem' mi u jutiti' jiquej mi paj qui yụ atsij úche' jacche', me'dye yụ chime' yụ jutacsi mu'in in paj qui voro'tacsi in úche' jacchety muntyi' in. 19 Mu'indyes in ĉụi' yu'ti yụ paj qui mídyety yụ, paj qui me'dye mu'in chime' ĉụi' yu'ti in paj qui mu'in mídyety chime' in. 20 Jam mu'indyes mọmo' cọdaqui yụ, chime'dye cọdaqui yụ jäqui've ra' anicjintyidyes yụ in. Mu'in ra' anicjin yụ in ĉaĉaij na ra' se'vacsebi p̂eyacdye' mu'insi' in tsim'tactyis mi, mu'indyes chime' cọdaqui yụ. 21 Yụ́tyi' Jen', yụ cọdyeye paj qui vaj cäts dyijyi in räj mu'in in yojdyem' yụ u mítum vaj cäts dyijyeja'. Yụ cọdyeye paj qui me'dye mu'in chime' in vaj cäts dyijyi tsuntum in, chat qui ra' jacchety muntyi' in anicjin yụ in jun' chuc yụ anictyity jutactyi' mi. 22 Mọ' fer bu'yedye' so'mitis jiquej yụ mi, yụ qui mọ' ji'jiyeyacsi, paj qui mu'in vaj cäts dyijyi in yojdyem' yụ u mítum vaj yirity tsun. 23 Me' bu'yi yụ mu'intum in, yojdyem' mi yụ́tum u, paj qui vaj cäts dyijyi in, me' ra' jacchety muntyi' in chịj ra' in jun' chuc yụ anictyity jutactyi' mítyi', judyeya' ra' chịj chime' in mi mạ'jeyacsi mu'in anicjintyi' yụ in, yojdyem' mi u mạ'jitim, me'dye chime' mu'in in mạ'jeyacsi mi. 24 Yụ́tyi' Jen', mídye so'mitim mu'in anicjintyi' yụ in. Yụ mạ'je' paj qui mu'in pen'dyetun yụ in yóche'dyem' ra' bä'yi u yụ, mu'che' ra' cavibun yụ in fer bu'yedye' yụ, mọ' so'mitis jiquej mi, ĉaĉaij na mi tạ'caty mạ'jitim itŝi'dyem' ọij jac jiquej. 25 Yụ́tyi' Jen', mim' yirity rụijtyity, jacchety na muntyi' in jam chäyin in, yụ na chị́yeye judyeya' mu'in anicyity míche' in chichäyindye in jun' chuc yụ jutactyi' mity. 26 Yụ jéyacsi mu'in in tyi buty mi, mọ'dye ra' yejĉoij jị'chiqueyacsi yụ paj qui yụ yejĉoij mu'intum in judyeya' chime' mu'in in mạ'jeyacsity bä'yi in, yojdyem' yụ u mạ'jitim, me'dye ra' chime' mu'in in mạ'jeyacsi muntyi' in —yi Jesús jéte Jen' mu'.

18

1 Jesús aty me'si' cọdyete Jen' chat qui shupqui jị'chiyactyi'tum mu', nopej jinac jịjcaij in, Cedrón tịj mọ' jinacsi', cätidye'ĉan jịjcaij mu've in jị'chiyactyi'tum mu'. 2 Judas, jaji'mincatity Jesús, jäm' chị́ye' mu' mọ' cätidye' ĉaĉaij na taĉantyi' mu' Jesús vajmu'yaijĉan in jị'chiyactyi'tum mu'. 3 Atsij mu'ĉan mu' Judas cạcsi väc̣hä'tyity in Romaĉantyi' in yirity ñuru' in, judyeya' mu'in pạrej yụ'tactyi' ĉọjcai'tyi' in Jen'si' aca' mu', mu'in na jutactyi' mu'in tashche' cudyitity Jen'che' in judyeya' fariseo in. Atsij in chutidyestum coc̣hino mu'in judyeya' chime' mạijyis mu'in. 4 Mu' na Jesús ĉụi' chịj räj jedye' chuc ra' jị'ĉojtye' ñịbedyes mu'. Mu' ji'rebeĉunacsi jéyacsi: —¿Tyi ca' quevtinte mi'in? 5 Vorjete mu'in in: —Jesús Nazaretĉantyi', mu' nash quevte tsun —jéte in. Vorjeyacsi mu' Jesús: —Yụ nash —jéyacsi. Mu'ya' mu' chime' Judas, mu' jaji'mincatity Jesús. 