The New Testament of our Lord and Saviour Jesus Christ

Mateus 1

1 A'ti pũrí Jesu Cristo yẽkɨ sɨmɨá wamé me'ra ohâ nɨ'ka no'o'. Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ bahuá'kɨ Abraão Judeu masɨ niî mɨ'ta'kɨ paramí niî turiagɨ niîkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ dɨporókɨ̃hɨpɨ Judeu masa wiôgɨ Davi paramí niî turiagɨ niîkɨ niîwĩ. 2 Abraão Isaque pakɨ niîkɨ niîwĩ. Isaque kẽ'ra Jacó pakɨ́ niîkɨ niîwĩ. Jacó Judá, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ ma'mi sɨmɨá, kɨ̃ɨ̂ akabihírã pakɨ niîkɨ niîwĩ. 3 Judá Faré, Zerá sɨ'rɨá'kãrã pakɨ niîkɨ niîwĩ. Naâ pakó Tamar wamêtiko niîwõ. Faré Esrṍ pakɨ niîkɨ niîwĩ. Esrṍ Arão pakɨ niîkɨ niîwĩ. 4 Arão Aminadabe pakɨ niîkɨ niîwĩ. Aminadabe Naassṍ pakɨ niîkɨ niîwĩ. Naassṍ Salmó pakɨ niîkɨ niîwĩ. 5 Salmó Boaz pakɨ niîkɨ niîwĩ. Boaz pako Raabe wamêtiko niîwõ. Boaz Obede pakɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pakó Rute wamêtiko niîwõ. Obede Jessé pakɨ niîkɨ niîwĩ. 6 Jessé Judeu masa wiôgɨ Davi pakɨ́ niîkɨ niîwĩ. Davi Uria nɨmo niî'ko me'ra Salomãore põ'ratíkɨ niîwĩ. 7 Salomão Roboão pakɨ niîkɨ niîwĩ. Roboão Abia pakɨ niîkɨ niîwĩ. Abia Asa pakɨ niîkɨ niîwĩ. 8 Asa Josafá pakɨ niîkɨ niîwĩ. Josafá Jorão pakɨ niîkɨ niîwĩ. Jorão Uzia pakɨ niîkɨ niîwĩ. 9 Uzia Jotão pakɨ niîkɨ niîwĩ. Jotão Acaz pakɨ niîkɨ niîwĩ. Acaz Ezequia pakɨ niîkɨ niîwĩ. 10 Ezequia Manassé pakɨ niîkɨ niîwĩ. Manassé Amó pakɨ niîkɨ niîwĩ. Amó Josia pakɨ niîkɨ niîwĩ. 11 Josia Jeconia, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ akabihírã pakɨ niîkɨ niîwĩ. Tiîtapɨre Babilônia wamêtiri di'takãharã Israel kurakãharãre yẽ'ê, naa yaá di'ta Babilôniapɨ miáa mɨhakãrã niîwã. 12 Tohô wa'âka be'ro ãpêrã bahuákãrã niîwã. Jeconia Salatiel pakɨ niîkɨ niîwĩ. Salatiel Zorobabel pakɨ niîkɨ niîwĩ. 13 Zorobabel Abiúde pakɨ niîkɨ niîwĩ. Abiúde Eliaquĩ́ pakɨ niîkɨ niîwĩ. Eliaquĩ́ Azor pakɨ niîkɨ niîwĩ. 14 Azor Sadoque pakɨ niîkɨ niîwĩ. Sadoque Aquĩ́ pakɨ niîkɨ niîwĩ. Aquĩ́ Eliúde pakɨ niîkɨ niîwĩ. 15 Eliúde Eleazar pakɨ niîkɨ niîwĩ. Eleazar Matã pakɨ́ niîkɨ niîwĩ. Matã Jacó pakɨ́ niîkɨ niîwĩ. 16 Jacó Jose pakɨ́ niîkɨ niîwĩ. José Maria marapɨ́ niîkɨ niîwĩ. Koô Jesu masaré yɨ'rɨoákɨhɨ Cristo naâ niigɨ́ pako niîko niîwõ. 17 Tohô weéro Abraão me'ra dɨ'pôkãti, teê Davi wiôgɨ niirí kurapɨ catorze kurarikãharã wa'âkãrã niîwã. Be'ró Davi me'ra tiikéseta taha niîkaro niîwɨ. Israel kurakãharãre Babilônia di'tapɨ naâ miáaka teropɨ niî tɨokaro niîwɨ. Be'ró Israel kurakãharãre Babilôniapɨ miáaka be'rore taha tiikéseta niîkaro niîwɨ. Teê Cristo kɨ̃ɨ̂ bahuári kurapɨ niî tɨokaro niîwɨ. 18 Jesu Cristo bahuá'ke a'tîro wa'âkaro niîwɨ. Maria kɨ̃ɨ̂ pakó José me'ra amûkã dɨ'tegótigo weéko niîwõ. Naâ ni'kâro me'ra niiátoho dɨporo koô nihî pako niî tohako niîwõ. Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra koôre tohô wa'akã́ weékɨ niîwĩ. 19 José koô marapɨ́ niiákɨhɨ ãyuró ẽho peógɨ niîkɨ niîwĩ. Koô nihî pako niisére masîmigɨ, koôre ma'í kõ'â sĩ'ritigɨ, “Wiôrãpɨre werê sãa wee'”, niîkɨ niîwĩ. A'tîro pe'e wãkûkɨ niîwĩ. “Ya'yióropɨ koôre du'ugɨ́ti”, niîkɨ niîmiwĩ. 20 Kɨ̃ɨ̂ tohô wãkurí kura kɨ̃ɨ̂re kẽ'erópɨ ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —José, Davi paramí niî turiagɨ, Mariare yã'âro wãkûtikã'ya. Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra koô ɨpɨpɨ́ sãhá nɨ'ka, koôre nihî pako wa'akã́ weékɨ niîwĩ. Tohô weégɨ bopôyaro mariró koôre mɨ'ɨ̂ nɨmôtiya. 21 Koô wi'magɨ́re wɨâgosamo. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ yarã́ masaré naâ yã'âro weé'kere yɨ'rɨoákɨhɨ niîgɨsami. Tohô weégɨ Jesu wamê yeeya, niî werêkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ. Jesu niîro, “Masaré yɨ'rɨógɨ” niîro weé'. 22 Too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ yeé kiti werê mɨ'tagɨ me'ra Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere keoró wa'â dutigɨ tohô weékɨ niîwĩ. 23 A'tîro niî ohâ dutikɨ niîwĩ: Ni'kó numiô ɨmɨ́ me'ra niîtimigo, nihî pako wa'â, be'ró põ'ratígosamo. Kɨ̃ɨ̂ Emanuel wamêtigɨsami, niî ohâ no'okaro niîwɨ. Emanuel “Õ'âkɨ̃hɨ marî me'ra niîmi”, niîro weékaro niîwɨ. 24 Be'ró José wã'kágɨ, Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ dutî'kere weékɨ niîwĩ. Mariare kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ nɨmôtigɨti niîgɨ miáakɨ niîwĩ. 25 Tohô weemígɨ, koô makɨ́ wɨaátoho dɨporo koô me'ra niîtikɨ niîwĩ. Koô makɨ́ bahuáka be'ro kɨ̃ɨ̂re Jesu wamê yeekɨ niîwĩ.

Mateus 2

1 Herode Judéia di'ta wiôgɨ niirí kura Jesu Belẽ́ wamêtiri makapɨ bahuákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bahuáka be'ro ɨmɨá masirã́ muhîpũ mɨhátiro pe'ekãharã Jerusalẽ́pɨ etâkãrã niîwã. 2 Toopɨ́ etârã, sẽrí yã'akãrã niîwã: —Judeu masa wiôgɨ niiákɨhɨ wi'magɨ́ no'opɨ́ bahuápari? Ɨ̃̃sa yaá maka muhîpũ mɨhátiro pe'e dɨporópɨ yõkoáwɨ̃ ɨ̃sâ ĩ'yâti'kɨre ĩ'yâwɨ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, “Wiôgɨ niiákɨhɨ bahuá tohapĩ”, niîwɨ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã a'tiápɨ, niîkãrã niîwã. 3 Herode naâ tohô niisére tɨ'ógɨ, mehêkã peharo tɨ'ó yã'akɨ niîwĩ. Jerusalẽ́kãharã kẽ'ra niî pe'tirã meharóta tɨ'ó yã'akãrã niîwã. 4 Tohô weégɨ sacerdotea wiôrãre pihîokɨ niîwĩ. Tohô niikã́ ãpêrã masaré Moisé dutî'kere bu'erã́re pihîokɨ niîwĩ. Naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ no'opɨ́ bahuágɨsari? niîkɨ niîwĩ. 5 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —A'tí di'ta Judéia Belẽ́ wamêtiri makapɨ bahuágɨsami. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ kɨ̃ɨ̂ bahuaátehere a'tîro niî ohâkɨ niîwĩ: 6 Belẽ́, Judéia di'tapɨ niirí maka mehô niirí maka meheta niî'. Tií di'ta niisé makari wa'teropɨre tii makákɨ̃hɨ ni'kɨ́ wiôgɨ bahuágɨsami. Yarã́ masá Israel kurakãharãre ko'teákɨhɨ niîgɨsami, niî ohâ no'okaro niîwɨ, niî werêkãrã niîwã Herodere. 7 Naâ tohô niîka be'ro Herode ya'yióropɨ masirã́re kɨ̃ɨ̂ tiropɨ pihîokɨ niîwĩ. Naâre sẽrí yã'agɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —De'ró niikã́ yõkoáwɨ̃ bahuá butia'miri kɨ̃ɨ? niîkɨ niîwĩ. 8 “Tiîta bahuáwĩ” niîka be'ro naâre Belẽ́pɨ wa'â dutigɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Toopɨ́ wi'magɨ́re ãyuró sẽrí yã'a baha ke'aya. Kɨ̃ɨ̂re bokárã, yɨ'ɨ̂re werêya. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re ẽho peógɨ wa'âgɨti weé', niî sookɨ niîwĩ naâre. 9 Naâre tohô niî werêka be'ro masirã́ Belẽ́pɨ yɨ'rɨákãrã niîwã. Toopɨ́ yɨ'rɨárã, yõkoáwɨ̃ naa yaá makapɨ ĩ'yâ wã'kati'kɨta taha naâ dɨporo ɨ'mɨtã́ wã'kakɨ niîwĩ. Be'ró wi'magɨ́ niiró bu'ipɨ ehâgɨ, yõkoáwɨ̃ tohâ nɨ'kakɨ niîwĩ maha. 10 Masirã́ yõkoáwɨ̃re ĩ'yârã, pũûro e'katíkãrã niîwã. 11 Tií wi'ipɨ sãha ehárã, wi'magɨ́re kɨ̃ɨ̂ pakó Maria me'ra niigɨ́re ĩ'yâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã ẽho peórã, ehâ ke'akãrã niîwã. Be'ró naâ miáa'ke akarire pãâ, kɨ̃ɨ̂re ouro, ɨ'mɨ̂tihise incensore, tohô niikã́ apêye ɨ'mɨ̂tihiseta taha mirra wamêtisere o'ôkãrã niîwã. 12 Be'ró naâre kẽ'erópɨ Õ'âkɨ̃hɨ “Herode tiropɨ mahâmi tohatikã'ya”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weérã naa yaá di'tapɨ toháarã, apé ma'apɨ mahâmi tohakãrã niîwã. 13 Masirã́ toháaka be'ro Joseré Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ kẽ'erópɨ bahuá, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wã'kayá. Wi'magɨ́ kɨ̃ɨ̂ pakó me'ra Egitopɨ du'tiáya. Toopɨ́ tohá ni'iya. Yɨ'ɨ̂ “Toô kã'rota tohátia” niîka be'ropɨ tohátia taha. Herode wi'magɨ́re wẽhé sĩ'rigɨ a'mâgɨsami, niîkɨ niîwĩ. 14 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, José wã'ká, wi'magɨ́re pakó me'ra yamîta Egitopɨ miáakɨ niîwĩ. 15 Toopɨ́re Herode katiró põo tẽóro tohá ni'ikãrã niîwã. A'té Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke keoró wa'â dutiro tohô wa'âkaro niîwɨ. Teeré a'tîro niî ohâ mɨ'takɨ niîwĩ: “‘Yɨ'ɨ̂ makɨ Egitopɨ niigɨ́re pihî wihawɨ’, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ”, niî ohâ no'owɨ. 16 Herode masirã́re, yɨ'ɨ̂re buhíkã'pã niîgɨ, uâ yɨ'rɨa wa'âkɨ niîwĩ. Tohô uâgɨ, niî pe'tirã ɨmɨá wi'marã́re Belẽ́pɨ, tohô niikã́ tii maká sumútohopɨ niirã́re pɨá kɨ'ma kɨorã́re, naâ dɨharó kɨorã́re wẽhe dutíkɨ niîwĩ. Naâ masirã́ kɨ̃ɨ̂re werê'karo toô kã'rota bɨkɨâsami niîgɨ, ɨmɨá wi'marã́ tiikése kɨ'mari kɨorã́re wẽhe dutíkɨ niîwĩ. 17 Kɨ̃ɨ̂ tohô wee dutísere Jeremia Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke keoró wa'âkaro niîwɨ. A'tîro ohâkɨ niîwĩ: 18 Ramá wamêtiri makapɨre masá bɨhâ weti, utî karíkũkã tɨ'ó no'orosa'. Raquel paramérã niî turiarã numiapɨ Israel kurakãharã nɨmosã́ numia naâ põ'raré pũûro utî dɨhasé wã'arãsama. Naâ põ'raré wẽhekã́ ĩ'yârã bɨhâ wetikã, ãpêrã wãkû tutuase o'ô masitirãsama, niî ohâ no'owɨ. 19 Herode wẽrîka be'ro kẽ'erópɨ ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ José Egitopɨ niigɨ́re niîkɨ niîwĩ: 20 —Wã'kayá. Wi'magɨ́re kɨ̃ɨ̂ pakó me'ra Israel kurakãharã niirí di'tapɨ sɨ'orí dahâ tohaaya. Wi'magɨ́re wẽhé sĩ'ri'kãrã boâ pe'tia wa'aáma, niîkɨ niîwĩ. 21 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, José wã'ká, wi'magɨ́re kɨ̃ɨ̂ pakó me'ra Israel kurakãharã niirí di'tapɨ sɨ'orí miáakɨ niîwĩ. 22 Be'ró “Herode makɨ Arquelau kɨ̃ɨ̂ pakɨré Judéia di'ta wiôgɨ dɨka yuuápɨ” niikã́ tɨ'ógɨ, uîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ toopɨ́re wa'â sĩ'ritikɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'erópɨ werê no'o'kɨ niî yuugɨ, Galiléia wamêtiri di'ta pe'e yɨ'rɨákɨ niîwĩ. 23 Toopɨ́re etârã, Nazaré wamêtiri makapɨ tohâ ke'akãrã niîwã. Naâ toopɨ́ wa'akã́, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke keoró wa'âkaro niîwɨ. “Masá kɨ̃ɨ̂re ‘Nazarékɨ̃hɨ niîmi’ niîrãsama”, niî ohâ no'owɨ.

Mateus 3

1 Jesu kɨ̃ɨ̂ Nazarépɨ niirí kura João masaré wamê yeegɨ Judéia di'tapɨ yukɨ́ mariró, masá marirópɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ masá kɨ̃ɨ̂ tiropɨ eharã́re bu'êkɨ niîwĩ. 2 A'tîro niî werêkɨ niîwĩ: —Kã'roákã dɨ'sá' Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ pãharã́ masá wiôgɨ sãhaátoho. Tohô weérã mɨsâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti, du'uyá. Mɨsâ wãkusére dɨka yuúya, niîkɨ niîwĩ. 3 João yeekãhásere Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Isaía a'tîro ohâkɨ niîwĩ: Ni'kɨ́ yukɨ́ mariró, masá marirópɨ a'tîro karíkũ nu'ku bahâ ke'atigɨsami: “Marî wiôgɨ a'tiátihi ma'are apo yuúya. Diakɨ̃hɨ́ri ma'a ãyurí ma'a kẽ'râro weeró noho wee yuúya”, niî ohâkɨ niîwĩ. Marî wiôgɨ a'tiátoho dɨporo mɨsâ niisétisere apo yuúya, mɨsâ wãkusére dɨka yuúya niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 4 João kɨ̃ɨ̂ su'tîro camelo poari me'ra naâ su'â'karo niîkaro niîwɨ. Wa'îkɨ̃rã kasero me'ra ehêri tuukɨ niîwĩ. Pahasé kɨorã naâ ba'asétisere poreroá, nɨkɨ̂kãhase mumia yeé mumire ba'âkɨ niîwĩ. 5 Pãharã́ Jerusalẽ́kãharã, ãpêrã tií di'ta Judéiapɨ niirã́ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'órã wa'âkãrã niîwã. Tohô niikã́ diâ Jordão wamêtiri maa pɨ'tokãharã tɨ'órã wa'âkãrã niîwã. 6 Naâ yã'âro weé'kere werê yɨ'rɨka be'ro naâre wamê yeekɨ niîwĩ. 7 Tohô weerí kura pãharã́ fariseu masa, ãpêrã saduceu masa wamê yee dutikãrã niîwã. Naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú sĩ'ritikã ĩ'yâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ weé ta'sari kurakãharã ãyâ weeró noho niî'. Ãyâ nɨkɨ̂ ɨ̃hɨkã́, uî wã'kasama. Mɨsâ ãyâ weeró noho bu'îri da'resére uî'. Tohô uîrã, mɨsâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú sĩ'ritimirã, wamê yee dutirã a'tiápɨ. 8 Mɨsâ, diakɨ̃hɨ́ta ɨ̃sâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuuápɨ niîrã, mɨsâ weesétise me'ra ĩ'yoyá. 9 Mɨsâ a'tîro wãkûtikã'ya: “Ɨ̃̃sâ Abraão paramérã niî'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'ârãsa'”, niî wãkûtikã'ya. Mɨsâ wãkusére dɨka yuútikã, Abraão paramérã niisé wapa marí'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨágɨ, a'té ɨ̃tâ peeri me'ra Abraão paramérã wa'akã́ wee masími. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ maa, naâ pe'e Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró wee boósama. 10 Marî yukɨpagɨ́ otê'kepagɨ weeró noho niî'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre yukɨpagɨ́ dɨkâ marisépagɨre besé kõ'aro weeró noho weegɨ́sami. Yukɨ́ ãyuró dɨkâtitikɨhɨre paâ kõ'a, ɨ̃hâ kõ'akã' no'osa'. Teeré weé'karo weeró noho mɨsâ wãkusére dɨka yuútikã, ãyuró weesétitikã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre komêa me'ra paâ kõ'agɨ weeró noho bu'îri da'rêgɨsami. 11 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti, du'uáma niîgɨ, akó me'ra wamê yee'. Yɨ'ɨ̂ be'ro ãpí yɨ'ɨ̂ nemoró tutuagɨ́ a'tîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ waro niîmi. Yɨ'ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂ weeró noho “Neê nií wee'” mehô niigɨ́ waro tɨ'ó yã'a'. Kɨ̃ɨ̂ pũrikã Espírito Santore mɨsâre o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ̂re masá me'ra niî nu'kukã weegɨ́sami. Yã'aróre ɨ̃hâ weero weeró noho mɨsâre ãyuró tohaáto niîgɨ yã'âro weé'kere kõ'âgɨsami. 12 Yɨ'ɨ̂ be'ro a'tigɨ́ ni'kɨ́ trigo su'ti weéri masɨ weeró noho niîmi. Kɨ̃ɨ̂ teé su'tire mehêkã sɨ'â wee, kõ'âsami. Teé trigo peeri kẽ'rare mehêkã miî, teé nɨrorí wi'ipɨ nɨrôsami. Teé su'tire pekâ me'epɨ ɨ̃hâ kõ'asami. A'té weeró noho kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ yarã́ warore besé, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ miáagɨsami. Ãpêrãre pekâ me'epɨ kõ'â bahuriógɨsami. Tií me'e neê pe'tisomé, niî werêkɨ niîwĩ João. 13 João wamê yeeri kurare Jesu Galiléiapɨ niî'kɨ Jordão wamêtiri maapɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́re wa'âgɨ, Joãore wamê yee dutigɨ wa'âgɨ weékɨ niîwĩ. 14 Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ etakã́, João kɨ̃ɨ̂re wamê yee sĩ'ritikɨ niîmiwĩ. —Yɨ'ɨ̂ pe'e mɨ'ɨ̂re wamê yee dutiro noho o'ôgɨ, mɨ'ɨ̂ pe'e yɨ'ɨ̂re wamê yee dutigɨ a'tîti? niîkɨ niîwĩ Jesuré. 15 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu “Wamê yeeya. Niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ marîre wee dutí'karo nohota weeró ɨá'. Ãyúkã'rosa'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, João “Aɨ” niî, kɨ̃ɨ̂re wamê yeekɨ niîwĩ. 16 Kɨ̃ɨ̂re wamê yeeka be'ro kɨ̃ɨ̂ mahá nɨ'kakãta, ɨ'mɨ̂se pãrîkaro niîwɨ. Jesu Espírito Santo buhâ weeró noho bahugɨ́ kɨ̃ɨ̂pɨre diháti ehâ pehakã ĩ'yâkɨ niîwĩ. 17 Tohô wa'akã́, ɨ'mɨ̂sepɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ dihokɨ niîwĩ. —Ã'rí yɨ'ɨ̂ makɨ ɨpɨ́tɨ yɨ'ɨ̂ ma'igɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ me'ra pũûro e'katí', niîkɨ niîwĩ.

Mateus 4

1 Jesu wamê yee no'oka be'ro Espírito Santo kɨ̃ɨ̂re yukɨ́ mariró, masá marirópɨ sɨ'orí miáakɨ niîwĩ. Wãtî Jesuré kɨ̃ɨ̂ pakɨré yɨ'rɨ́ nɨ'ka dutigɨ niî kehe sãakɨ niîmiwĩ. 2 Toopɨ́re Jesu quarenta nɨmɨri, quarenta yamiri neê kã'ró ba'âtikɨ niîwĩ. Be'ró ɨhá boâ yɨ'rɨakɨ niîwĩ. 3 Jesu tohô ɨhá boakã́ ĩ'yâgɨ, wãtî kɨ̃ɨ̂ pɨ'to wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî' niîgɨ, a'té ɨ̃tâ peerire pãú dohórẽ' ba'âya, niîkɨ niîwĩ. 4 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Jesu a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'owɨ: “Masá ba'asé me'ra di'akɨ̃ katî masitisama. Naâ ãyuró niî sĩ'rirã, niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ uúkũsere yɨ'tí ẽho peósama”, niîwɨ, niîkɨ niîwĩ. 5 Be'ró wãtî kɨ̃ɨ̂re Jerusalẽ́pɨ “Õ'âkɨ̃hɨ yaa maka”, naâ niirí makapɨ miáakɨ niîwĩ. Toopɨ́re Õ'âkɨ̃hɨ wi'i dɨpo sãrípɨ sɨ'orí mii mɨhákɨ niîwĩ. 6 Jesuré niîkɨ niîwĩ taha: —Mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî' niîgɨ, a'topɨ́ bu'pu diháaya. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro niî ohâ no'owɨ: Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re werê ko'terã me'ra mɨ'ɨ̂re ko'tê dutigɨsami. Mɨ'ɨ̂re ɨ̃tâgapɨ dokê pehari niîrã, mɨ'ɨ̂re tuú yẽ'erãsama, niî ohâ no'okaro niîwɨ, niîkɨ niîwĩ wãtî. 7 Tohô niisére Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'té kẽ'ra ohâ no'okaro niîwɨ: “Mɨ'ɨ̂ wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere neê ni'kâti diakɨ̃hɨ́ta niîmitito? niîrã, kɨ̃ɨ̂re weé ĩ'yo dutitikã'ya”, niî ohâ no'owɨ, niîkɨ niîwĩ Jesu. 8 Be'ró wãtî ɨ̃rɨgɨ́ ɨ'mɨákɨhɨpɨ miáakɨ niîwĩ taha. Toopɨ́re niî pe'tise a'tí di'takãhase makarire, tohô niikã́ tee makári kɨosére ĩ'yó pe'okã'kɨ niîwĩ. 9 Ĩ'yógɨ, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Niî pe'tise a'té mɨ'ɨ̂re ĩ'yó'kere o'ôgɨti mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ehâ ke'a ẽho peókã, niîkɨ niîwĩ. 10 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Wa'âya, wãtî. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'owɨ: “Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ wiôgɨ ni'kɨréta ẽho peóya. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨréta yɨ'tiró ɨá'”, niîwɨ, niîkɨ niîwĩ. 11 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, wãtî wa'â wa'âkɨ niîwĩ. Be'ró Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã Jesuré wee tamúrã, ba'asé ekárã a'tîkãrã niîwã. 12 Be'ró Jesu “João wamê yeegɨre bu'îri da'rerí wi'ipɨ niiápɨ” niisére tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, Galiléia di'tapɨ wa'âkɨ niîwĩ. 13 Toopɨ́re kɨ̃ɨ yaá maka Nazarépɨre tohâ ke'atikɨ niîwĩ. Ape maká Cafarnau pe'e tohâ ke'akɨ niîwĩ. Tii maká ditâra sumútoho Zebulṍ, tohô niikã́ Naftali wamêtiro wa'teropɨ niîkaro niîwɨ. 14 A'té Isaía Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke keoró wa'â dutiro tohô wa'âkaro niîwɨ. 15 A'tîro ohâkɨ niîwĩ: Zebulṍ, tohô niikã́ Naftali wamêtise di'ta Galiléia wamêtiri ditara pɨ'topɨ niî'. Jordão wamêtiri maa apé pã'repɨ niî'. Toopɨ́ Galiléia di'tapɨ Judeu masa niîtirã niîsama. 16 Tookãhárã masá na'î tĩ'aropɨ niirã́ weeró noho Õ'âkɨ̃hɨre masîtisama. Tohô niîmirã, ãyuró bo'rê yuusere ĩ'yârã weeró noho naâre yɨ'rɨoákɨhɨre ĩ'yârãsama. Naâ Õ'âkɨ̃hɨ yeere masîtimirã teeré werekã́, tɨ'orã́sama. Naâ bu'îri da'rê bahurió no'o boo'kãrã niîmirã, masa bahuáma, niî ohâ no'owɨ. 17 Tiîtare toopɨ́ Jesu masaré neê waro bu'ê wã'kokɨ niîwĩ. Naâre “Mɨsâ yã'âro weesétisere bɨhâ weti, du'uyá. Mɨsâ wãkusére dɨka yuúya. Kã'roákã be'ro Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niîmi niisére masaré masikã́ weegɨ́sami”, niî bu'êkɨ niîwĩ. 18 Be'ró Jesu Galiléia wamêtiri ditara sumútohopɨ sihâ baha ke'akɨ niîwĩ. Toopɨ́ wa'â, ni'kɨ́ põ'ra pɨárã ɨmɨaré boka ehákɨ niîwĩ. Ni'kɨ́ Simão, apé tero Pedro pisû no'ogɨ niîkɨ niîwĩ. Ãpí kɨ̃ɨ̂ akabihí André niîkɨ niîwĩ. Naâ wa'î wẽherã́ niîkãrã niîwã. Tohô weérã naâ wẽhêkɨhɨre ditârapɨ doke yõórã weékãrã niîwã. 19 Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra. Mɨsâ ni'kâroakãre wa'î wẽherã́ niî'. Be'ropɨ́re maha wa'î wẽherã́ weeró noho masaré yee kitíre werêrãsa'. Tohô weekã́ pãharã́ ẽho peórãsama, niîkɨ niîwĩ. 20 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, maatá naâ wa'î wẽhesé kɨó'kere du'u kũú pe'o, kɨ̃ɨ̂ me'ra siru tuú wã'kakãrã niîwã. 21 Kã'ró yɨ'rɨáa, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ akabihí me'ra niirã́re ĩ'yâkɨ niîwĩ taha. Naâ Zebedeu põ'ra Tiago, João niîkãrã niîwã. Naâ, naâ pakɨ́ me'ra yukɨ̂sɨpɨ wẽhêkɨhɨpagɨre dero apórã sãyâkãrã niîwã. Jesu naá kẽ'rare “Te'á”, niîkɨ niîwĩ. 22 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naa yawɨ́ yukɨ̂sɨre, tohô niikã́ naâ pakɨré tootá kõ'â kũu, Jesu me'ra siru tuú wã'kakãrã niîwã. 23 Jesu niî pe'tiro Galiléia di'tapɨ Judeu masa nerê wɨase wi'seripɨ bu'ê kusiakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ãyusé kiti Õ'âkɨ̃hɨ yeere, kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niîmi niisére bu'êkɨ niîwĩ. No'ó naâ de'ró niisé do'âtisere yɨ'rɨó wã'kakɨ niîwĩ. 24 Kɨ̃ɨ̂ tohô weesé kitire niî pe'tiro Síria di'takãharã masî pe'tikãrã niîwã. Tohô weérã de'ró niisé pi'etírãre kɨ̃ɨ̂ tiropɨ miáakãrã niîwã. Do'âtirãre, wãtî sãháa no'o'kãrãre, no'ó yamâ wẽrisé kɨorã́re, tohô niikã́ sihâ masitirãre kɨ̃ɨ̂ tiro miáa, yɨ'rɨó dutikãrã niîwã. Niî pe'tirãre yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 25 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ tɨ'órã, pãharã́ Galiléia di'takãharã, Decápoli wamêtise makarikãharã siru tuúkãrã niîwã. Tohô niikã́ Jerusalẽ́kãharã, Judéia di'takãharã, Jordão wamêtiri maa siâkihikãharãpɨ siru tuúkãrã niîwã.

Mateus 5

1 Jesu pãharã́ siru tuúkã ĩ'yâgɨ, ɨ̃rɨgɨ́pɨ mɨhâa, ehâ nuhakɨ niîwĩ. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ sumútoho nerê nuhakãrã niîwã. 2 Be'ró Jesu naâre a'tîro bu'ê nɨ'kakɨ niîwĩ: 3 —“Õ'âkɨ̃hɨ wee tamúro me'ra di'akɨ̃ kɨ̃ɨ̂ ɨaró wee masí'” niirã́ noho e'katísama. Tohô niirã́ noho Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ sãháarãsama. 4 Bɨhâ wetirã noho e'katíma. Õ'âkɨ̃hɨ naâreta wee tamúgɨsami. Naâre wãkû tutuakã weegɨ́sami. 5 No'ó “Yɨ'ɨ̂ basi ãpêrã yɨ'rɨóro niî'” niîtirã noho e'katísama. Tohô weérã naâ Õ'âkɨ̃hɨ “O'ôgɨti” niî'ke di'tare yẽ'êrãsama. 6 Õ'âkɨ̃hɨ yee, diakɨ̃hɨ́ niisére masî sĩ'rirã, ɨhá boâ, ako wɨó'kãrã weeró noho niîsama. Tohô ɨhá boâ, ako wɨórã weeró noho masî sĩ'rirãre Õ'âkɨ̃hɨ e'katíse o'ôgɨsami. Naâ Õ'âkɨ̃hɨ yeere masîka be'ro ba'â, sĩ'ri tuúrã weeró noho niîsama. 7 Ãpêrãre pahá yã'arã e'katíma. Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra naâre pahá yã'agɨsami. 8 No'ó yã'asé moorã́ noho e'katíma. Naáta Õ'âkɨ̃hɨre ĩ'yârãsama. 9 No'ó a'me kẽése mariró niî nu'ku sĩ'rirã noho e'katíma. Õ'âkɨ̃hɨ naâre “Yɨ'ɨ̂ põ'ra niîma”, niîgɨsami. 10 No'ó Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weerã́ yã'âro weé no'orã noho e'katíma. Naáta Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ wa'ârãsama. 11 Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri mɨsâre ãpêrã yã'âro buhíkã', pi'etíse o'ôrãsama. No'ó niisé niî soo, niî ma'arãsama mɨsâre. Naâ tohô weekã́, e'katíya. 12 Dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarãre meharóta weékãrã niîwã. Mɨsâ ɨ'mɨ̂sepɨre pahî butia'ro e'katíse bokarã́sa'. Tohô weérã e'katíya, niîkɨ niîwĩ Jesu. 13 Jesu a'tîro bu'ê nemokɨ niîwĩ: —Marî ba'ârã, ɨ'sɨáto niîrã moâre sãâ'. Mɨsâ moâ weeró noho niî' a'ti nukúkãpɨre. Mɨsâ ãyuró niisétikã ĩ'yârã, ãpêrã kẽ'ra ĩ'yâ kũu, yɨ'ɨ̂re ẽho peórãsama. Mɨsâ tohô weetíkã maa, moâ okâtiro weeró noho niîrãsa'. Moâ okâtikã, ɨ'sɨâtisa'. Teé tohô niikã́, kõ'âkã' no'o'. Opâturi de'ró weé moâ okakã́ wee boósari taha? 14 Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peórã sĩ'óo'se weeró noho niî' masaré. Tohô weérã mɨsâ ãpêrã yɨ'ɨ̂re masîtirãre masikã́ weé'. Ni'kâ maka ɨ̃rɨgɨ́pɨ niirí maka bahutíropɨ niîtikã weetísa'. 15 Masá sĩ'óo'kahare apêye noho dokapɨ sĩ'óo' dɨpotisama. Tohô weeró noho o'ôrã, niî pe'tirã tií wi'ipɨ niirã́re bahuaáto niîrã ɨ'mɨáropɨ peôsama. 16 A'té weeró noho bahû yoaropɨ yɨ'ɨ̂ ɨaró noho ãyuró weesétiya. Mɨsâ ãyuró weekã́ ĩ'yârã, ãpêrã kẽ'ra marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́re “Ãyú yɨ'rɨgɨ niîmi”, niî e'katírãsama. 17 A'tîro wãkûtikã'ya yɨ'ɨ̂re. “Jesu Moisé dutî'kere, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã naâ werê yuu'kere kõ'âgɨ a'tîgɨ weepĩ́”, niîtikã'ya. Teeré kõ'âgɨ meheta a'tîwɨ. Teeré keoró weé pe'ogɨ a'tîgɨ weewɨ́. 18 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Ɨ'mɨ̂se, a'ti nukúkã niirí kurare Õ'âkɨ̃hɨ neê kã'roákã teé dutisére kõ'âsome. Niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ “A'tîro weegɨ́ti” niî'kere keoró weegɨ́sami. 19 Tohô weégɨ no'ó kã'roákã teé dutisére yɨ'rɨ́ nɨ'kagɨ noho mehô niigɨ́ waro niîgɨsami Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨre. Tohô niikã́ ãpêrãre yɨ'rɨ́ nɨ'kakã weegɨ́ noho meharóta niîgɨsami. Ãpí Moisé dutisére weegɨ́ pe'e, tohô niikã́ ãpêrãre teeré wee dutígɨ pe'e wiôgɨ weeró noho niîgɨsami Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨre. 20 Mɨsâre a'tîro werêgɨti. Moisé dutî'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa yɨ'rɨóro Õ'âkɨ̃hɨ dutisé pe'ere ãyuró weé yɨ'rɨ nɨ'katirã, Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'âsome, niîkɨ niîwĩ. 21 Jesu a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ tɨ'opã́ mɨsâ yẽkɨ sɨmɨáre dutî'kere. “Masaré wẽhé kõ'atikã'ya. No'ó ãpiré wẽhé kõ'agɨ noho tee nohó besegɨ́ tiropɨ besé no'o, bu'îri da'rê no'ogɨsami”, niîwɨ. 22 Yɨ'ɨ̂ pe'e a'tîro werêgɨti. No'ó kɨ̃ɨ̂ akawerégɨ me'ra uagɨ́ noho bu'îri da'rê no'ogɨsami. No'ó kɨ̃ɨ̂ akawerégɨre “Mɨ'ɨ̂ wapa marí'” niî buhíkã'gɨ noho wiôrã tiropɨ besé no'ogɨsami. No'ó kɨ̃ɨ̂ akawerégɨre “Wa'îkɨ̃ weeró noho tɨ'o masíse moó butia'” niigɨ́ nohore Õ'âkɨ̃hɨ pekâ me'epɨ bu'îri da'rê, kõ'âta wió niî'. 23 Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ no'ó Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peoákɨhɨ apêye noho o'ôgɨtigɨ, “Yɨ'ɨ̂ akawerégɨre yã'âro weekã́ti” niî wãkû bokagɨ, a'tîro weeró ɨá'. 24 Kɨ̃ɨ̂ o'oátehere du'u peó, kɨ̃ɨ̂re akobohóse sẽrí mɨ'tagɨ wa'aró ɨá'. Be'ró “Õ'âkɨ̃hɨre o'ôgɨti” niî'kere o'oró ɨá'. 25 Apêye kẽ'rare werêgɨti. Ni'kɨ́ mɨsâre werê sãa sĩ'rigɨ bese wɨáropɨ miáa sĩ'rikã, maatá toopɨ́ wa'aátoho dɨporo apó we'okã'ya. Tohô weekã́, mɨsâre besegɨ́re o'ôti boosami. Tohô weetíkã maa, besegɨ́ surárapɨre o'ô, bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo boosami. 26 Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre werêgɨti. Bu'îri da'rerí wi'ipɨ sãháa wapa yeé pe'otikã, neê du'u wĩrósome, niî werêkɨ niîwĩ Jesu. 27 Jesu a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Apêyere too dɨpóropɨ dutî'kere tɨ'opã́. “Mɨsâ nɨmosã́ numia, mɨsâ marapɨ́ sɨmɨa niîtirãre a'me tãrátikã'ya”, niîwɨ. 28 Yɨ'ɨ̂ pe'e a'tîro werêgɨti. No'ó numiôre yã'âro weé sĩ'ri ɨâri pehase me'ra ĩ'yagɨ́ noho kɨ̃ɨ̂ po'peapɨ koô me'ra yã'âro weé tohasami. 29 Tohô weérã mɨsâ kapêri me'ra yã'âro weé sĩ'rirã, tigaré orê wee kõ'â boo'karo weeró noho maatá ĩ'yâ du'ukã'ya. Yã'âro weé du'utirã, pekâ me'epɨ wa'ârãsa'. Mɨsâ kapêare kõ'ârã, tii kapéa di'akɨ̃re bahuriórãsa'. Niî pe'tiro mɨsâ ɨpɨ́ pekâ me'epɨ wa'akã́ weekã́ pe'e maa, yã'â yɨ'rɨsa'. 30 Meharóta bu'îri bokarí niîgɨ, diakɨ̃hɨ́kãha amukã me'ra yã'âro weé sĩ'rigɨ, weé du'ukã'ya. Tohô weekã́, niî pe'tiro ɨpɨ́ pekâ me'epɨ bu'îri boka boó'karo bu'îri da'rê no'osome, niîkɨ niîwĩ Jesu. 31 Jesu niî nemokɨ niîwĩ: —Apêye too dɨpórokãharãpɨre niî'kere tɨ'opã́. “No'ó nɨmoré kõ'âgɨ, ‘A'té bu'iri mɨ'ɨ̂re kõ'â'’ niirí pũrire ohâ, koôre o'oró ɨá'”, niîwɨ. 32 Yɨ'ɨ̂ pe'e a'tîro werêgɨti. Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ nɨmoré koô ãpí me'ra yã'âro weetímikã kõ'agɨ́ noho koôre ɨmɨá me'ra yã'âro weegóre weeró noho tohakã́ weesamí. No'ó marapɨ́ kõ'â no'o'ko me'ra nɨmôtigɨ noho kẽ'ra yã'âro kɨ̃ɨ̂ nɨmó niîtigo me'ra a'me tãrágɨ weeró noho tohasamí, niîkɨ niîwĩ Jesu. 33 Jesu a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Apêyere too dɨpórokãharãre niî'kere tɨ'opã́: “Mɨsâ ‘Õ'âkɨ̃hɨ wamé me'ra weegɨ́ti’ niî'karo nohota niî sooro mariró keoró weeyá”, niîwɨ. 34 Yɨ'ɨ̂ pe'e a'tîro werêgɨti. Mɨsâ ãpêrãre “A'tîro weerã́ti” niîrã, Õ'âkɨ̃hɨre wamê peotikã'ya. “Ɨ'mɨ̂se me'ra weerã́ti”, niîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ niiró toopɨ́ta niî'. 35 “A'ti nukúkã me'ra niî'”, niîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ weéka di'ta niî'. Jerusalẽ́ kẽ'ra marî wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ yaa maka niî'. Tohô weérã Jerusalẽ́ me'ra wamê peotikã'ya. 36 Tohô niikã́ “Ɨ̃̃sa yaá dɨpoa me'ra niî'”, niîtikã'ya. Mɨsâ tohô niisé me'ra ni'kâ poa daare yĩirí daa ou butirí daa dɨka yuú masitisa'. 37 A'tîro di'akɨ̃ niîya. Diakɨ̃hɨ́ niikã́, wamê peoro mariró “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niîya. Tohô niîtikã, “Diakɨ̃hɨ́ nií wee'”, niîya. Mɨsâ niî nemo peosepɨa no'ó wãtî wãkusé o'osé niî boosa'. 38 Apêyere too dɨpórokãharãre niî'kere tɨ'opã́: “Ni'kɨ́ mɨsâre kapêa paâ tĩ'akã, mɨsá kẽ'ra meharóta kɨ̃ɨ̂re paâ tĩ'a a'meya”, niîwɨ. Tohô niikã́ “Upîkare paâ pe'ekã, meharóta kɨ̃ɨ̂re paâ pe'e a'meya”, niîwɨ. 39 Yɨ'ɨ̂ pe'e mɨsâre a'tîro werêgɨti. Mɨsâre yã'âro weekã́, tohô tɨ'ó yã'akã'ya. A'metíkã'ya. Tohô weeró noho o'ôgɨ, mɨ'ɨ̂re ni'kâpe pã're diâpoapɨ paakã́, apé pã're dɨ'sarí pã're pe'ere mahâmi nɨ'ka, paâ dutiya taha. 40 Ni'kɨ́ beserã́ tiropɨ mɨ'ɨ̂re werê sãa'kɨ mɨ'ɨ yaá camisare sẽri boósami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, bu'îkãharo mɨ'ɨ̂ sãyaró kẽ'rare tuu weé o'oya. 41 Surára mɨ'ɨ̂re ni'kâ quilômetro kɨ̃ɨ yeére miáa basaya niikã́, mɨ'ɨ̂ pe'e pɨá quilômetro miáa basaya. 42 No'ó mɨ'ɨ̂re apêye noho sẽrikã́, o'ôya. Apêye noho mɨ'ɨ̂re wasokã́, “Wasó wee'”, niîtikã'ya, niîkɨ niîwĩ Jesu. 43 Jesu werê nemokɨ niîwĩ: —Apêye too dɨpórokãharãre niî'ke kẽ'rare tɨ'opã́: “Mɨsâ me'rakɨ̃hɨre ma'iyá. Mɨsâre ĩ'yâ tu'tigɨ pe'ere a'pe pũríya”, niîwɨ. 44 Yɨ'ɨ̂ pe'e mɨsâre werêgɨti. Mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãre ma'iyá. Mɨsâre yã'âro uúkũrãre “Ãyuró wa'aáto”, niîya. Mɨsâre yã'âro weekã́, yã'âro buhíkã'mikã, naa yeé niiátehere Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basáya. 45 Tohô weérã marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ põ'ra niî' niisére ĩ'yorã́sa'. Kɨ̃ɨ̂ ãyurã́, yã'arã́ tiropɨ muhîpũre bo'rê yuukã weemí. Meharóta ãyuró weerã́, yã'âro weerã́ tiropɨ akó pehakã́ weemí. 46 Mɨsâre ma'irã́ di'akɨ̃re ma'ikã́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ãyusére o'ôtisami. Niyéru wapa seérã kẽ'ra yã'arã́ niîmirã, naâ me'rakãharãre ma'isamá. 47 Mɨsâ akawerérã di'akɨ̃re ãyuró uúkũ e'katírã, ãpêrã yɨ'rɨóro ãyuró weé wee'. Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótirã kẽ'ra tohôta naâ akawerérã di'akɨ̃re ãyuró uúkũ e'katísama. Tohô weérã niî pe'tirãre a'mêri ma'í, e'katíya. 48 Marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ yã'asé moogɨ́ niîmi. Mɨsá kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ weeró noho yã'asé moorã́ niî nu'kukã'ya, niî werêkɨ niîwĩ Jesu.

Mateus 6

1 Jesu a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ weesére ãpêrãre ĩ'yâ dutirã, naâ ĩ'yóropɨ di'akɨ̃ ãyuró weetíkã'ya. Mɨsâ tohô weekã́ maa, marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ neê kã'ró ãyusére mɨsâre o'ôsome. 2 Tohô weérã mɨsâ pahasé kɨorãre wee tamúrã, niî pe'tirãre werêste pe'otikã'ya. Weé ta'sarã naâ nerê wɨasepɨ, tohô niikã́ makâ dekopɨ naâ weé'kere werêste pe'okã'ma. Masaré ãyuró uúkũ dutirã tohô weesamá. Mɨsâ naâ weeró noho weetíkã'ya. Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Naâre masá ãyuró uúkũse me'ra wapá ta'a tohama. Tohô weérã naâ be'ropɨ́re bokasomé. 3 Mɨsâ pe'e pahasé kɨorãre apêye noho o'ôrã, no'ó mɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ ĩ'yâtiri kura o'ôya. 4 Ya'yióro ãpêrã naâ masîtiro o'ôya. Tohô weekã́, marî pakɨ niî pe'tise marî ya'yióro weesére ĩ'yâ pe'ogɨ, mɨsâre ãyusére o'ôgɨsami. 5 Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã, weé ta'sarã weeró noho weetíkã'ya. Naâ nerê wɨase wi'seripɨ, tohô niikã́ masá pãharã́ yɨ'rɨáropɨ nu'kú, masá ĩ'yaáto niîrã Õ'âkɨ̃hɨre sẽrisamá. Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ werêgɨti. Naâ ãpêrã ĩ'yasé me'ra wapá ta'a tohama. Be'ropɨ́re bokasomé. 6 Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peórã, mɨsa yeé tũkupɨ sãháa, soperé bi'á, mɨsâ pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ me'ra niigɨ́re sẽriyá. Tohô weekã́, marî pakɨ no'ó bahutíropɨ weesére ĩ'yâ pe'ogɨ, mɨsâre ãyusére o'ôgɨsami. 7 Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã wãkûtimirã, pehetíri meharóta sẽri mɨhátikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨre masîtirã, ɨ̃sâre pehé uúkũse me'ra tɨ'ogɨ́sami niîrã, tohô weesamá. 8 Mɨsâ naâ weeró noho weetíkã'ya. Marî pakɨ mɨsâ ɨasé nohore sẽriátoho dɨporo masî tohasami. 9 Tohô weérã mɨsâ a'tîro sẽriyá: Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ niî'. Niî pe'tirã mɨ'ɨ̂re wio pesáse me'ra ẽho peoáto. 10 A'ti nukúkãpɨre mɨ'ɨ̂ besé'kɨ maatá wiôgɨ sãhágɨ a'tiáto. Ɨ'mɨ̂sepɨre mɨ'ɨ̂ ɨaró di'akɨ̃ weesamá. A'ti nukúkãkãharã kẽ'ra meharóta weeáto. 11 Ɨ̃̃sâre ɨmɨ̂kohori nɨkɨ ba'asé o'ôya. 12 Ɨ̃̃sâ yã'âro weé'kere akobohóya. Ɨ̃̃sâ ãpêrãre akobohó'karo weeró nohota ɨ̃sá kẽ'rare akobohóya. 13 Ɨ̃̃sâ yã'âro weé sĩ'risere ka'mú ta'aya. Tohô niikã́ yã'agɨ́ ɨ̃sâre niî kehe sãakã, ka'mú ta'aya. Mɨ'ɨ̂ ni'kɨtá dutî masi'. Tutuâ yɨ'rɨgɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ ni'kɨréta masá ẽho peórãsama. Mɨ'ɨ̂ niî nu'kukɨ̃'sa', niî sẽriyá Õ'âkɨ̃hɨre. 14 Ãpêrã mɨsâre yã'âro weé'kere akobohókã, marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kẽ'ra mɨsâre akobohógɨsami. 15 Tohô weetíkã maa, marî pakɨ mɨsâ yã'âro weé'kere akobohósome, niîkɨ niîwĩ Jesu. 16 Jesu naâre bu'ê nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ be'tí Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã, weé ta'sarã weeró noho weetíkã'ya. Naâ ãpêrãre ãyuró wãkû duti, be'timá niî dutirã bɨhâ wetirã weeró noho wee soósama. Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Naâ masá ãyuró wãkusé di'akɨ̃re wapá ta'a tohasama. Be'ropɨ́re bokasomé. 17 Mɨsâ pe'e be'tí sẽrírã, mɨsâ wee wɨáro nohota weeyá. Diâpoa waa koé, wɨhá po'o me'rikã'ya. 18 Tohô weekã́, ãpêrã mɨsâ be'tisére masîsome. Marî pakɨ di'akɨ̃ marî ya'yióro weesére ĩ'yâ pe'ogɨ masîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâre ãyusére o'ôgɨsami, niîkɨ niîwĩ Jesu. 19 Jesu bu'ê nemokɨ niîwĩ: —Apêye noho a'ti ɨmɨ́kohokãhasere pehé see neéo kũutikã'ya. Teé butî wihi, boâ diha wa'ása'. Teeré ãpêrã noho ba'â bahurió dihokã'sama. Mɨsâ neêo kũusere yahagɨ́ sãháa, yahá pe'okɨ̃'sami. 20 Tohô weeró noho o'ôrã, ɨ'mɨ̂sekãhase pe'ere see neéo kũu yuuya. Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho weé nu'kukã'ya. Tohô weérã toopɨ́re pehé ãyusé kɨorã́sa'. Toopɨ́re mɨsâ see neéo kũu'ke mɨsâ kɨoátehe neê butî wihisome. Ãpêrã noho neê ba'âtirãsama. Yaharã́ kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ sãháa, yahasomé. 21 Marî ɨpɨ́tɨ ma'isére wãkû nɨrɨsa'. Tohô weérã a'ti ɨmɨ́kohokãhase di'akɨ̃re wãkû nɨrɨtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ yee pe'ere wãkû nɨrɨya, niîkɨ niîwĩ Jesu. 22 Jesu a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Marî kapêri sĩ'óo' mɨ'takaha weeró noho niî'. Marî kapêri ãyukã́, ãyuró ĩ'yâ masi'. 23 Marî kapêri ĩ'yâ ehatikã maa, ãyuró ĩ'yâtisa'. A'té weeró noho mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó, kɨ̃ɨ yeére weekã́, kapêri ãyuró weeró noho niî'. Mɨsâ a'ti ɨmɨ́kohokãhase pe'ere wãkû nɨrɨkã maa, kapêri ĩ'yâ ehatirã weeró noho niî'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho weetírã, na'î tĩ'aropɨ niirã́, kɨ̃ɨ̂re masîtirã weeró noho niî'. 24 Ni'kɨ́ ãpêrãre da'rá ko'tegɨ pɨárã dutisére wee masítisami. Ni'kɨré ma'ígɨ, ãpiré ma'itísami. Tohô niikã́ ni'kɨ́ dutisére yɨ'tígɨ, ãpí dutisé pe'ere yɨ'titísami. Ã'rá weeró noho niyéru, a'ti nukúkãkãhasere ma'írã, Õ'âkɨ̃hɨ pe'ere ma'i masítisa'. 25 Mɨsâre a'tîro werêgɨti. “Yẽ'e nohóre ba'ârãsari? Yẽ'e nohóre sĩ'rirã́sari? Yẽ'e nohóre sãyârãsari?” niî wãkû ke'titikã'ya. Marî katisé ba'asé nemoró wapatí'. Marî ɨpɨ́ kẽ'ra su'tí nemoró wapatí'. 26 Mirikɨ̃hɨáre wãkûya. Naâ ba'â sĩ'rirã, otesé kapere otê, pĩ'rí dɨkâtikã weetísama. Teé dɨkâti'kere ba'asé nɨrosé wi'seripɨ nɨrôtisama. Tohô weetímirã, ɨhá boâtisama. Marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ naâre ba'asé o'ôsami. Mɨsâ pe'ere mirikɨ̃hɨá nemoró ma'í yɨ'rɨ nɨ'kasami. 27 No'ó mɨsâ ɨpɨ́tɨ wãkû ke'tirã, pahî kurero bɨkɨâ nemotisa'. Mehô waro wãkû ke'ti ma'asa'. 28 De'ró weérã mɨsâ sãyaátehe su'tiré wãkû ke'titi? O'ôri, nɨkɨ̂kãhasere wãkûya. Teé no'ó ɨaró pĩ'ri bahá ke'atisa'. Da'ratí, su'âtimiro, su'tí ãyuró sãyaró weeró noho bahú'. 29 Marî yẽkɨ wiôgɨ Salomão ãyusé su'tí sãyâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô sãyâmigɨ, o'ôri weeró noho ãyú butia'se sãyâtikɨ niîwĩ. Teé o'ôri ãyú butia'se niî'. 30 O'ôri ni'kâ nɨmɨ katî ni'isa', ape nɨmɨ́ yãî diha wa'ása'. Be'ró pekâ me'epɨ ɨ̃hâ kõ'a no'osa'. Yoâtikã katîmikã, Õ'âkɨ̃hɨta o'ôrire tohô ãyuró bahukã́ weesamí. Kɨ̃ɨ̂ o'ôrire ãyuró ko'teró nemoró mɨsâ pe'ere weesamí. Mɨsâ, mɨsâ ẽho peótise bu'iri wãkû ke'ti'. 31 Tohô weérã “Yẽ'e nohóre ba'ârãsari? Yẽ'e nohóre sĩ'rirã́sari? Yẽ'e nohóre sãyârãsari?” niî wãkû ke'titikã'ya. 32 A'ti nukúkãkãharã Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótirã teeré wãkû ke'tisama. Marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ mɨsâ ɨasé nohore masî tohasami. 33 Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ yeere wãkû yɨ'rɨ nɨ'kaya. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ dutisére wee sirú tuuya. Tohô weekã́ mɨsâre ba'asé, sĩ'risé, sãyasé nohore o'ô bu'i peogɨsami. 34 Tohô weérã “Yamiákã de'ró wa'ârosari?” niî wãkû ke'titikã'ya. Ni'kakã́re mɨsâ yã'âro yɨ'rɨátehe niî toha'. Tohô weérã ni'kakã́kãhase di'akɨ̃re wãkûya. Ape nɨmɨ́kãhasere wãkû ke'titikã'ya. Ɨmɨ̂kohori nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre wee tamúgɨsami, niîkɨ niîwĩ.

Mateus 7

1 Jesu niî nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ ãpêrãre “Naâ yã'arã́ niîma”, niî ĩ'yâ bese weétikã'ya. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra mɨsâre besesomé. 2 Mɨsâ ãpêrãre besé'karo nohota, Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra mɨsâre besegɨ́sami. Tutuaró me'ra ãpêrãre besekã́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre meharóta weegɨ́sami. 3 Mɨsâ basi yã'arã́ niîmirã, de'ró weérã ãpêrã pe'ere “Yã'arã́ niîma”, niîti? Ãpêrãre “Mɨsâ yã'arã́ niî'” niiátoho dɨporo mɨsa yeé pe'ere ĩ'yâ mɨ'taya. 4 Mɨsâ a'té weeró noho niî boosa'. Mɨsâ akawerégɨre “Mɨ'ɨ yaá kapeapɨ kã'a marároakã niî'”, niî boosa'. Mɨsa yaá kapeapɨ pahirí mararo pe'ere ĩ'yâ mɨ'tatimirã, tohô niî boosa'. Mɨsâ basi mɨsa yaá kapeapɨ pahipĩhí kɨomírã, mɨsâ akawerégɨ kã'roákã kɨogɨ́ pe'ere “Mɨ'ɨ yaá kapeapɨ niisére miî kõ'ârãti”, niîti? 5 Mɨsâ tohô weérã, weé ta'sarã niî'. Mɨsa yeé kaperipɨ niisé pe'ere miî kõ'â mɨ'taya yuhûpɨ. Tohô weéka be'ro mɨsâ akawerégɨ kã'roákã kapêripɨ niisé pe'ere miî kõ'â masirãsa', niî werêkɨ niîwĩ Jesu. 6 Apêye niî nemokɨ niîwĩ taha: —Õ'âkɨ̃hɨre yabî buhíkã'rãre kɨ̃ɨ yeé kiti ãyusére werêtikã'ya. Naâre werêrã, diâyɨare ãyusére o'ôrã weeró noho wee boósa'. Diâyɨa uâmarã ãyusé o'ômikã, mahâmi ĩ'ya, kũ'rîsama. Meharóta Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó sĩ'ritirãre ãyusé kɨ̃ɨ yeékãhasere werêtikã'ya. Naâre werêrã, yesearé pérola wapa bɨhɨ́ri daare dokéo'rã weeró noho wee boósa'. Yeseá tii daáre ɨ'ta kũú, tee peérire no'ó ɨaró weesté kusiasama. Naâ weeró noho niirã́re mehô waro Õ'âkɨ̃hɨre yabî buhíkã'rãre ãyusé kɨ̃ɨ yeékãhasere werê boosa', niîkɨ niîwĩ Jesu. 7 Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá. Kɨ̃ɨ̂re sẽrikã́, o'ôgɨsami. Mɨsâ sẽrí a'mâ nu'kurã, bokarã́sa'. Mɨsâ me'rakɨ̃hɨ yaá wi'ire sopé pɨ'to pisû nu'kukã, kɨ̃ɨ̂ mɨsâre pãâo sõroro weeró noho weegɨ́sami. 8 Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re sẽrirã́re o'ôsami. No'ó a'magɨ́ noho bokagɨ́sami. Sopé pɨ'topɨ pisugɨ́ weeró noho sẽrí nu'kugɨre o'ôgɨsami. 9 Mɨsâ põ'ra ba'asé sẽrikã́, neê ni'kɨ́ naâre ɨ̃tâ peere o'ôti boosa'. 10 Naâ wa'î sẽrikã́ kẽ'rare, ãyâre o'ôti boosa'. 11 Mɨsâ yã'arã́ niîmirã, mɨsâ põ'rare ãyusére o'ô masi'. Too pũríkãre marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂re sẽrirã́re nemoró ãyusére o'ôgɨsami. 12 Mɨsâre ãpêrã ãyuró weé me'rikã ɨása'. Mɨsá kẽ'ra tohôta naâre ãyuró weé me'rikã'ya. Moisé dutî'ke, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã ohâ'ke tohô wee dutí', niîkɨ niîwĩ Jesu. 13 Mɨsâ e'satíri sopepɨ, e'satíri ma'apɨ sãháaya. Pekâ me'epɨ wa'aátoho pe'e e'sarí sope, tohô niikã́ ma'â kẽ'ra e'sarí ma'aho niî'. Pãharã́ tií ma'apɨre wa'âma. 14 Ɨ'mɨ̂sepɨ wa'arí sope pe'e, ma'â e'satíri ma'akã niî'. Pehêterãkã tií ma'apɨre wa'âsama. Yɨ'ɨ̂re ẽho peórã kã'a sopeákãpɨ, kã'á ma'akãpɨ sãháarã weeró noho niîma. 15 Ãpêrã “Ɨ̃̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã niî'”, niî soosama. Marî ĩ'yakã́, naâ ãyurã́ bahumíma. Ovelha uâtirã weeró noho bahumá. Naâ tohô bahumírã, naâ wãkusépɨre yaîwa uarã́ weeró noho mɨsâ ẽho peósere dohórẽ' sĩ'risama. Naâre tohô weerí niîrã, ãyuró ĩ'yâ nɨrɨya. 16 Mɨsâ naâre naâ weesé me'ra ĩ'yâ masirãsa'. Potâgɨ ɨ'sê dɨkâti wee'. Wĩsó kẽ'ra neê ohô dɨkâti wee'. 17 Tohô weéro ãyukɨhɨ́ yukɨ̂gɨ ãyusé di'akɨ̃ dɨkâti'. Yã'akɨhɨ́ kẽ'ra yã'asére dɨkâti'. 18 Neê ni'kâgɨ yukɨ̂gɨ ãyusé dɨkâtikɨhɨ yã'asé dɨkâtitisa'. Yã'asé dɨkâtikɨhɨ kẽ'ra ãyusé dɨkâtitisa'. 19 Ãyusé dɨkâtitikɨhɨre paâ diho, ɨ̃hâ kõ'akã' no'o'. 20 Tohô weérã mɨsâ niî soorãre naâ weesé me'ra ĩ'yâ masirãsa', niîkɨ niîwĩ Jesu. 21 Jesu naâre werê nemokɨ niîwĩ: —Niî pe'tirã no'ó yɨ'ɨ̂re “Wiôgɨ” niî wɨarã noho ɨ'mɨ̂se yɨ'ɨ̂ niirópɨre sãháasome. Yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂ ɨaró weerã́ di'akɨ̃ sãháarãsama. 22 Yɨ'ɨ̂ ãyurã́, yã'arã́re beseátihi nɨmɨ niikã́, pãharã́ yɨ'ɨ̂re a'tîro niîrãsama: “Ɨ̃̃sâ wiôgɨ, mɨ'ɨ yeékãhasere masaré bu'êwɨ, mɨ'ɨ̂ wamé me'ra wãtiâre kõ'â wĩrowɨ. Tohô niikã́ mɨ'ɨ̂ wamé me'rata pehé ãyusé weé ĩ'yowɨ”, niîrãsama. 23 Naâ tohô niîmikã, “Mɨsâre neê masîtikãti. Mɨsâ yã'âro weé'kãrã niî'. Wa'ârãsa'”, niîgɨsa' naâre, niîkɨ niîwĩ Jesu. 24 Jesu masaré a'tîro werêkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'óka be'ro yɨ'ɨ̂ dutisére weegɨ́ noho tɨ'o masígɨ, wi'í yeê'kɨ weeró noho niîsami. Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃'kɨáropɨ se'ê sãha, ɨ̃tâgapɨ tutuarí wi'i yeê mɨhati'kɨ weeró noho niîsami. 25 Be'ró akôro pehâa, diâ po'ê yahasa'. Tií wi'i wĩ'ró wẽekã́, ɨ̃tâga bu'ipɨ weéka wi'i niî yuuro, neê se'tê dihatisa'. 26 Ãpí pe'e yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'omígɨ, yɨ'ɨ̂ dutisére weetísami. Kɨ̃ɨ̂ tɨ'o masítigɨ, nukûporo õherópɨ wi'í weé'kɨ weeró noho niîsami. 27 Be'ró akôro pehâa, diâ po'ê yahasa'. Tií wi'i ɨpɨ́tɨ wĩ'ró wẽekã́, nukûporopɨ weéka wi'i niî yuuro, maatá wẽé kõ'a pe'okã' no'osa'. Yã'â butia'ro wa'ása' tií wi'i, niîkɨ niîwĩ Jesu. 28 Be'ró Jesu bu'ê tu'a ehaka be'ro masá kɨ̃ɨ̂ bu'esére ĩ'yâ mariarã, “Bu'ê me'ri yɨ'rɨami”, niîkãrã niîwã. 29 Kɨ̃ɨ̂ Moisé ohâ'kere bu'erã́ weeró noho bu'êtikɨ niîwĩ. Dutisére kɨogɨ́ weeró noho naâre bu'êkɨ niîwĩ. Tohô weérã ĩ'yâ mariakãrã niîwã.

Mateus 8

1 Jesu ɨ̃rɨgɨ́pɨ niî'kɨ dihátikã, pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúkãrã niîwã. 2 Kɨ̃ɨ̂ ma'âpɨ wa'arí kura ni'kɨ́ kamî boagɨ́ Jesu tirópɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tiro ehâgɨ, ehâ ke'a, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ do'âtisere yɨ'rɨó masi'. Mɨ'ɨ̂ ɨaró noho weeyá yɨ'ɨ̂re, niîkɨ niîwĩ. 3 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re yãa peó, niîkɨ niîwĩ: —Aɨ. Mɨ'ɨ̂re yɨ'rɨógɨti. Kamî marigɨ́ tohayá, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ kamî boasé yatî pe'tia wa'âkaro niîwɨ. 4 Tohô wa'âka be'ro Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Neê ãpêrãre werêtikã'ya. Diakɨ̃hɨ́ta sacerdote tiropɨ mɨ'ɨ yeé kami yatî'kere ĩ'yógɨ wa'âya. Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂re “Mɨ'ɨ̂ kamî boasére pe'tiá wa'a'”, niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Moisé kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre o'ô duti'kere o'ôya. Mɨ'ɨ̂ tohô weé yɨ'rɨ́ka be'ro masá me'ra niisétigɨsa' taha, niîkɨ niîwĩ. 5 Be'ró Jesu Cafarnaupɨ ehâkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ni'kɨ́ wiôgɨ romano masɨ Jesu tiró a'tîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re wee tamúse sẽríkɨ niîwĩ. 6 —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨ pũûro do'âtigɨ, yaá wi'ipɨ kũyamí. Kɨ̃ɨ̂ sihâ masitiami. Ɨpɨ́tɨ waro pũrî no'oami, niî werêkɨ niîwĩ. 7 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Aɨ. Kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨógɨ wa'âgɨti, niîkɨ niîwĩ. 8 Surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, yaá wi'ipɨ mɨ'ɨ̂re sãháakã wee masítisa'. Yɨ'ɨ̂ mehô niigɨ́ niî'. Mɨ'ɨ̂ wa'âtimigɨ, mɨ'ɨ̂ dutî o'ose me'ra yɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨ yɨ'rɨgɨ́sami. 9 Yɨ'ɨ̂ ãpêrã surára wiôrã dokapɨ niî'. Naâ dutisére weé'. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra ãpêrã surárare dutî turia'. Yɨ'ɨ̂ dokakɨ̃hɨre “Wa'âya” niikã́, kɨ̃ɨ̂ wa'âsami. Ãpiré “A'tiá” niikã́, a'tîsami. Yɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨre “A'tîro weeyá” niikã́, yɨ'ɨ̂ dutî'kere weesamí. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨre yɨ'rɨ dutíkã, yɨ'rɨgɨ́sami, niîkɨ niîwĩ. 10 Jesu surára tohô niisére tɨ'ógɨ, tɨ'o mariá wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re toó siru tuúrã pe'ere niîkɨ niîwĩ: —Ã'rí romano masɨ yɨ'ɨ̂re ãyuró ẽho peómi. Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werê'. Ã'rí weeró noho ẽho peógɨ neê ni'kɨ́ Israel kurakɨ̃hɨre boka ehátikãti. 11 Mɨsâre werêgɨti. Pãharã́ Judeu masa niîtirã ã'rí weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórãsama. Naâ niî pe'tirokãharã Judeu masa niîtimirã, Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨre niîrãsama. Naá kẽ'ra ɨ'mɨ̂sepɨre marî Judeu masa yẽkɨ sɨmɨá Abraão, Isaque, Jacó me'ra duhî ba'ârãsama. 12 Ãpêrã Judeu masa niîmirã, ẽho peótise bu'iri ɨ'mɨ̂sepɨre wa'â boo'kãrã wa'âsome. Na'î tĩ'aro apêropɨ Õ'âkɨ̃hɨ naâre kõ'â bahuriógɨsami. Toopɨ́ naâ pũrî no'orã, upîkari kũ'rî wagɨa, utîrãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 13 Tohô niîka be'ro surára wiôgɨre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháagɨsa'. Mɨ'ɨ̂ ẽho peó'karo nohota wa'ârosa', niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re tohô niirí kurata da'rá ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂ do'âtisere yɨ'rɨ́kɨ niîwĩ. 14 Be'ró Jesu Pedro yaá wi'ipɨ wa'âkɨ niîwĩ. Tií wi'ipɨ sãhatágɨ, Pedro maa yẽkó uhá'ke ɨpɨ́tɨ do'âtigo kũyagóre boka ehákɨ niîwĩ. 15 Tohô weégɨ koô amûkãrire yẽ'êkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kurata maatá uhá'ke surûa wa'âkaro niîwɨ. Be'ró koô wã'kâ nɨ'ka, naâre ba'asé etíko niîwõ. 16 Na'î ke'ari kura masá pãharã́ wãtî sãháa no'o'kãrãre Jesu pɨ'topɨ miáakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ uúkũse me'ra wãtiâ naâpɨre sãháa'kãrãre kõ'â wĩrokɨ niîwĩ. Tohô niikã́ niî pe'tirã do'âtirãre yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 17 Jesu kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, dɨporókɨ̃hɨpɨ Isaía Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ ohâ'karo nohota wa'âkaro niîwɨ. A'tîro niî ohâkɨ niîwĩ: “Marî tutuâtisere, marî do'âtisere kɨ̃ɨ̂ mii wapásami”, niî ohâkɨ niîwĩ. 18 Jesu pãharã́ kɨ̃ɨ̂ sumútohopɨ nerê nɨ'kakã ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Te'á ditâra siâkihipɨ, niîkɨ niîwĩ. 19 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, ni'kɨ́ Moisé dutî'kere bu'egɨ́ Jesu tiró wa'â, uúkũkɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ no'ó wa'aró mɨ'ɨ̂re siru tuú sihagɨti, niîkɨ niîwĩ. 20 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wa'îkɨ̃rã kãrirí tuti kɨosamá. Mirikɨ̃hɨá kẽ'ra naâ põ'ratíri su'tiro kɨosamá. Yɨ'ɨ̂ pũrikã Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ neê kã'ró kãri pesáro moó', niîkɨ niîwĩ. 21 Ãpí Jesuré ẽho peógɨ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂re siru tuúgɨti. Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ wa'âgɨti yuhûpɨ. Toopɨ́ niî, be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ wẽrîka be'ro yaá tohagɨpɨ mɨ'ɨ̂ me'ra wa'âgɨti, niîkɨ niîwĩ. 22 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ me'ra wa'â sĩ'rigɨ, ni'kâroakã yɨ'ɨ̂re siru tuúya. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã wẽrî'kãrã weeró noho niîma. Naáta taha ãpêrã wẽrî'kãrãre a'mêri yaáto, niîkɨ niîwĩ. 23 Be'ró Jesu yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãhakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re ba'pâti wã'kakãrã niîwã. 24 Naâ ditârapɨ niirí kura ɨpɨ́tɨ wĩ'ró a'tîkaro niîwɨ. Tohô weéro naâ yukɨ̂sɨre pakasé pã'kôri paâ kehe sãa mɨhakaro niîwɨ. Tohô wa'arí kurare Jesu kãriá wa'âkɨ niîwĩ. 25 Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ siropɨ́ sãyagɨ́re wã'kórã bɨrɨ̂akãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re “Wiôgɨ, ɨ̃sâre yɨ'rɨóya. Marî mirî diharã weé'”, niîkãrã niîwã. 26 Kɨ̃ɨ̂ wã'ká, naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —De'ró weérã toô kã'ro uîti? Mɨsâ yɨ'ɨ̂re kã'roákã waro ẽho peóse kɨó', niîkɨ niîwĩ. Tohô niî toha, wã'kâ nɨ'ka, wĩ'roré, pã'kôrire di'ta mariákã weékɨ niîwĩ. Niî pe'tise di'ta marí diha pe'tia wa'âkaro niîwɨ. 27 Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ĩ'yâ mariarã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Yamɨ nohó masɨ́ niîmiti kɨ̃ɨ ã'rí? Wĩ'ró, pã'kôripɨta kɨ̃ɨ̂re yɨ'ti dohákã', niîkãrã niîwã. 28 Jesu wĩ'roré yɨsɨóka be'ro apé pã'repɨ pẽ'ahákãrã niîwã. Toó Gadara wamêtiropɨ niîkaro niîwɨ. Toopɨ́ pɨárã ɨmɨá wãtiâ sãháa no'o'kãrã masâ peeri wa'teropɨ niî'kãrã Jesu tiró a'tîkãrã niîwã. Naâ uarã́ niî yuukã, neê ni'kɨ́ tií ma'apɨre yɨ'rɨátikãrã niîwã. 29 Naâ Jesuré ĩ'yârã, karíkũkãrã niîwã: —Jesu, Õ'âkɨ̃hɨ makɨ, de'ró weégɨ ɨ̃sâre kari boógɨ a'tîti? Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ bu'îri da'reátoho dɨporo ɨ̃sâre bu'îri da'rê yuugɨ a'tiáti? niîkãrã niîwã. 30 Naâ yɨ'rɨro pãharã́ yeseá toó aú ba'a nu'kukãrã niîwã. 31 Wãtiâ naâre ĩ'yârã, Jesuré niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ ɨ̃sâre kõ'â wĩrogɨ, sõhá yeseapɨ́re sãháa duti kureya, niîkãrã niîwã. 32 Jesu “Tohôta wa'aáto”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, naâ masapɨ́re niîmi'kãrã yeseapɨ́re sãháakãrã niîwã. Yeseá naâ wãtiâ sãháaka be'ro opâ tɨ'rɨpɨ niî'kãrã oma maáti, ditârapɨ dokê yõha wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ mirî boa pe'tia wa'âkãrã niîwã. 33 Yeseá ko'terã́ tohô wa'akã́ ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ ɨkɨárã, makâpɨ oma toháakãrã niîwã. Toopɨ́ ehârã, niî pe'tise wãtiâ sãháa no'o'kãrãre wa'â'kere werêkãrã niîwã. 34 Teeré tɨ'órã, makâkãharã niî pe'tirã Jesu tirópɨ wa'âkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, a'tîro niîkãrã niîwã: —A'toré wihá wã'kaya. Apé sia'pɨ wa'âya, niîkãrã niîwã.

Mateus 9

1 Jesu wãtiâre kõ'â wĩroka be'ro yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, kɨ̃ɨ yaá makapɨ mahâmi pẽ'akɨ niîwĩ taha. 2 Toopɨ́ ãpêrã ni'kɨ́ sihâ masitigɨre Jesu tirópɨ kɨ̃ɨ̂ pesaró me'ra wɨâ wã'kakãrã niîwã. Naâ “Jesu ɨ̃sâ me'rakɨ̃hɨre yɨ'rɨógɨsami”, niîkãrã niîwã. Naâ ẽho peókã ĩ'yâgɨ, Jesu sihâ masitigɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wãkû tutuaya. Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha', niîkɨ niîwĩ. 3 Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurare Moisé dutî'kere bu'erã́ toopɨ́ niîkãrã niîwã. Naâ a'tîro wãkûkãrã niîwã: “Ã'rí kɨ̃ɨ̂ tohô uúkũse me'ra Õ'âkɨ̃hɨre yã'âro uúkũgɨ weemí. Kɨ̃ɨ̂ ‘Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho tutuagɨ́ niî'’, niî wãkûsari? Ã'rí marî weeró noho ɨpɨtígɨ masá yã'âro weé'kere akobohó masitisami”, niî wãkûkãrã niîwã. 4 Jesu naâ tohô wãkusére masîgɨ, naâre niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã mɨsâ yɨ'ɨ̂re yã'âro wãkûti? 5 De'ró niisé pe'e diâsati butia'ti? “Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha'” ou “Wã'kâ nɨ'ka, sihâ wã'kaya” niisé pe'e diâsa weeti? “Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha'” niikã́ ĩ'yâtimirã, ẽho peóya marí'. “Wã'kâ nɨ'ka, sihâ wã'kaya” niikã́ pe'e maa, kɨ̃ɨ̂ sihasére ĩ'yâ toharãpɨ “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî ẽho peó'. 6 Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ yɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yógɨ, ã'rí sihâ masitigɨre yɨ'rɨógɨti. Teé me'ra mɨsâ yɨ'ɨ̂ masá yã'âro weé'kere akobohó masisere masîrãsa', niîkɨ niîwĩ. Be'ró sihâ masitigɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wã'kâ nɨ'kaya. Mɨ'ɨ̂ kũyá'karore tuu tõré, mii wɨá toháagɨsa' mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ, niîkɨ niîwĩ. 7 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, sihâ masitigɨ wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ toháa wa'âkɨ niîwĩ. 8 Masá kɨ̃ɨ̂ tohô wa'asére ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ ɨkɨákãrã niîwã. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́re a'tîro niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ tutuasé masɨpɨ́re o'ô'ke ãyú yɨ'rɨa', niîkãrã niîwã. 9 Jesu sihâ masitigɨre yɨ'rɨóka be'ro wa'âgɨ, yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ bokawĩ. Yɨ'ɨ̂ romano masa wiôgɨre niyéru wapa seé basari wi'ipɨ da'rágɨ duhîwɨ. Yɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ, “Yɨ'ɨ̂ me'ra a'tiá”, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âwɨ. 10 Be'ró yaá wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra ba'âgɨ wa'âwĩ. Naâ ba'arí kura ãpêrã kẽ'ra pãharã́ niyéru wapa seérã, tohô niikã́ Judeu masa “Yã'âro weerã́ niîma” niî no'orã kẽ'ra ba'ârã ehâwã. 11 Fariseu masa tohô weekã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re sẽrí yã'awã: —De'ró weégɨ mɨsâre bu'egɨ́ niyéru wapa seérã, ãpêrã yã'âro weerã́ me'ra ba'âti? niîwã. 12 Naâ tohô niisére tɨ'ógɨ, Jesu a'tîro niîwĩ: —Do'âtise moorã́ akô yee dutirã dutúrure a'mâtisama. Do'âtirã pũrikã a'mâsama. 13 Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ naâ ohâ'kere bu'êrã wa'âya. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere a'tîro ohâkãrã niîwã: “Yɨ'ɨ̂ ãpêrãre pahá yã'a duti'. Wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peosere ɨá wee', niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ”, niî ohâ no'owɨ. Yɨ'ɨ̂ “Ãyurã́ niî'” niirã́re a'mâgɨ a'tîtiwɨ. Ãpêrã “Ɨ̃̃sâ yã'arã́ niî'” niirã́ pe'ere a'mâgɨ a'tîwɨ. Naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú dutigɨ a'tîwɨ, niîwĩ Jesu. 14 Be'ró João masaré wamê yeegɨ bu'esére siru tuúrã Jesu tirópɨ sẽrí yã'arã etâwã: —De'ró weérã ɨ̃sâ weeró noho, tohô niikã́ fariseu masa weeró noho mɨ'ɨ̂ bu'erã́ pe'e Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã, be'tí weeti? niîwã. 15 Naâ tohô niikã́, Jesu yɨ'tiwĩ́: —De'ró weeákɨhɨ amûkã dɨ'tegɨ́ naâ me'ra niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ pihîo'kãrãre bɨhâ weti, be'ti dutí boosari? Be'ró kɨ̃ɨ̂re ãpêrã apêropɨ miáaka be'ro pũrikãre bɨhâ weti, be'tirã́sama. Jesu, yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niî' yuhûpɨ; yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niîtikã pũrikãre, be'tirã́sama niîgɨ, tohô niîwĩ Jesu. 16 Apêye naâre niî nemowĩ: —Meharó su'tîro ma'ma kaséro koeyá marirí kasero me'ra serê õ'ota basió wee'. Tohô weekã́ maa, ma'ma kaséro koekã́ wehê dɨo, meharó su'tîrore maatá wehê tɨ̃'resa'. Nemoró pahirí pee tɨ̃'rɨ̂ nemosa'. 17 Tohôta wa'ása' ma'má vinho meha ahúro wa'îkɨ̃rã kasero me'ra weéka ahuropɨ pose yeékã. Pa'mɨ́ yɨ'rɨ, tii ahúro tɨ̃'rɨ̂, vinho piôste pe'tia wa'ása'. Tohô wa'akã́, vinho bahu dutiá wa'ása'. Tii ahúro kẽ'ra kõ'â wa'ása'. Tohô weéro ma'má vinhore ma'ma ahúropɨ pose yeé no'o'. A'tîro weekã́ vinho, tohô niikã́ tii ahúro keoró tohá me'rikã'sa', niîwĩ Jesu. Dɨporópɨ weeséti'ke me'ra Jesu kɨ̃ɨ̂ ni'kâroakã ma'má bu'esé moretá basió wee' niîgɨ, tohô niîwĩ. 18 Jesu João wamê yeegɨ bu'erã́re uúkũri kurare ni'kɨ́ Judeu masa nererí wi'i wiôgɨ etâwĩ. Jesu tiró ehâ ke'a, niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mako ni'kâroakã wẽrîa wa'âmo. Tohô wa'âmikã, yaá wi'ipɨ wa'â, koôre yãa peókã, masagósamo taha, niîwĩ. 19 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âwĩ. Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kẽ'ra ba'pâti wã'kawɨ. 20 Ma'âpɨ ɨ̃sâ wa'arí kura ni'kó numiô doze kɨ'mari diî mehare do'âtigo a'tîko niîwõ. Koô Jesu sẽ'êmapɨ a'tî, kɨ̃ɨ yaró su'tîro yapapɨ yẽ'ê yã'ako niîwõ. 21 A'tîro wãkûko niîwõ: “Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ yaró su'tîrore da'rá yã'ase me'ra yɨ'rɨgósa'”, niîko niîwõ. 22 Koô yẽ'ê yã'akã tɨ'ó yã'agɨ, Jesu koôre mahâmi ĩ'ya, niîwĩ: —Wãkû tutuaya. Mɨ'ɨ̂ ẽho peó tĩhago, yɨ'rɨó no'o'kopɨ tohá', niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, diî wihamí'ke bɨ'â nɨ'ka pe'tiá wa'âkaro niîwɨ. 23 Be'ró Jesu wiôgɨ yaá wi'ipɨ ehâgɨ, naâ wee wɨáro noho wẽrî'kore yaarí kura basâ peorãre boka eháwĩ. Tohô niikã́ masá kẽ'ra ɨpɨ́tɨ utikã́ ĩ'yâwĩ. 24 Kɨ̃ɨ̂ tií wi'i po'peapɨ niirã́re “Wiháaya. Koô wẽrîtimo. Kãrígo weemó”, niîwĩ. Teeré tɨ'órã, masá kɨ̃ɨ̂re buhíkã'wã. 25 Jesu naâre wiháa dutiwĩ. Be'ró wẽrî'ko pesarí tũkupɨ sãháa, koo yaá amûkãpɨ yẽ'êkɨ niîwĩ. Tohô weekã́, koô wã'kâ nɨ'kako niîwõ. 26 Be'ró niî pe'tiro tií di'tapɨre Jesu koôre masó'ke kiti se'sâa wa'âkaro niîwɨ. 27 Jesu wiôgɨ yaá wi'ipɨ niî'kɨ wiháari kura pɨárã kapêri ĩ'yâtirã kɨ̃ɨ̂re karíkũ siru tuuwã. —Davi paramí niî turiagɨ, ɨ̃sâre pahá yã'a kureya, niî karíkũwã. 28 Be'ró wi'ipɨ́ sãháakã, kapêri ĩ'yâtirã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ehâwã. Naâre sẽrí yã'awĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ĩ'yakã́ wee masísere ẽho peóti? niîwĩ. —Ẽho peó', niî yɨ'tiwã́. 29 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâ kapêripɨ yãa peówĩ. —Mɨsâ ẽho peó'karo noho keoró wa'aáto, niîwĩ. 30 Tohô niikã́ta, naâ ĩ'yâwã. Be'ró “Yɨ'ɨ̂ mɨsâre tohô weesére ãpêrãre werêtikã'ya”, niîwĩ. 31 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîmikã, naâ wiháaka be'roakãta niî pe'tiro tií di'tapɨ kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'rɨó'kere werêste pe'okã'kãrã niîwã 32 Kapêri ĩ'yâti'kãrã wiháari kura a'tîro wa'âwɨ. Ãpêrã Jesu tirópɨ ni'kɨ́ uúkũ masitigɨ wãtî sãháa no'o'kɨre mii eháwã. 33 Jesu kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, wãtî kɨ̃ɨ̂pɨre niigɨ́re kõ'â wĩrowĩ. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ uúkũ masiti'kɨ uúkũ nɨ'kawĩ. Tookãhárã teeré ɨpɨ́tɨ ĩ'yâ maria tĩharã, a'tîro niîwã: —Marî a'tó Israel kurakãharã tiropɨre tohô wa'akã́, neê ni'kâti ĩ'yâtirã niîkãti, niîwã. 34 Fariseu masa pe'e a'tîro niîwã: —Wãtiâ wiôgɨ tutuaró me'ra ã'rí wãtiâre kõ'â wĩrosami, niîwã. 35 Jesu niî pe'tise makaripɨ Judeu masa neresé wi'seri nɨkɨ bu'ê kusiagɨ wa'âwĩ. Ãyusé kiti Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóse kitire werêwĩ. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîmi niisé kitire werêgɨ wa'âwĩ. Do'âtirãre no'ó naâ pũrî no'osere yɨ'rɨówĩ. 36 Masaré ĩ'yâgɨ, pũûro pahá yã'awĩ. Naâ bɨhâ wetirã, wãkû tutuatirã ovelhare ko'tegɨ́ moorã́ weeró noho niîwã. 37 Tohô weégɨ Jesu ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta niî'. Marî otesé pehé pĩ'rí dɨkâti'. Teeré miirã́ pe'e mari boó kurema. 38 Tohô weérã teé otesé wiôgɨre ãpêrã miî tamuahãre sẽri nemóya, niîwĩ Jesu. A'té weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire masî sĩ'rirã, pãharã́ waro niîma. Mehô tee kitíre wererã́ pe'e pehêterãkã niîma. Tohô weérã ãpêrã kɨ̃ɨ̂ o'ôo' nemokã, Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá, niîwĩ Jesu.