6 Mu'in se'vepte in Jesússi' p̂eyacdye' mu', yi mu' “Yụ nash”, yósi'dyem' mu'in u in me'si'dye päcä' mi'eban in, me'tumdye päcäcä' tŝọij in. 7 Cuvij jéyacsi Jesús: —¿Tyi ĉaĉaij quevtinte u? Vorjete in: —Jesús u Nazaretĉantyi', mu' u quevte tsun —jéte in. 8 Vorjeyacsi Jesús: —A baja' jéyac, yụ́dye nashu'. Yụ quivdyiĉa' jụijya' mi'in, paj mu'ya' uts pen'dye' yụ in, paj jọban mu'in in —jéyacsi Jesús. 9 Aty me' yi mu' Jesús paj qui cạ̈tsi' p̂eyacdye' mu', yi mu' jiquej: “Yụ́tyi' Jen', mijam yirity ji'monacsi yụ mu'in so'mitity mi”, yi jiquej mu'. 10 Mu' na Simón Pedro c̣hav' mu'si' coc̣hino chutidyes mu'. Me'ĉandye sanjeyaqui vatyquej coc̣hino, siscajcate mu' muntyi', jai'jebite tacves chun mu' Malcosi', úñity mu' tashchety cudyitity Jen'che'. 11 Yi jajiti Jesús mu' Pedro: —C̣hav'taĉada coc̣hino mi, ¿jam adac chịj mi jị'ĉojtye' nash raij mọ' so'minsi' ra' Jen' yụ? Jam ra' jun' c̣honchui' yụ —jéte Jesús. 12 Chat qui mu'in väc̣hä'tyity in ayo'tumdye mu'in judyeya' mu'in yụ'tactyi' ĉọjcai'tyi' Jen'si' aca' in, tapjete Jesús in judyeya' sapbite un in. 13 Cạte in Anássi'ĉan aca' ishosĉan, tyúñe' mu' Caifástyi' mu' tashche' cudyitity Jen'che' mọ' yómodye' jiquej. Mu' Anás cudyitity Jen'che' chime'. 14 Mu'dye Caifás jéyacsity jiquej judío in: “Dam'dye jäm' yirity muntyi' säñi räjtumdyes muntyi' tsun paj qui jam räj tsun me'jisin' Romaĉantyi' in”, yi jiquej mu'. 15 Aty cạte in mu' Jesús, mu' Simón Pedro yoctyi'tum jị'chiyactyi' Jesústyi' mu' cäc̣hä'chute in mu' Jesús. Mu' yoctyi' jị'chiyactyi' mu', jachäyiti mu' tashche' cudyitity Jen'che', mọ'dyes qui ji'siste in Jesústum p̂ejya' ayo'si'ya' aca' mu', yóĉandyem' cạte u in mu' Jesús. 16 Mu' na Pedro jorojya' tacya' mu', jam mu' todocjete in. Mu' na yoctyi' jị'chiyactyi' mu' aty mu'ĉan, mọ' ĉọ́que' ĉọjcai'si' chụi'dye', je' mọ' paj qui mu' siti chime' Pedro. 17 Aty sitiya' mu' chat mọ' ĉọjcai'si' chụi'dye' jéte mu' Pedro: —¿Mi adac chime' jị'chiyactyi' mu'tyi'? —jéte mọ'. Vorje' mu' Pedro: —Jam nash yụ —yi Pedro je'. 18 Mọ'dye tsedyedye' fer tsịvu'vui', mu'ĉantyi' úñity in judyeya' mu'in yụ'tactyi' in ĉọjcai'tyi' in Jen'si' aca' mu', tŝi'i mu'in in jufitidyes mu'in. Cäc̣hen'yejoij mu'ya' mu' Pedro, ĉaĉaij na jäti, jufiti chime' tŝijve. 19 Mu' tashche' cudyitity Jen'che' jéte mu' Jesús: —¿Tyijtyi ca' jị'chiyactyi' mi? ¿Jedye' ca' jị'chiyacsi mi muntyi' in? —jéte mu'. 20 Vorjete Jesús: —Muntyisya' vej mọmo' jị'chiyacsi yụ muntyi' in, vajmu'yadye'ĉan muntyis mu'in, judyeya' Jen'si'ĉan aca' chime' mu', yóĉandyem' vajmu'yaijĉan judío u in, mu'ĉan yụ jị'chiyacsi, mijam dam' caminve jị'chiyacsi yụ. 21 ¿Jun' ĉaĉaij jíti' um? Jéyacseva mu'in se'vibuntyi' p̂eyacdye' yụ in, mu'in ra' tupuj jin in mọ' ji'chäyitidye' jéyacsis yụ, mu'in chäyibun yụ in ji'chäyitidye' yụ —jéte Jesús mu' tashche' cudyitity Jen'che'. 22 Se'vepte p̂eyacdye' Jesússi' mu', yirity yụ'tactyi' ĉọjcai'tyi' Jen'si' aca' mu' me'ĉandye ĉatjete mu' vejya', jéte: —¿Jun' dash me' bu'yim p̂eyetem uts tashche' cudyitity Jen'che'? —jéte. 23 Jesús jéte mu' ĉọjcai'tyi' aca': —A'c̣his jụijya' p̂eyacdye' ji'shupque' yụ, jesha' jíti' are' mọ'ya' a'c̣his. Jam nash a'c̣his, ¿jun' ĉaĉaij me'jiti' um ĉatjitim? —jéte Jesús. 