Mateus 10

1 Jesu masaré bu'êka be'ro ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dozere besewĩ́. Ɨ̃̃sâre masapɨ́ niirã́ wãtiâre kõ'â wĩro masisere o'ôwĩ. Tohô niikã́ niî pe'tise do'âtise yɨ'rɨó masisere o'ôwĩ. 2 Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂ besé'kãrã doze a'tîro wamêtiwɨ. Neê waro Simão niîwĩ. Apé tero kɨ̃ɨ̂reta taha Pedro pisûwã. Be'ró kɨ̃ɨ̂ akabihí André niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ be'ro Tiago, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ akabihí João, naâ pɨárãpɨta Zebedeu põ'ra niîwã. 3 Ãpí Filipe, ãpí Bartolomeu, ãpí Tomé niîwã. Yɨ'ɨ̂ Mateu romano masa wiôgɨre niyéru wapa seé basagɨ niî'kɨ kẽ'ra naâ me'ra niîwɨ. Ãpí Tiago Alfeu makɨ niîwĩ. Tohô niikã́ Tadeu niîwĩ. 4 Ãpí Simão zelote kurakɨ̃hɨ niîwĩ. Ãpí Juda Iscariote, be'ropɨ́ Jesuré ĩ'yâ tu'tirãpɨre o'oákɨhɨ kẽ'ra niîwĩ. 5 Kɨ̃ɨ̂ beséka be'ro ɨ̃sâ dozere a'tîro niîwĩ: —Judeu masa niîtirã tiropɨ wa'âtikã'ya. Tohô niikã́ Samaria di'tapɨ niisé makaripɨre wa'âtikã'ya. 6 Israel kurakãharã tiro pe'e wa'âya. Naâ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutisére siru tuútirã, ovelha naâ wiôgɨre du'ti wiháa wisí'kãrã weeró noho niîsama. 7 Naâre werêrã wa'âya. “Kã'roákã dɨ'sá' Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ wiôgɨ sãhaátehe”, niîya. 8 Do'âtirãre yɨ'rɨóya. Wẽrî'kãrãre masoyá. Kamî boarã́re yɨ'rɨóya. Wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩroya. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre wee masísere wapa maríro o'ô'. Tohô weérã naâre yɨ'rɨórã, wapa seétikã'ya. 9 Mɨsâ wa'ârã, neê niyéru miáatikã'ya. 10 Neê ahûro noho miáatikã'ya. Su'tí, tohô niikã́ sapátu mɨsâ sãyasé me'ra di'akɨ̃ wa'âya. Tuakɨhɨ́ miáatikã'ya. Da'rarã́ naâ da'rasé wapa me'ra wapá ta'a ba'â masima. Tohô weérã mɨsâ bu'êrã wa'akã́, mɨsâre ba'asé wee tamúrãsama. 11 Makâpɨ ehârã, “Ã'ritá ãyú tɨ'sami” mɨsâ niigɨ́ tiro tohâ ke'aya. Mɨsâ toó niiró põo tẽóro kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ niîya. 12 Kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ sãháarã, tií wi'ikãharãre e'katíse me'ra ĩ'yâya. 13 Mɨsâre yẽ'ekã́, “Mɨsâre ãyuró wa'aáto”, niîya. Mɨsâre yẽ'êtikã, niîtikã'ya. 14 Mɨsâre yẽ'êti, mɨsâ bu'esére tɨ'ó sĩ'ritikã, tií wi'ipɨre wiháarã, ou tii makápɨre wiháarã, tii makákãhase di'ta mɨsâre wã'á'kere paâste kõ'aya. Tohô weérã mɨsâ a'ti makákãharã bu'îritima, niî ĩ'yorã́sa'. 15 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werê'. Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ naâre ɨpɨ́tɨ waro bu'îri da'rêgɨsami. Too dɨpóropɨ Sodoma, Gomorra wamêtise makarikãharãre bu'îri da'rê'karo nemoró naâre bu'îri da'rêgɨsami, niîwĩ Jesu. 16 Kɨ̃ɨ̂ opâturi niî nemowĩ: —Masîya. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre wioró wa'teropɨ o'ôo'gɨ weé'. Ovelhare yaîwa wa'teropɨ o'ôo'gɨ weeró noho o'ôo'. Tohô weérã mɨsâre yã'âro weerí niîrã, pɨá kapêatiya. Mɨsâre yã'âro weemíkã, ãyuró weeyá naâre. 17 Ãyuró ĩ'yâya. Mɨsâre yẽ'ê, Judeu masa wiôrã tiropɨ miáarãsama. Naâ neresé wi'seripɨ mɨsâre tãrarã́sama. 18 Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri tookãháse di'ta wiôrã tiropɨ miáarãsama. Naâre yee kitíre werêya. Tohô niikã́ ãpêrã Judeu masa niîtirãre werêrãsa'. 19 Mɨsâre miáakã, mɨsâ uúkũatehere “De'ró wa'ârosari? De'ró niîrãsari?” niî wãkû ke'titikã'ya. Mɨsâ uúkũri kura Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ uúkũatehere o'ôgɨsami. 20 Tohô weérã mɨsâ basi meheta uúkũrãsa'. Espírito Santo marî pakɨ o'ôo'kɨ mɨsâre uúkũ dutisere uúkũrãsa'. 21 Masá yɨ'ɨ̂re ẽho peókã ĩ'yârã, naâ akawerérã warore wiá, wẽhe dutírãsama. Naâ põ'ra kẽ'rare tohôta weerã́sama. Põ'rá kẽ'ra naâ pakɨ sɨmɨáre meharóta weerã́sama. 22 Yeé bu'iri niî pe'tirã mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãsama. No'ó yɨ'ɨ̂re ẽho peó yapatígɨ noho yɨ'rɨgɨ́sami. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ katî nu'kukɨ̃'sami. 23 Ni'kâ makapɨ mɨsâre yã'âro weekã́, ape makápɨ du'tiyá. Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre werê'. Niî pe'tiro Israel kurakãharã niisé makaripɨ mɨsâ werê kusia bi'aatoho dɨporo yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ opâturi a'tîgɨsa' taha, niîwĩ Jesu. 24 Neê ni'kɨ́ bu'egɨ́, kɨ̃ɨ̂re bu'egɨ́ yɨ'rɨóro niî masitisami. Meharóta da'rá ko'tegɨ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ yɨ'rɨóro niî masitisami. 25 Bu'egɨ́, kɨ̃ɨ̂re bu'egɨ́ weeró noho niikã́, ãyú niî'. Meharóta da'rá ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ weeró noho niikã́, niiró ɨá'. Bu'egɨ́, wiôgɨ, naâ yã'âro wa'akã́, bu'ê no'ogɨ, da'rá ko'tegɨ ni'kâro noho yã'âro yɨ'rɨsamá. Tohô weéro yɨ'ɨ̂ mɨsâre bu'egɨ́re “Beelzebú, wãtiâ wiôgɨ niîmi” niikã́, tootá nemoró mɨsâ yɨ'ɨ̂ bu'erã́re tohô niîrãsama, niîwĩ Jesu. 26 Jesu a'tîro werê nemowĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'ra niî'. Tohô weérã mɨsâre ɨatírãre uîtikã'ya. Neê bahutíropɨ weesé ĩ'yâ no'orosa'. Neê ĩ'yâtiropɨ weé'ke kẽ'ra masî no'orosa'. 27 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre tɨ'otíropɨ niî'kere ãpêrã tɨ'óropɨ werêste pe'okã'ya. Masî no'oya marí'kere masaré masikã́ weeyá. 28 Mɨsâ ɨpɨré wẽhé kõ'arãre uîtikã'ya. Naâ ɨpɨ́ di'akɨ̃re wẽhé kõ'a masisama. Õ'âkɨ̃hɨ pe'e ɨpɨ́, ehêri põ'rare pekâ me'epɨ kõ'â butia' masisami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weegɨ́ pũrikãre uîya, niîwĩ. 29 Jesu kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ marîre ma'isére a'tîro niî werê nemowĩ: —Pɨárã mirikɨ̃hɨá õ'ô maharãakã kã'roákã wapatísama. Naâ toô kã'ro wapatímikã, Õ'âkɨ̃hɨ naâre ãyuró ko'têsami. Neê ni'kɨ́ mirikɨ̃hɨákã yukɨ̂gɨpɨ pesagɨ́ marî pakɨ “Toô kã'ro wẽrîgɨsami” niîtikã, wẽrîtisami. 30 Apêye maa taha Õ'âkɨ̃hɨ marî poârire “Tiikése niî'”, niî masî pe'okã'sami. 31 Mɨsâ pãharã́ mirikɨ̃hɨá yɨ'rɨóro wapatísa'. Tohô weérã mɨsâre yã'âro weé sĩ'rirãre uîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ãyuró ko'têgɨsami, niîwĩ Jesu. 32 Jesu werê nemowĩ: —No'ó masá tɨ'óropɨ yɨ'ɨ̂re “Ẽho peó'” niî werekã́, yɨ'ɨ́ kẽ'ra naâre yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́re ãyuró uúkũgɨsa'. 33 Ni'kɨ́ masaré uîgɨ, masá tɨ'óropɨ yɨ'ɨ̂re “Ẽho peó wee'” niigɨ́re yɨ'ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́re “Yagɨ mehéta niîmi”, niîgɨsa', niîwĩ Jesu. 34 Opâturi werê nemowĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Ãyuró niisétiatehere miítigɨ weepĩ́”, niî wãkûtikã'ya. Yɨ'ɨ̂ teeré miítitiwɨ. Yɨ'ɨ̂ a'tîgɨ masaré dɨka watíse pe'ere miítiwɨ. Ãpêrã yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã, yɨ'ɨ̂re ẽho peórã me'ra a'mé tu'tirãsama. 35 Tohô weérã ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra a'mé tu'tigɨsami. Apêgo kẽ'ra koô pakó me'ra meharóta weegósamo. Tohô niikã́ makɨ nɨmó koô maa yẽkó me'ra a'mé tu'tirãsama. 36 Tohô weérã ni'kâ wi'ikãharã, yeé bu'iri a'mé tu'tirãsama. 37 Yɨ'ɨ̂re ma'iró nemoró mɨsâ pakɨ sɨmɨá pe'ere ma'í yɨ'rɨ nɨ'karã, yarã́ niî masitisa'. Tohô niikã́ pakɨ sɨmɨá kẽ'ra naâ põ'raré ma'í yɨ'rɨ nɨ'karã, yarã́ niî masitisama. 38 Apé tero weégɨ ni'kɨ́ “Yɨ'ɨ̂ Jesuré ẽho peógɨ, wẽrî boosa'” niî uigɨ́, yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'usami. Tohô weegɨ́ noho yagɨ́ niî masitisami. 39 Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse me'ra yã'âro yɨ'rɨ́ sĩ'ritigɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'ugɨ noho pekâ me'epɨ bu'îri da'rê bahurió no'ogɨsami. Ãpí wẽhesére uîti, yɨ'ɨ̂re ẽho peó nu'kugɨ noho pe'e yɨ'ɨ̂ me'ra katî nu'kugɨsami, niîwĩ Jesu. 40 Jesu werê nemowĩ: —Mɨsâre e'katíse me'ra yẽ'erã́, yɨ'ɨ̂re yẽ'êrãta weemá. Yɨ'ɨ̂re yẽ'erã́ kẽ'ra, yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨre yẽ'êrãta weemá. 41 Ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ werê duti'kere werê turiagɨre kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ niî yuukã, yẽ'egɨ́re a'tîro wa'ârosa'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re o'osé nohoreta kɨ̃ɨ̂re yẽ'egɨ́ kẽ'rare o'ôgɨsami. Ni'kɨ́ masɨ́ ãyugɨ́re yẽ'egɨ́, kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ niî yuukã, kɨ̃ɨ̂re yẽ'egɨ́re a'tîro wa'ârosa'. Õ'âkɨ̃hɨ masɨ́ ãyugɨ́re o'ô'karo nohota kɨ̃ɨ̂re yẽ'egɨ́ kẽ'rare o'ôgɨsami. 42 Ni'kɨ́ ãpiré Jesu Cristore ẽho peógɨ niîmi niîgɨ, ako wɨógɨre akó tĩagɨ́ diakɨ̃hɨ́ta ãyusé bokagɨ́sami, niîwĩ Jesu.

Mateus 11

1 Jesu ɨ̃sâ dozere werêka be'ro wa'â wa'âwĩ. Galiléiapɨ niisé makarire bu'ê kusiagɨ wa'âwĩ. 2 João masaré wamê yeegɨ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niîkɨ niîwĩ. Toopɨ́ niîgɨ, Jesu masá wa'teropɨ weesére tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrãre kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'â dutikɨ niîwĩ. 3 A'tîro naâre sẽrí yã'a dutikɨ niîwĩ: —“Mɨ'ɨ́ta niîti ‘Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ a'tîgɨsami’ niî no'o'kɨ, ou ãpipɨ́re yuû kuerãsari yuhûpɨ?” niî sẽrí yã'aya, niîkɨ niîwĩ. 4 Jesu tiró etârã, João sẽrí yã'a duti'kere sẽrí yã'awã. Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ̂ weekã́ ĩ'yasére, mɨsâ tɨ'osére Joãore werêrã wa'âya. 5 “Kapêri ĩ'yâtimi'kãrã ni'kâroakãre ĩ'yâma. Sihâ masitimi'kãrã sihâma. Kamî boarã́ yatî pe'tia no'oma. O'mê peeri tɨ'otí'kãrã tɨ'omá. Ãpêrã wẽrî'kãrã masamá. Pahasé kɨorã ãyusé masaré yɨ'rɨóse kitire tɨ'omá. 6 Yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'utigɨ noho e'katígɨsami”, niî werêrã wa'âya Joãore, niîwĩ Jesu. 7 Naâ wa'âka be'ro Jesu João yeekãhásere masaré werê nɨ'kawĩ: —Mɨsâ masá marirópɨ Joãore ĩ'yârã wa'âpã. Toopɨ́ wa'ârã, uigɨ́ nohore, wãkû tutuatigɨre ĩ'yârã wa'âtipã. Kɨ̃ɨ̂ tutuâtigɨ taâ buti wĩ'ró wẽe kɨáro weeró noho niîtimi. 8 Tohô niikã́ ãyusé su'tí sãyagɨ́re masá marirópɨ ĩ'yârã wa'âtipã. Su'tí ãyusé sãyarã́ noho wiôrã yeé wi'seripɨ niîsama. 9 Too pũríkãre mɨsâ ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨre ĩ'yârã wa'ârã weepã́. Niiróta João ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã nemoró niî yɨ'rɨ nɨ'kami. 10 Õ'âkɨ̃hɨ Joãore o'ôo' yuuatehere kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ yeé kitire werê yuuakɨhɨre mɨ'ɨ̂ dɨporo o'ôo'gɨti. Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂ wa'aátihi ma'are apo yuúgɨsami”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâ no'okaro niîwɨ. Ma'â kẽ'râ yuu mɨ'tagɨ weeró noho mɨ'ɨ̂ wa'aátoho dɨporo masá wãkusére bɨhâ weti dɨka yuú dutigɨsami niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 11 Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre werêgɨti. Too dɨpóropɨ, a'tîro niikã́ kẽ'rare neê ni'kɨ́ João yɨ'rɨóro niigɨ́ marimí. Tohô niîmikã, niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ niirã́ João yɨ'rɨóro niîma. Mehô niigɨ́pɨta kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨóro niîmi. 12 João bu'ê nɨ'kaka teropɨ, teê a'tóka teropɨ kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisére ɨatírã, kumûkã weemá. 13 Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke me'ra, tohô niikã́ Moisé kɨ̃ɨ̂ dutisé kũû'ke me'ra Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîmi niisére werê nu'kukãrã niîwã. João masaré wamê yeegɨpɨta werê tɨokɨ niîwĩ. 14 Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó sĩ'rikã maa, a'tîro niîgɨti. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ a'tiátoho dɨporo Elia Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ weeró noho niigɨ́ a'tîgɨsami”, niî ohâ no'okaro niîwɨ. João naâ tohô ohâ no'o'kɨta niîmi. 15 O'mê peeri kɨorã́ noho a'teré ãyuró tɨ'oyá. 16 Masá a'tóka terokãharã, yee kitíre tɨ'ó sĩ'ritirã ã'rá weeró noho niîma. Wi'marã́ makâ dekopɨ apê duhirã, naâ me'rakãharãre pihîrã karíkũrã weeró noho niîma. A'tîro karíkũsama: 17 “Ɨ̃̃sâ wẽôwɨ putimíkã, basârã wiháatiapɨ. Ɨ̃̃sâ bɨhâ weose basakã́ kẽ'rare, utîtiapɨ.” Naâ weeró noho a'tóka tero niirã́ no'ó ãyuró, yã'âro weekã́, meharóta tɨ'sâtima. 18 João masaré wamê yeegɨ be'tí, vinho sĩ'ritísami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, mɨsâ “Wãtî kɨomí”, niísa'. 19 Be'ró yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kẽ'rare ba'â, yɨ'ɨ̂ vinho sĩ'rikã́, meharóta yã'âro uúkũ'. “Ba'â wãrigɨ, sĩ'ri wãrígɨ niîmi. Niyéru wapa seérã, tohô niikã́ yã'arã́ me'rakɨ̃hɨ niîmi”, niî' yɨ'ɨ̂re. Mɨsâ ni'kɨpɨ́reta ẽho peó wee'. Tohô ẽho peótimirã, yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ĩ'yârã, “Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re masisé o'ôpĩ”, niî masi boosa', niîwĩ Jesu. 20 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra weé ĩ'yo yɨ'rɨ nɨ'ka'ke makârikãharãre a'tîro tu'tîwĩ. Naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuútikã, tohô weewĩ́. 21 —Mɨsâ Corazĩ́, tohô niikã́ Betsaida wamêtise makarikãharãre yã'âro wa'ârosa'. Yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ĩ'yâmirã, dɨka yuú wee'. Yɨ'ɨ̂ ãpêrã Judeu masa niîtirã tiropɨ Tiro, Sidṍ wamêtise makaripɨ weé ĩ'yokã maa, dɨporópɨ naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú toha boopã. Naâ bɨhâ wetisere ĩ'yórã, naâ wee wɨáro noho su'tí wãkisére sãyâ, nohâre naâ dɨpôapɨ õrêste peo boopã. 22 Mɨsâre werê'. Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, mɨsâ pe'ere Tiro, Sidṍkãharã nemoró bu'îri da'rê yɨ'rɨ nɨ'kagɨsami. 23 Ni'kâroakã maa Cafarnaukãharãre werê'. “Ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâarãti”, niî wãkû ma'atikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre pekâ me'epɨ kõ'â butia'gɨsami. Sõ'ó niîka maka Sodoma yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ weé'karo noho weé ĩ'yokã maa, tii maká ni'kâroakãpɨ kẽ'rare niî nu'ku boosa'. 24 Mɨsâre niîgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, Sodomakãharãre nemoró mɨsâ pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêgɨsami, niîwĩ Jesu. 25 Naâre tohô niîka be'ro Jesu kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre a'tîro niîwĩ: —Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂se, a'ti nukúkã wiôgɨ niî'. “Masî yɨ'rɨ nɨ'karã niî'” niirã́re mɨ'ɨ yeékãhasere tɨ'o masíkã weé wee'. Ãpêrã wi'marã́ weeró noho maatá tɨ'ó ẽho peórã pe'ere teeré masikã́ weé'. Mɨ'ɨ̂ tohô weesére “Ãyú yɨ'rɨa'”, niî e'katí'. 26 Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨá'karo nohota a'teré keoró weé', niîwĩ. 27 Be'ró Jesu masaré niî nemowĩ: —Yɨ'ɨ̂ pakɨ niî pe'tise wee masísere yɨ'ɨ̂re o'ôwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨtá yɨ'ɨ̂ niisétisere masî pe'okã'sami. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ ni'kɨtá kɨ̃ɨ̂ niisétisere masî pe'o'. No'ó yɨ'ɨ̂ masikã́ weé no'orã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ niisétisere masîsama. 28 Mɨsâ basi wee tutuáse me'ra Õ'âkɨ̃hɨre e'katíkã weé sĩ'ri'. Tohô weérã nɨkɨsére wɨarã́, da'rá kari butírã weeró noho niî'. Mɨsâ bu'îri tɨ'ó yã'arã, bɨhâ wetirãre a'tîro niîgɨti. Mɨsâ tohô tɨ'ó yã'asere yɨ'ɨ̂re werêya. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre wee tamúgɨti. Mɨsâ tohô weekã́, yɨ'ɨ̂ mɨsâre ãyuró tɨ'ó yã'ase o'ôgɨti. 29 Yɨ'ɨ̂ dutisére, yɨ'ɨ̂ ɨaró noho weeyá. Mɨsâ tohô weekã́, wee tamúgɨti. Yɨ'ɨ̂ da'ra dutípegɨ nií wee'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre pahá yã'agɨ, mehô niigɨ́ weeró noho weé'. Mɨsâ bɨhâ wetisere yɨ'ɨ̂re werekã́, mɨsâre e'katísere dɨka yuúgɨti. 30 Yɨ'ɨ̂ wee tamú yuukã, yɨ'ɨ̂ dutisé mɨsâre nɨkɨ́ wee'. Masá apêye noho ka'rasásere o'mârã weeró noho tɨ'ó yã'arãsa', niî werêwĩ Jesu.

Mateus 12

1 Tiîtare saurú niikã́ ɨ̃sâ Judeu masa soo wɨári nɨmɨ Jesu trigo wesepɨ yɨ'rɨáwĩ. Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ɨhá boârã, trigo naâ otê'kere tɨ̃'rê, tee peérire ba'âwɨ. 2 Fariseu masa ɨ̃sâ tohô weekã́ ĩ'yârã, Jesuré niîwã: —Ĩ'yâya. Mɨ'ɨ̂ bu'erã́ ni'kakã́ nohore wee dutítisere weemá. Marî soo wɨári nɨmɨre da'ra dutí wee', niîwã. 3 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ: —Mɨsâ dɨporókɨ̃hɨ wiôgɨ Davi kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã me'ra ɨhá boârã weé'kere bu'êpã. 4 Naâ a'tîro weékãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháa, pãú “Õ'âkɨ̃hɨ yee niî'” niî'ke naâre ba'â dutiti'kere ba'âkãrã niîwã. Sacerdotea di'akɨ̃re ba'â duti no'okaro niîmiwɨ. 5 Apêro Moisé dutî'karopɨ kẽ'rare bu'êpã. Marî soo wɨári nɨmɨ niikã́ sacerdotea Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ da'rasamá. Kɨ̃ɨ yeékãhasere da'rárã, sootísama. Naâ tohô sootírã, yã'âro weérã meheta weemá. 6 Mɨsâre werêgɨti. A'toré yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨ niî'. 7 Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'kere tɨ'o masí wee'. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ masaré a'mêri pahá yã'akã ɨá'. Wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peo'karo nemoró teé pe'ere ɨa sãá yɨ'rɨ nɨ'ka'”, niî ohâ no'owɨ. Mɨsâ teeré tɨ'o masírã pũrikã, masá mehêkã weetírãre “Yã'âro weemá”, niîti boosa'. 8 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ soo wɨári nɨmɨre dutisé nemoró dutî masi', niîwĩ Jesu. 9 Jesu trigo wesepɨ niîka be'ro Judeu masa nererí wi'ipɨ sãháawĩ. 10 Tií wi'i po'peapɨ ni'kɨ́ amûkã bɨ'â wia'kɨ niîkɨ niîwĩ. Fariseu masa de'ró weé Jesuré werê sãarãsari? niîrã, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awã: —Marî soo wɨári nɨmɨre do'âtigɨre yɨ'rɨókã ãyú niîti? niîwã. 11 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, naâre yɨ'tiwĩ́: —No'ó mɨsâ wa'tero marî soo wɨári nɨmɨ niikã́ ovelha kopêpɨ bɨrɨ̂ sãhakã, kɨ̃ɨ̂re wehê morogɨ wa'âtikã weetísami. 12 Ni'kɨ́ masɨ́ ovelha nemoró wapatí yɨ'rɨ nɨ'kami. Tohô weéro marî soo wɨári nɨmɨre ãyusé weekã́ ãyú niî', niîwĩ. 13 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro amûkã bɨ'â wia'kɨre niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ amûkãre yũûoya, niîwĩ. Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, yũûowĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ta, ape amúkã weeró noho ãyuá wa'âwɨ. 14 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, fariseu masa uâ wiha wa'âwã. Tohô uâ wiharã, “De'ró weé Jesuré wẽherã́sari?” niî apókãrã niîwã. 15 Jesu kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'risere masîgɨ, amûkã bɨ'â wia'kɨre yɨ'rɨó'karopɨ niî'kɨ wihá wã'kawĩ. Kɨ̃ɨ̂re masá pãharã́ siru tuúwã. Niî pe'tirã do'âtirãre yɨ'rɨówĩ. 16 Yɨ'rɨó, naâre neê kɨ̃ɨ yeékãhasere werê dutitiwĩ. 17 Jesu naâ pãharã́re yɨ'rɨókã, Isaía Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ ohâ'ke keoró wa'âwɨ. A'tîro ohâkɨ niîwĩ: 18 Ã'rí yɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨ, yɨ'ɨ̂ besé'kɨ niîmi. Yɨ'ɨ̂ ma'igɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ me'ra e'katí'. Yɨ'ɨ̂ Espíritore kɨ̃ɨ̂re o'ôgɨti. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ niî pe'tirã masaré ãyuró weesére werêgɨsami. 19 Kɨ̃ɨ̂ neê dɨ'sâ soo, makâ dekopɨ karíkũ sihasome. 20 No'ó wãkû tutuatigɨ noho kẽ'rare kõ'âsome. Kõ'âro noho o'ôgɨ, wãkû tutuakã weegɨ́sami. Ẽho peó tutuatirãre tu'tîsome. Naâre ãyuró wee tamúgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ sãháaka be'ropɨ, kɨ̃ɨ̂ yã'asére dokâ ke'akã weéka be'ropɨ tohô weé du'ugɨsami. Kɨ̃ɨ̂ keoró dutî me'rikɨ̃'sami. 21 Tohô weérã niî pe'tirokãharã kɨ̃ɨ̂ dutiátehere ko'têrãsama, niî ohâ no'okaro niîwɨ. 22 Be'ró Jesu tirópɨ kapêri ĩ'yâtigɨ, uúkũtigɨ wãtî sãháa no'o'kɨre mii eháwã. Naâ kɨ̃ɨ̂re mii ehákã ĩ'yâgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨówĩ. Tohô weéka be'ro ĩ'yâ, uúkũwĩ. 23 Wãtî sãháa no'o'kɨ yɨ'rɨkã́ ĩ'yârã, niî pe'tirã masá ĩ'yâ mariawã. Naâ a'mêri sẽrí yã'awã: —Ã'rí dɨporókɨ̃hɨpɨ Davi paramí, naâ “A'tiákɨhɨ niiápɨ'” niî'kɨ niîti? niîwã. 24 Fariseu masa naâ tohô niikã́ tɨ'órã, a'tîro niîwã: —Ã'rí wãtiâ wiôgɨ Beelzebú wamêtigɨ tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩrosami, niîwã. 25 Jesu naâ tohô niisére masîgɨ, naâre niîwĩ: —Ni'kâ kurakãharã a'mêri dɨka watí a'me kẽérã, masâ pe'tia wa'âsama. Tohô niikã́ ni'kâ makakãharã ou ni'kâ wi'ikãharã naá kẽ'ra a'mêri dɨka watí a'mé tu'tirã, pe'ti dihá wa'âsama. 26 Meharóta wãtiâ wiôgɨ kɨ̃ɨ yarã́ wãtiâre kõ'â wĩrogɨ, kɨ̃ɨ̂ basita dɨka watígɨ weesamí. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ de'ró weé tutuâ nemo boosabe. 27 Mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Kɨ̃ɨ̂ wãtî Beelzebú tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩromi”, niî'. Tohô niikã́ maa, mɨsâ bu'esére siru tuúrã wãtiâre kõ'â wĩrorã, noá tutuaró me'ra kõ'â wĩrosari? Naâre mɨsâ “Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩroma”, niî'. Tohô weéro masî no'o'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re niisé diakɨ̃hɨ́ nií wee'. 28 Yɨ'ɨ̂ wãtiâre Espírito Santo tutuaró me'ra pe'e kõ'â wĩro'. Teé me'ra “Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé mɨsâ tiropɨre niî toha'”, niî no'o'. 29 Mɨsâre werê nemogɨti taha. Ni'kɨ́ tutuagɨ́ yaá wi'ipɨre kɨ̃ɨ̂re dɨ'te kũútimigɨ, yaha masí no'oya marí'. Dɨ'téka be'ropɨ yaha masísami, niîwĩ. Yɨ'ɨ̂ wãtî yɨ'rɨóro tutuâ yɨ'rɨ nɨ'ka niîgɨ, tohô niîwĩ Jesu. 30 Jesu niî nemowĩ: —Yɨ'ɨ̂re ɨatírã yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirã niîma. Yɨ'ɨ̂re see neé tamutigɨ noho dokesté wã'kagɨ weeró noho niîmi. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã masaré Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókã wee tamúrã meheta weemá. 31 Tohô weégɨ mɨsâre diakɨ̃hɨ́ werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ masá yã'âro weesére, yã'âro uúkũsere akobohógɨsami. Espírito Santore yã'âro uúkũkã pũrikãre, akobohósome. 32 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre yã'âro uúkũkã, Õ'âkɨ̃hɨ akobohógɨsami. Espírito Santo pe'ere yã'âro uúkũkã, Õ'âkɨ̃hɨ akobohósome. Ni'kâroakã, be'ropɨ́ kẽ'rare meharóta akobohósome, niîwĩ Jesu. 33 Jesu niî nemowĩ: —Yukɨ̂gɨ ãyukɨhɨ́ niikã́, tigɨ dɨká me'ra “Ãyukɨhɨ́ niî'”, niî no'o'. Yukɨ̂gɨ yã'akɨhɨ́ niîro, tigɨ dɨká me'ra “Yã'akɨhɨ́ niî'”, niî ĩ'yâ masi no'o'. Yukɨ̂gɨre tigɨ dɨká me'ra ĩ'yâ masi no'o'. 34 Mɨsâ ãyâ weeró noho pũrirã́ niî'. Yã'arã́ niî tĩharã, de'ró weé ãyusére uúkũ masi boosari? Marîre yã'asé niî yɨ'rɨro, yã'aséta marî uúkũse wiháa'. Ãyusé niikã́, ãyuséta wiháa'. 35 Tohô weégɨ masɨ́ ãyugɨ́ ãyusé wãkusé kɨo yuúgɨ, ãyuróta uúkũsami. Ãpí yã'agɨ́ pe'e kɨ̃ɨ̂ wãkusé yã'asé niî yuukã, yã'âro uúkũsami. 36 Mɨsâre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, mɨsâ wãkûtimirã no'ó ɨaró uúkũ ma'a'ke nɨkɨ besegɨ́sami. 37 Mɨsâ ãyuró uúkũka be'ro niikã́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre “Ãyuró uúkũpã, bu'îri moó'”, niîgɨsami. Mɨsâ yã'âro uúkũka be'ro maa “Bu'îri kɨó'”, niîgɨsami, niîwĩ Jesu fariseu masare. 38 Be'ró fariseu masa, ãpêrã Moisé ohâ'kere bu'erã́ Jesuré a'tîro niîwã: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ ãyusé weé ĩ'yokã ĩ'yâ sĩ'risa', niîwã. 39 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ: —Mɨsâ a'tóka terokãharã yã'arã́ niî'. Mɨsâ weé ĩ'yoya niîrã, mɨsâ ẽho peótisere yɨ'ɨ̂re ĩ'yó'. Mɨsâre weé ĩ'yosome. A'té di'akɨ̃re werêgɨti. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Jona Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ wa'â'karo noho di'akɨ̃re ĩ'yogɨ́ti. 40 Jona wa'îwɨ̃ pahigɨ́ho paâga po'peapɨ i'tiá nɨmɨ, i'tiá yami kɨ̃ɨ̂pɨre sãyâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ weeró nohota yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kẽ'ra yɨ'ɨ̂re yaáka be'ro i'tiá nɨmɨ, i'tiá yami di'tâ po'peapɨ kũyagɨ́sa'. 41 Jona Nínive wamêtiri makakãharãre Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werekã́, naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti, du'úkãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂ pe'ere Jona yɨ'rɨóro niîmikã, mɨsâ ẽho peó wee'. Mɨsâ naâ weé'karo noho yã'âro weé'kere bɨhâ weti wee'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, Nínivepɨ niî'kãrã a'tóka teropɨkãharãre “Mɨsâ Jesuré ẽho peótirã, yã'âro weewɨ́”, niîrãsama. 42 Apêye kẽ'rare werêgɨti. Dɨporókõho muhîpũ mɨhátiro diakɨ̃hɨ́ pe'e niirí di'tapɨ wiôgo Israel kurakãharã wiôgɨ Salomão masisére tɨ'ógo a'tîko niîwõ. Yɨ'ɨ̂ Salomão yɨ'rɨóro masî yɨ'rɨ nɨ'kamikã, mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂re tɨ'ó sĩ'ri wee'. Tohô weégo Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, tií di'ta wiôgo niî'ko a'tóka teropɨkãharãre “Mɨsâ Jesuré ẽho peótirã, yã'âro weewɨ́”, niîgosamo, niîwĩ. 43 Jesu fariseu masare niî nemowĩ: —Wãtî masɨpɨ́re kõ'â wĩro no'oka be'ro akó marirópɨ sihâ baha ke'atisami. Kɨ̃ɨ̂ niiátohore a'mâgɨ, tohô weesamí. Kɨ̃ɨ̂ niiró bokatígɨ, a'tîro wãkûsami: 44 “Yɨ'ɨ̂ wiháti'kɨpɨre dahâ sãhagɨti taha”, niîsami. Kɨ̃ɨ̂pɨre dahâ sãhagɨ, wi'í o'áka wi'i, ãyuró apóka wi'i weeró noho boka ehásami. 45 Be'ró ãpêrã wãtiâ setere kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨóro yã'arã́re pihîsami. Pihî, be'ró too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ̂ wiháa'kɨpɨre naâ niî pe'tirã sãháasama. Tohô weégɨ masɨ́ kɨ̃ɨ̂ too dɨpóropɨ niî'karo nemoró yã'âro tohasamí. Ã'rá kẽ'ra yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã tohôta yã'â butia'ro wa'ârãsama, niîwĩ Jesu. 46 Jesu masaré tohô uúkũri kura kɨ̃ɨ̂ pakó, kɨ̃ɨ̂ akabihírã kɨ̃ɨ̂ niirí wi'ipɨ ehâwã. Naâ sopepɨ́ tohâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂ me'ra uúkũ sĩ'riwã. 47 Tohô weekã́, toó niigɨ́ ni'kɨ́ werêwĩ Jesuré: —Mɨ'ɨ̂ pako, mɨ'ɨ̂ akabihírã sopé pɨ'topɨ niiáma. Mɨ'ɨ̂ me'ra uúkũ sĩ'riama, niî werêwĩ. 48 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Noa nohó niîti yɨ'ɨ̂ pako, yɨ'ɨ̂ akabihírã? niîwĩ. 49 Be'ró ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re yũû pu'u, niîwĩ: —Ã'raré yɨ'ɨ̂ pako, yɨ'ɨ̂ akawerérã waro tɨ'ó yã'a'. 50 No'ó Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weerã́ noho naáta yɨ'ɨ̂ akabihí, yɨ'ɨ̂ akabihó, yɨ'ɨ̂ pako weeró noho niîma, niîwĩ.

Mateus 13

1 Tii nɨmɨ́reta taha Jesu wi'ipɨ́ niî'kɨ ditâra sumútohopɨ wa'âwĩ. Wa'â, toopɨ́ duhîwĩ. 2 Masá pãharã́ waro kɨ̃ɨ̂ tiropɨ nerekã́ ĩ'yâgɨ, yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, duhîwĩ. Masá pe'e ditâra sumútohopɨ nu'kuwã́. 3 Be'ró Jesu kití weeró noho niisé me'ra naâre pehé werêwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ kɨ̃ɨ yaá wesepɨ otêgɨ wa'âsami. 4 Kɨ̃ɨ̂ otekã́ wẽesté wã'ka'ke, apêye otesé kape ma'âpɨ dokê ke'asa'. Mirikɨ̃hɨá a'tî, tee peérire ĩ'yâ boka, ba'â pe'okã'sama. 5 Apêye ɨ̃ta paá kã'roákã di'tâ kɨoró bu'ipɨ dokê ke'asa'. Teé di'ta kã'roákã niî yuukã, asî busu maatá marâ, pĩ'rísa'. 6 Be'ró muhîpũ asi mɨhátiri kura di'tâ bopô sãha yɨ'rɨa wa'ása'. Tohô weéro nɨ'kôri moó'karo niî tĩharo, maatá yãî diha wa'ása'. 7 Apêye otesé kape potâ wa'teropɨ bɨrɨ̂ ke'asa'. Potâ pe'e teeré pĩ'rí yɨ'rɨa, wẽhékã'sa'. 8 Apêye otesé kape di'tâ ãyurópɨ bɨrɨ̂ ke'asa'. Teé ãyuró pĩ'rí, dɨkâtisa'. Ni'kâ yõo cem peeri dɨkâtisa'. Ape yõó sessenta peeri, ape yõó trinta peeri dɨkâtisa'. 9 O'mê peeri kɨorã́ noho a'teré ãyuró tɨ'oyá, niîwĩ Jesu. 10 Be'ró ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awɨ: —De'ró weégɨ masaré kití weeró noho niisé me'ra bu'êti? niîwɨ. 11 Jesu ɨ̃sâre yɨ'tiwĩ́: —Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre a'tîro weemí. Mɨsâre ãpêrã too dɨpóropɨ masîya marimí'kere kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisére masikã́ weemí. Ãpêrã yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã pe'ere masîtikã weemí. 12 Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ bu'esére ẽho peórãreta Õ'âkɨ̃hɨ masisé o'ô nemogɨsami. Naâ tɨ'o masíse kɨó yɨ'rɨarãsama. Ãpêrã yɨ'ɨ̂ bu'esére ẽho peótirã pe'ere naâ kã'roákã masîmi'kere tɨ'o masítikã weegɨ́sami. 13 Naâ yɨ'ɨ̂ weesére ĩ'yâmirã, ĩ'yâtirã weeró noho niîsama. Yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'omírã, tɨ'o masítisama. Tohô weégɨ kití weeró noho niisé me'ra naâre werê'. 14 Isaía Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ kɨ̃ɨ̂ ohâ'karo nohota naâre wa'â'. A'tîro ohâkɨ niîwĩ: Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere teérã, ĩ'yâ sĩ'risome. Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó sĩ'ritirã, diakɨ̃hɨ́kãhasere tɨ'ó sĩ'risome. Tohô ẽho peóti tĩharã, yɨ'ɨ̂re akobohóse sẽrisomé. Tohô weérã mɨsâre werekã́, tɨ'orã́sa', tɨ'órã pe'ea'. Mehô de'ró niîro weesarí? niî tɨ'o masísome. Mɨsâ ãyuró yɨ'ɨ̂ weesére ĩ'yâmirã, ĩ'yâ masisome, niî ohâkɨ niîwĩ Isaía, niîwĩ Jesu. 16 Ɨ̃̃sâ pe'ere niîwĩ: —Mɨsâ pũrikã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã, e'katí'. Yɨ'ɨ̂ weesére ĩ'yârã, yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'órã, ẽho peó'. 17 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Pãharã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã, tohô niikã́ dɨporókãharã masá ãyurã́ niî'kãrã ni'kâroakã yɨ'ɨ̂ mɨsâre weesére ĩ'yâ sĩ'rikãrã niîmiwã. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre weresére tɨ'ó sĩ'rikãrã niîmiwã. Tohô weé sĩ'ri'kãrã niîmirã, ĩ'yâti, tɨ'otí yɨ'rɨokã'kãrã niîwã, niîwĩ Jesu. 18 Be'ró Jesu ɨ̃sâre a'tîro werê nemowĩ: —Oterí masɨ yee kití a'tîro niî sĩ'riro weé'. 19 Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ wiôgɨ niîgɨsa' niisére tɨ'omírã, teeré tɨ'o masítirã, a'tîro weeró noho niîsama. Otesé kape ma'âpɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke weeró noho niîsama. Wãtî a'tî, naâ tɨ'omí'kere e'mâ pe'okã'sami. 20 Ãpêrã ɨ̃tâ peeri wa'teropɨ dokê ke'a'ke peeri weeró noho niîsama. Yee kitíre e'katíse me'ra tɨ'osamá. 21 Tohô tɨ'omírã, nɨ'kôri marirã́ weeró noho niîsama. Naâre mehêkã wa'akã́, ou ãpêrã tee kitíre ẽho peóse bu'iri naâre tu'tikã́, maatá ẽho peó du'ukã'sama. 22 Ãpêrã otesé kape potâ wa'teropɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke weeró noho niîsama. Yee kitíre tɨ'osamá, tɨ'órã pe'ea'. A'ti ɨmɨ́kohokãhase pe'ere wãkû yɨ'rɨ nɨ'kasama. No'ó de'ró niisére ɨâri peha yɨ'rɨasama. Naâ tohô niisétikã, a'té naâre dohórẽ'kã'sa'. Naâ tɨ'ó'kere akobohó, dɨkâ marirã́ weeró noho niîsama. 23 Ãpêrã di'tâ ãyurópɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke peeri weeró noho niîma. Yee kitíre tɨ'ó, ãyuró ẽho peó, yɨ'ɨ̂ dutîro noho weesétirã, ãyuró dɨkâtirã weeró noho niîma. Cem peeri dɨkâti'karo weeró noho ãyusére weesamá. Ãpêrã sessenta peeri, ãpêrã trinta peeri dɨkâti'karo weeró noho ãyusére weesamá, niîwĩ Jesu. 24 Jesu apêye kití weeró noho niisé me'ra ɨ̃sâre werê nemowĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé a'tîro weeró noho niî'. Ni'kɨ́ masɨ́ ãyusé kapere kɨ̃ɨ yaá wesepɨ otêsami. 25 Be'ró niî pe'tirã kãríka be'ro teé otê'kɨre ĩ'yâ tu'tigɨ kɨ̃ɨ̂ otê'karopɨ wa'âsami. Wa'â, trigo kape wa'teropɨ yã'asé kapere otêsami. 26 Trigo pĩ'ri mɨhá, teé pupirí kura yã'asé ãpí kɨ̃ɨ̂ otê'ke kẽ'ra pĩ'ri bahuása'. 27 Teeré ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terã naâ wiôgɨpɨre werêrã wa'âsama: “Wiôgɨ, marî otê'ke ãyusé kape di'akɨ̃ niîmiwɨto”, niîsama. “De'ró weé a'té yã'asé kape a'tîpari?” niîsama. 28 Naâ wiôgɨ naâre yɨ'tisamí: “Ni'kɨ́ marîre ĩ'yâ tu'tigɨ tohô weeápĩ”, niîsami. Be'ró da'rá ko'terã naâ wiôgɨre sẽrí yã'asama taha: “Mɨ'ɨ̂ ɨ̃sâ yã'asére kurê weerã wa'akã́ ɨasarí?” niîsama. 29 Kɨ̃ɨ̂ pe'e naâre niîsami: “Weetíkã'ya. Mɨsâ kurê weerã, apêye trigore du'â kõ'a boosa'. 30 Tootá trigo me'ra bɨkɨâkã'ato. Trigo bɨkɨâ tu'a ehaka be'ropɨ da'rarã́re o'ôo'gɨti. Naâ yã'asé pĩ'rí'kere kurê wee mɨ'tarãsama. Kurê wee, teeré opa dotóri dɨ'té, ɨ̃hârãsama. Tu'â eha nɨ'ko, trigore naâ nɨrô wɨaropɨ nɨrôrãsama”, niîsami, niîwĩ Jesu. 31 Jesu apêye werê nemowĩ taha: —Õ'âkɨ̃hɨ yarã pãharã́ sãharã́sama niisé otesé mostarda kape weeró noho niî'. Teeré ni'kɨ́ kɨ̃ɨ yaá wesepɨ otêsami. 32 Mostarda kape kã'a kapéroakã waro niî'. Toóka kaperoakã niîmiro, bɨkɨâropɨa pahî butia'kɨhɨ yukɨ̂gɨ pĩ'rísa'. Pahikɨhɨ́ waro wa'akã́ ĩ'yârã, mirikɨ̃hɨá a'tî, Tigɨ dɨpɨ́ripɨ naâ die peoátehe su'tire weesamá, niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé kã'a kapéroakã weeró noho nɨ'kása'. Be'ró pahikɨhɨ́ bɨkɨâ'karo weeró noho niî pe'tiropɨ kɨ̃ɨ yeé kiti se'sâa wa'ârosa'. Tohô niikã́ pãharã́ kɨ̃ɨ yarã́ sãharã́sama niîgɨ, tohô niîwĩ. 33 Be'ró apêye werê nemowĩ taha: —Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé a'tîro weeró noho niî'. Ni'kó numiô pãú weegótigo pãú weesé trigo po'kare i'tiá paa keó, po'o sãásamo. Teé me'ra fermento pãú bɨkɨakã́ weesére moresamó. Be'ró teé niî pe'tise bɨkɨâ se'sâ pe'tia wa'ása', niîwĩ. Fermento trigo po'kare bɨkɨakã́ weé'karo weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé niî pe'tiropɨ se'sârosa' niîgɨ, tohô niîwĩ. 34 Jesu masaré bu'êgɨ, kití weeró noho niisé me'ra di'akɨ̃ werêwĩ. 35 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ ohâ'ke keoró wa'âwɨ. Jesu masaré wereátehere a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: Kití weeró noho niisé me'ra masaré werêgɨsa'. Õ'âkɨ̃hɨ a'ti ɨmɨ́koho weekã́pɨ masî no'oya marí'kere mɨsâre werê bahurẽ'gɨti, niî ohâ no'okaro niîwɨ. 36 Be'ró Jesu masaré we'êriti, wi'ipɨ́ sãháawĩ. Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re siru tuú sãhawɨ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awɨ: —Mɨ'ɨ̂ mehêpɨ yã'asé kape trigo wa'teropɨ niisé kiti werê'kere werê apoya. De'ró niî sĩ'riro weeáti? niîwɨ. 37 Ɨ̃̃sâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu yɨ'tiwĩ́: —Ãyusé trigo kapere otê'kɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ niî'. 38 Tii wesé pe'e a'ti nukúkã niî sĩ'riro weé'. Ãyusé kape yɨ'ɨ̂re ẽho peórã Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niîma, niî sĩ'riro weé'. Yã'asé kape pĩ'rí'ke pe'e wãti yarã́ niîma, niî sĩ'riro weé'. 39 Tii wesé otê'kɨre ĩ'yâ tu'tigɨ yã'asére otê'kɨ wãtî niîmi. Trigo bɨkɨâ tu'a ehaka be'ro naâ tɨ̃'resé a'ti ɨmɨ́koho pe'tiátehe niî', niî sĩ'riro weé'. Trigore tɨ̃'rerã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã niîma. 40 Yã'asére kurê wee ɨ̃hâ kõ'asama. Naâ tohô weé'karo weeró noho a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́pɨre yã'arã́re kõ'ârãsama. 41 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ yɨ'ɨ̂re werê ko'terãre niî pe'tiropɨ o'ôo'gɨsa'. “Niî pe'tirã yã'âro weerã́re, tohô niikã́ ãpêrãre yã'âro weekã́ weerã́re neêoya”, niîgɨsa'. 42 Naâre pekâ me'epɨ kõ'ârãsama. Toopɨ́ naâ pũrî no'orã, upîkari kũ'rî wagɨa, utîrãsama. 43 Tohô wa'arí kurare Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weerã́ pe'e a'tîro weerã́sama. Kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'ârã, muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨ weeró noho asistérãsama. Toopɨ́ niî nu'kukã'rãsama. O'mê peeri kɨorã́ noho a'teré ãyuró tɨ'oyá, niîwĩ. 44 Jesu a'tîro werê nemowĩ: —Mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisére werê nemogɨti. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâ wiôgɨ niisé niî pe'tise yɨ'rɨóro ãyú yɨ'rɨ nɨ'ka'. Ni'kɨ́ apêye noho wapa bɨhɨ́sere ãpêrã yaá di'ta po'peapɨ nɨó'kere boká'karo weeró noho niî'. Teeré bokáka be'ro meharópɨta yaa kũúsami taha. Be'ró e'katíse me'ra wa'â, niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ kɨosére duâ pe'okã'sami. Kɨ̃ɨ̂ duâ'ke wapa me'ra tií di'tare duu miíkã'sami, niîwĩ. 45 Apêye kẽ'rare Jesu werê nemowĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé ni'kɨ́ masɨ́ duú duâ turiagɨ ãyuró asistése peeri pérola wamêtisere a'mâ kusiaro weeró noho niî'. 46 Kɨ̃ɨ̂ wapa bɨhɨ́ri pee, ni'kâ peere boka ehágɨ, a'tîro weesamí. Boka ehá, kɨ̃ɨ̂ kɨosére duâ pe'okã'sami. Kɨ̃ɨ̂ duâ'ke wapa me'ra tii peé wapa bɨhɨ́ri peere duu miíkã'sami. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ wiôgɨ niikã́, tii peé wapa bɨhɨ́ri peere bokasé weeró noho niî'. 47 Be'ropɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátehere werêgɨti. Wa'î wẽherã́ ni'kâgɨ wẽhêkɨhɨ pahikɨhɨ́re diâ pahirí maapɨ doke yõósama. Tigɨpɨ́re niirã́ nɨkɨ wa'î su'rí wã'asama. 48 Tigɨ́ mu'mû yɨ'rɨkã ĩ'yârã, wa'î wẽherã́ diâ sumútohopɨ wehê nɨhasama. Toopɨ́ wa'îre bese duhísama. Ãyurã́re pi'îpɨ bese sãásama. Yã'arã́re doke yõókã'sama. 49 A'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, tohôta wa'ârosa'. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã a'tîrãsama. Ãyurã́, yã'arã́re dɨka waá nɨ'korãsama. 50 Yã'arã́re pekâ me'epɨ kõ'ârãsama. Toopɨ́ naâ pũrî no'orã, upîkari kũ'rî wagɨa, utîrãsama, niîwĩ Jesu. 51 Be'ró Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —A'té yɨ'ɨ̂ niî'kere tɨ'otí mɨsa? niîwĩ. Ɨ̃̃sâ “Ɨ̃̃ɨ̂, tɨ'ó'”, niîwɨ. 52 Ɨ̃̃sâ tohô niikã́, kɨ̃ɨ̂ niîwĩ: —Niî pe'tirã Moisé ohâ'kere bu'erã́ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîgɨsa' niisére ẽho peórã, ni'kɨ́ wi'í kɨogɨ́ weeró noho niîma. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharãre o'oákɨhɨ, tií wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂ apêye noho nɨrô'kere ma'maré, meharé mii wĩró masisami. Kɨ̃ɨ̂ weeró noho, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere werê masisama. Tohô niikã́ ma'má, yɨ'ɨ̂ bu'esé kẽ'rare werê masisama niîgɨ, tohô niîwĩ ɨ̃sâre. 53 Jesu teeré werêka be'ro toó niî'kɨ Nazaré kɨ̃ɨ̂ masáka makapɨ wa'âwĩ. Toopɨ́ Judeu masa naâ nerê wɨari wi'ipɨ bu'ê nɨ'kawĩ. Toopɨ́ niirã́ kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'ó, ĩ'yâ maria mɨhawã. A'tîro niîwã: —No'opɨ́ bu'êpari ã'rí toô kã'ro masigɨ́? De'ró weé a'té masá do'âtirãre yɨ'rɨóse nohore weé ĩ'yo masiti? 55 Ã'rí ni'kɨ́ kapitéru makɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ a'ti makákõho Maria makɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ akabihírã Tiago, José, Simão, Juda niîma. 56 Kɨ̃ɨ̂ akabihírã numia kẽ'ra a'topɨ́ta niîma. Tohô weégɨ no'opɨ́ masîmipari kɨ̃ɨ̂ a'teré? niîwã. 57 Kɨ̃ɨ̂ tookɨ̃hɨ́ niisé bu'iri kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peó sĩ'ritiwã. Jesu pe'e naâre niîwĩ: —Niî pe'tirã ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨre tɨ'ó ẽho peósama. Kɨ̃ɨ yaá di'takãharã, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharã di'akɨ̃ ẽho peótisama, niîwĩ. 58 Tohô weégɨ tii makápɨre naâ ẽho peótikã ĩ'yâgɨ, pehé naâre weé ĩ'yotiwĩ.

Mateus 14

1 Tiîtare Herode Galiléia di'takãharãre dutigɨ́ Jesu weé'kere tɨ'ókɨ niîwĩ. 2 Teeré tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ me'ra da'rarã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ João masaré wamê yeegɨ yɨ'ɨ̂ wẽhe dutí'kɨ masá'kɨ niîgɨ niîsami. Tohô weégɨ, pehe waró weé ĩ'yo tutua yɨ'rɨapɨ, niîkɨ niîwĩ. 3 Kɨ̃ɨ̂ Herodeta too dɨpóropɨre Joãore yẽ'ê dutikɨ niîwĩ. Yẽ'ê, bu'îri da'rerí wi'ipɨ dɨ'te kũú dutikɨ niîwĩ. A'té bu'iri tohô weékɨ niîwĩ. Herode kɨ̃ɨ̂ akabihí Filipe nɨmo, Herodia wamêtigore Filipe kɨ̃ɨ̂ katîmikã, koôre e'mâ, nɨmôtikɨ niîwĩ. 4 Kɨ̃ɨ̂ tohô weesére tɨ'ógɨ, João Herode tiropɨ wa'â, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ akabihí nɨmore nɨmôtikã, yã'â niî'. Koôre kɨotíkã'ya, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'ke bu'iri Herode kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo dutikɨ niîwĩ. 5 Kɨ̃ɨ̂ Joãore wẽhé sĩ'rikɨ niîwĩ. Masá pe'e “João Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ niîmi”, niîkãrã niîwã. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re wẽhekã́, masá yɨ'ɨ̂ me'ra uâ boosama niî uîgɨ, maatá kɨ̃ɨ̂re wẽhetíkɨ niîwĩ. 6 Be'ró Herode kɨ̃ɨ̂ bahuáka nɨmɨre bosê nɨmɨ weékɨ niîwĩ. Tiîtare Herodia mako kɨ̃ɨ̂ pihî'kãrã tiropɨ basâ ĩ'yogo wiháako niîwõ. 7 Herode koô basâ ĩ'yokã tɨ'sâ yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ “Neê niî sooro mariró no'ó mɨ'ɨ̂ ɨasé nohore o'ôgɨti”, niîkɨ niîwĩ. 8 Koô pe'e koô pakoré “Yẽ'e nohóre sẽrigósari?” niîko niîwõ. Koô pakó werêka be'ro Herode tiropɨ wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —João masaré wamê yeegɨ dɨpôare dɨtê sure, ni'kâ paapɨ miíti, yɨ'ɨ̂re o'ôya, niîko niîwõ. Diakɨ̃hɨ́ta Joãore wẽhegɨ́sari? niîgo, tohô wee dutíko niîwõ. 9 Koô tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Herode bɨhâ wetikɨ niîwĩ. Joãore wẽhé sĩ'ritikɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ masá tɨ'óropɨ “Mɨ'ɨ̂ ɨasé nohore o'ôgɨti” niî'kɨ niî yuugɨ, masá yɨ'ɨ̂re buhirí niîgɨ, koô niî'karo nohota weékɨ niîwĩ. 10 Tohô weégɨ João bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́re kɨ̃ɨ̂ dɨpôare dɨtê sure dutikɨ niîwĩ. 11 Dɨtê sureka be'ro kɨ̃ɨ̂ dɨpôare bapapɨ́ sãâ, Herodia makore o'ôkãrã niîwã. Koô pe'e kẽ'ra koô pakopɨ́re o'ô turiako niîwõ. 12 Be'ró João bu'esére siru tuú'kãrã kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré miîrã wa'â, yaákãrã niîwã. Be'ró Jesupɨ́re werêrã wa'âkãrã niîwã. 13 Jesu Joãore wẽhé'ke kitire tɨ'ógɨ, a'tîro weewĩ́. Yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, apêro masá marirópɨ ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra wa'âwĩ. Ɨ̃̃sâ wa'asére tɨ'órã, tookãhárã masá ma'âpɨ kɨ̃ɨ̂re siru tuú wã'kakãrã niîwã. 14 Jesu apé pã'repɨ pẽ'a ehágɨ, dihá nɨ'kawĩ. Be'ró masá pãharã́re boka ehá pehawĩ. Naâre ĩ'yâgɨ, pahá yã'awĩ. Do'âtirã naâ miáa'kãrãre yɨ'rɨówĩ. 15 Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ na'î ke'ari kura kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, werêwɨ: —Na'î ke'aro weé'. A'topɨ́ marî niirópɨre masá marimá. Tohô weégɨ masaré makâpɨ wa'â dutiya. Toopɨ́ duú ba'arã wa'aáto, niîmiwɨ. 16 Ɨ̃̃sâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, “Wa'âtikã'ato. Mɨsâ naâre ekayá”, niîwĩ. 17 Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Ni'kâmukãse pãú, wa'î pɨárã di'akɨ̃ kɨó', niîwɨ. 18 Be'ró “Teé mɨsâ kɨosére miítia”, niîwĩ. 19 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, kɨ̃ɨ̂ tiro miáawɨ. Be'ró Jesu masaré taâ bu'ipɨ duhî dutiwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, teé pãú ni'kâmukãsepare, naâ wa'î pɨárãre miî, ɨ'mɨáropɨ ĩ'yâ moro, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîwĩ. Be'ró pãuré dɨka waá, ɨ̃sâre o'ôwĩ. Ɨ̃̃sâ pe'e masaré teeré etiwɨ́. 20 Niî pe'tirã ba'â yapîwã. Be'ró doze pi'seri naâ ba'â dɨ'a'kere see neéowɨ. 21 Teeré ba'arã́ numiâ, wi'marã́ ba'pâ keo no'oya mariró ɨmɨá se'saro ni'kâmukãsetiri mil niîwã. 22 Jesu masaré ba'asé ekáka be'ro ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re yukɨ̂sɨ me'ra ditârapɨ pẽ'â yuu dutiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e toopɨ́ masaré we'êritigɨ, tohákã'wĩ yuhûpɨ. 23 Be'ró masaré we'êritika be'ro ɨ̃rɨgɨ́pɨ kɨ̃ɨ̂ se'saro kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra uúkũgɨ mɨhâakɨ niîwĩ. Toopɨ́re yamî ẽháakã, ni'kɨtá niîkɨ niîwĩ. 24 Ɨ̃̃sâ pe'e ditâra dekopɨ pẽ'ârã weewɨ́. Toó ɨ̃sâ ehakã́, wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽe põó tẽowɨ. Tohô weéro pã'kôri paka yukɨ̂sɨre wee kɨáwɨ. 25 Bo'rêa mɨhatiri kura Jesu ɨ̃sâ tiropɨ akó bu'ipɨ sihâ wã'katiwĩ. 26 Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masitiwɨ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ sihâ wã'katikã ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ ɨkɨáwɨ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, “Abɨ́, masɨ́ wẽrî'kɨ wãti niîsami”, niî karíkũwɨ. 27 Jesu ɨ̃sâre nɨkɨá dutigɨ a'tîro niîwĩ: —Wãkû tutuaya. Yɨ'ɨ̂ niî'. Yɨ'ɨ̂re uîtikã'ya, niîwĩ. 28 Be'ró Pedro Jesuré niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ niîgɨ, yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ tiro akó bu'ipɨ sihâ wã'ka dutiya, niîwĩ. 29 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Too pũríkãre a'tiá, niîwĩ. Tohô weégɨ Pedro diháa, Jesu tirópɨ wa'âgɨ, sihâ wã'kawĩ. 30 Be'ró ɨpɨ́tɨ wĩ'ró wẽekã́ ĩ'yâgɨ, ɨkɨá wa'âwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ di'a dihágɨ, karíkũwĩ: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re yẽ'êgɨ a'tiá, niî karíkũwĩ. 31 Be'ró maatá Jesu kɨ̃ɨ̂re yẽ'êwĩ. A'tîro niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ kã'roákã waro ẽho peóse kɨotí? De'ró weégɨ yɨ'ɨ̂ tiro a'tî sĩ'rimigɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peótiati? niîwĩ. 32 Be'ró naâ yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãhari kura wĩ'ró yɨsɨá wa'âwɨ. 33 Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, ɨ̃sâ tiwɨpɨ́ sãyarã́ Jesuré ẽho peórã, ehâ ke'awɨ. Kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Niiróta mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî', niîwɨ. 34 Be'ró ɨ̃sâ Genesaré wamêtiropɨ pẽ'a eháwɨ. 35 Tookãhárã Jesuré ĩ'yâ masirã, toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ ehasé kitire niî pe'tiropɨ werê se'sa bi'akãrã niîwã. Niî pe'tirã do'âtirãre yɨ'rɨó dutirã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ mii eháwã. 36 —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra ɨ̃sâre mɨ'ɨ yaró su'tîro sumútohopɨ yẽ'ê yã'a duti kureya, niîwã. Niî pe'tirã tohô weerã́ yɨ'rɨó no'o pe'tikã'wã.

Mateus 15

1 Be'ró fariseu masa Jesu tirópɨ ehâwã. Tohô niikã́ Moisé ohâ'kere bu'erã́ kẽ'ra Jerusalẽ́pɨ a'tî'kãrã Jesu tirópɨ ehâ, sẽrí yã'awã: 2 —De'ró weérã mɨ'ɨ̂ bu'erã́ marî yẽkɨ sɨmɨá wee mɨháti'kere yɨ'rɨ́ nɨ'kati? Ba'aátoho dɨporo marî yẽkɨ sɨmɨá wee wɨá'karo noho amûkoetima, niîwã. 3 Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre sẽrí yã'agɨti. Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá wee mɨháti'kere wee sirú tuurã, de'ró weérã Õ'âkɨ̃hɨ dutiró pe'ere yɨ'rɨ́ nɨ'kati? 4 Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro dutîkɨ niîwĩ: “Mɨsâ pakɨ, mɨsâ pakore ẽho peóya.” Tohô niikã́ “No'ó kɨ̃ɨ̂ pakɨ́, kɨ̃ɨ̂ pakoré yã'âro uúkũgɨ noho wẽriáto”, niîkɨ niîwĩ. 5 Mɨsâ pe'e mɨsâ pakɨre ou mɨsâ pakore naâ apêye noho sẽrikã́, wee tamú sĩ'ritirã, naâre a'tîro niísa': “Niî pe'tise ɨ̃sâ kɨosé mɨsâre o'ô boo'kere Õ'âkɨ̃hɨre o'ô tohapɨ”, niísa'. 6 Mɨsáta a'tîro niirã́ nohore naâ pakɨ́ ou naâ pakoré wee tamúta basiótisa' niisére bu'ê'. A'tîro weérã, Õ'âkɨ̃hɨ dutisére tohô waro ĩ'yâ kõ'a butiakã'. Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá wee mɨháti'kere weé sĩ'rirã, tohô weé'. 7 Diakɨ̃hɨ́ weérã weeró noho weé ta'sa'. Isaía dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ mɨsâre diakɨ̃hɨ́ta niîsapĩ. A'tîro ohâkɨ niîwĩ: 8 “Ã'rá masá ɨsêro me'ra di'akɨ̃ yɨ'ɨ̂re ẽho peóma. Naâ tɨ'ó yã'ase waro pe'e no'opɨ́ niiró niísa'. 9 Tohô weérã naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peóse wapa marí'. Naâ bu'esé yɨ'ɨ̂ dutisé meheta niî'. Masá dutisé niî'”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ Isaía, niî yɨ'tiwĩ́ Jesu fariseu masare. 10 Naâre tohô niîka be'ro Jesu masaré pihîo, niîwĩ: —Yeekãhásere tɨ'o masírãti niîrã, tɨ'oyá. 11 Marî ɨsêro me'ra ba'asé meheta Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ marîre yã'âro wa'akã́ weé'. Marîre ɨsêropɨ wiháatise pe'e yã'âro wa'akã́ weé', niîwĩ. 12 Tohô niîka be'ro ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Mɨ'ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, fariseu masa tɨ'sâtiama, niîwɨ. 13 Ɨ̃̃sâ tohô niikã́, Jesu a'tîro yɨ'tiwĩ́: —Wesé kɨogɨ́ yã'asé, toopɨ́ pĩ'ri bahuásere du'â kõ'agɨsami. Yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ niî soose me'ra bu'erã́re meharóta weegɨ́sami. Naâre kõ'â butia'gɨsami. 14 Tohô weérã naâre tohô ĩ'yâkã'ya. Naâ niî soose me'ra bu'êrã, kapêri ĩ'yâtirã ãpêrã kapêri ĩ'yâtirãre wehê mɨ'tarã weeró noho niîma. Ni'kɨ́ ĩ'yâtigɨ ãpí ĩ'yâtigɨre wehê mɨ'tagɨ, naâ pɨárãpɨta no'ó niirí kopepɨ bɨrɨ̂ sãhasama, niîwĩ. 15 Be'ró Pedro Jesuré niîwĩ: —Ɨ̃̃sâre werêya. Mɨ'ɨ̂ niî'ke de'ró niî sĩ'riro weesarí? niîwĩ. 16 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨsá kẽ'ra a'teré tɨ'o masí weeti yuhûpɨ? 17 Niî pe'tise marî ba'â sõrose paâgapɨ wa'â, be'ró yɨ'rɨ wiháa wa'ása'. 18 Masá naâ uúkũse, ɨsêropɨ wihasé pe'e wãkusépɨ waâ daati wihati'. A'te pũríkã Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ masaré yã'arã́ wa'akã́ weé'. 19 Marî wãkusé yã'âro wãkusépɨ dɨ'pôkãti wihati'. Ãpêrãre wẽhé kõ'ase, nɨmó niîtigore a'me tãráse, numiô me'ra yã'âro weesé, yahasé, niî soose, uukaháse a'té niî pe'tise wãkusépɨ dɨ'pôkãti wihatisa'. 20 A'té pehe pũríkã Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre masaré yã'arã́ wa'akã́ weésa'. Marî naâ wee wɨáse nohore ba'aátoho dɨporo amûkoetirã pũrikã, masaré yã'arã́ wa'akã́ weetísa', niîwĩ. 21 Be'ró Jesu Genesarépɨ niî'kɨ Tiro, Sidṍ wamêtise makaripɨ wa'âwĩ. Tookãhárã Judeu masa meheta niîwã. 22 Toopɨ́ ehâ, ni'kó numiô toopɨ́ niigó Canákõho Jesu tiró karíkũ wã'katiwõ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, Davi dɨporókɨ̃hɨ wiôgɨ paramí, yɨ'ɨ̂re pahá yã'aya. Yɨ'ɨ̂ mako wãtî sãháa no'o'ko niî tĩhago, pũûro pi'etímo, niîwõ. 23 Jesu koôre yɨ'tití yɨ'rɨokã'wĩ. Tohô weérã ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Marî siro yã'âro karíkũ wã'katisamo. Koôre wa'â dutiya, niîwɨ. 24 Be'ró Jesu koôre niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re Israel kurakãharã ovelha bahu dutí'kãrã weeró noho niirã́ di'akɨ̃re a'mâ dutigɨ o'ôo'wĩ, niîwĩ. 25 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîmikã, koô kɨ̃ɨ̂re ẽho peógo, kɨ̃ɨ̂ tiro ehâ ke'awõ. A'tîro niîwõ: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re wee tamúya, niîwõ. 26 Jesu koôre yɨ'tiwĩ́: —Wi'marã́ ba'asére e'mâ, diâyɨare doke kũúkã, yã'â niî', niîwĩ. 27 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîmikã, koô pe'e kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, tohôta niî', niîro pe'ea'. Diâyɨapɨta mesapɨ naâ wiôrã ba'âste dihosere ba'âsama. Tohô niîgo, yɨ'ɨ̂ Judeu maso niîtimikã, Judeu masa naâ “Diâyɨ weeró noho niîmo” niigóre, Judeu masare mɨ'ɨ̂ wee tamú dɨ'a'kere wee tamúya niîgo, tohô niîwõ. 28 Koô tohô niikã́, Jesu niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ pũrikã ẽho peóse kɨó yɨ'rɨa'. Tohô weéro mɨ'ɨ̂ niî'karo nohota wa'aáto, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata koô makó wãtî kõ'â wĩro no'o'kopɨ toháko niîwõ. 29 Jesu Tiro, Sidṍpɨ niî'kɨ wihá wã'kagɨ, Galiléia wamêtiri ditara sumútohopɨ yɨ'rɨáwĩ. Be'ró ɨ̃rɨgɨ́pɨ mɨhâa, ehâ nuhawĩ. 30 Pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ duhirópɨ etâwã. Naâ opa yuríri siharã́re, kapêri bahú no'otirãre, amûkã, dɨ'pôkã dohôri wi'iare, uúkũ masitirãre, no'ó do'âtise kɨorã́ nohore mii eháwã. Jesu tirópɨ naâre mii ehá kũuowã. Naâre yɨ'rɨówĩ. 31 Tohô weekã́, uúkũ masitimi'kãrã uúkũwã. Amûkãri, dɨ'pôkãri dohôri wi'ia yɨ'rɨó no'owã. Opa yuríri sihâ'kãrã diakɨ̃hɨ́ sihâwã. ĩ'yâtimi'kãrã ĩ'yâwã. Teeré ĩ'yârã, masá ĩ'yâ mariawã. Be'ró Õ'âkɨ̃hɨre “Marî Israel kurakãharã wiôgɨ tutuâ yɨ'rɨami”, niîwã. 32 Be'ró Jesu ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re pihîo, niîwĩ: —Ã'rá masaré pahá yã'a wa'ása'. Naâ marî me'ra niiró i'tiá nɨmɨ yɨ'rɨ́'. Tohô weérã naâ ba'asé toháa wa'âsama. Naâ ɨhá me'ra naa yeé wi'seripɨ toháakã ɨatísa'. Naâ ba'âtirã, ma'âpɨ tɨ'o masíse pe'tí ke'a wa'â boosama, niîwĩ. 33 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —De'ró weé ɨ̃sâ ba'asé boká eka boósari ã'rá pãharã́re? A'toré masá marimá, niîwɨ. 34 Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Diikésepaga pãú kɨotí? niîwĩ. Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Setepaga pãú, tohô niikã́ wa'î pehêterãkã kɨó', niîwɨ. 35 Ɨ̃̃sâ tohô niîka be'ro masaré duhî dutiwĩ. 36 Be'ró pãú setepare, tohô niikã́ wa'îre miî, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, pãuré dɨka waá, ɨ̃sâre o'ôwĩ. Ɨ̃̃sâ pe'e teeré masaré etiwɨ́. 37 Niî pe'tirã ba'â, yapî yɨ'rɨawã. Be'ró sete pi'seri naâ ba'â dɨ'a'kere see neéowɨ. 38 Teeré ba'arã́ numiâ, wi'marã́ ba'pâ keo no'oya mariró ɨmɨá se'saro ba'pâritisetiri mil niîwã. 39 Be'ró Jesu masaré we'êriti, ɨ̃sâ yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, Magadã wamêtiropɨ pẽ'â wa'âwɨ.

Mateus 16

1 Ɨ̃̃sâ Magadã wamêtiropɨ ehakã́, fariseu masa, tohô niikã́ saduceu masa Jesuré ĩ'yârã etâwã. Naâ diakɨ̃hɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨta niîmiti? niîrã, kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé ĩ'yo dutiwã. 2 Jesu pe'e naâre yɨ'tiwĩ́: —Muhîpũ sõ'â sãhakã, mɨsâ “Ãyuró kɨ'marósa'”, niî'. 3 Bo'reakã́ yĩarí nɨmɨ niikã́, “Akó pehârosa'”, niî'. Ɨ'mɨárokãhasere ĩ'yârã, tohô bahurí nɨmɨ niîrosa' niisére masî'. Tohô niîmirã, Õ'âkɨ̃hɨ a'tóka tero kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yose pe'ere masí wee'. 4 Mɨsâ a'tóka terokãharã yã'arã́ niî'. Mɨsâ weé ĩ'yoya niîrã, mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peótisere ĩ'yó'. Mɨsâre weé ĩ'yosome. A'té di'akɨ̃re werêgɨti. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ Jonare wa'â'karo noho di'akɨ̃re ĩ'yogɨ́ti, niîwĩ. Tohô niîka be'ro naâ tiropɨ niî'kɨ apé sia'pɨ wa'âwĩ. 5 Be'ró ɨ̃sâ apé pã'repɨ pẽ'â wa'âwɨ. Toopɨ́ wa'ârã, pãú ɨ̃sâ ba'aátehere akobohókãrã niîwɨ. 6 Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Mɨsâ fariseu masa, saduceu masa naa yeé fermento pãú bɨkɨakã́ weesére tɨ'o masíya, niîwĩ. 7 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ niisére tɨ'ó yẽ'etirã, a'mêri niîwɨ: —Marî pãuré miítitiasɨ. Tohô weégɨ marîre tohô niîsami, niîmiwɨ. 8 Jesu ɨ̃sâ tohô niisére masîgɨ, a'tîro niîwĩ: —Mɨsâ pãú marî ba'aátehere miítitiasɨ niîrã, keoró wãkú wee'. Mɨsâ ẽho peóse moó butia'. 9 Mɨsâ tɨ'o masí weeti yuhûpɨ? Yɨ'ɨ̂ ni'kâmukãsepa pãú me'ra ni'kâmukãsetiri mil ɨmɨaré eká'kere wãkú weeti? Pehé pi'seri naâ ba'â dɨ'akere see neéowɨ. 10 Kãrɨ̂ weé'ke kẽ'rare wãkú weeti? Setepa pãú me'ra ba'pâritisetiri mil masaré ekawɨ́. Tiîta kẽ'rare naâ ba'â dɨ'a'kere pehé pi'seri see neéowɨ. 11 De'ró weérã mɨsâ tɨ'o masítiati? Yɨ'ɨ̂ fariseu masa, saduceu masa yee fermentore uúkũgɨ, pãú mehereta niîgɨ weeápɨ, niîwĩ. 12 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́pɨta, ɨ̃sâre tɨ'o masíse ehâwɨ. —Marîre fermento pãú bɨkɨakã́ weesé mehereta uúkũgɨ weeápĩ; fariseu masa, saduceu masa naâ niî soose me'ra bu'esé pe'ere tɨ'o masiáto niîgɨ, tohô niiápĩ, niîwɨ. 13 Be'ró Jesu Cesaréia Filipe wamêtiri makapɨ wa'âwĩ. Toopɨ́ ehâ, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re sẽrí yã'awĩ: —Masá yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre de'ró uúkũti? niîwĩ. 14 Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwɨ́: —Ãpêrã “João masaré wamê yeegɨ niîmi”, niîma. Ãpêrã “Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ Elia niîgɨ niîsami”, niîma. Ãpêrã “Jeremia niîmi ou ãpí Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ niîgɨ niîsami”, niîma mɨ'ɨ̂re, niî yɨ'tiwɨ́ kɨ̃ɨ̂re. 15 Ɨ̃̃sâ tohô niikã́, niîwĩ: —Mɨsâ waro, de'ró wãkûti yɨ'ɨ̂re? niî sẽrí yã'awĩ. 16 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Simão Pedro kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo ɨ̃sâ yoakã́ yuû kue'kɨ niî'. Õ'âkɨ̃hɨ katî nu'kugɨ makɨ niî', niîwĩ. 17 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Simão, Jona makɨ, mɨ'ɨ̂ tohô uúkũgɨ, diakɨ̃hɨ́ta uúkũ'. Neê ni'kɨ́ masɨ́ mɨ'ɨ̂re teeré werêtiapĩ. Yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ mɨ'ɨ̂re teeré masisé o'oápĩ. Tohô weégɨ e'katíya. 18 Mɨ'ɨ̂re werêgɨti. Mɨ'ɨ̂ wamé Pedro ɨ̃tâga niî sĩ'riro weé'. Mɨ'ɨ̂ weeró noho ẽho peórãre yaa kurákãharãre wa'akã́ weegɨ́ti. Wãtî kɨ̃ɨ yarã́ me'ra yaa kurákãharãre dokâ ke'akã weesomé. 19 Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re ɨ'mɨ̂sepɨ marî wiôgɨ niirópɨkãha sáwire o'ôgɨti. Tohô weéro a'ti nukúkãpɨre mɨ'ɨ̂ ka'mú ta'akã, ɨ'mɨ̂sepɨ kẽ'rare ka'mú ta'a no'orosa'. Mɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨre dɨ'te kũúkã, ɨ'mɨ̂sepɨ kẽ'rare dɨ'te kũú no'orosa'. A'ti nukúkãpɨre “Tohôta weeáto” niikã́, ɨ'mɨ̂sepɨ kẽ'rare tohôta wa'ârosa', niîwĩ Jesu. 20 Be'ró Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Neê ãpêrãre “Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niîmi”, niîtikã'ya, niîwĩ. 21 Tiîta me'ra Jesu ɨ̃sâre a'tîro werê nɨ'kawĩ: —Yɨ'ɨ̂re Jerusalẽ́pɨ wa'aró niî'. Toopɨ́ Judeu masa bɨkɨrã́, sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ yɨ'ɨ̂re ɨpɨ́tɨ pi'etíkã weerã́sama. Yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama. Tohô weemíkã, i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa', niîwĩ ɨ̃sâre. 22 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro Jesuré yoâ kurero wehê wã'ka, a'tîro tu'tîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, neê mɨ'ɨ̂ tohô niisé wa'âtikã'ato. Õ'âkɨ̃hɨ tohô wa'akã́ ka'mú ta'aato, niîkɨ niîwĩ. 23 Be'ró Jesu mahâmi nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Wãtî wa'âya. Mɨ'ɨ̂ tohô niîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re dutisére ka'mú ta'a sĩ'rigɨ weé'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨasére wãkú wee'. Masá naâ wãkû wɨaro noho pe'e wãkû', niîkɨ niîwĩ. 24 Be'ró Jesu ɨ̃sâ ãpêrãre niîwĩ: —No'ó yɨ'ɨ̂re ẽho peó siru tuugɨ noho kɨ̃ɨ̂ weé sĩ'riro noho weetíkã'ato. Yɨ'ɨ̂ ɨaró pe'e weeáto. No'ó yɨ'ɨ̂re siru tuú sĩ'rigɨ, “Jesuré ẽho peógɨ, wẽrî boosa'” niîtigɨta siru tuuáto. 25 Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse me'ra yã'âro yɨ'rɨ́ sĩ'ritigɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'ugɨ noho pekâ me'epɨ bu'îri da'rê bahurió no'ogɨsami. Ãpí wẽhesére uîti, yɨ'ɨ̂re ẽho peó nu'kugɨ noho pe'e yɨ'ɨ̂ me'ra katî nu'kugɨsami. 26 Ni'kɨ́ a'ti nukúkãkãhase niî pe'tisere wapá ta'a, kɨ̃ɨ̂ ehêri põ'ra pe'ere bahuriógɨ, yẽ'e nohóre wapá ta'a boosari? Kɨ̃ɨ̂ pekâ me'epɨ wa'âgɨ, kɨ̃ɨ yaá ehêri põ'rare de'ró weé wapa yeé wĩro masitisami. 27 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tîro weegɨ́ti. Yɨ'ɨ̂ pakɨ asistése me'ra, kɨ̃ɨ̂re werê ko'terã me'ra a'ti nukúkãpɨre a'tîgɨti taha. Yɨ'ɨ̂ opâturi a'tîgɨ, niî pe'tirãre de'ró naâ weé'ke nɨkɨre wapa yeégɨti. 28 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Ni'karérã a'topɨ́ niirã́ naâ wẽriátoho dɨporo a'teré ĩ'yârãsama. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ wiôgɨ sãhakã́ ĩ'yâtimirã, wẽrîsome, niîwĩ.

Mateus 17

1 Jesu “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niisére ĩ'yârãsa'” niîka be'ro ni'kâ semana yɨ'rɨwɨ́. Tiîtare Pedro, Tiago, kɨ̃ɨ̂ akabihí Joãore ɨ̃rɨgɨ́ ɨ'mɨákɨhɨpɨ miáakɨ niîwĩ. Naâ se'saro wa'âkãrã niîwã. 2 Toopɨ́ naâ ĩ'yóropɨ kɨ̃ɨ̂ bahusére dɨka yuúkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ diâpoare muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨ weeró noho asistékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yeé su'tí ãyuró bo'rê yuuse wa'âkaro niîwɨ. 3 Tohô wa'arí kura maatá Moisé, Elia dɨporókãharãpɨ Jesu me'ra uúkũkã ĩ'yâkãrã niîwã. 4 Teeré ĩ'yâgɨ, Pedro Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, marî a'topɨ́ niikã́ ãyú yɨ'rɨa'. Mɨ'ɨ̂ ɨakã́, ɨ̃sâ i'tiá wi'iakã weerã́ti. Ni'kâ wi'i mɨ'ɨ yaá wi'i, apé wi'i Moise yaá wi'i, apé wi'i Elia yaá wi'i weerã́ti, niîkɨ niîwĩ. 5 Pedro tohô uúkũri kura ni'kâ o'me kurá asistéri kura a'tî, naâre tuú bi'akã'karo niîwɨ. Tii kurápɨre ni'kɨ́ uúkũkã tɨ'ókãrã niîwã: —Ã'rí yɨ'ɨ̂ makɨ, yɨ'ɨ̂ ma'igɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ me'ra pũûro e'katí'. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peóya, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. 6 Teeré tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ɨpɨ́tɨ ɨkɨárã, di'tâpɨ mu'rí ke'akãrã niîwã. 7 Be'ró Jesu naâ tiro wa'â, naâre yẽ'ê yã'a, niîkɨ niîwĩ: —Wã'kâ nɨ'kaya. Uîtikã'ya, niîkɨ niîwĩ. 8 Be'ró naâ ĩ'yakã́, ãpêrã neê maríkãrã niîwã. Jesu ni'kɨtá niîkɨ niîwĩ. 9 Naâ tigɨpɨ́ niî'kãrã dihátikã, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ ni'kâroakã ĩ'yâ'kere neê ãpêrãre werêtikã'ya. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ wẽrî masáka be'ropɨ werêya, niîkɨ niîwĩ. 10 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weérã Moisé ohâ'kere bu'erã́ “Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ a'tiátoho dɨporo Elia a'tî mɨ'tagɨsami” niîsari? 11 Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ niîro nohota Elia a'tî mɨ'tagɨsami. Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tisere apó mɨ'tagɨsami. 12 Yɨ'ɨ̂ pe'e a'tîro niîgɨti. Elia a'tî tohakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re masá ĩ'yâ masitikãrã niîwã. Naâ kɨ̃ɨ̂re no'ó ɨaró weé sĩ'risere weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re weé'karo nohota yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kẽ'rare pi'etíkã weerã́sama, niîkɨ niîwĩ. 13 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́pɨ, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ tɨ'o masíkãrã niîwã. “Kɨ̃ɨ̂ ‘Elia a'tî tohakɨ niîwĩ’ niîgɨ, João masaré wamê yeegɨre niîgɨ weesamí”, niîkãrã niîwã. 14 Be'ró naâ ɨ̃rɨgɨ́pɨ niî'kãrã masá wa'teropɨ dihatáwã. Tiîtare ni'kɨ́ a'tî, Jesu tirópɨ ehâ ke'awĩ. Kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîwĩ: 15 —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ̂ makɨre pahá yã'aya. Kɨ̃ɨ̂ wãkûtiro wẽrîa mɨhami. Ɨpɨ́tɨ waro pi'etí yɨ'rɨ mahami . Pehetíri pekâ me'epɨ dokê ke'a, diâpɨ kẽ'rare dokê yõha mɨhami. 16 Kɨ̃ɨ̂re mɨ'ɨ̂ bu'erã́ tiropɨ mii ehámiapɨ. Naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨó masitiama, niîwĩ. 17 Be'ró Jesu masaré niîwĩ: —Mɨsâ ẽho peóse moorã́ yã'arã́ niî'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre yoakã́ bu'êmikã, neê tɨ'o masí wee' yuhûpɨ. No'ó kõ'ro yoakã́ mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peótikã wãkû tutuagɨsari? Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́re yɨ'ɨ̂ tiro miítia, niîwĩ. 18 Toopɨ́ mii ehákã, wãtî wi'magɨ́pɨ niî'kɨre kõ'â wĩrowĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kurata wi'magɨ́ yɨ'rɨó no'o'kɨpɨ tohawĩ́. 19 Be'ró ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ãpêrã tɨ'otíropɨ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awɨ: —De'ró weérã ɨ̃sâ wãtîre kõ'â masitiapari? niîwɨ. 20 Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ãyuró ẽho peótise bu'iri kɨ̃ɨ̂re kõ'â wĩro masitiapã. Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Mɨsâ mostarda kapeakã weeró noho kã'roákã ẽho peóse kɨórã, a'tîgɨ ɨ̃rɨgɨ́re “Apêropɨ wa'âya”, niî masi boosa'. Mɨsâ tohô niikã́, apêropɨ wa'ârosa'. Mɨsâ diakɨ̃hɨ́ta ẽho peókã maa, niî pe'tisere weetá basiórosa'. 21 Ã'rí wãtî sãhagɨ́ nohore Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí, be'tisé me'ra di'akɨ̃ kõ'â wĩrota basió', niîwĩ. 22 Be'ró ɨ̃sâ Galiléiapɨ sihârã wa'âwɨ. Toopɨ́ Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre wiôrãpɨre o'ôrãsama. 23 Yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama. Naâ tohô weemíkã, i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa' taha, niîwĩ. Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama” niikã́ tɨ'órã, pũûro bɨhâ wetiwɨ. 24 Be'ró Jesu, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ Cafarnau wamêtiri makapɨ wa'âwɨ. Ɨ̃̃sâ toopɨ́ eharí kurare Õ'âkɨ̃hɨ wi'ikãhase niiátehere niyéru wapa seérã Pedro tiropɨ wa'âwã. A'tîro sẽrí yã'akãrã niîwã kɨ̃ɨ̂re: —Mɨsâre bu'egɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ikãhase niiátehere niyéru wapa yeé weeti? niîkãrã niîwã. 25 Pedro naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wapa yeésami, niîkɨ niîwĩ. Be'ró Pedro Jesu niirí wi'ipɨ sãha eháwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Jesuré sẽrí yã'agɨti weerí kura Jesu pe'e kɨ̃ɨ̂re uúkũ we'okã'wĩ: —De'ró tɨ'ó yã'ati, Simão? A'ti ɨmɨ́kohokãharã wiôrã niyéru ɨárã, naâ akawerérãre sẽrisarí, ou apêrokãharãpɨre sẽrisarí nee? niîwĩ. 26 Pedro kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Apêrokãharãpɨre wapa yeé dutisama, niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Too pũríkãre naâ akawerérãre sẽritísama. Tohô weéro yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî yuukã, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãhase niiátehere niyéru sẽri masítisama. 27 Tohô niîmikã, naâre mehêkã wãkû dutitigɨ wapa yeégɨti. Mɨ'ɨ̂ ditârapɨ wẽherí daa miî, wa'î wẽhégɨ wa'âya. Ba'â mɨ'tagɨre wehê moroya. Kɨ̃ɨ̂ ɨsêropɨ niyéru kuhire bokagɨ́sa'. Tii kuhí me'ra marî pɨárã yeere wapa yeégɨ wa'âya, niîwĩ Jesu.

Mateus 18

1 Õ'âkɨ̃hɨ wi'ikãhase wapa seérãre Pedro wapa yeégɨ wa'âka terore ɨ̃sâ Jesu tirópɨ wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Ɨ'mɨ̂sepɨre noa nohó ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂ bese kũú'kãrã ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨsari? niîwɨ. 2 Ɨ̃̃sâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu ni'kɨ́ wi'magɨ́re pihîo, ɨ̃sâ tiropɨ nɨ'kowĩ́. 3 Ɨ̃̃sâre niîwĩ: —Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ werêgɨti. Ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'ka sĩ'risere du'úkã'ya. Mɨsâ teeré wãkû nu'kurã, ã'rí weeró noho niîtirã, ɨ'mɨ̂sepɨ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niiátohopɨ wa'âsome. 4 A'tîro niî'. No'ó ã'rí wi'magɨ́ weeró noho ãpêrã yɨ'rɨóro niisére wãkûtigɨ noho kɨ̃ɨ́ta yɨ'ɨ̂ niiátohopɨre ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨsami. 5 Apêye kẽ'rare werêgɨti. Yɨ'ɨ̂re ma'igɨ́ noho ni'kɨ́ ã'rí wi'magɨ́re yẽ'êgɨ weeró noho weemí. Kɨ̃ɨ̂re yẽ'êgɨ, yɨ'ɨ̂reta yẽ'êgɨ weemí, niîwĩ. 6 Jesu apêye ɨ̃sâre werê nemowĩ: —No'ó yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ wi'magɨ́re yã'âro weekã́ weegɨ́ ɨpɨ́tɨ bu'îri da'rê no'ogɨsami. Ɨ̃̃tâga pahikahá kɨ̃ɨ̂ wamɨ̂tahapɨ dɨ'te yoó, kɨ̃ɨ̂re maâ pahirí maapɨ doke yõókã, nemoró ãyu boósa'. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ maatá wẽrîa wa'â, dohórẽ' nemoti boosami. 7 Masaré yã'âro weekã́ weesé yã'â butia'. Yã'âro weé nu'kukã'rãsama, weérã pe'ea'. Mehô tohô weegɨ́ noho ɨpɨ́tɨ waro bu'îri da'rê no'ogɨsami. 8 A'tîro weeyá. Mɨsâ amûkã, mɨsâ dɨ'pôkã me'ra yã'âro weé sĩ'rirã, dɨtê kõ'a boo'karo weeró noho yã'âro weé du'ukã'ya. Mɨsâ ni'kâ amûkã me'ra ou ni'kâ dɨ'pôkã me'ra ɨ'mɨ̂sepɨ wa'akã́, nemoró ãyú'. Pɨá amûkã me'ra, pɨá dɨ'pôkã me'ra pekâ me'epɨ wa'akã́ pe'ere, yã'â yɨ'rɨa boosa'. 9 Mɨsâ kapêri me'ra meharóta yã'âro weé sĩ'rirã, mɨsâ kapêrire orê wee kõ'â boo'karo weeró noho yã'asére ĩ'yâ du'ukã'ya. Mɨsâ ni'kâ kapêa me'ra ɨ'mɨ̂sepɨ wa'akã́, nemoró ãyú'. Mɨsâ pekâ me'epɨ pɨá kapêa me'ra wa'akã́ pe'ere, yã'â yɨ'rɨa boosa'. 10 Ã'rá wi'marã́ nohore tohô ĩ'yâ kõ'atikã'ya. A'tîro niî'. Ɨ'mɨ̂sekãharã Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ã'rá wi'marã́re ko'terã́ yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ ĩ'yóropɨ niî nu'kuma. 11 Masá Õ'âkɨ̃hɨre wãkûtirã ovelha bahu dutí'kãrã weeró noho niîma. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ naâre yɨ'rɨógɨ a'tîgɨ weewɨ́. 12 Yɨ'ɨ̂ weresére de'ró tɨ'ó yã'ati? Ni'kɨ́ cem ovelha kɨogɨ́ ni'kɨ́ bahu dutíkã, ãpêrã dɨ'sarã́ noventa e novere opâ bu'upa naâ ba'âropɨ kũûsami. Be'ró ãpí bahu dutí'kɨre a'mâgɨ wa'âsami. 13 Kɨ̃ɨ̂re bokágɨ, pũûro e'katísami. Ãpêrã noventa e nove bahu dutíti'kãrã nemoró kɨ̃ɨ̂ me'ra e'katísami. 14 Meharóta marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ neê ni'kɨ́ ã'rá wi'marã́ nohore pekâ me'epɨ wa'akã́ ɨatími, niîwĩ Jesu. 15 Jesu werê nemowĩ: —Mɨ'ɨ̂ akawerégɨ mɨ'ɨ̂re yã'âro weekã́, mɨ'ɨ̂ se'saro kɨ̃ɨ̂ tiropɨ werêgɨ wa'âya. Kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'kere masikã́ weeyá. Kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂ yã'âro weeápɨ” niî tɨ'ó yã'akã, mɨsâ opâturi a'mêri uúkũ, e'katírãsa' taha. 16 Kɨ̃ɨ̂ yɨ'titíkã maa, ni'kɨ́ ou pɨárãre pihîo, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'âya. Naâ tɨ'óropɨ werêya kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂re yã'âro weé'kere. Tohô weéro Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũri niî'karo nohota pɨárã ou i'tiárã tɨ'óropɨ “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî masî no'orosa'. 17 Naá kẽ'rare yɨ'titíkã, niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã naâ nererópɨ werêya. Naá kẽ'rare yɨ'titíkã, yɨ'ɨ̂re ẽho peótigɨ ou wiôrãre niyéru wapa seé basagɨre weeró noho tɨ'ó yã'aya. 18 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. No'ó mɨsâ a'ti nukúkãpɨ dɨ'te kũúkã, ɨ'mɨ̂sepɨ kẽ'rare dɨ'te kũú no'orosa'. A'ti nukúkãpɨre “Tohôta weeáto” niikã́, ɨ'mɨ̂sepɨ kẽ'rare tohôta wa'ârosa', niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîgɨ, mɨsâ “Bu'îritimi” ou “Bu'îri moomí” niî masîrãsa' niîgɨ, tohô niîwĩ. 19 Jesu niî nemowĩ: —Apêyere werêgɨti. Pɨárã “Marî a'te nohóre Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirã́” niikã́, yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ mɨsâ sẽriró nohota weegɨ́sami. 20 No'ó pɨárã ou i'tiárã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã nerekã́, yɨ'ɨ̂ naâ wa'teropɨ niîgɨti, niîwĩ. 21 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro Jesu tiró wa'â, sẽrí yã'awĩ: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂ akawerégɨ yɨ'ɨ̂re yã'âro weekã́, diikésetiri kɨ̃ɨ̂re akobohógɨsari? Setetiripɨta kɨ̃ɨ̂ yã'âro weesére akobohósari? niîwĩ. 22 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —“Tiikésetiri akobohóya”, nií wee'. Tohô niîro noho o'ôgɨ, “Naâ yã'âro weesétisetiri nɨkɨ akobohóya”, niîgɨti. 23 Tohô weégɨ mɨsâre yɨ'ɨ̂ pakɨ kɨ̃ɨ̂ akobohósekãhasere werêgɨti. Kɨ̃ɨ̂ ni'kâ di'ta wiôgɨ weeró noho niîmi. Tií di'ta wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terã naâ wapa moósere apogɨ́tigɨ pihîosami. 24 Kɨ̃ɨ̂ naâre wapa seé nɨ'kari kura ni'kɨ́ pahiró waro wapa moógɨre miáasama. 25 Kɨ̃ɨ̂ de'ró weé wapa yeéta basiótikã ĩ'yâgɨ, wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re, kɨ̃ɨ̂ nɨmoré, kɨ̃ɨ̂ põ'raré, niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ kɨosére ãpêrãpɨre duâ turia dutisami. Kɨ̃ɨ̂ wapa moósere wapa yeé dɨo dutigɨ tohô weesamí. 26 Teeré ĩ'yâgɨ, da'rá ko'tegɨ wiôgɨ tiro ehâ ke'a, niîsami: “Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re pahá yã'a kureya. Yɨ'ɨ̂ wapa yeé pe'okɨ̃'ti”, niîsami. 27 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, a'tîro weesamí. Kɨ̃ɨ̂re pahá yã'agɨ, kɨ̃ɨ̂ wapa moó'kere akobohó, kɨ̃ɨ̂re du'úkã'sami. 28 Tohô weéka be'roakã wa'â, ãpí kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ da'rá ko'tegɨre boka ehásami. Kɨ̃ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂re kã'roákã wapa moósami. Be'ró kɨ̃ɨ̂re wapa yeé dutigɨ ɨpɨ́tɨ wamɨ̂tahapɨ yẽ'êsami. “Mɨ'ɨ̂ wapa moósere wapa yeé bakeo'ya”, niîsami. 29 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ weé'karo weeró noho kɨ̃ɨ̂ tiro ehâ ke'a, niîsami: “Yɨ'ɨ̂re pahá yã'a kureya. Mɨ'ɨ̂re wapa yeé pe'okɨ̃'ti”, niîsami. 30 Kɨ̃ɨ̂ pe'e neê ɨatísami. Maatá kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa, sõróo dutisami. “Kɨ̃ɨ̂ wapa yeé pe'okã'pɨ, du'u wĩróya”, niîsami. 31 Be'ró ãpêrã da'rá ko'terã kɨ̃ɨ̂ tohô weesére ĩ'yârã, neê tɨ'sâtisama. Tohô weérã naâ wiôgɨpɨre teeré werê pe'okã'sama. 32 Teeré tɨ'ógɨ, wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re pihî duti o'osami. Kɨ̃ɨ̂re niîsami: “Da'rá ko'tegɨ keoró weetígɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re sẽrikã́, niî pe'tise mɨ'ɨ̂ wapa moó'ke pakare akobohó pe'okã'apɨ. 33 Mɨ'ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re pahá yã'a'karo noho mɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨre pahá yã'a booapã”, niîsami. 34 Wiôgɨ ɨpɨ́tɨ uâgɨ, kɨ̃ɨ̂re pũûro bu'îri da'rêsami. Bu'îri da'rerí wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re pi'etíkã wee dutísami. Teê niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ wapa moósere wapa yeé pe'otigɨ, toopɨ́ niî nu'kugɨsami, niî werêwĩ Jesu. 35 Be'ró Jesu teeré werêka be'ro niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ mɨsâ akawerérãre diakɨ̃hɨ́ akobohótikã, tohôta weegɨ́sami mɨsâre, niîwĩ.

Mateus 19

1 Jesu ãpêrãre a'mêri akobohósere uúkũka be'ro ɨ̃sâ a'tîro weewɨ́. Galiléia di'tapɨ niî'kãrã ɨ̃sâ Judéia di'tapɨ Jordão wamêtiri maa muhîpũ mɨhátiro apé pã'repɨ pẽ'âwɨ. 2 Toopɨ́ wa'akã́, pãharã́ masá Jesuré siru tuúwã. Naâre do'âtirãre yɨ'rɨówĩ. 3 Naâre yɨ'rɨókã ĩ'yârã, fariseu masa Jesuré bu'îri boká sĩ'rirã, kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, sẽrí yã'awã: —Ni'kɨ́ no'ó mehô niiseákã me'ra kɨ̃ɨ̂ nɨmoré kõ'â masisari? Marîre dutisé tohô niîti? niîwã. 4 Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrire bu'êmirã, masí weeti? Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ neê waro weé nɨ'kaka teropɨ ɨmɨ́, numiô weékɨ niîwĩ. 5 Tu'â eha nɨ'ko, a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Tohô weégɨ ɨmɨ́ kɨ̃ɨ̂ pakɨré, kɨ̃ɨ̂ pakoré wiháa, kɨ̃ɨ̂ nɨmó me'ra niîgɨsami. Naâ pɨárã ni'kâ ɨpɨ weeró noho niîrãsama”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. 6 Tohô weérã naâ pɨárã niîtima. Ni'kâ ɨpɨta niîma. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ a'mé sɨ'o'kãrãre masá dɨka waátikã'ro ɨá', niîwĩ Jesu. 7 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, fariseu masa sẽrí yã'awã taha: —Too pũríkãre de'ró weégɨ Moisé a'tîro niîpari? “Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ nɨmoré kõ'âgɨ, ‘A'té bu'iri mɨ'ɨ̂re kõ'â'’ niirí pũrire ohâ o'oro ɨá'”, niî ohâkɨ niîwĩ, niîwã. 8 Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá ehêri põ'ra bɨtisé bu'iri Moisé naâ nɨmosã́ numiare kõ'akã́, ka'mú ta'atikɨ niîwĩ. Tohô niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨ neê waropɨta “A'mêri kõ'âya”, niîtikɨ niîwĩ. 9 Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ nɨmoré kõ'agɨ́re a'tîro niîgɨti. Koô ãpí me'ra yã'âro weetímikã, kõ'agɨ́ noho apêgore nɨmôtigɨ, kɨ̃ɨ̂ nɨmó niîtigo me'ra a'me tãrágɨ weeró noho tohasamí. No'ó marapɨ́ kõ'â no'o'kore nɨórẽ'gɨ noho kẽ'ra meharóta taha kɨ̃ɨ̂ nɨmó niîtigore a'me tãrágɨ weeró noho niîsami. Õ'âkɨ̃hɨ koôre “Niî mɨ'ta'kɨ nɨmo niîmo yuhûpɨ”, niî ĩ'yâsami. Naâ tohô weérã, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutisére yɨ'rɨ́ nɨ'karã weemá, niîwĩ. 10 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ niîwɨ: —Tohô niikã́ pũrikãre marî nɨmôtitikã, nemoró ãyúsa', niîwɨ. 11 Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Niî pe'tirã nɨmô marirã́ niî masitisama. Õ'âkɨ̃hɨ nɨmô marirã́ niî masiato niî'kãrã di'akɨ̃ niî masisama. 12 Ãpêrã a'té bu'iri nɨmôtitisama. Ãpêrãre dohôri wi'ia bahuá'ke bu'iri nɨmôtita basiótisa'. Ãpêrãre nɨmôti dutitirã naâ ɨpɨkãhásere yehê kõ'a no'o'kãrã niîsama. Tohô weérã naâ nɨmôti masitisama. Ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhase di'akɨ̃re weé sĩ'rirã nɨmôtitisama. “Tohô nɨmô marigɨ́ niîgɨti” niigɨ́ noho nɨmô marigɨ́ tohaáto, niîwĩ. 13 Be'ró ãpêrã naâ põ'raré Jesu tirópɨ mii eháwã. Naâre yãa peó, Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basá dutirã tohô weewã́. Naâ tohô weekã́, ɨ̃sâ wi'marã́re mii ehárãre tu'tîwɨ: —Kɨ̃ɨ̂re kari boótirãta, niîmiwɨ. 14 Ɨ̃̃sâ tohô niikã́, Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Wi'marã́re yɨ'ɨ̂ tiro a'tikã́ du'óo'ya. Naâre ka'mú ta'atikã'ya. Wi'marã́ marî nohore ãyuró ẽho peóma. Ãpêrã kẽ'ra wi'marã́ weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórã yɨ'ɨ̂ pakɨ wiôgɨ niirópɨ wa'ârãsama, niîwĩ. 15 Be'ró wi'marã́re yãa peó, sẽri basáwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, ɨ̃sâ apé sia'pɨ wa'â wa'âwɨ. 16 Be'ró ni'kɨ́ ma'mɨ̂ Jesuré ĩ'yâgɨ ehâwĩ. Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awĩ: —Mɨ'ɨ̂ masaré bu'egɨ́ ãyugɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ katî nu'kuakɨhɨ yẽ'e nohó ãyusére weegɨ́sari? niîwĩ. 17 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —De'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re ãyusékãhasere sẽrí yã'ati? Ni'kɨtá ãyugɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niîmi. Mɨ'ɨ̂ katî nu'ku sĩ'rigɨ, Õ'âkɨ̃hɨ dutisé kũû'kere weeyá, niîwĩ. 18 Ma'mɨ̂ yɨ'tiwĩ́: —Dise nohóre weegɨ́sari? Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Masaré wẽhé kõ'atikã'ya. Ãpi nɨmóre a'me tãrátikã'ya. Yahatíkã'ya. Ãpêrã yeekãhasere niî sootikã'ya. 19 Mɨ'ɨ̂ pakɨre, mɨ'ɨ̂ pakore ẽho peóya. Mɨ'ɨ̂ basi ma'iró nohota ãpêrãre ma'iyá, niîwĩ. 20 Ma'mɨ̂ Jesuré yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ̂ wi'magɨ́pɨta a'teré keoró wee mɨhátiwɨ. Yẽ'e nohó apêye noho yɨ'ɨ̂ wee nemógɨsari? niîwĩ. 21 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ dutisére weé pe'o sĩ'rigɨ, niî pe'tise mɨ'ɨ̂ kɨosére duâ pe'okɨ̃hɨ wa'âya. Duâ toha, teé duâ'ke wapare pahasé kɨorãre o'ôya. Mɨ'ɨ̂ tohô weégɨ ɨ'mɨ̂sepɨ pehé ãyusé kɨogɨ́sa'. Tohô weé toha nɨ'ko, yɨ'ɨ̂re siru tuúgɨ a'tiá, niîwĩ. 22 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ma'mɨ̂ pehé kɨogɨ́ niî tĩhagɨ teeré ma'í yɨ'rɨgɨ, bɨhâ wetise me'ra dahâ tohaawĩ. 23 Kɨ̃ɨ̂ wa'âka be'ro Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Pehé kɨogɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ ɨ'mɨ̂sepɨ wa'akã́, diâsa niî'. 24 Opâturi mɨsâre niîgɨti taha. Camelo wamêtigɨ awigá yutâ daa pĩ'ô sõrori peepɨ sãhá yɨ'rɨ tãríkã, diâsa niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ wiôgɨ niirópɨ pehé kɨogɨ́ wa'akã́ pe'e maa, tootá nemoró diâsa niî', niîwĩ. 25 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨ̃sâ tɨ'o mariá wa'âwɨ. Ɨ̃̃sâ a'mêri sẽrí yã'awɨ: —Too pũríkãre noa nohó pe'e Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'â masirãsari? niîwɨ. 26 Jesu ɨ̃sâre ĩ'yâ, niîwĩ: —Masá naâ basi wee tutuáse me'ra yɨ'rɨ masítisama. Õ'âkɨ̃hɨ pũrikãre basió'. Kɨ̃ɨ́ maa neê apêye noho weetá basiótise marí', niîwĩ. 27 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro niîwĩ: —Wiôgɨ, ɨ̃sâ pe'e mɨ'ɨ̂re siru tuúrã, niî pe'tise ɨ̃sâ kɨomí'kere du'u kũú pe'okã'wɨ. Ɨ̃̃sâ tohô weé'ke wapare Õ'âkɨ̃hɨ yẽ'e nohóre o'ôgɨsari? niîwĩ. 28 Jesu ɨ̃sâre niîwĩ taha: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre niîgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkãpɨre neê waropɨ weé'karo weeró noho opâturi weekã́, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ wiôgɨ sãhagɨ́sa'. Sãháa Wiôgɨ duhirí kumuropɨ niî pe'tirãre dutîgɨsa'. Tohô yɨ'ɨ̂ weekã́, mɨsá kẽ'ra yɨ'ɨ̂re dutî tamurãsa'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ tiro doze wiôrã duhisé kumuripɨ duhîrãsa'. Toopɨ́ mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peórã doze kurari Israel kurarikãharãre dutîrãsa'. 29 Ãpêrã niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri naa yeé wi'serire, naâ akawerérãre, naâ pakɨ sɨmɨáre, naâ põ'raré, naa yeé di'tare du'u kũú wã'karã kẽ'rare a'tîro wa'ârosa'. Pehé naâ kõ'â wã'ka'ke nemoró yẽ'ê nemorãsama. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra katî nu'kurãsama. 30 Tohô niîmikã, pãharã́ ni'kâroakãre wiôrã weeró noho niirã́ be'ropɨ́re mehô niirã́ niîrãsama. Pãharã́ ni'kâroakãre mehô niirã́ pe'e kẽ'ra be'ropɨ́re wiôrã weeró noho niîrãsama, niîwĩ.

Mateus 20

1 Jesu be'ropɨ́ kɨ̃ɨ̂ o'oátehere a'tîro werê nemowĩ: —Ɨ'mɨ̂sepɨ yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre o'oátehe a'tîro weeró noho niî'. Ni'kɨ́ ɨ'sê wese kɨóro weeró noho niî'. Kɨ̃ɨ̂ bo'rê ke'ari kura ɨ'sê wi'reáhãre a'mâsami. 2 Naâre bokágɨ, “Ni'kâ nɨmɨ wapa yeé wɨaro noho mɨsâre wapa yeégɨti”, niîsami. Naâ yɨ'tíka be'ro naâre kɨ̃ɨ yaá wesepɨ da'ra dutígɨ o'ôo'kã'sami. 3 Be'ró nove niikã́ ãpêrã da'raáhãre a'mâ nemogɨ wa'âsami. Toopɨ́ makâ dekopɨ da'rasé moorã́ duhirã́re boka ehásami. 4 Boka ehá, naâre niîsami: “Mɨsá kẽ'ra yaa wesé ɨ'sê wesepɨ da'rárã wa'âya. Mɨsâre keoró wapa yeégɨti”, niîsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ “Aɨ” niî, naá kẽ'ra da'rárã wa'âsama. 5 Be'ró daharí tero niikã́, tohô niikã́ yamîka' três niikã́ meharóta a'mâgɨ wa'â, naâre o'ôo'sami taha. 6 Be'ró taha cinco niikã́ makâ dekopɨ wa'âsami. Toopɨ́ ãpêrã da'rasé moorã́ niî baha ke'atirãre boka ehásami. Boka ehágɨ, niîsami: “De'ró weérã mɨsâ da'rasé moorã́ ni'kâri duhî na'iati?” niîsami. 7 Naâ yɨ'tisamá: “Ãpêrã ɨ̃sâre ‘Da'rárã wa'âya’, niîtiama. Tohô weérã da'rá wee'”, niîsama. Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, wesé wiôgɨ naâre niîsami: “Mɨsá kẽ'ra yaa wesépɨ da'rárã wa'âya. Keoró wapa yeégɨti”, niîsami. Tohô weérã naá kẽ'ra da'rárã wa'âsama. 8 Yamîpɨ tii wesé wiôgɨ sɨ'orí da'ragɨ́re pihîo, niîsami: “Da'rarã́re pihî nee, wapa yeéya. Be'ropɨ́ ehâ'kãrãre wapa yeé mɨ'taya. Be'ró bo'rê ke'ari kura da'rá nɨ'ka'kãrãre wapa yeé tu'â eha nɨ'koya”, niîsami. 9 Tohô weégɨ a'tîro weesamí. Cinco niikã́pɨ wesepɨ́ da'rá nɨ'ka'kãrãre pihîo mɨ'tasami. Ni'kâ nɨmɨ da'rasé wapa wapa yeé wɨaro noho naâre wapa yeésami. 10 Be'ró bo'reakã́ da'rá nɨ'ka'kãrã “Ɨ̃̃sâ naâ nemoró wapá ta'arãsa'”, niîmisama. Tohô niîmikã, naâ wãkû'karo noho wa'âtisa'. Naá kẽ'ra meharóta wapá ta'asama. 11 Tohô weérã tii wesé wiôgɨ me'ra tɨ'sâtirã, a'tîro niîsama: 12 “Ã'rá be'ropɨ́ da'rarã́ ehâ'kãrã yoâtikã ni'kâ horata da'raáma. Ɨ̃̃sâ pũrikã yoakã́ asisé poó, da'rá na'i tõ'oapɨ. Tohô weemíkã, ɨ̃sâre wapa yeé'karo nohota naá kẽ'rare wapa yeeápɨ”, niîsama. 13 Wiôgɨ pe'e ni'kɨ́ tohô bɨsɨ̂ nu'kugɨre a'tîro niîsami: “Yɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ, mɨ'ɨ̂re yã'âro weégɨ meheta weé'. Mɨ'ɨ̂ da'raátoho dɨporo ‘Ni'kâ nɨmɨ da'ra wapá ta'a wɨaro noho wapá ta'agɨsa'’, niî no'o tohapɨ. 14 Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ wapá ta'a'kere yẽ'ê, toháa wa'âya. Yɨ'ɨ̂ ã'rí be'ropɨ́ da'ragɨ́ a'tî'kɨre mɨ'ɨ̂re wapa yeé'karo noho wapa yeégɨti. 15 Yeé niyéru niiápɨ. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ ɨaró noho wapa yeé masi'. Yɨ'ɨ̂ niî pe'tirãre ni'kâro noho o'okã́ naâre doégɨ weetí?” niîsami. 16 A'tîro niî'. Yarã́ sãhá mɨ'ta'kãrã, naâ be'ro ẽho peó'kãrã kẽ'rare meharóta Õ'âkɨ̃hɨ ãyusére o'ôgɨsami. Tohô weérã niî mɨ'ta'kãrã “Ɨ̃̃sâre o'ô nemogɨsami”, niî masisome, niîwĩ. 17 Be'ró ɨ̃sâ Jesu me'ra Jerusalẽ́ wa'arí ma'apɨ wa'âwɨ. Ɨ̃̃sâre, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dozere mehêkã pihîawĩ. Ɨ̃̃sâre niîwĩ: 18 —Mɨsâ ĩ'yâ'. Marî Jerusalẽ́pɨ wa'ârã weé'. Toopɨ́ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre a'tîro weerã́sama. Sacerdotea wiôrãpɨre, tohô niikã́ Moisé ohâ'kere bu'erã́pɨre o'ôrãsama. Naâ yɨ'ɨ̂re wẽhe dutírãsama. 19 Naáta taha apé di'takãharã Judeu masa niîtirã wiôrãpɨre wia turiárãsama. Yɨ'ɨ̂re buhíkã', tãrá, kurúsapɨ wẽhe dutírãsama. Naâ tohô weemíkã, yɨ'ɨ̂ i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa', niîwĩ Jesu. 20 Zebedeu nɨmo koô põ'rá Tiago, João me'ra Jesu tirópɨ ehâwõ. Jesuré apêye noho sẽrígo, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ehâ ke'awõ. 21 Jesu koôre niîwĩ: —Yẽ'e nohóre yɨ'ɨ̂ weekã́ ɨasarí? niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwṍ: —Mɨ'ɨ̂ wiôgɨ sãhágɨ, ã'rá yɨ'ɨ̂ põ'ra pɨárãre mɨ'ɨ̂re dutî tamu dutigɨ sõróoapa. Ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ pe'e, ãpí kũûpe' pe'e dɨpoápa, niîwõ. 22 Koô tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu koô põ'raré niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂re sẽrisére tɨ'o masí wee'. Yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́tɨ pi'etí, wẽrîgɨsa'. Mɨsá kẽ'ra yɨ'ɨ̂ weeró noho pi'etí masiti? niîwĩ. Naâ yɨ'tiwã́: —Ɨ̃̃ɨ̂. Pi'etí masi'. 23 Naâ tohô niikã́, Jesu naâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta niî'. Mɨsá kẽ'ra pi'etírãsa'. Tohô weemíkã, diakɨ̃hɨ́ pe'e, kũûpe' pe'e mɨsâre dɨpo masítisa'. A'té yɨ'ɨ̂ weesé nií wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ bese yuú'kãrã pe'e toopɨ́re duhîrãsama, niîwĩ. 24 Ɨ̃̃sâ pɨámukãrã naâ tohô sẽrikã́ tɨ'órã, naâ me'ra uâ wa'âwɨ. 25 Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu ɨ̃sâre pihîo, niîwĩ: —Mɨsâ masísa'. A'ti nukúkãre dutirã́ tií di'tare mii wapá wa'âsama. Naâ dokakãharã kẽ'ra meharóta dutîpesama. 26 Mɨsâ pũrikã naâ weeró noho weesomé. Tohô weeró noho o'ôrã, mɨsâ wa'teropɨ wiôrã niî sĩ'rirã, ãpêrãre da'rá ko'terã weeró noho niîya. 27 No'ó ãpêrã nemoró niî sĩ'rigɨ noho ãpêrãre da'rá ko'tegɨ weeró noho niîya. 28 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ weeró noho weeyá. Yɨ'ɨ̂re ãpêrã wee tamuáto niîgɨ meheta a'tîwɨ. Yɨ'ɨ̂ pe'e naâre wee tamúgɨ a'tîwɨ. Tohô niikã́ yã'âro weé'ke wapare pãharã́re wẽrî basa, wapa yeé wĩrogɨ a'tîwɨ, niîwĩ. 29 Be'ró ɨ̃sâ Jericó wamêtiri makapɨre wihá wã'kawɨ. Tiîtare pãharã́ masá Jesuré siru tuúwã. 30 Ɨ̃̃sâ wa'aró tií ma'a sumútoho pɨárã kapêri bahú no'otirã duhîwã. Jesu yɨ'rɨásere tɨ'ó yã'arã, karíkũwã: —Wiôgɨ, Davi paramí niî turiagɨ, ɨ̃sâre pahá yã'aya, niîwã. 31 Masá pe'e naâre “Karíkũtikã'ya”, niîmiwã. Tohô niikã́ta, naâ pe'e nemoró karíkũ nemowã: —Wiôgɨ, Davi paramí niî turiagɨ, ɨ̃sâre pahá yã'aya, niîwã. 32 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu tohâ nɨ'ka, naâre pihîo sẽrí yã'awĩ: —De'ró yɨ'ɨ̂ weekã́ ɨasarí? niîwĩ. 33 Naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwã́: —Ɨ̃̃sâre kapêri bahukã́ weeyá, niîwã. 34 Tohô niisére tɨ'ógɨ, Jesu naâre pahá yã'agɨ, naâ kapêrire yãa peówĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura naâ pɨárãpɨta kapêri ĩ'yâwã. Be'ró naá kẽ'ra Jesuré siru tuú wã'kawã.

Mateus 21

1 Ɨ̃̃sâ Jerusalẽ́pɨ ehaátoho dɨporo Betfagé ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨ bu'áropɨ ehâwɨ. Toopɨ́ ehâ, Jesu pɨárã ɨ̃sâ me'rakãharãre tii makápɨ o'ôo'wĩ. 2 Naâre niîwĩ: —Siî maka marî diakɨ̃hɨ niirí makapɨ wa'ârãsa'. Toopɨ́ ni'kó jumenta dɨ'té nɨ'ko'kore koô makɨ́ me'ra boka ehárãsa'. Naâre pãâ, miítia. 3 No'ó ni'kɨ́ mɨsâre mehêkã niikã́, a'tîro niîya: “Marî wiôgɨ ɨaámi. Maatá wiá no'orosa' taha”, niîya, niîwĩ. 4 Dɨporókɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ kɨ̃ɨ̂ ohâ'karo nohota tohô wa'âwɨ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ'kere a'tîro ohâkɨ niîwĩ: 5 Jerusalẽ́kãharãre a'tîro niîya: “Ĩ'yâya. Mɨsâ wiôgɨ mɨsâ tiropɨ a'tîmi. Mehô niigɨ́ weeró noho jumenta makɨ wi'magɨ́ bu'ipɨ pesâ wã'katimi”, niî ohâkɨ niîwĩ. 6 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kãrã tii makápɨ wa'â, kɨ̃ɨ̂ wee dutí'karo nohota weékãrã niîwã. 7 jumentinhore kɨ̃ɨ̂ pakó me'ra miítikãrã niîwã. Be'ró ɨ̃sa yeé su'tí bu'îkãhasere naâ bu'ipɨ pũûtã peowɨ. Tu'â eha nɨ'ko, Jesu jumento wi'magɨ́ bu'ipɨ mɨhâ pehawĩ. 8 Toopɨ́re pãharã́ masá niîwã. Naâ ẽho peósere ĩ'yórã, naa yeé su'tí bu'îkãhasere Jesu yɨ'rɨáropɨ sẽô kũuwã. Ãpêrã ma'â sumútoho pũrî niisé keerire dɨtê kũuwã. 9 Masá kɨ̃ɨ̂ dɨporo wa'arã́, kɨ̃ɨ̂ sirokãharã kẽ'ra e'katíse me'ra karíkũwã: —Dɨporókɨ̃hɨpɨ wiôgɨ niî'kɨ Davi paramíre e'katí peorã. Ãyuró wa'aáto ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨre. Ɨ'mɨ̂sekãharã kɨ̃ɨ̂re “Ãyú butia'mi” niiáto, niî karíkũ wã'kawã. 10 Be'ró Jesu Jerusalẽ́pɨ sãháakã, toopɨ́ niirã́ ɨkɨá pe'tia wa'âwã. Pãharã́ sẽrí yã'awã: —Noá niîti kɨ̃ɨ̂a'? niîwã. 11 Naâre Jesu me'ra wa'arã́ yɨ'tiwã́: —Kɨ̃ɨ̂ Jesu Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Nazaré maka Galiléia di'takɨ̃hɨ niîmi, niîwã. 12 Be'ró Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháawĩ. Toopɨ́re wa'îkɨ̃rã naâ Õ'âkɨ̃hɨre ɨ̃hâ moro peoahã niîwã. Niî pe'tirã tií wi'i po'peapɨ naâre duurã́re, duarã́ kẽ'rare ĩ'yâgɨ, kõ'â wĩro pe'okã'wĩ. Naâ niyéru dɨka yuúri mesare, buhâre naâ duâ duhise kẽ'rare tuu kehé kũu pe'okã'wĩ. Naâ keoró weetíse bu'iri tohô weewĩ́. 13 Be'ró naâre niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'owɨ: “Yaá wi'i ‘Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirí wi'i niî'’, niî no'oka wi'i niî'.” Mɨsâ pe'e keoró weetiápã. Yaharã́ yaa wi'ire weeró noho tohakã́ weé', niî tu'tîwĩ naâre. 14 Tií wi'ipɨre kapêri bahú no'otirã, sihâ masitirã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ a'tîwã. Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, naâre yɨ'rɨówĩ. 15 Sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ pe'e kɨ̃ɨ̂ ãyusé weé ĩ'yokã ĩ'yârã, tɨ'sâtiwã. Wi'marã́ tií wi'i po'peapɨ niirã́ a'tîro karíkũwã: —Dɨporókɨ̃hɨpɨ wiôgɨ niî'kɨ Davi paramíre e'katí peorã, niîwã. Teeré tɨ'órã, sacerdotea wiôrã kẽ'ra uâ wa'âwã. 16 Tohô weérã Jesuré a'tîro sẽrí yã'awã: —Sõhá wi'marã́ naâ niisére tɨ'otí? Jesu, “Tɨ'ó'. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'kere bu'êpã. A'tîro niî': Õ'âkɨ̃hɨ, mɨ'ɨ̂ wi'marã́, tohô niikã́ mi'rirã́re a'tîro weekã́ weeápɨ. Mɨ'ɨ̂re “Ãyú'” niîrã, keoró basâ peo me'rikã weeápɨ, niî'”, niîwĩ. 17 Tohô niîka be'ro sacerdotea wiôrãre, Moisé ohâ'kere bu'erã́re kõ'â wã'ka, Betâniapɨ wa'â wa'âwĩ. Toopɨ́ ɨ̃sâ kãriwɨ́. 18 Ape nɨmɨ́ bo'reakã́ Jesu Jerusalẽ́pɨ mahâmi tohagɨ, ɨhá boâ yɨ'rɨa wa'âwĩ. 19 Tohô weégɨ ma'â sumútohopɨ niikɨhɨ́ figueira wamêtikɨhɨre ĩ'yâgɨ, tigɨ tiró wa'â, tigɨ dɨkáre ĩ'yâ ma'agɨ wa'âwĩ. Neê dɨkâ maríkaro niîwɨ. Pũri pehé di'akɨ̃ niîwɨ. Tohô dɨkâ marikã́ ĩ'yâgɨ, Jesu tigɨré niîwĩ: —Neê opâturi dɨkâti nemosome, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro maatá yãî diha wa'âwɨ. 20 Tohô wa'akã́, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ĩ'yâ mariarã, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awɨ: —De'ró weéro tigɨ́ maatá yãî dihati? niîwɨ. 21 Jesu ɨ̃sâre yɨ'tiwĩ́: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Mɨsâ ẽho peóse kɨórã, Õ'âkɨ̃hɨ diakɨ̃hɨ́ta yɨ'tigɨ́sami niîrã, yɨ'ɨ̂ tigɨré yãikã́ weé'karo weeró noho wee masírãsa'. A'té yɨ'ɨ̂ tigɨ́ yãikã́ weé'karo yɨ'rɨóro wee masírãsa'. A'tîgɨ ɨ̃rɨgɨ́re apêropɨ diâ pahirí maapɨ wa'akã́ wee masírãsa'. 22 Mɨsâ ẽho peóse kɨórã, niî pe'tise mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrisére bokarã́sa', niîwĩ. 23 Be'ró Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháawĩ. Kɨ̃ɨ̂ tií wi'ipɨ bu'erí kura sacerdotea wiôrã, ãpêrã Judeu masa bɨkɨrã́ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ a'tîwã. Kɨ̃ɨ̂re bu'îri boká sĩ'rirã, sẽrí yã'awã: —De'ró dutisé me'ra mɨ'ɨ̂ weesére tohô weetí? Noá mɨ'ɨ̂re tohô wee dutígɨ dutisé o'oáti? niîwã. 24 Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre sẽrí yã'a a'megɨti. Mɨsâ yɨ'tikã́, yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre “A'té dutiró me'ra weé'”, niîgɨti. 25 Noá Joãore wamê yee dutigɨ o'ôo'pari? Õ'âkɨ̃hɨ tohô wee dutípari? ou masá pe'e kɨ̃ɨ̂re tohô wee dutípari? niîwĩ. Be'ró naâ basi a'mêri niîwã: —Marî “Õ'âkɨ̃hɨ Joãore wamê yee dutikɨ niîwĩ” niikã́, kɨ̃ɨ̂ marîre “Too pũríkãre de'ró weérã Joãore ẽho peótiri?” niîgɨsami. 26 Marî “Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'tikɨ niîwĩ; masá kɨ̃ɨ̂re o'ôo'kãrã niîwã” niikã́, masá marîre tu'tî boosama. Niî pe'tirã masá “João Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîwĩ”, niî ẽho peósama, niîwã. 27 Tohô weérã “Masîtisa'”, niî yɨ'rɨokã'wã. Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra “A'té dutiró me'ra weé'”, niî weré wee', niîwĩ naâre. 28 Be'ró Jesu naâre a'tîro niî werêwĩ: —Yɨ'ɨ̂ ni'kâroakã weresére de'ró tɨ'ó yã'arãsari mɨsâ? Ni'kɨ́ pɨárã ɨmɨá põ'ratísami. Ni'kɨré a'tîro niîsami: “Makɨ́, yaa wesé ɨ'sê wesepɨ da'rágɨ wa'âya”, niîmisami. 29 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ “Wa'á wee'”, niî yɨ'tisamí. Be'ró mehêkã wãkû taha, da'rágɨ wa'âsami. 30 Be'ró kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ ãpí kɨ̃ɨ̂ makɨ tirópɨ ĩ'yâgɨ wa'âsami. Meharóta kɨ̃ɨ̂re “Da'rágɨ wa'âya”, niîsami. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ yɨ'tisamí: “Aɨ, pakɨ, wa'âgɨti”, niîsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kɨ niîmigɨ, wa'âtisami, niî werêwĩ Jesu sacerdotea wiôrã, ãpêrã Judeu masa wiôrãre. 31 Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ ni'i nohó pe'e kɨ̃ɨ̂ ɨaró weeparí? niî sẽrí yã'awĩ naâre. Naâ a'tîro yɨ'tiwã́: —Kɨ̃ɨ̂ dutî mɨ'ta'kɨ keoró weepĩ́, niî yɨ'tiwã́. Teeré tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. “Yã'arã́”, mɨsâ niirã́, niyéru wapa seérã, tohô niikã́ ɨmɨaré a'me tãrá wapá ta'arã numia mɨsâ ɨ'mɨ̂sepɨ wa'âtiri kura naâ pe'e wa'ârãsama. 32 João masaré wamê yeegɨ Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho a'tîro ãyuró niisétiro ɨamí niisére bu'ekã́, mɨsâ ẽho peótiwɨ. Naâ mɨsâ “Yã'arã́ niîma” niirã́ pũrikã kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peó, naâ wãkusére dɨka yuúkãrã niîwã. Naâ tohô weekã́ ĩ'yâmirã, mɨsâ pe'e dɨka yuúti, kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peótikãrã niîwɨ, niîwĩ Jesu. 33 Jesu opâturi werêwĩ: —Apêye kití me'ra mɨsâre werê nemogɨti. Teeré tɨ'oyá. Ni'kɨ́ pahiró di'tâ kɨogɨ́ ɨ'sê wese weesamí. Tii wesére sã'ri sãásami. Toopɨ́ naâ ɨ'sê bipe sãátihi peere ɨ̃tâgapɨ se'ê sãhasami. Tohô niikã́ ɨ'mɨári wi'i naâ ko'tê duhiatihi wi'ire weesamí. Tohô weéka be'ro apêropɨ wa'âgɨ, ãpêrãre tii wesére ko'tê dutigɨ kũûsami. Naâre kɨ̃ɨ yaá di'tare da'rasé wapa “Toô kã'ro yɨ'ɨ̂re ɨ'sê wiayá”, niîsami. 34 Be'ró ɨ'sê dɨkâtiri kura ãpêrã kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre toopɨ́ o'ôo'sami. Naâre o'ôo'gɨ, “Yaá di'ta da'rarã́re yeé ɨ'sêre sẽrírã wa'âya”, niîsami. 35 Toopɨ́ ehakã́, tii wesé ko'terã́ kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kãrãre yẽ'êsama. Ni'kɨré paâsama. Ãpiré wẽhé kõ'asama. Ãpiré ɨ̃tâ peeri me'ra dokesamá. 36 Naâ tohô weekã́ tɨ'ógɨ, tii wesé wiôgɨ too dɨpóro o'ôo' mɨ'ta'kãrã nemoró o'ôo'sami. Naâ ehakã́ ĩ'yârã, tii wesé ko'terã́ naá kẽ'rare meharóta weesamá. 37 Be'ró o'ôo' tɨogɨpɨa maha, kɨ̃ɨ̂ makɨré o'ôo'sami. A'tîro niî wãkûmisami: “Yɨ'ɨ̂ makɨre wio pesáse me'ra ĩ'yârãsama”, niîmisami. 38 Kɨ̃ɨ̂ makɨré ĩ'yârã, tii wesé ko'terã́ naâ basi a'mêri uúkũsama: “Ã'ritá niîmi be'ropɨ́ a'ti wesére yẽ'eákɨhɨ. Mâa, kɨ̃ɨ̂re wẽherã́. Be'ró a'ti wesé mari yaá wese toharósa'”, niîsama. 39 Tohô niîka be'ro kɨ̃ɨ̂ makɨré yẽ'ê, tii wesé sumútohopɨ miáa, kɨ̃ɨ̂re wẽhé kõ'asama, niî werêwĩ Jesu. 40 Kɨ̃ɨ̂ werêka be'ro Jesu wiôrãre sẽrí yã'awĩ: —Too pũríkãre tii wesé wiôgɨ a'tîgɨ, de'ró weegɨ́sari tii wesé ko'terã́re? niîwĩ. 41 Kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwã́: —Pahá yã'aro mariró naâ yã'arã́re wẽhé kõ'agɨsami. Be'ró kɨ̃ɨ yaá wesere ãpêrã pe'ere ko'tê dutigɨsami. Naâ pe'e ɨ'sê dɨkâti'kere keoró kɨ̃ɨ yeé niisére wiarã́sama, niîwã. 42 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ: —Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrire bu'êpã. Yɨ'ɨ̂re wa'aátehere a'tîro ohâ no'owɨ: Ɨ̃̃tâ pĩhiri me'ra wi'í yeerã́ ni'kâ pĩhi naâ ɨatíka pĩhire kõ'ârãsama. Naâ kõ'âka pĩhi me'ra ãpêrã pe'e ãyuró tutuarí wi'i yeê nɨ'ka mɨhasama. Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ naâ kõ'âka pĩhi me'ra tohô weesamí. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé'ke “Ãyú butia'”, niî tɨ'ó yã'a no'o', niî ohâ no'owɨ, niîwĩ Jesu. 43 Tohô weégɨ mɨsâre werêgɨti. Sĩ'í wesé wiôgɨ sõhá ko'terã́re di'tâ e'mâ'karo weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre weegɨ́sami. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ wiôgɨ niî sĩ'rimiwĩ. Niî pe'tise ãyusé kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ niisé mɨsa yeé niî boopã. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarãre, tohô niikã́ yɨ'ɨ̂re ɨatíse bu'iri Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ kɨo boó'kere e'mâgɨsami. Ãpêrã pe'ere o'ôgɨsami. Naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó, Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weerã́sama. 44 Ɨ̃̃tâga yɨ'ɨ̂ werêkagare a'tîro werêgɨti. No'ó tigapɨ́ bɨrɨ̂ pehagɨ noho mɨto dihó no'ogɨsami. No'ó tigá pe'e kɨ̃ɨ̂ bu'ipɨ dokê pehakã maa, ãyusé mara wa'âgɨsami, niîwĩ. Tohô niîgɨ, kɨ̃ɨ̂re ɨatírã be'ropɨ́ bu'îri da'rê no'orãsama niîgɨ, tohô niîwĩ. 45 Sacerdotea wiôrã, ãpêrã fariseu masa Jesu tee kitíre werekã́ tɨ'órã, “Marîre tohô niîgɨ weesamí”, niîwã. 46 Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróorãtirã yẽ'ê sĩ'rimiwã. Naâ tohô weé sĩ'rimirã, a'tîro wãkûkãrã niîwã: “Masá kɨ̃ɨ̂re ‘Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîmi’, niîsama.” Tohô weérã marî kɨ̃ɨ̂re yẽ'ekã́, marîre yã'âro wee boósama niîrã, wee masítiwã.

Mateus 22

1 Jesu opâturi kití weeró noho niisé me'ra wiôrãre werê nemowĩ taha. A'tîro niîwĩ: 2 —Õ'âkɨ̃hɨ masaré kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ wa'akã́ weesé a'tîro weeró noho niî'. Ni'kɨ́ di'tâ wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ amûkã dɨ'tekã́ bosê nɨmɨ wee peóro weeró noho niî'. 3 Kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre niîsami: “Yɨ'ɨ̂ kãrɨ̂ werê'kãrãre pihîrã wa'âya”, niîsami. Be'ró naâ pe'e naâre pihikã́, “Wa'á wee'”, niîsama. 4 Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, ãpêrãre o'ôo'sami taha. Naâre niîsami: “Yɨ'ɨ̂ pihî'kãrãre werêrã wa'âya. Ba'asé tu'â eha no'o toha'. Yarã́ wekɨá, ãpêrã ekarã́ di'i yohákã weé'kãrãre wẽhe dutí tohapɨ. Niî pe'tise apó no'o toha'. Keêro, bosê nɨmɨ wee peórã a'tiáto”, niîsami. 5 Tohô weérã naá kẽ'ra pihîrã wa'âmisama. Naá kẽ'rare yɨ'tití yɨ'rɨokã'sama. “Wa'á wee'”, niîkã'sama. Ãpí kɨ̃ɨ̂ pihî no'o'kɨ kɨ̃ɨ yaá wesepɨ wa'âsami. Ãpí kɨ̃ɨ̂ da'rarópɨ wa'âsami. 6 Ãpêrã, wiôgɨ o'ôo'kãrãre yẽ'ê, paâ, wẽhé kõ'akã'sama. 7 Naâ tohô weesére tɨ'ógɨ, wiôgɨ ɨpɨ́tɨ uâsami. Tohô weégɨ naâre wẽhé kõ'a'kãrãre kɨ̃ɨ yarã́ surárare wẽhe dutígɨ o'ôo'sami. Tohô niikã́ naa yaá makare ɨ̃hâ dutisami. 8 Be'ró ãpêrã kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre niîsami: “Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ makɨre bosê nɨmɨ wee peoátehere apó tohapɨ. Tohô weemíkã, yɨ'ɨ̂ pihî'kãrã yã'arã́ niî tĩharã a'tîta basióti yuukã, a'tîtikãrã niiáma. 9 Tohô weérã no'ó mɨsâ makâ dekopɨ boka ehárãre pihîya”, niîsami. 10 Be'ró kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terã makâ dekopɨ pihîrã wa'âsama. Niî pe'tirã naâ boka ehárã ãyurã́, yã'arã́re pihî neêo kũu, wiôgɨ yaá wi'ipɨ miáasama. Naâ tohô weekã́, toopɨ́ naâ nererí tũku mu'mûa wa'ása'. 11 Be'ró wiôgɨ naâre ĩ'yâgɨ wa'âsami. Ni'kɨ́ naâ wa'teropɨ niigɨ́ naâ amûkã dɨ'tekã́ sãyâ wɨaro noho sãyâtigɨre ĩ'yâsami. 12 Wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re niîsami: “Akawerégɨ, a'tí bosê nɨmɨre de'ró weé su'tí amûkã dɨ'tekã́ sãyâ wɨaro noho sãyâtimigɨ sãhátiati?” niîsami. Kɨ̃ɨ̂ pe'e yɨ'tití yɨ'rɨokã'sami. 13 Be'ró wiôgɨ tií bosê nɨmɨ sɨ'orí weerã́re niîsami: “Kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, dɨ'pôkãri, amûkãripɨ dɨ'te butuáya. Wiháaro na'î tĩ'aropɨ kõ'âkã'ya. Toopɨ́ pũrî no'ogɨ, upîkari kũ'rî wagɨa, utîgɨsami”, niîsami wiôgɨ. 14 A'té weeró noho niî' Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé. Õ'âkɨ̃hɨ pãharã́ masaré pihîmikã, pehêterãkã kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ sãháarãsama, niîwĩ Jesu. 15 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro fariseu masa wa'â wa'âwã. Be'ró naâ Jesuré bu'îri boká sĩ'rirã, “A'tîro weerã́”, niî apo yuúkãrã niîwã. 16 Tohô weérã naâ bu'esére siru tuúrãre, tohô niikã́ ãpêrã Herode yaa kurákãharã me'ra Jesu tirópɨ o'ôo'kãrã niîwã. Naâ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ etârã, niîwã: —Masaré bu'egɨ́, ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂ niisétisere masî'. Mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ uúkũ'. Masá yɨ'ɨ̂re de'ró wãkûrãsari? niiró mariró diakɨ̃hɨ́ uúkũ'. Õ'âkɨ̃hɨ yeere diakɨ̃hɨ́ werê'. Ãpêrã wiôrã niîma niiró mariró niî pe'tirãre ni'kâro noho ĩ'yâ'. 17 Tohô weérã mɨ'ɨ̂re apêye noho sẽrí yã'arã a'tiápɨ. Romano masa wiôgɨre kɨ̃ɨ̂ niyéru wapa seésere wapa yeékã, marîre dutisé ãyú niîti, ou yã'â niîti nee? Naâ Jesuré bu'îri boká sĩ'rirã, tohô niîwã. (Jesu “Wapa yeéro ɨá'” niikã́ maa, Judeu masa “Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨréta ẽho peóro ɨá'; mɨ'ɨ̂ tohô niisé yã'â niî'”, niî bookãrã niîwã. “Wapa yeétikã'ro ɨá'” niikã́ pe'e maa, “Romano masa wiôgɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kagɨ weé'”, niî bookãrã niîwã). 18 Tohô weégɨ Jesu naâ yã'âro wãkusére ĩ'yâgɨ, a'tîro niîwĩ: —Mɨsâ tohô niîrã, weé ta'sarã niî'. De'ró weérã yɨ'ɨ̂re mehêkã yɨ'tígɨ, bu'îri bokagɨ́sami niîrã, sẽrí yã'ati? 19 Niyéru kuhi romano masa wiôgɨre wapa yeéri kuhi nohore miítia, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ni'kâ nɨmɨ da'ra wapá ta'ari kuhi nohore miítiwã. 20 Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu naâre sẽrí yã'awĩ: —Noa nohó yaa diâpoa, noá wamé wã'yatí a'ti kuhípɨre? niîwĩ. 21 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ yɨ'tiwã́: —César, romano masa wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ diâpoa, kɨ̃ɨ̂ wamé wã'yá', niîwã. Be'ró Jesu naâre niîwĩ: —Too pũríkãre romano masa wiôgɨ wapa yeé dutise nohore kɨ̃ɨ̂re o'ôya. Õ'âkɨ̃hɨ yee pe'e maa kɨ̃ɨ̂re o'ôya. Kɨ̃ɨ̂ wee dutísere weeyá, niîwĩ. 22 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, tɨ'o mariá, be'ró wa'â wa'âwã. 23 Jesuré “Romano masa wiôgɨre wapa yeéro ɨatí?” niîka nɨmɨreta ãpêrã sacerdotea saduceu masa kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã etâwã. Naâ “Wẽrî'kãrãpɨ masasomé”, niî ẽho peóma. Tohô weérã Jesuré masasékãhasere a'tîro niîwã: 24 —Masaré bu'egɨ́, dɨporópɨ Moisé a'tîro dutîkɨ niîwĩ. “Ni'kɨ́ nɨmôtigɨ põ'ratítimigɨ wẽrikã́, kɨ̃ɨ̂ akabihí kɨ̃ɨ̂ nɨmó niî'kore nɨórẽ'ato. Be'ró kɨ̃ɨ̂ koô me'ra neê waro põ'ratí mɨ'tagɨre kɨ̃ɨ̂ ma'mí wẽrî'kɨre põ'ratí basaato”, niîkɨ niîwĩ Moisé. 25 Tohôta wa'â' ɨ̃sâ wa'terore. Sete ɨmɨá ni'kɨ́ põ'ra niîwã. Masá ma'mi nɨmôti, be'ró wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Põ'ra marí yuugɨ, kɨ̃ɨ̂ nɨmó niî'kore kɨ̃ɨ̂ akabihíre kũûkɨ niîwĩ. 26 Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra põ'ratítimigɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Be'rokɨ̃hɨ́ kẽ'rare tohôta wa'âkaro niîwɨ. Tohô di'akɨ̃ wa'â turia dihakaro niîwɨ teê niî tɨogɨpɨre. 27 Naâ niî pe'tirã be'ró koó kẽ'ra wẽrîa wa'âko niîwõ. 28 Naâ sete koô me'ra amûkã dɨ'tékãrã niîwã. Tohô weéro wẽrî'kãrã masakã́, ni'i nɨmó tohá butia'gosari? niî sẽrí yã'awã. 29 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Mɨsâ wisí yɨ'rɨa wa'a'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere neê masí wee'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tutuasé kẽ'rare masí wee'. 30 Wẽrî'kãrã naâ masáka be'ro nɨmôtisome. Põ'ra numiá kẽ'rare numî soosome. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sepɨ niirã́ weeró noho niîrãsama. 31 Apêye noho wẽrî'kãrã masasére werê nemogɨti taha. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ mɨsâre niî'kere bu'êpã. A'tîro niîkɨ niîwĩ: 32 “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niî'. Abraão, Isaque, Jacó wiôgɨ niî'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ naâ wiôgɨ niî' niîgɨ, yɨ'ɨ̂ tiropɨ katîma niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ katirã́ wiôgɨ niîmi. Wẽrî bahu dutí'kãrã marimá, niîwĩ Jesu. 33 Kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'órã, masisé me'ra yɨ'tikã́ ĩ'yârã, masá tɨ'o mariá wa'âwã. 34 Be'ró Jesu saduceu masare di'ta mariákã weesére fariseu masa tɨ'ókãrã niîwã. Teeré tɨ'ó, nerêkãrã niîwã. 35 Naâ me'ra ni'kɨ́ Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ Jesuré mehêkã yɨ'tikã́ ɨágɨ, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awĩ: 36 —Masaré bu'egɨ́, Moisé dutî'ke dise nohó apêye yɨ'rɨóro ãyú yɨ'rɨ nɨ'kati? niîwĩ. 37 Jesu kɨ̃ɨ̂re a'tîro yɨ'tiwĩ́: —A'tîro niî'. “Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨre niî pe'tise mɨsâ ẽho peóse me'ra, mɨsâ wãkusé me'ra, mɨsâ tɨ'ó yã'ase me'ra ma'iyá.” 38 A'té niî' apêye yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kase. 39 A'té be'rore tohô kureta niî', niîro pe'ea'. A'tîro niî'. “Marî basi ma'iró nohota ãpêrãre ma'iró ɨá'.” 40 A'té pɨáro dutisére weérã, niî pe'tise Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ bu'ê'kere yɨ'tírãta weé', niîwĩ Jesu. 41 Fariseu masa naâ nererí kura Jesu naâre sẽrí yã'awĩ: 42 —Mɨsâ Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre de'ró tɨ'ó yã'ati? Noa makɨ́ niîti kɨ̃ɨ? niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwã́: —Dɨporókɨ̃hɨpɨ wiôgɨ Davi paramí niî turiagɨ niîmi, niîwã. 43 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîwĩ: —Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Davi paramí niî turiagɨ niikã́, too pũríkãre de'ró weégɨ Davi Espírito Santo tutuaró me'ra uúkũgɨ, kɨ̃ɨ̂re “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi”, niîpari? Marî, marî paramíre “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi”, nií wee'. Davi Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre uúkũ yuugɨ, a'tîro ohâkɨ niîwĩ: 44 Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂ makɨré, yɨ'ɨ̂ wiôgɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ duhîgɨsa'. Mɨ'ɨ̂ toopɨ́ duhikã́, mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'timi'kãrãre dokâ ke'akã weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ Davi. 45 De'ró weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo Davi paramí niî masi boosari? Davi basíta kɨ̃ɨ̂re “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ paramí se'saro niîtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ kẽ'ra niîkɨ niîwĩ, niîwĩ Jesu. 46 Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, neê ni'kɨ́ kã'ró yɨ'titíwã. Tiîta me'ra be'ró maha uîrã, neê sẽrí yã'a nemotiwã.

Mateus 23

1 Be'ró Jesu masaré, tohô niikã́ ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîwĩ: 2 —Moisé ohâ'kere bu'erã́, ãpêrã fariseu masa Õ'âkɨ̃hɨ dutisé Moisére kũû'kere wererã́ niîma. 3 Tohô weérã naâ weresére tɨ'ó, teeré wee sirú tuuya. Naâ weesétise pe'ere ĩ'yâ kũutikã'ya. Naâ ãyuró werê me'rima, werêrã pe'ea'. Tohô weemírã, naâ niisé pe'ere weetíma. 4 Naâ dutî wɨaro noho dutî yɨ'rɨokã'sama. Masá teeré põo tẽótisama. Naâ tohô weérã, wɨâ põo tẽóya marisé nɨkɨsére dɨ'te peórã weeró noho weesamá. Naâ masaré teeré wɨâ peorã weeró noho weesamá. Naâ teeré wɨâ dutirã, neê ãpêrã tã'rirã́re wee tamútirã weeró noho weesamá. Neê pahá yã'ati, masaré neê kã'ró wee tamútisama. 5 Niî pe'tise naâ weesére masaré ãyuró ĩ'yâ dutirã weé ta'sasama. Masá naâre “Õ'âkɨ̃hɨre ãyuró ẽho peósama” niikã́ tɨ'ó sĩ'rirã, a'tîro weesamá. Naâ diâpoapɨ, naâ amûkãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere pahirí kasero me'ra ohâ'kere dɨ'té õ'osama. Tohô niikã́ naâ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrikã́ ĩ'yâ dutirã ãpêrã yɨ'rɨóro naa yaró su'tîro sumútohopɨ opa daári kɨoróhore sãyâsama. 6 Bosê nɨmɨ niikã́ wiôrã naâ duhî wɨase kumuripɨ duhî sĩ'risama. Naâ neresé wi'seripɨ kẽ'rare meharóta weesamá. 7 Masá naâre makâ dekopɨ wio pesáse me'ra põo tẽríkã ɨasamá. Naâre, “Ɨ̃̃sâre bu'erã́” pisukã́ ɨasamá. 8 Mɨsâ pũrikã ãpêrãre “Mɨsâ ɨ̃sâre bu'erã́ niî'”, niî no'otikã'ya. A'tîro niî'. Mɨsâ ni'kɨ́ põ'rata niî'. Yɨ'ɨ̂ ni'kɨtá mɨsâre bu'egɨ́ niî'. 9 Mɨsâ neê ni'kɨré a'ti nukúkãpɨre “Ɨ̃̃sâ pakɨ”, niîtikã'ya. Mɨsâ ni'kɨtá pakɨ̂ti'. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niîmi. 10 Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâ pũrikã “Ɨ̃̃sâ wiôgɨ”, niî pisû no'otikã'ya. Yɨ'ɨ̂ Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ ni'kɨtá mɨsâ wiôgɨ niî'. 11 No'ó ãpêrãre wee tamúgɨ, kɨ̃ɨ́ta niîmi ãpêrã yɨ'rɨóro bu'ipɨ niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨ. 12 No'ó “Yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'ka'” niî tɨ'ó yã'agɨ noho Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re mehô niigɨákã waro tohakã́ weegɨ́sami. No'ó “Yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro niî'” niî tɨ'ó yã'atigɨ pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ ãpêrã yɨ'rɨóro tohakã́ weegɨ́sami. 13 Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa weé ta'sarã niî'. Masá yɨ'ɨ̂re ẽho peó sĩ'rirãre ka'mú ta'a'. Tohô weérã, yɨ'ɨ̂ pakɨ wiôgɨ niirópɨ wa'arí ma'are naâre bi'árã weé'. Mɨsâ basita yɨ'ɨ̂re ẽho peó wee'. Ãpêrã kẽ'rare ẽho peó sĩ'rikã ɨa sãá wee'. Tohô weéro yã'â butia'ro wa'ârosa' mɨsâre. 14 Mɨsâ wapê wi'ia numia yeé wi'serire e'mása'. Mɨsâ yã'âro weé'kere wãkû dutitirã yoakã́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí ta'sa'. Tohô weérã mɨsâ ãpêrã nemoró bu'îri boká yɨ'rɨ nɨ'karãsa'. 15 Jesu a'tîro niî nemowĩ Moisé ohâ'kere bu'erã́re, tohô niikã́ fariseu masare: —Mɨsâ ɨpɨ́tɨ waro weé ta'sa'. Mɨsâ ẽho peósere no'ó ni'kɨ́ niigɨákãre mɨsâ weeró noho ẽho peókã ɨárã, niî pe'tiropɨ sihâ bi'a'. Be'ró tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂re mɨsâ nemoró yã'âro pekâ me'epɨ wa'âta basiókã weésa'. 16 Yã'âro wa'ârosa' mɨsâre. Kapêri bahutírã a'mêri wehêro weeró noho niî'. A'tîro niî bu'ê' masaré: “Ni'kɨ́ ‘A'tîro weegɨ́ti’, niîsami Õ'âkɨ̃hɨre. ‘Õ'âkɨ̃hɨ wi'i me'ra tohô weegɨ́ti’ niîka be'ro kɨ̃ɨ̂ niî'kere keoró weetíkã, ‘Bu'îri marí'’, niísa'. “Kɨ̃ɨ̂ ‘Õ'âkɨ̃hɨ wi'ikãhase ouro me'ra tohô weegɨ́ti’ niî'kere keoró weetíkã pũrikãre, Yã'â niî'”, niísa'. 17 Mɨsâ tohô niîrã, diakɨ̃hɨ́ wãkú wee'. Tɨ'o masí wee'. Ouro Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niî yuuro, Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ ãyusé tohása'. Õ'âkɨ̃hɨ wi'i, tií wi'ikãhase ouro nemoró ãyú yɨ'rɨ nɨ'ka'. 18 Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ dutiró weé sĩ'ritirã, uúkũ me'rise me'ra niî soo'. Masaré a'tîro niísa': “Mɨsâ ‘Õ'âkɨ̃hɨre wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peo wɨaro me'ra tohô weerã́ti’ niî'kere weetíkã, bu'îri marísa'. Wa'îkɨ̃ Õ'âkɨ̃hɨre o'osé toopɨ́ peô'ke me'ra pũrikãre wapatísa'”, niî'. 19 Mɨsâ tɨ'o masí wee'. Õ'âkɨ̃hɨre o'osé nemoró naâ wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peo wɨaro pe'e wapatí'. Toopɨ́ ɨ̃hɨ̂ pesase me'ra naâ Õ'âkɨ̃hɨre o'osé ãyusé tohása'. 20 Tohô weérã mɨsâ “Õ'âkɨ̃hɨre wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peo wɨaro me'ra tohô weerã́ti” niîrã, teé se'sarore niîrã meheta weé'. Toopɨ́ peoátehe kẽ'rare meharóta weerã́ti, niîrã weésa'. 21 Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yaá wi'i, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niîsami. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨre tií wi'i me'ra tohô weerã́ti niîrã, kɨ̃ɨ̂ me'rata tohô weerã́ti, niîrã weé'. 22 Meharóta ɨ'mɨ̂se me'ra tohô weerã́ti niîrã, Õ'âkɨ̃hɨ duhiró me'rata, toopɨ́ duhigɨ́ me'rata niîrã weé'. 23 Yã'âro wa'ârosa' mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́re, tohô niikã́ fariseu masare. Mɨsâ wee soóse bɨhɨrã niî'. Mɨsâ otesé õ'ô mahakã, hortelã, erva-doce, cominho wamêtise ba'asé sãâ moresere see neéo, opâ sɨ̃'ɨri weésa'. Pɨámukãse sɨ̃'ɨri kɨórã, ni'kâ sɨ̃'ɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ miáa, Õ'âkɨ̃hɨre wamê peo, sacerdotere o'ósa'. Mɨsâ tohô ãyuró weemírã, Moisé ohâ'ke apêye pakasé pe'ere weé wee'. Ãpêrãre keoró weesére, pahá yã'asere, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóse pe'ere weé wee'. A'tîro pe'e weeyá. Mɨsâ otesére kɨ̃ɨ̂re o'ô du'utimirã, a'té ãyú yɨ'rɨ nɨ'kasere weeyá. 24 Mɨsâ basi diakɨ̃hɨ́ weé wee'. Ãpêrã kẽ'rare sɨ'orí diakɨ̃hɨ́ weé wee'. Tohô weérã mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere bu'êrã, kapêri bahutírã a'mêri sɨ'orí tɨ̃á wã'karã weeró noho niî'. Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke, mehô niiseákã dutisé pe'ere wãkû yɨ'rɨrã, apêye paka pe'ere weé wee'. 25 Mɨsâ wee soórã a'tîro weé'. Bahû yoaropɨ di'akɨ̃ ãyuró weé'. Bapârire bu'îpɨ di'akɨ̃ ãyuró koérã weeró noho wee soó'. Tii paá po'peapɨre pehé yã'asé mɨsâ ãpêrã yeere yahá'ke, ãpêrã yeere ɨâri peha yɨ'rɨ nɨ'ka'ke ũ'îri weeró noho wã'yása'. Tohô weéro yã'â butia'ro wa'ârosa' mɨsâre. 26 Mɨsâ fariseu masa tɨ'o masítirã, kapêri bahú no'otirã weeró noho niî'. Neê waro po'peápɨkãhase mɨsâ wãkusére dɨka yuú mɨ'taya. Be'ró bahû yoaropɨ ãyurã́, yã'asé moorã́ toharã́sa'. Bapâri po'peápɨ koé mɨ'ta'karo weeró noho bu'îpɨ kẽ'ra ũ'îri mariró toháro weeró noho weerã́sa'. 27 Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́, fariseu masa wee soórã niî'. Tohô weéro yã'â butia'ro wa'ârosa' mɨsâre. Wẽrî'kãrã masâ peeri weeró noho niî'. Bu'îpɨre ãyuró bahu dutírã pasî me'ra wa'rê'ke kuhirire nɨ'kósa'. Tii peé po'peapɨre wẽrî'kãrã õ'ari, tohô niikã́ diikése naâ ɨpɨ́ yã'asé boâ'ke sãyása'. 28 Mɨsâ a'tîro niiséti'. Masá ĩ'yóropɨre ãyurã́ weeró noho bahú'. Po'peápɨ pe'ere wee soóse bɨhɨrã niî'. Mɨsâpɨre yã'asé niî yɨ'rɨa'. 29 Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́, fariseu masa wee soóse bɨkɨrã niî'. Mɨsâ dɨporókãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã masâ peeri bu'ipɨ ãyuró bahu dutírã yeê nɨ'ko'. Tohô niikã́ ãpêrã masá ãyurã́ niî'kãrãre masâ peeri bu'ipɨ meharóta ma'mâ su'a nɨ'ko'. 30 Tu'â eha nɨ'ko, a'tîro uúkũsa'. “Ɨ̃̃sâ yẽkɨ sɨmɨá Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhékãrã niîwã. Ɨ̃̃sâ naâ katîka teropɨre niîrã, naâre wẽhekã́, wẽhe tamúti boopã”, niî'. 31 Mɨsâ a'teré tohô niîrã, “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhé'kãrã paramérã niî turiarã niî'”, niîrã weé'. 32 Mɨsâ, mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá wee mɨháti'karo nohota weé yapatíkã'ya, niî tu'tîwĩ. 33 Mɨsâ wee soóri kurakãharã ãyâ weeró noho niî'. Mɨsâ de'ró weé Õ'âkɨ̃hɨ pekâ me'epɨ bu'îri da'reátehere yɨ'rɨ wetí masisome. 34 Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨre Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã, masirã́re, bu'erã́re o'ôo'gɨti. Mɨsâ pe'e naâ ni'karérãre wẽhé, ãpêrãre kurúsapɨ paâ bi'pe nɨ'korãsa'. Ãpêrãre naâ nerê wɨase wi'seripɨ paâpe, naâ no'ó wa'asé makaripɨ siru tuú kusiarãsa'. 35 Tohô weéro niî pe'tirã masá ãyurã́re wẽhé'ke wapa mɨsâre bu'îri wã'á'. Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá ãyugɨ́ Abel me'ra neê waro wẽhé dɨ'pôkãtikãrã niîwã. Teê Zacaria Baraquia makɨ me'ra yapá da'reokãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re naâ Õ'âkɨ̃hɨre wa'îkɨ̃rãre ɨ̃hâ moro peo wɨaropɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i dekopɨ wẽhékãrã niîwã. 36 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Tohô weé'ke wapare ni'kâroakã a'tóka teropɨ niirã́re bu'îri wa'ârosa', niîwĩ Jesu. 37 Fariseu masare tohô niîka be'ro Jesu Jerusalẽ́kãharã, tohô niikã́ too dɨpóropɨ tii makápɨ niî'kãrãre wãkûgɨ, a'tîro niîwĩ: —Jerusalẽ́kãharã, mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhé kõ'a'. Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kãrã kɨ̃ɨ yeé kiti wererã́re ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhé'. Mɨsâre pehetíri yɨ'ɨ̂ ma'ígɨ, neêo kũu sĩ'rimiwɨ. Ni'kó kãrêkẽ' koô põ'raré wɨɨsé dokapɨ neêo kũuro weeró noho weé sĩ'rimiwɨ. Mɨsâ ɨatíwɨ. 38 Tohô weéro mɨsâ niîmi'ke wi'seri masá mariró toharósa'. 39 A'teré tɨ'o masíya. Yɨ'ɨ̂re opâturi ĩ'yâ nemosome maha. Be'ró yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ opâturi a'tikã́pɨ, mɨsâ “Õ'âkɨ̃hɨ dɨporópɨ ‘O'ôo'gɨti’ niî'kɨ ãyú butia'gɨ niîmi” niîrãpɨ ĩ'yârãsa' taha, niîwĩ Jesu.

Mateus 24

1 Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niî'kɨ wiháa wa'âwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wa'arí kura ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, niîwɨ: —Ĩ'yâya a'tí wi'ire. Ãyú butia'ri wi'i, pahirí wi'i niî', niîmiwɨ. 2 Ɨ̃̃sâ tohô niikã́, Jesu niîwĩ: —Mɨsâ a'te pehére ĩ'yâ', ĩ'yârã pe'ea'. Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Niî pe'tise a'tí wi'ikãhase neê ni'kâ ɨ̃tâga apêga bu'ipɨ yeê turia mɨha'ke tohasomé. Niî pe'tise mɨto dihó no'orosa', niîwĩ. 3 Be'ró ɨ̃sâ wa'â, ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨpɨ ehâwɨ. Jesu toopɨ́ ehâ nuhari kura ɨ̃sâ ya'yióropɨ sẽrí yã'awɨ: —Ɨ̃̃sâre werêya. De'ró niikã́ tohô wa'ârosari? Yẽ'e nohó me'ra ĩ'yogɨ́sari mɨ'ɨ̂ opâturi a'tiátehere? Tohô niikã́ a'ti ɨmɨ́koho pe'tiátoho dɨporo de'ró weé masîrãsari? niî sẽrí yã'awɨ. 4 Jesu ɨ̃sâre yɨ'tiwĩ́: —Ãpêrã mɨsâre niî sootikã'ato niîrã, ãyuró tɨ'o masí yuuya. 5 Pãharã́ a'tîro niî soorãsama. “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé'; Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî'”, niîrãsama. Naâ tohô niisére tɨ'órã, pãharã́ siru tuúrãsama. 6 Mɨsâ a'mê wẽhese kitire tɨ'ó, “Toopɨ́ tohô wa'âpa'ro” niikã́ tɨ'orã́sa'. Teeré tɨ'órã, ɨkɨátikã'ya. Teé a'tîrota wa'ârosa'. Tohô niîmiro, a'ti ɨmɨ́koho pe'tiátoho dɨ'sarósa' yuhûpɨ. 7 Ni'kâ kurakãharã ape kurákãharã me'ra a'mê wẽherãsama. Tohô niikã́ ni'kâ di'takãharã apé di'takãharã me'ra meharóta weerã́sama. Pehé apé sia'pɨre ɨhá boasé niîrosa'. Apêropɨre pehé di'tâ nara sãáse niîrosa'. 8 A'té niî pe'tise me'ra masá neê waro pi'etí wã'kose niî'. Numiô koô makɨré wɨaátoho dɨporoakã pũrisé nɨ'káro weeró noho niîrosa'. 9 Tohô wa'akã́, yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã mɨsâre yã'âro weerã́sama. Mɨsâre yẽ'ê, wiôrã tiropɨ miáa, bu'îri da'rê dutirãsama. Mɨsâre wẽherã́sama. Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri niî pe'tirokãharã masá mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãsama. 10 Tohô wa'akã́, pãharã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peómi'kãrã ẽho peó du'urãsama. Naâ a'mé tu'ti, ãpêrã wiôrãpɨre bu'îri da'rê dutirã o'ôrãsama. 11 Pãharã́ “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã niî'”, niî soorãsama. Pãharã́re niî soo, ẽho peókã weerã́sama. 12 Yã'asé niî yɨ'rɨ maharosa'. Tohô wa'akã́, pãharã́ a'mêri ma'í du'urãsama. 13 Yɨ'ɨ̂re ẽho peó yapatirã pũrikã yɨ'rɨ wetírãsama. Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ katî nu'kurãsama. 14 Niî pe'tiro a'tí di'tapɨ Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóse kitire werê se'sa bi'á no'orosa'. Naá kẽ'rare masî dutiro werê no'orosa'. “Yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuúkã, Õ'âkɨ̃hɨ yẽ'êgɨsami”, niî werê no'orosa'. A'té niî pe'tiropɨ se'sâka be'ro a'ti ɨmɨ́koho pe'tirósa' maha. 15 Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Daniel wamêtigɨ a'ti ɨmɨ́koho pe'tiátoho dɨporo wa'aátehere ohâ yuukɨ niîwĩ. “Yã'agɨ́, Õ'âkɨ̃hɨre yabigɨ́ noho kɨ̃ɨ yaá wi'i ãyurí wi'ipɨ sãhatígɨ noho Jerusalẽ́kãha wi'ipɨ sãhagɨ́sami”, niî ohâ yuukɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tií wi'ipɨ nu'kukã́ ĩ'yârã, mɨsâ a'ti pũríre bu'ê, tɨ'o masíya. 16 Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêgɨsami niîrã, Judéiapɨ niirã́ ɨ̃rɨpagɨ́pɨ du'tiáya. 17 Wi'í dɨpo sãrí opâ sirapɨ soo peságɨ noho po'peápɨkãhasere sãháa, durêtimigɨ, diakɨ̃hɨ́ du'tiáya. 18 No'ó wesepɨ́ tõ'ogɨ́ kẽ'ra neê wi'ipɨ́ toháa, durêgɨ wa'âtikã'ya. Soharó me'ra du'tiáya. 19 Tohô wa'asé nɨmɨri numiâ nihî pakosã numiare, tohô niikã́ põ'rá mi'rirã́ kɨorã́re bɨhâ weose nɨmɨri niîrosa'. Naâ ɨmɨ̂yaro wa'â masisome. 20 Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá: “Yɨsɨáse nɨmɨrire, soo wɨári nɨmɨ ɨ̃sâ Judeu masa yoarópɨ wa'âtiri nɨmɨre wa'âtikã'ato”, niîya. 21 Tohô wa'asé nɨmɨrire ɨpɨ́tɨ pi'etíse niîrosa'. Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkã weéka be'rore toô kã'ro pi'etíse maríkaro niîwɨ. Be'ropɨ́ kẽ'rare toô kã'ro pi'etíse marirósa'. 22 Õ'âkɨ̃hɨ naâ pi'etíse nɨmɨrire dɨôtikã maa, neê ni'kɨ́ yɨ'rɨ wetíti butia' boosami. Õ'âkɨ̃hɨ pe'e kɨ̃ɨ yarã́, kɨ̃ɨ̂ besé'kãrãre pahá yã'agɨ, tohô wa'asé nɨmɨrire dɨôgɨsami. 23 Ãpêrã mɨsâre a'tîro niî soorãsama. “Ĩ'yâya. Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo a'tó niîmi.” Ou apé tero weérã “Sõ'opɨ́ niîmi”, niîrãsama. Naâ tohô niikã́, ẽho peótikã'ya. 24 Pãharã́ niî soorã a'tîrãsama. A'tîro niîrãsama: “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ niî'”, niî soorãsama. Naâre ẽho peókã weé sĩ'rirã, pehé weé ĩ'yose ĩ'yorã́sama. Basiókã maa, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kãrãpɨreta ẽho peó du'ukã weé sĩ'rirãsama. 25 Mɨsâ basi masîya maha. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre be'ropɨ́ wa'aátehere werê yuu toha'. 26 Tohô weérã ãpêrã mɨsâre “Sõ'opɨ́ yukɨ́ marirópɨ Cristo niîsami, ĩ'yârã wa'âya” niikã́, wa'âtikã'ya. Ãpêrã “A'ti tũkúpɨ niîmi, ĩ'yârã a'tiá” niikã́, ẽho peótikã'ya. 27 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tirí kura a'tîro niîrosa'. Muhîpũ mɨhátiro pe'e, kɨ̃ɨ̂ sãháaro pe'e kẽ'rare bɨpô ya'báro weeró noho niîrosa'. Ya'yióropɨ a'tîsome. 28 Ãpi nohó wa'îkɨ̃ boakã́, yukâ maatá masî, wĩhî wã'kasama. Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, “Ãpi nohó boaápĩ”, niî masî'. A'té weeró noho yɨ'ɨ̂ a'tikã́, masá masîrãsama, niîwĩ Jesu. 29 Jesu a'tîro niî nemowĩ: —Teé pi'etíse nɨmɨri yɨ'rɨ́ka be'ro muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨ na'î tĩ'a wa'âgɨsami. Yamîkɨ̃hɨ kẽ'ra bo'rê yuusome. Yõkoá bɨrɨ̂ diharãsama. Niî pe'tirã ɨ'mɨáropɨ niirã́ nara sãákã weé no'orãsama. 30 Tohô wa'akã́, ɨ'mɨ̂sepɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tisére ĩ'yârãsama. Niî pe'tise makarikãharã uîrã, utîrãsama. Yɨ'ɨ̂ o'me kuráripɨ tutuaró me'ra asisté dihatikã, ĩ'yârãsama. 31 Yɨ'ɨ̂re werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharãre niî pe'tiro a'tí di'tapɨ o'ôo'gɨti. Yaró coroneta ɨpɨ́tɨ bɨsɨkã́, yɨ'ɨ̂ besé'kãrã niî pe'tiro no'ó niirókãharãre neêorãsama. 32 Mɨsâre otesé figueiragɨ wamêtikɨhɨkãhase me'ra bu'êgɨti. Tigɨ dɨpɨ́ripɨ pũrî yãsâ wihikã, “Kɨ'má wa'ârotiro weé'”, niísa'. 33 A'té weeró noho yɨ'ɨ̂ too dɨpóro niî'ke pehé wa'akã́ ĩ'yârã, “Kã'roákã Jesu a'tí di'ta wiôgɨ sãhaátoho dɨ'sá'”, niîya. 34 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. A'té pehé tohô wa'arí kura niirã́ wẽrîsome. Tohô wa'asére ĩ'yâ pe'okã'rãsama. 35 A'ti ɨmɨ́koho, a'tí di'ta pe'ti dihárosa'. Yɨ'ɨ̂ uúkũse, yɨ'ɨ̂ bu'esé pũrikã niî nu'kukã'rosa'. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ niî'ke keoró wa'ârosa'. 36 Yɨ'ɨ̂ opâturi a'tiátehe maa tii nɨmɨ́ niikã́, tií hora niikã́ a'tîgɨsa' niisére neê masî no'oya marí'. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ kẽ'ra masí wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá masîsami. 37 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tirí kura kẽ'rare dɨporókɨ̃hɨpɨ Noé kɨ̃ɨ̂ niîka teropɨ weé'karo noho weerã́sama. 38 Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkã mioátoho dɨporo masá ba'â, sĩ'rí, amûkã dɨ'té, naâ põ'ra numiáre numî sookãrã niîwã. A'teré wee tɨókãrã niîwã teê Noé kɨ̃ɨ̂ yukɨ̂sɨhopɨ sãháari kurapɨ. 39 Naâ, neê “Mehêkã wa'ârosa'”, niî wãkû ma'atikãrã niîwã. Be'ró akôro pehâa, naâre diâ miorí kurapɨ tɨ'o masíkãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tirí kura kẽ'rare masá meharóta weerã́sama. 40 Yɨ'ɨ̂ a'tirí kura ɨmɨá pɨárã ni'kâro me'ra wesepɨ́ da'rarã́, ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ miáa no'ogɨsami. Ãpí yɨ'ɨ̂re ẽho peótigɨ tohagɨ́sami. 41 Pɨárã numia ni'kâro me'ra ohôka ãrɨárã, ni'kó yɨ'ɨ̂re ẽho peógo miáa no'ogosamo. Apêgo yɨ'ɨ̂re ẽho peótigo tohagósamo. 42 Yɨ'ɨ̂ mɨsâ wiôgɨ opâturi a'tiátehere mɨsâ masîtisa'. Tohô weérã ãyuró wãkû, tɨ'o masí yuuya. 43 Apêye kẽ'rare a'tîro masîya. Yahagɨ́ tií hora niikã́ a'tîgɨsami niîgɨ, wi'í wiôgɨ kãritísami. Kɨ̃ɨ̂re ko'tê, kɨ̃ɨ yaá wi'ire yahagɨ́ pãâo sãhakã, ka'mú ta'asami. 44 Mɨsá kẽ'ra ã'rí weeró noho niîya. Mɨsâ neê kã'ró wãkûtiri kura yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tîgɨsa', niîwĩ. 45 Jesu a'tîro niî nemowĩ: —Noa nohó pe'e yɨ'ɨ̂ dutiró weé nu'kugɨ, tɨ'o masígɨ waro niîsari? niîgɨ, a'tîro werêgɨti. Wiôgɨ apêropɨ wa'âgɨ, kɨ̃ɨ yaá wi'ire ko'tê dutigɨ ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre kũûsami. “Ãpêrã da'rá ko'terãre no'ó dɨ'sasé nohore ba'asé ekayá”, niîsami. 46 Be'ró apêropɨ ehâ'kɨ dahâsami. Kɨ̃ɨ̂ dahakã́, keoró da'rá boka ehá no'ogɨ e'katísami. 47 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Kɨ̃ɨ̂ keoró weesé wapa wiôgɨ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ kɨosére ko'tê dutigɨ sõróogɨsami. 48 Kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨ yã'agɨ́, “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ maatá dahâsome” niigɨ́ noho pũrikã a'tîro weesamí. 49 Ãpêrã da'rá ko'terãre yã'âro paâ pi'etíkã weesamí. Ãpêrã ke'arã́ me'ra ba'â, sĩ'risamí. 50 Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura wiôgɨ wãkûtiro kɨ̃ɨ̂ ko'têtiri kura dahâsami. 51 Kɨ̃ɨ̂ kũû'kɨre dutî'kere weetí'ke wapa ɨpɨ́tɨ kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rêgɨsami. Ãpêrã yã'arã́, wee soórãre wa'â'karo noho bu'î peha siru tuugɨsami. Tohô wa'akã́, kɨ̃ɨ̂ pũrî no'ogɨ, upîkari kũ'rî wagɨa, utîgɨsami, niîwĩ Jesu.