24 Chat qui mu' Anás jéyacsi mu'in in paj qui Caifásya' cạte in mu' Jesús, yejĉoij sap bu'yi' un mu'. Caifás tashchety cudyitity Jen'che'. 25 Pedro yejĉoij mu' tŝijve, jufiva'ti. Mu'in mu'yaty in jéte in: —¿Mi adac chime' jị'chiyactyi' mu'tyim'? —jéte mu'. Pedro ticamete Jesús jéyacsi: —Jam nash yụ. 26 Mu'ya' chime' yirity úñity mu' tashchetytyi' cudyitity Jen'che', chätidye' mu' sei'jeptety chun Pedro. Yi chime' mu' jéte Pedro: —¿Mi ca' chime' cätidye'ĉan? —jéte. 27 Cuvij mu' Pedro ticamaqui yi: “Jam nash yụ mu'ĉan”, yi. P̂eyacdye'ĉandye mu' p̂oñi ojtere'. 28 Pam'dye shupqui in Caifássi'ĉantyi' aca' in, cạte in mu' Jesús ayosĉan aca' mu', mu' tashchety ayo' Romaĉantyi'. Judío in jam siti mu'si'ĉan aca' in, ĉaĉaij na mu' jam judío. Siti jụijya' in jam judíosĉan aca' mu'in, ac̣hi'ti ĉúti in, jam qui tupuj jebei' in feshtadyes Ji'c̣honacdyesi' in, mọ'dyes jorojya' bu'yi in. 29 Chat qui mu' Pilato shupqui, jéyacsi: —¿Jedye' ca' ji'me'tacdye' utssi' muntyis? —jéyacsi. 30 Vorjete judío in: —Itŝi' juchaj jụijya' mu', a vuty jam ji'me'te u tsun míya' —jéte in. 31 Vorjeyacsi mu' Pilato: —Tạij mi'in, cạbajmac cuvij, ĉụi'si'ya' ra' yụ'tacdye' jị'cäts yụ'bajtinte útsi juchadye'ya' mu' —jéyacsi Pilato. Vorjete in: —Tsun judío jam me' yụ'tac tsun Romaĉantyi'ya' in paj qui sän'dye' so'mete tsun juchaj-tumtyi' muntyi', mídye ra' so'mete sän'dye'. 32 Me' bu'yi' mọ' cạ̈tsi' Jesússi' p̂eyacdye' mu', yi mu' jun' chuc ra' ijac mu'.108a 33 Pilato cuvij sisan aca'ĉan mu', ji'vorvete mu' Jesús jéte: —¿Mi ca' judíoty ayo' mu'in? —jéte. 34 Vorjete Jesús: —¿Ọij cudyiti' mi ĉụi'si' dyijyedye' um, are' yoctyi' jin in p̂iyin yụ in? 35 Vorjete Pilato: —¿Jendaij judío u? Ĉụi'tyi'dye chätidye' mi ji'me'tyin yụ́ya' in, räjtumdye tashche' cudyitity Jen'che' in. ¿Jedye' ca' juchaj mi ji'me'tyin in? —jéte mu' Pilato. 36 Vorjete Jesús: —Ayo'bu'yedye' yụ jam ọ́ches, ayo'bu'yi jụijya' úche' jacche' yụ, a vuty chuti u in mu'in cäc̣hä'chuntyi' yụ in, a vuty ñutsjityin u yụ in paj qui jam ji'me'tyin yụ in ayo'ya' in judíoty mu'in. Yụ jéye jam ọ́ches jacches ayo'bu'yedye' yụ —jéte Jesús. 37 Yi mu' Pilato jéte: —¿Jaij me' ayo' mi? Jesús vorjete: —Me' yụ yoj yidye' bu um, yụ atsij na'i úche' yụ, paj qui jéyacsi yụ rụijsis p̂eyacdye'. Tyi chuc mạ'je' rụijsis p̂eyacdye' in mu'in se'vin yụ in —jéte Jesús. 38 Vorjete Pilato: —¿Jụ'ñis ĉaĉaij rụijsis p̂eyacdye' o? Jesha' jíti' —jéte. Quivij shupqui mu' Pilato jéyacsi muntyi' in: —Itŝi' méqui' dạcbite yụ juchaj utssi' mu'. 39 Chime'dye mọ'ya' yicdye' mi'in räjĉan yómodye' cha'shetiñe' mọ' feshta Ji'c̣honacdyedyes, yụ ji'c̣honte mi'indyes yirity ĉär'tactyi' muntyi'. ¿Jụjyi tyu' u mi'in judío mi'in paj qui yụ ji'c̣honbiyac uts ayo' mi'in? —jéyacsi Pilato. 40 Räj äjyedye'tum p̂eyaqui in yi jéte in: —Jam ra' mu' ji'c̣hontem, mu' Barrabás mu' ra' ji'c̣hontem —jéte in. Mu' na Barrabás ac̣hi'yity muntyi', fạ́cacsity ayo'.