Mateus 25

1 Jesu kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ noa nohó sãháarosari? niîgɨ, a'tîro niî werêwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niirópɨre sãhaátehe a'tîro weeró noho niî'. Pɨámukãrã nu'mia naâ me'rakõho marapɨ́ niiákɨhɨ a'tikã́ ko'têsama. Naâ nɨkɨ ɨ'sê me'ra sĩ'óo'separe kɨosamá. 2 Ni'kâmukãrã niî pe'tisere ãyuró apo yuútisama. Ãpêrã tiikérãta taha ãyuró apo yuú, ko'têsama. 3 Apo yuútirã nu'mia naa yeé sĩ'óo'separe miáarã, ɨ'sê naâ piô sãa dɨka yuuátehere miáatisama. 4 Apo yuú'kãrã nu'mia pe'e pose yeé'kepapɨre miáasama. Tohô niikã́ apêyepaga me'ra ɨ'sêre miáa nemosama. 5 Koô marapɨ́ niiákɨhɨ maatá etâtisami. Tohô weérã naâre wɨhá pũrikã́, kãriá wa'âsama. 6 Be'ró yamî deko ẽháakã, ãpêrã pe'e a'tîro karíkũ mɨ'tasama: “Koô marapɨ́ niiákɨhɨ a'tî tohami. Põo tẽrírã a'tiá”, niîsama. 7 Naâ tohô karíkũkã, niî pe'tirã nu'mia wã'ká pe'tia wa'âsama. Wã'ká, naa yeé sĩ'óo'separe apo bɨrósama. 8 Ɨ'sê miáati'kãrã nu'mia pe'e ãpêrã miáa'kãrãre a'tîro niîsama: “Ɨ̃̃sá kẽ'rare kã'ró ɨ'sê sĩ'óo'se o'ôya. Ɨ̃̃sâ sĩ'óo'sepa yatîro weé'”, niîsama. 9 Ɨ'sê miáa'kãrã nu'mia pe'e naâre yɨ'tisamá: “Mɨsâre o'ôsome. Ɨ̃̃sâ mɨsâre o'okã́ maa, ɨ̃sâre ehâti, mɨsá kẽ'rare ehâti boosa'. Mɨsâ basi naâ ɨ'sê duâ wɨaropɨ duúrã wa'âya”, niîsama. 10 Naâ ni'kâmukãrã nu'mia ɨ'sê duúrã wa'âka be'ro naâ me'rakõho marapɨ́ niiákɨhɨ etâsami. Ãpêrã apo yuú'kãrã nu'mia pe'e kɨ̃ɨ̂ me'ra bosê nɨmɨ weerí wi'ipɨ sãháasama. Naâ sãháaka be'ro tií wi'ikãharã soperé bi'ákã'sama. 11 Be'ropɨ́ ɨ'sê duúrã ehâ'kãrã nu'mia dahâa, bosê nɨmɨ weerí wi'i sopepɨ́ etâ, “Wiôgɨ, ɨ̃sâre pãâoya”, niîsama. 12 Naâ tohô pisukã́ tɨ'ógɨ, naâ me'rakõho marapɨ́ niiákɨhɨ naâre yɨ'tisamí: “Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre neê masîtisa'”, niîsami, niî werêwĩ Jesu. 13 Jesu teeré werêka be'ro ɨ̃sâre niîwĩ: —A'té weeró noho yɨ'ɨ̂ a'tiátihi nɨmɨre mɨsâ masí wee'. Tohô weérã ãyuró wãkû apo yuúya, niîwĩ. 14 Jesu ɨ̃sâre a'tîro werê nemowĩ: —Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ opâturi a'tîgɨ, masaré o'oátehe a'té weeró noho niî'. Ni'kɨ́ masɨ́ apé di'tapɨ wa'âgɨ, kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre pihîosami. Naâre kɨ̃ɨ yeére ko'tê dutigɨ kũûsami. 15 Naâre naâ da'raátoho põo tẽóro kũû bɨrosami. Ni'kɨré ni'kâmukãsetiri mil niyéru kuhiri wapa bɨhɨ́se kuhirire o'ôsami. Ãpiré pɨáti mil kuhiri o'ôsami. Ãpiré mil kuhiri o'ôsami. O'ô toha, wa'â wa'âsami. 16 Kɨ̃ɨ̂ wa'âka be'ro ni'kâmukãsetiri mil kuhiri o'ô no'o'kɨ maatá teé niyéru me'ra da'rá, tiikéseta wapá ta'a nemosami. 17 Pɨáti mil kuhiri kɨó'kɨ kẽ'ra meharóta apêye pɨáti mil kuhiri wapá ta'a nemosami. 18 Mil kuhiri yẽ'ê'kɨ pe'e kopê se'ê, kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ da'ra dutími'kere yaákã'sami. 19 Be'ró, yoâka be'ropɨ naâ wiôgɨ sihâgɨ ehâ'kɨ dahâsami. Kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre pihîo, naâ da'rá'kere aposamí. 20 Ni'kâmukãsetiri mil kuhiri kɨó'kɨ ehâ mɨ'tasami. Apêye tiikéseta kɨ̃ɨ̂ wapá ta'a'kere wiágɨ, kɨ̃ɨ̂ wiôgɨre niîsami: “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re ni'kâmukãsetiri mil kuhiri o'ôwɨ. A'té kɨó'. Teé me'ra apêye tiikéseta mɨ'ɨ̂re wapá ta'a basawɨ”, niîsami. 21 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, wiôgɨ niîsami: “Mɨ'ɨ̂ ãyuró weeápã. Yɨ'ɨ̂ dutî'karo nohota keoró weé me'rikã'apã. Yɨ'ɨ̂ kã'roákã kũû'ke me'ra ãyuró weeápã. Tohô weégɨ pehé yɨ'ɨ̂ kɨosére ko'tê dutigɨ sõróogɨti. A'tiá. Yɨ'ɨ̂ me'ra e'katí tamuya”, niîsami. 22 Be'ró ãpí da'rá ko'tegɨ pɨáti mil kuhiri o'ô no'o'kɨ ehâsami. Wiôgɨre a'tîro niîsami: “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re pɨáti mil kuhiri o'ôwɨ. A'té kɨó'. Teé me'ra tiikéseta taha mɨ'ɨ̂re wapá ta'a basawɨ”, niîsami. 23 Wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re niîsami: “Mɨ'ɨ̂ ãyuró weeápã. Yɨ'ɨ̂ dutî'karo nohota keoró weé me'rikã'apã. Yɨ'ɨ̂ kã'roákã kũû'ke me'ra ãyuró weeápã. Tohô weégɨ pehé yɨ'ɨ̂ kɨosére ko'tê dutigɨ sõróogɨti. A'tiá. Yɨ'ɨ̂ me'ra e'katí tamuya”, niîsami. 24 Be'ró maha mil kuhiri o'ô no'o'kɨ ehâ, kɨ̃ɨ̂ wiôgɨre a'tîro niîsami: “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ tutuaró da'ra dutígɨ niisére masîwɨ. Mɨ'ɨ̂ da'ratímigɨ, ãpêrã yee da'rasé wapa me'ra mɨ'ɨ̂ wapá ta'a'. 25 Tohô weégɨ uîgɨ, mɨ'ɨ yeé niyérure di'tâ po'peapɨ yaa kũúwɨ. A'té niî' mɨ'ɨ yeéta taha”, niîsami. 26 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, wiôgɨ a'tîro yɨ'tisamí: “Yɨ'ɨ̂ kũû'ke me'ra mɨ'ɨ̂ yã'âro weeápã. Yã'agɨ́, nihî sihagɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re a'tîro wãkûpã. ‘Da'ratímigɨ, ãpêrã da'rasé wapa me'ra wapá ta'ami’, niîpã. 27 Mɨ'ɨ̂ tohô wãkûgɨ, yeé niyérure yaatímigɨ, niyéru nɨrorí wi'ipɨ bɨkɨâ mɨha dutigɨ kũû boopã. Tohô weéka be'ro yɨ'ɨ̂ dahâgɨ, tií wi'ipɨ kũyaró mɨhâa'ke me'ra yẽ'ê booapã”, niîsami. 28 Tohô niîka be'ro ãpêrã toopɨ́ niirã́re niîsami: “Kɨ̃ɨ yeé mil kuhirire e'mâ, pɨámukãsetiri mil kɨogɨ́ pe'ere o'ôya. 29 A'tîro niî'. No'ó pehé kɨogɨ́re nemoró o'ô no'orosa'. Kɨ̃ɨ̂ pehé kɨó yɨ'rɨogɨsami. Ãpí moogɨ́ pe'ere kɨ̃ɨ̂ kɨomí'keakãpɨreta e'mâ pe'okã' no'ogɨsami. 30 Ã'rí da'rá ko'tegɨ keoró weetígɨre yẽ'ê, na'î tĩ'aro wiháaropɨ kõ'âkã'ya. Toopɨ́ pũrî no'ogɨ, upîkari kũ'rî wagɨa, utîgɨsami”, niîsami naâ wiôgɨ, niîwĩ Jesu. 31 Jesu ɨ̃sâre werê nemowĩ: —Be'ró yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'ti nukúkãkãharãre dutîgɨ a'tîgɨti. Yɨ'ɨ̂re werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã me'ra a'tîgɨ, asistése me'ra a'tîgɨti. Be'ró wiôgɨ duhirí kumuropɨ duhîgɨsa'. 32 Niî pe'tise di'takãharã yɨ'ɨ̂ duhiró tiropɨ nerêrãsama. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre mehêkã, ãpêrã yɨ'ɨ̂re ẽho peótirãre mehêkã dɨka waá nɨ'kogɨti. Ni'kɨ́ ekarã́ ko'tegɨ́ ovelhare mehêkã, cabrare mehêkã dɨka waá nɨ'kogɨ weeró noho weegɨ́ti. 33 Kɨ̃ɨ̂ ovelhare diakɨ̃hɨ́kãha amukã pe'e nɨ'kosamí. Cabra pe'ere kũûpe' pe'e nɨ'kosamí. A'té weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre diakɨ̃hɨ́ pe'e nɨ'kogɨ́ti. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã pe'ere kũûpe' pe'e nɨ'kogɨ́ti. 34 Tohô weéka be'ro diakɨ̃hɨ́ pe'e nu'kurã́re niîgɨti. “A'tiá. Yɨ'ɨ̂ pakɨ mɨsâre ãyuró weeámi. Neê waropɨ kɨ̃ɨ̂ a'ti nukúkãre weé nɨ'kaka teropɨ mɨsâ niiátohore apo yuú tohakɨ niîwĩ. Teeré yẽ'êrã a'tiá maha. 35 Yɨ'ɨ̂ ɨhá boakã́, yɨ'ɨ̂re ekawɨ́. Yɨ'ɨ̂ ako wɨókã, sĩ'risé tĩâwɨ. Yɨ'ɨ̂ apêropɨ sihakã́, yɨ'ɨ̂re kãriró o'ôwɨ. 36 Su'tí dɨ'sakã́, yɨ'ɨ̂re sãâwɨ. Do'âtikã, yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ kusiawɨ. Ãpêrã yɨ'ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróokã, yɨ'ɨ̂re ĩ'yârã etâwɨ”, niîgɨti. 37 Teeré tɨ'órã, diakɨ̃hɨ́ pe'e nu'kurã́, naâ yã'âro weé'kere akobohó no'o'kãrã a'tîro niîrãsama: “Ɨ̃̃sâ wiôgɨ de'ró niikã́ mɨ'ɨ̂re ɨhá boakã́, ekarí? De'ró niikã́ mɨ'ɨ̂ ako wɨókã, tĩâri? 38 De'ró niikã́ apêropɨ sihakã́, mɨ'ɨ̂re kãriró o'ôri ou su'ti nohó dɨ'sakã́, mɨ'ɨ̂re sãâri? 39 De'ró niikã́ mɨ'ɨ̂re do'âtigɨre, ou bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́re ĩ'yârã etâri?” niîrãsama. 40 Naâ tohô niikã́, naâre yɨ'tigɨ́ti: “Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ werêgɨti. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre, no'ó mehô niirã́pɨreta ãyuró weérã, yɨ'ɨ̂reta weérã weewɨ́.” 41 Be'ró kũûpe' pe'e nu'kurã́re a'tîro niîgɨti: “Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rê no'oahã niî'. Tohô weérã a'toré niîtikã'ya. Pekâ me'e ɨ̃hɨ̂ nu'kuri me'epɨ wa'âya. Tií me'e wãtiâ wiôgɨ, kɨ̃ɨ̂ me'ra ɨ'mɨ̂sepɨ kõ'â diho'kãrãre apo yuúka me'e niî'. 42 Yɨ'ɨ̂ ɨhá boakã́, mɨsâ yɨ'ɨ̂re ekatíwɨ. Yɨ'ɨ̂ ako wɨókã, tĩâtiwɨ. 43 Yɨ'ɨ̂ apêropɨ sihakã́, yɨ'ɨ̂re kãrisé o'ôtiwɨ. Yɨ'ɨ̂re su'tí dɨ'sakã́, sãâtiwɨ. Yɨ'ɨ̂ do'âtikã, yɨ'ɨ̂ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niikã́ kẽ'rare, ĩ'yârã wa'âtiwɨ.” 44 Teeré tɨ'órã, a'tîro niîrãsama: “Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ ɨhá boakã́, ako wɨókã, apêropɨ sihakã́, su'tí mookã́, do'âtikã, bu'îri da'rerí wi'ipɨ niikã́, de'ró niikã́ noho ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂re wee tamútiri?” niîrãsama. 45 Yɨ'ɨ̂ naâre yɨ'tigɨ́ti: “Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Mɨsâ ã'rá mehô niirã́re wee tamútiwɨ. Naâre wee tamútirã, yɨ'ɨ̂reta wee tamútirã weewɨ́”, niîgɨti. 46 Be'ró naâre bu'îri da'rê bahuriógɨti. Ãpêrã yã'âro weé'kere akobohó no'o'kãrã pe'e katî nu'kusere boká, ɨ'mɨ̂sepɨ wa'ârãsama, niîwĩ Jesu.

Mateus 26

1 Jesu opâturi kɨ̃ɨ̂ a'tiátehere werêka be'ro ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîwĩ: 2 —Mɨsâ masî', Páscoa bosê nɨmɨ wa'aátoho pɨá nɨmɨ dɨ'sá'. Tií bosê nɨmɨ niikã́, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre wiôrãpɨre o'ô, kurúsapɨ paâ bi'pe wẽherã́sama, niîwĩ. 3 Tiîtare sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́, Judeu masa bɨkɨrã́, Caifá sacerdotea wiôgɨ yaá wi'i sopé pɨ'topɨ nerêkãrã niîwã. 4 Toopɨ́ naâ Jesuré niî soose me'ra yẽ'ê, wẽheátehere apo yuúkãrã niîwã. 5 Teeré apomírã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Bosê nɨmɨ niikã́ weetíkã'rã. Masá kɨ̃ɨ̂re ma'írã, no'ó ɨaró karíkũ ma'a, marî tohô weesére dohórẽ' boosama, niîkãrã niîwã. 6 Naâ “Jesuré wẽherã́ti” niî apóka terore Jesu Betâniapɨ niîwĩ. Simão kamî boâ, yɨ'rɨ́'kɨ yaá wi'ipɨ niîwĩ. 7 Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ niikã́, ni'kó numiô kɨ̃ɨ̂ tiro a'tîwõ. Koô ɨ'mɨ̂tihikaha akostíkahare kɨowṍ. Teé ɨ'mɨ̂tihisere wapa bɨhɨ́se niîwɨ. Koô Jesu ba'â duhigɨre kɨ̃ɨ̂ dɨpôa bu'ipɨ ɨ'mɨ̂tihise piô peowõ. 8 Koô tohô weekã́ ĩ'yârã, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ɨpɨ́tɨ uâwɨ. Ɨ̃̃sâ basi a'mêri niîwɨ: —De'ró weégo tohô weetí? Mehô waro a'teré bahuriógo weemó. 9 Koô tohô weetígo, ãpêrãre pahiró duâ wapá ta'a booapõ. Teé me'ra pahasé kɨorãre wee tamú booapõ, niîwɨ. 10 Jesu ɨ̃sâ tohô niisére masîgɨ, ɨ̃sâre niîwĩ: —De'ró weérã koôre kari boórã weetí? A'teré yɨ'ɨ̂re tohô weégo, ãyuró weégo weemó. 11 Pahasé kɨorã mɨsâ wa'teropɨ niî nu'kukã'rãsama. Yɨ'ɨ̂ pũrikãre mɨsâ wa'teropɨre niî nu'kukã ĩ'yâsome. 12 Koô yɨ'ɨ̂re teeré piô peogo, yɨ'ɨ̂ wẽrîka be'ro naâ yaátoho dɨporo wa'reátehere weeró noho wee yuúgo weemó. 13 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Yɨ'ɨ̂ masaré yɨ'rɨóse kitire no'ó niiró werê kusiarã, niî pe'tiro a'tí di'tapɨre a'tîro weerã́sama. A'tîgo koô yɨ'ɨ̂re weé'kere koôre wãkû dutirã werêrãsama, niîwĩ Jesu. 14 Jesu numiôre tohô niîka be'ro ɨ̃sâ Jesu bu'erã́ me'rakɨ̃hɨ niî'kɨ, Juda Iscariote naâ niigɨ́ a'tîro weewĩ́. Sacerdotea wiôrã tiropɨ wa'â tĩhagɨ, uúkũgɨ wa'âkɨ niîwĩ. 15 Naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Jesuré mɨsâre o'okã́, no'ó kõ'ro niyéru yɨ'ɨ̂re wapa yeérãsari? niîkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ tɨ'órã, naâ trinta niyéru kuhirire o'ôkãrã niîwã. 16 Naâ wapa yeéka be'ro kɨ̃ɨ̂ “De'ró niikã́ Jesuré wiôrãpɨre o'oró ɨamítito yɨ'ɨ̂re?” niî wãkûkɨ niîwĩ. 17 Ɨ̃̃sâ Jesu bu'erã́ naâ pãú bɨkɨasé me'ra moretí'kere ba'arí bosê nɨmɨ niî nɨ'kakã, kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, sẽrí yã'awɨ: —No'opɨ́ marî Páscoa bosê nɨmɨ ba'aátohore apo yuúkã ɨasarí? niîwɨ. 18 Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niîwĩ: —Jerusalẽ́pɨ wa'âya. Toopɨ́ ni'kɨ́ niîsami. Kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîya. “Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́ a'tîro niî dutiami. ‘Yɨ'ɨ̂ pi'etiátoho kã'roákã dɨ'sá'. Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ yɨ'ɨ̂ bu'erã́ me'ra ba'â tɨogɨti’, niî werê dutiami Jesu”, niîya. 19 Tohô weérã Jesu o'ôo'kãrã kɨ̃ɨ̂ dutî'karo nohota weékãrã niîwã. Páscoa niikã́ ɨ̃sâ ba'aátehere apo yuúkãrã niîwã. 20 Na'î ke'aka be'ro Jesu ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ doze me'ra ba'â duhiwĩ. 21 Ɨ̃̃sâ ba'arí kura Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre werêgɨti. Ni'kɨ́ mɨsâ wa'teropɨ niigɨ́ yɨ'ɨ̂re wiôrãpɨre wẽhe dutígɨ o'ôgɨsami, niîwĩ. 22 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, ɨ̃sâ ɨpɨ́tɨ bɨhâ wetiwɨ. Be'ró a'mêri sẽrí yã'a bɨrowɨ: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ, yɨ'ɨ́ta niîkã'sa' baa, niîwɨ. 23 Jesu ɨ̃sâre yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ̂ me'ra a'ti paápɨ yosó ba'agɨ kɨ̃ɨ́ta niîgɨsami wiôrãpɨre o'oákɨhɨ. 24 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũri niî'karo nohota wa'ârosa'. Tohô wa'akã́, yɨ'ɨ̂re wiôrãpɨre o'ogɨ́ maa yã'â butia'ro wa'ârosa'. Kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta bahuáti yɨ'rɨokã, nemoró ãyu boópã, niîwĩ. 25 Tohô niîka be'roakã Juda Jesuré wiôrãpɨre o'oákɨhɨ a'tîro niîwĩ: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, yɨ'ɨ́ta niîkã'sa' baa, niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Mɨ'ɨ́ta niî', niîwĩ. 26 Ɨ̃̃sâ ba'arí kura Jesu pãugáre miî, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, pãuré dɨka waá, ɨ̃sâre ekawĩ́. Dɨka waágɨ, ɨ̃sâre niîwĩ: —Ba'âya. A'té yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́ niî', niîwĩ. 27 Be'ró sĩ'rirí paare miî, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîwĩ taha. Tii paáre ɨ̃sâre tĩâgɨ, a'tîro niîwĩ: —Niî pe'tirã a'ti paákãhasere sĩ'rí pe'tikã'ya. 28 A'té yeé diî niî'. Masá yã'âro weé'kere wẽrî wapa yeé basagɨsa'. Õ'âkɨ̃hɨ masaré apêye ma'má “A'tîro weegɨ́ti” niî'kere kũûgɨsami. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ wẽrîgɨ diî a'mâ bɨrose me'ra pãharã́ masá yã'âro weé'kere akobohógɨsami. 29 Mɨsâre werêgɨti. A'té ɨ'sê dɨka koo vinho ni'kâroakã marî sĩ'rirã́ weeró noho wee nemósome. Be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re wiôgɨ sõróokã, mɨsâ me'ra opâturi ma'má vinho sĩ'ri nemógɨsa' taha, niîwĩ Jesu. 30 Ɨ̃̃sâ ba'âka be'ro Õ'âkɨ̃hɨre basâ peo toha nɨ'ko, tií wi'ire wiháa wa'âwɨ. Wiháa, ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨpɨ wa'âwɨ. 31 Toopɨ́ wa'âgɨ, Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Mɨsâ niî pe'tirã a'ti yamí uîrã, yɨ'ɨ̂re kõ'â wã'ka pe'tia wa'ârãsa'. Mɨsâ tohô weeátehe Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niiró nohota wa'ârosa'. A'tîro ohâ no'owɨ: “Yɨ'ɨ̂ ovelha ko'tegɨ́re wẽhé no'okã weegɨ́sa'. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ yarã́ ovelha no'ó ɨaró omastéarãsama”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ. 32 Yɨ'ɨ̂ wẽrî'kɨpɨ masáka be'ro mɨsâ dɨporo Galiléia di'tapɨ wa'â yuu tohagɨsa', niîwĩ. 33 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro yɨ'tiwĩ́: —Ãpêrã mɨ'ɨ̂re kõ'â wã'kakã, yɨ'ɨ̂ pũrikã neê wa'âsome, niîwĩ. 34 Tohô niisére tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨ'ɨ̂re werêgɨti. Ni'kakã́ yamita kãrêkẽ' uuátoho dɨporo i'tiáti “Kɨ̃ɨ̂re neê masí wee'”, niîgɨsa', niîwĩ. 35 Pedro kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ̂ pũrikã naâ yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'rikã maa, “Kɨ̃ɨ̂ me'ra boâgɨti”, niîgɨsa'. “Kɨ̃ɨ̂re masí wee'”, niîsome, niîwĩ. Be'ró niî pe'tirã ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota niî bɨrowɨ. 36 Be'ró Jesu ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra masá naâ oteró Getsêmani wamêtiropɨ etâwɨ. Toopɨ́ etâ, ɨ̃sâre niîwĩ: —A'tó duhî ni'iya yuhûpɨ. Sõ'opɨ́ yɨ'ɨ̂ pakɨre sẽrígɨ wa'âgɨti, niîwĩ. 37 Toopɨ́ wa'âgɨ, Pedro, tohô niikã́ Zebedeu põ'ra pɨárãre miáawĩ. Kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́tɨ waro bɨhâ weti, wãkû ke'tikɨ niîwĩ. 38 Tohô weégɨ naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re wẽrîta wioro, bɨhâ wetise yɨ'rɨ mahása'. Mɨsâ a'tó tohayá. Yɨ'ɨ̂re ko'têya. Neê kãritíkã'ya, niîkɨ niîwĩ. 39 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro naâ yɨ'rɨro yoâ kurero wa'â, di'tâpɨ mu'rí ke'akɨ niîwĩ. Toopɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrígɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨakã́, yɨ'ɨ̂re a'té yã'âro yɨ'rɨátehe wa'âtikã'ato. Yɨ'ɨ̂ tohô niîmikã, yɨ'ɨ̂ ɨaró weetíkã'ya. Mɨ'ɨ̂ ɨaró pe'e wa'aáto, niî sẽríkɨ niîwĩ. 40 Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ i'tiárã tiropɨ mahâmi tohakɨ niîwĩ. Naâ kãrí'kãrãpɨre boka ehákɨ niîwĩ. Pedrore a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Neê kã'roákã kãritímirã, mɨsâ tɨ'sɨ̂ masitisari? 41 Kãritíkã'ya. Wãtî ɨ̃sâre niî kehe sãatikã'ato niîrã, Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá. Mɨsâ wãkusépɨ me'ra maa yɨ'ɨ̂re ẽho peó nu'ku sĩ'rimisa'. Mɨsâ se'saro tohô weé sĩ'rimirã, wãkû tutua masitisa'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá, niîkɨ niîwĩ. 42 Be'ró opâturi wa'â, kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽri nemókɨ niîwĩ taha: —Pakɨ́, yã'âro pi'etísere yɨ'ɨ̂re ka'mú ta'a sĩ'ritigɨ, mɨ'ɨ̂ ɨaró weeyá. Yɨ'ɨ̂ ɨaró wa'âtikã'ato, niîkɨ niîwĩ. 43 Be'ró opâturi naâ i'tiárã tiropɨ mahâmi tohakɨ niîwĩ. Naâ kãrí'kãrãpɨre boka ehákɨ niîwĩ taha. Naâre wɨhá pũrî yɨ'rɨakaro niîwɨ. 44 Tohô weégɨ naâre wã'kotímigɨ, opâturi kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽrígɨ wa'âkɨ niîwĩ taha. Kɨ̃ɨ̂ sẽrí'karo nohota sẽríkɨ niîwĩ taha. 45 Be'ró naâ tiropɨ mahâmi tohagɨ, naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâroakã maa sooyá; kãriyá maha. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre masá yã'arã́pɨre o'oátehe ehâ toha'. 46 Wã'kâ nɨ'kaya. Te'á naâ tiropɨ wa'ârã. Yɨ'ɨ̂re o'oákɨhɨ a'tî tohami, niîkɨ niîwĩ. 47 Jesu uúkũri kura Juda, ɨ̃sâ Jesu bu'erã́ me'ra niîmi'kɨ etâwĩ. Pãharã́ masá di'pĩhíri, yukɨpagɨ́ kɨó'kãrã kɨ̃ɨ̂ me'ra a'tîwã. Naâ sacerdotea wiôrã, Judeu masa bɨkɨrã́ naâ o'ôo'kãrã niîwã. 48 Juda Jesuré o'oákɨhɨ a'tîro werê yuu tohakɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wa'sûporopɨ si'siákɨhɨ kɨ̃ɨ́ta niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂re yẽ'êya, niî werê yuukɨ niîwĩ. 49 Kɨ̃ɨ̂ naâre niî'karo nohota weewĩ́. Maatá Jesu tirópɨ ehâ nɨ'kagɨ, “Yɨ'ɨ̂re bu'egɨ́”, niîwĩ. Tohô niîgɨta, Jesuré wa'sûporopɨ si'sîwĩ. 50 Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ, mɨ'ɨ̂ weégɨ a'tisére weeyá. Tohô niîka be'ro masá a'tî, Jesuré yẽ'ê wã'ka wa'âwã. 51 Naâ kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê wã'kari kura ni'kɨ́ Jesu bu'egɨ́ kɨ̃ɨ yaá di'pĩhíre wehê wee, sacerdotea wiôgɨre da'rá ko'tegɨre o'mê peero dɨtê pã'rekã'wĩ. 52 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Weetíkã'ya. Mɨ'ɨ yaá di'pĩhíre nɨrôya. Di'pĩhí me'ra a'me kẽérã noho di'pĩhí me'rata wẽrîrãsama. 53 Mɨ'ɨ̂ masí weeti? Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ pakɨre sẽrikã́ maa, maatá doze kurari kɨ̃ɨ̂re werê ko'terãre yɨ'ɨ̂re wee tamú dutigɨ o'ôo' boosami. Yɨ'ɨ̂ tohô wee masí'. 54 Yɨ'ɨ̂ tohô weekã́ maa, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'ke wa'âti boosa', niîwĩ. 55 Jesu kɨ̃ɨ̂re yẽ'êrã a'tirã́re niîwĩ: —Yahagɨ́re yẽ'êrã a'tîrã weeró noho yɨ'ɨ̂re di'pĩhíri, yukɨpagɨ́ me'ra yẽ'êrã a'tiáti? Niî pe'tise nɨmɨri Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ masaré bu'ê duhiwɨ. Tohô weemíkã, mɨsâ yɨ'ɨ̂re yẽ'êtiwɨ. 56 Mɨsâ ni'kâroakã weesé Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã yɨ'ɨ̂re ohâ'karo nohota wa'â', niîwĩ Jesu. Kɨ̃ɨ̂re yẽ'ekã́ ĩ'yârã, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ pe'e kɨ̃ɨ̂ ni'kɨréta kõ'â nɨ'kokã, du'tí wã'ka pe'tia wa'âwɨ. 57 Be'ró Jesuré sacerdotea wiôgɨ Caifá tiropɨ miáakãrã niîwã. Toopɨ́re Moisé ohâ'kere bu'erã́, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́ nerê yuu tohakãrã niîwã. 58 Pedro pe'e Jesuré yoâ kurero siru tuúkɨ niîwĩ. Sacerdotea wiôgɨ yaá wi'i sopé pɨ'topɨ siru tuú tɨokɨ niîwĩ. Toopɨ́ tií sã'riropɨ sãháa, surára pɨ'to duhîkɨ niîwĩ. De'ró wa'â butia'rosari? niîgɨ, tohô weékɨ niîwĩ. 59 Sacerdotea wiôrã, Judeu masa bɨkɨrã́, niî pe'tirã wiôrã Jesuré wẽhé sĩ'rikãrã niîwã. Tohô weérã diakɨ̃hɨ́ niîtise me'ra kɨ̃ɨ̂re werê sãatehere a'mâkãrã niîwã. 60 Pãharã́ naâ tiro wa'â, mehêkã niî soomirã, neê kɨ̃ɨ̂re teé bu'iri wẽheró ɨá' niisére bokatíkãrã niîwã. Tohô weé kumí, be'ropɨ́ pɨárã niî soorãre bokákãrã niîwã. 61 A'tîro niî sookãrã niîwã: —Ã'rí masɨ́ a'tîro niîwĩ: “A'tí wi'i Õ'âkɨ̃hɨ wi'ire kõ'â pe'o masi'. I'tiá nɨmɨ be'ro opâturi tu'â eha nɨ'ko pe'o masi' taha”, niîwĩ, niîkãrã niîwã. 62 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, sacerdotea wiôgɨ wã'kâ nɨ'ka, Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yɨ'tí weeti? De'ró niî yɨ'tigɨ́sari naâ werê sãasere? niîkɨ niîwĩ. 63 Jesu yɨ'tití yɨ'rɨokã'kɨ niîwĩ. Tohô weekã́, Caifá kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ katî nu'kugɨ wamé me'ra mɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ yɨ'tikã́ ɨá'. Werêya. Mɨ'ɨ́ta niîti Õ'âkɨ̃hɨ makɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ Cristo naâ niigɨ́? niîkɨ niîwĩ. 64 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ́ta niî' mɨ'ɨ̂ niîro nohota. Apêye kẽ'rare mɨsâre werê nemogɨti. Be'ró yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨgɨ diakɨ̃hɨ́ pe'e duhikã́ ĩ'yârãsa'. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂ o'me kurári bu'ipɨ opâturi dihátikã ĩ'yârãsa', niîkɨ niîwĩ. 65 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Caifá sacerdotea wiôgɨ uâgɨ, kɨ̃ɨ̂ basi kɨ̃ɨ yeé su'tire wehê tɨ̃'rekɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ã'rí masɨ́ tohô uúkũgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre yã'â butia'ro niîgɨ weemí. Ãpêrã masá kɨ̃ɨ̂re werê sãarã ɨa nemó wee'. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂ yã'âro niî'kere tɨ'ó tohapɨ. 66 De'ró niî wãkûti? niîkɨ niîwĩ. Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ bu'îritimi. Wẽriáto, niîkãrã niîwã. 67 Tohô niîka be'ro kɨ̃ɨ̂ diâpoapɨ ɨ'sê koo e'ó wa're, kɨ̃ɨ̂re dotêkãrã niîwã. Ãpêrã diâpoapɨ paâkãrã niîwã. 68 Be'ró kɨ̃ɨ̂re a'tîro niî buhipékãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî' niîgɨ, niî bokaya. Noá mɨ'ɨ̂re paâti? niîkãrã niîwã. 69 Naâ wi'í po'peapɨ tohô weerí kura Pedro wiháaro sopé pɨ'topɨ duhîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ duhikã́, ni'kó tií wi'i da'rá ko'tego kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'â, “Mɨ'ɨ̂ Jesu Galiléiakɨ̃hɨ me'ra sihâ'kɨta niî' baa”, niîko niîwõ. 70 Koô tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro niî pe'tirã tɨ'óropɨ niî soogɨ, a'tîro niî yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ tohô uúkũsere tɨ'o masítisa', niîkɨ niîwĩ. 71 Tohô niî toha, tií sã'riro sopé pɨ'topɨ wiháakɨ niîwĩ. Toó kɨ̃ɨ̂ wiháakã, apêgo kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ bokako niîwõ taha. Toopɨ́ niirã́re a'tîro niîko niîwõ: —Ã'rí kẽ'ra Jesu Nazarékɨ̃hɨ me'ra sihâ'kɨta niîmi, niîko niîwõ. 72 Meharóta koôre niî soogɨ, a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ me'ra diakɨ̃hɨ́ta kɨ̃ɨ̂re neê masîti butia'kã'sa', niîkɨ niîwĩ. 73 Kã'roákã be'ro masá toopɨ́ niirã́ Pedro tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra Jesu bu'erã́ me'ra sihâ'kɨta niî'. Mɨ'ɨ̂ uúkũsepɨta tɨ'otá basió niî', niîkãrã niîwã. 74 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ naâre niî soo nemokɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta uúkũtikã, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re bu'îri da'reáto. Yɨ'ɨ̂ mɨsâ uúkũgɨre neê masîtisa', niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kura kãrêkẽ' uúkɨ niîwĩ. 75 Tohô wa'akã́, Jesu kɨ̃ɨ̂re uúkũ'kere wãkû bokakɨ niîwĩ. Jesu too dɨpóropɨ a'tîro werê yuukɨ niîwĩ: “Kãrêkẽ' uuátoho dɨporo mɨ'ɨ̂ i'tiáti yɨ'ɨ̂re ‘Kɨ̃ɨ̂re masí wee'’, niîgɨsa'.” Teeré wãkû boka wiha, ɨpɨ́tɨ utî wã'ka wa'âkɨ niîwĩ.

Mateus 27

1 Bo'rê ke'ari kura niî pe'tirã sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́ nerêkãrã niîwã. Nerê, ni'kâro noho wãkusétikãrã niîwã. “De'ró weé marî Jesuré wẽherã́sari?” niî apo yuúkãrã niîwã. 2 Apó toha, Jesuré kome daári me'ra dɨ'te tĩhárã, Pôncio Pilato, Judéia di'ta wiôgɨ tiropɨ mii ehákãrã niîwã. 3 Be'ró Juda Jesuré wẽherã́sama niisére tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, pũûro waro bɨhâ wetikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ naâ niyéru wapa yeé'ke trinta kuhirire sacerdotea wiôrãre, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́re wiákã'kɨ niîwĩ. 4 Naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ yã'â butia'ro weeásɨ. Masɨ́ ãyugɨ́, bu'îri marigɨ́re wẽhe dutígɨ wiôrãpɨre o'oásɨ, niîkɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ tohô weesé ɨ̃sa yeé meheta niî'. Mɨ'ɨ yeékãhase niísa', niîkãrã niîwã. 5 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Juda niyérure Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ dokê wiakã'kɨ niîwĩ. Be'ró wa'â, kɨ̃ɨ̂ basi wamɨ̂tahapɨ dɨ'te yohá, wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. 6 Sacerdotea wiôrã niyéru kuhirire see neéorã, a'tîro niîkãrã niîwã: —A'té niyéru masɨré wẽhesé wapa niî'. Tohô weérã marî Õ'âkɨ̃hɨ wi'i niyéru kũurí akaropɨ kũû masitisa'. Marîre dutisé tohô wee dutí wee', niîkãrã niîwã. 7 Be'ró naâ basi a'mêri uúkũ, a'tîro wãkûkãrã niîwã: —Marî a'té niyéru me'ra di'tâ sɨtɨparɨ́ yeêrãtirã naâ di'î miiróre duurã́. Tohô weérã marî apêrokãharã naâ wẽrikã́ yaátoho niîrosa', niî apókãrã niîwã. 8 Masɨ́ wẽhesé wapa me'ra duúka di'ta niîkaro niîwɨ. Tohô weéro a'tóka tero kẽ'ra tií di'ta “Diî kõ'âka di'ta” wamêti'. 9 Dɨporókɨ̃hɨpɨta Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Jeremia kɨ̃ɨ̂ “A'tîro wa'ârosa'” niî'ke keoró wa'âkaro niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro ohâkɨ niîwĩ: “Israel kurakãharã ‘Trinta niyéru kuhiri wapatími’ niî'karo weeró nohota teé niyéru me'ra di'tâ sɨtɨparɨ́ yeêrãtirã naâ di'î miiróre duurã́sama. Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re ohâ duti'karo nohota weerã́sama”, niî ohâkɨ niîwĩ Jeremia. 11 Be'ró Jesuré Judéia di'ta wiôgɨ Pilato tiropɨ miáakãrã niîwã. Pilato kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ́ta niîti Judeu masa wiôgɨ? niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ niîro nohota kɨ̃ɨ́ta niî', niîkɨ niîwĩ. 12 Sacerdotea wiôrã, Judeu masa bɨkɨrã́ werê sãase pe'e maa neê yɨ'tití yɨ'rɨokã'kɨ niîwĩ. 13 Tohô weégɨ Pilato kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —De'ró weégɨ mɨ'ɨ̂ naâ uúkũse pehere yɨ'tí weeti? niîkɨ niîwĩ. 14 Jesu neê kã'ró yɨ'titíkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'titíkã ĩ'yâgɨ, Pilato ĩ'yâ maria wa'âkɨ niîwĩ. 15 Kɨ'mâri nɨkɨ Páscoa bosê nɨmɨ niikã́ Judéia di'ta wiôgɨ a'tîro weesétikũkɨ niîwĩ. Ni'kɨ́ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́re masá naâ du'u wĩró dutigɨre du'u wĩró mɨhakɨ niîwĩ. 16 Tiîtare ni'kɨ́ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́ Barrabá wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'kere masîkãrã niîwã. 17 Pilato masá pãharã́ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ nerekã́ ĩ'yâgɨ, naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Ni'iré yɨ'ɨ̂ du'u wĩrókã ɨasarí? Barrabáre du'u wĩrósari, ou Jesu naâ Cristo pisû no'ogɨ pe'ere du'u wĩrósari? niîkɨ niîwĩ. 18 Jesuré masá ma'ikã́ ĩ'yârã, wiôrã Jesuré ɨókãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ɨórã, Pilatopɨre wiákãrã niîwã. Naâ tohô ɨosére Pilato masîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Jesuré du'u wĩró sĩ'rigɨ, teeré sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 19 Pilato masaré bese wɨáropɨ duhîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ duhikã́, kɨ̃ɨ̂ nɨmó a'tîro kití o'ôo'ko niîwõ. “Kɨ̃ɨ̂ masɨ́ bu'îri moogɨ́re mehêkã weetíkã'ya. Ni'ká yami kɨ̃ɨ̂re tohô wa'aátehere wió butia'ro kẽ'eásɨ”, niî kití o'ôo'ko niîwõ. 20 Sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́ masaré a'tîro niî dutikãrã niîwã: —Barrabá pe'ere du'u wĩró dutiya. Jesu pe'ere wẽhe dutíya, niîkãrã niîwã. 21 Be'ró Pilato masaré sẽrí yã'a nemokɨ niîwĩ: —Ã'rá pɨárãre niî' pe'ere yɨ'ɨ̂ du'u wĩrókã ɨasarí? niîkɨ niîwĩ. Naâ a'tîro yɨ'tíkãrã niîwã: —Barrabáre du'u wĩróya, niîkãrã niîwã. 22 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato niîkɨ niîwĩ: —Too pũríkãre Jesu naâ Cristo niigɨ́re de'ró weegɨ́sari? Niî pe'tirã yɨ'tíkãrã niîwã: —Kurúsapɨ paâ bi'pe wẽheyá, niîkãrã niîwã. 23 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato niîkɨ niîwĩ: —De'ró weégɨ tohô wee boósari? Ã'rí neê kã'ró yã'âro weetíkɨ niiámi, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîmikã, masá pe'e karíkũ nemokãrã niîwã: —Kurúsapɨ paâ bi'pe wẽheyá, niîkãrã niîwã. 24 Masá Pilato uúkũsere tɨ'ó sĩ'ritikãrã niîwã. Tohô tɨ'óro noho o'ôrã, mehô pe'e kumûkã wã'kókãrã niîwã. Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Pilato akó miíti dutikɨ niîwĩ. Teé me'ra masá ĩ'yóropɨ amûkoe, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ã'rí masɨ́ bu'îri moogɨ́re wẽhekã́, yɨ'ɨ̂ bu'îri moogɨ́sa'. Mɨsâ basi bu'îritirãsa', niîkɨ niîwĩ. 25 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, masá niî pe'tirã toopɨ́ niirã́ yɨ'tíkãrã niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ wẽrisé wapa ɨ̃sâ põ'ra me'ra bu'îri kɨorã́ti, niîkãrã niîwã. 26 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato Barrabáre du'u wĩrókɨ niîwĩ. Jesu pe'ere tãra dutíkɨ niîwĩ. Be'ró kurúsapɨ surárare paâ bi'pe wẽhe dutíkɨ niîwĩ. 27 Be'ró Pilato yarã surára kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ Jesuré miáakãrã niîwã. Toopɨ́ niî pe'tirã surára nerê nɨ'ka tĩharã, Jesuré be'toâ nɨ'kakãrã niîwã. 28 Be'ró kɨ̃ɨ yaró su'tîrore tuu weé, su'tîro sõ'aró wiôrã sãyaró nohore sãâkãrã niîwã. 29 Kɨ̃ɨ̂ dɨpôapɨ ni'kâ be'to potâ me'ra weéka be'tore peôkãrã niîwã. Ni'kâgɨ tuakɨhɨ́ wiôrã kɨokɨhɨ́ nohore Jesuré diakɨ̃hɨ́kãha amukãpɨ o'ôkãrã niîwã. Tohô weé toha, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ehâ ke'a, kɨ̃ɨ̂re buhíkã'kãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —E'katí peoya Judeu masa wiôgɨre, niî buhíkã'kãrã niîwã. 30 Tohô niikã́ apêye ɨ'sê koo e'ó wa'rekãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ tuakɨhɨ́re tɨ̃a weé, dɨpôapɨ paâ mɨhakãrã niîwã. 31 Naâ tohô buhíkã'ka be'ro kɨ̃ɨ̂ sãyaró su'tîro wiôgɨ yaá su'tirore tuu weékãrã niîwã. Be'ró kɨ̃ɨ̂ too dɨpóro sãyâka su'tirore sãâkãrã niîwã taha. Tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂re kurúsapɨ wẽhérã wa'ârã miáakãrã niîwã. 32 Naâ Jesuré wẽhérã wa'ârã miáari kura ni'kɨ́ masɨ́ Simão Cirene wamêtiri makakɨ̃hɨre boka eháwã. Kɨ̃ɨ̂re Jesu yaá kurúsare wɨâ dutiwã. 33 Tohô weé wã'karã, ni'kâ bu'a Gólgota wamêtiropɨ ehâwã. Gólgota niîro, “Masá boâ weeka dɨpoa” niîro weésa'. 34 Toopɨ́ pũrisé tɨ'ó yã'atikã'ato niîrã, Jesuré vinho sɨ̃esé me'ra moré'kere tĩâwã. Jesu kã'ró sĩ'rí yã'a kumí, sĩ'rí du'ukã'wĩ. 35 Jesuré kurúsapɨ paâ bi'peka be'ro surára kɨ̃ɨ yeé su'tiré niî bokape wapá ta'a'kãrãre dɨka waáwã. Naâ tohô weekã́, dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ ohâ'ke keoró wa'âkaro niîwɨ. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ Jesuré wa'aátehere: “Yeé su'tire naâ basi niî bokape, dɨka waáwã”, niîkaro niîwɨ. 36 Be'ró kurúsa dokapɨ surára kɨ̃ɨ̂re ko'têrã ehâ nuhawã. 37 Jesu dɨpôa bu'ipɨ ni'kâ pĩhi me'ra a'té bu'iri kɨ̃ɨ̂re wẽhé' niisére ohâ õ'owã. A'tîro ohâ no'owɨ: “Ã'rí Jesu niîmi. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masa wiôgɨ niîmi”, niîwɨ. 38 Jesu me'ra ãpêrã kẽ'ra pɨárã yaharã́ kurúsapɨ paâ bi'pe nɨ'ko no'owã. Ni'kɨ́ diakɨ̃hɨ́ pe'e, ãpiré kũûpe' pe'e nɨ'kowã́. 39 Jesu pɨ'topɨ masá yɨ'rɨárã, kɨ̃ɨ̂re buhíkã'rã dɨpôa yure mɨháwã. 40 Kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîwã: —“Õ'âkɨ̃hɨ wi'ire kõ'âgɨti, i'tiá nɨmɨ be'rota tu'â eha tohagɨti”, niîmiwɨ mɨ'ɨ̂. Tohô niî'kɨ mɨ'ɨ̂ basita yɨ'rɨóya. Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîgɨ, kurúsapɨ wã'yágɨ dihátia, niîwã. 41 Naâ weeró nohota sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́ kɨ̃ɨ̂re buhíkã'wã. Naâ basi a'mêri a'tîro uúkũkãrã niîwã: 42 —Ãpêrã marikãre yɨ'rɨówĩ. Kɨ̃ɨ̂ basi pe'e yɨ'rɨó masitimi. “Israel kurakãharã wiôgɨ niî'”, niîwĩ. Too pũríkãre kurúsapɨ wã'yágɨ dihátiato. Tohô weekã́, marî kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãsa'. 43 Kɨ̃ɨ̂ “Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó'”, niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ma'ígɨ pũrikã, kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨoáto. Kɨ̃ɨ̂ marîre “Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî'”, niî tohamiwĩ baa, niî buhíkã'wã. 44 Yaharã́ Jesu me'ra kurúsapɨ paâ bi'pe nɨ'ko'kãrãpɨta buhíkã' sãhawã. 45 Jesu kurúsapɨ wẽrirí kura daharí tero niikã́ niî pe'tiropɨ na'î tĩ'a wa'âwɨ. Teê yamîka' três niikã́pɨ na'î tĩ'a tɨowɨ. 46 Jesu tiîtata três niikã́ ɨpɨ́tɨ karíkũwĩ. Kɨ̃ɨ̂ arameu masa yee uúkũse me'ra a'tîro niîwĩ: —Eli, Eli, lama sabactâni? niîwĩ. A'tîro niîgɨ, tohô niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ, Õ'âkɨ̃hɨ, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re kõ'â wã'kati?” niîwĩ. 47 Ãpêrã ni'karérã toopɨ́ niirã́ tohô niisére tɨ'órã, a'tîro niîwã: —Ã'rí dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Eliare pisûgɨ weesamí, niîwã. 48 Tohô niikã́, ni'kɨ́ toopɨ́ niigɨ́ soharó me'ra yosorí si'tire miîgɨ wa'âwĩ. Be'ró vinho piasé me'ra moré'kere yosowĩ́. Yosó toha, ni'kâgɨ yukɨ̂gɨpɨ dɨ'té õ'o, Jesuré sĩ'riáto niîgɨ sĩô morowĩ. 49 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, ãpêrã pe'e a'tîro niîwã: —Weetígɨta. Ĩ'yâ ni'irã yuhûpɨ. Elia yɨ'rɨógɨ a'tîgɨ a'tîgɨsami kɨ̃ɨ̂re. 50 Be'ró Jesu opâturi ɨpɨ́tɨ karíkũ nemo, wẽrîa wa'âwĩ. 51 Kɨ̃ɨ̂ wẽrirí kura a'tîro wa'âkaro niîwɨ. Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sacerdotea sãháaropɨ ka'mú ta'a yooka kasero ɨ'mɨáro pe'e tɨ̃'rɨ̂ dihati, dekô me'ra tɨ̃'rɨ̂ yohakaro niîwɨ. Tohô niikã́ di'tâ nara sãáwɨ. Ɨ̃̃tâ peeri niîmi'ke batá wa'âwɨ. 52 Ɨ̃̃tâ tutiri masaré yaá'ke pãrîa wa'âkaro niîwɨ. Tohô wa'akã́, wẽrî'kãrãpɨta Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó'kãrã masawã́. 53 Jesu kɨ̃ɨ̂ masáka be'ro masâ peeripɨ niî'kãrã wiháawã. Wiháa, Jerusalẽ́ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóri makapɨ sãháawã. Naâre pãharã́ ĩ'yâkãrã niîwã. 54 Surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ surára me'ra Jesuré ko'tê'kãrã di'tâ nara sãákã ĩ'yârã, niî pe'tise toó wa'asére ĩ'yârã, pũûro ɨkɨá wa'âwã. A'tîro niîwã: —Diakɨ̃hɨ́ta ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ makɨta niiápĩ, niîwã. 55 Pãharã́ numiâ Jesuré yoarópɨ ĩ'yâ nu'kuwã. Naâ Galiléiapɨta Jesuré wee tamúrã siru tuú nɨ'kawã. 56 Naâ wa'teropɨre ã'rá niîwã: Maria Madalena, tohô niikã́ Maria Tiago, José pakó, apêgo Zebedeu nɨmo niîwã. 57 Na'î ke'ari kura ni'kɨ́ José wamêtigɨ pehé kɨogɨ́ Arimatéia wamêtiri makakɨ̃hɨ etâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Jesuré ẽho peókɨ niîwĩ. 58 Pilato tiropɨ wa'â, Jesu yaá ɨpɨré sẽríkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Pilato surárare “Jesu yaá ɨpɨré kɨ̃ɨ̂re o'ôya”, niîkɨ niîwĩ. 59 Be'ró José Jesu yaá ɨpɨre mii dihóo, su'tîro ãyurí, ũ'îri marirí kasero me'ra omákɨ niîwĩ. 60 Omá toha, ɨ̃tâ tuti ma'ma tutípɨ sĩô sõro kũuokɨ niîwĩ. Tii tutí Joseré yaa boóka tuti kɨ̃ɨ̂ se'ê dutika tuti niîkaro niîmiwɨ. Be'ró ɨ̃tâga pahikahá me'ra tii tutíre tuú bi'akɨ niîwĩ. Bi'á toha, wa'â wa'âkɨ niîwĩ. 61 Tii tutí diakɨ̃hɨpɨ Maria Madalena, tohô niikã́ apêgo Maria ĩ'yâ duhikãrã niîwã. 62 Ape nɨmɨ́, saurú ɨ̃sâ soo wɨári nɨmɨ niikã́ sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ fariseu masa Pilato tiropɨ wa'âkãrã niîwã. 63 Toopɨ́ etârã, Pilatore a'tîro niîkãrã niîwã: —Wiôgɨ, ɨ̃sâ sõ'ó niîkɨ katîgɨpɨ niî soose pihagɨ niî'kere wãkû'. Kɨ̃ɨ̂ “I'tiá nɨmɨ yɨ'ɨ̂ wẽrîka be'ro masagɨ́ti”, niîwĩ. 64 Tohô weégɨ mɨ'ɨ yarã́ surárare kɨ̃ɨ̂re yaá'karopɨ ko'tê dutigɨ o'ôo'ya. I'tiá nɨmɨ ãyuró ko'tê dutiya. Tohô weetíkã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ yamîpɨ kɨ̃ɨ yaá ɨpɨre yahárã wa'â boosama. Naâ yaháka be'ro masaré a'tîro niîrãsama. “Wẽrî'kɨpɨ niîmigɨ, masá wa'âkɨ niiámi”, niî boosama. Naâ a'tîro niikã́ maa, a'té too dɨpóro niî soo'ke nemoró yã'â butia'rosa', niîkãrã niîwã. 65 Teeré tɨ'ógɨ, Pilato naâre niîkɨ niîwĩ: —Ã'rá niîma surára. Naâre miáaya. Tií masâ pee mehêkã wa'âri niîrã, no'ó mɨsâ põo tẽóro ko'tê dutiya, niîkɨ niîwĩ. 66 Tohô weérã naâ surárare Jesuré yaá'karopɨ ko'tê dutirã kũûkãrã niîwã. Jesu bu'erã́ tii tutípɨ sãháatikã'ato niîrã ɨ̃tâga naâ bi'ákaga bu'i ni'kâ daa pi'râ õ'okãrã niîwã. Naâ sãháakã, ĩ'yâ masirãti niîrã, tohô weékãrã niîwã.

Mateus 28

1 Saurú ɨ̃sâ soo wɨári nɨmɨ be'ro soorí nɨmɨ niikã́, yamí yã'kuro Maria Madalena, apêgo Maria me'ra Jesuré yaá'karopɨ ĩ'yârã wa'âkãrã niîwã. 2 Wãkûtiro di'tâ ɨpɨ́tɨ nara sãákaro niîwɨ. Tohô wa'arí kura ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ dihátikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Jesuré yaá'karopɨ etâgɨ, naâ bi'áka ɨ̃tâgare pãâokɨ niîwĩ. Pãâo toha, tigá bu'ipɨ duhîkɨ niîwĩ. 3 Kɨ̃ɨ̂ bɨpô ya'báro weeró noho asistékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yaró su'tîro ɨpɨ́tɨ butíkaro niîwɨ. 4 Surára kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ uî nara sãá, wẽrî'kãrã weeró noho bɨrɨ̂ ke'akãrã niîwã. 5 Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ numiâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re uîtikã'ya. Yɨ'ɨ̂ masî', mɨsâ Jesu naâ kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhé'kɨre a'mârã weé'. 6 A'toré marimí. Kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota masá tohami. Kɨ̃ɨ̂re kũû'karore ĩ'yârã a'tiá, niî pihî sãhakɨ niîwĩ. 7 Naâre ĩ'yó toha, “Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re soharó me'ra werêrã wa'âya. A'tîro niî werêya naâre. ‘Wẽrî'kɨpɨ niîmigɨ, masá tohakɨ niiámi. Galiléiapɨ mɨsâ dɨporo wa'â yuugɨsami. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârãsa'’, niî werêya. A'teré mɨsâre werêgɨ a'tiápɨ”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ. 8 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, numiâ Jesuré yaá'karopɨ niî'kãrã maatá wa'â wa'âkãrã niîwã. Uîmirã, e'katíse me'ra wa'âkãrã niîwã. Jesu bu'erã́ niî'kãrãre kiti werérã wa'ârã omá wã'kakãrã niîwã. 9 Naâ toopɨ́ wa'arí kura Jesu naâre bahuá “Ãyutí mɨsâ” niîkɨ niîwĩ. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â ehâ ke'a, dɨ'pôkãripɨ yẽ'ê, ẽho peókãrã niîwã. 10 Naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re uîtikã'ya. Yɨ'ɨ̂ bu'erã́re Galiléiapɨ wa'â dutirã wa'âya. Toopɨ́ yɨ'ɨ̂re ĩ'yârãsama, niîkɨ niîwĩ. 11 Numiâ Jesu bu'erã́re werêrã wa'arí kura ni'karérã surára Jesuré yaá'karopɨ ko'tê'kãrã makâpɨ pi'ákãrã niîwã. Sacerdotea wiôrãre niî pe'tise toopɨ́ wa'â'kere werêkãrã niîwã. 12 Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, sacerdotea wiôrã, Judeu masa bɨkɨrã́ me'ra nerêkãrã niîwã. Naâ “De'ró weeró ɨatí?” niî apókãrã niîwã. Naâ ni'kâro noho wãkû, a'tîro weékãrã niîwã. Masaré niî sooato niîrã surárare pahiró niyéru wapa yeékãrã niîwã. 13 A'tîro niîkãrã niîwã: —A'tîro niîya masaré. “Yamîpɨ ɨ̃sâ kãríka be'ro Jesu bu'erã́ ehâkãrã niiáma. Ehâ, kɨ̃ɨ yaá ɨpɨre yahá wã'kakãrã niiáma”, niîya, niîkãrã niîwã surárare. 14 Apêye kẽ'rare niî nemokãrã niîwã. —Pilato Judéia di'ta wiôgɨ a'teré masikã́, ɨ̃sâ “Diakɨ̃hɨ́ta tohô wa'âkaro niiápɨ”, niî tamurãti. Ɨ̃̃sâ tohô niikã́, mɨsâre su'risomé. Mɨsâre bu'îri da'rêsome, niîkãrã niîwã. 15 Tohô niikã́ tɨ'órã, surára niyéru yẽ'êkãrã niîwã. Be'ró naâre werê duti'karo nohota weékãrã niîwã. Naâ tohô niisé se'sâa wa'âkaro niîwɨ. A'tóka teropɨ kẽ'rare Judeu masa surára naâ niî soo'kere ẽho peó uúkũ dekotima yuhûpɨ. 16 Be'ró ɨ̃sâ Jesu bu'erã́ onze Galiléiapɨ wa'âwɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ wẽriátoho dɨporo ɨ̃rɨgɨ́pɨ ɨ̃sâre wa'â duti'kɨpɨ wa'âwɨ. 17 Toopɨ́ Jesuré ĩ'yâwɨ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ ehâ ke'a, ẽho peówɨ. Tohô weemíkã, ɨ̃sâ ni'karérã “Kɨ̃ɨ́ta niîti baa?” niî wãkûwɨ. 18 Be'ró Jesu ɨ̃sâ tiropɨ a'tî, a'tîro niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re wiôgɨ sõróo tohami. Niî pe'tiro ɨ'mɨ̂se, a'tí di'tare dutî masi'. 19 Tohô weérã niî pe'tirokãharãpɨre yee kitíre werêrã wa'âya. Naâre mɨsâ weeró noho yɨ'ɨ̂ bu'erã́ sãhakã́ weeyá. Naâre wamê yeerã, yɨ'ɨ̂ pakɨ, yɨ'ɨ̂, Espírito Santo wamé me'ra wamê yeeya. 20 Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ mɨsâre dutî'kere naâre yɨ'tí bu'ekã́ weeyá. Naâre niî pe'tise nɨmɨri yɨ'ɨ̂ mɨsâre bu'ê'kere werêya. A'teré masîya. Niî pe'tise nɨmɨri mɨsâ me'ra niî nu'kukɨ̃'sa'. Teê a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́pɨ kẽ'ra mɨsâ me'ra niî nu'kukɨ̃'sa', niî werêwĩ Jesu.

Marcos 1

1 Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ makɨ yee, ãyusé kiti a'tîro nɨ'kákaro niîwɨ. 2 Dɨporókɨ̃hɨpɨ Isaía Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ'kere ohâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Jesu Cristo a'ti nukúkãpɨ a'tiátehere a'tîro ohâ yuukɨ niîwĩ: Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ yeé kitire werê yuuakɨhɨre mɨ'ɨ̂ dɨporo o'ôo'gɨti. Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂ wa'aátihi ma'are apo yuúgɨsami. Ma'â kẽ'râ yuu mɨ'tagɨ weeró noho masá wãkusére bɨhâ weti dɨka yuú dutigɨsami. 3 Ni'kɨ́ yukɨ́ mariró, masá marirópɨ a'tîro karíkũ nu'ku bahâ ke'atigɨsami: “Marî wiôgɨ a'tiátihi ma'are apo yuúya. Diakɨ̃hɨ́ri ma'a ãyurí ma'a kẽ'râro weeró noho wee yuúya”, niî ohâkɨ niîwĩ. Marî wiôgɨ a'tiátoho dɨporo mɨsâ niisétisere apo yuúya, mɨsâ wãkusére dɨka yuúya niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 4 Tohô weégɨ João wamê yeegɨta niîkɨ niîwĩ Isaía tohô niî no'o'kɨ. Kɨ̃ɨ̂ yukɨ́ mariró, masá marirópɨ wamê yee kusiakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ masaré bu'êgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ yã'âro weesétisere bɨhâ weti dɨka yuú, wamê yee no'oya. Tohô weérã mɨsâ yã'âro weé'kere akobohó no'orãsa', niîkɨ niîwĩ. 5 Pãharã́ tií di'ta Judéiapɨ niirã́, tohô niikã́ Jerusalẽ́kãharã kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'órã wa'âkãrã niîwã. Naâ yã'âro weé'kere werê yɨ'rɨka be'ro Jordão wamêtiri maapɨ naâre wamê yeekɨ niîwĩ. 6 Kɨ̃ɨ yeé su'ti camelo poari me'ra weé no'o'ke niîkaro niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ ehêri turi daa wa'îkɨ̃ kasero daa niîkaro niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ pahasé kɨorã naâ ba'asétise poreroáre, nɨkɨ̂kãhase mumia yeére mumire ba'âkɨ niîwĩ. 7 João masaré a'tîro werêkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ be'ro ãpí yɨ'ɨ̂ nemoró tutuagɨ́ a'tîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ ãyú yɨ'rɨagɨ niîmi. Yɨ'ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ yeé sapáture tuu weé masitigɨ weeró noho mehô niigɨ́ waro tɨ'ó yã'a'. 8 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre akó me'ra wamê yee'. Kɨ̃ɨ̂ pũrikã Espírito Santo me'ra wamê yeegɨsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weégɨ, Espírito Santo mɨsâpɨre dihatákã weegɨ́sami. Mɨsâ me'ra niî nu'kukɨ̃'sami, niîkɨ niîwĩ João. 9 João masaré wamê yeeri kura Jesu a'tîro weékɨ niîwĩ. Nazaré, Galiléia di'ta niirí makapɨ niî'kɨ wihá wã'ka, João tiropɨ ehâkɨ niîwĩ. João kɨ̃ɨ̂re Jordão wamêtiri maapɨ wamê yeekɨ niîwĩ. 10 Kɨ̃ɨ̂ tii maápɨ niî'kɨ mahá nɨ'kari kura Jesu ɨ'mɨ̂se pãrikã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Espírito Santo ni'kɨ́ buhâ weeró noho bahugɨ́ kɨ̃ɨ̂pɨre dihatákɨ niîwĩ. 11 Tohô wa'arí kura ni'kɨ́ ɨ'mɨ̂sepɨ a'tîro uúkũ dihokɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ makɨ ɨpɨ́tɨ ma'igɨ́ niî'. Mɨ'ɨ̂ me'ra pũûro e'katí', niî dihokɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. 12 Jesuré wamê yeeka be'ro maatá Espírito Santo yukɨ́ mariró, masá marirópɨ kɨ̃ɨ̂re wa'â dutikɨ niîwĩ. 13 Jesu toopɨ́re quarenta nɨmɨri niîkɨ niîwĩ. Wa'îkɨ̃rã uarã́ wa'teropɨ niîkɨ niîwĩ. Wãtî Jesuré kɨ̃ɨ̂ pakɨré yɨ'rɨ́ nɨ'ka dutigɨ niî kehe sãakɨ niîmiwĩ. Be'ró ɨ'mɨ̂sekãharã Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã Jesuré ko'têrã dihatákãrã niîwã. 14 Be'ró Herode João masaré wamê yeegɨre bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo dutikɨ niîwĩ. Tiîtare Jesu Galiléia di'tapɨ ãyusé kiti Õ'âkɨ̃hɨ yeere, kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niîmi niisére bu'êgɨ wa'âkɨ niîwĩ. 15 A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâroakãre mɨsâ too dɨpóropɨ yoakã́ ko'tê'kɨ etâ tohami. Kɨ̃ɨ̂ kã'roákã be'ro wiôgɨ sãhagɨ́sami. Tohô weérã mɨsâ yã'âro weesétisere bɨhâ weti, du'uyá. Mɨsâ wãkusére dɨka yuúya. Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨógɨsami niisére ẽho peóya, niî bu'êkɨ niîwĩ. 16 Be'ró Jesu Galiléia wamêtiri ditara sumútohopɨ sihâ baha ke'akɨ niîwĩ. Toopɨ́ wa'âgɨ, Simãore, ãpí kɨ̃ɨ̂ akabihí Andrére boka ehápɨ'. Naâ wa'î wẽherã́ niîkãrã niîwã. Ditârapɨ naâ wẽhêkɨhɨre doke yõórã weékãrã niîwã. 17 Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra. Mɨsâ ni'kâroakãre wa'î wẽherã́ niî'. Be'ró maha wa'î wẽherã́ weeró noho masaré yee kitíre werêrãsa'. Tohô niî werekã́, pãharã́ ẽho peórãsama, niîkɨ niîwĩ. 18 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, maatá naa yeé wẽhêkɨhɨpagɨre tootá du'u kũú, Jesu me'ra wa'âkãrã niîwã. 19 Kã'ró yɨ'rɨkã́, pɨárã Zebedeu põ'rare Tiago, kɨ̃ɨ̂ akabihí Joãore ĩ'yâkɨ niîwĩ taha. Naâ yukɨ̂sɨpɨ wẽhêkɨhɨpagɨre dero sãyákãrã niîwã. 20 Naâre ĩ'yâgɨta, Jesu naá kẽ'rare pihîkɨ niîwĩ taha. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ pakɨ́ Zebedeure, kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre kõ'â wã'kakãrã niîwã. Kõ'â wã'ka, Jesu me'ra wa'âkãrã niîwã. 21 Be'ró Cafarnau wamêtiri makapɨ etâkãrã niîwã. Saurú nɨmɨ niikã́ Judeu masa soo wɨári nɨmɨ niikã́, Jesu naâ nerê wɨari wi'ipɨ sãháakɨ niîwĩ. Sãhá, tií wi'ipɨ masá niirã́re bu'ê nɨ'kakɨ niîwĩ. 22 Kɨ̃ɨ̂ Moisé ohâ'kere bu'erã́ weeró noho bu'êtikɨ niîwĩ. Dutisé kɨogɨ́ weeró noho naâre bu'êkɨ niîwĩ. Tohô weérã masá kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. 23 Tií wi'i naâ nererí wi'ipɨ ni'kɨ́ masɨ́ wãtî sãháa no'o'kɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro karíkũkɨ niîwĩ: 24 —Mɨ'ɨ̂ Jesu Nazarékɨ̃hɨ, ɨ̃sâre kari boótikã'ya. Ɨ̃̃sâre bu'îri da'rê bahuriógɨ a'tîgɨ weetí? Mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ masi'. Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ yã'asé moogɨ́, ãyú butia'gɨ niî', niîkɨ niîwĩ. 25 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu wãtî masɨpɨ́re niigɨ́re tu'tîgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Di'ta mariáya. Kɨ̃ɨ̂pɨre niigɨ́ wiháaya, niîkɨ niîwĩ. 26 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, wãtî kɨ̃ɨ̂pɨre niigɨ́ masɨré bɨrɨ̂ ke'a nara sãákã weékɨ niîwĩ. Ɨpɨ́tɨ waro karíkũ, wãtî kɨ̃ɨ̂pɨre niî'kɨ wiháakɨ niîwĩ. 27 Niî pe'tirã tií wi'ipɨ niirã́ ĩ'yâ mariakãrã niîwã. Naâ basi a'mêri sẽrí yã'a mɨhakãrã niîwã: —Yẽ'e nohó niîti a'té tohô wa'asé? Ma'má bu'esé niîti? Ã'rí masɨ́ wãtiâpɨreta kõ'â wĩro masisere kɨo dohámi. Naâ kɨ̃ɨ̂ kõ'â wĩrokã, wiháama, niîkãrã niîwã. 28 Kɨ̃ɨ̂ tohô weéka be'ro yoâtikãta Jesu yeé kitire Galiléia di'takãharã tɨ'ó se'sa pe'tia wa'âkãrã niîwã. 29 Jesu naâ nerê wɨari wi'ipɨ wiháaka be'ro Simão, André me'ra naa yaá wi'ipɨ wa'âkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ Tiago, João wa'âkãrã niîwã. 30 Toopɨ́ Simão maa yẽkó uhá'ke do'âtigo kãhíko niîwõ. Jesuré maatá “Koô do'âtigo weeámo”, niî werêkãrã niîwã. 31 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu koô tiropɨ sãháakɨ niîwĩ. Koôre amûkãpɨ yẽ'ê wehê wã'ko dɨpokɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kurata uhá'ke surû pe'tia wa'âkaro niîwɨ. Be'ró naâre ba'asé ekáko niîwõ. 32 Muhîpũ sãháaka be'ro yamîpɨ masá Jesu tirópɨ niî pe'tirã do'âtirãre miáakãrã niîwã. Wãtiâ sãháa no'o'kãrã kẽ'rare miáakãrã niîwã. 33 Niî pe'tirã tii makákãharã Jesu kɨ̃ɨ̂ niirí wi'i sopé pɨ'topɨ nerêkãrã niîwã. 34 Niî pe'tirã no'ó niisé do'âtise kɨorã́re yɨ'rɨó pe'okã'kɨ niîwĩ. Pãharã́ wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩrokɨ niîwĩ. Wãtiâ Jesu kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niisére masîkãrã niîwã. Tohô weégɨ naâre neê kã'ró uúkũ dutitikɨ niîwĩ. Tohô niiró me'ra uúkũtikãrã niîwã. 35 Ape nɨmɨ́ bo'reaátoho dɨporo Jesu wã'ká, makâ sumútoho masá marirópɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra uúkũgɨ wa'âkɨ niîwĩ. 36 Be'ró Simão, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã me'ra Jesuré a'mârã wa'âkãrã niîwã. 37 Kɨ̃ɨ̂re bokárã, a'tîro niî werêkãrã niîwã: —Niî pe'tirã mɨ'ɨ̂re a'mârã weeáma. 38 Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Te'á apêye pɨ'toákã niisé makaripɨ. Toopɨ́ kẽ'rare yee kitíre werêgɨ wa'âgɨti. A'teré weegɨ́ta yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ a'tî'kɨ niî', niîkɨ niîwĩ. 39 Tohô weégɨ Jesu niî pe'tiro Galiléia naâ nerê wɨase wi'seripɨ bu'ê kusia bi'akɨ niîwĩ. Tohô niikã́ wãtiâre kõ'â wĩro mɨhakɨ niîwĩ. 40 Jesu Galiléiapɨ niirí kura ni'kɨ́ masɨ́ kamî boagɨ́ Jesu tiró wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tiro ehâgɨ ehâ ke'a, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ do'âtisere yɨ'rɨó masi'. Mɨ'ɨ̂ ɨaró noho weeyá yɨ'ɨ̂re, niîkɨ niîwĩ. 41 Jesu kɨ̃ɨ̂re pahá yã'agɨ, kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨógɨ da'rá yã'a, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re yɨ'rɨógɨti. Kamî marigɨ́ tohayá, niîkɨ niîwĩ. 42 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ kamî niîmi'ke yatî pe'tia wa'âkaro niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ kamî marigɨ́ tohákɨ niîwĩ. 43 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂re we'êritigɨ, “A'tîro weeyá”, niîkɨ niîmiwĩ. 44 —Neê ãpêrãre werêtikã'ya. Diakɨ̃hɨ́ta sacerdote tiropɨ mɨ'ɨ yeé kami yatî'kere ĩ'yógɨ wa'âya. Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ kamî boasére “Pe'tiá wa'a'”, niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Moisé kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre o'ô duti'ke o'ôya. Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, niî pe'tirã mɨ'ɨ̂ kamî yatî no'o'kere masîrãsama. Be'ró naâ me'ra niisétigɨsa' taha, niîkɨ niîwĩ. 45 Kɨ̃ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂ wee dutí'karo noho weetíkɨ niîwĩ. Wa'â, niî pe'tirãpɨre kɨ̃ɨ̂re wa'â'kere werê kusiakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Jesu masá ĩ'yóro makâripɨre sãháa masitikɨ niîwĩ. Tee makári sumútoho, masá marirópɨ sihâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weemíkã, niî pe'tise makarikãharã masá a'tî, kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ kusiakãrã niîwã.

Marcos 2

1 Pehête nɨmɨri kamî boagɨ́re yɨ'rɨóka be'ro Jesu opâturi Cafarnaupɨ wa'âkɨ niîwĩ taha. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ niikã́, tii makákãharã wi'ipɨ́ niîmi niisé kitire tɨ'ókãrã niîwã. 2 Tohô weérã maatá masá pãharã́ Jesu niirí wi'ipɨ nerêkãrã niîwã. Tií wi'ire mu'mû yɨ'rɨakãrã niîwã. Meharóta sopepɨ́ kẽ'rare mu'mû yɨ'rɨakãrã niîwã. Neê sãháata basiótikaro niîwɨ. Naâre kɨ̃ɨ yeé bu'esére werêkɨ niîwĩ. 3 Tohô weerí kura Jesu tiró ni'kɨ́ sihâ masitigɨre ba'pâritirã ɨmɨá wɨâ ehakãrã niîwã. 4 Naâ masá pãharã́ niisé bu'iri Jesu pɨ'toakãpɨ ehâ masitikãrã niîwã. Tohô weérã wi'í bu'ipɨ mɨhâa, Jesu niiró bu'i ni'kâ pee see weékãrã niîwã. Tii peépɨ kɨ̃ɨ̂ sihâ masitigɨre kɨ̃ɨ̂ kũyaró me'ra du'u dihókãrã niîwã. 5 Jesu naâ ɨpɨ́tɨ ẽho peókã ĩ'yâgɨ, do'âtigɨre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha', niîkɨ niîwĩ. 6 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, toopɨ́ duhirã́ Moisé ohâ'kere bu'erã́ a'tîro wãkûkãrã niîwã: 7 “Ã'rí tohô uúkũtikã'ro ɨá'. Tohô niîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre yã'âro uúkũgɨ weemí. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho tutuagɨ́ niî', niî wãkûsari? Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá yã'âro weé'kere akobohó masisami. Ã'rí marî weeró noho ɨpɨtígɨ masá yã'âro weé'kere akobohó masitisami”, niî wãkûkãrã niîwã. 8 Jesu kɨ̃ɨ̂ basi naâ wãkusére ĩ'yâ masigɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ naâre: —De'ró weérã mɨsâ yɨ'ɨ̂re yã'âro mehêkã wãkûti? 9 De'ró niisé pe'e diâsa weeti? “Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha'” ou “Wã'kâ nɨ'kaya, mɨ'ɨ̂ kũyá'karo me'ra sihâ wã'kaya” niisé pe'e diâsa weeti? “Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha'” niikã́ ĩ'yâtimigɨ, ẽho peóya marí'. “Wã'kâ nɨ'ka sihâ wã'kaya” niikã́ pe'e maa, kɨ̃ɨ̂ sihasére ĩ'yâ tohagɨpɨ “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî ẽho peó no'o'. 10 Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ yɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yógɨ, ã'rí sihâ masitigɨre yɨ'rɨógɨti. Tohô weérã mɨsâ yɨ'ɨ̂ masá yã'âro weé'kere akobohó masisere masîrãsa', niîkɨ niîwĩ. Be'ró sihâ masitigɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: 11 —Mɨ'ɨ̂ pe'e maa a'tîro niîgɨti. Wã'kâ nɨ'kaya. Mɨ'ɨ̂ kũyá'karore mii wɨá, mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháagɨsa', niîkɨ niîwĩ. 12 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ sihâ masitigɨ wã'kâ nɨ'kakɨ niîwĩ. Wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂ kũyá'karore mii wɨá, masá niî pe'tirã ĩ'yóropɨ wa'â wa'âkɨ niîwĩ. Tohô weérã niî pe'tirã ĩ'yâ mariarã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Marî pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨami. Neê ni'kâti ɨ̃sâ a'tîro weesére ĩ'yâtirã niîkãti, niîkãrã niîwã. 13 Jesu sihâ masitigɨre yɨ'rɨóka be'ro opâturi Galiléia ditâra sumútohopɨ wa'âkɨ niîwĩ taha. Niî pe'tirã masá kɨ̃ɨ̂ tiropɨ nerêka be'ro naâre bu'êkɨ niîwĩ. 14 Tii ditárapɨ wa'âgɨ, Levi, Alfeu makɨre ĩ'yâ bokakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ romano wiôgɨre niyéru wapa seé basagɨ niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ da'rarí tũkupɨ duhîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra. Tohô weégɨ Levi wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âkɨ niîwĩ. 15 Be'ró Jesu Levi yaá wi'ipɨ ba'âgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ pãharã́ wapa seérã, tohô niikã́ “Yã'arã́ niîma” niî no'orã noho niîkãrã niîwã. Pãharã́ waro naâ noho Jesuré siru tuúkãrã niîwã. Tohô weérã naâ Jesu tiró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra duhîkãrã niîwã. 16 Naâ tohô weekã́ ĩ'yârã, Moisé ohâ'kere bu'erã́, ãpêrã fariseu masa Jesu naâ pãharã́ me'ra ba'akã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkãrã niîwã: —De'ró weégɨ mɨsâre bu'egɨ́ wapa seérã me'ra, yã'âro weerã́ me'ra sĩ'rí, ba'âti? niîkãrã niîwã. 17 Jesu naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Do'âtitirã akô yeegɨre a'mâtisama. Do'âtirã pũrikã akô yeegɨre a'mâsama. “Ãyurã́ niî'” niirã́re a'mâgɨ meheta a'tîwɨ. “Yã'arã́ niî'” niirã́ pe'ere yɨ'rɨógɨ a'tîwɨ, niîkɨ niîwĩ. 18 Ni'kâ nɨmɨ João masaré wamê yeegɨ bu'esére siru tuúrã, tohô niikã́ fariseu masa Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã, be'tíkãrã niîwã. Naâ tohô be'tirí kura ni'karérã Jesu tiró wa'â, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —João masaré wamê yeegɨ bu'esére siru tuúrã, tohô niikã́ fariseu masa bu'esére siru tuúrã Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã, be'timá. De'ró weérã mɨ'ɨ̂ bu'erã́ pe'e be'tí weeti? niîkãrã niîwã. 19 Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —De'ró weeákɨhɨ amûkã dɨ'tegɨ́ naâ me'ra niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ pihîo'kãrãre bɨhâ weti, be'ti dutí basari? 20 Be'ró kɨ̃ɨ̂re ãpêrã apé sia'pɨ miáaka be'ro pũrikãre bɨhâ weti, be'tirã́sama. Jesu, yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niî' yuhûpɨ; yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niîtikã pũrikãre be'tirã́sama niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 21 Meharó su'tîro ma'ma kaséro, meha kaséro me'ra serê õ'ota basió wee'. Tohô weekã́ maa, ma'ma kaséro koekã́, wehê tɨ̃'resa'. Meharó su'tîro pe'ere wehê tɨ̃'resa'. Nemoró pahirí pee tɨ̃'rɨ̂ nemosa'. Tohô niîgɨ, ma'má kɨ̃ɨ̂ bu'esé me'ra too dɨpóropɨ naâ weeséti'ke a'mê sɨ'a masitisa', niîgɨ weékɨ niîwĩ. 22 Tohôta wa'ása' marî ma'ma vinho meha ahúro wa'îkɨ̃rã kasero me'ra weéka ahuropɨ pose yeékã. Pa'mɨ́ yɨ'rɨ, tii ahúro tɨ̃'rɨ̂, vinho piôste pe'tia wa'ása'. Tohô wa'akã́, vinho bahu dutiá wa'ása'. Tii ahúro kẽ'ra kõ'â wa'ása'. Tohô weérã ma'ma vinhore ma'ma ahúropɨ pose yeé no'o', niîkɨ niîwĩ Jesu. Dɨporópɨ weeséti'ke me'ra Jesu kɨ̃ɨ̂ ni'kâroakã ma'má bu'esé moretá basió wee' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 23 Ni'kâ nɨmɨ Judeu masa naâ soorí nɨmɨ niikã́, Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra trigo wesepɨ yɨ'rɨ́kã'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ tii wesépɨ yɨ'rɨ́kã'rã, trigore tɨ̃'rê ba'âkãrã niîwã. (Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'karo nohota naâ tohô weesé yahasé meheta niîkaro niîwɨ). 24 Tohô weekã́, fariseu masa ĩ'yâkãrã niîwã. Tohô weérã Jesuré niîkãrã niîwã: —Ĩ'yâya. De'ró weérã marî soorí nɨmɨre da'ra dutítimikã, mɨ'ɨ̂ bu'erã́ tohô weetí? niîkãrã niîwã. 25 Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ dɨporókɨ̃hɨ wiôgɨ Davi kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã ɨhá boârã weé'kere bu'ê tohapã. 26 Davi Abiatar kɨ̃ɨ̂ sacerdotea wiôgɨ niirí kura Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháa, pãú “Õ'âkɨ̃hɨ yee niî'” niî'kere ba'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã kẽ'rare dɨka waákɨ niîwĩ. Teé marîre dutisé a'tîro niî'. Sacerdotea di'akɨ̃re teé pãú ba'âta basiómikaro niîwɨ. Yɨ'ɨ̂ bu'erã́ teeré ba'ârã, yɨ'rɨ́ nɨ'karã meheta weemá niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 27 Jesu yɨ'ti nemókɨ niîwĩ taha: —Mari yeé niiátehere Õ'âkɨ̃hɨ marî soorí nɨmɨre kũûkɨ niîwĩ. Tii nɨmɨ́ meheta marîre dutî masi'. 28 Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ soorí nɨmɨ dutisé nemoró dutî masi', niîkɨ niîwĩ Jesu.

Marcos 3

1 Jesu opâturi kɨ̃ɨ̂ wee wɨáro noho Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ sãháakɨ niîwĩ. Toopɨ́ ni'kɨ́ amûkã bɨ'â wia'kɨ niîkɨ niîwĩ. 2 Ãpêrã marî soorí nɨmɨre kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨógɨsari? niîrã, Jesuré ĩ'yâ ko'tekãrã niîwã. Jesu yɨ'rɨókã, werê sãata basiórosa' niîrã, tohô ĩ'yâkãrã niîwã. 3 Be'ró Jesu amûkã bɨ'â wiaka amûkã kɨogɨ́re niîkɨ niîwĩ: —A'tiá, ã'rá niî pe'tirã dekopɨ ehâ nɨ'kaya. 4 Tu'â eha nɨ'ko, toó niirã́ ãpêrãre niîkɨ niîwĩ: —Marî soorí nɨmɨ niikã́ ãyusére weeró ɨatí ou yã'asé pe'ere ɨatí? Yɨ'rɨósere ɨatí ou wẽhé kõ'ase pe'ere ɨatí? niîkɨ niîwĩ. Naâ niî pe'tirã di'ta marí pe'tia wa'âkãrã niîwã. 5 Naâ yɨ'titíkã ĩ'yâgɨ, uâ wa'âkɨ niîwĩ. Naâ tɨ'ó sĩ'ritikã, bɨhâ wetise me'ra amûkã bɨ'â wiaka amûkã kɨogɨ́re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ amûkãre yũûoya, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, amûkãre yũûokɨ niîwĩ. Yũûo, kɨ̃ɨ̂ amûkãre yɨ'rɨó no'o'kɨpɨ tohákɨ niîwĩ. 6 Be'ró fariseu masa uâ wiha wa'âkãrã niîwã. Naâ Herode yaa kurákãharã me'ra “De'ró weé marî Jesuré wẽherã́sari?” niî a'mêri uúkũkãrã niîwã. 7 Jesu naâ nerê wɨari wi'ipɨ niî'kɨ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra ditâra sumútohopɨ wa'âkɨ niîwĩ. Pãharã́ Galiléia di'takãharã kɨ̃ɨ̂re siru tuúkãrã niîwã. 8 Kɨ̃ɨ̂ pehé ãyusé weekã́ tɨ'órã, pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'âkãrã niîwã. Judéia di'takãharã, Jerusalẽ́kãharã, Iduméia di'takãharã, Jordão wamêtiri maa apé pã'rekãharã, Tiro, Sidṍ wamêtise makarikãharã naá kẽ'ra Jesuré ĩ'yârã wa'âkãrã niîwã. 9 Naâ pãharã́ niikã́ ĩ'yâgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re ni'kâwɨ yukɨ̂sɨ kɨo yuú dutikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re masá tuú tĩ'a boosama niîgɨ, tohô wee dutíkɨ niîwĩ. 10 Kɨ̃ɨ̂ pãharã́re yɨ'rɨókɨ niîwĩ. Tohô weérã niî pe'tirã do'âtirã kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê yã'a sĩ'rirã, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ di'akɨ̃ tuú wã'kakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê yã'arã yɨ'rɨrã́sa' niî wãkûrã, tohô weékãrã niîwã. 11 Wãtiâ sãháa no'o'kãrã Jesuré ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ tiro ehâ ke'a mɨhakãrã niîwã. Ehâ ke'arã, a'tîro niî karíkũkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî', niîkãrã niîwã. 12 Jesu pe'e naâre neê uúkũ dutitikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niisére werê bahurẽ'ri niîgɨ, tohô weékɨ niîwĩ. 13 Be'ró Jesu ɨ̃rɨgɨ́pɨ mɨhâakɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ besé sĩ'rirãre beseákɨhɨ pihîokɨ niîwĩ. 14 Naâ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ehakã́, kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'aáhãre doze ɨmɨaré besékɨ niîwĩ. Naâre kɨ̃ɨ yeé kitire werê duti o'okɨ niîwĩ. 15 Wãtiâre kõ'â wĩrosere o'ôkɨ niîwĩ. 16 Naâ a'tikérã niîkãrã niîwã: Simão, kɨ̃ɨ̂reta Jesu pe'e Pedro wamé õ'ókɨ niîwĩ. 17 Tiago, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ akabihí João naâ Zebedeu põ'ra niîkãrã niîwã. Naâre Boanerge wamé õ'ókɨ niîwĩ. Tohô niîgɨ, naâ ĩ'yo duárã niî yuukã, “Bɨpô Põ'ra” niîgɨ weékɨ niîwĩ. 18 Ãpêrã André, Filipe, Bartolomeu, Mateu, Tomé, Tiago Alfeu makɨ niîkãrã niîwã. Tohô niikã́ Tadeu, Simão zelote kurakɨ̃hɨ niîkãrã niîwã. 19 Ãpí Juda Iscariote be'ropɨ́ Jesuré ĩ'yâ tu'tirãre o'oákɨhɨ niîkɨ niîwĩ. Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra ni'kâ wi'ipɨ sãháakɨ niîwĩ. 20 Toopɨ́re taha pãharã́ masá nerêkãrã niîwã. Tohô weérã tií wi'i mu'mukã́, Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra ba'âta basiótikaro niîwɨ. 21 Tohô wa'asére Jesu akawerérã tɨ'ókãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ maatihígɨ weesamí niîrã, pihîrã wa'âkãrã niîwã. 22 Ãpêrã masá Jerusalẽ́pɨ a'tî'kãrã Moisé ohâ'kere bu'erã́ a'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rí Beelzebú wãtiâ wiôgɨ sãháa no'o'kɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩromi, niîkãrã niîwã. 23 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre pihîo, kití weeró noho niisé me'ra werêkɨ niîwĩ: —Wãtî kɨ̃ɨ̂ basi kõ'â wĩro masitisami. 24 Ni'kâ kurakãharã dɨka watírã, naâ basi a'me kẽérã masâ pe'tia wa'âsama. 25 Ni'kâ wi'ikãharã dɨka watírã, naá kẽ'ra pe'tiá wa'âsama. 26 Wãtî kɨ̃ɨ yarã́ me'ra dɨka watígɨ, kɨ̃ɨ́ kẽ'ra niî nu'kutisami. Teé me'ra yapatí diha wa'âsami. 27 Ni'kɨ́ tutuagɨ́ yaá wi'ipɨre kɨ̃ɨ̂re dɨ'te kũútimigɨ, kɨ̃ɨ yeére yaha masítisami. Dɨ'te kũúka be'ropɨ yaha masísami, niîkɨ niîwĩ. Jesu, yɨ'ɨ̂ wãtî yɨ'rɨóro tutuagɨ́ niî' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 28 Be'ró niî nemokɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise masá yã'âro weesére, yã'âro uúkũsere akobohógɨsami. 29 Espírito Santore yã'âro uúkũkã pe'e maa, neê akobohótisami. Tohôta akobohóti yɨ'rɨokɨ̃'sami. Bu'îriti nu'kugɨsami, niîkɨ niîwĩ 30 A'teré naâ “Wãtîre kɨomí” niisé bu'iri tohô niîkɨ niîwĩ. 31 Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kura Jesu pakó, kɨ̃ɨ̂ akabihírã etâkãrã niîwã. Naâ sopé pɨ'topɨ ehâ nɨ'ka, Jesuré pihî duti sõrokãrã niîwã. 32 Jesu pɨ'to duhirã́ kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ pako, mɨ'ɨ̂ akabihírã sopé pɨ'to mɨ'ɨ̂re a'mârã weeápa'rã, niîkãrã niîwã. 33 Kɨ̃ɨ̂ naâre niîkɨ niîwĩ: —Noa nohó niîsari yɨ'ɨ̂ pako, yɨ'ɨ̂ akabihírã? niîkɨ niîwĩ. 34 Kɨ̃ɨ̂ sumútoho duhirã́re ĩ'yâ, naâre niîkɨ niîwĩ: —Ã'rá pe'e yɨ'ɨ̂ pako, yɨ'ɨ̂ akabihírã weeró noho niîma. 35 A'tîro niî'. No'ó Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weerã́ noho naáta yɨ'ɨ̂ akabihí, yɨ'ɨ̂ akabihó, yɨ'ɨ̂ pako weeró noho niîma, niî uúkũkɨ niîwĩ.

Marcos 4

1 Opâturi Jesu ditâra sumútohopɨ bu'êkɨ niîwĩ. Pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ pɨ'topɨ nerêkãrã niîwã. Naâ pãharã́ niî yɨ'rɨkã ĩ'yâgɨ, Jesu yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, ehâ nuhakɨ niîwĩ. Masá pe'e nukûporopɨ tohákãrã niîwã. 2 Be'ró kití weeró noho niisé me'ra naâre pehé bu'êkɨ niîwĩ. Naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: 3 —Ni'kɨ́ masɨ́ kɨ̃ɨ yaá wesepɨ otêgɨ wa'âsami 4 Kɨ̃ɨ̂ otekã́ wẽesté wã'kakã, ma'âpɨ apêye otesé kape dokê ke'asa'. Mirikɨ̃hɨá a'tî, tee peérire ĩ'yâ boka, ba'â pe'okã'sama. 5 Apêye ɨ̃tâga kã'roákã di'tâ kɨoró bu'ipɨ dokê ke'asa'. Teé di'tâ kã'roákã niî yuukã, asî busu maatá marâ, pĩ'rísa'. 6 Be'ró muhîpũ asi mɨhátiri kura di'tâ bopô sãha yɨ'rɨa wa'ása'. Tohô weéro nɨ'kôri moo yuúro, maatá yãî diha wa'ása'. 7 Apêye otesé kape potâ wa'teropɨ bɨrɨ̂ ke'asa'. Potâ pe'e teeré pĩ'rí yɨ'rɨa, wẽhékã'sa'. Tohô weéro neê dɨkâtitimiro, boâ diha wa'ása'. 8 Apêye otesé kape di'tâ ãyurópɨ bɨrɨ̂ ke'asa'. Teé pĩ'rí, bɨkɨâ mɨha, pehé dɨkâtisa'. Ni'kâ yõo trinta peeri dɨkâtisa'. Ape yõó sessenta peeri dɨkâtisa'. Ape yõó cem peeri dɨkâtisa'. 9 Be'ró naâre niîkɨ niîwĩ: —O'mê peeri kɨorã́ noho a'teré ãyuró tɨ'oyá, niîkɨ niîwĩ. 10 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ doze, tohô niikã́ ãpêrã kɨ̃ɨ̂ pɨ'to niirã́ me'ra di'akɨ̃ tohâ ke'akɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re a'tîro sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró niî sĩ'riro weeáti sõ'ó niî'ke mɨ'ɨ̂ kití weeró noho niisé me'ra bu'ê'ke? niî sẽrí yã'akãrã niîwã. 11 Kɨ̃ɨ̂ naâre niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ãpêrã too dɨpóropɨ masîya marimí'kere kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisére masikã́ weemí. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã maa kití me'ra werê no'o'. 12 Tohô weérã yɨ'ɨ̂ weesére ĩ'yâmirã, ĩ'yâ masisome. Yeekãhásere tɨ'omírã, tɨ'o masítirã toharã́sama. Naâ yã'âro weé'kere du'ú dɨka yuúti tĩharã, akobohóse sẽrisomé, niîkɨ niîwĩ Jesu. 13 Apêye naâre niî nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ kití me'ra werê'kere tɨ'ó yẽ'etisari? Too pũríkãre a'teré tɨ'ó yẽ'etirã, de'ró weé apêyepɨre tɨ'ó yẽ'e boosari? 14 Otesé kapere otegɨ́, yee kitíre weregɨ́ weeró noho niîsami. 15 Masá ãpêrã ma'âpɨ otesé kape bɨrɨ̂ ke'a'ke weeró noho niîsama. Naâ, yee kitíre tɨ'osamá. Be'ró wãtî a'tî, naâ tɨ'omí'kere e'mâ pe'okã'sami. 16 Ãpêrã ɨ̃tâ peeri wa'teropɨ dokê ke'a'ke peeri weeró noho niîsama. Yee kitíre ãyuró e'katíse me'ra tɨ'osamá. 17 Naâ tohô tɨ'omírã, nɨ'kôri marirã́ weeró noho niîsama. Naâre mehêkã wa'akã́, ou ãpêrã tee kitíre ẽho peóse bu'iri naâre tu'tikã́, maatá ẽho peó du'ukã'sama. 18 Ãpêrã otesé kape potâ wa'tero dokê ke'a'ke weeró noho niîsama. Yee kitíre tɨ'osamá, tɨ'órã pe'ea'. 19 A'ti ɨmɨ́kohokãhase pe'ere wãkû yɨ'rɨokã'sama. No'ó de'ró niisére ɨâri peha yɨ'rɨasama. Naâ tohô niisétikã, a'té naâre dohórẽ'kã'sa'. Naâ tɨ'ó'kere akobohó, dɨkâ marirã́ weeró noho tohasamá. 20 Ãpêrã pe'e yee kitíre tɨ'órã, ãyuró ẽho peósama. Naâ tohô weérã pehé dɨkâtiro weeró noho niîsama. Otesé kape di'tâ ãyurópɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke weeró noho niîsama. Ãpêrã trinta peeri dɨkâti'karo weeró noho niîsama. Ãpêrã sessenta peeri, ãpêrã cem peeri dɨkâti'karo weeró noho niî bɨrosama, niî uúkũkɨ niîwĩ Jesu. 21 Apêye werê nemokɨ niîwĩ: —Masá sĩ'óo'kahare akâro dokapɨ kũukã́ maa sĩ'óo'tisa'. Tohô niikã́ naâ pesaró dokapɨ sĩ'óo' dɨpotisama. Tohô weeró noho o'ôrã, niî pe'tiropɨ sĩ'óo' dutirã ɨ'mɨáropɨ yoôsama. 22 A'té weeró noho too dɨpóropɨ masá masî no'oya marí'kere masî no'orosa'. Ya'yióropɨ niî'ke kẽ'ra bahuárosa'. O'mê peeri kɨorã́ noho a'teré ãyuró tɨ'oyá, niîkɨ niîwĩ. Yee kití masî no'oya marimí'ke be'ropɨ́re sĩ'óo'kaha bo'rê yuuro weeró noho masî pe'tikã' no'orosa' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 24 A'tîro niî nemokɨ niîwĩ taha: —Mɨsâ tɨ'osére ãyuró tɨ'ó yã'a nɨrɨya. Yee kitíre tɨ'ó ẽho peó'karo nohota Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre tɨ'o masísere o'ôgɨsami. Ãyuró tɨ'orã́re Õ'âkɨ̃hɨ nemoró ãyusé o'ôgɨsami. 25 Yɨ'ɨ̂ bu'esé tɨ'ó ẽho peó nemorãre Õ'âkɨ̃hɨ masisé o'ô nemogɨsami. Ãpêrã yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'ó sĩ'riti butia'rã pe'ere naâ masîmi'kere e'mâ pe'okã' no'orãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 26 Jesu apêye werê nemokɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ bu'esé, Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé ni'kɨ́ masɨ́ otesé kapere otêro weeró noho niî'. 27 Otê toha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂ ĩ'yâ nɨrɨtimigɨ, wa'â wa'âsami. Be'ró ɨmɨ̂kohori, yamîri yoakã́ta yɨ'rɨ́sa'. Tee nɨmɨ́rire, tee yamírire kɨ̃ɨ̂ otê'ke teé ɨaró pĩ'rí bɨkɨása'. Kɨ̃ɨ̂ tohô wa'asére masîtisami. 28 Kɨ̃ɨ̂ otê'ke ĩ'yâ nɨrɨya mariró teé di'tâpɨre pĩ'rísa'. Neê waro pĩ'ri wihá mɨ'tasa'. Be'ró pupí, be'ropɨ́ta dɨkâtisa' maha. 29 Tee peéri yãîka be'ro kɨ̃ɨ̂ teeré tɨ̃'rêgɨ wa'âsami. Teeré tɨ̃'rerí kura ehakã́, tohô weesamí, niîkɨ niîwĩ Jesu. 30 Jesu naâre werê nemokɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yarã pãharã́ sãharã́sama niisére a'te kití weeró noho niisé me'ra werêgɨti. 31 A'tîro niî'. Ni'kâ mostarda kape otê'ke weeró noho niî'. Tii kapérota kã'a kapéroakã waro niî'. 32 Toó kã'a kapeákã niîmiro, otêka be'ro pĩ'ríropɨa pahî butia'kɨhɨ yukɨ̂gɨ wa'ása'. Pakasé dɨpɨ̂ritisa'. Mirikɨ̃hɨá tigɨpɨ́ akorá pesasama. Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé oterí pee kã'a peeákã weeró noho nɨ'kása'. Be'ró pahikɨhɨ́ bɨkɨâ'karo weeró noho niî pe'tiropɨ kɨ̃ɨ yeé kiti se'sâa wa'ása'. Tohô niikã́ pãharã́ kɨ̃ɨ yarã́ sãharã́sama niîgɨ, tohô werêkɨ niîwĩ. 33 Jesu kɨ̃ɨ yeé kitire bu'êgɨ, pehe kití weeró noho niisé me'ra bu'ê mɨhakɨ niîwĩ. Naâ tɨ'o masíro ehâ tu'aro bu'êkɨ niîwĩ. 34 Naâre bu'êgɨ, kití mariró werêtikã weetíkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ pe'ere naâ se'saro niikã́, niî pe'tisere tee kitíre “A'tîro niî sĩ'riro weé'”, niî werê mɨhakɨ niîwĩ. 35 Jesu masaré otesé me'ra kití werêka nɨmɨreta na'î sãhari kura kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Te'á siâkihi ditâra sumútohopɨ, niîkɨ niîwĩ. 36 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ yukɨ̂sɨ sãyâkawɨpɨ Jesuré mií pẽ'akãrã niîwã. Masá pe'e naâ niî'karopɨta tohákã'kãrã niîwã. Apêyepawɨ kẽ'ra naâ me'ra pẽ'âkaro niîwɨ. 37 Naâ pẽ'arí kura wĩ'ró ɨpɨ́tɨ a'tîkaro niîwɨ. Pã'kôri yukɨ̂sɨpɨre paâ kehe sãa mɨhakaro niîwɨ. Tohô wa'akã́, tiwɨ́ mirî diha wa'aro weékaro niîwɨ. 38 Tohô wa'arí kura Jesu pe'e siropɨ́ kɨ̃ɨ̂ dɨpôare apêye noho me'ra ẽo tuú tĩhagɨ kãri sãyákɨ niîwĩ. Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re wã'kókãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ ĩ'yá weeti? Marî mirîrãta weé' baa, niîkãrã niîwã. 39 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu wã'kâ nɨ'ka, wĩ'roré yɨsɨ dutíkɨ niîwĩ. Pã'kôrire a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Di'ta mariáya, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, wĩ'ró di'ta mariá wa'âkaro niîwɨ. Niî pe'tise yɨsɨ dihá pe'tia wa'âkaro niîwɨ. 40 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã toó maa paka uiáti? Mɨsâre ẽho peóse marí butia'ti? niîkɨ niîwĩ. 41 Naâ ɨpɨ́tɨ waro ɨkɨá'kãrã niî tĩharã, naâ basi a'mêri uúkũkãrã niîwã: —Noa nohó niîsari baa ã'rí? Kɨ̃ɨ̂re wĩ'ró, pã'kôripɨta yɨ'ti dohákã', niîkãrã niîwã.

Marcos 5

1 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra Galiléiakãha ditarare pẽ'â, Gadara wamêtiropɨ pẽ'a ehákãrã niîwã. 2 Jesu yukɨ̂sɨpɨ niî'kɨ mahá nɨ'kari kura ni'kɨ́ wãtiâ sãháa no'o'kɨ wẽrî'kãrãre yaarópɨ niî'kɨ Jesu tirópɨ a'tîkɨ niîwĩ. 3 Kɨ̃ɨ̂ masâ peeri wa'teropɨ niî nu'kukɨ niîwĩ. Neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re dɨ'te kũú masitikãrã niîwã. Kome daári me'ra kẽ'rare neê basiótikaro niîwɨ. 4 Pehetíri kome daári me'ra kɨ̃ɨ̂ amûkãrire, kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãripɨ dɨ'te kũúmikãrã niîwã. Tee daárire wehê sure mɨhakɨ niîwĩ. Neê ni'kɨ́ põo tẽótikãrã niîwã. 5 Ɨmɨ̂kohori, yamîrire kɨ̃ɨ̂ ɨ̃rɨpagɨ́pɨ, masá wẽrî'kãrãre naâ yaá'karopɨ karíkũ siha mɨhakɨ niîwĩ. Ɨ̃̃tâ peeri me'ra kɨ̃ɨ̂ basita kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré dotê siha, kamî da're mɨhakɨ niîwĩ. 6 Kɨ̃ɨ̂ Jesuré yoarópɨ ĩ'yâgɨta omákã'ti, kɨ̃ɨ̂ tiro ehâ ke'akɨ niîwĩ. 7 Jesu kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wãtî ã'ripɨ́re sãyagɨ́ wiháaya. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ɨpɨ́tɨ karíkũse me'ra Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Jesu Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ makɨ, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re kari boógɨ a'tiáti? Mɨ'ɨ̂ pakɨ ĩ'yóropɨ sẽrí'. Yɨ'ɨ̂re yã'â butia'ro pi'etíkã weetíkã'ya. 9 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —De'ró wamêtiti? niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Legião wamêti'. Pãharã́ wãtiâ ɨ̃sâ niîkã' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 10 Jesuré ɨpɨ́tɨ waro “Ɨ̃̃sâre apé di'tapɨ kõ'â õ'otikã'ya”, niî sẽríkãrã niîwã. Tootá tohá sĩ'rirã, tohô niîkãrã niîwã. 11 Tohô wa'arí kura tiîtare ɨ̃rɨgɨ́ pɨ'to pãharã́ yeseá ba'â nu'kukãrã niîwã. 12 Naâre ĩ'yârã, wãtiâ a'tîro niî Jesuré sẽríkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre yeseá tiro o'ôo'ya. Ɨ̃̃sâ naâpɨre sãháarãti, niîkãrã niîwã. 13 Jesu “Tohôta weeyá”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weérã naâ masɨpɨ́re niî'kãrã wiháa, yeseapɨ́re sãháakãrã niîwã. Toopɨ́re pãharã́ yeseá pɨáti mil wa'tero niîkãrã niîwã. Yeseá wãtiâ sãháaka be'ro opâ tɨ'rɨpɨ oma maháti, ditârapɨ dokê yõha, mirî pe'tia wa'âkãrã niîwã. 14 Tohô wa'akã́, yeseá ko'terã́ a'tîro weékãrã niîwã. Naâ ɨpɨ́tɨ ɨkɨárã makâpɨ, kã́pupɨ omá wã'ka, werêsterã wa'âkãrã niîwã. Naâ werekã́ tɨ'órã, masá niî pe'tirã ĩ'yârã wa'âkãrã niîwã. 15 Jesu tirópɨ ehârã, wãtî sãháa no'o'kɨre ĩ'yâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ su'tí sãyâ, ãyuró wãkusé kɨogɨ́ duhîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, uisé me'ra niîkãrã niîwã. 16 Jesu masɨré wãtiâre kõ'â wĩro'kere ĩ'yâ'kãrã niî pe'tise kɨ̃ɨ̂re wa'â'kere werêkãrã niîwã. Tohô niikã́ yesearé wa'â'ke kẽ'rare werêkãrã niîwã. 17 Teeré tɨ'órã, masá tookãhárã Jesuré tutuaró me'ra “Mɨ'ɨ̂ a'tí di'tapɨre niîtikã'ya, apé sia'pɨ wa'âya”, niîkãrã niîwã. 18 Be'ró Jesu tohô niikã́ tɨ'ógɨ, yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãhakɨ niîwĩ. Tohô weekã́, wãtî kɨomí'kɨ Jesuré ɨpɨ́tɨ sẽrimíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂ me'ra wa'âgɨti. 19 Jesu kɨ̃ɨ̂re “Te'á”, niîtikɨ niîwĩ. A'tîro pe'e niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháagɨsa'. Toháa, mɨ'ɨ̂ akawerérã niî pe'tirãre niî pe'tise yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re weé'kere werê pe'okã'ya. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re pahá yã'agɨ weé'kere werêgɨ wa'âya, niîkɨ niîwĩ. 20 Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re wa'â'kere werêgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Decápoli wamêtise makaripɨ niî pe'tise Jesu kɨ̃ɨ̂re weé'kere werêkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'órã, ɨkɨá wa'âkãrã niîwã. 21 Jesu wãtiâre kõ'â wĩroka be'ro apé pã'repɨ niî'kɨ pẽ'a ehákɨ niîwĩ taha. Pẽ'atá, ditâra sumútohopɨ nu'kurí kura kɨ̃ɨ̂ tiropɨ pãharã́ masá nerêkãrã niîwã. 22 Toopɨ́re ni'kɨ́ naâ nererí wi'i wiôgɨ Jairo wamêtigɨ etâkɨ niîwĩ. Jesuré ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ tiro ehâ ke'akɨ niîwĩ. 23 Kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨó dutigɨ ɨpɨ́tɨ sẽríkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mako wẽrîgo weeámo. Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra. Mɨ'ɨ̂ koôre yãa peóse me'ra yɨ'rɨgósamo. Tohô weekã́, masagósamo, niîkɨ niîwĩ. 24 Jairo tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ wa'akã́, pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúrã tuúkã'kãrã niîwã. 25 Naâ masá pãharã́ wa'teropɨ ni'kó numiô diî meha do'âtigo niîko niîwõ. Koô teeré do'âtiro doze kɨ'mari yɨ'rɨ́karo niîwɨ. 26 akô yeerã pãharã́ naâ akô yeemikã, pũûro waro pi'etíko niîwõ. Koô niyéru kɨomí'kere naâre wapa yeémigo, tohâ ke'a wa'âko niîwõ. Neê do'âtise tɨ'otíkaro niîwɨ. Yɨ'rɨró noho wa'âgo, pũûro waro wa'âko niîwõ. 27 Jesu masaré yɨ'rɨósere tɨ'óko niîwõ. Teeré tɨ'ógo, Jesu sẽ'êma masá wa'teropɨ ehâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ yaró su'tîrore da'rá yã'ako niîwõ. 28 Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ yaró su'tîrore da'rá yã'ago yɨ'rɨgósa' niî wãkûgo, tohô weéko niîwõ. 29 Koô da'rá yã'akãta koô do'âtise maatá bɨ'â nɨ'ka wa'âkaro niîwɨ. Koô basi maatá tɨ'ó yã'ako niîwõ. 30 Maatá Jesu “Yɨ'ɨ̂ tutuaró me'ra ni'koré yɨ'rɨoásɨ”, niî tɨ'ó yã'akɨ niîwĩ. Mahâmi ĩ'ya, masaré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Noá, yaró su'tîrore da'rá yã'ati? 31 Teeré tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ ĩ'yá weeti? Masá pãharã́ tuú wã'kakã ĩ'yâmigɨ, “Noá, yaró su'tîrore da'rá yã'ati?” niî sẽrí yã'ati? niîkãrã niîwã. 32 Naâ werêmikã, Jesu noá, yaró su'tîrore da'rá yã'apari? niîgɨ, niî pe'tirãre ĩ'yâ ma'akɨ niîwĩ. 33 Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨó no'o'ko uîgo nara sãágota, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ehâ ke'ako niîwõ. Koô kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨó'kere masîko niîwõ. Tohô weégo kɨ̃ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ werêko niîwõ. 34 Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ẽho peó tĩhago, yɨ'rɨó no'o'kopɨ tohá'. Do'âtise marigó e'katíse me'ra toháaya, niîkɨ niîwĩ. 35 Jesu koôre uúkũri kura Jairo yaá wi'ikãharã naâ tiropɨ ehâkãrã niîwã. Toopɨ́ ehârã, Jairore a'tîro niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ mako wẽrîa wa'aámo. Marîre bu'egɨ́re toô kã'rota kari boó du'uya, niîkãrã niîwã. 36 Jesu naâre tɨ'o peótimigɨta, Jairore a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ɨkɨátigɨta. Tohô weeró noho o'ôgɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peóya. 37 Jesu kɨ̃ɨ̂ me'ra pãharã́ wa'akã́ ɨatíkɨ niîwĩ. A'tikérã di'akɨ̃ pihîkɨ niîwĩ. Pedro, Tiago, kɨ̃ɨ̂ akabihí Joãore pihîkɨ niîwĩ. 38 Jesu Judeu masa nererí wi'i wiôgɨ yaá wi'ipɨ ehâkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ehâgɨ, pãharã́ masá utî, karíkũ kusiarãre ĩ'yâkɨ niîwĩ. 39 Tií wi'ipɨ sãháagɨ, toó masá pãharã́ niirã́re niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã toô kã'ro karíkũ, utîti? Wi'magó wẽrîtimo. Kãrígo weemó, niîkɨ niîwĩ. 40 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, tií wi'ipɨ niî'kãrã mehô buhíkã'kãrã niîwã. Be'ró Jesu niî pe'tirãre wiháa dutikɨ niîwĩ. Naâ wiháaka be'ro wi'magó pakɨ sɨmɨáre, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ i'tiárãre koô pesarí tũkupɨ pihî sãhakɨ niîwĩ. 41 Toopɨ́ sãha ehágɨ, koô amûkãre yẽ'ê, arameu masa yee uúkũse me'ra niîkɨ niîwĩ: —Talita, kumi. Tohô niîgɨ, “Wi'magó, wã'kâ nɨ'kaya” niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 42 Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kura wi'magó doze kɨ'mari kɨogó wã'kâ nɨ'ka, sihâko niîwõ. Koô masakã́ ĩ'yârã, naâ ɨkɨá yɨ'rɨa wa'âkãrã niîwã. 43 Jesu tohô weé'kere ãpêrãre neê werê dutitikɨ niîwĩ. Be'ró “Wi'magóre ba'asé ekayá”, niîkɨ niîwĩ.

Marcos 6

1 Jesu Cafarnaupɨ niî'kɨ kɨ̃ɨ yaá makapɨ toháakã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kẽ'ra wa'âkãrã niîwã. 2 Judeu masa soo wɨári nɨmɨ niikã́, Jesu naâ nerê wɨari wi'ipɨ bu'êkɨ niîwĩ. Pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'órã, tɨ'o mariákãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —No'opɨ́ bu'êpari ã'rí a'té niî pe'tise peheré? Noá ã'riré toô kã'ro masisére o'ôpari? A'té kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yose kẽ'rare no'opɨ́ bu'êpari? 3 Ã'rí kapitéru, Maria makɨ niîmi. Tiago, José, Juda, Simão ma'mi niîmi. Kɨ̃ɨ̂ akabihírã numia kẽ'ra a'tó marî wa'teropɨ niîma, niîkãrã niîwã. Teeré tɨ'ó yã'arã, kɨ̃ɨ̂re neê ẽho peó sĩ'ritikãrã niîwã. 4 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Niî pe'tirã ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨre tɨ'ó ẽho peósama. Kɨ̃ɨ yaá di'takãharã, kɨ̃ɨ̂ akawerérã waro, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharã di'akɨ̃ kɨ̃ɨ̂re ẽho peótisama, niîkɨ niîwĩ. 5 Ẽho peóti'ke bu'iri Jesu toopɨ́re pehé naâre weé ĩ'yo masitikɨ niîwĩ. A'té di'akɨ̃re weékɨ niîwĩ. Pehêterãta do'âtirãre amûkã yãa peó yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 6 Naâ ẽho peótikã ĩ'yâgɨ, ɨkɨá yɨ'rɨa wa'âkɨ niîwĩ. Nazaré tii maká pɨ'toakã niisé makaripɨ bu'ê kusiakɨ niîwĩ. 7 Naâ dozere kɨ̃ɨ̂ pɨ'topɨ pihîgɨ, pɨârerã di'akɨ̃ o'ôo' nɨ'kakɨ niîwĩ. Naâre wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩro masisere o'ôkɨ niîwĩ. 8 Neê apêye noho miáa dutitikɨ niîwĩ. Naâ tuakɨhɨ́ me'ra di'akɨ̃ wa'â dutikɨ niîwĩ. Neê po'e nohó, ahûro noho, niyéru miáa dutitikɨ niîwĩ. 9 Naâ sapátu sãyasé kaseri me'ra di'akɨ̃, tohô niikã́ su'tí naâ sãyasé me'ra di'akɨ̃ wa'â dutikɨ niîwĩ. 10 A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ wi'ipɨ́ sãháarã, tii makápɨ mɨsâ niiátoho põo tẽóro tohâ ke'aya. 11 No'ó mɨsâre apêropɨ yẽ'êtikã, mɨsâ uúkũsere tɨ'ó sĩ'ritikã, tooré wihá wã'kaya. Tooré wiháarã, tii makákãhase di'tâ mɨsâ dɨ'pôkãripɨ wã'á'kere paâste kõ'aya. Tohô weérã mɨsâ “A'ti makákãharã bu'îritima”, niî ĩ'yórã weerã́sa'. Diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, tii makákãharã mɨsâre yẽ'êti'kãrãre a'tîro weegɨ́sami. Sodoma, Gomorrakãharãre bu'îri da'rê'karo nemoró naâre da'rêgɨsami, niîkɨ niîwĩ Jesu. 12 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro naâ wa'â wa'âkãrã niîwã. Wa'â, masaré “Mɨsâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuúya”, niîkãrã niîwã. 13 Tohô niikã́ pãharã́ wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩrokãrã niîwã. Pãharã́ do'âtirãre ɨ'sê me'ra wa'rê, naâre yɨ'rɨo mɨhákãrã niîwã. 14 Niî pe'tiropɨ Jesu weesére tɨ'ó se'sa wa'âkãrã niîwã. Herode tií di'ta wiôgɨ kẽ'ra tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —João masaré wamê yeegɨ wẽhé no'o'kɨpɨ niîmigɨ, maságɨ masapĩ́. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ pehe waró weé ĩ'yo tutua yɨ'rɨami, niîkɨ niîwĩ. 15 Ãpêrã pe'e a'tîro niîkãrã niîwã: —Niîtimi. Kɨ̃ɨ̂ dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ Elia maságɨ masapĩ́, niîkãrã niîwã. Tohô niikã́ taha ãpêrã a'tîro niîkãrã niîwã: —Dɨporókãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã weeró noho niîgɨ niîsami, niîkãrã niîwã. 16 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Herode niîkɨ niîwĩ: —Too dɨpóro yɨ'ɨ̂ dɨpôa dɨtê sure duti'kɨ João wamê yeegɨ niîsami. Kɨ̃ɨ́ta ni'kâroakãre masapĩ́, niîkɨ niîwĩ. 17 Herode too dɨpóropɨ Herodia wamêtigo yee bu'iri Joãore bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa, dɨ'te kũú dutikɨ niîwĩ. Herodia kɨ̃ɨ̂ akabihí Filipe nɨmo niîko niîwõ. Tohô niîmikã, Herode pe'e kɨ̃ɨ̂ akabihí katîmikã, koôre e'mâ, nɨmôtikɨ niîwĩ. 18 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, João wamê yeegɨ Herodere a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ akabihí nɨmore nɨmôtikã, yã'â niî'. Koôre kɨotíkã'ya, niîkɨ niîwĩ. 19 Kɨ̃ɨ̂ tohô niisé bu'iri Herodia João me'ra uâgo, kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'riko niîmiwõ. Tohô wãkûmigo, wẽhe masítiko niîwõ. 20 Herode pe'e Joãore ãyugɨ́, bu'îri moogɨ́ niîmi niîgɨ, uisé me'ra tɨ'ó yã'akɨ niîwĩ. Tohô weégɨ koô yã'âro weé sĩ'risere wee dutítikɨ niîwĩ. João uúkũsere tɨ'o masítimigɨ, ãyuró tɨ'sasé me'ra tɨ'ókɨ niîwĩ, 21 Herodia Joãore ĩ'yâ tu'tigo niî tĩhago, Herode kɨ̃ɨ̂ bahuáka nɨmɨ bosê nɨmɨ weerí kura Joãore koô wẽhé sĩ'ri'kere boka ehá pehako niîwõ. Tii nɨmɨ́re Herode bosê nɨmɨ weégɨ, kɨ̃ɨ̂ me'ra da'rarã́re pihî neekɨ niîwĩ. Tohô niikã́ surára wiôrãre, Galiléia di'takãharã wiôrã niirã́ nohore pihîokɨ niîwĩ. Pihîo, naâre sɨ'orí ba'âkɨ niîwĩ. 22 Naâ ba'âropɨ Herodia mako sãhá, basâ ĩ'yoko niîwõ. Koô basâ ĩ'yosere Herode, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'ra ba'â duhirã tɨ'sâ yɨ'rɨakãrã niîwã. Tohô weégɨ Herode koôre niîkɨ niîwĩ: —Yẽ'e nohó mɨ'ɨ̂ ɨasé nohore sẽrikã́, mɨ'ɨ̂re o'ôgɨti, niîkɨ niîwĩ. 23 Tohô weégɨ masá ĩ'yóropɨ “Niî sooro mariró no'ó yɨ'ɨ̂ dutirí di'ta dekô me'ra mɨ'ɨ̂ sẽrikã́, o'ô masi'”, niîkɨ niîwĩ. 24 Be'ró koô pako tiró wa'â, sẽrí yã'ako niîwõ: —Ma'û, yẽ'e nohóre sẽrigósari kɨ̃ɨ̂re? niîko niîwõ. Koô pakó yɨ'tíko niîwõ: —João wamê yeegɨ yaa dɨpoare dɨtê sure miíti dutiya, niîko niîwõ. 25 Be'ró maatá Herode tiropɨ wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —Ni'kâroakãta bapapɨ́ João wamê yeegɨ yaa dɨpoare dɨtê sure mii sãá o'oya, niîko niîwõ. 26 Koô tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Herode bɨhâ weti yɨ'rɨa wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tirã toó nerê'kãrã tɨ'óropɨ “No'ó mɨ'ɨ̂ sẽrisére o'ôgɨti” niî'kɨ niî yuukã, de'ró weetá basiótikaro niîwɨ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ “O'ó wee'”, niî masitikɨ niîwĩ. 27 Be'ró maatá ni'kɨ́ surárare João yaa dɨpoare dɨtê sure miíti duti o'okɨ niîwĩ. 28 Tohô weégɨ surára bu'îri da'rerí wi'ipɨ wa'â, João yaa dɨpoare dɨtê sure, bapapɨ́ mii sãá miáakɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ Herode koôre o'ôkɨ niîwĩ. Koô pe'e kẽ'ra koô pakopɨ́re o'ô turiako niîwõ. 29 Joãore tohô weesé kitire tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuú'kãrã kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré miî, yaárã wa'âkãrã niîwã. 30 Jesu bese kũú'kãrã naâ bu'ê kusiaka be'ro Jesu tirópɨ dahâkãrã niîwã. Dahâ, kɨ̃ɨ̂ tiro nerêkãrã niîwã. Niî pe'tise naâ weé'kere, masaré bu'ê'kere werêkãrã niîwã. 31 Tu'â eha nɨ'koka be'ro Jesu naâre “Te'á masá marirópɨ kã'ró soó ni'irã”, niîkɨ niîwĩ. Masá naâ tiropɨ na'îro wa'â mɨha yuukã, naâ ba'â nɨkɨatikãrã niîwã. 32 Tohô weégɨ Jesu, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra naâ se'saro yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, masá marirópɨ wa'âkãrã niîwã. 33 Pãharã́ naâ wa'akã́ ĩ'yâkãrã niîwã. Tohô weérã Jesuré ĩ'yâ'kãrã, kɨ̃ɨ̂ wa'arópɨ niî pe'tise makarikãharã oma sirú tuukãrã niîwã. Naâ dɨporo naâ pẽ'atátohore yuû kue tohakãrã niîwã. 34 Be'ró Jesu yukɨ̂sɨpɨ sãyâ'kɨ dihá nɨ'kagɨ, masá pãharã́re ĩ'yâgɨ, pahá yã'akɨ niîwĩ. “Ovelha ko'tegɨ́ moorã́ weeró noho niîma”, niî tɨ'ó yã'akɨ niîwĩ. Tohô weégɨ naâre pehé bu'ê nɨ'kakɨ niîwĩ. 35 Yamîka'pɨ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ tiro ehâ, a'tîro niîkãrã niîwã: —Yamîka'pɨ niî'. A'topɨ́re neê masá marimá. 36 Tohô weégɨ masaré makâripɨ no'ó pɨ'tó niisé makaripɨ toháa dutiya. Toopɨ́ duú ba'arã wa'aáto. Ba'asé moomá, niîkãrã niîwã. 37 Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ naâre ba'asé ekayá. Naâ pe'e kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Oito muhipũri pose da'ra wapá ta'ase me'ra ɨ̃sâ pãú duúrã wa'ârãsari ã'raré ekaáhã? niîkãrã niîwã. 38 Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ diikése pãú kɨotí? Ĩ'yârã wa'âya. Naâ ĩ'yâ toha, kɨ̃ɨ̂re werêkãrã niîwã: —Ni'kâmukãse pãú, tohô niikã́ pɨárã wa'î niiáma, niîkãrã niîwã. 39 Be'ró ni'karé kurari masaré taâ bu'ipɨ duhî dutikɨ niîwĩ. 40 Tohô weérã naâ ni'karé kurarire cem masa duhîkãrã niîwã. Apêye kurarire cinquenta masa duhî bɨrokãrã niîwã. 41 Be'ró Jesu teé ni'kâmukãse pãuré, naâ wa'î pɨárãre miî, ɨ'mɨáropɨ ĩ'yâ moro, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú butia'kã'” niîkɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, pãuré pe'êste, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re masaré eti dutígɨ o'ôkɨ niîwĩ. Wa'î kẽ'rare meharóta weékɨ niîwĩ. 42 Niî pe'tirã ba'â yapîkãrã niîwã. 43 Be'ró doze pi'seri naâ ba'â dɨ'a'kere see neékãrã niîwã. 44 Teeré ba'â'kãrã ɨmɨá se'saro ni'kâmukãsetiri mil niîkãrã niîwã. 45 Jesu masaré ba'asé ekáka be'ro maatá kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re ditârapɨ pẽ'â yuu dutikɨ niîwĩ. Naâre kɨ̃ɨ̂ dɨporo Betsaidapɨ ehâ yuu dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e masaré we'êritigɨ weékɨ niîwĩ. 46 Naâre we'êriti toha, ɨ̃rɨgɨ́pɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra uúkũgɨ mɨhâakɨ niîwĩ. 47 Na'îka be'ro yukɨ̂sɨ ditâra dekopɨ niîkaro niîwɨ. Jesu pe'e maháaropɨre ni'kɨtá niîkɨ niîwĩ. 48 Wĩ'ró naâ pẽ'âro pe'e wẽe põó tẽokaro niîwɨ. Tohô weégɨ Jesu naâ wahá wã'ka masitikã ĩ'yâkɨ niîwĩ. Bo'rêa mɨhatiri kura Jesu naâ tiropɨ wa'âgɨ, akó bu'ipɨ sihâ wã'kakɨ niîwĩ. Kã'ró naâre yɨ'rɨákɨ niîmiwĩ. 49 Tohô wa'arí kura kɨ̃ɨ̂ akó bu'ipɨ sihâ wã'katikã ĩ'yâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, masɨ́ wẽrî'kɨ wãti niîsami niîrã, karíkũkãrã niîwã. 50 Naâ niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, ɨkɨá pe'tia wa'âkãrã niîwã. Tohô weégɨ Jesu maatá naâre a'tîro niî keheokɨ niîwĩ: —Wãkû tutuaya. Yɨ'ɨ̂ niî'. Uîtikã'ya, niîkɨ niîwĩ. 51 Be'ró naâ sãyapɨhɨ́pɨ mɨhâ sãhakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ mɨhâ sãhari kura wĩ'ró di'ta mariá wa'âkaro niîwɨ. Teeré ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ ɨkɨá, ĩ'yâ mariakãrã niîwã. 52 Pãú me'ra kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yo'kere naâ ãyuró waro tɨ'o masí butia'tikãrã niîwã yuhûpɨ. Tohô weérã ɨkɨá yɨ'rɨakãrã niîwã. 53 Naâ tii ditárapɨre pẽ'â, Genesaré wamêtiropɨ ehâkãrã niîwã. Toopɨ́ ehârã, naa yawɨ́ yukɨ̂sɨre dɨ'té po'o, mahákãrã niîwã. 54 Toopɨ́ naâ mahá nɨ'kari kura tookãhárã maatá Jesuré ĩ'yâ masikãrã niîwã. 55 Tohô weérã naâ niî pe'tiropɨ omá wã'ka, do'âtirãre naâ kũyasé me'ra Jesu no'ó wa'aró miáa mɨhakãrã niîwã. 56 No'ó kɨ̃ɨ̂ wa'arí makapɨ, sumútohopɨ, kã́pupɨ, no'ó bahû yoaro kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨátohopɨ do'âtirãre miáa, kũû mɨhakãrã niîwã. Jesuré a'tîro sẽríkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra ɨ̃sâre kã'ró mɨ'ɨ yaró su'tîrore yẽ'ê yã'a duti kureya, niîkãrã niîwã. Niî pe'tirã yẽ'ê yã'a'kãrã do'âtise yɨ'rɨ́ no'o pe'tia wa'âkãrã niîwã.

Marcos 7

1 Ni'kâ nɨmɨ fariseu masa, tohô niikã́ ni'karérã Moisé ohâ'kere bu'erã́ Jesu tirópɨ ehâkãrã niîwã. Naâ Jerusalẽ́pɨ niî'kãrã wa'âkãrã niîwã. 2 Jesu bu'erã́re ni'karérãre amûkoetimirã ba'akã́ ĩ'yâkãrã niîwã. Ba'aátoho dɨporo naâ wee wɨáro noho weetíkãrã niîwã. Tohô weérã yã'arã́ weeró noho ĩ'yâ no'okãrã niîwã. 3 Fariseu masa, niî pe'tirã Judeu masa naâ yẽkɨ sɨmɨá wee mɨháti'kere a'tîro wee sirú tuukãrã niîwã. Pehetíri amûkoeka be'ropɨ di'akɨ̃ ba'âkãrã niîwã. 4 Naâ ba'asé duúrã ehâ'kãrã kẽ'ra meharóta weékãrã niîwã. Naâ yẽkɨ sɨmɨá weé'karo nohota wee sirú tuukãrã niîwã. Naâ sĩ'risé paare, piô sãase paare, komé me'ra weé'ke paarɨre, naâ soo pesásere koe mɨhákãrã niîwã. Naâ tohô weetírã, Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre yã'arã́ niî boosa' niîrã, tohô weékãrã niîwã. 5 Tohô weérã Jesu bu'erã́ amûkoetikã ĩ'yârã, Jesuré sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weérã mɨ'ɨ̂ bu'erã́ marî yẽkɨ sɨmɨá wee mɨháti'kere wee sirú tuu weeti? Naâ amûkoetimirã ba'ârã, yã'âro weérã weemá, niîkãrã niîwã. 6 Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre Isaía dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ a'tîro niî ohâkɨ niîwĩ: “Ã'rá masá ɨsêro me'ra di'akɨ̃ yɨ'ɨ̂re ẽho peóma. Naâ tɨ'ó yã'ase pe'e no'opɨ́ niîro niísa'. 7 Tohô weéro naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peóse wapa marí'. Naâ bu'esé yɨ'ɨ̂ dutisé meheta niî'. Masá dutisé niî'”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ. 8 Mɨsâ, masá naâ wee mɨháti'kere wee sirú tuurãtirã, Õ'âkɨ̃hɨ dutisé pe'ere du'u kũú', niî yɨ'tíkɨ niîwĩ. 9 A'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá wee mɨháti'kere wee sirú tuurã, me'risé me'ra Õ'âkɨ̃hɨ dutisé pe'ere weé wee'. 10 Moisé a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mɨsâ pakɨ, mɨsâ pakore ẽho peóya. Naâre yã'âro uúkũgɨ nohore wẽhé kõ'aato”, niîkɨ niîwĩ. 11 Mɨsâ pe'e masaré a'tîro wee dutí'. “Mɨsâ pakɨre ou mɨsâ pakore naâ apêye noho sẽrikã́, wee tamú sĩ'ritirã, Corbã niî', niîya.” Tohô niîrã, “Niî pe'tise ɨ̃sâ kɨosé mɨsâre wee tamú boo'kere Õ'âkɨ̃hɨre o'ô'kepɨ niî'” niî dutirã, tohô niísa'. 12 Mɨsâ tohô niîrã, pakɨré, pakoré “Neê wee tamú masitisa'”, niîrã weésa'. 13 A'tîro wãkûrã, Õ'âkɨ̃hɨ dutisére tohô waro ĩ'yâ kõ'a butia'kã'. Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá wee mɨháti'kere weérã, tohôta pẽ'ri pehá siru tuu'. Apêye pehé naâ weé'ke nohore wee sirú tuu', niîkɨ niîwĩ. 14 Naâre tohô niîka be'ro Jesu masaré pihîo, niîkɨ niîwĩ: —Yeekãhásere tɨ'o masírãti niîrã, tɨ'órã a'tiá. 15 Marî ɨsêro me'ra ba'asé meheta Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ marîre yã'âro wa'akã́ weé'. Tohô weeró noho o'ôro, mari yaá ɨsero wihátise pe'e yã'âro wa'akã́ weé'. 16 O'mê peeri kɨorã́ noho a'teré ãyuró tɨ'oyá, niîkɨ niîwĩ. 17 Be'ró Jesu pãharã́ tiropɨ niî'kɨ wa'âkɨ niîwĩ. Wa'â, wi'ipɨ́ sãháakɨ niîwĩ. Be'ró toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ kití weeró noho niisé me'ra werê'kere kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ sẽrí yã'akãrã niîwã. 18 Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsá kẽ'ra a'teré tɨ'o masí weeti? Niî pe'tise marî ba'â sõrose noho Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ marîre yã'âro wa'akã́ weé wee'. 19 Teé marî ba'â sõrose ehêri põ'rapɨ wa'âtisa'. Paâgapɨ ba'â sõro no'o'. Be'ró yɨ'rɨ wiháa wa'ása', niîkɨ niîwĩ. Tohô niîgɨ, niî pe'tise ba'asé ãyusé niî' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 20 Jesu apêye werê nemokɨ niîwĩ: —Masɨpɨ́re wihasé pũrikã kɨ̃ɨ̂re yã'âro wa'akã́ weé'. 21 A'tîro niî'. Marî yã'âro wãkusé po'peápɨ dɨ'pôkãti wihatisa'. Ãpi nɨmóre a'me tãrá sĩ'rise, numiâre yã'âro weesé, masaré wẽhé kõ'ase yã'asé niî'. 22 Tohô niikã́ yahasé, apêye nohore ɨâri pehase, ãpêrãre yã'âro weesé, ãpêrãre wee soóse, marî yã'âro weesére du'utíse wãkusépɨta wiháti'. Apêye taha, ɨosé, ãpêrãre yã'âro uúkũse, ãpêrã yɨ'rɨóro tɨ'ó yã'ase, marî no'ó ɨaró weé ma'ase, teé kẽ'ra wãkusépɨta wiháti'. 23 A'té niî pe'tise yã'asé po'peápɨ wiháti'. Tee pũríkã Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ masaré yã'âro wa'akã́ weé', niî werêkɨ niîwĩ. 24 Jesu Genesarépɨ niî'kɨ Tiro, Sidṍ wamêtise makaripɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́re ãpêrã masîtikã'ato niîgɨ, ni'kâ wi'ipɨ sãháakɨ niîwĩ. Tohô weemígɨ, masîkã' no'okɨ niîwĩ. 25 Maatá wãtî sãháa no'o'ko pako Jesu toopɨ́ niiápɨ niisére masîko niîwõ. Koô a'tî, kɨ̃ɨ̂ wee tamúsere sẽrigótigo, Jesu tirópɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peógo, ehâ ke'ako niîwõ. 26 Koô ape makákõho Siro-feníciakõho niîko niîwõ. Be'ró Jesu tirópɨ etâ, wãtî koô makopɨ́re niigɨ́re kõ'â wĩro dutiko niîwõ. 27 Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Wi'marã́ pe'ere eká mɨ'taro ɨá'. Marî naâ ba'â mɨ'tatimikã, ba'asére e'mâ, diâyɨare doke kũúkã yã'â niî', niîkɨ niîwĩ. A'tîro niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. Judeu masa pe'ere wee tamú mɨ'taro ɨá'. Be'ropɨ́ta Judeu masa niîtirãre wee tamúro ɨá' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 28 Koô kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíko niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, tohôta niî', niîro pe'ea'. Diâyɨa mesa doka duhirã́ wi'marã́ ba'akã́ bɨrɨ̂ dihasere ba'âsama, niîko niîwõ. Judeu masa niîtirã kẽ'ra kã'ró mɨ'ɨ̂ ãyuró weesére yẽ'ê masima niîgo, tohô niîko niîwõ. 29 Koô tohô niikã́, Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ãyuró wãkû'. Wãtî mɨ'ɨ̂ makopɨre niî'kɨre kõ'â wĩro toha'. Wa'âgosa', niîkɨ niîwĩ. 30 Be'ró koô wi'ipɨ́ toháa wa'âko niîwõ. Toopɨ́ tohatágo, koô makoré koô kũyarópɨ pesakã́ ĩ'yâko niîwõ. Wãtî koôpɨre niîmi'kɨ wiháa tohakɨ niîwĩ. 31 Jesu Tiro wamêtiropɨ niî'kɨ wihá wã'kakɨ niîwĩ. Toopɨ́ wihá wã'kagɨ, Sidṍ wamêtiropɨ, Decápoli niisé makaripɨ yɨ'rɨákɨ niîwĩ. Toó yɨ'rɨáa, Galiléiakãha ditarapɨ ehâkɨ niîwĩ. 32 Toopɨ́ ni'kɨ́ tɨ'ohátigɨre, ãyuró uúkũ wĩro masitigɨre Jesu tiró miáakãrã niîwã. Jesuré “Kɨ̃ɨ̂re yãa peó yɨ'rɨóya”, niîkãrã niîwã. 33 Tohô weégɨ Jesu kɨ̃ɨ̂re apé sia', masá ĩ'yâtiropɨ miáakɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ yeé amû pi'karire tɨ'ohátigɨ yee o'mê peeripɨ sĩô sõrokɨ niîwĩ. Be'ró ɨ'sê koo e'o peó, kɨ̃ɨ yaá ye'meropɨ yãa peókɨ niîwĩ. 34 Be'ró ɨ'mɨ̂sepɨ ĩ'yâ moro ehêri sãha, arameu masa yee uúkũse me'ra a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Efata. “Pãrîya” niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 35 Kɨ̃ɨ̂ tohô niisé me'ra kɨ̃ɨ yeé o'mê peeri pãrîa wa'âkaro niîwɨ. Kɨ̃ɨ yaá ye'mero ka'bîa wa'â, ãyuró uúkũ masikɨ niîwĩ. 36 Tu'â eha nɨ'ko, Jesu naâre “Neê ãpêrãre werêtikã'ya”, niîkɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ naâre “Neê kã'ró werêti butia'kã'ya” niîmikã, naâ nemoró werêstekãrã niîwã. 37 Naâ ɨpɨ́tɨ ĩ'yâ maria, a'tîro niîkãrã niîwã: —Niî pe'tisere ãyuró weemí. Masá tɨ'ohátirãpɨreta tɨ'okã́ wee sãhámi. Uúkũtirãpɨreta uúkũkã wee sãhámi, niîkãrã niîwã.

Marcos 8

1 Jesu masaré yɨ'rɨóka terore pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ tiropɨ nerêkãrã niîwã. Be'ró naâ ba'asé tohá wa'âkãrã niîwã. Tohô wa'akã́ ĩ'yâgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re pihîo, niîkɨ niîwĩ: 2 —Yɨ'ɨ̂ ã'raré pahá yã'a wa'ása'. Naâ marî me'ra niiró i'tiá nɨmɨ yɨ'rɨ́'. Tohô weérã naâ ba'asé tohá wa'âma. 3 Naa yeé wi'seripɨ yɨ'ɨ̂ toháa dutikã, ɨhá boârã ma'âpɨ tɨ'o masíse pe'tí ke'a wa'â boosama. Ãpêrã yoâ butia'ropɨ a'tî'kãrã niîma, niîkɨ niîwĩ Jesu. 4 Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ Jesuré yɨ'tíkãrã niîwã: —Marî a'tó masá marirópɨre de'ró weé ã'rá pãharã́re ba'asé boká eka boósari? niîkãrã niîwã. 5 Jesu naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Diikésepa pãú kɨotí? Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Setepaga kɨó', niî yɨ'tíkãrã niîwã. 6 Tohô niîka be'ro Jesu masaré duhî dutikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ teepáre miî, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Be'ró, pe'ê, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re masaré eti dutígɨ o'ôkɨ niîwĩ. Naâ masapɨ́re eti turiákãrã niîwã. 7 Wa'î õ'ô maharãakãre pehêterãkã kɨókãrã niîwã. Jesu naá kẽ'rare kɨ̃ɨ̂ pakɨré “Ãyú'” niî toha, meharóta taha eti dutíkɨ niîwĩ. 8 Niî pe'tirã ba'â yapî yɨ'rɨakãrã niîwã. Be'ró sete pi'seri naâ ba'â dɨ'a'kere see neé, mii sãákãrã niîwã. 9 Toopɨ́ ba'â'kãrã ba'pâritisetiri mil wa'tero ɨmɨá niîkãrã niîwã. Be'ró naâre naa yeé wi'seripɨ toháa dutigɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, Dalmanuta wamêtiropɨ wa'â wa'âkɨ niîwĩ. 11 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra Dalmanutapɨ etâkɨ niîwĩ. Toopɨ́ fariseu masa Jesuré wio pesáro uúkũkãrã niîwã. Diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîmiti kɨ̃ɨ? niîrã, kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé ĩ'yo dutikãrã niîwã. 12 Jesu naâ tohô niisére kari butí, tɨ'sâtigɨ, naâre niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã a'tóka terokãharã weé ĩ'yo dutisari? Diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Neê kã'ró naâre weé ĩ'yosome, niîkɨ niîwĩ. 13 Be'ró naâre kõ'â wã'kagɨ, yukɨ̂sɨpɨ opâturi mɨhâ sãha, apé pã'repɨ pẽ'â wa'âkɨ niîwĩ. 14 Apé pã'repɨ pẽ'ârã, Jesu bu'erã́ naâ ba'aátehere miáatikãrã niîwã. Pãú ni'kâgata kɨókãrã niîwã. 15 Be'ró Jesu naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Fariseu masa, tohô niikã́ Herode naa yeé fermento pãú bɨkɨakã́ weesére mɨsâ tɨ'o masíya, niîkɨ niîwĩ. 16 Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ niisére tɨ'o masítirã, naâ basi niîkãrã niîwã: —Marî pãú mookã́, tohô niîsami, niîkãrã niîwã. 17 Jesu naâ tohô niisére masîgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã mɨsâ “Ba'asé moó'”, niîti? Mɨsâ tɨ'o masí weeti yuhûpɨ? Mɨsâ ehêri põ'ra bɨtî yɨ'rɨa'. 18 Mɨsa yeé kaperi me'ra ĩ'yâ'. Mɨsa yeé o'mê peeri me'ra tɨ'ó'. Tohô weemírã, yɨ'ɨ̂ too dɨpóropɨ weé'kere wãkûti butia'ti? 19 Too dɨpóropɨ ni'kâmukãsetiri mil masaré ni'kâmukãsepaga pãú me'ra ekawɨ́. Diikése pi'seri naâ ba'â dɨ'a'kere see neéri? niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Doze pi'seri see sãáwɨ, niî yɨ'tíkãrã niîwã. 20 Jesu naâre niî nemokɨ niîwĩ: —Apêye kẽ'ra setepaga pãú me'ra ba'pâritisetiri mil masaré ekawɨ́. Tiîta kẽ'rare diikése pi'seri see neé no'ori? niîkɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Sete pi'seri see neé no'owɨ, niîkãrã niîwã. 21 Naâ tohô niîka be'ro Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Too pũríkã teeré masîmirã, de'ró weérã tɨ'o masí weeti yuhûpɨ? niîkɨ niîwĩ. 22 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra ditârare pẽ'â, apé pã're Betsaida wamêtiri makapɨ pẽ'a ehákãrã niîwã. Toopɨ́ naâ ehakã́, Jesu tiró ni'kɨ́ kapêri ĩ'yâtigɨre mii ehákãrã niîwã. Naâ Jesuré a'tîro sẽríkãrã niîwã: —Ã'riré yãa peó yɨ'rɨóya, niîkãrã niîwã. 23 Tohô weégɨ Jesu kapêri ĩ'yâtigɨ yaá amûkãpɨ yẽ'ê, makâ sumútohopɨ tɨ̃á wã'kakɨ niîwĩ. Be'ró Jesu kɨ̃ɨ yeé ɨ'sê koo me'ra kapêripɨ tuú wa'rekɨ niîwĩ. Tohô weé toha nɨ'ko, Jesu amûkãri me'ra kɨ̃ɨ yeé kaperire yãa peókɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re apêye noho bahumítito? niîkɨ niîwĩ. 24 Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ yeé kaperire ĩ'yâ pãa, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Masaré ĩ'yâ'. Yukɨpagɨ́ weeró noho bahurã́ sihakã́ ĩ'yâ', niîkɨ niîwĩ. 25 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ yeé kaperipɨ opâturi yãa peó nemokɨ niîwĩ. Toopɨ́ta kɨ̃ɨ̂ ãyuró waro ĩ'yâ butia'kɨ niîwĩ. Niî pe'tisere ãyuró ĩ'yâkɨ niîwĩ. 26 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂re kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ o'ôo' tõrogɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Makâpɨ wa'âtikã'ya. Neê ni'kɨ́ tookɨ̃hɨ́re yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re yɨ'rɨó'kere werêtikã'ya, niîkɨ niîwĩ. 27 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra Cesaréia Filipo wamêtiri maka pɨ'to niisé makaripɨ wa'âkãrã niîwã. Naâ toó wa'arópɨ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —De'ró masá uúkũti yɨ'ɨ̂re? niîkɨ niîwĩ. 28 Naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Ãpêrã mɨ'ɨ̂re “João wamê yeegɨ niîmi”, niîma. Ãpêrã “Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Elia niîmi”, niîma. Ãpêrã “No'ó niigɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîgɨ niîsasami”, niîma, niîkãrã niîwã. 29 Be'ró Jesu naâre sẽrí yã'a nemokɨ niîwĩ taha: —Mɨsâ waro, yɨ'ɨ̂re de'ró wãkûti? niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Pedro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî', niîkɨ niîwĩ. 30 Pedro tohô niî'kere Jesu neê ãpêrãre werê dutitikɨ niîwĩ. 31 Tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niî bu'ê nɨ'kakɨ niîwĩ. —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ pũûro pi'etígɨsa'. Tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́, sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ yɨ'ɨ̂re ɨatírãsama. Yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama. Naâ tohô weemíkã, i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa', niîkɨ niîwĩ. 32 Naâre tɨ'otá basióro werê me'rikã'kɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, Pedro apêropɨ Jesuré pihî wã'ka, tu'tîkɨ niîwĩ. 33 Be'ró Jesu mahâmi, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re ĩ'yâ, Pedrore tu'tîkɨ niîwĩ: —Wa'âya. Mɨ'ɨ̂ wãtî weeró noho uúkũ'. Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wãkusére masí wee'. Masá naâ wãkû wɨaro noho wãkû', niîkɨ niîwĩ. 34 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re, tohô niikã́ masaré pihîo, werêkɨ niîwĩ: —No'ó yɨ'ɨ̂re ẽho peó siru tuugɨ noho kɨ̃ɨ̂ weé sĩ'riro noho weetíkã'ato. Yɨ'ɨ̂ ɨaró pe'e weeáto. No'ó yɨ'ɨ̂re siru tuú sĩ'rigɨ “Jesuré ẽho peógɨ, wẽrî boosa'” niîtigɨta siru tuuáto. 35 Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse me'ra yã'âro yɨ'rɨ́ sĩ'ritigɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'ugɨ noho pekâ me'epɨ bahurió no'ogɨsami. Ãpí wẽhesére uîti, yɨ'ɨ̂re ẽho peó nu'kugɨ noho pe'e yɨ'ɨ̂ me'ra katî nu'kugɨsami. 36 Ni'kɨ́ a'ti ɨmɨ́kohokãhase niî pe'tisere wapá ta'a, kɨ̃ɨ̂ ehêri põ'ra pe'ere bahuriógɨ, yẽ'e nohóre wapá ta'a boosari? 37 Pekâ me'epɨ wa'âgɨ, kɨ̃ɨ yaá ehêri põ'rare de'ró weé wapa yeé wĩro masitisami. 38 A'ti nukúkãkãharã masá yã'âro weerã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã niîma. Naâ wa'teropɨ yɨ'ɨ̂re, tohô niikã́ yee kitíre bopôya sãatikã'ya. Mɨsâ bopôya sãakã, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tîro weegɨ́sa'. A'ti nukúkãpɨre yɨ'ɨ̂ pakɨ asistése me'ra, kɨ̃ɨ̂re werê ko'terã me'ra opâturi a'tîgɨ, yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre bopôya sãagɨsa', niîkɨ niîwĩ.

Marcos 9

1 Jesu masaré, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re bu'êka be'ro apêye niî nemokɨ niîwĩ naâre: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Ni'karérã a'topɨ́ niirã́ yɨ'ɨ̂ tutuaró me'ra wiôgɨ sãhagɨ́ a'tikã́ ĩ'yâtimirã, wẽrîsome, niîkɨ niîwĩ. 2 Ni'kâ semana be'ro Jesu ɨ̃rɨgɨ́ ɨ'mɨákɨhɨpɨ mɨhâakɨ niîwĩ. Tigɨpɨ́re wa'âgɨ, Pedro, Tiago, João naâ se'sarore miáakɨ niîwĩ. Toopɨ́ naâ ĩ'yóropɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ bahusére dɨka yuúkɨ niîwĩ. 3 Kɨ̃ɨ̂ su'tí asistéa wa'âkaro niîwɨ. Pũûro butisé wa'âkaro niîwɨ. Neê a'topɨ́re teé butisé weeró noho masá su'tí koetíma. 4 Tohô wa'arí kura Elia, Moisé bahuá nɨ'ka, Jesu me'ra uúkũkã ĩ'yâkãrã niîwã. 5 Teeré ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ɨkɨá yɨ'rɨa wa'âkãrã niîwã. Tohô weégɨ Pedro de'ró niî masitigɨ, uúkũ kehokɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, marî a'topɨ́ niikã́ ãyú yɨ'rɨa'. I'tiá wi'iakã weerã́. Ni'kâ wi'i mɨ'ɨ yaá wi'i, apé wi'i Moisé yaá wi'i, apé wi'i Elia yaá wi'i weerã́, niîkɨ niîwĩ Pedro. 7 Be'ró ni'kâ kura o'me kurá diháti, naâre tuú bi'akã'karo niîwɨ. Tii kurápɨ ni'kɨ́ a'tîro uúkũkã tɨ'ókãrã niîwã: —Ã'rí yɨ'ɨ̂ makɨ ɨpɨ́tɨ yɨ'ɨ̂ ma'igɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peóya, niîkɨ niîwĩ. 8 Be'ró ĩ'yâ kehokãrã niîmiwã. Neê ãpêrã maríkãrã niîwã. Jesu ni'kɨtá nu'kúkɨ niîwĩ. 9 Naâ ɨ̃rɨgɨ́pɨ niî'kãrã dihárã, naâ toopɨ́ ĩ'yâ'kere Jesu neê werê dutitikɨ niîwĩ. —Be'ró yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ wẽrî masáka be'ropɨ werêya, niîkɨ niîwĩ. 10 Tohô weérã naâ se'saro teeré tɨ'ó yã'akãrã niîwã. Naâ basi a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró niî sĩ'riro weesarí kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ropɨ masasé? niîkãrã niîwã. 11 Be'ró Jesuré sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weérã Moisé ohâ'kere bu'erã́ “Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ a'tiátoho dɨporo Elia a'tî mɨ'tagɨsami”, niî bu'êti? 12 Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ niîro nohota Elia a'tî mɨ'tagɨsami. Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tisere apó mɨ'tagɨsami. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ yeekãhásere a'tîro niî'. “Kɨ̃ɨ̂ pi'etígɨsami. Ɨá no'otigɨsami”, niî'. 13 Yɨ'ɨ̂ pe'e mɨsâre niîgɨti. Elia a'tî tohakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'karo nohota keoró wa'âkaro niîwɨ. Masá kɨ̃ɨ̂re no'ó weé sĩ'risere weékãrã niîwã, niîkɨ niîwĩ. 14 Naâ ɨ̃rɨgɨ́pɨ niî'kãrã ãpêrã naâ me'rakãharã niirópɨ dihatárã, pãharã́ masá niikã́ ĩ'yâkãrã niîwã. Ãpêrã kẽ'ra Moisé ohâ'kere bu'erã́ Jesu bu'erã́ me'ra ɨpɨ́tɨ uúkũkãrã niîwã. 15 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ wãkûtiro a'tikã́ ĩ'yârã, niî pe'tirã ĩ'yâ mariakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ tiropɨ omá wã'ka, põo tẽrírã wa'âkãrã niîwã. 16 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Yẽ'e nohóre toô maha paka uúkũrã weetí naâ me'ra? niîkɨ niîwĩ. 17 Ni'kɨ́ naâ pãharã́ wa'teropɨ niigɨ́ yɨ'ti kehókɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, yɨ'ɨ̂ makɨ wãtî sãháa no'o'kɨre miítiapɨ. Yɨ'ɨ̂ makɨre uúkũ masitikã weemí. 18 Kɨ̃ɨ̂ no'ó wa'aró wãtî kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê paâ kehe kũu mɨhami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, ɨsêropɨ sa'pô tu'u, kɨ̃ɨ̂ upîkarire kũ'rî wagɨa mɨhami. Tohô wa'âgɨ, bɨ'â mɨhami. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ bu'erã́re “Wãtîre kõ'â wĩroya”, niîmiapɨ. Naâ põo tẽótiama, niîkɨ niîwĩ. 19 Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ neê ẽho peóse moó butia'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre yoakã́ bu'êmikã, neê tɨ'o masí wee' yuhûpɨ. No'ó kã'a tero yoakã́ mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peótikã põo tẽógɨsari? Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́re yɨ'ɨ̂ tiro miítia, niîkɨ niîwĩ. 20 Kɨ̃ɨ̂ tiropɨ mii ehákã, wãtî Jesuré ĩ'yâgɨ, wãkûtiro wi'magɨ́re wẽrîakã weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ dokê ke'a, tũru maá kusia, ɨsêropɨ sa'pô tu'uakɨ niîwĩ. 21 Tohô wa'akã́ ĩ'yâgɨ, Jesu wi'magɨ́ pakɨre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —No'ó kã'a tero yoâti a'té kɨ̃ɨ̂re tohô wa'aró? niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wi'magɨ́pɨta tohô niisétiwĩ. 22 Pehetíri wãtî kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'rigɨ, pekâ me'epɨ dokê ke'a, diâpɨ dokê yõhakã wee mɨhámi. Mɨ'ɨ̂re basiókã, ɨ̃sâre pahá yã'agɨ wee tamúya, niîkɨ niîwĩ. 23 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ẽho peókã maa, basiókã'. No'ó ẽho peórã maa niî pe'tise weetá basió', niî yɨ'tíkɨ niîwĩ. 24 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, wi'magɨ́ pakɨ karíkũ kehokɨ niîwĩ: —Ẽho peó'. Nemoró ẽho peó nemokã weeyá, niîkɨ niîwĩ. 25 Jesu masá pãharã́ naâ tiropɨ omá wã'katikã ĩ'yâgɨ, wãtîre kõ'â wĩrogɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wãtî uúkũtikã, tɨ'otíkã weegɨ́, mɨ'ɨ̂re wiháa duti'. Ã'rí wi'magɨ́pɨre niigɨ́, wiháaya. Neê opâturi sãháa nemotikã'ya, niîkɨ niîwĩ. 26 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, wãtî karíkũ wihagɨ, wi'magɨ́re opâturi wẽrîakã weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wiháagɨ, kɨ̃ɨ̂re wẽrî'kɨ weeró noho tohakã́ weékɨ niîwĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ãpêrã “Wẽrîa wa'âmi”, niîkãrã niîmiwã. 27 Jesu pe'e kɨ̃ɨ̂re amûkãpɨ yẽ'ê wehê wã'kokɨ niîwĩ. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ wã'kâ nɨ'kakɨ niîwĩ. 28 Be'ró Jesu wi'ipɨ́ sãháakã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ãpêrã tɨ'otíropɨ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weérã ɨ̃sâ wãtîre kõ'â wĩro masitiapari? niîkãrã niîwã. 29 Kɨ̃ɨ̂ naâre niîkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ wãtî tohô sãhagɨ́ nohore Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí, be'tisé me'ra di'akɨ̃ kõ'â wĩrota basió', niîkɨ niîwĩ. 30 Naâ Cesaréia Filipopɨ niî'kãrã Galiléia di'tapɨ yɨ'rɨákãrã niîwã taha. Naâ wa'asére Jesu neê ãpêrãre masikã́ ɨatíkɨ niîwĩ. 31 Kɨ̃ɨ̂ wẽriátehere, ãpêrã kɨ̃ɨ̂re wiôrãpɨre o'oátehere kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re bu'êgɨ, tohô weékɨ niîwĩ. A'tîro bu'êkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre wiôrãpɨre o'ôrãsama. Be'ró yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama. Naâ tohô weemíkã, i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa' taha, niîkɨ niîwĩ. 32 Naâ kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'o masítikãrã niîwã. Tɨ'o masítimirã, uîrã, sẽrí yã'a masitikãrã niîwã. 33 Be'ró Cafarnau wamêtiri makapɨ etâkãrã niîwã. Toopɨ́re naâ wi'ipɨ́ sãha eháka be'ro Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨsâ ma'â a'tîrã, yẽ'e nohóre uúkũ a'mé tu'ti wã'katirã weeáti? 34 Naâ pe'e ma'âpɨre a'tîro uúkũ wã'katikãrã niîwã. Noá marî wa'teropɨre ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨsari? niisére uúkũkãrã niîwã. Tohô uúkũ'kãrã niî tĩharã, neê yɨ'tití yɨ'rɨokã'kãrã niîwã. 35 Jesu ehâ nuha, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dozere pihîo, niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî sĩ'rirã, a'tîro niiró ɨá'. “Niî pe'tirã be'rokɨ̃hɨ́pɨ niísa'”, niiró ɨá'. Apêye, niî pe'tirãre wee tamúro ɨá', niîkɨ niîwĩ. 36 Be'ró ni'kɨ́ wi'magɨ́re pihîo, naâ wa'teropɨ nɨ'kókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re wɨâ moro, niîkɨ niîwĩ: 37 —Yɨ'ɨ̂re ma'igɨ́ noho ni'kɨ́ ã'rí wi'magɨ́re yẽ'êgɨ weeró noho weemí. Kɨ̃ɨ̂re yẽ'êgɨ, yɨ'ɨ̂reta yẽ'êgɨ weemí. Yɨ'ɨ̂re yẽ'egɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ di'akɨ̃re yẽ'êgɨ weetími. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'rare meharóta yẽ'êgɨ weemí, niîkɨ niîwĩ. 38 Be'ró João Jesuré a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂ wamé me'ra pisû tĩhagɨ wãtiâre kõ'â wĩrokã ĩ'yaápɨ. Kɨ̃ɨ̂ marî me'rakɨ̃hɨ meheta niiámi. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ka'mú ta'apɨ. 39 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Tohô weegɨ́re ka'mú ta'atikã'ro ɨá'. Neê ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂ wamé me'ra pisû tĩhagɨ ãyuró weé ĩ'yo'kɨ, be'ró yɨ'ɨ̂re yã'âro uúkũ masitisami. 40 A'tîro niî'. Marîre ĩ'yâ tu'titigɨ marî me'rakɨ̃hɨ niîmi. 41 Mɨsâre yɨ'ɨ̂ bu'erã́ niî yuukã, ãpêrã wee tamúrãsama. Tohô weégɨ diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. No'ó mɨsâre ni'kɨ́ kã'roákã akó tĩagɨ́ nohore diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ ãyusé o'ôgɨsami. 42 No'ó wi'magɨ́re yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨre yã'âro weekã́ weegɨ́ ɨpɨ́tɨ bu'îri da'rê no'ogɨsami. Kɨ̃ɨ̂re ɨ̃tâga pahikahá wamɨ̂tahapɨ dɨ'te yoó, diâ pahirí maapɨ doke yõókã, nemoró ãyu boósa'. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ maatá wẽrîa wa'â, dohórẽ' nemoti boosami. Kɨ̃ɨ̂ dohórẽ' boo'ke pe'tiá wa'â boosa'. 43 Mɨsa yaá amûkã me'ra yã'âro weé sĩ'rirã, dɨtê kõ'a boo'karo weeró noho yã'asére weé du'ukã'ya. Mɨsâ ni'kâ amûkã me'ra Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ ehakã́, nemoró ãyú'. Pekâ me'epɨ pɨá amûkã me'ra wa'akã́ pe'e maa, yã'â yɨ'rɨa'. Mɨsâ yã'âro weé sĩ'risere weetíkã, nemoró ãyu boósa'. Mɨsâ yã'âro weé sĩ'risere weérã pekâ me'epɨ wa'akã́, yã'â niî'. Toopɨ́re pekâ me'e neê yatîtisa'. 44 Bekoâ kẽ'ra neê boâtisama. Pekâ me'e kẽ'ra ɨ̃hɨ̂ nu'kukã'sa'. 45 Tohô niikã́ mɨsa yaá dɨ'pôkã me'ra yã'âro weérã, dɨtê kõ'a boo'karo weeró noho meharóta weeyá taha. Mɨsâ pekâ me'epɨ pɨá dɨ'pôkã me'ra wa'akã́, yã'â yɨ'rɨa'. Opâ yuri ɨ'mɨ̂sepɨ sãháakã pe'e maa, nemoró ãyú'. Kapêa me'ra kẽ'ra yã'âro weé sĩ'rirã, meharóta weeyá. Mɨsâ kapêa orê wee kõ'â boo'karo weeró noho yã'asére ĩ'yâ du'ukã'ya. Mɨsâ pekâ me'epɨ pɨá kapêa me'ra wa'akã́, yã'â niî'. Tohô niikã́ ɨ'mɨ̂sepɨ ni'kâ kapêa me'ra wa'akã́, nemoró ãyú'. Mɨsâ yã'âro weé sĩ'risere weetíkã, nemoró ãyú niî'. Mɨsâ yã'âro weé sĩ'risere weérã pekâ me'epɨ wa'akã́, yã'â niî'. Toopɨ́re bekoâ neê boâtisama. Pekâ me'e kẽ'ra neê yatîtisa'. 49 Niî pe'tise ba'asére pekâ me'e me'ra do'á no'o'. A'té weeró noho a'tí di'tapɨre niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã pi'etíse me'ra nemoró wãkû tutua nemorãsama. 50 Moâ okaró ba'akã́, ãyú niî'. Okasé pe'tíka be'ro opâturi okakã́ weetá basió wee'. Mɨsâ pũrikã moâ okaró weeró noho niîya. A'me kẽése mariró ãyuró niisétiya, niîkɨ niîwĩ.

Marcos 10

1 Jesu Cafarnaupɨ niî'kɨ Judéia di'tapɨ wa'â wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ niî'kɨ Jordão wamêtiri maare, muhîpũ mɨhátiro apé pã'repɨ pẽ'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́re opâturi masá nerêkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ wee wɨáro nohota naâre bu'êkɨ niîwĩ. 2 Fariseu masa kɨ̃ɨ̂ mehêkã yɨ'tikã́ ɨárã, bu'îri boká sĩ'rirã sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ nɨmoré kõ'âta basiósari? Marîre dutisé tohô niîti? 3 Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Moisé de'ró dutîpari? 4 Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Moisé ni'kɨ nɨmóre “A'té bu'iri mɨ'ɨ̂re kõ'â'” niirí pũrire koôre ohâ o'o dutikɨ niîwĩ. “Tohô apóka be'ro kõ'âta basió'”, niîkɨ niîwĩ Moisé, niîkãrã niîwã. 5 Naâ tohô niîka be'ro Jesu niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá ehêri põ'ra bɨtisé bu'iri Moisé mɨsâ nɨmosã́ numiare kõ'akã́ ka'mú ta'atikɨ niîwĩ. 6 Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ neê waro weé nɨ'kaka teropɨre ɨmɨ́, numiô weékɨ niîwĩ. 7 “Tohô weégɨ ɨmɨ́ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́, kɨ̃ɨ̂ pakoré kõ'â wiha, kɨ̃ɨ̂ nɨmó me'ra niîgɨsami. 8 Naâ pɨárã ni'kâ ɨpɨ weeró noho niîrãsama”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. Tohô weérã pɨárã niîtima. Ni'kâ ɨpɨta niîma. 9 A'té bu'iri Õ'âkɨ̃hɨ a'mé sɨ'o'kãrãre masá neê dɨka waátikã'ro ɨá', niîkɨ niîwĩ Jesu. 10 Be'ró wi'ipɨ́ dahârã, Jesu bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re opâturi sẽrí yã'a nemokãrã niîwã teekãhásereta taha. 11 Naâre a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ nɨmoré kõ'â, apêgore nɨmôtigɨ noho kɨ̃ɨ̂ nɨmôti mɨ'ta'kore yã'âro weégɨ weesamí. 12 Meharóta numiô koô marapɨ́re kõ'â, ãpí me'ra marâpɨtigo kẽ'ra koô marâpɨti mɨ'ta'kɨre yã'âro weégo weesamó. Teé Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kaseta niî', niîkɨ niîwĩ. 13 Be'ró naâre yãa peó dutirã wi'marã́re Jesu tiró miáakãrã niîwã. Naâ tohô weekã́ ĩ'yârã, naâre miáarãre kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ tu'tîkãrã niîwã. 14 Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu uâ wa'âkɨ niîwĩ. Naâre niîkɨ niîwĩ: —Wi'marã́re yɨ'ɨ̂ tiro a'tikã́ du'óo'ya. Naâre ka'mú ta'atikã'ya. Wi'marã́ marî nohore ãyuró ẽho peóma. Ãpêrã kẽ'ra wi'marã́ weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórã yɨ'ɨ̂ pakɨ wiôgɨ niirópɨ wa'ârãsama. 15 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Ã'rá weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peótigɨ noho neê kã'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ niirópɨ wa'âsome, niîkɨ niîwĩ. 16 Be'ró wi'marã́re wɨâ moro mɨha, naâre yãa peó, kɨ̃ɨ̂ pakɨré “Ã'raré ãyuró weeyá”, niî sẽri basákɨ niîwĩ. 17 Jesu apêropɨ wa'arí kura ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re oma sirú tuu wã'kakɨ niîwĩ. Oma sirú tuu wã'ka, ẽho peógɨ kɨ̃ɨ̂ dɨporo ehâ ke'a, sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ masaré bu'egɨ́ ãyugɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ yẽ'e nohó weegɨ́sari katisé pe'titísere boká sĩ'rigɨ? niîkɨ niîwĩ. 18 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re “Ãyugɨ́ niî'” niîgɨ, diakɨ̃hɨ́ta niîgɨ weetí? Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá ãyugɨ́ niîmi. 19 Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ dutisé kũû'kere masísa'. “Masaré wẽhé kõ'atikã'ya. Ãpi nɨmóre a'me tãrátikã'ya. Yahatíkã'ya. Ãpêrã yeekãhasere niî sootikã'ya. Ãpêrã yeere ɨárã, weé ta'satikã'ya. Mɨ'ɨ̂ pakɨ, mɨ'ɨ̂ pakore ẽho peóya”, niî', niîkɨ niîwĩ. 20 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Bu'egɨ́, yɨ'ɨ̂ wi'magɨ́pɨta a'teré keoró wee mɨhátiwɨ, niîkɨ niîwĩ. 21 Jesu kɨ̃ɨ̂re pahá yã'ase me'ra ĩ'yâ, niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re apêye nohoakã dɨ'sá'. Mɨ'ɨ̂ kɨosére duâ pe'okɨ̃hɨ wa'âya. Teé duâ'ke wapare pahasé kɨorãre dɨka waáya. Tohô weégɨ ɨ'mɨ̂sepɨ pehé ãyusé kɨogɨ́sa'. Tu'â eha nɨ'ko, yɨ'ɨ̂re siru tuúya, niîkɨ niîwĩ. 22 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, tɨ'sâtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pehe waró kɨó yɨ'rɨa tĩhagɨ, kɨ̃ɨ̂ kɨosére ma'í yɨ'rɨgɨ bɨhâ weti, toháa wa'âkɨ niîwĩ. 23 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ sumútoho ĩ'yâste, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Pehé kɨorã́re Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'akã́ diâsa butia', niîkɨ niîwĩ. 24 Tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ tɨ'o mariákãrã niîwã. Jesu naâre niî nemokɨ niîwĩ taha: —Yɨ'ɨ̂ põ'ra weeró noho niirã́, a'tîro niî'. No'ó naâ kɨosére ma'í yɨ'rɨ nɨ'kakã, yɨ'ɨ̂ pakɨ niiró ɨ'mɨ̂sepɨ wa'asé diâsa butia'. 25 Wa'îkɨ̃ camelo wamêtigɨ awiá yutâ daa pĩ'ô sõrori peepɨ sãhá yɨ'rɨ tãríkã, diâsa yɨ'rɨ maha wa'ása'. Ɨ'mɨ̂sepɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ niirópɨ pehé kɨogɨ́ wa'akã́ pe'e maa, tootá nemoró diâsa', niîkɨ niîwĩ. 26 A'teré tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ ĩ'yâ maria, a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —Too pũríkãre noa nohó pe'e Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'â masirãsari? niîkãrã niîwã. 27 Jesu naâre ĩ'yâ, niîkɨ niîwĩ: —Masá naâ basi wee tutuáse me'ra yɨ'rɨ masítisama. Õ'âkɨ̃hɨ pũrikãre basió'. Kɨ̃ɨ́ maa neê apêye noho weetá basiótise marí', niîkɨ niîwĩ. 28 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, niî pe'tise ɨ̃sâ kɨosére du'u kũú, mɨ'ɨ̂re siru tuúwɨ. 29 Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. No'ó niigɨ́ noho, yeé bu'iri, tohô niikã́ masaré yɨ'rɨóse kitire weresé bu'iri kɨ̃ɨ yaá wi'i, kɨ̃ɨ̂ akawerérã, kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá, kɨ̃ɨ̂ põ'rá, kɨ̃ɨ yeé weseri du'u kũú wã'ka'kãrã nohore a'tîro wa'ârosa'. 30 Naâ kõ'â wã'ka'ke nemoró pehé bokarã́sama. A'ti ɨmɨ́kohopɨre nemoró wi'sêri, akawerérã, pakosã́ numia, põ'rá, wesêri bokarã́sama. Ãpêrã naâre yã'âro weemíkã, teeré bokarã́sama. Be'ropɨ́ kẽ'rare naâre Õ'âkɨ̃hɨ katî nu'kuse o'ôgɨsami. 31 Tohô niîmikã, ni'kâroakãre wiôrã weeró noho niirã́ be'ropɨ́re mehô niirã́ niîrãsama. Pãharã́ mehô niirã́ kẽ'ra be'ropɨ́re wiôrã weeró noho niîrãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 32 Be'ró Jesu Jerusalẽ́ wa'arí ma'apɨ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dɨporo ɨ'mɨtã́ wã'kakɨ niîwĩ. Naâ Jerusalẽ́pɨ Jesuré wẽhé sĩ'rirãsama niîrã, kɨ̃ɨ̂ uîtikã ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ĩ'yâ mariakãrã niîwã. Masá naâ be'ro siru tuúrã kẽ'ra uîkãrã niîwã. Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dozere pihîokɨ niîwĩ. Pihîo, kɨ̃ɨ̂re wa'aátehere werêkɨ niîwĩ. 33 —Mɨsâ masî'. Marî Jerusalẽ́pɨ wa'ârã weé'. Toopɨ́ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre a'tîro weerã́sama. Sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ Moisé ohâ'kere bu'erã́pɨre o'ôrãsama. Naâ yɨ'ɨ̂re wẽhe dutírãsama. Naáta taha apé di'takãharã Judeu masa niîtirã wiôrãre wia turiárãsama. 34 Yɨ'ɨ̂re buhíkã', tãrarã́sama. Ɨ'sê koo e'o peó, yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama. Naâ tohô weemíkã, i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa', niîkɨ niîwĩ. 35 Be'ró Tiago, João Zebedeu põ'ra Jesu tiró wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, ɨ̃sâ sẽrisére mɨ'ɨ̂ o'okã́ ɨása'. 36 Naâ tohô niikã́, sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Yẽ'e nohó yɨ'ɨ̂ weekã́ ɨasarí? 37 Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ wiôgɨ sãhágɨ, ɨ̃sâre mɨ'ɨ̂re dutî tamuahã sõróoapa. Ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ pe'e, ãpí kũûpe' pe'e dɨpoápa, niîkãrã niîwã. 38 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂re sẽrisére tɨ'o masí wee'. Yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́tɨ pi'etí, wẽrîgɨsa'. Yɨ'ɨ̂ pi'etí wẽriátehere weeró noho mɨsá kẽ'ra wee masíti? 39 Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Ɨ̃̃ɨ̂. Pi'etí, wẽrî masi', niîkãrã niîwã. Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta niî'. Mɨsá kẽ'ra yɨ'ɨ̂ weeró noho pi'etí, wẽrîrãsa'. 40 Tohô weemíkã, diakɨ̃hɨ́ pe'e, kũûpe' pe'e mɨsâre dɨpo masítisa'. A'té yɨ'ɨ̂ weesé meheta niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ kɨ̃ɨ̂ bese yuú'kãrã pe'e toopɨ́ duhîrãsama, niîkɨ niîwĩ. 41 Be'ró ãpêrã pɨámukãrã naâ tohô sẽrikã́ tɨ'órã, Tiago, João me'ra uâ wa'âkãrã niîwã. 42 Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu pihîo, naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ masísa'. A'ti nukúkãre dutirã́ tií di'tare mii wapá wa'âsama. Naâ dokakãharã kẽ'ra meharóta dutîpesama. 43 Mɨsâ pũrikã naâ weeró noho weesomé. Tohô weeró noho o'ôrã, mɨsâ wa'teropɨ wiôrã niî sĩ'rirã, ãpêrãre da'rá ko'terã weeró noho niîya. 44 No'ó ãpêrã nemoró niî sĩ'rigɨ noho niî pe'tirãre da'rá ko'tegɨ weeró noho tɨ'ó yã'aya. 45 Yɨ'ɨ̂ weeró noho weeyá. Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ niîmigɨ, ãpêrã yɨ'ɨ̂re wee tamuáto niîgɨ meheta a'tîwɨ. Yɨ'ɨ̂ pe'e naâre wee tamúgɨ a'tîwɨ. Tohô niikã́ pãharã́ naâ yã'âro weé'ke wapare wẽrî basa wapa yeé wĩrogɨ a'tîwɨ, niîkɨ niîwĩ. 46 Naâ Jerusalẽ́pɨ mahárã, Jericópɨ etâkãrã niîwã. Be'ró tii makápɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra yɨ'rɨákɨ niîwĩ. Pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúkãrã niîwã. Toopɨ́ Bartimeu wamêtigɨ Timeu makɨ kapêri ĩ'yâtigɨ ma'â sumútohopɨ niyéru sẽri duhíkɨ niîwĩ. 47 “Jesu Nazarékɨ̃hɨ a'tîmi” niikã́ tɨ'ógɨ, Bartimeu karíkũ nɨ'kakɨ niîwĩ: —Jesu, Davi paramí niî turiagɨ, yɨ'ɨ̂re pahá yã'aya, niîkɨ niîwĩ. 48 Pãharã́ kɨ̃ɨ̂re “Karíkũtikã'ya”, niî tu'tîkãrã niîmiwã. Kɨ̃ɨ̂ pe'e tohô niîmikã, pũûro karíkũ nemokɨ niîwĩ. —Davi paramí niî turiagɨ, yɨ'ɨ̂re pahá yã'aya, niîkɨ niîwĩ. 49 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu tohâ nɨ'ka, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Pihîoya. Naâ kɨ̃ɨ̂re pihîo, niîkãrã niîwã: —Keêro wã'kâ nɨ'ka bakeo'ya. Mɨ'ɨ̂re pihîmi, niîkãrã niîwã. 50 Tohô weégɨ kɨ̃ɨ yaró su'tîro bu'îkãharore toó tuu weé kũu bu'pu mahá, Jesu tiró wa'âkɨ niîwĩ. 51 Toopɨ́ ehakã́, Jesu kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —De'ró yɨ'ɨ̂ weekã́ ɨasarí? —Masaré bu'egɨ́, yɨ'ɨ̂re kapêri bahukã́ ɨása', niîkɨ niîwĩ. 52 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ẽho peoápɨ. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ yɨ'rɨó no'o toha'. Wa'âgɨsa', niîkɨ niîwĩ. Tohô niirí kurata kɨ̃ɨ̂ kapêri ĩ'yâkɨ niîwĩ. Be'ró Jesuré ma'âpɨ siru tuú wã'kakɨ niîwĩ.