19

1 Chat qui mu' Pilato jéyacsi mu'in väc̣hä'tyity in paj qui fer si'bete in mu' Jesús. 2 Me' jäm'taqui in, judyeya' chime' q̂uebe'ñe' yutij in, jeñej bu'yi' ĉästacdyes jäm'tye' in, jo'no'che' yụ'tyeyete in. Jị'quite qui in jäijnätyĉan quị'si'. 3 Me' bu'yi yụ'te in chat qui majmatute ĉọcte in, vorjete in yi jéte in: —Tima'queja uts judíoty ayo' mu'in —yi jítidyeij in. Chat qui ĉatjete vejya' in. 4 Cuvij mu' shupqui Pilato muntyisya' vej mu'in, yi mu' jéyacsi: —Jesha', yụ ra' jị'caveyeyac uts Jesús paj qui cạvetinte ĉụi'si'ya' vej mi'in itŝi' juchaj dạcbite yụ —jéyacsi. 5 Me'dye mu' shupqui Jesús mu'insi'ya' vej mu'in, ĉäs yutij mu' judyeya' jäijnätyĉan quị'si' chime'. Pilato jéyacsi: —¡Mush tyu' útsi muntyi'! 6 Mu'in tashchety cudyitity Jen'che' in judyeya' mu'in yụ'tactyi' ĉọjcai'tyi' Jen'si' aca' in, cạvete in äjyedye'tum p̂eyaqui in yi in: —¡Uts pacme croshche', uts pacme croshche' —yi in. Jéyacsi Pilato: —Mi'indye cạmac, mi'indye ra' pactinte croshche', yụ jam yiris dạcbite juchaj mu' —jéyacsi. 7 Judío in vorjete in: —Mọ'ya' yụ'tacdye' tsunsi' yi' därsi' juchaj mu', mọ' ra' ji'ijate, ĉaĉaij na yi mu': “Yụ Jen'tyi' Ạva' mu'”, yi mu' —jéte in. 8 Pilato mọ' se've' jätäjyi' chuc mọ' p̂eyacdye', dadam' mu' muju'cha' noi'yi, jam mạ'je' tsan' ji'ujate mu' Jesús. 9 Pilato sisan aca'ĉan jéte Jesús: —¿Junatyi' ĉaĉaij mi u? —jéte. Jesús jam méqui' vorjajiti. 10 Mọ'dyes qui mu' Pilato jéte: —¿Jun' jam vorjiti' um? ¿Jam adac chịj mi yụ nash so'mac ferdye', tupuj yụ ji'pactyeye croshche', chime' tupuj ji'c̣honye? —yi Pilato jéte. 11 Jesús vorjete: —Jam so'mac Jen'ya' jụijya' mi, a vuty itŝi' ferdye' u mi. Mu' ji'me'tyintyi' yụ míya', dadam' muju'cha' juchajtum, uya'ya' mi —jajiti Jesús. 12 Aty se've' mọ' p̂eyacdye' chat qui mu' Pilato quevaqui tsan' jun' bu'yi' chuc ra' ji'c̣honte. Mu'in na judío in jam jun' jụjyi in, yejĉoij mọmo' äjyedye'tum p̂eyaqui in, jéte Pilato in: —Ji'c̣honte jụijyam uts Jesús me'qui'dye ra' ma'jotyin mi mu' muju'chaty ayo' Roma-ĉantyi', me' ra' shupqui mi, ĉaĉaij na Jesús yi: yụ nash ayo'bu'yi. Tyi chuc me' yity mu' fạ́quetety ayo' shupqui —jéte in mu' Pilato. 13 Pilato se'vacsebi p̂eyacdye' mu'in, ji'vorvete mu' Jesús. Mu' qui Pilato p̂ejya' jịjcaij bä'yi bä'yaquische' jị'cäts yụ'taquityche', Gabata tịj mọ' p̂ejya'. Gabata yi' ca yi': mij jäm'tactyi' mụijya'. 14 Mọ' mạyedye' rispera feshtas Ji'c̣honacdyes. Quichĉan tsun mu' Pilato jị'caveyacsi judío in mu' Jesús, jéyacsi: —Mush tyu' útsi ayo' mi'in. 15 Äjyedye'tum mu'in vorjete in: —Uts ijame, uts ijame, pacme yiristum croshche' —jéte in mu'in judío in. Pilato jéyacsi: —¿Yụ buty tsan' mạ'je' ji'pactyiyitiĉa' mi'in croshche' uts ĉụi'tyi' ayo' mi'in? —jéyacsi mu' Pilato. Mu'in tashche' cudyitity Jen'che' yi vorjete in: —Yirity mọmo' mu'ya' ayo' tsun mu' muju'chaty Romaĉantyi', itŝij yoctyi' mu'ya' —jéte in mu' Pilato. 16 Chat qui mu' Pilato tacjete väc̣hä'tyityya' in paj qui mu'in pacte in. Me'dye mu'in cạte in. 17 Chat qui ji'shupte in, ji'vemeyete qui crosh in. Me'dye mu'che' cạte in miquityche' mụcu' “Jo'no'vunche'”, Gólgota tịj mọ' hebreosĉan p̂eyacdye'. 18 Mu'che' qui pacte in croshche' mu' Jesús, pärä' yoctyi' muntyi' in chime' yoctyi'che' crosh pactac mu'in in, yirity tacve yụ'tac, yirity q̂uinve yụ'tac. 19 Pilato jéyacsi paj qui sáñe' in jo'no'chem' croshsim' mọ' ji'me'tacdye' mu', yi': “Uts Jesús Nazaretĉantyi', judíoty ayo' mu'in”, yi' sánacdye'. 20 Chibinĉan p̂eyacdye' muntyis mu'in sáñe' in, hebreosĉan, mọ' nash judíos p̂eyacdye' mu'in, judyeya' latínsi'ĉan, mọ' nash Romaĉantyis p̂eyacdye' mu'in, judyeya' griegosĉan p̂eyacdye' chime'. Dai' judío in p̂eye' mọ' sánacdye' in ĉaĉaij na c̣hẹi'ya' mọ' bä'yedye' Jerusalén pacte in. 21 Mu'in na tashchety cudyitity Jen'che' in jam mu'in ma'jotye' in mọ' sánacdye', mọ'dyes jéte Pilato in: —Jam ĉa yi' yụ'tyem mọ' sánacdye' “Uts judíoty ayo' mu'in”. Dam'dye jäm' yi' yụ'tyeyetem “Uts yity: yụ judíoty ayo'”, paj yi' —jéte in Pilato. 