Marcos 11

1 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra Jerusalẽ́pɨ ehaátoho kã'ró dɨ'sákaro niîwɨ. Betfagé, Betânia wamêtise makari ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨ pɨ'topɨ ehâkãrã niîwã. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ pɨárãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: 2 —Siî maka marî diakɨ̃hɨ niirí makapɨ wa'âya. Toopɨ́ ehârã, ni'kɨ́ jumento wi'magɨ́ dɨ'té nɨ'ko'kɨre boka ehárãsa'. Kɨ̃ɨ̂ neê pesâ no'oya marigɨ́ niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂re pãâ miítia. 3 No'ó mɨsâre ãpêrã “De'ró weérã tohô weetí?” niikã́, “Ɨ̃̃sâ wiôgɨ ɨamí. Maatá wiá no'orosa' taha”, niîya, niîkɨ niîwĩ. 4 Be'ró naâ wa'â, sãháari sope ma'â sẽ're sumútoho dɨ'té nɨ'ko'kɨre boka ehákãrã niîwã. Boka ehá, kɨ̃ɨ̂re pãâkãrã niîwã. 5 Naâ tohô weerí kura toopɨ́ nu'kurã́ naâre niîkãrã niîwã: —De'ró weerã́tirã kɨ̃ɨ̂re pãâti? niîkãrã niîwã. 6 Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, Jesu dutî'karo nohota naâre yɨ'tíkãrã niîwã. Tohô weérã naâre “Miáaya”, niîkãrã niîwã. 7 Be'ró Jesu tiró miáa, kɨ̃ɨ̂ jumento bu'ipɨ naa yeé su'tí bu'îkãhasere tuu weé peôkãrã niîwã. Tohô weéka be'ro Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'ipɨ mɨhâ pehakɨ niîwĩ. 8 Kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, pãharã́ kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨáro ma'âpɨ naa yeé su'tí bu'îkãhasere sẽô kũukãrã niîwã. Ãpêrã pũrî niisé keerire dɨtê kũukãrã niîwã. 9 Kɨ̃ɨ̂ dɨporo ɨ'mɨtã́rã, kɨ̃ɨ̂ siro siru tuúrã kẽ'ra a'tîro karíkũkãrã niîwã: —Marî wiôgɨre e'katí peorã. Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ ãyú butia'mi. 10 Kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ sãhaátehe ãyuró wa'aáto. Marî yẽkɨ Davi wiôgɨ niî'karo weeró noho ãyuró wa'aáto. Niî pe'tirã ɨ'mɨ̂sekãharã kɨ̃ɨ̂re “Ãyú butia'mi” niî e'katí peoato, niîkãrã niîwã. 11 Be'ró Jesu Jerusalẽ́pɨ sãha ehágɨ, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ niî pe'tise tií wi'ikãhasere ĩ'yâ pe'o, Betâniapɨ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra wa'â wa'âkɨ niîwĩ. Yamîka'pɨ niî yuukã, tohô weékɨ niîwĩ. 12 Ape nɨmɨ́ bo'reakã́ Betâniapɨ niî'kãrã Jerusalẽ́pɨ wa'akã́, Jesu ɨhá boâ yɨ'rɨakɨ niîwĩ. 13 Yoarópɨ ma'â sumútoho figueira wamêtikɨhɨ ni'kâgɨ ãyuró pũrîtikɨhɨre ĩ'yâkɨ niîwĩ. Be'ró tigɨ tiró dɨkâtisa' baa niîgɨ, ĩ'yâgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Pũri pehé di'akɨ̃ niîkaro niîwɨ. Dɨkâtiri tero meheta niîkaro niîwɨ. 14 Dɨkâ marikã́ ĩ'yâgɨ, Jesu tigɨré niîkɨ niîwĩ: —Neê ãpêrã a'tîgɨ dɨkare ba'â nemosome maha, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ tɨ'ókãrã niîwã. 15 Be'ró Jerusalẽ́pɨ ehâkãrã niîwã. Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãha ehágɨ, Õ'âkɨ̃hɨre ɨ̃hâ moro peoatehere duarã́re, teeré duurã́re kõ'â wĩrokɨ niîwĩ. Naâ niyéru dɨka yuúri mesare, naâ buhâre duâ duhisere kõ'âgɨ, tuu kehé kũu pe'okã'kɨ niîwĩ. 16 Neê apêye noho duasé nohore tií wi'ipɨ miî, yɨ'rɨ tãrí wiha dutitikɨ niîwĩ. 17 Naâre bu'êgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yaá wi'i ‘Niî pe'tirokãharã Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirí wi'i niî'’, niî no'oka wi'i niî'.” Mɨsâ pe'e keoró weé wee'. Yaharã́ yaa wi'ire weeró noho tohakã́ weeápɨ mɨsâa', niîkɨ niîwĩ. 18 Sacerdotea wiôrã, ãpêrã Moisé ohâ'kere bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'ókãrã niîwã. Be'ró naâ tɨ'ó, “De'ró weé marî ã'riré wẽherã́sari?” niî, bu'îri a'mâ nɨ'kakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ bu'esére niî pe'tirã tɨ'o mariá mɨhakã ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂re uîkãrã niîwã. 19 Be'ró na'î ke'ari kura Jesu tii makáre niî'kɨ wihá wã'ka, wa'â wa'âkɨ niîwĩ taha. 20 Ape nɨmɨ́ bo'reakã́ taha Jerusalẽ́pɨ wa'ârã, figueiragɨre nɨ'kôripɨta yãî'kɨre ĩ'yâkãrã niîwã. 21 Tohô weégɨ Pedro Jesu “A'tîgɨ dɨkare ba'â nemosome maha” niî'kere wãkûgɨ, Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, ĩ'yâya. Sikɨ́ mɨ'ɨ̂ yãî duti'kɨ yãîa wa'âpã, niîkɨ niîwĩ. 22 Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóya. 23 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. No'ó a'tîgɨ ɨ̃rɨgɨ́re “Diâ pahirí maapɨ doke yõórãti” niikã́, keoró wa'ârosa'. Mɨsâ diakɨ̃hɨ́ta ẽho peókã, “Ɨ̃̃sâ niisé diakɨ̃hɨ́ta wa'ârosa'” niikã́, tohô wa'ârosa'. 24 Tohô weégɨ mɨsâre niîgɨti. Niî pe'tise mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrikã́, “Ɨ̃̃sâre diakɨ̃hɨ́ta o'ôgɨsami” niî ẽho peókã, tohô wa'ârosa'. 25 Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirã́tirã, ãpêrã me'ra apêye noho a'mé tu'ti'kãrã, naâre akobohó mɨ'taya yuhûpɨ. Tohô weekã́, marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kẽ'ra mɨsâ yã'âro weé'kere akobohógɨsami. 26 Ãpêrãre akobohótikã maa, marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kẽ'ra mɨsâ yã'âro weé'kere akobohósome, niîkɨ niîwĩ. 27 Be'ró opâturi Jerusalẽ́pɨ ehâkãrã niîwã. Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niirí kura a'tîro wa'âkaro niîwɨ. Sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́, ãpêrã Judeu masa bɨkɨrã́ Jesu tirópɨ wa'âkãrã niîwã. 28 Jesuré sẽrí yã'akãrã niîwã: —Yẽ'e nohó dutisé me'ra mɨ'ɨ̂ weesére tohô weetí? Noá mɨ'ɨ̂re tohô wee dutígɨ dutisé o'ôri? niîkãrã niîwã. 29 Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre sẽrí yã'a a'megɨti. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re yɨ'tikã́, mɨsâre “A'té dutiró me'ra weé'”, niîgɨti. 30 Noá Joãore wamê yee dutigɨ o'ôo'pari? Õ'âkɨ̃hɨ ou masá o'ôo'pari kɨ̃ɨ̂re? Yɨ'tiyá, niîkɨ niîwĩ. 31 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ basi a'mêri uúkũkãrã niîwã: —Marî “Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ niîwĩ” niikã́, kɨ̃ɨ̂ marîre “Too pũríkãre de'ró weérã Joãore ẽho peótiri?” niîgɨsami. 32 Marî “Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'tikɨ niîwĩ; masá kɨ̃ɨ̂re o'ôo'kãrã niîwã” niikã́, masá marîre tu'tîrãsama, niîkãrã niîwã. Masá Joãore “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîwĩ”, niî ẽho peókãrã niîwã. Tohô weérã wiôrã masaré uî niîkãrã niîwã. 33 Tohô weérã naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Masîtisa', niî yɨ'rɨókã'kãrã niîwã. Teeré tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre “A'té dutiró me'ra weé'”, niî weré wee', niîkɨ niîwĩ.

Marcos 12

1 Be'ró Jesu sacerdotea wiôrãre, Moisé ohâ'kere bu'erã́re, Judeu masa wiôrãre kití weeró noho niisé me'ra werêkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ yaá di'tapɨ ɨ'sê otê, sã'ri sãá nɨ'kosami. Toopɨ́ naâ ɨ'sê bipe sãátihi peere ɨ̃tâgapɨ se'ê sãhasami. Tohô niikã́ ɨ'mɨári wi'i naâ ko'tê duhiatihi wi'ire weesamí. Be'ró apêropɨ sihâgɨ wa'âgɨ, ãpêrãre tii wesére ko'tê dutigɨ kũûsami. Naâre kɨ̃ɨ yaá di'tare da'rasé wapa “Toô kã'ro yɨ'ɨ̂re ɨ'sê wiaápa”, niî wã'kasami. 2 Be'ró ɨ'sê dɨkâtiri kurare tii wesé wiôgɨ apêropɨ niîsami. Toopɨ́ niîgɨ, ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre o'ôo'sami. Kɨ̃ɨ̂re o'ôo'gɨ, “Yaá di'ta da'rarã́re yeé ɨ'sêre sẽrígɨ wa'âya”, niîsami. 3 Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ ehakã́, tii wesé da'rarã́ kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, paâ, neê kã'ró o'ôtimirã, o'ôo' tõrosama. 4 Be'ró ãpí kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre o'ôo'sami taha. Kɨ̃ɨ́ maa dɨpôapɨ kamî da're, yã'âro buhíkã', o'ôo' tõrosama. 5 Tii wesé wiôgɨ ãpiré o'ôo' nemosami taha. Ã'rí maa diakɨ̃hɨ́ta wẽhékã'sama. Be'ró pãharã́ o'ôo' nemosami. Ãpêrãre paâsama. Ãpêrãre wẽhékã'sama. 6 Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ ɨpɨ́tɨ ma'igɨ́ di'akɨ̃ dɨ'sasamí. Be'ropɨ́ kɨ̃ɨ̂re o'ôo'sami. A'tîro wãkûmisami: “Yɨ'ɨ̂ makɨre wio pesáse me'ra ĩ'yârãsama”, niîmisami. 7 Wiôgɨ makɨ naâ tiropɨ etakã́, tii wesé da'rarã́ a'tîro niîsama: “Ã'ritá niîmi be'ropɨ́ a'ti wesére yẽ'eákɨhɨ. Mâa. Kɨ̃ɨ̂re wẽherã́. Be'ró a'ti wesé mari yaá wese toharósa'”, niî wãkûsama. 8 Be'ró kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, wẽhékã'sama. Tu'â eha nɨ'ko, tii wesé sumútohopɨ kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré kõ'âsama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 9 Be'ró Jesu naâre niî nemokɨ niîwĩ: —Too pũríkãre tii wesé wiôgɨ naâre de'ró weegɨ́sari? A'tîro weegɨ́sami. Kɨ̃ɨ̂ a'tî, kɨ̃ɨ yaá di'ta da'rarã́re wẽhé kõ'a pe'o, ãpêrãre tií di'tare o'ôgɨsami. 10 Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrire bu'êpã. Yɨ'ɨ̂re wa'aátehere a'tîro ohâ no'owɨ: Ɨ̃̃tâ pĩhiri me'ra wi'í yeerã́ ni'kâ pĩhi naâ ɨatíka pĩhire kõ'ârãsama. Naâ kõ'âka pĩhi me'ra ãpêrã pe'e ni'kâ wi'i tutuarí wi'i yeê nɨ'ka mɨhasama. 11 Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ naâ kõ'âka pĩhi me'ra tohô weesamí. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé'ke “Ãyú butia'”, niî tɨ'ó yã'a no'o', niî ohâ no'okaro niîwɨ, niîkɨ niîwĩ Jesu. 12 Wiôrã tee kití me'ra kɨ̃ɨ̂ uúkũkã, “Ɨ̃̃sâreta tohô niîgɨ weesamí”, niîkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê sĩ'rimikãrã niîwã. Masaré uî niîkãrã niîwã. Tohô weérã yẽ'ê masiti, wa'â wa'âkãrã niîwã. 13 Be'ró wiôrã fariseu masare, tohô niikã́ Herode yaa kurákãharãre Jesu tirópɨ o'ôo'kãrã niîwã. Naâ Jesuré mehêkã yɨ'tikã́ ɨárã, bu'îri boká sĩ'rirã, tohô weékãrã niîwã. 14 Be'ró naâ o'ôo'kãrã Jesu tirópɨ ehârã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ niisétisere masî'. Masá yɨ'ɨ̂re “De'ró wãkûrãsari?” niiró mariró diakɨ̃hɨ́ uúkũ'. Õ'âkɨ̃hɨ yeere diakɨ̃hɨ́ werê'. Ãpêrã “Wiôrã niîma” niiró mariró niî pe'tirãre ni'kâro noho ĩ'yâ'. Apêye noho sẽrí yã'a sĩ'risa'. Romano masa wiôgɨre kɨ̃ɨ̂ niyéru wapa seésere wapa yeékã, marîre dutisé ãyutí ou yã'â niîti nee? niî sẽrí yã'akãrã niîwã. 15 Jesu pe'e naâ niî soose me'ra sẽrí yã'akã ĩ'yâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã yɨ'ɨ̂re mehêkã yɨ'tígɨ, bu'îri bokagɨ́sami niî sĩ'rirã, sẽrí yã'ati? Niyéru kuhire miítia, niîkɨ niîwĩ. 16 Tohô weérã tii kuhíre miítikãrã niîwã. Tii kuhíre ĩ'yâgɨ, Jesu sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Noa nohó yaa diâpoa niîti? Noá wamé niîti? niîkɨ niîwĩ. Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —César, romano masa wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ diâpoa, kɨ̃ɨ̂ wamé wã'yá', niîkãrã niîwã. 17 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Too pũríkãre César, romano wiôgɨ wapa yeé dutise nohore kɨ̃ɨ̂re o'ôya. Õ'âkɨ̃hɨ yee pe'e maa kɨ̃ɨ̂re o'ôya. Kɨ̃ɨ̂ wee dutísere weeyá, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô yɨ'tikã́ tɨ'órã, tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. 18 Be'ró ãpêrã sacerdotea saduceu masa Jesu tiró wa'âkãrã niîwã. Naâ “Wẽrî'kãrã masasomé”, niî ẽho peósama. Tohô weérã Jesuré a'tîro niîkãrã niîwã: 19 —Masaré bu'egɨ́, Moisé a'tîro dutisé kũûkɨ niîwĩ. “Ni'kɨ́ nɨmôtigɨ põ'ratítimigɨ wẽrikã́, kɨ̃ɨ̂ akabihí kɨ̃ɨ̂ nɨmó niî'kore nɨórẽ'ato. Be'ró kɨ̃ɨ̂ koô me'ra neê waro põ'ratí mɨ'tagɨre kɨ̃ɨ̂ ma'mí wẽrî'kɨre põ'ratí basaato”, niîkɨ niîwĩ. 20 Ni'kɨ́ põ'ra setere tohôta wa'âkaro niîwɨ. Masá ma'mi nɨmôti, põ'ratítimigɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. 21 Kɨ̃ɨ̂ be'rokɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ma'mi nɨmore nɨórẽ'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra põ'ratítimigɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Be'rokɨ̃hɨ́ kẽ'rare tohôta wa'âkaro niîwɨ. 22 Tohô di'akɨ̃ teé niî tɨogɨpɨre tohô wa'â turia dihakaro niîwɨ. Be'ró naâ nɨmo niî'ko kẽ'ra wẽrîa wa'âko niîwõ. 23 Naâ sete koôre nɨmôtikãrã niîwã. Too pũríkãre wẽrî'kãrã masakã́, ni'i nɨmó tohá butia'gosari? niîkãrã niîwã. 24 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ wisí yɨ'rɨa'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere neê masí wee'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tutuasé kẽ'rare masí wee'. 25 Wẽrî'kãrã naâ masáka be'ro nɨmôtisome. Põ'ra numiá kẽ'rare numî soosome. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sepɨ niirã́ weeró noho niîrãsama. 26 Apêye noho mɨsâre wẽrî'kãrã masasére werê nemogɨti. Mɨsâ Moisé ohâka pũrire bu'êpã. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ni'kâ yukɨ̂ siti ɨ̃hɨrí sitipɨ a'tîro uúkũkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ yẽkɨ sɨmɨá Abraão, Isaque, Jacó wiôgɨ niî'”, niîkɨ niîwĩ. 27 Kɨ̃ɨ̂, naâ wiôgɨ niî' niîgɨ, yɨ'ɨ̂ tiropɨ katîma niîgɨ weékɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ katirã́ wiôgɨ niîmi. Wẽrî bahu dutí'kãrã marimá. Tohô weérã mɨsâ, wẽrî'kãrã masasomé niîrã, wisí yɨ'rɨa wa'a', niîkɨ niîwĩ Jesu. 28 Ãpí kẽ'ra toopɨ́ Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ Jesu tiró niîkɨ niîwĩ. Jesuré saduceu masa me'ra ɨpɨ́tɨ uúkũkã tɨ'ókɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Jesu ãyuró yɨ'tí me'rikã ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'ke dise nohó apêye yɨ'rɨóro ãyú yɨ'rɨ nɨ'kati? niîkɨ niîwĩ. 29 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Apêye dutisé yɨ'rɨóro a'té nemoró ãyú yɨ'rɨ nɨ'ka'. A'tîro niî': “Tɨ'oyá, Israel kurakãharã. Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ ni'kɨtá wiôgɨ waro niîmi. 30 Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨre niî pe'tise mɨsâ ẽho peóse me'ra, mɨsâ wãkusé me'ra, mɨsâ tɨ'ó yã'ase me'ra, tohô niikã́ mɨsâ tutuasé me'ra ma'iyá.” A'té niî' apêye yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kase. 31 A'té be'rore tohô kureta niî', niîro pe'ea'. A'té niî'. “Marî basi ma'iró nohota ãpêrãre ma'iró ɨá'.” Apêyepɨa a'té nemoró niisé marísa', niîkɨ niîwĩ Jesu. 32 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ waro uúkũ'. Tohôta niî' mɨ'ɨ̂ niisé. Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá niîsami. Ãpí kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨóro niigɨ́pɨa marisamí. 33 Õ'âkɨ̃hɨre marî ẽho peóse me'ra, marî tɨ'ó yã'ase me'ra, marî wãkusé me'ra, marî tutuasé me'ra ma'isé apêye nemoró niî yɨ'rɨ nɨ'ka'. Tohô niikã́ marî basi ma'iró nohota ãpêrãre ma'isé ãyú niî'. Niî pe'tise marî wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peose nemoró wapatí'. Tohô niikã́ niî pe'tise wa'îkɨ̃rã wẽhé ɨ̃hâ moro peoropɨ ɨ̃hâ moro peorãti niisé nemoró wapatí', niîkɨ niîwĩ. 34 Jesu kɨ̃ɨ̂ niî sooro mariró ãyuró uúkũ me'rikã ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Kã'roákã dɨ'sá' mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre ãyuró ẽho peó yɨ'rɨ nɨ'kaatoho, niîkɨ niîwĩ. A'té be'rore neê ni'kɨ́ Jesuré sẽrí yã'a ma'atikɨ niîwĩ. 35 Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ bu'êgɨ, masaré a'tîro niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã Moisé ohâ'kere bu'erã́ Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre “Davi paramí niîmi” niîsari? 36 Davitá Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ masisé o'oró me'ra a'tîro niî ohâkɨ niîwĩ: Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂ makɨré, yɨ'ɨ̂ wiôgɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ duhîgɨsa'. Mɨ'ɨ̂ toó duhikã́, mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'ti'kãrãre dokâ ke'akã weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ Davi. 37 Davi basíta Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristore “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ paramí se'saro niîtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ kẽ'ra niîkɨ niîwĩ, niîkɨ niîwĩ Jesu. Masá pãharã́ toopɨ́re niirã́ tɨ'sâropɨta Jesu weresére tɨ'ó tɨ'sakãrã niîwã. 38 Jesu masaré bu'êgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́re tɨ'o masíya. Mɨsâre ĩ'yaáto niîrã, su'tí yoasé paka me'ra sãyâ, Õ'âkɨ̃hɨre sẽri sihá tɨ'sama. Tohô niikã́ makâ dekopɨ wio pesáse me'ra põo tẽríkã ɨasamá. 39 Naâ neresé wi'seripɨ wiôrã naâ duhî wɨase kumuripɨ duhî sĩ'risama. Bosê nɨmɨ weerópɨ kẽ'rare meharóta niî sĩ'risama. 40 Wapê wi'ia numia yeé wi'serire e'mâsama. Naâ yã'âro weé'kere wãkû dutitirã yoakã́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí ta'sasama. Naáta ãpêrã yɨ'rɨóro bu'îri da'rê yɨ'rɨ́ nɨ'ka no'oahã niîma, niîkɨ niîwĩ Jesu. 41 Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niîgɨ, masá niyéru o'ôrã sãâ wɨase akari diakɨ̃hɨ duhîkɨ niîwĩ. Masá tee akáripɨ niyéru sãakã́, ĩ'yâ duhikã'kɨ niîwĩ. Pãharã́ pahiró niyéru kɨorã́re pahiró sãakã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. 42 Naâ tee akáripɨ sãarí kura ni'kó wapê wi'io pahasé kɨogo ehâko niîwõ. Koô pɨá kuhi niyéru wapa maríse kuhiri ni'kâ akaropɨ sãâko niîwõ. 43 Koô tohô weéka be'ro Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re pihîo, naâre niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ a'tîgo wapê wi'io pahasé kɨogo niî pe'tirã yɨ'rɨóro o'ô yɨ'rɨ nɨ'kamo. 44 Ãpêrã pe'e naâre dɨ'sasére o'oáma. Koô pe'e pahasé kɨogo niîmigo, koô kɨomí'ke, koô ba'â kati boo'keakãre o'ô pe'okã'mo, niîkɨ niîwĩ.

Marcos 13

1 Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niî'kɨ wiháari kura ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ bu'egɨ́ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃sâre bu'êgɨ, a'tí wi'i naâ ɨ̃tapá me'ra yeê'ke pakare ĩ'yâya. Tií wi'i ãyú butia'ri wi'iho niî', niîkɨ niîwĩ. 2 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ a'tí wi'i yeêka wi'ire ĩ'yâmisa'. Be'ró neê ni'kâ ɨ̃tâga apêga bu'ipɨ yeê turia mɨha'ke tohasomé. Niî pe'tise mɨto dihó no'orosa', niîkɨ niîwĩ. 3 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira Õ'âkɨ̃hɨ wi'i diakɨ̃hɨ niikɨhɨ́pɨ wa'âkãrã niîwã. Jesu toopɨ́ duhirí kura Pedro, Tiago, João, André ãpêrã tɨ'otíropɨ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: 4 —Werêya ɨ̃sâre. De'ró niikã́ mɨ'ɨ̂ “Õ'âkɨ̃hɨ wi'ikãhase ɨ̃taré mɨto dihó no'orosa'” niî'ke wa'ârosari? Yẽ'e nohó me'ra ĩ'yogɨ́sari a'té tohô wa'aátehere? niîkãrã niîwã. 5 Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ãpêrã mɨsâre niî soori niîrã, tɨ'o masíya. 6 Pãharã́ a'tîro niî soorãsama: “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé'; Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî'”, niîrãsama. Naâ tohô niisére tɨ'órã, pãharã́ siru tuúrãsama. 7 Mɨsâ a'mê wẽhese kitiré tɨ'órã, “Toopɨ́ tohô wa'âpa'ro” niikã́ tɨ'orã́sa'. Teeré tɨ'órã, ɨkɨátikã'ya. Teé a'tîrota wa'ârosa'. Tohô niîmiro, a'ti ɨmɨ́koho pe'tiátoho dɨ'sarósa' yuhûpɨ. 8 Ni'kâ kurakãharã ape kurákãharã me'ra a'mê wẽherãsama. Tohô niikã́ ni'kâ di'takãharã apé di'takãharã me'ra a'mê wẽherãsama. Pũûro apé sia'pɨre di'tâ nara sãáse wa'ârosa'. Ɨhá boasé wa'ârosa'. A'té niî pe'tise pehé masá neê waro pi'etí wã'kose niîrosa'. Numiô koô makɨré wɨaátoho dɨporo pũrî nɨ'karo weeró noho niîrosa'. 9 Mɨsâre yẽ'ê, wiôrã tiropɨ miáarãsama. Mɨsâ neresé wi'seripɨre paâperãsama. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri wiôrã wa'teropɨ miáa no'orãsa'. Tohô weekã́, yeekãhásere werêrãsa'. Tohô weérã mɨsâ basi ãyuró wãkû tɨ'ó yã'aya. 10 Niî pe'tirã a'ti ɨmɨ́kohokãharãre a'ti ɨmɨ́koho pe'tiátoho dɨporore Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóse kitire werê se'sa bi'a no'orosa'. 11 Mɨsâre wiôrã tiropɨ miáakã, wãkû ke'titirãta wa'âya. “Ɨ̃̃sâ de'ró uúkũrãsari baa toopɨ́re?” niî wãkûtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre wãkusé o'osére toopɨ́re uúkũya. Mɨsâ meheta uúkũrãsa'. Espírito Santo uúkũgɨsami. 12 Ni'kɨ́ põ'ra wiôrãpɨre a'mêri werê sãa, wẽhekã́ weerã́sama. Naâ pakɨ sɨmɨá kẽ'ra naâ põ'raré wiôrãpɨre werê sãarãsama. Naâ põ'rá kẽ'ra meharóta naâ pakɨ sɨmɨáre yɨ'rɨ́ nɨ'ka, wẽrikã́ weerã́sama. 13 Niî pe'tirokãharã masá mɨsâre yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri ĩ'yâ tu'tirãsama. Yɨ'ɨ̂re ẽho peó yapatírã pũrikã yɨ'rɨ wetírãsama. Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ katî nu'kurãsama. 14 Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Daniel wamêtigɨ a'ti ɨmɨ́koho pe'tiátoho dɨporo wa'aátehere ohâ yuukɨ niîwĩ. “Yã'agɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre yabigɨ́ noho kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ sãhatígɨ noho Jerusalẽ́kãha wi'i ãyurí wi'ipɨre sãháa, nu'kugɨ́sami. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ sãhasé me'ra tií wi'i yã'asé marirí wi'ire dohórẽ'gɨsami”, niî ohâ yuukɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re tií wi'ipɨ niikã́ ĩ'yârã, mɨsâ a'ti pũríre bu'ê tɨ'o masíya. Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêgɨsami niîrã, Judéiapɨ niirã́ ɨ̃rɨpagɨ́pɨ du'tiyá. 15 Tohô wa'arí nɨmɨre wi'í dɨpo sãári opâ sirapɨ soo peságɨ noho po'peápɨkãhasere sãháa durêtimigɨ, diakɨ̃hɨ́ta wa'â wa'âya. 16 Wesepɨ́ tõ'ogɨ́ kẽ'ra neê wi'ipɨ́ toháa, durêgɨ wa'âtikã'ya. 17 Tohô wa'asé nɨmɨri nihî pakosã numiare, põ'rá mi'rirã́ kɨorã́re bɨhâ wetise nɨmɨri niîrosa'. Naâ ɨmɨ̂yaro wa'â masisome. 18 “Yɨsɨáse nɨmɨrire tohô wa'âtikã'ato” niî, Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá. 19 Tohô wa'asé nɨmɨri pi'etíse nɨmɨri niîrosa'. Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkãre weéka be'rore toô kã'ro pi'etíse maríkaro niîwɨ. Be'ropɨ́ kẽ'rare toô kã'ro waro pi'etíse marirósa'. 20 Õ'âkɨ̃hɨ pi'etíse nɨmɨrire dɨôtikã maa, neê ni'kɨ́ yɨ'rɨ wetíti butia' boosami. Õ'âkɨ̃hɨ pe'e kɨ̃ɨ yarã́, kɨ̃ɨ̂ besé'kãrãre weégɨ, tohô wa'asé nɨmɨrire dɨôgɨsami. 21 Tohô wa'arí kurare ãpêrã mɨsâre niî soorãsama: “Ĩ'yâya. Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo a'tó niîmi. Toopɨ́ niîmi”, niîrãsama. Naâ tohô niikã́, ẽho peótikã'ya. 22 Pãharã́ niî soorã a'tîrãsama. A'tîro niîrãsama: “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã niî'”, niî soorãsama. Pehé weé ĩ'yorãsama naâre ẽho peoáto niîrã. Basiókã maa, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kãrãpɨreta ẽho peó du'ukã weé sĩ'rirãsama. Tohô weérã naâre neê ẽho peótikã'ya. 23 Mɨsâ tohô wa'asére ãyuró tɨ'o masíya. Teé niiátehereta mɨsâre werê yuu toha', niîkɨ niîwĩ Jesu. 24 Jesu a'tîro niî werê nemokɨ niîwĩ: —Teé pi'etíse nɨmɨri yɨ'rɨ́ka be'ro muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨ na'î tĩ'a wa'âgɨsami. Yamîkɨ̃hɨ kẽ'ra bo'rê yuusome. 25 Yõkoá bɨrɨ̂ diharãsama. Niî pe'tirã ɨ'mɨáropɨ niirã́ nara sãákã weé no'orãsama. 26 Tohô wa'arí kura niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ o'me kuráripɨ tutuaró me'ra asisté dihatikã ĩ'yârãsama. 27 Be'ró yɨ'ɨ̂re werê ko'terãre o'ôo'gɨti. Naâ neêorãsama yɨ'ɨ̂ besé'kãrã niî pe'tiro no'ó niirókãharãre. 28 Mɨsâre otekɨhɨ́ figueiragɨ wamêtikɨhɨ me'ra werêgɨti. Tigɨ dɨpɨ́ripɨ pũrî yãsâ wihikã, “Kɨ'má wa'ârotiro weé'”, niísa'. 29 A'té weeró noho yɨ'ɨ̂ too dɨpóro niî'ke pehé wa'akã́ ĩ'yârã, “Kã'roákã Jesu a'tí di'ta wiôgɨ sãhaátoho dɨ'sása'”, niîya. 30 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. A'té pehé tohô wa'arí kurare niirã́ wẽrîsome. Tohô wa'asére ĩ'yâ pe'okã'rãsama. 31 A'ti ɨmɨ́koho, a'tí di'ta pe'ti dihárosa'. Yɨ'ɨ̂ uúkũse, yɨ'ɨ̂ bu'esé pũrikã niî nu'kukã'rosa'. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ niî'ke keoró wa'ârosa'. 32 Yɨ'ɨ̂ opâturi a'tiátehe maa tii nɨmɨ́ niikã́, tií hora niikã́ a'tîgɨsa' niisére neê masî no'oya marí'. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ kẽ'ra masí wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá masîsami. 33 Tohô weérã mɨsâ ãyuró wãkû, tɨ'o masí yuuya. “De'ró niikã́ a'tîgɨsari?” niî sẽrí, ko'tê nu'kukã'ya. Yɨ'ɨ̂ a'tiátehere mɨsâ neê masí wee'. 34 Mɨsâre a'tîro werêgɨti. Ni'kɨ́ masɨ́ yoarópɨ sihâgɨ wa'âsami. Kɨ̃ɨ̂ wa'aátoho dɨporo kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre kɨ̃ɨ yaá wi'ire “Ko'teápa”, niîsami. Naâ nɨkɨre naâ da'raátehere kũûsami. Sopé ko'tegɨ́re “Soperé ko'têya”, niîsami. 35 Naâ weeró noho mɨsâ niîya. Naâ marikã naâ wiôgɨ dahaátehere neê masîtisama. Na'î ke'ari kura, yamî deko, kãrêkẽ' uurí kura, ou bo'reakã́ niîgɨ niî boosami. Mɨsá kẽ'ra naâ weeró noho masîtimirã, yɨ'ɨ̂re ko'têya. 36 Yɨ'ɨ̂ wãkûtiro a'tî, mɨsâre kãrirã́re weeró noho boka ehá peha sĩ'ritisa'. 37 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre niisére niî pe'tirãre niîgɨti. Ãyuró wãkû, ko'tê yuuya, niî werêkɨ niîwĩ Jesu.

Marcos 14

1 Pɨá nɨmɨ Páscoa bosê nɨmɨ, pãú bɨkɨasé me'ra naâ moretí'kere ba'arí bosê nɨmɨ dɨ'sákaro niîwɨ. (Tií bosê nɨmɨ Judeu masa naâ yẽkɨ sɨmɨá Egitopɨ niî'kãrã wihá wã'ka'kere wãkurí bosê nɨmɨ niîkaro niîwɨ). Sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ de'ró weé Jesuré yẽ'ê wẽherã́sari? niîrã, wee soó me'rise me'ra naâ weeátehere apo yuúkãrã niîwã. 2 Tohô niîrã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Bosê nɨmɨ niikã́ weetíkã'rã. Masá kɨ̃ɨ̂re ma'írã, no'ó ɨaró karíkũ ma'a, marî tohô weesére dohórẽ' boosama, niîkãrã niîwã. 3 Naâ “Jesuré wẽherã́ti” niî apóka terore Jesu Betâniapɨ niîkɨ niîwĩ. Simão kamî boâ, yɨ'rɨ́'kɨ yaá wi'ipɨ niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂ ba'â duhiri kura ni'kó numiô ɨ'mɨ̂tihikaha kɨogó ehâko niîwõ. Tigá akostíkaha ɨ'mɨ̂tihise nardo wamêtise wapa bɨhɨ́sere posetíkaro niîwɨ. Tii yãkóre pe'ê keho, Jesu dɨpôa bu'ipɨ ɨ'mɨ̂tihisere piô peoko niîwõ. 4 Ãpêrã toopɨ́ niirã́ koô tohô weekã́ ĩ'yârã, uâ yɨ'rɨakãrã niîwã. Tohô weérã a'tîro a'mêri uúkũkãrã niîwã: —De'ró weégo koô a'té ɨ'mɨ̂tihise wapa bɨhɨ́sere mehô waro tohô weé kõ'âti? 5 A'té ni'kâ kɨ'ma da'rasé wapa wapá ta'aro weeró noho duâgo, boká no'o booapã. Teé me'ra pahasé kɨorãre wee tamú booapõ, niîkãrã niîwã. Koô tohô weesére tɨ'sâtirã, pũûro tu'tîkãrã niîwã. 6 Jesu pe'e naâre niîkɨ niîwĩ: —Kari boótikã'ya. De'ró weérã koôre kari boóti? A'teré yɨ'ɨ̂re tohô weégo, ãyuró weégo weemó. 7 Pahasé kɨorã mɨsâ wa'teropɨ niî nu'kukã'rãsama. Mɨsâ no'ó ɨarí kura naâre ãyuró wee tamú masi'. Yɨ'ɨ́ maa mɨsâ wa'teropɨ niî nu'kukã ĩ'yâsome. 8 A'tîgo yɨ'ɨ̂re koô weé sĩ'riro põo tẽóro ãyuró weemó. Koô yɨ'ɨ̂re piô peogo ɨ'mɨ̂tihisere apo yuú, naâ yaárã ɨ'mɨ̂tihise wa'reátoho weeró noho yɨ'ɨ̂re wee yuúmo. 9 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. A'tí di'tapɨre no'ó niiró yɨ'ɨ̂ masaré yɨ'rɨóse kitire werê kusiarã, a'tîgo koô yɨ'ɨ̂re tohô weé'kere wãkû dutirã werêrãsama, niîkɨ niîwĩ. 10 Jesu numiôre tohô niîka be'ro Jesu bu'erã́ doze me'rakɨ̃hɨ niî'kɨ Juda Iscariote a'tîro weékɨ niîwĩ. Sacerdotea wiôrã tiropɨ wa'â, Jesuré kɨ̃ɨ̂ o'oátehekãhasere naâ me'ra uúkũgɨ wa'âkɨ niîwĩ. 11 Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ e'katírã, “Mɨ'ɨ̂re niyéru wapa yeérãti”, niîkãrã niîwã Judare. “De'ró niikã́ yɨ'ɨ̂re Jesuré wiôrãpɨre o'oró ɨamítito?” niî wãkûkɨ niîwĩ Juda. 12 Masá pãú bɨkɨasé me'ra moretí'kere ba'arí bosê nɨmɨ niî nɨ'kakaro niîwɨ. Tii nɨmɨ́ niikã́, ni'kɨ́ ovelha wi'magɨ́ naâ Páscoa bosê nɨmɨ ba'aákɨhɨre wẽhesamá. Tiîtare Jesu bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —No'opɨ́ marî Páscoa bosê nɨmɨ ba'aátohore apo yuúkã ɨasarí? niîkãrã niîwã. 13 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, pɨárã kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re o'ôo'kɨ niîwĩ. A'tîro naâre werêkɨ niîwĩ: —Jerusalẽ́pɨ wa'âya. Toopɨ́ ni'kɨ́ masɨ́ akogá tuu peógɨre boka ehá peharãsa'. Kɨ̃ɨ̂ no'ó wa'aró siru tuúya. 14 Kɨ̃ɨ̂ sãháaro tií wi'i wiôgɨre niîya: “Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́ a'tîro niiámi: No'opɨ́ niîsari yɨ'ɨ̂ bu'erã́ me'ra Páscoa bosê nɨmɨ ba'aátihi tũku? niiámi”, niîya. 15 Mɨsâ tohô niikã́, ɨ'mɨárokãha tũku apo yuúka tũkuhopɨ mɨsâre ĩ'yogɨ́sami. Toopɨ́ marî ba'aátehere apo yuúya, niî o'ôo'kɨ niîwĩ Jesu. 16 Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ wa'â, Jerusalẽ́pɨ etâkãrã niîwã. Toopɨ́ etârã, Jesu kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota niî pe'tisere bokákãrã niîwã. Toopɨ́ naâ ba'aátehere apo yuúkãrã niîwã. 17 Na'î ke'aka be'ro Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ doze me'ra tií wi'ipɨre etâkɨ niîwĩ. 18 Naâ ba'arí kura Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Mɨsâ me'rakɨ̃hɨ ni'kɨ́ marî me'ra ba'â duhigɨ wiôrãpɨre yɨ'ɨ̂re wẽhe dutígɨ o'ôgɨsami, niîkɨ niîwĩ. 19 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ bɨhâ wetikãrã niîwã. Naâ a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —Yɨ'ɨ́ta niîkã'sa' baa, niîkãrã niîwã. 20 Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ mɨsâ doze me'rakɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ me'ra a'ti paápɨ yosô ba'agɨ niîmi. 21 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũri niî'karo nohota wa'ârosa'. Tohô wa'akã́, yɨ'ɨ̂re wiôrãpɨre o'ogɨ́ maa yã'â butia'ro wa'ârosa'. Kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta bahuáti yɨ'rɨokã, nemoró ãyu boópã, niîkɨ niîwĩ. 22 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra ba'arí kura pãugáre miî, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, tigaré dɨka waá, naâre o'ôgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ba'âya. A'té yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́ niî', niîkɨ niîwĩ. 23 Be'ró sĩ'rirí paare miî, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ taha. Tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re tĩâkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã tii paákãhasere sĩ'rí pe'tikã'kãrã niîwã. 24 Naâre tĩâgɨ, niîkɨ niîwĩ: —A'té yeé diî niî'. Masá yã'âro weé'kere wẽrî wapa yeé basagɨsa'. Õ'âkɨ̃hɨ masaré apêye ma'má “A'tîro weegɨ́ti” niî'kere kũûgɨsami. Yɨ'ɨ̂ wẽrîgɨ, diî a'mâ bɨrose me'ra pãharã́ ãyuró weé no'orãsama. 25 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. A'té ɨ'sê dɨka koo vinho marî ni'kâroakã sĩ'riró weeró noho wee nemósome. Be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re wiôgɨ sõróokãpɨ, mɨsâ me'ra opâturi ma'má vinho sĩ'ri nemógɨsa' taha, niîkɨ niîwĩ Jesu. 26 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra ba'âka be'ro Õ'âkɨ̃hɨre basâ peo toha, tií wi'ire wiháa wa'âkãrã niîwã. Wiháa, ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨpɨ wa'âkãrã niîwã. 27 Toopɨ́ wa'âgɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ niî pe'tirã a'ti yamí uîrã, yɨ'ɨ̂re kõ'â wã'ka pe'tiá wa'ârãsa'. Mɨsâ tohô weeátehe Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota wa'ârosa'. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ ovelha ko'tegɨ́re wẽhé no'okã weegɨ́sa'. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ yarã́ ovelha no'ó ɨaró omastéarãsama”, niîwɨ. 28 Be'ró yɨ'ɨ̂ wẽrî'kɨpɨ masáka be'ro mɨsâ dɨporo Galiléia di'tapɨ wa'â yuu tohagɨsa', niîkɨ niîwĩ. 29 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ãpêrã mɨ'ɨ̂re kõ'â wã'kakã, yɨ'ɨ̂ pũrikã neê wa'âsome, niîkɨ niîwĩ. 30 Tohô niisére tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨ'ɨ̂re werêgɨti. Ni'kakã́ yami pɨáti kãrêkẽ' uuátoho dɨporo yɨ'ɨ̂re i'tiáti “Kɨ̃ɨ̂re masí wee'”, niîgɨsa', niîkɨ niîwĩ. 31 Tohô niikã́ tɨ'omígɨ, Pedro niî nemokɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pũrikã naâ yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'rikã maa, “Kɨ̃ɨ̂ me'ra boâgɨti”, niîgɨsa'. “Kɨ̃ɨ̂re masí wee'” niîsome, niîkɨ niîwĩ. Be'ró niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ Pedro niî'karo nohota niî bɨrokãrã niîwã. 32 Oliveira wamêtikɨhɨ ɨ̃rɨgɨ́pɨ wa'ârã, tigɨ́ dɨ'pôkã Getsêmani wamêtiropɨ etâkãrã niîwã. Toopɨ́ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pakɨ me'ra uúkũgɨ wa'arí kura a'topɨ́ duhî ni'iya yuhûpɨ, niîkɨ niîwĩ. 33 Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'ra uúkũgɨ wa'âgɨ, Pedro, Tiago, Joãore miáakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́tɨ waro ehêri põ'rapɨ wãkû ke'ti, bɨhâ wetikɨ niîwĩ. 34 Naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re wẽrîta wioro, bɨhâ wetise yɨ'rɨ mahása'. Mɨsâ a'tó tohayá. Neê kãritíkã'ya, niîkɨ niîwĩ naâre. 35 Tohô niîka be'ro yoâ kurero naâ yɨ'rɨro wa'â, di'tâpɨ paâ mu'ri ke'agɨ, kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽrígɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Pakɨ́, mɨ'ɨ̂re niî pe'tise basió'. Mɨ'ɨ̂ ɨakã́, yɨ'ɨ̂re a'té yã'âro yɨ'rɨátehe wa'âtikã'ato. Yɨ'ɨ̂ tohô niîmikã, yɨ'ɨ̂ ɨaró weetíkã'ya. Mɨ'ɨ̂ ɨaró pe'e wa'aáto, niîkɨ niîwĩ. 37 Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ tiropɨ mahâmi tohakɨ niîwĩ. Naâre kãrí'kãrãpɨre boka ehákɨ niîwĩ. Pedrore niîkɨ niîwĩ: —Simão, mɨ'ɨ̂ kãrígɨ weetí? Neê kã'roákã tɨ'sɨ̂ masitisari? 38 Kãritíkã'ya. Wãtî mɨsâre niî kehe sãatikã'ato niîrã, Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá. Mɨsâ wãkusépɨ me'ra maa yɨ'ɨ̂re ẽho peó nu'ku sĩ'rimisa'. Mɨsâ se'saro tohô weé sĩ'rimirã, wãkû tutua masitisa'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá, niîkɨ niîwĩ. 39 Tohô niîka be'ro mahâmi tohagɨ, kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽrí'karo nohota sẽríkɨ niîwĩ taha. 40 Sẽríka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ tiropɨ mahâmi tohagɨ, kãrí'kãrãpɨre boka ehákɨ niîwĩ taha. Naâre wɨhá pũrî yɨ'rɨakaro niîwɨ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re de'ró niî yɨ'ti masítikãrã niîwã. 41 Be'ró opâturi Jesu kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽri tɨógɨ wa'âkɨ niîwĩ. Tohatágɨ, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâroakã maa sooyá, kãriyá maha. Toô kã'rota niî'. Ni'kâroakãre yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre masá yã'arã́pɨre o'oátehe etâ toha'. 42 Wã'kâ nɨ'kaya. Te'á, naâ tiropɨ wa'ârã. Yɨ'ɨ̂re o'oákɨhɨ a'tî tohami, niîkɨ niîwĩ Jesu. 43 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re uúkũri kura naâ me'rakɨ̃hɨ niî'kɨ Juda etâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'ra pãharã́ masá di'pĩhíri kɨorã́ yukɨpagɨ́ me'ra a'tîkãrã niîwã. Naâ sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́, Judeu masa bɨkɨrã́ o'ôo' no'o'kãrã niîkãrã niîwã. 44 Juda Jesuré wiagɨ́ naâre a'tîro niî yuu tohakɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wa'sûporopɨ si'siákɨhɨ kɨ̃ɨ́ta niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, ãyuró dɨ'té miaapa, niîkɨ niîwĩ. 45 Juda Jesu tirópɨ etâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re bu'egɨ́. Tohô niîgɨta, kɨ̃ɨ̂re si'sîkɨ niîwĩ. 46 Tohô weekã́ ĩ'yârã, Jesuré yẽ'ê wã'ka wa'âkãrã niîwã. 47 Kɨ̃ɨ̂re yẽ'erí kura ni'kɨ́ toopɨ́ nu'kugɨ́ kɨ̃ɨ yaá di'pĩhíre wehê wee, sacerdotea wiôgɨre da'rá ko'tegɨre o'mê peero dɨtê pã'rekã'kɨ niîwĩ. 48 Jesu masaré niîkɨ niîwĩ: —Yahagɨ́re yẽ'êrã a'tîrã weeró noho yɨ'ɨ̂re di'pĩhíri, yukɨpagɨ́ me'ra yẽ'êrã a'tiáti? 49 Niî pe'tise nɨmɨri yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i mɨsâ wa'teropɨ bu'ê duhiwɨ. Tiîtare mɨsâ yɨ'ɨ̂re yẽ'êtiwɨ. A'té mɨsâ ni'kâroakã weesé too dɨpóropɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota wa'â', niîkɨ niîwĩ. 50 Jesuré yẽ'ekã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ni'kɨréta kõ'â nɨ'ko, du'tí wã'ka pe'tia wa'âkãrã niîwã. 51 Jesuré yẽ'ê wã'kakã, ni'kɨ́ ma'mɨ̂ kɨ̃ɨ̂ kãrígɨ omáka kasero me'ra oma tĩhágɨ siru tuúkɨ niîwĩ. Be'ró ãpêrã kɨ̃ɨ̂re yẽ'êkãrã niîwã. 52 Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ omá'karore kõ'âkã'kɨ niîwĩ. Kõ'â, su'ti marígɨ omá wã'ka wa'âkɨ niîwĩ. 53 Jesuré yẽ'ê, sacerdotea wiôgɨ tiropɨ miáakãrã niîwã. Toopɨ́ niî pe'tirã sacerdotea wiôrã, Judeu masa bɨkɨrã́, Moisé ohâ'kere bu'erã́ nerêkãrã niîwã. 54 Pedro pe'e Jesuré yoâ kurero sacerdotea wiôgɨ yaá wi'i sopé pɨ'topɨ siru tuú tɨokɨ niîwĩ. Toopɨ́ surára tiro ehâ nuha, naâ me'ra pekâ me'e so'ma duhíkɨ niîwĩ. 55 Sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ niî pe'tirã wiôrã “De'ró weé Jesuré werê sãaro ɨamítito?” niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'rirã, tohô niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'rimirã, bu'îri neê bokatíkãrã niîwã. 56 Pãharã́ kɨ̃ɨ̂re werê sãa, niî sookãrã niîwã. Ni'kâro noho werê sãati yuukã, basiótikaro niîwɨ. 57 Ãpêrã wã'kâ nɨ'ka, niî soose me'ra werê sãakãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: 58 —Ɨ̃̃sâ ã'riré a'tîro niikã́ tɨ'owɨ́: “Yɨ'ɨ̂ a'tí wi'i Õ'âkɨ̃hɨ wi'ire masá weéka wi'ire kõ'â diho pe'ogɨti. Be'ró i'tiá nɨmɨ be'ro apé wi'i tu'â eha nɨ'kogɨti. Tií wi'i masá weéka wi'i meheta niîrosa'”, niîwĩ, niîkãrã niîwã. 59 Tohô niîmirã, naâ niisére ni'kâro noho wãkûtikãrã niîwã. 60 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, sacerdotea wiôgɨ naâ wa'teropɨ wã'kâ nɨ'ka, Jesuré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re tohô niisére yɨ'tí weeti? De'ró niî yɨ'tigɨ́sari naâ werê sãasere? niîkɨ niîwĩ. 61 Jesu yɨ'tití yɨ'rɨokã'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'titíkã ĩ'yâgɨ, sacerdotea wiôgɨ opâturi sẽrí yã'a nemokɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ́ta niîti Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo, Õ'âkɨ̃hɨ ãyugɨ́ makɨ naâ niigɨ́? niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 62 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ́ta niî'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ Õ'âkɨ̃hɨ pɨ'topɨ duhikã́ ĩ'yârãsa'. Kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ tutuâ yɨ'rɨami. Yɨ'ɨ̂ o'me kuráripɨ dihátikã ĩ'yârãsa', niîkɨ niîwĩ. 63 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, sacerdotea wiôgɨ uasére ĩ'yógɨ, kɨ̃ɨ̂ basi kɨ̃ɨ yeé su'tiré wehê tɨ̃'rekɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re werê sãarã ɨa nemó wee'. 64 Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre yã'âro kɨ̃ɨ̂ niî'kere tɨ'oápɨ. De'ró tɨ'ó yã'ati mɨsâa'? niîkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã toopɨ́ niirã́ “Kɨ̃ɨ̂re wẽheró ɨá'”, niîkãrã niîwã. 65 Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, ãpêrã a'tîro weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ɨ'sê koo e'o peókãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ kapêrire bi'apékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re paârã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Niî bokaya. Noá mɨ'ɨ̂re paâti? niîkãrã niîwã. Surára kẽ'ra diâpoapɨ Jesuré paâkãrã niîwã. 66 Jesuré wi'í po'peapɨ yẽ'ê sãhaka be'ro Pedro sopé pɨ'topɨ tohákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura ni'kó sacerdotea wiôgɨre da'rá ko'tego etâko niîwõ. 67 Kɨ̃ɨ̂ pekâ me'e so'ma duhígɨre ĩ'yâ, kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —Mɨ'ɨ̂ Jesu Nazarékɨ̃hɨ me'ra sihâ'kɨta niî' baa, niîko niîwõ. 68 Pedro koôre niî soogɨ, a'tîro niî yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂re masîtisa'. Yẽ'e nohóre uúkũgo uúkũsa'. Tɨ'o masítisa', niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ sã'rîro sopé pɨ'topɨ wihá nɨ'kakã, kãrêkẽ' uúkɨ niîwĩ. 69 Sacerdotea wiôgɨre da'rá ko'tego opâturi kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgo, toopɨ́ niirã́re a'tîro niîko niîwõ: —Ã'rí kẽ'ra naâ me'ra sihâ'kɨta niîmi, niîko niîwõ. 70 Kɨ̃ɨ̂ opâturi niî sookɨ niîwĩ taha. Be'roákãta toopɨ́ niirã́ Pedrore a'tîro niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra Jesu bu'erã́ me'ra sihâ'kɨta niî'. Mɨ'ɨ̂ Galiléiakɨ̃hɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ uúkũse kẽ'ra naâ uúkũse weeró noho bɨsɨ́sa', niîkãrã niîwã. 71 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro niî soo nemokɨ niîwĩ taha: —Yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta uúkũtikã, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re bu'îri da'reáto. Yɨ'ɨ̂ mɨsâ uúkũgɨre neê masîtisa', niîkɨ niîwĩ. 72 Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kura kãrêkẽ' opâturi uúkɨ niîwĩ taha. Tohô weekã́, Pedro Jesu too dɨpóropɨ niî'kere wãkû bokakɨ niîwĩ. Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Kãrêkẽ' pɨáti uuátoho dɨporo mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re i'tiáti ‘Kɨ̃ɨ̂re masí wee'’, niîgɨsa'”, niîkɨ niîwĩ. Teeré wãkûgɨ, ɨpɨ́tɨ utîkɨ niîwĩ.

Marcos 15

1 Bo'reakã́ sacerdotea wiôrã nerêkãrã niîwã. Judeu masa bɨkɨrã́, Moisé ohâ'kere bu'erã́ kẽ'ra nerêkãrã niîwã. Ã'rá niî pe'tirã wiôrã nerê ke'a, “Jesuré de'ró weerã́sari marîa'?” niî uúkũkãrã niîwã. Uúkũ toha, Jesuré dɨ'te tĩhárã, Pilato tiropɨ mii ehákãrã niîwã. 2 Pilato Jesuré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ́ta niîti Judeu masa wiôgɨ? niîkɨ niîwĩ. Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ niîro nohota kɨ̃ɨ́ta niî', niîkɨ niîwĩ. 3 Sacerdotea wiôrã Pilatopɨre pehé werê sãakãrã niîwã. 4 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato opâturi Jesuré sẽrí yã'a nemokɨ niîwĩ taha: —Mɨ'ɨ̂re naâ tohô niisére yɨ'tí weeti? Diikése pehé mɨ'ɨ̂re werê sãarã weetí? niîkɨ niîwĩ. 5 Jesu neê yɨ'tití yɨ'rɨokã'kɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Pilato ĩ'yâ mariakɨ niîwĩ. 6 Kɨ'mâri nɨkɨ Páscoa bosê nɨmɨ niikã́ Pilato a'tîro weesétikɨ niîwĩ. Ni'kɨ́ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́re masá naâ du'u wĩró dutigɨre du'u wĩró mɨhakũkɨ niîwĩ. 7 Tiîtare ni'kɨ́ bu'îri da'rerí wi'ipɨ Barrabá wamêtigɨ wiôrãre yɨ'rɨ́ nɨ'ka, naâre kõ'â sĩ'ri, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã masaré wẽhé'kãrã me'ra duhîkɨ niîwĩ. 8 Masá Pilato tiropɨ wa'â, “Mɨ'ɨ̂ bosê nɨmɨ niikã́ wee wɨáro noho weeyá”, niîkãrã niîwã. 9 Pilato naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Judeu masa wiôgɨre yɨ'ɨ̂ du'u wĩrókã ɨasarí? niîkɨ niîwĩ. 10 Pilato sacerdotea wiôrã Jesuré ɨo tĩhárã kɨ̃ɨ̂pɨre wiá'kere masîkɨ niîwĩ. 11 Sacerdotea wiôrã Barrabá pe'ere du'u wĩróro ɨárã masaré Barrabá pe'ere du'u wĩró dutiya niî kusiakãrã niîwã. 12 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨsâ Judeu masa wiôgɨ niigɨ́ me'ra pe'ere de'ró weekã́ ɨasarí? niîkɨ niîwĩ. 13 Tohô niikã́ niî pe'tirã karíkũ mahakãrã niîwã: —Kɨ̃ɨ̂re kurúsapɨ paâ bi'pe wẽheyá, niîkãrã niîwã. 14 Pilato naâre niîkɨ niîwĩ: —De'ró weégɨ tohô wee boósari? Ã'rí neê kã'ró yã'âro weetíkɨ niiámi, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîmikã, masá karíkũ nemokãrã niîwã: —Kurúsapɨ paâ bi'pe wẽheyá, niîkãrã niîwã. 15 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato masá me'ra ãyuró niî sĩ'rigɨ, Barrabáre du'u wĩrókɨ niîwĩ. Be'ró Jesuré surárare tãra dutí toha, kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhe dutíkɨ niîwĩ. 16 Tohô weérã naâ Pilato yaa wi'i po'pea niirí tũkuhopɨ kɨ̃ɨ̂re miáakãrã niîwã. Toopɨ́ niî pe'tise kurari surára nerêkãrã niîwã. 17 Naâ Jesuré ni'kâro su'tîro ɨpɨ́tɨ sõ'aró, wiôrã sãyaró nohore sãâkãrã niîwã. Tohô niikã́ ni'kâ be'to potâ me'ra weéka be'tore kɨ̃ɨ̂ dɨpôapɨre peôkãrã niîwã. 18 Be'ró kɨ̃ɨ̂re karíkũkãrã niîwã: —E'katí peoya Judeu masa wiôgɨre, niî karíkũkãrã niîwã. 19 Ni'kâgɨ yukɨ̂gɨ me'ra dɨpôapɨre paâ mɨhakãrã niîwã. Ɨ'sê koo e'o peó, kɨ̃ɨ̂re buhíkã'rã, ehâ ke'apekãrã niîwã. 20 Naâ kɨ̃ɨ̂re tohô buhíkã'ka be'ro wiôgɨ sãyarí su'tirore tuu weékãrã niîwã. Be'ró kɨ̃ɨ̂ sãyâ mɨ'ta'karore sãâkãrã niîwã taha. Tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂re kurúsapɨ wẽhérã wa'ârã miáakãrã niîwã. 21 Jesuré wẽhérã wa'ârã naâ miáari kura ni'kɨ́ masɨ́ Simão Cirene wamêtiri makakɨ̃hɨ kã́pupɨ niî'kɨ tohátikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pɨárã Alexandre, Rufo pakɨ niîkɨ niîwĩ. Jesu kurúsa wɨâ wã'karopɨ kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨ́kã'kã ĩ'yârã, kurúsare kɨ̃ɨ̂re wɨâ dutikãrã niîwã. 22 Jesuré ni'kâ bu'a Gólgota wamêtiropɨ miáakãrã niîwã. Gólgota niîro, “Masá boâ weeka dɨpoa” niîro weésa'. 23 Toopɨ́ pũrisé tɨ'ó yã'atikã'ato niîrã, vinho mirra wamêtise me'ra moré'kere tĩâkãrã niîmiwã. Jesu sĩ'ritíkɨ niîwĩ. 24 Be'ró kɨ̃ɨ̂re kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhékãrã niîwã. Surára kɨ̃ɨ yeé su'tiré dɨka waárã, niî bokape wapá ta'akãrã niîwã. Yẽ'e nohóre bokarã́sari? niîrã, tohô weékãrã niîwã. 25 Jesuré kurúsapɨ paâ bi'pe nɨ'kori kura, yamí yã'kuro nove niikã́ niîkaro niîwɨ. 26 A'té bu'iri “kɨ̃ɨ̂re wẽhé'” niîrã, kurúsapɨ ohâ õ'oka pĩhi a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Ã'rí Judeu masa wiôgɨ niîmi”, niîkaro niîwɨ. 27 Jesu me'ra ãpêrã pɨárã yaharã́ kurúsapɨ paâ bi'pe nɨ'ko no'okãrã niîwã. Ni'kɨ́ diakɨ̃hɨ́ pe'e, ãpiré kũûpe' pe'e nɨ'kókãrã niîwã. 28 Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire ohâka pũripɨ ohâ'ke keoró wa'âkaro niîwɨ. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra yã'arã́ wa'teropɨre moré su'u tamukɨ niîwĩ”, niîwɨ. 29 Masá Jesu pɨ'to yɨ'rɨ́kã'rã, kɨ̃ɨ̂re buhíkã'rã, dɨpôa yure mɨhákãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃hɨ́! Mɨ'ɨ̂ “Õ'âkɨ̃hɨ wi'ire kõ'âgɨti”, niîmiwɨmɨ. “I'tiá nɨmɨ be'ro weé pe'ogɨti”, niîwɨ. Tohô niî'kɨ mɨ'ɨ̂ basita yɨ'rɨóya. Toopɨ́ kurúsapɨ wã'yagɨ́ dihátia, niî buhíkã'kãrã niîwã. 31 Naâ weeró nohota sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ kẽ'ra buhíkã'kãrã niîwã. Naâ basi a'mêri a'tîro niîkãrã niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ ãpêrã marikãre yɨ'rɨówĩ. Kɨ̃ɨ̂ basi pe'e yɨ'rɨó masitimi. 32 Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo Israel kurakãharã wiôgɨ niîgɨ, kurúsapɨ dihátiato. Kɨ̃ɨ̂ dihátikã pũrikãre, ẽho peórãti, niîkãrã niîwã. Yaharã́ Jesu me'ra kurúsapɨ paâ bi'pe nɨ'ko'kãrãpɨta buhíkã' sãhakãrã niîwã. 33 Jesu kurúsapɨ wẽrirí kura daharí tero niikã́ niî pe'tiro tií di'tapɨ na'î tĩ'a wa'âkaro niîwɨ. Teê yamîka' três niikã́pɨ na'î tĩ'a tɨokaro niîwɨ. 34 Tohô wa'arí kurata Jesu ɨpɨ́tɨ karíkũkɨ niîwĩ. Arameu masa yee uúkũse me'ra a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Eloí, Eloí, lama sabactâni? A'tîro niîgɨ, “Õ'âkɨ̃hɨ, Õ'âkɨ̃hɨ, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re kõ'â wã'kati?” niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 35 Ãpêrã ni'karérã toopɨ́ niirã́ tohô niisére tɨ'órã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Tɨ'oyá sĩ'í uúkũsere. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Eliare pisûgɨ weesamí, niîkãrã niîwã. 36 Kɨ̃ɨ̂ karíkũkã tɨ'ógɨ, ni'kɨ́ omá wã'ka, ni'kâ si'ti vinho piasé me'ra moré'kere yosókɨ niîwĩ. Yosó toha, ni'kâgɨ yukɨ̂gɨpɨ dɨ'té õ'o, Jesuré sĩô moro tĩâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ĩ'yâ ni'irã marî yuhûpɨ. Elia yɨ'rɨógɨ a'tîgɨ a'tîgɨsami kɨ̃ɨ̂re. 37 Be'ró Jesu ɨpɨ́tɨ karíkũ, wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. 38 Kɨ̃ɨ̂ wẽrirí kura a'tîro wa'âkaro niîwɨ. Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sacerdotea sãháaropɨ ka'mú ta'a yosari kasero ɨ'mɨáro pe'e tɨ̃'rɨ̂ dihati, pɨá kasero dɨka watí yohakaro niîwɨ. 39 Surára wiôgɨ romano Jesu doká nu'kugɨ́ kɨ̃ɨ̂ tohô karíkũ wẽrikã́ ĩ'yâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwɨ: —Diakɨ̃hɨ́ta ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niiápĩ, niîkɨ niîwĩ. 40 Numiâ yoarópɨ Jesuré ĩ'yâ nu'kukãrã niîwã. Naâ wa'teropɨ ã'ra numiá niîkãrã niîwã: Maria Madalena, apêgo Maria José, Tiago niî tɨogɨ naâ niigɨ́ pako, tohô niikã́ Salomé niîkãrã niîwã. 41 Ã'ra numiá Jesuré Galiléiapɨ niikã́ siru tuú'kãrã, kɨ̃ɨ̂re wee tamú'kãrã niîkãrã niîwã. Tohô niikã́ ãpêrã numia pãharã́ Jesu Jerusalẽ́pɨ wa'akã́ siru tuú'kãrã toopɨ́ ĩ'yâ nu'kukãrã niîwã. 42 Jesu wẽrîka nɨmɨ Judeu masa sooátihi nɨmɨ dɨporo niîkaro niîwɨ. Tohô weérã naâ ba'aátehere apo yuúrã weékãrã niîwã. Na'î ke'ari kura José, Arimatéia wamêtiri makakɨ̃hɨ etâkɨ niîwĩ. Judeu masa wiôrã me'rakɨ̃hɨ wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Josetá Jesuré “Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîmi”, niî ẽho peókɨ niîwĩ. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ sãhaátehe kẽ'rare ko'têkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ uiró mariró wãkû tutuaro me'ra Pilato tiropɨ sãháakɨ niîwĩ. Sãháa, Jesu yaá ɨpɨré sẽríkɨ niîwĩ. 44 Pilato tii ɨpɨ́re sẽrikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ wẽrîa toha'kere masîgɨ, tɨ'o mariá wa'âkɨ niîwĩ. Be'ró surára wiôgɨre diakɨ̃hɨ́ta wẽrîa wa'âpari? niîgɨ, sẽrí yã'akɨhɨ pihîokɨ niîwĩ. 45 Surára wiôgɨ “Diakɨ̃hɨ́ta niiápɨ” niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato Jesu yaá ɨpɨré Joseré o'ô dutikɨ niîwĩ. 46 Tohô weégɨ José kɨ̃ɨ̂re omaátihi kasero ãyurí kaserore duúkɨ niîwĩ. Be'ró Jesu yaá ɨpɨré mii dihóo, tii kaséro me'ra omákɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, ni'kâ tuti ɨ̃tâgapɨ se'êka tutipɨ sĩô sõro kũukɨ niîwĩ. Be'ró tii peére ɨ̃tâgaho me'ra tuú bi'akɨ niîwĩ. 47 Maria Madalena, apêgo Maria pɨárã José, Tiago pako Jesuré yaá'karore ĩ'yâkãrã niîwã.

Marcos 16

1 Saurú naâ soo wɨári nɨmɨ yɨ'rɨ́ka be'ro Maria Madalena, apêgo Maria Tiago pako, tohô niikã́ apêgo Salomé ɨ'mɨ̂tihise duúkãrã niîwã. Teé me'ra Jesuré kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré piô peorã wa'ârã weékãrã niîmiwã. 2 Muhîpũ mɨhátiri kura ma'má semana sãhá nɨ'kari nɨmɨ soorí nɨmɨ niikã́ Jesuré yaá'karopɨ wa'âkãrã niîwã. 3 Naâ toopɨ́ wa'ârã, a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —Noá marîre tigá ɨ̃tâgare tuu pãáo basarosari? niîkãrã niîwã. 4 Toopɨ́ ehârã, tigá ɨ̃tâgaho tii tutíre bi'ákaga apé sia'pɨ kuyakã́ ĩ'yâkãrã niîwã. 5 Tohô weérã tii tutípɨ diakɨ̃hɨ́ sãháa wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ diakɨ̃hɨ́ pe'e ni'kɨ́ ma'mɨ̂ duhikã́ ĩ'yâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ yoaró su'tîro butiró sãyakã́ ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ ɨkɨákãrã niîwã. 6 Kɨ̃ɨ̂ naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re uîtikã'ya. Mɨsâ Jesu Nazarékɨ̃hɨre naâ kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhé'kɨre a'mârã weé'. Kɨ̃ɨ̂ masá tohami. A'toré marimí. Kɨ̃ɨ̂re naâ kũû'karore ĩ'yârã a'tiá. 7 Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re, tohô niikã́ Pedrore werêrã wa'âya. “Kɨ̃ɨ̂ mɨsâ dɨporo Galiléiapɨ wa'â yuugɨsami. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâre too dɨpóropɨ niî'karo nohota toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârãsa'”, niî werêrã wa'âya, niîkɨ niîwĩ. 8 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, numiâ Jesuré yaá'karopɨ niî'kãrã ɨkɨá nara sãárãta, omá wã'ka wa'âkãrã niîwã. Ɨpɨ́tɨ ĩ'yâ ɨkɨá'kãrã niî tĩharã, naâ ĩ'yâ'kere, naâ tɨ'ó'kere ãpêrãre werêtikãrã niîwã. 9 Jesu bo'reakã́ soorí nɨmɨ niikã́ wẽrî'kɨpɨ masákɨ niîwĩ. Tiîtare Maria Madalenare bahuá mɨ'takɨ niîwĩ. Koôreta too dɨpóropɨre Jesu sete wãtiâ kɨogóre kõ'â wĩrokɨ niîwĩ. 10 Kɨ̃ɨ̂ koôre bahuáka be'ro kɨ̃ɨ̂ me'ra sihâ'kãrãre, kɨ̃ɨ̂ wẽrî'kere dɨhasé wã'a utirã́re werêgo wa'âko niîwõ. 11 “Jesu katiámi, yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yaápɨ” niikã́ tɨ'órã, ẽho peótikãrã niîwã. 12 Jesu Maria Madalenare bahuáka be'ro ãpêrã pɨárã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre bahuákɨ niîwĩ taha. Naâ kã́pupɨ siharã́re kɨ̃ɨ̂ ãpí weeró noho bahugɨ́ bahuákɨ niîwĩ. 13 Be'ró kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masika be'ro ãpêrã kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ niî'kãrãre werêrã wa'âkãrã niîwã. Naá kẽ'rare ẽho peótikãrã niîwã. 14 Maria Madalenare, tohô niikã́ ãpêrãre bahuáka be'ro Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ onzere bahuákɨ niîwĩ. Naâ ba'â duhiri kura bahuákɨ niîwĩ. Naâ “Kɨ̃ɨ̂ masákɨ niiámi” niisére ẽho peótikãrã niîwã. Naâ ẽho peótise bu'iri naâre tu'tîkɨ niîwĩ. 15 Be'ró a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Niî pe'tiropɨ niî pe'tirãre yɨ'ɨ̂ masaré yɨ'rɨógɨti niisé kitire werêrã wa'âya. 16 No'ó yɨ'ɨ̂re ẽho peó, wamê yee no'ogɨ yɨ'rɨó no'ogɨsami. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótigɨ pũrikã bu'îri da'rê no'ogɨsami. 17 Ẽho peórã naâ ẽho peósere ĩ'yórã, a'tîro wee masírãsama. Yɨ'ɨ̂ tutuaró me'ra wãtiâ masaré sãháa'kãrãre kõ'â wĩro masirãsama. Tohô niikã́ apêye naâ uúkũ masiti'kere uúkũ masirãsama. 18 Naâ ãyâre yẽ'ekã́, tohô niikã́ nimá sĩ'rikã́, neê mehêkã wa'âsome. Do'âtirãre amûkã yãa peókã, yɨ'rɨrã́sama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 19 Be'ró marî wiôgɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re werêka be'ro Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ kɨ̃ɨ̂re mii mɨhá wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́re kɨ̃ɨ̂ pakɨ tirópɨ diakɨ̃hɨ́ pe'e ehâ nuhakɨ niîwĩ. 20 Tohô wa'âka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ niî pe'tiropɨ kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨóse kitire werêsterã wa'âkãrã niîwã. Naâ werekã́, Jesu kɨ̃ɨ̂ basita naâre wee tamúkɨ niîwĩ. Naâ weresére diakɨ̃hɨ́ta niî' niîgɨ, ãyusé naâ weé ĩ'yo mɨhakã weékɨ niîwĩ.

Lucas 1

1 Pãharã́ masá ɨ̃sâ wa'teropɨ wa'â'kere Jesu yeé kitire ohâ sĩ'rikãrã niîwã. 2 Ɨ̃̃sâre bu'ê'karo nohota ohâkãrã niîwã. Jesu neê waro weé nɨ'ka'kere ĩ'yâ'kãrã, kɨ̃ɨ yeé kitire werê tamu'kãrã werê turiakãrã niîwã. Teeréta ãpêrã ohâkãrã niîwã. 3 Yɨ'ɨ́ kẽ'ra neê waro nɨ'ká'ke me'ra niî pe'tise Jesu yeé kitire ĩ'yâ bese pe'okã'. Tohô weé tohagɨpɨ, yɨ'ɨ̂ a'teré keoró ohâ me'rikã' sĩ'risa'. A'tîro weekã́, ãyú sĩ'ri niîgɨ, wiôgɨ Teófilo, mɨ'ɨ̂re ohâ'. Mɨ'ɨ̂re ãpêrã bu'ê'ke diakɨ̃hɨ́ta niî' niî dutigɨ ohâgɨti. 5 A'té me'ra mɨ'ɨ̂re werê nɨ'kagɨti. Herode Judéia di'ta wiôgɨ niîka terore ni'kɨ́ sacerdote Zacaria wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Abia wamêtigɨ yaa kurákɨ̃hɨ sacerdote niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ nɨmó Isabel wamêtiko niîwõ. Koó kẽ'ra dɨporókɨ̃hɨpɨ sacerdote Arão parameó niî turiago niîko niîwõ. 6 Naâ pɨárãpɨta Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre ãyurã́ niîkãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere, tohô niikã́ Moisé dutî'kere keoró weékãrã niîwã. Tohô weérã masá naâre “Yã'arã́ niîma”, niî masitikãrã niîwã. 7 Isabel wi'magɨ́ boka masítigo niîko niîwõ. Tohô weérã naâ põ'ra maríkãrã niîwã. Tohô niikã́ naâ pɨárãpɨta bɨkɨrã́ waro niîkãrã niîwã. 8 Ni'kâ nɨmɨ Zacaria yaa kurákãharãre Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ da'rasé niîkaro niîwɨ. 9 Naâ sacerdotea wee wɨáro noho niî bokaka be'ro Zacariare Õ'âkɨ̃hɨ Niî butia'ri Tũku tiro ɨ'mɨ̂tihise ɨ̃hâ moro dutirã sõróokãrã niîwã. 10 Kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂tihise ɨ̃hâ peori kura niî pe'tirã masá sopepɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã weékãrã niîwã. 11 Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨ̃hâ moro peoro diakɨ̃hɨ́ pe'e bahuákɨ niîwĩ. 12 Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, Zacaria de'ró wee masítikɨ niîwĩ. Ɨkɨá yɨ'rɨa wa'âkɨ niîwĩ. 13 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re uîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ sẽrisére tɨ'oámi. Mɨ'ɨ̂ nɨmo Isabel ni'kɨ́ põ'ratígosamo. Kɨ̃ɨ̂re João wamê yeeya. 14 Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ me'ra pũûro e'katígɨsa'. Ãpêrã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ bahuákã, pãharã́ e'katírãsama. 15 Mɨ'ɨ̂ makɨ Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre mehô niigɨ́ meheta niîgɨsami. Neê vinhore, si'biókere sĩ'risomé. Kɨ̃ɨ̂ bahuaátoho dɨporo Espírito Santore kɨó yɨ'rɨa tohagɨsami. 16 Pãharã́ Israel kurakãharã Õ'âkɨ̃hɨ naâ wiôgɨre ẽho peó du'u'kãrãre ẽho peókã weegɨ́sami taha. 17 Kɨ̃ɨ̂ marî wiôgɨ dɨporo werê mɨ'ta sihagɨsami. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere werê mɨ'tagɨ Elia marikã Espírito Santo tutuasére kɨó yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ weeró noho kɨ̃ɨ́ kẽ'ra kɨó yɨ'rɨagɨsami. A'tîro weegɨ́sami. Pakɨ sɨmɨáre naâ põ'rá me'ra kumûkã mariró niisétikã weegɨ́sami. Tohô niikã́ yɨ'rɨ́ nɨ'karãre wiôrã dutisére yɨ'tikã́ weegɨ́sami. A'tîro weé masaré marî wiôgɨre yẽ'ê dutigɨ bu'ê yuugɨsami, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ. 18 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Zacaria sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —De'ró weé yɨ'ɨ̂ a'teré “Diakɨ̃hɨ́ta niî'” niî masi boosari? Yɨ'ɨ̂ bɨkɨ waró niî'. Yɨ'ɨ̂ nɨmo kẽ'ra bɨkɨó waro niîmo, niîkɨ niîwĩ. 19 Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre da'rá ko'tegɨ Gabriel wamêti'. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ niî'. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ me'ra uúkũ dutigɨ, a'te kití ãyusére werê dutigɨ o'ôo'ami. 20 Ni'kâroakãre mɨ'ɨ̂ ẽho peóti'ke bu'iri uúkũtigɨ tohagɨ́sa'. Teê mɨ'ɨ̂ makɨ bahuátiro põo tẽóro neê kã'ró uúkũsome. Kɨ̃ɨ̂ bahuáka be'ropɨ Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró nohota mɨ'ɨ̂ uúkũgɨsa' taha, niîkɨ niîwĩ. 21 Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura sopé pɨ'tokãharã pe'e ko'têrã weékãrã niîwã. Naâ Zacaria bahutíkã, kɨ̃ɨ̂ yogokã́ ĩ'yârã, “De'ró wa'âpari baa kɨ̃ɨ̂re?” niîkãrã niîwã. 22 Zacaria naâ tiropɨ wihatágɨ, uúkũ masitikɨ niîwĩ. “Toopɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ apêye noho kɨ̃ɨ̂re ĩ'yoápĩ”, niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ uúkũ masiti tĩhagɨ uúkũro noho o'ôgɨ, naâre wẽhê tuu keheokɨ niîwĩ. 23 Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ da'rasé nɨmɨri pe'tíka be'ro kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ dahâ tohaakɨ niîwĩ. 24 Be'ró, kɨ̃ɨ̂ nɨmó Isabel nihî pako toháko niîwõ. Ni'kâmukãse muhipũri koô neê wiháatiko niîwõ. 25 Koô a'tîro wãkûko niîwõ: “Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ põ'ra marígo niî'kore wee tamuámi. Masá buhíkã'tikã'ato maha niîgɨ yɨ'ɨ̂re ãyuró weemí”, niîko niîwõ. 26 Seis muhipũri Isabel nihî pako niiró yɨ'rɨ́karo niîwɨ. Tiikése muhipũri be'ro Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re werê ko'tegɨ Gabrielre a'tîro weékɨ niîwĩ. Galiléia di'ta niirí maka Nazarépɨ o'ôo'kɨ niîwĩ taha. 27 Kɨ̃ɨ̂re ni'kó numiô Mariare, neê ãpí ɨmɨ́ me'ra niîti'kore kití werê dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ. Koô ni'kɨ́ Davi paramí niî turiagɨ José wamêtigɨ me'ra amûkã dɨ'tegótigo weéko niîwõ. 28 Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ koô niirópɨ sãháa, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Maria, e'katíya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂re ãyuró weégɨ pahá yã'ami. Kɨ̃ɨ̂ marî wiôgɨ mɨ'ɨ̂ me'ra niîmi. Niî pe'tirã numiâ yɨ'rɨóro mɨ'ɨ̂re ãyuró weé yɨ'rɨ nɨ'kagɨsami, niîkɨ niîwĩ. 29 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógo, tɨ'o mariá wa'âko niîwõ. —Teeré de'ró niî sĩ'rigɨ weetí yɨ'ɨ̂re? niîko niîwõ. 30 Be'ró Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Maria, yɨ'ɨ̂re uîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre mɨ'ɨ̂ ãyusé bokaápɨ. Mɨ'ɨ̂ me'ra e'katísami. 31 Ni'kâroakãre mɨ'ɨ̂ nihî pako tohagósa'. Ni'kɨ́ põ'ratígosa'. Kɨ̃ɨ̂re Jesu wamé õ'oyá. 32 Kɨ̃ɨ̂ mehô niigɨ́ meheta niîgɨsami. “Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ makɨ niîmi”, niî no'ogɨsami. Kɨ̃ɨ̂ yẽkɨ́ Daviré weé'karo noho Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ sõróogɨsami. 33 Tohô weégɨ Israel kurakãharãre dutî nu'kukɨ̃'sami. Kɨ̃ɨ̂ dutisé neê pe'tisomé. Wiôgɨ niî nu'kukɨ̃'sami, niîkɨ niîwĩ. 34 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógo, Maria Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨre sẽrí yã'ako niîwõ: —De'ró weé a'té tohô wa'â boosari? Yɨ'ɨ̂ neê ni'kɨ́ ɨmɨ́ me'ra nií wee', niîko niîwõ. 35 Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ koôre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Espírito Santo mɨ'ɨ̂pɨre dihatágɨsami. Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tutuasé mɨ'ɨ̂pɨre o'me kurá weeró noho diháti, tuú bi'arosa'. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ makɨ Õ'âkɨ̃hɨ yagɨ ãyugɨ́ waro tohagɨ́sami. Kɨ̃ɨ̂ “Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîmi”, niî no'ogɨsami. 36 Mɨ'ɨ̂ basúko Isabel kẽ'ra bɨkɨó waro niîmigo, ni'kɨ́ makɨ́ wɨâgosamo. Koô naâ “Põ'ra marímo” niî no'o'ko koô nihî pako niiró seis muhipũri yɨ'rɨ́ toha'. 37 Õ'âkɨ̃hɨre niî pe'tise weetá basió', niîkɨ niîwĩ. 38 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógo, Maria yɨ'tíko niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre da'rá wã'ya ko'tego niî'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ niî'karo nohota yɨ'ɨ̂re weeáto, niîko niîwõ. Koô tohô niî tu'a ehaka be'ro Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ wa'â wa'âkɨ niîwĩ. 39 Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ werêka be'ro Maria yogoró mariró a'tîro weéko niîwõ. Tee nɨmɨ́rita koô basúko Isabelre opâ bu'upa niirí maka Judéia di'tapɨ ĩ'yâgo wa'âko niîwõ. 40 Toopɨ́ ehâgo, Zacaria yaá wi'ipɨ sãháako niîwõ. Sãháago, Isabelre “Niîti mɨ'ɨ̂” niîko niîwõ. 41 Koô tohô niikã́ta, Isabel makɨ paâ po'peapɨ sãyagɨ́ a'mé yã'akɨ niîwĩ. Isabel Espírito Santore kɨó yɨ'rɨago toháko niîwõ. 42 Tohô weégo koô ɨpɨ́tɨ tutuaró me'ra uúkũko niîwõ: —Niî pe'tirã numiâ yɨ'rɨóro Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂re ãyuró weé yɨ'rɨ nɨ'kami. Mɨ'ɨ̂ makɨ kẽ'rare ãyuró weemí. 43 Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ pako yɨ'ɨ̂re ĩ'yâgo a'tikã́, ãyú butia'ro wa'â'. 44 Mɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'okã́ta, yɨ'ɨ̂ makɨ paâ po'peapɨ sãyagɨ́ e'katíse me'ra a'mé yã'ami. 45 Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ mɨ'ɨ̂re “Tohô weegɨ́ti” niî'ke keoró wa'ârosa'. Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kere tɨ'ó ẽho peó'ko e'katí', niîko niîwõ Isabel. 46 Be'ró Maria a'tîro niîko niîwõ: Yɨ'ɨ̂ ehêri põ'rapɨ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ wiôgɨre “Ãyú yɨ'rɨagɨ niîmi” niî tɨ'ó yã'a'. 47 Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨógɨ me'ra e'katí'. 48 Yɨ'ɨ̂ mehô niigóre Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro weékɨ niiámi. Kɨ̃ɨ̂re da'rá wã'ya ko'tegore wãkûkɨ niiámi. A'tó be'ro me'ra niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re “Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weeámi koôre”, niîrãsama. 49 Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨagɨ yɨ'ɨ̂re ãyú butia'se waro weeámi. Kɨ̃ɨ̂ ãyú yɨ'rɨagɨ, yã'asé moogɨ́ niîmi. 50 Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re wio pesáse me'ra tɨ'ó yã'arãre pahá yã'a nu'kukɨ̃'sami. 51 Kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra pehé ãyusé weemí. Ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî tɨ'ó yã'arãre dokâ ke'akã weemí. 52 Wiôrã niîmi'kãrãre mehô niirã́ tohakã́ weemí. Mehô niirã́ pe'ere wiôrã weeró noho moróomi. 53 Ɨhá boarã́re pehe waró ãyusé o'ômi. Pehé kɨomí'kãrãre neê yẽ'e nohó moorã́ tohakã́ weemí. 54 Israel kurakãharã kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre wee tamúmi. Neê kã'ró naâre pahá yã'atikã weetími. 55 Kɨ̃ɨ̂ marî yẽkɨ sɨmɨáre “Tohô weegɨ́ti” niî'karo nohota weemí. Abraãore, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ paramérã niî turiarãre pahá yã'a nu'kukɨ̃'sami, niîko niîwõ Maria. 56 Maria Isabel tiropɨ i'tiá muhipũ tohá ni'iko niîwõ. Be'ró koo yaá wi'ipɨ dahâ tohaako niîwõ. 57 Be'ró Isabel koô makɨré wɨarí muhipũ ehâkaro niîwɨ. Tiîtare koô makɨ́ bahuákɨ niîwĩ. 58 Kɨ̃ɨ̂ bahuáka be'ro koô akawerérã, ãpêrã koo yaá wi'i pɨ'to niirã́ koôre e'katí tamurã wa'âkãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ koôre ãyú butia'se weekã́ ĩ'yârã, tohô weékãrã niîwã. 59 Ni'kâ semana kɨ̃ɨ̂ bahuáka be'ro Moisé dutî'karo nohota weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'a dutirã wa'âkãrã niîwã. Masá kɨ̃ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ wamé weeró noho Zacaria wamê yee sĩ'rikãrã niîmiwã. 60 Naâ tohô weé sĩ'rimikã, kɨ̃ɨ̂ pakó naâre niîko niîwõ: —Nií wee'. Kɨ̃ɨ̂ João wamêtigɨsami, niîko niîwõ. 61 Masá pe'e “De'ró weégɨ? Mɨ'ɨ̂ akawerérã João wamêtirã marimá”, niîkãrã niîwã. 62 Be'ró Zacariare “Mɨ'ɨ̂ de'ró wamé õ'ó sĩ'risari?” niîrã, wẽhê tuu kehose me'ra sẽrí yã'akãrã niîwã. 63 Naâ tohô niikã́, ni'kâ pĩhi sẽríkɨ niîwĩ. Tii pĩhípɨ kɨ̃ɨ̂ “João wamêtigɨsami”, niî ohâkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ tohô weesére ĩ'yârã, ɨkɨá pe'tia wa'âkãrã niîwã. 64 Kɨ̃ɨ̂ ohâka be'ro maatá Zacaria opâturi uúkũ nɨ'kakɨ niîwĩ taha. Tohô uúkũgɨ “Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨgɨ niîmi” niî e'katíkɨ niîwĩ. 65 Zacaria tohô weesé me'ra niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ pɨ'to niirã́ ɨkɨá pe'tia wa'âkãrã niîwã. Niî pe'tirã toó ɨ'mɨáse bu'upapɨ niirã́ Judéiakãharã tohô wa'â'kere werêste wã'kakãrã niîwã. 66 Niî pe'tirã naâ tohô werê turiasere tɨ'órã, pũûro wãkûkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra bahuákã ĩ'yârã, a'mêri sẽrí yã'a mɨhakãrã niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́ bɨkɨ́ ẽhágɨ, de'ró niigɨ́ noho niîgɨsari? niîkãrã niîwã. 67 Wi'magɨ́ pakɨ Zacaria Espírito Santore kɨó yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ dutisere a'tîro uúkũkɨ niîwĩ: 68 Marî wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ Israel kurakãharã wiôgɨre ãyuró uúkũrã. Marî tiro, kɨ̃ɨ yarã́ tiropɨ a'tîmi. Marîre wee tamúgɨ, ãyuró yɨ'rɨkã́ weegɨ́sami. 69 Kɨ̃ɨ̂ marîre yɨ'rɨoákɨhɨ tutuâ yɨ'rɨagɨre o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ̂re Davi paramérã niî turiarã wa'teropɨ niigɨ́re o'ôo'gɨsami. Davi Õ'âkɨ̃hɨre da'rá wã'ya ko'tegɨ niîkɨ niîwĩ. 70 A'teré neê waropɨta kɨ̃ɨ yeé kiti werê mɨ'tarã yã'asé moorã́ me'ra Õ'âkɨ̃hɨ “Tohô weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ. 71 Niî pe'tirã marîre wapârãtirãre, marîre ĩ'yâ tu'tirãre yɨ'rɨ wetíkã weegɨ́sami. 72 Tohô niikã́ marî yẽkɨ sɨmɨáre “Mɨsâre pahá yã'agɨti. Yɨ'ɨ̂ ‘Tohô weegɨ́ti’ niî'ke ãyusére neê akobohósome”, niîkɨ niîwĩ. 73 A'teré Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ basita marî yẽkɨ Abraãore “Tohô weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ. 74 Marîre ĩ'yâ tu'tirãre yɨ'rɨ wetíkã weegɨ́sami. Tohô niikã́ uiró mariró marîre kɨ̃ɨ̂ dutiró weekã́ weegɨ́sami. 75 Niî pe'tiro marî katiró põo tẽóro ãyurã́, kɨ̃ɨ yarã́ kɨ̃ɨ̂ ɨaró weekã́ weegɨ́sami, niîkɨ niîwĩ Zacaria. 76 Mɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ makɨakã, marî wiôgɨ a'tiátihi ma'are apo yuú mɨ'tagɨ niîgɨsa'. Tohô weégɨ “Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ niîmi”, niî no'ogɨsa'. 77 Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yarãre a'tîro niîgɨsa': “Mɨsâ yã'âro weé'kere akobohóse sẽrikã́, mɨsâre akobohógɨsami. A'tîro weégɨ, mɨsâ pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrãre yɨ'rɨógɨsami”, niîgɨsa'. 78 Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ marîre ma'í pahá yã'a tĩhagɨ, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ marîre yɨ'rɨoákɨhɨre o'ôo'gɨsami. 79 Kɨ̃ɨ̂ na'î tĩ'aropɨ niirã́re sĩ'óo'ro weeró noho marî kɨ̃ɨ̂re masîtirã, pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrãre kɨ̃ɨ̂re masikã́ weegɨ́sami. Tohô weé marî yã'âro weé'kere akobohógɨ, marîre kɨ̃ɨ̂ me'ra ãyuró niisétikã weegɨ́sami, niîkɨ niîwĩ Zacaria. 80 Wi'magɨ́ bɨkɨâ, siâpe me'ra Õ'âkɨ̃hɨre nemoró ẽho peó wã'kakɨ niîwĩ. Yukɨ́ mariró, masá marirópɨ niî baha ke'atikɨ niîwĩ. Teê Israel kurakãharãre bu'ê nɨ'kaka teropɨ toopɨ́ niî tɨokɨ niîwĩ.