22 Vorjeyacsi mu' Pilato: —Jätäjyi' chuc sáñe' yụ, aty sánac, mọ'dyes jemoñe' yi' mọmo' —jéyacsi mu'. 23 Mu'in väc̣hä'tyity in pacte in croshche', chat qui jäcbite quị'si' in, chimec chimec ji'chetiyiti in vạjpedye' mu'in väc̣hä'tyity in. Mu'ya' chime' coftyity mu' itŝity cächtacdye' mu'. 24 Yi mu'in väc̣hä'tyity in, jítidyeij in: —Jam ra' véreja tsun, dam'dye jäm' majmadye'ya' chị́ja' tsun tyi a ĉa bijoij —yi jítidyeij in vaj mu'in in. Me' cạ̈tsi' sánacdye', yi': “Mu'in ji'chetiyiti quị'si' yụ in, majmadye'ya' mu'in paj qui chịjve in tyi a ĉa bijoij coftyity yụ.” Rụijdye yi in väc̣hä'tyity in. 25 Mọ'ya' chime' tse' mu' Jesússi' croshya', judyeya' voji' mọ', judyeya' yocsi' chime' p̂en María tịj mọ', Cleofassi' p̂en mu', judyeya' chime' María Magdalena. 26 Mu'che' bu'yi cạvaqui tse' mu', rụi'cujcui' mọ'ya' yoctyi'tum jị'chiyactyi' mu', mu' fer jạma'jajitity Jesús. Jesús jéyaqui tse' mu': —Uts ra' jeñej bu'yi ĉụi'tyi' ạva' mi. 27 Chime'dye mu' Jesús jéte jị'chiyactyi' mu': —Ọij ra' jeñej ĉụi'si' tse' mi. Anicdye me', mọ'dye mạyedye' cại' ĉụi'si'ĉan aca' mu', ĉọjcai' mọ'ĉan. 28 Jesús chịj tas jị'cätsepte Jen'si' dyijyedye' mu'. Chat qui yi mu' paj qui cạ̈tsi' sánacdye', yi: —Jajri yụ. 29 Mọ'ya' yiris puñuj ọya'yastumsi' vino. Shajbas qui sonche' yụ'tye' in chat qui c̣hucjeyete vino in, chụ'ĉan qui me'jeyete in tacche' bu'yidye, 30 tyum' tyum'je' mu'. Chat qui yi mu' Jesús: —A to' o tas ujaij yụ —yi. Yédye'ĉandyem' vụdui'yejoi' jo'no' mu', säñi. 31 Jam mạ'je' judío in paj qui tacche' croshche' a' mu'in, ĉaĉaij na nojno mạyedye' aty jị'jutyitidyes, jam ra' mọ' mọmo', dadam' ra' därsi' feshta Ji'c̣honacdyes. Mọ'dyes qui mu'in judíoty ayo' mu'in cọdyete in mu' Pilato, jéte in: “Jéyacsejam' mu'in väc̣hä'tyity in paj qui mu'in tocjeyacsebi yuj mu'in croshchetysi' in, paj qui cavin säñi in, chat qui ra' q̂uin'dyem' jị'chac juban' in”, jéte in. 32 Me'dye sacti mu'in väc̣hä'tyity in, tocjeyacsebi yuj mu'in, tashche' mu'in pärä' pactactyi' Jesúsya' in, mu'in toctac in. 33 Ĉọcte qui Jesús in jam mu' mụi' sänaque, judye'dye mus tocjepte yuj in. 34 Yirity väc̣hä'tyity p̂ochtaquisya' mu' p̂ochjebajte tsan' mạ́ra'ya', shupqui' chäsh mu' ojñi'tum. 35 Mu' sáñe'tyi' ọij p̂eyacdye' q̂uin' mu'dye räj cạve' mọ' jun' chuc jiyi' jiquej. Mu' sáñe' ọij paj qui anicyi mi'in. Anic rụijsis ọij p̂eyacdye', mijam méqui' väñädye'. 36 Mu'in väc̣hä'tyity in aty me'jeyacsi mu'in croshchety in me' cạ̈tsi' sánacdye', yi': “Mijam yiris jin tocjepte in”, yi' sánacdye'. 37 Chime'dye yocsi' cạ̈tsi' sánacdye' yi': “Cạvete ra' in p̂ochjetety jiquej in”, yi' sánacdye'. 38 Mu'ya' chime' yirity muntyi' Arimateaĉantyi', José tịj mu'. Mu' chime' anicjetety Jesús, jeñej jam anicjetety me' bu'yi yu'ti, ĉaĉaij na mu' quijnacsi mu'in judíoty ayo' in. José ĉọcte Pilato cọdyetyete Jesússi' a' mu', paj qui mu' nạ́te. Pilato jụjjete, me'dye mu' atsij José cạpte Jesússi' a' mu'. 39 Chime'dye atsij mu' Nicodemo, tsedyedye' ĉọctety Jesús jiquej, tui' dai' jẹrejres, chibin qui'tac quíro, me'qui' tui' jẹrejres tai'taquis ra' a' mu', jam ji'focoyaquis. 40 José judyeya' Nicodemo mu'in cạpte in Jesússi' a' mu', mu' comon'taquity ra' mu' tyä'vätyya' quị'si' in jẹrejrestumtyi' in, ĉaĉaij na me' yicdye' judíos mu'in, me' bu'yi nạcsi mu'in säñity muntyi' in. 41 Chime'dye mọ'ya' yiris cätidye' yóya'dyem' pacte croshche' u in mu' Jesús. Mọ'ĉan cätidye'ĉan mọ'ya' yiris to' säñitydyes in, mụi'sis mọ' to', mijambi' yirity nạc mu'ĉan. 42 Chụi' bu'yi mu'ĉan cạte in ĉaĉaij na mọ' jị'jutyitidyes mạyedye' aty c̣hẹi'ya', aty itŝi' tupudye' ĉaĉaij na aty rispera mọ' mạyedye' jị'jutyitidyes judíos mu'in.

20

1 Dọmicoya' pam'dye taca' tojmai', mọ' María Magdalena ru'dyei'ya' jịjcai'. Venjoi' mọ'ya' vancai' dạquique' to', aty muju'va' tac mij. 2 Caman'yeĉan' shuj tyeban' ĉọ́shajte Pedro yoctyi'tum jị'chiyactyi' Jesústyi' mu', mu' fer jạma'jajitity, mọ'ya' tŝọ́ban'. Jéyacsi': —Aty cạpse to'ĉansi' jiquej in Ayo'vunsi' a' mu', mijam tsun chị' juna' buty yụ'te in —jéyacsi'. 3 - 4 Mu' Pedro yoctyi'tum jị'chiyactyi' Jesústyi' mu', muya' mu'in tŝọij in ru'dyei'ya' jịjcaij in, shuj tyeij in. Mu' na yoctyi' muju'cha' shuj tyeij, tashmuñi mu' tashi mu' venjoij mu'ya'. 5 Vụdui'yi cạvi mu'ĉan to'ĉan, cạvete comon'taquitydyety quị'si' mu'ĉan, jam qui nam' siti mu'ĉan. 6 Jäqui've mu' shupqueti Pedro, chui' bu'yi mu' siti to'ĉan. Chimu'dye cạvete mu' comon'taquity 7 judyeya' jo'no'chety chime' jiquej mu', yocve mu' yụ'tac pạrej jäm' yụ'tac como'nac. 8 Chat qui mu' yoctyi' jị'chiyactyi' mu', mu' tashche' venjoijtyi', mu' chime' site' mọ' to'. Aty mọ' cạve' chat q̂uin'dyem' anicyi aty vañinyebadaque mu' Jesús. 9 Mu'in jambi' chicacsity in mọ' sánacdye', yi' jun' chuc ra' vañinyeban mu' Cristo. 10 Chat qui ca'ñibun aca'ya' jịjcaban jị'chiyactyi' mu'. 11 Mọ' na María tacya' ru'dyei'ya' táreva'joi' táreva'te mu' Jesús. Táristum vụdui'yi' cạvi' to'ĉan, 12 cạvacsi' vatyquej pärä' anjer in jụi'butyĉantyi' quị'si' in, mu'che' bä'yi in yóche'dyem' Jesús yụ'te jiquej u in. Yirity anjer mu'che' bä'yi yóche'dyem' jo'no' jiquej u mu', yoctyi' na yóvedyem' yuj jiquej u mu'. 13 Yi anjer je' in: —¿Jun' tári' om? —je' mu'. Vorjeyacsi' mọ': —Aty cạse in Ayo'vun yụ, mijam méqui' chị' yụ juna' ra' yụ'te in —jéyacsi'. 14 Me'ĉandye cạvi' caman', nạijte Jesús, mijam méqui' chị́yebajte. 15 Yi mu' Jesús je': —¿Jun' tári' om? ¿Tyi dash quevte mi? —je'. Mọ' ĉọ́te jeñety ĉọjcai'tyi' cätidye' ĉọ́te mọ'. Mọ'dyes qui jéte: —Mi cạte jụijya', jíti' juna' ca' yụ'tem, chat qui ra' yụ jäĉajte quivij —jéte mọ'. 16 Yi mu' Jesús je': —María. Caman'yi' mọ' jéte hebreosĉan p̂eyacdye': —Rabuni. (Rabuni yi' ca yi': “Jị'chiyacsity.”) 17 Yi Jesús je': —Jam ra' ñútim, jambi' Jen'ya' jịjcaban yụ. Tạij ĉucbuti' vojity bu'yity yụ jéyacseva mi: “Yi mu' Jesús yụ ra' jịjcaban Jen'ya' yụ, mu' nash Ayo' yụ, mi'intyi' chime' Jen' judyeya' Ayo' chime' mi'in”, me' ra' jéyacsim —yi je' mu' Jesús mọ' María. 18 Me'dye ayijban' mọ' María Magdalena, jéyacseban' yoctyi' in jun' chuc cạvete mọ' Ayo' judyeya' jéyacseban' p̂eyacdye' mu' mu'indyes in jätäjjajiti' chuc mu'. 19 Mọ'dye dọmico yómos mu'in jị'chiyactyi' mu' vajmu'yaij tsudyujñiti aca'ĉan in. Sätjetyetacsi chụi'dye' in ĉaĉaij na quijnacsi in mu'in judíoty ayo' mu'in. Mu'ĉan sitacsi mu' Jesús ji'caviti mu'inya' in, rụi'cujcuj vatyquej mu'ĉan tŝọij mu'insi'ya' vej mu'in jị'chiyactyi'ya' mu'. Chat qui mu' vorjeyacsi: —Paj ma'jodye'tum mi'in —jéyacsi. 20 Jị'caveyacsi qui un mu' judyeya' mạ́ra' mu'. Anic jäm' ma'joban in cạvebajte Ayo' in. 21 Quivij jéyacsi mu' Jesús: —Jam ra' cajotyiti mi'in. Yódyem' mu' Jen' u yụ jutin yụ paj qui úche' atsij yụ, me'dye ra' yụ chime' juteyac mi'in —jéyacsi Jesús. 22 Chat qui mu' Jesús p̂ujjeyacsi jéyacsi: —Tiĉuñebimac Jen'si' Ạ'edye' mu'. 