Lucas 2

1 Jesu kɨ̃ɨ̂ bahuaátoho dɨporo niî pe'tirã romano masa wiôgɨ Augusto wamêtigɨ niî pe'tirã masaré ba'pâ keogɨtigɨ, naâ wameré ohâ õ'o dutikɨ niîwĩ. 2 Cirênio, Síria di'ta wiôgɨ niîka tero neê waro ohâ õ'ose nɨ'kákaro niîwɨ. 3 Niî pe'tirãre naâ yẽkɨ sɨmɨá bahuá'ke makâripɨ ohâ õ'ogɨ wa'â dutikɨ niîwĩ. 4 Tohô weégɨ José Nazaré Galiléia di'ta niirí makapɨ niî'kɨ wihá wã'kakɨ niîwĩ. Belẽ́ Judéia di'ta niirí makapɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ yẽkɨ́ Davi bahuákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Davi paramí niî yuugɨ, toopɨ́ ohâ õ'o dutigɨ wa'âkɨ niîwĩ. 5 Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ amûkã dɨ'teákoho Maria me'ra Belẽ́pɨ ohâ õ'o dutigɨ wa'âkɨ niîwĩ. Koô wi'magɨ́ kɨogó niîko niîwõ. 6 Naâ Belẽ́pɨ niirí kura Maria koô wi'magɨ́ yẽ'erí tero ehâkaro niîwɨ. 7 Toopɨ́re naâ kãrirí wi'i bokatíkãrã niîwã. Tohô weérã ekarã́ naâ kãrirí wi'ipɨ wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ koô neê waro wi'magɨ́ wɨâko niîwõ. Kɨ̃ɨ̂re su'ti kaséri me'ra omá, ekarã́ naâ ba'arí ko'ropɨ kũûko niîwõ. 8 Belẽ́ sumútohopɨ ovelha ko'terã́ niîkãrã niîwã. Naâ, naa yarã́ ovelhare ko'têrã, kã́pupɨ niî bo'rea mɨhakãrã niîwã. 9 Wãkûtiro naâre ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ bahuákɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ asistése naâ tiropɨ ãyuró bo'rê yuu se'sa wa'âkaro niîwɨ. Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, ɨkɨá yɨ'rɨakãrã niîwã. 10 Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re uîtikã'ya. Mɨsâre ãyusé kitire miítigɨ weé'. Tee kitíre tɨ'órã, niî pe'tirã e'katírãsama. 11 Ni'kakã́ yami Davi yaá maka Belẽ́pɨ mɨsâre yɨ'rɨoákɨhɨ bahuámi. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo marî wiôgɨ niîmi. 12 Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́re su'ti kaséri me'ra omá'kɨre boka ehárãsa'. Wa'îkɨ̃rã niirí wi'ipɨ kũyagɨ́re ĩ'yârãsa'. Mɨsâ a'teré ĩ'yârã, “Diakɨ̃hɨ́ta wereápĩ”, niîrãsa', niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ. 13 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'roakã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ pãharã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã bahuá nemokãrã niîwã. Naâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã, a'tîro e'katí basâ peokãrã niîwã: 14 Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨre e'katí peorã. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re “Ãyú butia'mi”, niî basâ peoato. A'tí di'ta pe'ere kɨ̃ɨ̂ ãyuró weé no'o'kãrã ehêri põ'rapɨ ãyuró tɨ'ó yã'ato, niîkãrã niîwã. 15 Be'ró Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâaka be'ro ovelha ko'terã́ naâ basi a'mêri uúkũkãrã niîwã: —Te'á keêro Belẽ́pɨ. Tohô wa'â'kere, Õ'âkɨ̃hɨ marîre werê duti'kere ĩ'yârã marî, niîkãrã niîwã. 16 Tohô weérã soharó me'ra makâpɨ pi'ákãrã niîwã. Toopɨ́ pi'atárã, Maria, Joseré boka ehákãrã niîwã. Wi'magɨ́ kẽ'rare ekarã́ ba'arí ko'ropɨ kũyagɨ́re ĩ'yâkãrã niîwã. 17 Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâka be'ro Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ wi'magɨ́ yee kitire naâre niî'kere werêstekãrã niîwã. 18 Niî pe'tirã naâ weresére tɨ'órã, tɨ'ó ɨkɨá mɨhakãrã niîwã. 19 Maria pe'e ovelha ko'terã́ tohô niisére koô se'saro wãkû tɨ'ó yã'akã'ko niîwõ. Ɨpɨ́tɨ teeré wãkû nɨrɨko niîwõ. 20 Ovelha ko'terã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ naâre niî'karo nohota keoró wa'akã́ ĩ'yârã, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú yɨ'rɨami”, niî e'katí tohaakãrã niîwã. 21 Ni'kâ semana Jesu bahuáka be'ro naâ wee wɨáro noho weékãrã niîwã. Jesuré kɨ̃ɨ̂ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'akãrã niîwã. Tiîtareta kɨ̃ɨ̂re Jesu wamé õ'ókãrã niîwã. Tii waméreta Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ Maria koô nihî pako niiátoho dɨporo õ'o dutíkɨ niîwĩ. Tohô weérã tohô wamé õ'ókãrã niîwã. 22 Wi'magɨ́ koô wɨâka be'ro tiikése nɨmɨri yɨ'rɨ́ka be'ro naâ wee wɨáro noho weékãrã niîwã. Moisé dutisé a'tîro niîkaro niîwɨ. Numiâ wi'magɨ́ wɨâka be'ro tiikése nɨmɨri be'ro opâturi naâ niî'karo nohota tohaáto taha niîro tohô dutîkaro niîwɨ. Tiîtare wi'magɨ́re Jerusalẽ́pɨ miáakãrã niîwã. Toopɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ mii sãhá, Õ'âkɨ̃hɨre “Mɨ'ɨ yagɨ́ niîmi”, niî ĩ'yórã wa'âkãrã niîwã. 23 Õ'âkɨ̃hɨ dutisé tohô niî yuukã, teeré tohô weékãrã niîwã. A'tîro niîkaro niîwɨ: “Niî pe'tirã ɨmɨá bahuá mɨ'tarã Õ'âkɨ̃hɨ yarã sãhakã́ weé no'orãsama”, niîwɨ. 24 Be'ró Maria, tohô niikã́ José Õ'âkɨ̃hɨ dutî'karo nohota weékãrã niîwã taha. A'tîro niîkaro niîwɨ: “Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã, pɨârerã buhâ weeró noho bahurã́re o'ôya. Naâ marikã́ buhâ pɨárã o'ôya”, niîkaro niîwɨ. 25 Tiîtare ni'kɨ́ Jerusalẽ́kɨ̃hɨ Simeão wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó yɨ'rɨgɨ niîkɨ niîwĩ. Israel kurakãharãre yɨ'rɨoákɨhɨre yuû kuegɨ weékɨ niîwĩ. Espírito Santo Simeão me'ra niî nu'kukɨ niîwĩ. 26 Espírito Santo kɨ̃ɨ̂re a'tîro werê yuu tohakɨ niîwĩ: —Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre ĩ'yâtimigɨ, mɨ'ɨ̂ wẽrîsome, niîkɨ niîwĩ. 27 Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ Jesuré miáaka nɨmɨre Espírito Santo Simeãore tií wi'ipɨ wa'â dutikɨ niîwĩ. Be'ró Jesuré kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá Moisé dutî'karo nohota weérã, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ miáakãrã niîwã. 28 Wi'magɨ́re ĩ'yâgɨ, Simeão mii wɨákɨ niîwĩ. Mii wɨá, Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peogɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: 29 Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ “A'tîro weegɨ́ti” niî'kere keoró weeápɨ. Tohô weégɨ ni'kâroakãre yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨ e'katíse me'ra wẽrî masi'. 30 Masaré yɨ'rɨoákɨhɨre ĩ'yâ toha'. 31 Mɨ'ɨ̂ niî pe'tirã masá ĩ'yóropɨ kɨ̃ɨ̂re masî dutigɨ tohô weewɨ́. 32 Kɨ̃ɨ́ta Judeu masa niîtirãre mɨ'ɨ̂re ẽho peó dutigɨ sĩ'óo'gɨ weeró noho weegɨ́sami. Tohô niikã́ niî pe'tirã mɨ'ɨ yarã́ Israel kurakãharã “Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weeámi”, niî no'orãsama, niîkɨ niîwĩ Simeão. 33 Simeão wi'magɨ́re tohô niikã́ tɨ'órã, José, tohô niikã́ Jesu pakó tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. 34 Be'ró Simeão naâre “Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ãyuró weeáto”, niîkɨ niîwĩ. Maria, Jesu pakóre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ ã'rí wi'magɨ́re a'tîro wee dutígɨ beseápĩ. Kɨ̃ɨ̂re ɨatírã Israel kurakãharã kõ'â diho no'orãsama. Kɨ̃ɨ̂re ɨárã pe'e moróo peo no'orãsama. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere ĩ'yó mɨ'tagɨ niîgɨsami. Pãharã́ kɨ̃ɨ̂re teerã́sama. 35 Tohô weesé me'ra niî pe'tirã wãkusére bahû yoaropɨ masî no'orosa'. Mɨ'ɨ̂ pe'e teeré di'pĩhí me'ra yõsêro weeró noho pũrisé tɨ'ó yã'agosa', niîkɨ niîwĩ Mariare. 36 Apêgo Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨre Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tago niîko niîwõ. Koô Ana wamêtiko niîwõ. Fanuel mako Aser kurakõho niîko niîwõ. Bɨkɨó waro niîko niîwõ. Neê waropɨre nu'mió waro amûkã dɨ'téko niîwõ. Koô amûkã dɨ'téka be'ro sete kɨ'mari koô marapɨ́ me'ra niîko niîwõ. Tiikése kɨ'mari be'ro koô marapɨ́ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. 37 Jesuré naâ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ miáaka terore koô wapê wi'io oitenta e quatro kɨ'mari kɨóko niîwõ. Koô Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨre neê wiháatiko niîwõ. Toopɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógo, yamîri, ɨmɨ̂kohori be'tí, Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí nu'kukã'ko niîwõ. 38 Simeão Mariare, Joseré uúkũri kura Ana naâ tiropɨ wa'âko niîwõ. Jesuré ĩ'yâgo, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîko niîwõ. Be'ró niî pe'tirã Jerusalẽ́kãharã masaré yɨ'rɨoákɨhɨre ko'terã́re Jesu yeékãhasere werêko niîwõ. 39 Niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere weé tu'ahaka be'ro Maria, José, Jesu naa yaá maka Nazaré, Galiléia di'tapɨ dahâ tohaakãrã niîwã. 40 Wi'magɨ́ siâpe me'ra bɨkɨâ, nemoró tutuagɨ́, masî nemogɨ wa'âkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ãyuró weékɨ niîwĩ. 41 Jesu pakɨ sɨmɨá niî pe'tise kɨ'mari Páscoa bosê nɨmɨ niikã́ Jerusalẽ́pɨ bosê nɨmɨri wa'â mɨhakãrã niîwã. 42 Tohô weérã Jesu doze kɨ'mari kɨokã́, naâ wee wɨáro noho wa'âkãrã niîwã taha. Jesu tiîtare neê waro bosê nɨmɨ wa'âgɨ weékɨ niîwĩ. 43 Bosê nɨmɨ yɨ'rɨ́ka be'ro José, Maria naa yaá makapɨ dahâ tohaakãrã niîwã. Tiîtare Jesu pe'e kɨ̃ɨ̂ pakó Maria, José masiró mariró Jerusalẽ́pɨ tohákã'kɨ niîwĩ. 44 Naâ Jesuré “Ãpêrã marî me'rakãharã me'ra wa'â yuusami”, niîkãrã niîmiwã. Tohô weérã naâ wãkû ke'tiro mariró ni'kâ nɨmɨ ma'âpɨre wa'âkãrã niîwã. Be'ropɨ́ naâ akawerérã, naâ ĩ'yâ masirã wa'tero kɨ̃ɨ̂re a'mâkãrã niîmiwã. 45 Neê bokatíkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re a'mârã, Jerusalẽ́pɨ mahâmi tohakãrã niîwã. 46 I'tiá nɨmɨ naâ a'mâka be'ro Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re bokákãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ Moisé ohâ'kere bu'erã́ wa'teropɨ duhîkɨ niîwĩ. Naâ uúkũsere tɨ'ó, kɨ̃ɨ́ kẽ'ra naâre sẽrí yã'a mɨhakɨ niîwĩ. 47 Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ masisére ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ yɨ'tí me'risere tɨ'órã, ĩ'yâ maria mɨhakãrã niîwã. 48 Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ duhikã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá ĩ'yâ mariakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ pakó kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —Makɨ́, de'ró weégɨ ɨ̃sâre tohô weeáti? Mɨ'ɨ̂ pakɨ, yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́tɨ mɨ'ɨ̂re a'maápɨ. Ɨpɨ́tɨ wãkû ke'tiapɨ, niîko niîwõ. 49 Koô tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã yɨ'ɨ̂re a'maáti? Mɨsâ yɨ'ɨ̂ pakɨ yeekãhasere weeró ɨá' niisére masîtiati? niîkɨ niîwĩ. 50 Kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá Jesu tohô niisére tɨ'o masítikãrã niîwã. 51 Be'ró naâ me'ra Nazarépɨ dahâ tohaakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ too dɨpóropɨ weé'karo nohota naâ dutisére ãyuró yɨ'tí nu'kukɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pakó niî pe'tise Jerusalẽ́pɨ tohô wa'â'kere wãkû nɨrɨko niîwõ. 52 Jesu siâpe me'ra bɨkɨâ, masî nemo wã'kakɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re “Ãyugɨ́ niîmi”, niî ĩ'yâkɨ niîwĩ. Masá kẽ'ra niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ãyuró wãkûkãrã niîwã.

Lucas 3

1 Quinze kɨ'mari Tibério wamêtigɨ niî pe'tirã romano masa wiôgɨ niirí kura a'tikérã kɨ̃ɨ̂ dokakãharã wiôrã niîkãrã niîwã. Pôncio Pilato Judéia di'ta wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Herode Galiléia di'ta wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Herode akabihí Filipe Ituréia, Traconite wamêtise di'ta wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Lisânia wamêtigɨ Abilene di'ta wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. 2 Aná, tohô niikã́ Caifá sacerdotea wiôrã niîkãrã niîwã. Tiîta naâ wiôrã niirí kura Õ'âkɨ̃hɨ Zacaria makɨ Joãore masá mariró, yukɨ́ marirópɨ uúkũkɨ niîwĩ. 3 Be'ró João niî pe'tiro diâ Jordão wamêtiri maa wa'teropɨ yɨ'rɨ́ wã'kakɨ niîwĩ. Masaré a'tîro bu'êkɨ niîwĩ: —Mɨsâ yã'âro weeséti'kere bɨhâ weti dɨka yuú, wamê yee no'oya. Tohô weérã mɨsâ yã'âro weé'kere akobohó no'orãsa', niîkɨ niîwĩ. 4 Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Isaía ohâ'karo nohota João keoró weesétikɨ niîwĩ. A'tîro ohâ yuu no'okaro niîwɨ: Ni'kɨ́ yukɨ́ mariró, masá marirópɨ a'tîro karíkũ nu'ku bahâ ke'atigɨsami: “Marî wiôgɨ a'tiátihi ma'are apo yuúya. Diakɨ̃hɨ́ri ma'a ãyurí ma'a kẽ'râro weeró noho wee yuúya.” (Marî wiôgɨ a'tiátoho dɨporo mɨsâ niisétisere apo yuúya, mɨsâ wãkusére dɨka yuúya niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ). 5 Niî pe'tise opâ ko'ari yaá, diakɨ̃hɨ́ no'orosa'. Niî pe'tise ɨ̃rɨpagɨ́, opâ bu'upa diakɨ̃hɨ́ri paa weé no'orosa'. Ma'âri diakɨ̃hɨ́ niîtise ma'âri diakɨ̃hɨ́ nɨ'ko no'orosa'. Ma'âri kopêri bɨhɨse yaá mu'muo no'orosa'. (Mɨsâ yã'âro weeséti'kere dɨka yuú, apoyá niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ). 6 Mɨsâ tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨósere niî pe'tirã ĩ'yârãsama, niî ohâkɨ niîwĩ Isaía. 7 Masá João tiropɨ wamê yee dutirã wa'âkãrã niîwã. Naâ tohô weekã́, naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ wee soóri kurakãharã ãyâ weeró noho niî'. Nɨkɨ̂ ɨ̃hɨkã́ ãyâ, uî wã'kasama. Mɨsâ ãyâ weeró noho bu'îri da'resére uî'. Tohô uîrã, mɨsâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú sĩ'ritimirã, wamê yee dutirã a'tiápɨ. 8 Mɨsâ diakɨ̃hɨ́ta ɨ̃sâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuuápɨ niîrã, mɨsâ weesétise me'ra ĩ'yoyá. A'tîro wãkûtikã'ya: “Ɨ̃̃sâ Abraão paramérã niî'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'ârãsa'”, niî wãkûtikã'ya. Mɨsâ wãkusére dɨka yuútikã, Abraão paramérã niisé wapa marí'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨágɨ, a'té ɨ̃tâ peeri me'ra Abraão paramérã wa'akã́ wee masími. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ maa, naâ pe'e Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró wee boósama. 9 Marî yukɨpagɨ́ otê'kepagɨ weeró noho niî'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre yukɨpagɨ́ dɨkâ marisépagɨre besé kõ'aro weeró noho weegɨ́sami. Yukɨ́ ãyuró dɨkâtitikɨhɨre paâ kõ'a, ɨ̃hâ kõ'akã' no'osa'. Teeré weé'karo weeró noho mɨsâ wãkusére dɨka yuútikã, ãyuró weesétitikã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre komêa me'ra paâ kõ'agɨ weeró noho bu'îri da'rêgɨsami, niîkɨ niîwĩ João. 10 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, masá kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —Too pũríkãre de'ró weerã́sari? niîkãrã niîwã. 11 João naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —No'ó pɨáro su'tîro kɨogɨ́ noho ãpí moogɨ́re ni'kâro o'ôya. Ba'asé kɨogɨ́ noho ba'asé moogɨ́ me'ra dɨka waá ba'âya, niîkɨ niîwĩ. 12 Ãpêrã kẽ'ra romano masa wiôrãre niyéru wapa seé basarã João tiropɨ wamê yee dutirã wa'âkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, ɨ̃sâ de'ró weerã́sari? niîkãrã niîwã. 13 João naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Romano masa naâ wapa seé duti'karo nemoró wapa seétikã'ya. Naâ dutiró ehâ tu'aro wapa seéya, niîkɨ niîwĩ. 14 Ãpêrã surára kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ waro, de'ró weerã́sari? niîkãrã niîwã. João naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Neê ãpêrã kɨosére e'mâtikã'ya. Naâ o'ôtikã, tutuaró me'ra naâre uisé o'ô, yã'âro weetíkã'ya. Teeré ɨárã, naâ weetí'kepɨreta werê sãa dohatikã'ya. Mɨsâ wapá ta'ase me'ra di'akɨ̃ e'katíya, niîkɨ niîwĩ. 15 Masá João bu'esére tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ wãkûkãrã niîwã. —Apé tero weégɨ João Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo marî yoakã́ yuû kue'kɨ niîsami, niî wãkûkãrã niîmiwã. 16 Naâ tohô niisére masîgɨ, João niî pe'tirãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâre naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti, du'uáma niîgɨ, akó me'ra wamê yee'. Yɨ'ɨ̂ be'ro ãpí yɨ'ɨ̂ nemoró tutuagɨ́ a'tîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ waro niîmi. Yɨ'ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ yeé sapáture tuu weé masitigɨ weeró noho mehô niigɨ́ waro tɨ'ó yã'a'. Kɨ̃ɨ̂ pũrikã Espírito Santore mɨsâre o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ̂re masá me'ra niî nu'kukã weegɨ́sami. Yã'aróre ɨ̃hâ weero weeró noho mɨsâre ãyuró tohaáto niîgɨ yã'âro weé'kere kõ'âgɨsami. 17 Yɨ'ɨ̂ be'ro a'tigɨ́ ni'kɨ́ trigo su'ti weégɨ weeró noho niîmi. Kɨ̃ɨ̂ teé su'tiré mehêkã sɨ'â wee, kõ'âsami. Teé trigo peeri kẽ'rare mehêkã miî, teé nɨrorí wi'ipɨ nɨrôsami. Teé su'tiré pekâ me'epɨ ɨ̃hâ kõ'asami. A'té weeró noho kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ yarã́ warore besé, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ miáagɨsami. Ãpêrãre pekâ me'epɨ kõ'â bahuriógɨsami. Tií me'e neê pe'tisomé, niîkɨ niîwĩ João. 18 Tohô weesé noho me'ra pehé apêye werê kasa nemokɨ niîwĩ. Tee nohó me'ra João Õ'âkɨ̃hɨ yee ãyusé kitire masaré werêkɨ niîwĩ. 19 Apêye maa taha Herode tií di'ta Galiléia wiôgɨre tu'tîkɨ niîwĩ. Herode kɨ̃ɨ̂ akabihí Filipe nɨmo Herodia wamêtigore e'mâ, nɨmôtikɨ niîwĩ. Tohô niikã́ apêye pehé yã'asé wee nemó'ke bu'iri tu'tîkɨ niîwĩ. 20 Herode João kɨ̃ɨ̂ werê'kere tɨ'oró noho o'ôgɨ, mehô yã'âro wee nemókɨ niîwĩ. Joãore bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo dutikɨ niîwĩ. 21 Joãore bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõroátoho dɨporo João pãharã́ masaré wamê yeekɨ niîwĩ. Be'ró Jesu kẽ'rare wamê yeekɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re wamê yeegɨ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirí kura ɨ'mɨ̂se pãrîkaro niîwɨ. 22 Tohô wa'akã́, Jesu bu'ipɨ Espírito Santo buhâ weeró noho bahugɨ́ kɨ̃ɨ̂pɨre dihatákɨ niîwĩ. Ɨ'mɨ̂sepɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ dihogɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ makɨ yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́tɨ ma'igɨ́ niî'. Mɨ'ɨ̂ me'ra pũûro e'katí', niîkɨ niîwĩ. 23 Jesu trinta kɨ'mari wa'tero kɨógɨ, bu'ê nɨ'kakɨ niîwĩ. Masá kɨ̃ɨ̂re “José makɨ́ niîmi”, niîkãrã niîmiwã. José Eli makɨ niîkɨ niîwĩ. 24 Eli Matã makɨ niîkɨ niîwĩ. Matã Levi makɨ niîkɨ niîwĩ. Levi Melqui makɨ niîkɨ niîwĩ. Melqui Janai makɨ niîkɨ niîwĩ. Janai José makɨ́ niîkɨ niîwĩ. 25 José Matatia makɨ niîkɨ niîwĩ. Matatia Amó makɨ niîkɨ niîwĩ. Amó Naṹ makɨ niîkɨ niîwĩ. Naṹ Esli makɨ niîkɨ niîwĩ. Esli Nagai makɨ niîkɨ niîwĩ. 26 Nagai Maate makɨ niîkɨ niîwĩ. Maate Matatia makɨ niîkɨ niîwĩ. Matatia Semei makɨ niîkɨ niîwĩ. Semei Joseque makɨ niîkɨ niîwĩ. Joseque Jodá makɨ niîkɨ niîwĩ. 27 Jodá Joanã makɨ niîkɨ niîwĩ. Joanã Resa makɨ niîkɨ niîwĩ. Resa Zorobabel makɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Salatiel makɨ niîkɨ niîwĩ. Salatiel Nerí makɨ niîkɨ niîwĩ. 28 Nerí Melqui makɨ niîkɨ niîwĩ. Melqui Adí makɨ niîkɨ niîwĩ. Adí Cosã makɨ niîkɨ niîwĩ. Cosã Elmadã makɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Er makɨ niîkɨ niîwĩ. 29 Er Josué makɨ niîkɨ niîwĩ. Josué Eliezer makɨ niîkɨ niîwĩ. Eliezer Jorĩ́ makɨ niîkɨ niîwĩ. Jorĩ́ Matã makɨ niîkɨ niîwĩ. 30 Matã Levi makɨ niîkɨ niîwĩ. Levi Simeão makɨ niîkɨ niîwĩ. Simeão Judá makɨ niîkɨ niîwĩ. Judá José makɨ́ niîkɨ niîwĩ. José Jonã makɨ niîkɨ niîwĩ. Jonã Eliaquĩ́ makɨ niîkɨ niîwĩ. 31 Kɨ̃ɨ̂ Meleá makɨ niîkɨ niîwĩ. Meleá Mená makɨ niîkɨ niîwĩ. Mena Matatá makɨ niîkɨ niîwĩ. Matatá Natã makɨ niîkɨ niîwĩ. 32 Natã Davi makɨ niîkɨ niîwĩ. Davi Jessé makɨ niîkɨ niîwĩ. Jessé Obede makɨ niîkɨ niîwĩ. Obede Boaz makɨ niîkɨ niîwĩ. Boaz Salmó makɨ niîkɨ niîwĩ. Salmó Naassṍ makɨ niîkɨ niîwĩ. 33 Naassṍ Aminadabe makɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Admí makɨ niîkɨ niîwĩ. Admí Arní makɨ niîkɨ niîwĩ. Arní Esrṍ makɨ niîkɨ niîwĩ. Esrṍ Faré makɨ niîkɨ niîwĩ. Faré Judá makɨ niîkɨ niîwĩ. 34 Judá Jacó makɨ niîkɨ niîwĩ. Jacó Isaque makɨ niîkɨ niîwĩ. Isaque Abraão makɨ niîkɨ niîwĩ. Abraão Terá makɨ niîkɨ niîwĩ. Terá Naor makɨ niîkɨ niîwĩ. 35 Naor Serugue makɨ niîkɨ niîwĩ. Serugue Ragaú makɨ niîkɨ niîwĩ. Ragaú Pelegue makɨ niîkɨ niîwĩ. Pelegue Éber makɨ niîkɨ niîwĩ. Éber Salá makɨ niîkɨ niîwĩ. 36 Salá Cainá makɨ niîkɨ niîwĩ. Cainá Arfaxade makɨ niîkɨ niîwĩ. Arfaxade Sẽ́ makɨ niîkɨ niîwĩ. Sẽ́ Noé makɨ niîkɨ niîwĩ. Noé Lameque makɨ niîkɨ niîwĩ. 37 Lameque Matusalẽ́ makɨ niîkɨ niîwĩ. Matusalẽ́ Enoque makɨ niîkɨ niîwĩ. Enoque Jarede makɨ niîkɨ niîwĩ. Jarede Malaleel makɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Cainá makɨ niîkɨ niîwĩ. 38 Cainá Eno makɨ niîkɨ niîwĩ. Eno Sete makɨ niîkɨ niîwĩ. Sete Adão makɨ niîkɨ niîwĩ. Adão Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ neê waro weé dɨ'pôkãti'kɨ niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîkɨ niîwĩ.

Lucas 4

1 João Jesuré wamê yeeka be'ro Jesu Espírito Santore kɨó yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re diâ Jordão wamêtiri maapɨ niî'kɨre Espírito Santo maatá yukɨ́ mariró, masá marirópɨ miáakɨ niîwĩ. 2 Toopɨ́re quarenta nɨmɨri niîkɨ niîwĩ. Wãtî Jesuré kɨ̃ɨ̂ pakɨré yɨ'rɨ́ nɨ'ka dutigɨ niî kehe sãakɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ niisé nɨmɨrire Jesu neê kã'ró ba'âtikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ ɨhá boâkɨ niîwĩ. 3 Tohô wa'arí kurare wãtî kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî' niîgɨ, a'té ɨ̃tâ peerire pãú dohórẽ' ba'âya, niîkɨ niîwĩ. 4 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'o': “Masá ba'asé me'ra di'akɨ̃ katî masitisama”, niî ohâ no'okaro niîwɨ, niîkɨ niîwĩ. 5 Be'ró wãtî Jesuré ɨ'mɨákɨhɨ ɨ̃rɨgɨ́pɨ miáakɨ niîwĩ taha. Toopɨ́ niî pe'tisere ni'kâtita a'ti nukúkãkãhase makari peheré ĩ'yó pe'okã'kɨ niîwĩ. 6 Ĩ'yó toha, wãtî a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re a'te makári wiôgɨ, tee makáripɨ niisé niî pe'tise wiôgɨ sõróogɨti. A'té niî pe'tise yeé niî'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ no'ó o'ô sĩ'rigɨre o'ôgɨti. 7 Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ehâ ke'a ẽho peókã, niî pe'tise mɨ'ɨ yeé toharósa', niîkɨ niîwĩ wãtî. 8 Jesu a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'o': “Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ wiôgɨ ni'kɨréta ẽho peóya. Kɨ̃ɨ̂ se'sarore, kɨ̃ɨ̂ dutisé di'akɨ̃re weeyá”, niîwɨ, niîkɨ niîwĩ Jesu. 9 Be'ró wãtî Jesuré Jerusalẽ́pɨ miáa, Õ'âkɨ̃hɨ wi'i dɨpo sãrípɨ mii mɨhákɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ taha: —Mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî' niîgɨ, a'topɨ́ me'rata nukûkãpɨ bu'pu diháya. 10 Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ mɨ'ɨ̂re a'tîro ohâ no'o': Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re werê ko'terãre mɨ'ɨ̂re ko'tê dutigɨ o'ôo'gɨsami. 11 Mɨ'ɨ̂re ɨ̃tâgapɨ dokê pehari niîrã, mɨ'ɨ̂re tuú yẽ'erãsama, niî ohâ no'okaro niîwɨ, niîkɨ niîwĩ wãtî. 12 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨre a'té kẽ'ra ohâ no'okaro niîwɨ: “Mɨ'ɨ̂ wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere neê ni'kâti diakɨ̃hɨ́ta niîmitito? niîrã, kɨ̃ɨ̂re weé ĩ'yo dutitikã'ya”, niî ohâ no'okaro niîwɨ, niîkɨ niîwĩ Jesu. 13 A'tîro weégɨ, wãtî Jesuré niî kehe sãaka be'ro yoâtikã kɨ̃ɨ̂re kõ'â wã'ka ni'ikɨ niîwĩ. 14 Jesu masá marirópɨ niî'kɨ Espírito Santore kɨó yɨ'rɨagɨ, Galiléiapɨre dahâkɨ niîwĩ. Ãpêrã kɨ̃ɨ yeé kitire niî pe'tiro Galiléia wa'terokãharã uúkũ se'sa wa'âkãrã niîwã. 15 Jesu makâri nɨkɨ naâ nerê wɨasepɨ bu'êkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re e'katí, “Ãyú yɨ'rɨami”, niîkãrã niîwã. 16 Be'ró Jesu Nazaré kɨ̃ɨ̂ masáka makapɨ dahâ tohaakɨ niîwĩ. Judeu masa naâ soo wɨári nɨmɨ kɨ̃ɨ̂ wee wɨáro noho naâ nerê wɨari wi'ipɨ sãháakɨ niîwĩ. Toopɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrire niî ĩ'yogɨtigɨ wã'kâ nɨ'kakɨ niîwĩ. 17 Kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Isaía ohâka pũrire niî ĩ'yo dutirã o'ôkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ tii pũríre pãâ, a'tîro ohâ'kere bokákɨ niîwĩ. A'tîro niîkaro niîwɨ: 18 Espírito Santo yɨ'ɨ̂pɨre niîmi. Kɨ̃ɨ̂ ãyusé kitire pahasé kɨorãre yɨ'ɨ̂re werê dutigɨ kũûwĩ. Bɨhâ wetirãre wãkû tutuakã wee dutígɨ o'ôo'wĩ. Ãpêrã dutisé doka niî wã'yarãre yɨ'rɨ wetíkã wee dutígɨ o'ôo'wĩ. Kapêri ĩ'yâtirãre ĩ'yakã́ wee dutígɨ o'ôo'wĩ. Ãpêrãre dutîpe, yã'âro weepé no'orãre yɨ'rɨó dutigɨ o'ôo'wĩ. 19 Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóri kura etâ toha' niisére werê dutigɨ o'ôo'wĩ, niîkaro niîwɨ. 20 Be'ró, Jesu kɨ̃ɨ̂ niî ĩ'yoka be'ro tii pũríre tuu tõré toha, tií wi'i ko'tegɨ́re wiákɨ niîwĩ. Wiá, naâre bu'êgɨtigɨ ehâ nuhakɨ niîwĩ. Niî pe'tirã tií wi'ipɨ niirã́ kɨ̃ɨ̂re neê ĩ'yâ du'utikãrã niîwã. 21 Kɨ̃ɨ̂ naâre a'tîro uúkũ nɨ'kakɨ niîwĩ: —Ni'kakã́ me'ra mɨsâ tɨ'ó'ke keoró wa'â', niîkɨ niîwĩ. 22 Niî pe'tirã Jesuré ãyuró uúkũkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'órã, teé ãyusé niî yuukã, tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. Naâ basi a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ã'rí José makɨ́ meheta niîti? niîkãrã niîwã. 23 Naâ tohô niisére masîgɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Apé tero weérã a'té masá naâ uúkũ wɨase nohore yɨ'ɨ̂re niîrã niísa': “Akô yeegɨ mɨ'ɨ̂ basi pe'e akô yee yɨ'rɨóya”, niísa'. Tohô niikã́ “Mɨ'ɨ̂ Cafarnaupɨ weé ĩ'yo'kere ɨ̃sâ tɨ'owɨ́. Teé ɨ̃sâ tɨ'ó'kere a'tó mɨ'ɨ yaá maka waropɨ kẽ'rare weé ĩ'yoya”, niîrã niísa', niîkɨ niîwĩ. 24 Be'ró naâre niî nemokɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨre kɨ̃ɨ yaá makakãharã waro ãyuró põo tẽrítisama. 25 Mɨsâre a'teré diakɨ̃hɨ́ masikã́ ɨása'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Elia kɨ̃ɨ̂ niîka teropɨre Israel di'tapɨre pãharã́ wapê wi'ia numia niîkãrã niîwã. Tiîtare i'tiá kɨ'ma apé kɨ'ma deko akôro pehâtikaro niîwɨ. Tohô weérã niî pe'tirã tií di'takãharã ɨpɨ́tɨ ɨhá boâkãrã niîwã. 26 Tohô niîmikã, neê ni'kó Israel kurakõho wapê wi'iore wee tamú dutigɨ Õ'âkɨ̃hɨ Eliare o'ôo'tikɨ niîwĩ. Apé di'takõho Sarepta wamêtiro Sidṍ pɨ'to niigó pe'ere wee tamú dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ. 27 Apêye kẽ'ra Eliseu Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîka teropɨre a'té weeró nohota wa'âkaro niîwɨ. Israel di'tapɨre pãharã́ kamî boarã́ niîkãrã niîwã. Tohô niîmikã, Eliseu neê ni'kɨ́ tií di'takɨ̃hɨre yɨ'rɨótikɨ niîwĩ. Naamã Síria di'takɨ̃hɨ pe'ere yɨ'rɨókɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ Israel kurakãharãre wee tamútigɨ, Israel kurakãharã niîtirã pe'ere wee tamúkɨ niîwĩ, niîkɨ niîwĩ. 28 Tií wi'ipɨ nerê'kãrã pãharã́ Jesu a'tîro niisére tɨ'órã, uâ yɨ'rɨa wa'âkãrã niîwã. 29 Be'ró niî pe'tirã toó niirã́ wã'kâ nɨ'ka, Jesuré makâ sumútohopɨ kõ'â õ'okãrã niîwã. Naâ niirí makakɨ̃hɨ ɨ̃rɨgɨ́ dɨpo sãrípɨ kɨ̃ɨ̂re tuu kehé dihorãtirã mii mɨhákãrã niîwã. 30 Naâ tohô weé sĩ'rimikã, Jesu naâ wa'tero wa'â, yɨ'rɨ́ wã'ka wa'âkɨ niîwĩ. 31 Be'ró Jesu Cafarnaupɨ wa'âkɨ niîwĩ. Tii maká Galiléia di'tapɨ niîkaro niîwɨ. Toopɨ́ masaré naâ soo wɨári nɨmɨre bu'êkɨ niîwĩ. 32 Dutisére kɨogɨ́ weeró noho bu'ekã́ ĩ'yârã, tɨ'o mariá mɨhakãrã niîwã. 33 Naâ nerêka wi'ipɨre ni'kɨ́ wãtî sãháa no'o'kɨ niîkɨ niîwĩ. A'tîro ɨpɨ́tɨ karíkũkɨ niîwĩ: 34 —Jesu Nazarékɨ̃hɨ, ɨ̃sâre kari boótikã'ya. Ɨ̃̃sâre bu'îri da'rê bahuriógɨ a'tîgɨ weetí? Mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ masi'. Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ yã'asé moogɨ́, ãyú butia'gɨ niî', niîkɨ niîwĩ. 35 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu wãtî masɨpɨ́re niigɨ́re tu'tîgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Di'ta mariáya. Ã'ripɨ́re niigɨ́ wiháaya, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, wãtî naâ ĩ'yóropɨ tuu kehé kũu, kɨ̃ɨ̂pɨre niî'kɨ wiháakɨ niîwĩ. Neê kɨ̃ɨ̂re mehêkã kamî da'rero mariró wiháakɨ niîwĩ. 36 Tohô wa'asére ĩ'yârã, niî pe'tirã ɨkɨákãrã niîwã. Naâ basi a'mêri a'tîro uúkũkãrã niîwã: —Ã'rí dutisé kɨosé yẽ'e nohó niîmitito? Kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩro masimi. Kɨ̃ɨ̂ naâre kõ'â wĩrokã, naâ wiháama, niîkãrã niîwã. 37 Tohô weéro niî pe'tiro Galiléiapɨ Jesu yeékãhase se'sâa wa'âkaro niîwɨ. 38 Jesu naâ nerê wɨaropɨ niî'kɨ wiháa wa'âkɨ niîwĩ. Wiháaka be'ro Simão yaá wi'ipɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ maa yẽkó ɨpɨ́tɨ uhá'ke do'âtiko niîwõ. Tohô weérã Jesuré “Yɨ'rɨóya”, niî sẽríkãrã niîwã. 39 Jesu koô pɨ'to ehâ nɨ'ka mu'rí ĩ'ya, uhá'kere surû dutikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, uhá'ke surû pe'tia wa'âkaro niîwɨ. Tohô weéka be'ro maatá koô wã'kâ nɨ'ka, naâre ba'asé etígo wa'âko niîwõ. 40 Muhîpũ sãháari kura niî pe'tirã no'ó niisé do'âtise kɨorã́re Jesu tirópɨ miáakãrã niîwã. Jesu naâ do'âtirã nɨkɨre amûkã yãa peógɨ, niî pe'tirãre yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 41 Naâ do'âtirã wa'teropɨre wãtiâ masapɨ́re sãháa'kãrã kẽ'rare kõ'â wĩrokɨ niîwĩ. Naâ wiháarã, a'tîro karíkũ wihaakãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî', niîkãrã niîwã. Wãtiâ Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîmi niisére masîkãrã niîwã. Tohô weégɨ Jesu naâre tu'tîgɨ, uúkũ dutitikɨ niîwĩ. 42 Bo'rê ke'ari kura Jesu makâ sumútoho masá marirópɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, masá kɨ̃ɨ̂re a'mâ, kɨ̃ɨ̂ niirópɨ siru tuú ehakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re apé sia'pɨ wa'â dutitikãrã niîmiwã. 43 Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ apêye makaripɨ kẽ'rare ãyusé kiti, Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkãkãharãre wiôgɨ niîgɨsami niisére wereró ɨá'. Õ'âkɨ̃hɨ naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuúkã, kɨ̃ɨ yarã́ sãhakã́ weegɨ́sami. A'té niiátehereta yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ, niîkɨ niîwĩ. 44 Tohô weégɨ Jesu naâ nerê wɨase wi'seri Galiléia di'ta niisé makaripɨre werê kusiakɨ niîwĩ.

Lucas 5

1 Ni'kâ nɨmɨ Jesu Genesaré wamêtiri ditara sumútohopɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ niirí kura pãharã́ masá etâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti weresére tɨ'ó sĩ'rirã, kɨ̃ɨ̂ tiro pãharã́ tuú wã'kakãrã niîwã. 2 Ditâra sumútoho nukûporopɨ pɨáwɨ masá marisépawɨ pa'sakã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Wa'î wẽherã́ ehâ'kãrã teepawɨ́re toopɨ́ po'ô, naa yeé wẽhêkɨhɨpagɨre koérã wa'ârã mahá nɨ'kakãrã niîwã. 3 Jesu teepawɨ́re ĩ'yâgɨ, Simão yawɨpɨ́ mɨhâ sãhakɨ niîwĩ. Simãore “Sõ'o kurépɨ waha wĩróya”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Jesu tiwɨpɨ́ ehâ nuha, masá sumútohopɨ nu'kurã́re bu'ê nɨ'kakɨ niîwĩ. 4 Naâre bu'êka be'ro Simãore a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yukɨ̂sɨre dekô kurepɨ waha wiháya. Toopɨ́ mɨ'ɨ yaá wẽhêkɨhɨre doke yõóya, niîkɨ niîwĩ. 5 Simão kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, ɨ̃sâ pi'etí, yamî wẽhé bo'reamiapɨ. Neê wẽhetiásɨ. Mɨ'ɨ̂ dutîgɨta dutî toha'. Tohô weégɨ wẽhêkɨhɨre doke yõógɨti, niîkɨ niîwĩ. 6 Naâ tigɨré doke yõóka be'ro pãharã́ wa'î sãháa no'okãrã niîwã. Tohô weéro tigɨ́ wẽhêkɨhɨ tɨ̃'rɨ̂ro tiro weékaro niîwɨ. 7 Teeré ĩ'yârã, naâ me'rakãharã apêwɨ yukɨ̂sɨpɨ niirã́re wee tamú dutirã bɨâ pihikãrã niîwã. Naâ, naâ tiropɨ etâ, naâre wee tamúkãrã niîwã. Teepawɨ́ pɨáwɨpɨta wa'î me'ra kã'ró mirî diha boo kurekaro niîwɨ. 8 A'tîro wa'akã́ ĩ'yâgɨ, Simão Pedro Jesu tiró ehâ ke'a, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ̂ yã'âro weesé bɨkɨ niî'. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ ãyugɨ́, yã'asé moogɨ́ yɨ'ɨ̂ tiro niîtikã'ya, niîkɨ niîwĩ. 9 Wa'î pãharã́re ĩ'yâ maria tĩhagɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'ra niî'kãrã kẽ'ra meharóta ĩ'yâ mariakãrã niîwã. 10 Apêwɨpɨ niî'kãrã Zebedeu põ'ra Tiago, João Simão me'rakãharã naá kẽ'ra ĩ'yâ mariakãrã niîwã. Be'ró Jesu Simãore niîkɨ niîwĩ: —Uîtikã'ya. Ni'kakã́ me'ra mɨ'ɨ̂ wa'î wẽhégɨ weeró noho masaré yee kitíre werêgɨsa'. Werê, pãharã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peókã weegɨ́sa', niîkɨ niîwĩ. 11 Be'ró naâ yukɨ̂sɨpawɨre sumútohopɨ waha nɨhákãrã niîwã. Niî pe'tise naâ kɨomí'kere toopɨ́ta kũûkã', Jesu me'ra wa'â wa'âkãrã niîwã. 12 Jesu ni'kâ maka Galiléia di'tapɨ niirí kura ni'kɨ́ niî pe'tiro ɨpɨpɨ́ kamî boagɨ́ kɨ̃ɨ̂ tiro wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ pɨ'to di'tâpɨ paâ mu'ri ke'a, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ do'âtisere yɨ'rɨó masi'. Mɨ'ɨ̂ ɨaró noho weeyá yɨ'ɨ̂re, niîkɨ niîwĩ. 13 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨógɨ yãa peó, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'rɨógɨti. Kamî marigɨ́ tohayá, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ kamî niîmi'ke yatî pe'tia wa'âkaro niîwɨ. 14 Tu'â eha nɨ'ko, Jesu kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —A'teré ãpêrãre werêtikã'ya. A'tîro pe'e weeyá. Diakɨ̃hɨ́ta sacerdote tiropɨ mɨ'ɨ yeé kami yatî'kere ĩ'yógɨ wa'âya. Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂re ĩ'yâka be'ro mɨ'ɨ̂ kamî boasére “Pe'tiá wa'a'”, niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Moisé Õ'âkɨ̃hɨre o'ô duti'kere o'ôya. Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, niî pe'tirã mɨ'ɨ̂ kamî yatî no'o'kere masîrãsama. Be'ró naâ me'ra niisétigɨsa' taha, niîkɨ niîwĩ. 15 Jesu yeékãhase pe'e siâpe me'ra nemoró masî no'okaro niîwɨ. Tohô weérã pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'orã́tirã nerêkãrã niîwã. Tohô niikã́ naâ do'âtisere yɨ'rɨókã ɨárã, kɨ̃ɨ̂ tiro nerêkãrã niîwã. 16 Naâ tohô weemíkã, Jesu pe'e masá marisépɨ wa'âkɨ niîwĩ. Teepɨ́ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra uúkũ mɨhakɨ niîwĩ. 17 Ni'kâ nɨmɨ Jesu masaré bu'êgɨ weékɨ niîwĩ. Tiîtare masá wa'teropɨre ni'karérã fariseu masa, ãpêrã Moisé ohâ'kere bu'erã́ duhîkãrã niîwã. Ni'karérã Galiléia di'tapɨ niisé makarikãharã niîkãrã niîwã. Ãpêrã Judéia di'tapɨ niisé makarikãharã niîkãrã niîwã. Tohô niikã́ ãpêrã Jerusalẽ́kãharã niîkãrã niîwã. Naâ toó niirí kura Jesu do'âtirãre yɨ'rɨógɨ, Õ'âkɨ̃hɨ tutuasé me'ra yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 18 Jesu masaré bu'erí kura ãpêrã masá ni'kɨ́ sihâ masitigɨre kɨ̃ɨ̂ kũyaró me'ra wɨâ ehakãrã niîwã. Naâ wi'ipɨ́ mii sãhá, Jesu tirópɨ kũû sĩ'rikãrã niîmiwã. 19 Tohô weé sĩ'rimirã, masá pãharã́ waro niî yuukã, neê wɨâ sãha masitikãrã niîwã. Tohô weérã wi'í dɨpo sãrípɨ mɨhâa, ni'kâ pee see weékãrã niîwã. Tii peépɨ kɨ̃ɨ̂ kũyaró me'ra kɨ̃ɨ̂re Jesu tirópɨ, masá wa'teropɨ du'u dihókãrã niîwã. 20 Jesu naâ ẽho peókã ĩ'yâgɨ, do'âtigɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha', niîkɨ niîwĩ. 21 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Moisé ohâ'kere bu'erã́, fariseu masa a'tîro wãkûkãrã niîwã: “Ã'rí kɨ̃ɨ̂ tohô uúkũse me'ra Õ'âkɨ̃hɨre yã'âro uúkũgɨ weemí. Noá niîti kɨ̃ɨ̂ tohô weegɨ́? Kɨ̃ɨ̂ ‘Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho tutuagɨ́ niî'’, niî wãkûsari? Marî weeró noho ɨpɨtígɨ masá yã'âro weé'kere akobohó masitisami. Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá yã'âro weé'kere akobohó masimi”, niîkãrã niîwã. 22 Jesu naâ wãkusére ĩ'yâ masigɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã mɨsâ yɨ'ɨ̂re mehêkã wãkû ma'akã'ti? 23 De'ró niisé pe'e diâsati butia'ti? “Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha'” niikã́, ou “Wã'kâ nɨ'ka, sihâ wã'kaya” niisé pe'e diâsa weeti nee? “Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha'” niikã́ ĩ'yâtimirã, ẽho peóya marí'. “Wã'kâ nɨ'ka, sihâ wã'kaya” niikã́ pe'e maa, kɨ̃ɨ̂ sihasére ĩ'yâ toharãpɨ “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî ẽho peó no'o', niîkɨ niîwĩ. 24 Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ yɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yógɨ, ã'rí sihâ masitigɨre yɨ'rɨógɨti. Teé me'ra mɨsâ yɨ'ɨ̂ masá yã'âro weé'kere akobohó masisere masîrãsa', niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ sihâ masitigɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ pe'e maa a'tîro niîgɨti. Wã'kâ nɨ'kaya. Mɨ'ɨ̂ kũyaróre mii wɨá, mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháagɨsa', niîkɨ niîwĩ. 25 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, naâ niî pe'tirã ĩ'yóropɨ sihâ masiti'kɨ wã'kâ nɨ'kakɨ niîwĩ. Wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂ kũyá'karore mii wɨá, Õ'âkɨ̃hɨ ãyú butia'mi niîgɨta, kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ toháa wa'âkɨ niîwĩ. 26 Niî pe'tirã tohô wa'asére ĩ'yâ maria, “Õ'âkɨ̃hɨ tutuagɨ́, ãyú butia'gɨ niîmi”, ni'kakã́ maa marî neê ĩ'yâ wɨaya marisére ĩ'yaásɨ, niîkãrã niîwã. 27 Jesu sihâ masitigɨre yɨ'rɨóka be'ro wi'ipɨ́ niî'kɨ wiháakɨ niîwĩ. Wiháa, ni'kɨ́ romano masa wiôgɨre niyéru wapa seé basagɨre ĩ'yâ bokakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Levi wamêtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ da'ra wɨáropɨ duhîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, “Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra a'tiá”, niîkɨ niîwĩ. 28 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Levi wã'kâ nɨ'ka, niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ da'rá'kere du'u kũú peo, Jesu me'ra wa'âkɨ niîwĩ. 29 Be'ró Levi kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ Jesuré pahirí bosê nɨmɨ wee peókɨ niîwĩ. Levi me'rakãharã pãharã́ wapa seérã niîkãrã niîwã. Tohô niikã́ ãpêrã kẽ'ra pãharã́ masá naâ me'ra ba'ârã niî nemokãrã niîwã. 30 Naâ tohô weekã́, fariseu masa, Moisé ohâ'kere bu'erã́ naâre ĩ'yâ nu'ku ko'tekãrã niîwã. Tohô weérã Jesu bu'erã́re uukahákãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —De'ró weérã mɨsâ niyéru wapa seérã me'ra, yã'âro weerã́ me'ra sĩ'rí, ba'âti? niîkãrã niîwã. 31 Jesu naâ tohô niisére tɨ'ógɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Do'âtise moorã́ dutúrure a'mâtisama. Do'âtirã pũrikã a'mâsama. 32 “Ãyurã́ niî'” niirã́re a'mâgɨ meheta a'tîwɨ. Ãpêrã “Ɨ̃̃sâ yã'arã́ niî'” niirã́ pe'ere a'mâgɨ a'tîwɨ. Naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú dutigɨ a'tîwɨ, niîkɨ niîwĩ. 33 Be'ró Jesuré sẽrí yã'a nemokãrã niîwã: —João masaré wamê yeegɨ bu'esére siru tuúrã, tohô niikã́ ɨ̃sâ fariseu masa bu'esére siru tuúrã Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã be'tí sẽrisamá. De'ró weérã mɨ'ɨ̂ bu'erã́ pe'e be'titímirã, sĩ'rí ba'âti? niîkãrã niîwã. 34 Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —De'ró weeákɨhɨ amûkã dɨ'tegɨ́ naâ me'ra niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ pihîo'kãrãre bɨhâ weti, be'ti dutí boosari? 35 Be'ró kɨ̃ɨ̂re ãpêrã apé sia'pɨ miáaka be'ro pũrikãre bɨhâ weti, be'tirã́sama. Jesu, yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niî' yuhûpɨ; yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niîtikã pũrikãre, be'tirã́sama niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 36 Kití weeró noho niisé me'ra naâre werê nemokɨ niîwĩ: —Neê ni'kɨ́ ma'maró su'tîrore tɨ̃'rê, meharó su'tîropɨ serê õ'otisami. Tohô weégɨ ma'maró su'tîrore bahuriógɨ weesamí. Tohô niikã́ ma'maró su'tîrore mehá su'tîropɨ serê õ'okã, yã'âro bahú'. 37 Tohôta wa'ása' ma'má vinho meha ahúri wa'îkɨ̃rã kaseri me'ra weé'ke ahuripɨ pose yeékã. Tohô weekã́ maa, vinho pa'mɨ́ yɨ'rɨ, tee ahúrire tɨ̃'rêkã'sa'. Tohô wa'akã́, vinho piôste pe'tia wa'ása'. Tohô weéro vinho kõ'â wa'a, tee ahúri kẽ'ra kõ'â wa'ása'. 38 Tohô weéro ma'má vinhore ma'ma ahúripɨ pose yeéro ɨá'. 39 Neê ni'kɨ́ vinho meharé sĩ'ri poó'kɨ ma'maré sĩ'rí sĩ'ritisami. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro niîsami: “Yɨ'ɨ̂ sĩ'rí mɨ'ta'ke mehá pe'e, nemoró ãyuápɨ”, niîsami. Mɨsâ too dɨpóropɨ weeséti'kere mɨsâ wee poó'kere ma'má yɨ'ɨ̂ bu'esé pe'ere dɨka yuú sĩ'ri wee' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

Lucas 6

1 Ni'kâ nɨmɨ Judeu masa naâ soo wɨári nɨmɨ niikã́, Jesu trigo wesepɨ yɨ'rɨákã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ trigore wehê tɨ̃'re, sã'ke weé, tee peérire ba'âkãrã niîwã. 2 Fariseu masa naâ tohô weekã́ ĩ'yârã, naâre sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weérã marî soo wɨári nɨmɨre da'ra dutítimikã, mɨsâ tohô weetí? niîkãrã niîwã. 3 Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ dɨporókɨ̃hɨ wiôgɨ Davi kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã me'ra ɨhá boârã naâ weé'kere bu'êpã. 4 Naâ a'tîro weékãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháa, pãú “Õ'âkɨ̃hɨ yee niî'” niî'kere, naâre ba'â dutiti'kere ba'âkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã kẽ'rare dɨka waákɨ niîwĩ. Sacerdotea di'akɨ̃re tee pãú ba'â duti no'okaro niîmiwɨ. Yɨ'ɨ̂ bu'erã́ teeré ba'ârã, yɨ'rɨ́ nɨ'karã meheta weemá niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 5 Naâre niî nemokɨ niîwĩ Jesu: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ soo wɨári nɨmɨ dutisé nemoró dutî masi', niîkɨ niîwĩ. 6 Jesu ape nɨmɨ́ naâ soo wɨári nɨmɨ niikã́, Judeu masa nererí wi'ipɨ sãháa, naâre bu'êkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ni'kɨ́ amûkã diakɨ̃hɨ́kãha amukã bɨ'â wia'kɨ niîkɨ niîwĩ. 7 Moisé dutî'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa Jesuré ĩ'yâ ko'tekãrã niîwã. Naâ, marî soo wɨári nɨmɨre kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨógɨsari? niîrã, tohô weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨókã, werê sãata basiórosa' niîrã, tohô ĩ'yâkãrã niîwã. 8 Jesu naâ wãkusére ĩ'yâ masigɨ, amûkã bɨ'â wia'kɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wã'kâ nɨ'ka, wihátia masa dekópɨ, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, amûkã bɨ'â wia'kɨ wã'kâ nɨ'ka, wihátikɨ niîwĩ. 9 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, Jesu fariseu masa mehêkã wãkurã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâre apêye noho sẽrí yã'agɨti. Marî soo wɨári nɨmɨ niikã́ ãyusére weeró ɨatí ou yã'asé pe'ere weeró ɨatí? Yɨ'rɨósere ɨatí ou wẽhé kõ'ase pe'ere ɨatí? niîkɨ niîwĩ. 10 Be'ró Jesu niî pe'tirã toó niirã́re ĩ'yâ toha, amûkã bɨ'â wia'kɨre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ yaá amûkãre sĩôya. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, sĩôkɨ niîwĩ. Maatá yɨ'rɨó no'oka amûkã tohákaro niîwɨ. 11 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, fariseu masa, Moisé ohâ'kere bu'erã́ uâ yɨ'rɨa wa'âkãrã niîwã. Tohô weérã “Marî de'ró weerã́sari ã'riré?” niî a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã. 12 Jesu tee nɨmɨ́rire ɨ̃rɨgɨ́pɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra uúkũgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́re tii yamíre kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra uúkũ bo'reakɨ niîwĩ. 13 Bo'rê ke'aka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrã pãharã́re pihîokɨ niîwĩ. Pihîo, naâ wa'tero niirã́ dozere besékɨ niîwĩ. Naâre “Yee kitíre werê kusiarã yɨ'ɨ̂ bese kũú'kãrã niîrãsa'”, niîkɨ niîwĩ. 14 A'tikérã niîkãrã niîwã: Simão, be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂re Pedro pisûkɨ niîwĩ. Ãpí kɨ̃ɨ̂ akabihí André niîkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ Tiago, João, Filipe, Bartolomeu niîkãrã niîwã. 15 Ãpêrã Mateu, Tomé, Tiago Alfeu makɨ, ãpí Simão wamêtigɨ zelote kurakɨ̃hɨ niîkãrã niîwã. 16 ãpí Juda Tiago akabihí niîkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ Juda Iscariote, be'ropɨ́ Jesuré kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãpɨre o'oákɨhɨ kẽ'ra niîkɨ niîwĩ. 17 Jesu ɨ̃rɨgɨ́pɨ niî'kɨ kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã me'ra tigɨ́ dɨ'pôkãpɨ diháakɨ niîwĩ. Toopɨ́ dihágɨ, ni'kâ paa ãyurí paapɨ tohâ ke'akɨ niîwĩ. Toopɨ́ pãharã́ kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrã niîkãrã niîwã. Ãpêrã masá pãharã́ Judéia di'takãharã, Jerusalẽ́kãharã, pahirí maa sumútoho niisé makari Sidṍ, Tirokãharã niîkãrã niîwã. Naâ niî pe'tirã Jesu bu'esére tɨ'órã wa'âkãrã niîwã. Tohô niikã́ naa yeé do'âtisere yɨ'rɨó dutirã wa'âkãrã niîwã. 18 Ãpêrã wãtiâ sãháa no'o'kãrã kẽ'ra wa'âkãrã niîwã. Jesu naá kẽ'rare yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 19 Kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra niî pe'tirã do'âtirãre yɨ'rɨókɨ niîwĩ. Tohô weérã niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê yã'a sĩ'rikãrã niîwã. 20 Jesu ɨ̃rɨgɨ́pɨ diháaka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re ĩ'yâ, niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ pahasé kɨorã Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ wa'ârãsa'. Tohô weérã e'katíya. 21 No'ó ni'kâroakãre ɨhá boarã́ noho e'katíya. Be'ropɨ́re yapîrãsa'. No'ó ni'kâroakãre utirã́ noho be'ropɨ́re buhirã́sa'. Tohô weérã e'katíya. 22 Mɨsâ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre ẽho peókã, masá a'tîro weerã́sama. Mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãsama. Naâ me'ra niîmi'kãrãre kõ'â wĩro mɨharãsama. Mɨsâre buhíkã', yabîrãsama. Mɨsâre “Yã'arã́ niîma”, niîrãsama. Naâ tohô weekã́, e'katíya. 23 Mɨsâ ɨ'mɨ̂sepɨ pahî butia'ro e'katíse bokarã́sa'. Tohô weérã naâ tohô weerí kurare ɨpɨ́tɨ e'katí yɨ'rɨ nɨ'kaya. Dɨporókãharãpɨ mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarãre tohôta weékãrã niîwã. 24 Mɨsâ pehé kɨorã́ pe'e a'ti nukúkãkãhase di'akɨ̃re wãkû nɨrɨrã noho, e'katí toha'. Tohô weéro mɨsâre yã'â niîrosa'. 25 Mɨsâ ni'kâroakã ba'â yapirã́ noho e'katí toha'. Tohô weéro mɨsâre yã'â niî'. Be'ropɨ́re ɨhá boârãsa'. Mɨsâ ni'kâroakãre e'katí buhirã́ nohore yã'â niî'. Be'ropɨ́re bɨhâ weti, utîrãsa'. 26 A'ti ɨmɨ́kohokãharã naâ ãyuró uúkũ no'orãre yã'âro wa'ârosa'. Dɨporópɨ “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti wererã́ niî'” niî soorãre mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá meharóta ãyuró naâre uúkũkãrã niîwã. 27 No'ó yeekãhásere tɨ'ó sĩ'rirã nohore a'tîro niîgɨti. Mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãre ma'iyá. Mɨsâre yã'âro weerã́re ãyuró weeyá. 28 Mɨsâre yã'âro uúkũrãre “Naâre ãyuró wa'aáto”, niîya. Mɨsâre yã'âro tu'tî, buhíkã'rãre naa yeé niiátehere sẽri basáya. 29 Ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂re ni'kâ pã're diâpoapɨ paakã́, apé pã're pe'ere mahâmi nɨ'ka, paâ dutiya taha. No'ó ni'kɨ́ mɨ'ɨ yaró su'tîro bu'ikãharore e'makã́, mɨ'ɨ yaá camisa kẽ'rare tuu weé o'oya. 30 Niî pe'tirã mɨsâre sẽrirã́re o'ôya. No'ó mɨsa yeére miáakã, “Wiaápa”, niîtikã'ya. 31 Mɨsâre ãpêrã ãyuró weekã́ ɨása'. Mɨsá kẽ'ra tohôta naâre ãyuró weé me'rikã'ya. 32 Mɨsâ ma'irã́ di'akɨ̃re ma'ikã́, ãpêrã pe'ere ma'itíkã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ tohô weesére ãyuró ĩ'yâtisami. Yã'arã́ kẽ'ra naâ me'rakãharã di'akɨ̃re ma'isamá. 33 Mɨsâre ãyuró weerã́ di'akɨ̃re ãyuró weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ tohô weesére ãyuró ĩ'yâtisami. Yã'arã́ kẽ'ra meharóta naâre ãyuró weerã́ di'akɨ̃re ãyuró weesamá. 34 Mɨsâ ãpêrãre apêye noho wasórã, “Naâ wiarã́sama” niirã́ di'akɨ̃re o'okã́, wapa marísa'. Yã'arã́ kẽ'ra meharóta ãpêrã yã'arã́re naâ wiarã́sama niîrã, wasosamá. 35 Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peórã pe'e mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãre ma'iyá. Naâre ãyuró weeyá. Naâ apêye noho wasokã́, wasosé wapa “Apêye noho dɨka yuúrãsama” niiró mariró naâre wasoyá. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre pehé ãyusé o'ôgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ põ'ra niîrãsa'. Kɨ̃ɨ̂ marikã keoró weetírãre, tohô niikã́ yã'âro weerã́re pahá yã'agɨ, ãyuró weesamí. 36 Tohô weérã marî pakɨ pahá yã'aro nohota mɨsá kẽ'ra niî pe'tirãre pahá yã'aya. 37 Mɨsâ ãpêrãre “Naâ yã'arã́ niîma”, niî ĩ'yâ besetikã'ya. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra mɨsâre besesomé. Tohô niikã́ ãpêrãre “Yã'â butia', bu'îri da'reró ɨá'”, niîtikã'ya. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra mɨsâre tohô niîsome. Ãpêrãre akobohóya. Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra meharóta mɨsâre akobohógɨsami. 38 Ãpêrã apêye noho moorã́re o'ôya. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra mɨsâre o'ôgɨsami. Mɨsâre ni'kâ ahuro yãá di'oka ahuro, ãyuró mu'mû yɨ'rɨri ahuro weeró noho o'ôgɨsami. Mɨsâ ãpêrãre o'ô'karo nohota Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre o'ôgɨsami, niîkɨ niîwĩ Jesu. 39 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'te kití weeró noho niisé me'ra werêkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ ĩ'yâtigɨ ãpí ĩ'yâtigɨre tɨ̃á wã'ka masitisami. Tohô weérã naâ pɨárãpɨta no'ó niirí kopepɨ bɨrɨ̂ sãha boosama. 40 Ni'kɨ́ bu'egɨ́ kɨ̃ɨ̂re bu'egɨ́ nemoró masî yɨ'rɨ nɨ'katisami. Kɨ̃ɨ̂ bu'ê tu'a ehaka be'ropɨ kɨ̃ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re bu'egɨ́ weeró noho niîgɨsami. 41 Mɨsâ basi yã'arã́ niîmirã, de'ró weérã mɨsâ akawerégɨre “Yã'agɨ́ niîmi”, niîti? Ãpêrãre “Mɨsâ yã'arã́ niî'” niiátoho dɨporo mari yeé pe'ere ĩ'yâ mɨ'taro ɨá'. 42 Mɨsâ a'té weeró noho niî boosa'. Mɨsâ akawerégɨre “Mɨ'ɨ yaá kapeapɨ kã'a marároakã niî'”, niî boosa'. Mɨsa yaá kapeapɨ pahirí pĩhire ĩ'yâtimirã, mɨsâ akawerégɨre “Kapêapɨ niiseákãre mií kõ'arãti”, niî masitisa'. Mɨsâ tohô weérã, wee soórã niî'. Mɨsa yeé kaperipɨ niisé pe'ere mií kõ'a mɨ'taya. Tohô weéka be'ropɨ mɨsâ akawerégɨ kã'a marároakã kapêripɨ niisé pe'ere mií kõ'a masirãsa', niî werêkɨ niîwĩ Jesu. 43 Jesu a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Neê ni'kâgɨ yukɨ̂gɨ ãyusé dɨkâtikɨhɨ yã'asé dɨkâtitisa'. Yã'asé dɨkâtikɨhɨ kẽ'ra ãyusé dɨkâtitisa'. 44 Niî pe'tise yukɨpagɨ́ tee dɨká me'ra ĩ'yâ masi no'osa'. Potâgɨ neê figueira wamêtise dɨkâtitisa'. Potâ kɨosé kẽ'ra neê ɨ'sê dɨkâtitisa'. 45 Masɨ́ ãyugɨ́ ãyusé wãkusé kɨo yuúgɨ, ãyuró uúkũsami. Ãpí yã'agɨ́ pe'e kɨ̃ɨ̂ wãkusé yã'asé niî yuukã, yã'âro uúkũsami. Marîre yã'asé niî yɨ'rɨro, yã'aséta marî uúkũse wiháa'. Ãyusé niikã́, ãyusé wiháa'. 46 De'ró weérã yɨ'ɨ̂re “Ɨ̃̃sâ wiôgɨ” niîmirã, yɨ'ɨ̂ dutisé pe'ere weé weeti? 47 No'ó yɨ'ɨ̂ tiropɨ a'tî, yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó, be'ró yɨ'ɨ̂ dutîro noho keoró weegɨ́ a'tîro weeró noho niîmi. 48 Ni'kɨ́ wi'í weegɨ́tigɨ, di'tâpɨ se'ê sãha, ɨ̃tâgare bokasamí. Be'ró tigá bu'ipɨ yeê nɨ'ka mɨhasami. Be'ró diâ po'ê yahakã, tií wi'ipɨ akó a'mâ põo tẽokã, a'mé yã'atisa'. Tií wi'i ɨ̃tâgapɨ yeê nɨ'kaka wi'i niî yuuro, tohô wa'ása'. 49 Ãpí yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'omígɨ, teeré keoró weetígɨ, a'tîro weeró noho niîmi. Wi'í weegɨ́tigɨ, neê ɨ̃'kɨáropɨ yeê nɨ'ka mɨhatiro mariró weesamí. Be'ró diâ po'ê yahakã, tií wi'ire akó a'mâ põo tẽo, a'mâ pĩ'a bɨrokã'sa'. Tií wi'i neê kã'ró dɨ'sá nɨ'katisa', niîkɨ niîwĩ Jesu.

Lucas 7

1 Jesu ɨ̃rɨgɨ́pɨ masaré bu'êka be'ro Cafarnaupɨ pi'ákɨ niîwĩ. 2 Toopɨ́ ni'kɨ́ surára wiôgɨ romano masɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂ ma'í yɨ'rɨ nɨ'kagɨ ɨpɨ́tɨ do'âtigɨ wẽrisé pɨ'topɨ niîkɨ niîwĩ. 3 Surára wiôgɨ Jesu yeé kitire tɨ'ógɨ, ni'karérã Judeu masa bɨkɨrã́re kɨ̃ɨ̂ tiropɨ o'ôo'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre yɨ'rɨógɨ a'tî dutigɨ tohô weékɨ niîwĩ. 4 Naâ Jesu tirópɨ etârã, tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂re wee tamúse sẽríkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rí surára wiôgɨre wee tamúro ɨá'. 5 Kɨ̃ɨ̂ a'tí di'takãharã Judeu masare ãyuró ma'imí. Kɨ̃ɨ́ta kɨ̃ɨ yeé niyéru me'ra ɨ̃sâ nerê wɨari wi'ire yeê dutiwĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re wee tamúro ɨá', niîkãrã niîwã. 6 Teeré tɨ'ógɨ, Jesu naâ me'ra wa'âkɨ niîwĩ. Wi'ipɨ́ ehaátoho dɨporoakã surára wiôgɨ ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'rakãharãre Jesuré werê dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ taha. A'tîro niî dutikɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂re kari boó sĩ'ritiami. Kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂ mehô niigɨ́ niísa'”, niiámi. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ “Yaá wi'ipɨ sãhátikã wee masítisa'”, niiámi. 7 Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ basi kẽ'ra mɨ'ɨ̂re a'mâgɨ a'tîtiami. A'tîro pe'e niiámi. “Mɨ'ɨ̂ wa'âtimigɨ, mɨ'ɨ̂ dutîose me'ra kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨ yɨ'rɨgɨ́sami”, niiámi. 8 Kɨ̃ɨ̂ “Ãpêrã surára dutiró dokapɨ niî'”, niiámi. “Yɨ'ɨ́ kẽ'ra ãpêrã surárare dutî turia'. Yɨ'ɨ̂ ni'kɨré o'ôo'kã, kɨ̃ɨ̂ wa'âmi. Ãpiré yɨ'ɨ̂ ‘A'tiá’ niikã́, a'tîmi”, niiámi. Kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre “‘A'tîro weeyá’ niikã́, weemí”, niiámi, niîkãrã niîwã Jesuré. 9 Jesu kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kere tɨ'ógɨ, tɨ'o mariá wa'âkɨ niîwĩ. Be'ró mahâmi ĩ'ya, kɨ̃ɨ̂re siru tuúrãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ã'rí surára wiôgɨ Israel kurakɨ̃hɨ meheta yɨ'ɨ̂re ãyuró ẽho peómi. Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre niîgɨti. Neê ni'kɨ́ Israel kurakãharã wa'teropɨre ã'rí weeró noho ẽho peóse kɨogɨ́re ĩ'yâtikãti, niîkɨ niîwĩ. 10 Be'ró surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kãrã wi'ipɨ́ dahâ tohaakãrã niîwã. Naâ tohatárã, surárare da'rá ko'tegɨre yɨ'rɨ́'kɨpɨre ĩ'yâkãrã niîwã. 11 Jesu surára wiôgɨre da'rá ko'tegɨre yɨ'rɨóka be'ro Naĩ́ wamêtiri makapɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́, tohô niikã́ ãpêrã pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âkãrã niîwã. 12 Tii maká pɨ'to kɨ̃ɨ̂ eharí kura ni'kâ puti masâ putire yaárã wa'ârã wɨâ wã'kakãrã niîwã. Wẽrî'kɨ, wapê wi'io makɨ ni'kɨ́ niigɨ́ niîkɨ niîwĩ. Pãharã́ tii makákãharã koôre ba'pâtikãrã niîwã. 13 Koôre ĩ'yâgɨ, Jesu pũûro pahá yã'akɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Utîtigota, niîkɨ niîwĩ. 14 Jesu kɨ̃ɨ̂re masógɨ, tii akárore yãa peókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, tii akárore wɨâ wã'karã tohâ nɨ'kakãrã niîwã. Wẽrî'kɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re dutî'. Wã'kâ nuhaya, niîkɨ niîwĩ. 15 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro wẽrî'kɨ wã'kâ nuha, uúkũ nɨ'kakɨ niîwĩ. Masó toha, Jesu kɨ̃ɨ̂ pakoré wiákɨ niîwĩ. 16 Teeré ĩ'yârã, niî pe'tirã masá ɨkɨákãrã niîwã. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peorã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ tutuâ yɨ'rɨgɨ marî wa'teropɨre bahuámi, niîkãrã niîwã. Apêye kẽ'rare niî nemokãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yarã́re wee tamúgɨ a'tîgɨ weeápĩ, niîkãrã niîwã. 17 Niî pe'tiro Judéia di'tapɨre, toó sumútohopɨre kɨ̃ɨ̂re masó'ke se'sâa wa'âkaro niîwɨ. 18 João masaré wamê yeegɨ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niîkɨ niîwĩ. Tiîtare kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrã Jesu yeé kitire kɨ̃ɨ̂re werêkãrã niîwã. Teeré tɨ'ógɨ, pɨárã kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrãre pihîokɨ niîwĩ. 19 A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Jesu tirópɨ wa'âya. “Mɨ'ɨ́ta niîti ‘Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ a'tîgɨsami’ niî no'o'kɨ ou ãpipɨ́re yuû kuerãsari yuhûpɨ?” niî sẽrí yã'aya, niîkɨ niîwĩ. 20 Be'ró naâ Jesu tirópɨ ehâ, kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —João masaré wamê yeegɨ mɨ'ɨ̂re ɨ̃sâre a'tîro sẽrí yã'a dutiami. “Diakɨ̃hɨ́ta mɨ'ɨ̂ ‘Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ a'tîgɨsami’ niî'kɨta niîti? ou ãpipɨ́re yuû kuerãsari yuhûpɨ?” niiámi, niîkãrã niîwã. 21 Naâ eharí kurare Jesu pãharã́ do'âtirãre yɨ'rɨógɨ weékɨ niîwĩ. Tohô niikã́ kamî boarã́re, wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩrogɨ, naâre kapêri bahú no'otirãre yɨ'rɨógɨ weékɨ niîwĩ. 22 Jesu, João o'ôo'kãrã sẽrí yã'akã, a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ weekã́ ĩ'yasére, mɨsâ tɨ'osére Joãore werêrã wa'âya. “Kapêri ĩ'yâtimi'kãrã ni'kâroakãre ĩ'yâma. Sihâ masitimi'kãrã sihâma. Kamî boarã́ yatî pe'tia no'oma. O'mê peeri tɨ'otí'kãrã kẽ'ra tɨ'omá. Wẽrî'kãrã masamá. Pahasé kɨorã masaré yɨ'rɨóse kiti, ãyusé kitire tɨ'omá. 23 Yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'utigɨ noho e'katígɨsami” niiámi, niî werêrã wa'âya Joãore, niîkɨ niîwĩ Jesu. 24 João o'ôo'kãrã wa'âka be'ro Jesu João yeekãhásere masaré werêkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ masá marirópɨ Joãore ĩ'yârã wa'âpã. Toopɨ́ wa'ârã, uigɨ́ noho, wãkû tutuatigɨ nohore ĩ'yârã wa'âtipã. Kɨ̃ɨ̂ tutuâtigɨ taâ buti wĩ'ró wẽe kɨáro weeró noho niîtimi. 25 Tohô niikã́ ãyusé su'tí sãyagɨ́re ĩ'yârã wa'âtipã. Su'tí ãyusé sãyarã́ noho, ma'mâ su'a niisétirã noho wiôrã yeé wi'seripɨ niîsama. 26 Too pũríkãre mɨsâ toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã wa'ârã, ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨre ĩ'yârã wa'ârã weepã́. Mɨsâre niîgɨti. João ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã nemoró niî yɨ'rɨ nɨ'kami. 27 Õ'âkɨ̃hɨ Joãore o'ôo' yuuatehere kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ yeé kitire werê yuuakɨhɨre mɨ'ɨ̂ dɨporo o'ôo'gɨti. Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂ wa'aátihi ma'are apo yuúgɨsami. Ma'â kẽ'râ yuu mɨ'tagɨ weeró noho mɨ'ɨ̂ wa'aátoho dɨporo masá wãkusére bɨhâ weti dɨka yuú dutigɨsami”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâ no'okaro niîwɨ. 28 Mɨsâre werêgɨti. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã wa'teropɨre neê ni'kɨ́ João masaré wamê yeegɨ yɨ'rɨóro niigɨ́ maríkɨ niîwĩ. Tohô niîmikã, niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ niirã́ João yɨ'rɨóro niîma. Mehô niigɨ́pɨta kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨóro niîmi, niîkɨ niîwĩ Jesu. 29 Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, niî pe'tirã masá, tohô niikã́ niyéru wapa seérã João kɨ̃ɨ̂ wamê yee no'o'kãrã a'tîro niîkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ keoró weemí, niîkãrã niîwã. 30 Fariseu masa, tohô niikã́ Moisé ohâ'kere bu'erã́ pe'e João wamê yee no'oya marí'kãrã niî tĩharã, Õ'âkɨ̃hɨ naâre weé sĩ'risere ɨatíkãrã niîwã. 31 Tohô weégɨ Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Masá a'tóka terokãharã, yee kitíre tɨ'ó sĩ'ritirã ã'rá weeró noho weesétima. 32 Wi'marã́ makâ dekopɨ apê duhirã, naâ me'rakãharãre pihîrã karíkũrã weeró noho niîma. A'tîro karíkũsama: “Ɨ̃̃sâ wẽôwɨ putimíkã, basârã wiháatiapɨ. Ɨ̃̃sâ bɨhâ weose basakã́ kẽ'rare, utîtiapɨ.” Naâ weeró noho a'tóka tero niirã́ no'ó ãyuró, yã'âro weekã́, meharóta tɨ'sâtima. 33 João masaré wamê yeegɨ be'tí, vinho sĩ'ritísami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, mɨsâ “Wãtî kɨomí”, niísa'. 34 Be'ró yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kẽ'rare ba'â, yɨ'ɨ̂ vinho sĩ'rikã́, meharóta yã'âro uúkũ'. “Ba'â wãrigɨ, sĩ'ri wãrígɨ niîmi”, niî'. “Niyéru wapa seérã me'rakɨ̃hɨ, tohô niikã́ yã'arã́ me'rakɨ̃hɨ niîmi”, niî'. Neê ni'kɨré ẽho peó wee'. 35 Tohô ẽho peótimirã, yɨ'ɨ̂ weé'kere ĩ'yârã, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re masisé o'osére masî no'o', niîkɨ niîwĩ Jesu. 36 Ni'kɨ́ fariseu masɨ Jesuré kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ ba'â dutigɨ pihîakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Jesu wa'âkɨ niîwĩ. 37 Naâ ba'arí kura tii makákõho numiô yã'âro weegó Jesu tiró wa'âko niîwõ. Koô Jesu fariseu masɨ yaá wi'ipɨ ba'âgɨ wa'âpɨ' niisére tɨ'ógo, ɨ'mɨ̂tihikaha akostíkahare kɨ̃ɨ̂ tiropɨ miáako niîwõ. 38 Koô utîgota, kɨ̃ɨ̂ sẽ'êma pe'e ehâ nɨ'kako niîwõ. Koô ya'ko koó koô utikã́, kɨ̃ɨ yeé dɨ'pôkãripɨ dokê pehakaro niîwɨ. Be'ró teé ya'ko koóre koô poâ nɨ'mo me'ra tuu koéko niîwõ. Be'ró teé dɨ'pôkãrire si'sî, koô ɨ'mɨ̂tihise miáa'kere dɨ'pôkãripɨ piô peoko niîwõ. 39 Koô tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesuré ba'â duti'kɨ fariseu masɨ a'tîro wãkûkɨ niîwĩ: —Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîgɨ pũrikã, “Noa nohó yɨ'ɨ̂re yẽ'ê yã'ago weetí? Koô de'ró niisétigo noho niîti ?” niî masi booapĩ. “Koô numiô yã'âro weegó niîmo”, niî masi booapĩ, niîkɨ niîwĩ. 40 Tohô wãkusére ĩ'yâgɨ, Jesu fariseu masɨre niîkɨ niîwĩ: —Simão, mɨ'ɨ̂re apêye noho niî sĩ'risa'. Fariseu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, niîya, niîkɨ niîwĩ. 41 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Pɨárã ɨmɨá niyéru wasogɨ́re wapa moósama. Ni'kɨ́ quinhentos nɨmɨri da'rasé wapa weeró noho wapa moósami. Ãpí pe'e cinquenta nɨmɨri da'rasé wapa weeró noho wapa moósami. 42 Kɨ̃ɨ̂ naâ pɨárãre de'ró weé wapa yeé masitikã ĩ'yâgɨ, naâ wapa moósere tohô akobohó bahurió pe'okã'sami. A'tekãhásere mɨ'ɨ̂re sẽrí yã'agɨti. Ni'i nohó pe'e niyéru wasogɨ́re ma'í yɨ'rɨ nɨ'kasari? niîkɨ niîwĩ. 43 Simão kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ a'tîro tɨ'ó yã'asa'. Pahiró wapa moó'kɨ pe'e ma'í yɨ'rɨ nɨ'kasami, niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ keoró yɨ'tí'. 44 Be'ró Jesu numiôre ĩ'yâ, Simãore niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ a'tîgo numiôre ĩ'yâ'. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ sãhatákã, yeé dɨ'pôkãrire koe dutígɨ yɨ'ɨ̂re akó o'ôtiapɨ. A'tîgo pe'e mɨ'ɨ̂ weetí'kere weeámo. Koô ya'ko koó me'ra yeé dɨ'pôkãrire koeámo. Be'ró koô poâri me'ra tuu koeámo. 45 Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re põo tẽrígɨ, marî wee wɨáro noho yɨ'ɨ̂re si'sîtiapɨ. Koô pe'e yɨ'ɨ̂ sãha ehákãpɨta, yeé dɨ'pôkãrire si'sîmo. Si'sî du'utimo yuhûpɨ. 46 Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ dɨpôapɨre ɨ'sê, marî piô peose nohore piô peotiapɨ. Koô pe'e yeé dɨ'pôkãripɨre ɨ'mɨ̂tihisere piô peoamo. 47 Tohô weégɨ a'tîro niîgɨti. Koô pehé yã'âro weé'kere akobohó no'omo. Tohô weégo yɨ'ɨ̂re tohô weesé me'ra koô ɨpɨ́tɨ ma'isére ĩ'yomó. Kã'ró naâ weé'kere akobohórã, kã'ró ma'isére ĩ'yó no'o'. Nemoró waro yã'âro weé'kere akobohórã, ɨpɨ́tɨ ma'isére ĩ'yó no'o', niîkɨ niîwĩ. 48 Be'ró numiôre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o pe'okã', niîkɨ niîwĩ. 49 Ãpêrã ba'â dutirã pihî no'o'kãrã toopɨ́ duhirã́ naâ basi a'mêri a'tîro uúkũkãrã niîwã: —Noa nohó niîsari ã'rí yã'âro weé'kepɨreta akobohó sãha dohagɨ? niîkãrã niîwã. 50 Naâ tohô niîmikã, Jesu pe'e numiôre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ẽho peó tĩhago, yã'âro weé'kere akobohó no'oapɨ. Wãkû ke'tiro mariró wa'âgosa', niîkɨ niîwĩ.