23 ̣Q̂uin' yụ yụ'tyeyac mi'in, tyi chuc ra' jéyacsity jụijya' mi'in: “Vayac ra' juchaj mi”, me' ra' vayacjoi' juchaj mu'in. Tyi chuc jéyacsity jụijya' mi'in: “Jam ra' vayac juchaj mi”, mu'insi' ra' jam jun' vayacjoi' juchaj mu'in, tạ'cai' ram' mọ'ya' mu'in —jéyacsi Jesús. 24 Itŝij mu' Tomás jiquej yoqui'dyem' ji'cavitiya' mu' Jesús u. Mu' Tomás, Epoj jéte in, mu' chime' yiri'tac pärä' jiyity jị'chi-yactyi' mu', mu' jam cạvete mu' Jesús, yoqui'dyem' ji'cavi-bunya' jiquej u. 25 Jäqui've jébajte in: —Tsun aty cạvebajte mu' Ayo'. Vorjeyacsi Tomás: —Jun' ra', jam cạvepte jụijya' yụ unĉansi' pactacdye' mu' judyeya' mạ́ra'yas p̂ochtacdye' chime' mu', jam toco'jepte jụijya' yụ pactacdye' mu' judyeya' p̂ochtacdye' chime' mu', yụ ra' jam jun' anicyi —jéyacsi Tomás. 26 ̣Q̂uen'ĉan mạyedye' jiyi', quivij vajmu'yaij aca'ĉan in mu'in jị'chiyactyi' mu', mu'ĉan chime' mu' Tomás. Me' tsan' jäm' ĉä'räi' chụi'dye' mu'in, mu' qui nam' soquem tyeij, mu'ĉan siti rụi'cujcuj ji'caviti mu'insi'ya' vej mu'in. Chat qui mu' vorjeyacsi: —Jam ra' cajotyiti mi'in —jéyacsi Jesús. 27 Chat qui yi mu' Jesús jajiti Tomás: —Jesha' ĉaĉaij, toco'jibuti' ọij unĉansi' pactacdye' yụ, judyeya' chime' p̂ochtacdye' mạ́ra'yas yụ. Jam ra' yäcäj ĉojtyi' mi, anicjiti' mọmo' —jajiti Jesús. 28 Tomás yi jéte: —Mi nash anictyity Ayo' yụ, mi nash anictyity Jen' yụ —yi jéte. 29 Vorjajiti Jesús: —Tomás, aty anicyi q̂uin' um ĉaĉaij na aty cavitim. Dadam' ma'joij in mu'in in anicjintyi' yụ in me' tsan' jam cavintyi' yụ in —jéte Jesús. 30 Jị'chiyactyisya' vej mu'in jiquej mu' Jesús dai' qui' jị'caveyacsi yocsi' ferdye' mu', mọ' jam sánacsi' ọ́ĉan sánacdye'ĉan. 31 Ọij nash p̂eyacdye' sánacsi' q̂uin' paj qui anicjetinte mi'in mu' Jesús mu' nash Ji'c̣honacsity muntyi', mu' nash Jen'tyi' Ạva' mu'. Anicjetinte jụijya' mi'in, Jen'ya' ra' bä'yi mi'in.

21

1 Aty me'si' mu' Jesús cuvij ji'caviti jị'chiyactyi'ya' mu', sinve tsique' Tiberias mu've ji'caviti mu', Galilea chime' tịj mọ' tsiques. Me' ji'caviti mu'inya' in: 2 Räjdye mu'ya' tsudyujñiti in mu' Simón Pedro, judyeya' mu' Tomás, Epoj jétety in, judyeya' mu' Natanael, Canáĉantyi' mu', mọ' Galileaĉansi' bä'yedye'. Mu'ya' chime'dye pärä' ạva' mu' Zebedeoty, judyeya' chime' yoctyi' pärä' jị'chiyactyi' mu'. 3 Mu'ya'dye mu' c̣hon'je' p̂eyacdye' mu' Simón Pedro, jéyacsi: —Tạbi ra' yụ. Vorjete mu'in in: —Tsunmun ra' chime'. Me'dye p̂ai'joij covambache' in, dyutsen' tsedyedye' tạbi tsan' in, mijam qui nam' yiris jäque' tạbedye' in. 4 Aty nạijjoi' rụi'cujcuj vatyquej sinve ji'caviti mu' Jesús, mu'in na jị'chiyactyi' mu' jam chị́yete in. 5 Meijtucsi jéyacsi: —Chätidye', ¿jam jäctiñe' tạbedye' u? —jéyacsi. Vorjete in: —Jam u. 6 Jesús jéyacsi: —Va'quecvac quivij sạji' mi'in tacvetaque covamba mi'in, me' ra' chat jäctiñe' —jéyacsi. Me'dye va'queque' in tacvetaque covamba, rumen' vatyquej jäque' in, bän' tŝọi' sạji'ĉan mu'in, aty jam jun' che'te' in. 7 Mu' jị'chiyactyi' Jesústyi' mu', mu' fer jạma'jajitity yi jéte Pedro: —Ayo' na jiquej mu' —jéte. Pedro se've' mọmo' mọ' p̂eyacdye' jun' chuc mu' Ayo' jiquej, chat qui mu' Pedro me'ĉandye cofjibun coftyityĉan mu', ĉaĉaij na cädäj tạbi, chat qui roi'yi ojñi'ĉan ĉọcte mu' Jesús. 8 Mu'in na yoctyi' jị'chiyactyi' mu' tacche' mu'in covambache' in, meij mọmo' mu'in joi'dyi in, bube' jịjcaqui sạji' mu'in chijäm' jámanvejoij in. Jam moch bu'yi in cạvete in mu' Jesús, yiri' cien metro me'si' bu'yi moch. 9 Sojquiti in chat qui p̂ai'joij in, dạquicte in mu' Jesús farayeva'joij tạbedye' judyeya' mu'ya' pan chime' mu'. 10 Jesús jéyacsi: —Tuvac tạbedye' mi'in mọ' jäctiñes —jéyacsi. 11 Mu' Simón Pedro quivij covambache' jijtuban, bubeban' sạji' mu'in, jámanche' jịjijcaye' mu'. Anic shach mọ'ĉan tạbedye' in, yiri' cien ĉanam' qui'tac chibin jiyi', me'si' jäcacsi in yedyej därmunsi' in. Me' tsan' me'yi' javqui' jam qui nam' shẹi'yi' mọ' sạji' mu'in. 12 Jesús jéyacsi: —Atsijam', dam'yejam' chum mi'in —jéyacsi. Mu'in jị'chiyactyi' mu' jam mạ'je' jéte in: “¿Tyi mi u?” ĉaĉaij na chị́yete in mu' Ayo'. 13 Mu' qui Jesús jäcte mu' pan so'macsi, judyeya' tạbedye' chime'. 14 Aty ọij chibin qui' ji'cavibun Jesús jị'chiyactyi'ya' mu', aty vañinyebanya'. 15 Aty me'si' säcsi in chat qui mu' Jesús yi jéte Simón Pedro: —Mi Simón, Juantyi' ạva' mi, ¿mi buty muju'cha' mạ'jitim, jam jeñej uts yoctyi' in? —jéte. Pedro vorjete: —Anicdye u me' Jị'chiyacsity, mi chäyitim jun' chuc mạ'jeye yụ —jéte. Jesús jéte: —Ĉujcabuti' ram yụ́tyi' oveca in —jéte. 16 Quivij yi Jesús jéte Pedro: —Mi Simón, Juantyi' ạva' mi ¿mi buty fer mạ'jitim? —jéte. Vorjete Pedro: —Anicdye u me' Jị'chiyacsity, mi chäyitim yụ muju'cha' mạ'jeye —jéte. Vorjete Jesús: —Ĉujcabuti' ram yụ́tyi' oveca in —jéte. 17 Cuvij yi mu' Jesús, chibin qui' jéte mọ'dye p̂eyacdye': —Mi Simón, Juantyi' ạva' mi, ¿mi buty fer mạ'jitim? —jéte. Mọ' mu' jaji'tariti mu' Pedro ĉaĉaij na chibin qui' jéte mu' Jesús: “¿Mi buty fer mạ'jitim?” Chat qui yi mu' Pedro vorjete: —Mi nash räj chịj Jị'chiyacsity, chäyitim yụ anic mạ'jeye —jéte. Vorjete Jesús: —Ĉujcabuti' ram yụ́tyi' oveca in. 18 Yụ anic jéye, nanatydyem' jiquej mi anic jäm' yu'ti cäti mi, sacje' mi juna' ĉụi' nati mi, jun' chuc mạ'je' jäm'taqui mi, me' mi. A na ra' isho' jụijya' mi, mi ra' chụi'jeyacsi un mi aty saptyinya' in, chat qui ra' juna' ĉụi' can in, me' ra' tsan' jam mạ'je' mi —jéte Jesús. 19 Rụijdye mu' yi Jesús jéte mu' Pedro jun' chuc ra' ijac mu', Jen'dyes ra' ji'me'te in, me' ra' mu' jorojĉanjepte mọ' fer bu'yedye' Jen'si' mu'. Chat qui yi mu' Jesús jajiti Pedro: —Cäc̣hä'chuti' mọmo' —jéte. 20 Caman'yi cạvi mu' Pedro cạvete meij jijtuij yoctyi' jị'chiyactyi' mu', mu' fer jạma'jajitity, mu' cạ̈r'yejĉojĉoijtyi' Jesúsya' jiquej, yoqui'dyem' säcsiya' feshtadyes jiquej u in, mu' jétety jiquej: “¿Tyi buty ra' me' ji'me'tyin mi?” jétety jiquej, mu'dye mu' cạvete Pedro. 21 Pedro jéte Jesús: —Uts na q̂uin' meij jijtuijtyi', ¿jun' bu ra' mu' jábiya'? —jéte. 22 Vorjajiti Jesús: —Yụ mạ'je' jụijya' paj qui mu' yejĉoij tsạ' bu'yi jun' qui' chuc ca'ñibunya' yụ, jam jedyedyety jemoñe' chịj mi. Mi na cäc̣hä'chuti' mọmo' —jéte. 23 Ọij p̂eyacdye' tse'ejĉoi' jị'chiyactyi'ya' mu' jítidyeij in, “Uts pen'dye' tsun jam ra' säñi.” Mu' na jam me' yi Jesús, me' mọmo' yi mu': “Mạ'je' jụijya' yụ paj qui yejĉoij tsạ' bu'yi jun' qui' chuc ca'ñibunya' yụ, jam jedyedyes jemoñe' chịj mi”, me' mọmo' yi. 24 Uts jạma'jajitity jị'chiyactyi' Jesústyi' mu', mu'dye räj cạve' ọij chat qui sáñe' mu' jun' chuc cạves mu', chị́yepte tsun anic rụijsis räj sáñe'si' mu'. 25 Jun' qui' taca' mọ'ya' yocsi' carijtacdye' Jesússi' u mu' jam qui nam' mọ' sánacsi' ọ́ĉan. Ñäp jụijya' sánac mọ', a vuty jam jun' vav o ọij jacches quirca in, me' ĉúti yụ.