Lucas 8

1 Jesu yã'âro weé'kore akobohóka be'ro niî pe'tise makaripɨ niî pe'tiropɨ sihâ bi'akɨ niîwĩ. Tookãhárãre kɨ̃ɨ yeékãhasere bu'ê werê kusiagɨ weékɨ niîwĩ. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîgɨsami niisére werêkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ doze kɨ̃ɨ̂ me'ra ba'pâti sihakãrã niîwã. 2 Ãpêrã kẽ'ra numiâ naâ me'ra ba'pâti sihakãrã niîwã. Naâ Jesu too dɨpóro wãtiâ kõ'â wĩro no'o'kãrã numia, do'âtise yɨ'rɨó no'o'kãrã numia niîkãrã niîwã. Ni'kó naâ wa'tero Maria, naâ “Madalena” niigó, sete wãtiâ kõ'â wĩro no'o'ko niîko niîwõ. 3 Tohô niikã́ apêgo Joana, Cuza wamêtigɨ nɨmo niîko niîwõ. Koô marapɨ́ Herode yeeré da'rá ko'tegɨ niîkɨ niîwĩ. Susana wamêtigo kẽ'ra niîko niîwõ. Ãpêrã pãharã́ numia Jesuré naâ kɨosé me'ra wee tamúkãrã niîwã. 4 Pãharã́ masá pehe makárikãharã Jesu tirópɨ ĩ'yârã wa'âkãrã niîwã. Naâ pãharã́ nerekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu kití weeró noho niisé me'ra naâre bu'êkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: 5 —Ni'kɨ́ masɨ́ kɨ̃ɨ yaá wesepɨ otêgɨ wa'âsami. Kɨ̃ɨ̂ otekã́, wẽesté wã'ka'ke, ma'âpɨ apêye otesé kape dokê ke'asa'. Tií ma'apɨ yɨ'rɨárã, teeré ãpêrã ɨ'ta kũú wã'kasama. Be'ró mirikɨ̃hɨá a'tî, tee peérire ĩ'yâ boka, ba'â pe'okã'sama. 6 Apêye ɨ̃tâ peeri wa'teropɨ dokê ke'asa'. Tee peéri pĩ'rí, akó mari yuúkã, yãî diha wa'ása'. 7 Apêye otesé kape potâ wa'teropɨ bɨrɨ̂ ke'asa'. Potâ pe'e teeré pĩ'rí yɨ'rɨa, wẽhékã'sa'. 8 Apêye otesé kape di'tâ ãyurópɨ bɨrɨ̂ ke'asa'. Teé ãyuró pĩ'rí, dɨkâtisa'. Ni'kâ yõo cem peeri dɨkâtisa', niîkɨ niîwĩ. Toó be'ro Jesu ɨpɨ́tɨ tutuaró me'ra naâre niîkɨ niîwĩ: —O'mê peeri kɨorã́ noho a'teré ãyuró tɨ'oyá, niîkɨ niîwĩ. 9 Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ “De'ró niî sĩ'riro weetí a'te kití mɨ'ɨ̂ werê'ke?” niî sẽrí yã'akãrã niîwã. 10 Naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre a'tîro weemí. Ãpêrã too dɨpóropɨ masîya marimí'ke kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisére mɨsâre masikã́ weemí. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã maa kití weeró noho niisé me'ra werê no'o'. Tohô weérã yɨ'ɨ̂ weesére ĩ'yâmirã, ĩ'yâ masisome. Yeekãhásere tɨ'omírã, tɨ'o masítirã toharã́sama. 11 Yɨ'ɨ̂ werê'ke a'tîro niî sĩ'riro weé'. Otesé kape Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti weeró noho niî'. 12 Ma'âpɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke a'tîro niî sĩ'riro weé'. Masá, yee kitíre tɨ'omá. Be'ró naâ tɨ'ó'kere wãtî a'tî, teeré e'mâ pe'okã'sami. Naâpɨ teeré ẽho peó, Õ'âkɨ̃hɨ naâre yɨ'rɨ wetíkã weerí niîgɨ, tohô weesamí. 13 Apêye otesé kape ɨ̃tâ peeri wa'teropɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke a'tîro niî sĩ'riro weé'. Naâ, yee kitíre ãyuró e'katíse me'ra tɨ'osamá. Tohô weemírã, nɨ'kôri marirã́ weeró noho ãyuró ẽho peótisama. Yoâtikã ãyuró ẽho peó kumí, be'ró naâre ãpêrã yã'âro weekã́ ĩ'yârã, ẽho peó du'ukã'sama. 14 Apêye potâ wa'teropɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke a'tîro niî sĩ'riro weé'. Yee kitíre tɨ'osamá, tɨ'órã pe'ea'. Mehô siâpe me'ra a'ti ɨmɨ́kohokãhasere wãkû ke'ti yɨ'rɨasama. Pehé kɨó sĩ'risama. A'ti ɨmɨ́kohopɨ e'katísere ɨpɨ́tɨ wãkûsama. Tohô weéro a'té niî pe'tise naâre dohórẽ'kã'sa'. Tohô weérã, naâ dɨkâ marirã́ weeró noho tohamá. 15 Apêye otesé kape di'tâ ãyurópɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke pe'e a'tîro niî sĩ'riro weé'. Naâ, yee kitíre ãyuró tɨ'omá. Teeré tɨ'ó, Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho keoró weé me'rikã'ma. Ãyuró ẽho peó nu'kurã pehé dɨkâtirã weeró noho niîma, niîkɨ niîwĩ. 16 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Neê ni'kɨ́ sĩ'óo'kahare sĩ'óo' toha, apêye noho me'ra mo'âtisami. Neê kɨ̃ɨ̂ kãriró dokapɨ kũûtisami. A'tîro pe'e weesamí. Niî pe'tirã toopɨ́ sãháarã ĩ'yaáto niîgɨ, ɨ'mɨáropɨ dɨ'te yoósami. 17 A'tîro niî'. Too dɨpóropɨ masá masî no'oya marí'kere masî no'orosa'. Ya'yióropɨ niî'ke kẽ'ra bahuárosa'. Jesu, yee kití masî no'oya marimí'ke be'ropɨ́re sĩ'óo'kaha bo'rê yuuro weeró noho masî pe'tikã' no'orosa' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 18 A'teré tɨ'órã, ãyuró tɨ'oyá. Yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'ó ẽho peórãre Õ'âkɨ̃hɨ masisé o'ô nemogɨsami. Ãpêrã yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'ó sĩ'riti butia'rã pe'ere naâ masîmi'kere e'mâ pe'okɨ̃'sami, niîkɨ niîwĩ Jesu. 19 Be'ró Jesu pakó, kɨ̃ɨ̂ akabihírã kɨ̃ɨ̂re a'mârã a'tîkãrã niîwã. Naâ masá mu'mû yɨ'rɨkã ĩ'yârã, wi'ipɨ́ sãháa masitikãrã niîwã. 20 Toopɨ́ niigɨ́ Jesuré werêkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ pako, mɨ'ɨ̂ akabihírã sopepɨ́ niiáma. Mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ sĩ'riama, niîkɨ niîwĩ. 21 Teeré tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —No'ó Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire tɨ'ó, teeré keoró weerã́ noho naáta yɨ'ɨ̂ pako, yɨ'ɨ̂ akabihírã weeró noho niîma, niîkɨ niîwĩ. 22 Ni'kâ nɨmɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãhagɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Te'á siâkihi ditâra sumútohopɨ, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, wa'âkãrã niîwã. 23 Naâ pẽ'arí kura Jesu kãriá wa'âkɨ niîwĩ. Wãkûtiro wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽê tuu wã'katikaro niîwɨ. Tohô wa'akã́, pã'kôri yukɨ̂sɨpɨre paâ kehe sãa mɨhakaro niîwɨ. Tiwɨ́ mirî dihata wió niîkaro niîwɨ. 24 Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, Jesuré wã'kórã bɨrɨ̂akãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, marî mirîrãtirã weé', niîkãrã niîwã. Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu wã'ká, teé wĩ'roré, pã'kôrire yɨsɨ dutíkɨ niîwĩ. Niî pe'tise di'ta marí diha pe'tia wa'âkaro niîwɨ. 25 Tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ ẽho peóse de'ró wa'âmitito? niîkɨ niîwĩ. Naâ ɨpɨ́tɨ ɨkɨá'kãrã niî tĩharã ĩ'yâ maria, a'mêri niîkãrã niîwã: —Noa nohó niîsari baa ã'rí? Wĩ'ró, pã'kôripɨta yɨ'ti dohákã', niîkãrã niîwã. 26 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra pẽ'âkɨ niîwĩ. Pẽ'â, apé pã're Galiléia diakɨ̃hɨ Gerasa wamêtiropɨ pẽ'a ehákãrã niîwã. 27 Jesu yukɨ̂sɨpɨ niî'kɨ mahá nɨ'kari kura ni'kɨ́ Gerasakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tiro ehâkɨ niîwĩ. Yoakã́ yɨ'rɨ́karo niîwɨ kɨ̃ɨ̂ wãtiâ sãháa no'o'kɨ niiró. Neê su'ti marí, neê wi'ipɨ́ niîtikɨ niîwĩ. Masâ peeri wa'teropɨ niî baha ke'atikɨ niîwĩ. 28 Jesu kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, wãtî masɨpɨ́re sãyagɨ́re “Wiháaya”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ kõ'â wĩrokã ĩ'yâgɨ, Jesu tirópɨ ehâ ke'a, ɨpɨ́tɨ karíkũkɨ niîwĩ: —Jesu, Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ makɨ, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re kari boógɨ a'tîti? Yɨ'ɨ̂re yã'â butia'ro pi'etíkã weetíkã'ya, niî tutuaró me'ra sẽríkɨ niîwĩ. Pehetíri wãtî masɨré yẽ'ê, bɨrɨ̂ ke'a mɨhakã weékɨ niîwĩ. Masá kɨ̃ɨ̂re apé sia'pɨ wa'âtikã'ato niîrã, amûkãri, dɨ'pôkãripɨ kome daári me'ra dɨ'te kũú mɨhakãrã niîmiwã. Tohô weemíkã, kɨ̃ɨ̂ wehê sure mɨhakɨ niîwĩ. Wãtî kɨ̃ɨ̂re masá marirópɨ sɨ'orí miáa mɨhakɨ niîwĩ. 30 Jesu kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —De'ró wamêtiti? Kɨ̃ɨ̂ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Legião wamêti', niîkɨ niîwĩ. Pãharã́ wãtiâ niîkã' ɨ̃sâ niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 31 Wãtiâ Jesuré a'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre ĩ'yâ bahu dutí dihari peehopɨ bu'îri da'rê bahuriótikã'ya niî, ɨpɨ́tɨ sẽríkãrã niîwã. 32 Tiîtare ɨ̃rɨgɨ́pɨ pãharã́ yeseá ba'â nu'kukãrã niîwã. Naâre ĩ'yârã, wãtiâ Jesuré “Naâpɨre sãháarãti” niî, tutuaró me'ra sẽríkãrã niîwã. Jesu naâre “Tohôta weeyá”, niîkɨ niîwĩ. 33 Tohô weérã naâ masɨpɨ́re niî'kãrã wiháa, yeseapɨ́re sãháakãrã niîwã. Yeseá naâ wãtiâ sãháaka be'ro opâ tɨ'rɨpɨ oma maáti, ditârapɨ dokê yõha, mirî pe'tia wa'âkãrã niîwã. 34 Tohô wa'asére ĩ'yârã, yesearé ko'terã́ a'tîro weékãrã niîwã. Naâ ɨpɨ́tɨ ɨkɨárã makâpɨ, kã́pupɨ omá wã'ka, werêsterã wa'âkãrã niîwã. 35 Masá tohô wa'asé kitire tɨ'órã, ĩ'yârã wa'âkãrã niîwã. Naâ Jesu tirópɨ ehârã, wãtiâ sãháa no'o'kɨre Jesu pɨ'toakã duhikã́ ĩ'yâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ su'tí sãyâ, ãyuró wãkusé kɨogɨ́ duhîkɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, uisé me'ra ĩ'yâkãrã niîwã. 36 Ãpêrã toopɨ́ ĩ'yârã eharã́re Jesu wãtiâ sãháa no'o'kɨre kõ'â wĩrokã ĩ'yâ'kãrã “A'tîro weé wãtiâre kõ'â wĩroami”, niî werêkãrã niîwã. 37 Jesu tohô weekã́ ĩ'yârã, niî pe'tirã masá Gerasapɨ niirã́ Jesuré tutuaró me'ra “Mɨ'ɨ̂ apêropɨ wa'âya”, niîkãrã niîwã. Naâ ɨpɨ́tɨ waro uîkãrã niîwã. Tohô weérã Jesuré tohô niîkãrã niîwã. Teeré tɨ'ógɨ, Jesu yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, wa'â wa'âkɨ niîwĩ. 38 Wãtiâ kɨomí'kɨ Jesuré “Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂ me'ra wa'âgɨti” niîgɨ, ɨpɨ́tɨ sẽríkɨ niîmiwĩ. Jesu pe'e kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: 39 —Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháa, niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂re weé'kere werê pe'okɨ̃hɨ wa'âya, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ niî pe'tiro kɨ̃ɨ yaá makakãharãre Jesu kɨ̃ɨ̂re weé'kere werê kusiagɨ wa'âkɨ niîwĩ. 40 Be'ró Jesu ditâra apé pã'repɨ niî'kɨ pẽ'atáka be'ro masá e'katíse me'ra kɨ̃ɨ̂re põo tẽríkãrã niîwã. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re yuû kue'kãrã niî tĩharã, tohô weékãrã niîwã. 41 Tiîtare ni'kɨ́ sɨ'orí nerê wɨari wi'i wiôgɨ Jairo wamêtigɨ Jesu tiró etâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Jesu tiró ehâ ke'a, Jesuré “Yɨ'ɨ̂re pahá yã'a kureya. Te'á yaá wi'ipɨ ”, niîkɨ niîwĩ. 42 Kɨ̃ɨ̂ makó ni'kó niigó doze kɨ'mari kɨogó wẽrisé pɨ'topɨ niîko niîwõ. “Aɨ” niî, Jesu toó wa'arí kura pãharã́ masá siru tuúkãrã niî tĩharã, kɨ̃ɨ̂re ãyuró tuú di'o wã'kakãrã niîwã. 43 Naâ tohô weerã́ wa'tero ni'kó numiô doze kɨ'mari diî meha do'âtigo niîko niîwõ. Koô akô yee dutise wapa yeégo niî pe'tise niyéru toháa wa'âkaro niîwõ. Neê ni'kɨ́ koôre akô yee yɨ'rɨótikɨ niîwĩ. 44 Tohô weégo koô Jesu sẽ'êma wa'â, kɨ̃ɨ̂ su'tîro yapapɨ yẽ'ê yã'ako niîwõ. Koô yẽ'erí kurata koôre diî wihamí'ke bɨ'â nɨ'ka wa'âkaro niîwɨ. 45 Tohô wa'arí kura Jesu sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Noá yɨ'ɨ̂re yẽ'êti? niîkɨ niîwĩ. Niî pe'tirãpɨta “Neê ni'kɨ́ yẽ'êtimi”, niîkãrã niîwã. Tohô weégɨ Pedro, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã Jesuré niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, masá mɨ'ɨ̂re dokê wã'a wã'ka, tuu kehéoma. Tohô wa'akã́ masîmigɨ, mɨ'ɨ̂ de'ró weégɨ “Noá yɨ'ɨ̂re yẽ'êti?” niîti? niîkãrã niîwã. 46 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Ni'kó yɨ'ɨ̂re yẽ'ekã́ tɨ'ó yã'apɨ. Koôre yɨ'ɨ̂ tutuaró me'ra yɨ'rɨkã́ weeásɨ, niîkɨ niîwĩ. 47 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógo, kɨ̃ɨ̂ masî tohami, yɨ'ɨ́ta tohô weeásɨ niîgo, nara sãágota Jesu tiró a'tî, ehâ ke'ako niîwõ. Koô niî pe'tirã tɨ'óropɨ werê pe'okã'ko niîwõ. A'tîro weégo kɨ̃ɨ yaró su'tîrore yẽ'eásɨ niîgo, tohô niikã́ “Yɨ'ɨ̂ yẽ'ekã́ta, yɨ'rɨó no'o'kopɨ tohaásɨ”, niî werêko niîwõ. 48 Koô tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ẽho peó tĩhago, yɨ'rɨó no'o'kopɨ tohá'. Do'âtise moogó e'katíse me'ra toháaya, niîkɨ niîwĩ. 49 Jesu koôre uúkũri kura ni'kɨ́ Jairo nerê wɨari wi'i wiôgɨ yaá wi'ikɨ̃hɨ ehâkɨ niîwĩ. Jairore niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ mako wẽrîa tohamo. Marîre bu'egɨ́re kari boó nemotigɨta maha, niîkɨ niîwĩ. 50 Jesu tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jairore niîkɨ niîwĩ: —Uîtigɨta. Yɨ'ɨ̂re ẽho peóya. Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, mɨ'ɨ̂ mako masó no'ogosamo, niîkɨ niîwĩ. 51 Tií wi'ipɨre etâgɨ, koô pesarí tũkupɨre neê ãpêrãre sãháa dutitikɨ niîwĩ. Pedro, Tiago, João, tohô niikã́ koô pakɨ sɨmɨá di'akɨ̃re sãháa dutikɨ niîwĩ. 52 Niî pe'tirã tií wi'ipɨ niirã́ ɨpɨ́tɨ utirã́re Jesu niîkɨ niîwĩ: —Utîtikã'ya. Koô wẽrîtimo. Kãrígo weemó, niîkɨ niîwĩ. 53 Masá koô wẽrî'kere masîkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re buhíkã'kãrã niîwã. 54 Jesu pe'e uúkũgɨta, koo yaá amûkãre yẽ'ê, niîkɨ niîwĩ: —Wi'magó, wã'kâ nɨ'kaya, niîkɨ niîwĩ. 55 Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata wẽrî'ko masá, wã'kâ nɨ'kako niîwõ. Jesu koô pakɨ sɨmɨáre “Ba'asé ekayá”, niîkɨ niîwĩ. 56 Kɨ̃ɨ̂ tohô weesére ĩ'yârã, koô pakɨ sɨmɨá ɨpɨ́tɨ ĩ'yâ ɨkɨakãrã niîwã. Jesu koôre masó'kere neê ãpêrãre werê dutitikɨ niîwĩ.

Lucas 9

1 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dozere neêokɨ niîwĩ. Be'ró naâre kɨ̃ɨ̂ tutuasére o'ôkɨ niîwĩ. Wãtiâ no'ó niirã́re kõ'â wĩro masisere o'ôkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ do'âtise yɨ'rɨó masisere o'ôkɨ niîwĩ. 2 Naâre Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîmi niisére werê dutikɨ niîwĩ. Do'âtirãre yɨ'rɨó dutikɨ niîwĩ. 3 A'tîro niî o'ôo'kɨ niîwĩ: —Wa'ârã, neê apêye noho miáatikã'ya. Tuakɨhɨ́, ahûro, ba'asé po'é, neê niyéru miáatikã'ya. Mɨsâ sãyasé me'ra di'akɨ̃ wa'âya. Neê apêye miáa nemotikã'ya. 4 Mɨsâ no'ó niirí wi'i ehârã, mɨsâ toó niiró põo tẽóro tií wi'ipɨ niîya. 5 No'ó ãpêrã mɨsâre yẽ'êtikã, tii makáre wiháarã, tii makákãhase di'tâ wã'á'kere paâste kõ'aya. Tohô weérã mɨsâ “A'ti makákãharã bu'îritima” niî ĩ'yorã́sa', niîkɨ niîwĩ. 6 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro wa'â wa'âkãrã niîwã. Wa'â, niî pe'tise makaripɨ Jesu masaré yɨ'rɨóse kitire werê kusiakãrã niîwã. Tohô niikã́ do'âtirãre yɨ'rɨókãrã niîwã. 7 Herode Galiléia di'ta wiôgɨ niî pe'tise Jesu weé'kere tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, Herode de'ró wee masítikɨ niîwĩ. Ãpêrã “Kɨ̃ɨ̂ João wamê yeegɨ wẽrî'kɨpɨ masá'kɨ niîmi”, niîkãrã niîwã. 8 Ãpêrã “Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ Elia bahuápĩ”, niîkãrã niîwã. Ãpêrã “Apé tero weégɨ ni'kɨ́ too dɨpórokɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ masá'kɨ niîgɨ niîsami”, niîkãrã niîwã. 9 Herode pe'e a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ta João yaa dɨpoáre dɨtê sure dutiwɨ. Too pũríkãre noa nohó niîsari naâ toô kã'ro uúkũ no'ogɨ? Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ sĩ'rimisa', niîkɨ niîwĩ. 10 Be'ró Jesu bese kũú'kãrã naâ bu'ê kusiaka be'ro kɨ̃ɨ̂ tiro dahâ, naâ wee kusiá'kere werêkãrã niîwã. Be'ró naâre Jesu masá marirópɨ Betsaida wamêtiri maka pɨ'topɨ sɨ'orí wa'âkɨ niîwĩ. 11 Masá pe'e naâ wa'asé kitire tɨ'ókã'kãrã niîwã. Tohô weérã naâre siru tuú wã'kakãrã niîwã. Jesu naâre e'katíse me'ra põo tẽrí, Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîmi niisére werê, do'âtirãre yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 12 Be'ró yamîka'pɨ niikã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ doze kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Masaré “Toô kã'rota niî'”, niîya. No'ó pɨ'tó niisé makaripɨ ba'asé, kãriró a'mâ dutiya. A'tó marî niirópɨre neê apêye noho marí butia'kã', niîkãrã niîwã. 13 Jesu pe'e niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ naâre ba'asé ekayá. Naâ kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ ni'kâmukãsepagata pãú, tohô niikã́ wa'î pɨárãta kɨó'. Ɨ̃̃sâre ã'rá pãharã́ ba'aátehere duu dutígɨ weetí? niîkãrã niîwã. 14 Naâ pãharã́, ɨmɨá se'saro ni'kâmukãsetiri mil wa'tero niîkãrã niîwã. Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Masaré tee kurári nɨkɨ cinquenta duhî dutiya, niîkɨ niîwĩ. 15 Naâ kɨ̃ɨ̂ dutî'karo nohota weé, masaré duhî dutikãrã niîwã. 16 Be'ró Jesu teé ni'kâmukãse pãupáre, naâ wa'î pɨárãre miî, ɨ'mɨáropɨ ĩ'yâ moro, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre naa yeé niiátehere “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂ pe'êsteka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re masaré eti dutígɨ o'ôkɨ niîwĩ. 17 Niî pe'tirã ba'â, yapîkãrã niîwã. Be'ró doze pi'seri naâ ba'â dɨ'a'kere see neékãrã niîwã. 18 Ni'kâti Jesu kɨ̃ɨ̂ se'saro Õ'âkɨ̃hɨ me'ra uúkũgɨ weékɨ niîwĩ. Tiîtare kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ me'ra niîkãrã niîwã. Naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Masá de'ró niî uúkũti yɨ'ɨ̂re? niîkɨ niîwĩ. 19 Naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Ãpêrã mɨ'ɨ̂re “João wamê yeegɨ niîmi”, niîma. Ãpêrã mɨ'ɨ̂re “Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Elia niîmi”, niîma. Ãpêrã “No'ó niigɨ́ dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ masá'kɨ niîgɨ niîsami”, niîma, niîkãrã niîwã. 20 Be'ró naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ taha: —Mɨsâ waro, de'ró wãkûti yɨ'ɨ̂re? niîkɨ niîwĩ. Pedro kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî', niîkɨ niîwĩ. 21 Jesu naâre neê kã'ró ãpêrãpɨre kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niisére werê dutitikɨ niîwĩ. 22 Be'ró naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ pũûro pi'etígɨsa'. Judeu masa bɨkɨrã́, sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãsama. Yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama. Naâ tohô weemíkã, i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa', niîkɨ niîwĩ. 23 Be'ró niî pe'tirã masaré niîkɨ niîwĩ: —No'ó yɨ'ɨ̂re siru tuú sĩ'rigɨ noho niî pe'tise nɨmɨri siru tuuáto. Kɨ̃ɨ̂ weé sĩ'riro noho weetíkã'ato. Yɨ'ɨ̂ ɨaró pe'e weeáto. No'ó yɨ'ɨ̂re siru tuú sĩ'rigɨ, “Jesuré ẽho peógɨ, wẽrî boosa'” niîtigɨta siru tuuáto. 24 Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse me'ra yã'âro yɨ'rɨ́ sĩ'ritigɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'ugɨ noho pekâ me'epɨ bu'îri da'rê bahurió no'ogɨsami. Ãpí wẽhesére uîti, yɨ'ɨ̂re ẽho peó nu'kugɨ noho yɨ'ɨ̂ me'ra katî nu'kugɨsami. 25 Ni'kɨ́ a'ti nukúkãkãhase niî pe'tisere wapá ta'agɨ, kɨ̃ɨ̂ ehêri põ'ra pe'ere bahuriógɨ, yẽ'e nohóre wapá ta'a boosari? 26 Yɨ'ɨ̂re, tohô niikã́ yee kitíre bopôya sãatikã'ya. Mɨsâ bopôya sãakã, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tîro weegɨ́sa'. Opâturi a'ti nukúkãpɨre a'tîgɨ, yɨ'ɨ̂ pakɨ asistése me'ra, kɨ̃ɨ̂re werê ko'terã me'ra yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre bopôya sãagɨsa'. Yɨ'ɨ̂ tutuasé me'ra a'tîgɨ, tohô weegɨ́sa'. 27 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Ni'karérã a'topɨ́ niirã́ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ sãhakã́ ĩ'yâtimirã wẽrîsome, niîkɨ niîwĩ. 28 Ni'kâ semana Jesu “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ sãhakã́ ĩ'yârãsa'” niîka be'ro ɨ̃rɨgɨ́pɨ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra uúkũgɨ mɨhâgɨ, Pedro, Tiago, Joãore miáakɨ niîwĩ. 29 Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ uúkũgɨ, kɨ̃ɨ̂ bahusére dɨka yuúa wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yeé su'tí ãyuró butisé, asistése wa'âkaro niîwɨ. 30 Tohô wa'akã́, pɨárã ɨmɨá bahuá, kɨ̃ɨ̂ me'ra uúkũkãrã niîwã. Naâ dɨporókãharãpɨ Moisé, Elia niîkãrã niîwã. 31 Naâ asistése me'ra niîrã, Jesu kɨ̃ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ wẽriátehere uúkũkãrã niîwã. 32 Pedro kẽ'ra ɨpɨ́tɨ wɨhá kɨó'kãrã niîmirã, wã'kákãrã niîwã. Wã'ká, Jesu kɨ̃ɨ̂ asistésere, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ me'ra niirã́re ĩ'yâkãrã niîwã. 33 Naâ Jesu tiró niî'kãrã wa'arí kura Pedro Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, marî a'topɨ́ niikã́ ãyú yɨ'rɨa'. I'tiá wi'iakã weerã́. Ni'kâ wi'i mɨ'ɨ yaá wi'i, apé wi'i Moisé yaá wi'i, apé wi'i Elia yaá wi'i weerã́, niîkɨ niîwĩ. Pedro kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'o masítimigɨ, de'ró niî masitigɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 34 Kɨ̃ɨ̂ tohô uúkũri kura ni'kâ o'me kurá diháti, naâre tuú bi'akã'karo niîwɨ. Naâ tií o'me kurá po'peapɨ niîrã, uîa wa'âkãrã niîwã. 35 Be'ró tii kurápɨ ni'kɨ́ a'tîro uúkũkã tɨ'ókãrã niîwã: —Ã'rí yɨ'ɨ̂ makɨ yɨ'ɨ̂ besé'kɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peóya, niîkɨ niîwĩ. 36 Tohô niîka be'ro Jesu ni'kɨtá tohâ nɨ'kakɨ niîwĩ. Moisé, Elia maríkãrã niîwã maha. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ naâ ĩ'yâ'kere tohôta tɨ'ó yã'a yɨ'rɨokã'kãrã niîwã. Neê kã'ró ãpêrãre werêtikãrã niîwã. 37 Ape nɨmɨ́ pe'e ɨ̃rɨgɨ́pɨ niî'kãrã dihatákã, pãharã́ Jesuré põo tẽríkãrã niîwã. 38 Ni'kɨ́ naâ wa'teropɨ niigɨ́ ɨpɨ́tɨ Jesuré uúkũ kehokɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, yɨ'ɨ̂ makɨ ni'kɨ́ niigɨ́re pahá yã'a kureya. Ĩ'yâgɨ a'tiá. 39 Wãtî kɨ̃ɨ̂re sãháa'kɨ yẽ'êa, karíkũ, wẽrîa mɨhakã weemí. Tohô niikã́ ɨsêropɨ sa'pô tu'umi. Kɨ̃ɨ̂re yã'â butia'ro weégɨ, pi'etíkã weé yɨ'rɨami. Neê du'ú sĩ'ritimi. 40 Mɨ'ɨ̂ bu'erã́re “Wãtîre kõ'â wĩroya”, niî tohamiapɨ. Neê põo tẽótiama, niîkɨ niîwĩ. 41 Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ ẽho peóse moorã́ yã'arã́ niî'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre yoakã́ bu'êmikã, neê tɨ'o masí wee' yuhûpɨ. No'ó kã'a tero yoakã́ yɨ'ɨ̂ mɨsâre põo tẽógɨsari? Mɨ'ɨ̂ makɨre yɨ'ɨ̂ tiro miítia, niîkɨ niîwĩ. 42 Wi'magɨ́ kɨ̃ɨ̂ tiro wa'akã́, wãtî kɨ̃ɨ̂re nukûkãpɨ dokê ke'akã weékɨ niîwĩ. Opâturi wãkûtiro kɨ̃ɨ̂re wẽrîakã weékɨ niîwĩ taha. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, Jesu wãtîre kõ'â wĩro, yɨ'rɨókɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂ pakɨré wiákɨ niîwĩ. 43 Niî pe'tirã toó niirã́ Õ'âkɨ̃hɨ tutuasére ĩ'yâ mariakãrã niîwã. Naâ Jesu weé ĩ'yo'kere ĩ'yâ mariari kura kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: 44 —Yɨ'ɨ̂ ni'kâroakã niisére ãyuró tɨ'oyá. Akobohótikã'ya. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre wiôrãpɨre o'ôrãsama, niîkɨ niîwĩ. 45 Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ pe'e neê tɨ'o masítikãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ naâre tɨ'o masítikã weékɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂ niî'kere “De'ró niî sĩ'riro weetí?” niî sẽrí yã'a ui niîkãrã niîwã. 46 Be'ró Jesu bu'erã́ naâ basi noá marî wa'teropɨ niigɨ́ ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨsari? niîrã, ɨpɨ́tɨ dɨ'sâ sookãrã niîwã. 47 Jesu naâ tohô wãkusére ĩ'yâ masikã'kɨ niîwĩ. Tohô weégɨ ni'kɨ́ wi'magɨ́re kɨ̃ɨ̂ pɨ'to wehêo nɨ'ko, 48 naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re ma'igɨ́ noho ni'kɨ́ ã'rí wi'magɨ́re yẽ'êgɨ weeró noho weemí. Kɨ̃ɨ̂re yẽ'êgɨ, yɨ'ɨ̂reta yẽ'êgɨ weemí. Yɨ'ɨ̂re yẽ'êgɨ, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'rare yẽ'êgɨta weemí. No'ó mɨsâ wa'teropɨre ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî wãkûtigɨ kɨ̃ɨ́ta niîmi ãpêrã yɨ'rɨóro niigɨ́, niîkɨ niîwĩ Jesu. 49 Be'ró João Jesuré a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂ wamé me'ra pisû tĩhagɨ, wãtiâre kõ'â wĩrokã ĩ'yâwɨ. Kɨ̃ɨ̂ marî me'rakɨ̃hɨ meheta niiámi. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ka'mú ta'awɨ, niîkɨ niîwĩ. 50 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Tohô weegɨ́re ka'mú ta'atikã'ro ɨá'. Marîre ĩ'yâ tu'titigɨ marî me'rakɨ̃hɨ niîmi, niîkɨ niîwĩ Jesu. 51 Jesu wẽrî, kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâatoho dɨporo uiró mariró wãkû tutuaro me'ra “Jerusalẽ́pɨ wa'âgɨti”, niîkɨ niîwĩ. 52 Kɨ̃ɨ̂ dɨporo ãpêrãre o'ôo' yuukɨ niîwĩ. Naâ ni'kâ maka Samaria di'tapɨ niirí makapɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ kãriátohore a'mâ yuurã wa'âkãrã niîwã. 53 Tii maká Samariakãharã Judeu masare ĩ'yâ sĩ'ritirã niî tĩharã, Jesu o'ôo'kãrãre yẽ'ê sĩ'ritikãrã niîwã. Naâ, Jerusalẽ́pɨ Jesu wa'âgɨ weesamí niîrã, tohô weékãrã niîwã. 54 Samariakãharã tohô weesére ĩ'yârã, Jesu bu'erã́ Tiago, João a'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ naâre bu'îri da'rêrã, pekâ me'ere ɨ'mɨ̂sepɨ diháti dutikã ɨatí? Dɨporókɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Elia weé'karo noho weeró ɨatí? niîkãrã niîwã. 55 Teeré tɨ'ógɨ, Jesu naâre ĩ'yâ, tutuaró me'ra tu'tîgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ tohô wãkusé Espírito Santo o'osé meheta niî'. 56 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ masaré bu'îri da'rê bahuriógɨ meheta a'tîwɨ. Naâre yɨ'rɨógɨ a'tîgɨ weewɨ́, niîkɨ niîwĩ. Be'ró naâ ape makápɨ yɨ'rɨá wa'âkãrã niîwã. 57 Naâ ape makápɨ yɨ'rɨári kura ni'kɨ́ masɨ́ Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ no'ó wa'aró siru tuúgɨti, niîkɨ niîwĩ. 58 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wa'îkɨ̃rã naâ kãrirí tuti kɨomá. Mirikɨ̃hɨá kẽ'ra naâ põ'ratíri su'tiro kɨomá. Yɨ'ɨ̂ pũrikã Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ neê kã'ró kãri pesáro moó', niîkɨ niîwĩ. 59 Ãpí pe'ere Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ wa'âgɨti yuhûpɨ. Toopɨ́ niî, be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ wẽrîka be'ro yaá tohagɨpɨ mɨ'ɨ̂ me'ra wa'âgɨti, niîkɨ niîwĩ. 60 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã wẽrî'kãrã weeró noho niîma. Naáta wẽrî'kãrãre yaáto. Mɨ'ɨ̂ pũrikã yɨ'ɨ̂re siru tuúya. Siru tuú, Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîgɨsami niisére werêgɨ a'tiá, niîkɨ niîwĩ. 61 Be'ró Jesuré ãpí niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ me'ra wa'âgɨti. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra wa'aátoho dɨporo yaá wi'ikãharãre we'êriti sĩ'risa' yuhûpɨ, niîkɨ niîwĩ. 62 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Di'tâ se'ê kũugɨ, opâ nɨre wa'arí niîgɨ, sẽ'êma pe'e ĩ'yâ tõrotisami. Ã'rí weeró noho Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó'kɨpɨa too dɨpóro kɨ̃ɨ̂ weeséti'kere wãkû nɨrɨtisami. Wãkû nɨrɨgɨa Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere keoró wee masítisami, niîkɨ niîwĩ.

Lucas 10

1 Be'ró Jesu setenta e dois ãpêrã ɨmɨaré pihî nemokɨ niîwĩ. Naâre pɨârerã di'akɨ̃ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ wa'aátehe makaripɨ kɨ̃ɨ̂ dɨporo o'ôo' yuukɨ niîwĩ. 2 Naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Marî otesé pehé pĩ'rí dɨkâti'. Teeré miirã́ pe'e mari kuréma. Tohô weérã mɨsâ teé otesé wiôgɨre ãpêrã miî tamu dutirã sẽri nemóya, niîkɨ niîwĩ. A'té weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire masî sĩ'rirã pãharã́ waro niîma. Tee kitíre wererã́ pe'e pehêterãkã niîma. Tohô weérã ãpêrã kɨ̃ɨ̂ o'ôo' nemokã Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá. 3 Mɨsâ wa'âya. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre wiosé wa'teropɨ o'ôo'gɨ weé'. Ovelha wi'marã́re yaîwa wa'teropɨ o'ôo'gɨ weeró noho o'ôo'. 4 Mɨsâ wa'ârã, ahûri miáatikã'ya. Niyéru sãarí ahuro kẽ'rare miáatikã'ya. Sapátu apé pa'a miáatikã'ya. Ma'âpɨ wa'ârã, ãpêrãre põo tẽrírã, yoakã́ uúkũtikã'ya. Diakɨ̃hɨ́ wa'âya. 5 Mɨsâ wi'ipɨ́ sãháarã, tií wi'ikãharãre a'tîro niî mɨ'taya: “Mɨsâ a'tí wi'ikãharãre ãyuró wa'aáto”, niîya. 6 Tií wi'ikãharã kumûkã mariró niikã́, mɨsâ “Ãyuró wa'aáto” niisé naa yeé toharósa'. Tohô niîtikã maa, mɨsâ tohô niisé mɨsâreta toharósa' taha. 7 Mɨsâ ni'kâ wi'ipɨ ehârã, tií wi'ipɨta tohayá. Naâ ba'asé nohore, naâ sĩ'risé nohore, mɨsá kẽ'ra ba'â siru tuuya. Da'rarã́ naâ da'rasé wapa wapá ta'a ba'â masima. Tohô weérã mɨsâ bu'êrã wa'akã́, mɨsâre o'ôrãsama. Apêye wi'seripɨ wa'â, kãrí bahâ ke'atitikã'ya. 8 Mɨsâ ni'kâ makapɨ etakã́, tii makákãharã ãyuró yẽ'ê me'rikã, no'ó naâ ekasére ba'âya. 9 Tii makápɨ do'âtirãre yɨ'rɨóya. Naâre a'tîro werêya: “Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisé mɨsâ tiropɨ a'tiátehe kã'ró dɨ'sá'.” 10 Ni'kâ makapɨ mɨsâ etakã́, tookãhárã ãyuró põo tẽrítikã maa, makâ dekopɨ wa'âya. A'tîro niîya: 11 “A'ti makákãhase ɨ̃sâ dɨ'pôkãripɨ di'tâ wã'á'kepɨreta paâste kõ'arãti. A'ti makákãharã bu'îritisere ĩ'yórã tohô weerã́ti”, niîya. Naâre a'tîro niî nemoya. “Mɨsâ a'teré masîya. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisé mɨsâ tiropɨ a'tiátehe kã'ró dɨ'sá'”, niîya. 12 Jesu a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, tii makákãharã mɨsâre ɨatí'kãrãre a'tîro weegɨ́sami. Sodomakãharãre bu'îri da'rê'karo nemoró da'rê no'orãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 13 Be'ró Jesu apêye makarikãharãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Corazĩ́, tohô niikã́ Betsaida wamêtise makarikãharãre yã'â butia'ro wa'ârosa' mɨsâre. Yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ĩ'yâmirã, dɨka yuú wee'. Yɨ'ɨ̂ ãpêrã Judeu masa niîtirã niirópɨ Tiro, Sidṍ wamêtise makaripɨ weé ĩ'yokã maa, dɨporópɨ naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú toha boopã. Naâ bɨhâ wetisere ĩ'yórã, naâ wee wɨáro noho su'tí wãkisére sãyâ, nohâre naâ dɨpôapɨ õrêste peo boopã. 14 Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, Tiro, Sidṍkãharã nemoró mɨsâ pe'ere bu'îri da'rê yɨ'rɨ nɨ'kagɨsami. 15 Ni'kâroakã maa Cafarnaukãharãre werê'. “Ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâarãti”, niî wãkû ma'atikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre pekâ me'epɨ kõ'â butia'gɨsami, niîkɨ niîwĩ. 16 Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ bu'esére tɨ'órã, yɨ'ɨ̂reta tɨ'omá. Mɨsâre ɨatírã, meharóta yɨ'ɨ̂re ɨatíma. Tohô yɨ'ɨ̂re ɨatírã, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'rare ɨatíma, niîkɨ niîwĩ Jesu. 17 Be'ró Jesu setenta e dois kɨ̃ɨ̂ o'ôo' yuu'kãrã e'katíse me'ra tohatákãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ, wãtiâpɨta mɨ'ɨ̂ dutiró, mɨ'ɨ̂ wamé me'ra ɨ̃sâ kõ'â wĩro mɨhakã, yɨ'tiáma, niîkãrã niîwã. 18 Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ niîro nohota niî'. Wãtîre ɨ'mɨ̂sepɨ niî'kɨ bɨpô ya'baró weeró noho diháakã ĩ'yâwɨ. 19 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre tutuasére o'ôwɨ. Mɨsâ ãyâpɨre ɨ'ta peómikã, kutîpare ɨ'ta peómikã, naâ kũ'rikã́, toakã́ pũrîtisere o'ôwɨ. Niî pe'tise wãtî kɨ̃ɨ̂ tutuasére dokâ ke'a dutigɨ o'ôwɨ. Neê kã'ró mɨsâ yã'âro weé no'osome. 20 Wãtiâ ɨ̃sâre yɨ'tiáma niisé di'akɨ̃re e'katítikã'ya. A'té pe'ere e'katíya. Ɨ'mɨ̂sepɨ Õ'âkɨ̃hɨ yarã katî nu'kuse kɨorã́ naâ wameré ohâ õ'ori turipɨ mɨsâ wameré ohâ õ'okã, e'katíya, niîkɨ niîwĩ. 21 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re uúkũri kura Espírito Santo kɨ̃ɨ̂re e'katíse o'ô yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Tiîtare kɨ̃ɨ̂ pakɨré a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂se, a'ti nukúkã wiôgɨ niî'. “Ɨ̃̃sâ masî yɨ'rɨ nɨ'karã niî'” niirã́re mɨ'ɨ yeékãhasere masikã́ weetíkɨ niîwɨ. Ãpêrã wi'marã́ weeró noho maatá tɨ'ó ẽho peórã pe'ere teeré masikã́ weékɨ niîwɨ. Mɨ'ɨ̂ tohô weesére wãkûgɨ, mɨ'ɨ̂re “Ãyú'” niî'. A'teré mɨ'ɨ̂ ɨá'karo nohota keoró weé', niîkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ pakɨré. 22 Be'ró masaré niî nemokɨ niîwĩ taha: —Yɨ'ɨ̂ pakɨ niî pe'tise wee masísere yɨ'ɨ̂re o'ôwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨtá yɨ'ɨ̂ niisétisere masî pe'okã'sami. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra ni'kɨtá kɨ̃ɨ̂ niisétisere masî pe'o'. No'ó yɨ'ɨ̂ masikã́ weé no'orã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ niisétisere masîsama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 23 Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re ĩ'yâ, naâ se'sarore niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re mɨsâ, mɨsa yeé kaperi me'ra ĩ'yâ'. Tohô weérã, e'katíya. 24 Mɨsâre a'tîro werêgɨti. Pãharã́ dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã, tohô niikã́ wiôrã mɨsâ ni'kâroakã ĩ'yasére ĩ'yâ sĩ'rikãrã niîmiwã. Neê ĩ'yâtikãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre weresére tɨ'ó sĩ'rikãrã niîmiwã. Neê ni'kâti tɨ'otíkãrã niîwã, niîkɨ niîwĩ. 25 Be'ró ni'kɨ́ Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ Jesu kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ógɨ, wã'kâ nɨ'ka, Jesu me'ra uúkũgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re mehêkã yɨ'tikã́ ɨágɨ, a'tîro sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra katî nu'ku sĩ'rigɨ, de'ró weegɨ́sari? niîkɨ niîwĩ. 26 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Moisé yee kití ohâka pũripɨ de'ró ohâ no'otito? Mɨ'ɨ̂ teeré bu'êgɨ, de'ró tɨ'ó yẽ'eti? niîkɨ niîwĩ. 27 Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —A'tîro ohâ no'o': “Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨre niî pe'tise mɨ'ɨ̂ ẽho peóse me'ra, mɨ'ɨ̂ wãkusé me'ra, mɨ'ɨ̂ tutuasé me'ra, mɨ'ɨ̂ tɨ'ó yã'ase me'ra ma'iyá. Mɨ'ɨ̂ basi ma'iró nohota ãpêrãre ma'iró ɨá'”, niî', niîkɨ niîwĩ. 28 Teeré tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ keoró waro yɨ'tí'. Mɨ'ɨ̂ a'teré weégɨ, Õ'âkɨ̃hɨ me'ra katî nu'kugɨsa', niîkɨ niîwĩ. 29 Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ pe'e kɨ̃ɨ̂re ãyuró wãkukã́ ɨágɨ, Jesuré a'tîro niîkɨ niîwĩ taha: —Noa nohó niîti naâ ãpêrãre ma'iró ɨá' niirã́ noho? niîkɨ niîwĩ. 30 Jesu kɨ̃ɨ̂re a'te kití me'ra yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ ɨmɨ́ Jerusalẽ́kɨ̃hɨ ma'â Jericó wa'arí ma'apɨ bu'ákɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ wa'arí kura yaharã́ kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, kɨ̃ɨ̂ kɨosére yahá pe'okã'kãrã niîwã. Su'tí kɨ̃ɨ̂ sãyâ'ke kẽ'rare tuu weé miikã'kãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ɨpɨ́tɨ paâ wẽhe kũu, wa'â wa'âkãrã niîwã. 31 Tohô wa'arí kura ni'kɨ́ sacerdote kɨ̃ɨ̂ bu'áka ma'apɨta bu'ákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, ĩ'yâtigɨ weeró noho diakɨ̃hɨ́ yɨ'rɨ́ bu'a wa'âkɨ niîwĩ. 32 Kɨ̃ɨ̂ be'ro ãpí Levi yaá kurakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ kũyarópɨta ehâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ́ kẽ'ra apé pã're pe'e pẽ'â, ĩ'yâ yɨ'rɨ bu'a wa'âkɨ niîwĩ taha. 33 Naâ be'ro ãpí Samariakɨ̃hɨ Judeu masa naâ yabigɨ́ tií ma'apɨta bu'ákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, pũûro pahá yã'akɨ niîwĩ. 34 Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂ kamîre akô yeegɨ, ɨ'sêre, tohô niikã́ vinho me'ra kɨ̃ɨ yeé kamîpɨ piô peokɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, su'ti kaséri me'ra wa'mékɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ yagɨ́ jumento bu'ipɨ kɨ̃ɨ̂re mii peókɨ niîwĩ. Mii peó, ni'kâ wi'i siharã́ kãrirí wi'ipɨ miáa, kɨ̃ɨ̂re ko'tê dutigɨ kũûkɨ niîwĩ. 35 Ape nɨmɨ́ pe'e taha Samariakɨ̃hɨ ko'tê dutigɨ pɨá nɨmɨ da'rasé wapa weeró noho niyéru tií wi'i ko'tegɨ́re o'ôkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Ã'riré ko'têya. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re o'ô'ke nemoró niikã́, dahâ tohagɨ mɨ'ɨ̂re wapa yeé pe'ogɨti”, niîkɨ niîwĩ. 36 A'teré werêka be'ro Jesu Moisé ohâ'kere bu'egɨ́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ tɨ'ó yã'akã, ni'i nohó pe'e naâ i'tiárã wa'terore yaharã́ naâ yã'âro weé'kɨre pahá yã'apari? niîkɨ niîwĩ. 37 Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂re pahá yã'a wee tamú'kɨ ãyuró weepĩ́, niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra ãpêrãre ã'rí weeró noho weégɨ wa'âya, niîkɨ niîwĩ. 38 Jesu kɨ̃ɨ̂ wa'aró yɨ'rɨágɨ, ni'kâ makapɨ ehâkɨ niîwĩ. Tii makápɨ ni'kó Marta wamêtigo koo yaá wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re põo tẽrí, kãri dutíko niîwõ. 39 Koô ni'kó Maria wamêtigore akabihótiko niîwõ. Koóta Jesu uúkũsere tɨ'ógo, kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãri tiroakãpɨ duhîko niîwõ. 40 Koô tohô weerí kura Marta pe'e koô da'rasére wãkû ke'ti yɨ'rɨako niîwõ. Tohô weégo koô Jesu tiró wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, a'tîgo yɨ'ɨ̂ akabihó yɨ'ɨ̂re wee tamúsere neê wãkûtimo. Mɨ'ɨ̂ neê mehêkã tɨ'ó yã'a weeti koô tohô weesére? Koôre yɨ'ɨ̂re wee tamú dutiya, niîko niîwõ. 41 Jesu koôre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Marta, mɨ'ɨ̂ weesére ɨpɨ́tɨ waro wãkû ke'ti'. 42 Maria pe'e yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ógo, ãyusé warore weégo weemó. Koô tɨ'ó ẽho peó'kere neê ãpêrã e'mâ masitisama. Tee nohó pe'ere weeró ɨá', niîkɨ niîwĩ.

Lucas 11

1 Ni'kâ nɨmɨ Jesu apêropɨ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrígɨ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ sẽrí tu'a ehaka be'ro ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ bu'egɨ́ Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ, João masaré wamê yeegɨ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re Õ'âkɨ̃hɨre sẽrisére bu'êkɨ niîwĩ. Mɨ'ɨ́ kẽ'ra ɨ̃sâre bu'êya, niîkɨ niîwĩ. 2 Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã, a'tîro niîya: “Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ niî'. Niî pe'tirã mɨ'ɨ̂re wio pesáse me'ra ẽho peoáto. A'ti nukúkãpɨre mɨ'ɨ̂ besé'kɨ maatá wiôgɨ sãhágɨ a'tiáto. Ɨ'mɨ̂sepɨre mɨ'ɨ̂ ɨaró di'akɨ̃ weesamá. Naâ weeró noho a'ti nukúkãkãharã kẽ'ra meharóta weeáto. 3 Ɨ̃̃sâre ɨmɨ̂kohori nɨkɨ ba'asé o'ôya. 4 Ɨ̃̃sâ yã'âro weé'kere akobohóya. Ɨ̃̃sâ ãpêrãre akobohó'karo weeró nohota ɨ̃sá kẽ'rare akobohóya. Ɨ̃̃sâ yã'âro weé sĩ'risere ka'mú ta'aya. Tohô niikã́ yã'agɨ́ ɨ̃sâre niî kehe sãa sĩ'rikã, ka'mú ta'aya”, niîkɨ niîwĩ. 5 Jesu apêye niî nemokɨ niîwĩ: —No'ó mɨsâ wa'teropɨre ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ kɨo boósami. Kɨ̃ɨ̂ yamî deko mɨsa yaá wi'ipɨ wa'â, a'tîro niî boosami: “Yɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ, i'tiága pãú yɨ'ɨ̂re wasoyá. 6 Yɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ ãpí apêropɨ sihâgɨ ehâ'kɨ yaá wi'ipɨ ehâmi. Neê kɨ̃ɨ̂re apêye noho kã'ró ekasé moósa'”, niîsami. 7 Kɨ̃ɨ̂ apé tero weégɨ mɨ'ɨ̂re wi'í po'peapɨ a'tîro yɨ'ti wĩró boosami: “Yɨ'ɨ̂re wã'kotígɨta. Sopé pɨ'to ãyuró waro bi'á toha no'oapɨ. Yɨ'ɨ̂ põ'ra yɨ'ɨ̂ me'ra kãrírã pesâma. Yɨ'ɨ̂ wã'kâ nɨ'ka apêye noho o'ôgɨ wa'â masitisa' mɨ'ɨ̂re”, niîsami. 8 Mɨsâre werêgɨti. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ niîmikã, wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂re apêye noho o'ôgɨ wa'âtisami. A'tîro pe'e weesamí. Kɨ̃ɨ̂re sẽrí nu'kukã ĩ'yâgɨ, kari boó nemotikã'ato niîgɨ, niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ ɨasére o'ôsami. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ niikã́ meheta tohô weesamí. 9 Tohô weégɨ mɨsâre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá. Kɨ̃ɨ̂re sẽrikã́, o'ôgɨsami. Mɨsâ sẽrí a'mâ nu'kurã, bokarã́sa'. Mɨsâ me'rakɨ̃hɨ yaá wi'i sopé pɨ'to pisû nu'kukã kɨ̃ɨ̂ mɨsâre pãâ sõroro weeró noho weegɨ́sami. 10 Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re sẽrirã́re o'ôsami. No'ó a'magɨ́ noho bokagɨ́sami. Sopé pɨ'to pisugɨ́ weeró noho sẽrí nu'kugɨre o'ôgɨsami. 11 Mɨsâ põ'ra ba'asé sẽrikã́, neê ni'kɨ́ ɨ̃tâ peere o'ôti boosa'. Wa'î sẽrikã́ kẽ'rare, ãyâre o'ôti boosa'. 12 Tohô niikã́ kãrêkẽ' die sẽrikã́, kutîpare o'ôti boosa'. 13 Mɨsâ yã'arã́ niîmirã, mɨsâ põ'rare ãyusére o'ô masi'. Too pũríkãre marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́, nemoró ãyusé o'ôgɨsami. Kɨ̃ɨ̂re sẽrirã́re Espírito Santore o'ôgɨsami, niîkɨ niîwĩ. 14 Ni'kɨ́ masɨ́ wãtî sãháa no'o'kɨ uúkũ masitigɨ tohákɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re kõ'â wĩrogɨ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re kõ'â wĩrokã, uúkũ masitimi'kɨ uúkũkɨ niîwĩ. Teeré ĩ'yârã, masá ĩ'yâ mariakãrã niîwã. 15 Ni'karérã a'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rí Jesu wãtiâ wiôgɨ Beelzebú wamêtigɨ tutuaró me'ra wãtîre kõ'â wĩromi, niîkãrã niîwã. 16 Ãpêrã pe'e diakɨ̃hɨ́ta Jesu tutuâmiti kɨ̃ɨ? niîrã, kɨ̃ɨ̂re ɨ'mɨ̂sekãhasere weé ĩ'yo dutikãrã niîmiwã. 17 Kɨ̃ɨ̂ naâ tohô wãkusére masîgɨ, naâre niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâ kurakãharã a'mêri dɨka watí, a'me kẽérã, masâ pe'tia wa'âsama. Ni'kâ wi'ikãharã dɨka watírã, naá kẽ'ra pe'ti dihásama. 18 A'té weeró noho wãtiâ wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ basi dɨka watígɨ, kɨ̃ɨ̂ tutuâ nemotisami maha. Mɨsâre a'teré uúkũgɨti. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Wãtî Beelzebú tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩromi”, niîmi'. 19 Too pũríkãre yɨ'ɨ̂ tohô weekã́ maa, mɨsâ bu'esére siru tuúrã wãtiâre kõ'â wĩrorã, noá tutuaró me'ra kõ'â wĩrosari? Naâre mɨsâ “Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩroma”, niî'. Tohô weéro masî no'o'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re niisé diakɨ̃hɨ́ nií wee'. 20 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ dutiró me'ra pe'e wãtiâre kõ'â wĩro'. A'té me'ra “Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé mɨsâ tiropɨre niî toha'”, niî no'o', niîkɨ niîwĩ. 21 Jesu naâre a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ ɨmɨ́ tutuagɨ́ niî pe'tise wamotíkã kɨ̃ɨ yaá wi'ire ko'tekã́, kɨ̃ɨ yeére mehêkã weetísama. 22 kɨ̃ɨ̂ nemoró tutuagɨ́ a'tî, kɨ̃ɨ̂re dokâ ke'akã weégɨ, kɨ̃ɨ̂ wamotími'kere e'mâ pe'okã'sami. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ wamo marígɨ mehô niigɨ́ tohákã'sami. Teeré e'mâ'kɨ kɨ̃ɨ̂ me'rakãharãre dɨka waásami. Jesu, yɨ'ɨ̂ wãtî yɨ'rɨóro tutuâ yɨ'rɨ nɨ'ka' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. Jesu a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: 23 —Yɨ'ɨ̂re ɨatírã yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirã niîma. Yɨ'ɨ̂re see neé tamutigɨ noho dokesté wã'kagɨ weeró noho niîmi. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã masaré Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókã ka'mú ta'arã weemá niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 24 Jesu masaré a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —Wãtî masɨpɨ́re kõ'â wĩro no'oka be'ro akó marirópɨ sihâ baha ke'atisami. Kɨ̃ɨ̂ niiátohore a'mâgɨ, tohô weesamí. Kɨ̃ɨ̂ niiró bokatígɨ, a'tîro wãkûsami: “Yɨ'ɨ̂ wiháa'kɨpɨre dahâ sãhagɨti taha”, niîsami. 25 Kɨ̃ɨ̂pɨre dahâ sãhagɨ, wi'í o'áka wi'i, ãyuró apóka wi'i weeró noho boka ehásami. 26 Be'ró ãpêrã wãtiâ setere kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨóro yã'arã́re pihîsami. Pihî, be'ró too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ̂ wiháa'kɨpɨre naâ niî pe'tirã sãháasama. Tohô weégɨ masɨ́ kɨ̃ɨ̂ too dɨpóropɨ niî'karo nemoró yã'âro tohasamí, niîkɨ niîwĩ Jesu. 27 Jesu uúkũri kura ni'kó numiô masá pãharã́ wa'teropɨ niigó karíkũ kehoko niîwõ: —Mɨ'ɨ̂re põ'ratí masó'ko ãyuró waro e'katí yɨ'rɨsamo, niîko niîwõ. 28 Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pe'e a'tîro niîgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó, kɨ̃ɨ̂ dutisére weerã́ pe'e pũrikã ãyuró waro koô nemoró e'katísama, niîkɨ niîwĩ. 29 Jesu tiró pãharã́ masá nerê wã'kakãrã niîwã. Naâ tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ uúkũkɨ niîwĩ: —Masá a'tóka terokãharã yã'â yɨ'rɨama. Naâ yã'arã́ niîrã, weé ĩ'yose di'akɨ̃re ɨamá. Naâ teeré ɨamíkã, a'té di'akɨ̃re werêgɨti. Jona dɨporókɨ̃hɨpɨ wa'â'ke noho di'akɨ̃re ĩ'yogɨ́ti. 30 Jona kɨ̃ɨ̂re wa'â'ke me'ra Nínivekãharãre weé ĩ'yogɨ weeró noho weékɨ niîwĩ. Naâre weé ĩ'yo'karo weeró noho yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kẽ'ra a'tóka teropɨ niirã́re weé ĩ'yogɨti. 31 Dɨporókõho muhîpũ mɨhátiro diakɨ̃hɨ́ pe'e niirí di'ta wiôgo Israel kurakãharã wiôgɨ Salomão masisére tɨ'ógo a'tîko niîwõ. Yɨ'ɨ̂ Salomão yɨ'rɨóro masî yɨ'rɨ nɨ'kamikã, mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂re tɨ'ó sĩ'ri wee'. Tohô weégo Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, tií di'ta wiôgo niî'ko a'tóka terokãharãre “Mɨsâ Jesuré ẽho peótirã, yã'âro weewɨ́”, niîgosamo. 32 Apêye kẽ'rare werêgɨti. Jona Nínive wamêtiri makakãharãre Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werekã́, naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti, du'úkãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂ pe'ere Jona yɨ'rɨóro niîmikã, mɨsâ ẽho peó wee'. Mɨsâ naâ weé'karo noho yã'âro weé'kere bɨhâ weti wee'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, Nínivepɨ niî'kãrã a'tóka terokãharãre “Mɨsâ Jesuré ẽho peótirã, yã'âro weewɨ́”, niîrãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 33 Jesu masaré a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Masá sĩ'óo'kahare sĩ'óo'ka be'ro bahutíropɨ, akâro dokapɨ sĩ'o dɨpótisama. Tohô weeró noho o'ôrã, toopɨ́ sãha ehárã nɨkɨ ĩ'yaáto niîrã, ɨ'mɨáropɨ sĩ'óo' peosama. 34 Marî kapêri sĩ'óo' mɨ'takaha weeró noho niî'. Marî kapêri ãyukã́, ãyuró ĩ'yâ masi'. Marî kapêri ĩ'yâ ehatikã maa, ãyuró ĩ'yâtisa'. A'té weeró noho mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó, kɨ̃ɨ yeére weérã, kapêri ãyuró weeró noho niî'. Mɨsâ a'ti nukúkãkãhase pe'ere wãkû nɨrɨkã maa, kapêri ĩ'yâ ehatirã weeró noho niî'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weetírã, na'î tĩ'aropɨ niirã́, kɨ̃ɨ̂re masîtirã weeró noho niî'. 35 Mɨsâ ẽho peósere sĩ'óo'se weeró noho kɨó'. Teeré na'î tĩ'aropɨ weeró noho yã'âro weesé me'ra dohórẽ'tikã'ya. 36 Tohô weérã mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó, yã'asé mariró kɨ̃ɨ̂ ɨaró weérã, kɨ̃ɨ yeékãhasere ãyuró tɨ'o masírãsa', niîkɨ niîwĩ Jesu. 37 Jesu werê tu'a ehaka be'ro ni'kɨ́ fariseu masɨ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ ba'â dutigɨ pihîakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Jesu sãháa, mesapɨ ehâ nuhakɨ niîwĩ. 38 Be'ró fariseu naâ wee wɨáro noho ba'aátoho dɨporo Jesu kɨ̃ɨ̂ amûkoetikã ĩ'yâgɨ, ĩ'yâ mariakɨ niîwĩ. 39 Teeré masîgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ fariseu masa bahû yoaropɨ di'akɨ̃ ãyuró weé ta'sa'. Bapârire bu'îpɨ di'akɨ̃ koerã́ weeró noho niî'. Tii paá po'peapɨre pehé yã'asé mɨsâ ãpêrã yeere yahá'ke, ãpêrã yeere ɨâri peha yɨ'rɨ nɨ'ka'ke ũ'îri weeró noho wã'yá'. 40 Mɨsâ tɨ'o masí wee'. Õ'âkɨ̃hɨ bu'ikãhásere weé'kɨta po'peápɨkãhasepɨ kẽ'rare weékɨ niîwĩ. 41 Mɨsâ kɨosére ãpêrãre pahá yã'arã, o'ôya. Tohô weérã bapârire po'peápɨ koerã́ weeró noho weerã́sa'. Be'ró bu'îpɨ, po'peápɨ kẽ'rare ũ'îri marirã́ weeró noho ãyurã́ toharã́sa'. 42 Mɨsâ fariseu masare yã'âro wa'ârosa'. Mɨsâ otesé õ'ô mahakã menta, arruda wamêtise, niî pe'tise opa daári dɨkâtise nohoakãre see neé, opâ sɨ̃'ɨri weésa'. Pɨámukãse sɨ̃'ɨri kɨórã, ni'kâ sɨ̃'ɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ miáa, Õ'âkɨ̃hɨre wamê peo, sacerdotere o'ósa'. Tohô weemírã, ãyuró weesé, Õ'âkɨ̃hɨre ma'isé pe'ere weé wee'. A'tîro pe'e weeyá. Mɨsâ otesére kɨ̃ɨ̂re o'ô du'utimirã, a'té ãyú yɨ'rɨ nɨ'kasere weeyá. 43 Mɨsâ fariseu masare yã'âro wa'ârosa'. Mɨsâ nerê wɨase wi'seripɨre wiôrã naâ duhî wɨase kumuripɨ duhî sĩ'ri'. No'ó mɨsâ wa'aró wio pesáse me'ra põo tẽríkã ɨá'. 44 Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa, wee soórã niî'. Yã'âro wa'ârosa' mɨsâre. Masâ peeri naâ yaá'ke bahutíse weeró noho niî'. Ãpêrã a'tî, masîtimirã, tee peéri bu'i ɨ'ta kũú wã'kasama. A'té weeró noho mɨsâ po'peapɨre yã'arã́ niî'. Ãpêrã mɨsâ yã'âro weesére masîtisama, niîkɨ niîwĩ. 45 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ni'kɨ́ Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ a'tîro niîgɨ, ɨ̃sá kẽ'rare tu'tîgɨ weé', niîkɨ niîwĩ. 46 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨsá kẽ'rare yã'âro wa'ârosa'. Ãpêrãre weé põo tẽóya marisére dutî yɨ'rɨokã'sa'. Teeré dutîmirã, mɨsâ pe'e neê weé wee'. 47 Yã'â butia'ro wa'ârosa' mɨsâre. Mɨsâ dɨporókãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã masâ peeri bu'ipɨ yeê apo nɨ'ko'. Naâreta mɨsâ yẽkɨ sɨmɨápɨ wẽhe mɨhátikãrã niîwã. 48 Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã naâ niî'kere weé wee'. Yɨ'ɨ́ kẽ'rare ẽho peó wee'. Mɨsâ a'tîro weesé me'ra mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá weé'kere bu'î peha tamusere masî no'o'. Naâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhé kõ'akãrã niîwã. Mɨsâ pe'e naa yeé masâ peerire yeê apo nɨ'ko'. 49 Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ dɨporópɨ masisé me'ra a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yee kití werê mɨ'tarãre, tohô niikã́ yee kití bu'erã́re o'ôo'gɨti. Ni'karérãre wẽhé kõ'a, ãpêrãre yã'âro weé sĩ'rirã, no'ó naâ wa'aró siru tuú kusiarãsama”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. 50 Tohô weégɨ niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhé'ke wapa Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro weegɨ́sami. A'tóka terokãharã masaré bu'îri wapa seégɨsami. 51 A'ti nukúkã weé nɨ'kaka terore mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá Abelre wẽhé mɨ'takãrã niîwã. Be'ró teê Zacaria naâ Õ'âkɨ̃hɨre wa'îkɨ̃rãre ɨ̃hâ moro peo wɨaropɨ diakɨ̃hɨ wẽhé'ke me'ra yapatí'. Tohô weégɨ mɨsâre niîgɨti. Tohô weé'ke wapare a'tóka teropɨ niirã́re bu'îri wa'ârosa'. 52 Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́ Õ'âkɨ̃hɨ yeere masî'. Teeré masîmirã, ãpêrãre masikã́ weé wee'. Mɨsâ basita yɨ'ɨ̂re ẽho peó wee'. Ãpêrã kẽ'rare ẽho peókã ɨa sãá wee'. Tohô weéro yã'âro wa'ârosa' mɨsâre, niîkɨ niîwĩ Jesu. 53 Jesu a'teré niîka be'ro Moisé ohâ'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa kɨ̃ɨ̂ me'ra uâ yɨ'rɨakãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re pehé sẽrí yã'a wã'kokãrã niîwã. 54 Kɨ̃ɨ̂ mehêkã niikã́, kɨ̃ɨ̂re werê sãarãti niîrã, tohô weékãrã niîwã.

Lucas 12

1 Jesu masaré bu'erí kura pãharã́ waro masá nerêkãrã niîwã. Naâ pãharã́ waro niî tĩharã, a'mêri ɨ'tá tĩ'a, dokê wã'a mɨhakãrã niîwã. Jesu neê waro kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ di'akɨ̃re werê mɨ'takɨ niîwĩ yuhûpɨ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ fariseu masa naa yeé fermento pãú bɨkɨakã́ weesére tɨ'o masíya. Fermento niîgɨ, naâ niî soose me'ra bu'esére tɨ'o masíya niîgɨ weé', niîkɨ niîwĩ. 2 Neê bahutíropɨ weesé, ĩ'yâ no'orosa'. Neê ĩ'yâtiropɨ weé'ke kẽ'ra masî no'orosa' 3 Tohô weérã mɨsâ yamîpɨ weeró noho weé'ke ãpêrã tɨ'otíropɨ niî'ke a'tîro weé no'orosa'. Ɨmɨ̂kohopɨ weeró noho niî pe'tirã tɨ'óropɨ werê no'orosa'. Apêye mɨsâ wi'í po'peapɨ ya'yióropɨ niî'ke kẽ'ra wi'í bu'ipɨ karíkũro weeró noho ɨpɨ́tɨ bɨsɨkã́ weé no'orosa', niîkɨ niîwĩ. 4 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro werêkɨ niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'rakãharãre a'tîro werêgɨti. A'ti ɨpɨ́re wẽhé kõ'arãre uîtikã'ya. Wẽhéka be'ro naâ mehêkã wee masítisama. 5 Mɨsâre “Ã'rí pe'ere uîya”, niîgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ marî wẽrîka be'ro pekâ me'epɨ kõ'â butia' masisami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weegɨ́ pũrikãre uîya. 6 Ni'kâmukãrã mirikɨ̃hɨá õ'ô maharãakã kã'roákã waro wapatíma. Tohô niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨ pe'e neê ni'kɨré masîtikã weetísami. 7 Tohô niikã́ mɨsâ poâripɨreta “Tiikése niî'”, niî masî pe'okã'sami. Tohô weérã masaré uîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ pãharã́ mirikɨ̃hɨá nemoró mɨsâ wapatí'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ãyuró ko'têgɨsami. 8 Mɨsâre werêgɨti. No'ó masá ĩ'yóropɨ yɨ'ɨ̂re “Ẽho peó'” niî werekã́, yɨ'ɨ́ kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã ĩ'yóropɨ naâre ãyuró uúkũgɨsa'. 9 Ni'kɨ́ masaré uîgɨ, masá ĩ'yóropɨ yɨ'ɨ̂re “Ẽho peó wee'” niigɨ́re yɨ'ɨ́ kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ĩ'yóropɨ naâre “Yagɨ mehéta niîmi”, niîgɨti. 10 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre yã'âro uúkũkã, Õ'âkɨ̃hɨ akobohógɨsami. Espírito Santo pe'ere yã'âro uúkũkã, Õ'âkɨ̃hɨ akobohósome. 11 Ãpêrã mɨsâre werê sãarã, nerê wɨase wi'seripɨ, beserã́ tiropɨ, wiôrã tiropɨ miáa boosama. Naâ tohô weekã́, mɨsâ uúkũatehere “De'ró yɨ'tirã́sari? De'ró niîrãsari?” niî wãkû ke'titikã'ya. 12 Mɨsâ uúkũri kura Espírito Santo mɨsâ yɨ'tiátehere werêgɨsami, niîkɨ niîwĩ Jesu. 13 Jesu bu'erí kura ni'kɨ́ masá wa'teropɨ niigɨ́ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, yɨ'ɨ̂ pakɨ wẽrîgɨ, apêye noho ɨ̃sâre kũûkɨ niîwĩ. Teeré yɨ'ɨ̂ ma'mire yɨ'ɨ̂ me'ra dɨka waá dutiya, niîkɨ niîwĩ. 14 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ de'ró wãkûti? Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re mɨsâre bese dutígɨ, mɨsâre apêye noho dɨka waá dutigɨ sõróopĩ, niî wãkûmiti? niîkɨ niîwĩ. 15 Apêye niî nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ niî pe'tise ɨâri pehase nohore tɨ'o masí, wãkûya. Marî katisé pehé apêye noho kɨosé meheta niî', niîkɨ niîwĩ. 16 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro kití weeró noho niisé me'ra a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ pehé kɨogɨ́ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ otêka be'ro pehe waró dɨkâtikaro niîwɨ. 17 Teé pehé niikã́ ĩ'yâgɨ, a'tîro wãkûkɨ niîwĩ: “De'ró weegɨ́sari yɨ'ɨ̂ teé pehé me'ra? Teeré yɨ'ɨ̂ no'opɨ́ nɨroró moó'”, niîkɨ niîwĩ. 18 Be'ró wãkû apokɨ niîwĩ taha: “A'béya. A'tîro weegɨ́ti. Yɨ'ɨ̂ ba'asé nɨrorí wi'ire kõ'â pe'o, nemoró pahirí wi'i weegɨ́ti. Toopɨ́ niî pe'tise otesé dɨkare no'ó yɨ'ɨ̂ kɨosére nɨrôgɨti”, niîsami. 19 “Tu'â eha nɨ'ko, yɨ'ɨ̂ basi a'tîro niîgɨti: Pehé kɨ'marikãhase niiátehere nɨrô'ke kɨó'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ ɨaró soó, ba'â, sĩ'rí e'katígɨti'”, niîsami. 20 Õ'âkɨ̃hɨ pe'e tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ tɨ'o masí wee'. Ni'kakã́ yamita mɨ'ɨ̂ wẽrîgɨsa'. Too pũríkãre mɨ'ɨ̂ nɨrô'ke pehé noa yeé toharósari?” niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. 21 Tohôta wa'ârosa' pehé kɨogɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre wãkûtigɨ, kɨ̃ɨ yeé di'akɨ̃ mii neéo kũugɨre. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yórore pahasé kɨogɨ' waro niîsami, niîkɨ niîwĩ Jesu. 22 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâre niîgɨti. Yẽ'e nohóre ba'ârãsari? Yẽ'e nohóre sãyârãsari? niî wãkû ke'titikã'ya. 23 Marî katisé ba'asé nemoró wapatí'. Marî ɨpɨ́ kẽ'ra su'tí nemoró wapatí'. 24 Mirikɨ̃hɨáre wãkûya. Naâ ba'â sĩ'rirã, otesé kapere otê, pĩ'rí dɨkâtikã weetísama. Ba'asé nɨrosé wi'seri, naâ ekarã́ nɨrosé wi'seri kẽ'rare moosamá. Tohô niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨ naâre ba'asé o'ôsami. Mɨsâ pe'e tootá mirikɨ̃hɨá nemoró wapatí yɨ'rɨ nɨ'ka'. 25 No'ó mɨsâ ɨpɨ́tɨ wãkû ke'tirã, pahî kurero bɨkɨâ nemo masitisa'. 26 A'tîro niî'. Teeákã marikãre mɨsâ wãkû ke'tise me'ra neê kã'roákã bɨkɨâ nemo wee'. Tãhârãta ba'asé, sĩ'risé, su'tiré boka masítisa'. 27 O'ôri, nɨkɨ̂kãhasere wãkûya. Teé no'ó ɨaró pĩ'ri bahá ke'atisa'. Da'ratí, su'âtimiro, su'tí ãyuró sãyâro weeró noho bahú'. Marî yẽkɨ wiôgɨ Salomão ãyusé su'tí sãyâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô sãyâmigɨ, o'ôri weeró noho ãyú butia'ro sãyâtikɨ niîwĩ. Teé o'ôri ãyú butia'se niî'. 28 Ni'kakã́re kã'ró katî ni'i, yamiákã yãî diha wa'ása'. Be'ró pekâ me'epɨ ɨ̃hâ kõ'a no'osa'. Tohô niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨta o'ôrire ãyuró bahukã́ weesamí. Kɨ̃ɨ̂ o'ôrire ãyuró ko'teró nemoró mɨsâ pe'ere weesamí. Mɨsâ, mɨsâ ẽho peótise bu'iri wãkû ke'ti'. 29 Tohô weérã mɨsâ ba'aátehere, mɨsâ sĩ'riátehere wãkû ke'ti, wãkû nɨrɨ sihatikã'ya. 30 A'ti nukúkãkãharã Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótirã teeré wãkû ke'tisama. Marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ mɨsâ ɨasé nohore masî tohasami. 31 Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ yeere wãkû yɨ'rɨ nɨ'kaya. Tohô weekã́, mɨsâre ba'asé, sĩ'risé, sãyasé nohore o'ô bu'i peogɨsami. 32 Mɨsâ yɨ'ɨ̂ bu'erã́, yarã́ ovelha weeró noho niî'. Mɨsâ pehêterãkã niîmirã, uîtikã'ya. Marî pakɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ mɨsâ wa'akã́ ɨasamí. 33 Mɨsâ kɨosére duâ, ãpêrã moorã́re o'ôya. A'ti nukúkãkãhase boâ dihaatehere wãkûtikã'ya. Ɨ'mɨ̂sekãhase boâtiatehe pe'ere wãkûya. Toopɨ́re mɨsâ ãyusé kɨoátehe neê pe'tisomé. Neê yaharã́ sãháa yahasomé. Ãpêrã noho kẽ'ra ba'â bahuriósome. 34 Marî ɨpɨ́tɨ ma'isére wãkû nɨrɨsa'. Tohô weérã a'ti nukúkãkãhase di'akɨ̃re wãkû nɨrɨtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ yee pe'ere wãkû nɨrɨya. 35 Mɨsâ sĩ'óo'separe sĩ'óo' yooro weeró noho apo yuú'kãrãpɨ niî tohaya. 36 Da'rá ko'terã naâ wiôgɨ amûkã dɨ'terí bosê nɨmɨ wa'âka be'ro kɨ̃ɨ̂ dahaátehere ko'tê'karo weeró noho weeyá. Kɨ̃ɨ̂ sopé pɨ'topɨ pisukã́, maatá pãâo sõrorãti niîrã, ko'têsama. Mɨsá kẽ'ra naâ weeró noho weeyá. 37 Da'rá ko'terã naâ wiôgɨ dahaátehere keoró ko'têsama. Kɨ̃ɨ̂ daharí kura keoró boka ehá no'orã noho e'katísama. Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Naâre tohô boka ehágɨ, wiôgɨ basita ba'asé etiákɨhɨ duhî dutisami. Be'ró naâre eti bɨrósami. 38 Yamî deko ou bo'rearí kura tɨ'sɨ̂ bo'rearã boka ehá no'orã e'katísama. 39 Apêyere a'tîro masîya. Wi'í wiôgɨ tií hora niikã́ yahagɨ́ a'tîgɨsami niîgɨ, kãrití boosami. Yahagɨ́ kɨ̃ɨ yaá wi'ire pãâo sãhasere ka'mú ta'a boosami. 40 Mɨsá kẽ'ra ã'rí weeró noho apo yuú niîya. Mɨsâ neê kã'ró wãkûti butia'ri kura yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tîgɨsa', niîkɨ niîwĩ. 41 Jesu bu'erí kura Pedro sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ a'te kitíre ɨ̃sâ di'akɨ̃re werêgɨ weeáti, ou niî pe'tirãre werêgɨ weeáti? niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 42 Jesu niîkɨ niîwĩ: —Noa nohó yɨ'ɨ̂ dutiró weé me'rigɨ, tɨ'o masígɨ waro niîsari? niîgɨ, a'tîro werêgɨti. Wiôgɨ apêropɨ wa'âgɨ, kɨ̃ɨ yaá wi'ire ko'tê dutigɨ ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre kũûsami. “Ãpêrã da'rá ko'terãre no'ó dɨ'sasé nohore ba'asé ekayá”, niîsami. 43 Be'ró apêropɨ ehâ'kɨ dahâsami. Kɨ̃ɨ̂ dahakã́, keoró da'rá boka ehá no'ogɨ e'katísami. 44 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Kɨ̃ɨ̂ keoró weesé wapa wiôgɨ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ kɨosére ko'tê dutigɨ sõróogɨsami. 45 “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ maatá dahâsome” niigɨ́ noho pũrikã a'tîro weesamí. Ãpêrã da'rá ko'terã ɨmɨaré, numiâre yã'âro paâ pi'etíkã weesamí. Kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ maatá bahutígɨsami niîgɨ, ba'â, sĩ'rí, ke'asamí. 46 Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura wiôgɨ wãkûtiro kɨ̃ɨ̂ ko'têtiri kura dahâsami. Kɨ̃ɨ̂ kũû wã'ka'kɨre dutî'kere weetí'ke wapa ɨpɨ́tɨ bu'îri da'rêgɨsami. Ãpêrã yã'arã́ wiôgɨ dutisére weetí'kãrãre bu'îri da'rê butia'kere bu'î peha tamugɨsami. 47 Da'rá ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ ɨasére keoró masîsami. Tohô masîmigɨ, kɨ̃ɨ̂ dutisére keoró wee yuúti, yɨ'rɨ́ nɨ'kagɨ ɨpɨ́tɨ tãrá no'ogɨsami. 48 Ãpí da'rá ko'tegɨ wiôgɨ ɨasére masîtisami. Tohô masîtimigɨ, bu'îri da'rê no'ose nohore weégɨ, sahâtiro kure tãrá no'ogɨsami. Pehé masisé o'ô no'o'kɨ nemoró wapa seé no'ogɨsami. Tohô niikã́ “Ãyú butia'ro weegɨ́sami” niî no'o'kɨ nemoró “Tohô weeró ɨá'” niî no'ogɨsami, niîkɨ niîwĩ Jesu. 49 Jesu a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pekâ me'e wĩhá wã'kogɨ weeró noho masá yã'âro weesére kõ'âgɨ a'tîwɨ. Tií me'e ɨ̃hɨ̂ nu'kuro weeró noho ni'kâroakãre yã'asére yɨ'rɨ wetí'kãrãpɨ niikã́ weé toha sĩ'rimisa'. 50 Yɨ'ɨ̂ pi'etí ni'igɨsa' yuhûpɨ. Yɨ'ɨ̂ pi'etiátehere wãkûgɨ, yã'âro ehêri põ'rati'. Pi'etí tohagɨpɨ, ehêri põ'ratigɨsa'. 51 Mɨsâ tɨ'ó yã'akã, yɨ'ɨ̂ a'tí di'tapɨre ãyuró niisétiatehere miítigɨ weeparí? Nií wee'. Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri masaré dɨka watíse miítigɨ weé'. 52 Ni'kakã́ me'ra ni'kâmukãrã ni'kâ wi'ikãharã a'mêri dɨka watí nɨ'karãsama. I'tiárã pɨárã me'ra a'mé tu'tirãsama. Pɨárã i'tiárã me'ra a'mé tu'tirãsama. 53 Pakɨ́ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ me'ra a'mé tu'tigɨsami. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra meharóta weegɨ́sami. Pakó makó me'ra a'mé tu'tigosamo. Koô makó kẽ'ra pakó me'ra meharóta weegósamo. Maa yẽkó koô makɨ nɨmó me'ra uâgosamo. Koô makɨ nɨmó maa yẽkó me'ra meharóta weegósamo. Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri tohô weerã́sama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 54 Jesu masaré apêye kẽ'rare niîkɨ niîwĩ: —Muhîpũ mɨhátiro pe'e yĩa mɨhátikã, “Akôro pehârotiro weé'”, niísa'. Mɨsâ niî'karo nohota pehása'. 55 Mɨsâ muhîpũ ɨpɨ́tɨ asi mɨhátikã, “Ni'kakã́ kɨ'marósa'”, niísa'. Mɨsâ niî'karo nohota kɨ'mása'. 56 Mɨsâ weé ta'sarã niî'. A'ti nukúkãkãhase, ɨ'mɨárokãhase marikãre “Tohô niî'”, niî masî'. Tohô niîmirã, de'ró weérã a'tóka tero yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yose pe'ere “Tohô niî sĩ'riro weé'”, niî masí weeti? niîkɨ niîwĩ. 57 Jesu masaré a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —De'ró weérã mɨsâ basi keoró bese masí weeti? 58 Ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂re werê sãa sĩ'rikã, wiôrã tiropɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âya. Toopɨ́ ehaátoho dɨporo ma'âpɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra apó we'okã'ya. Tohô weekã́, mɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ besegɨ́re o'ôti boosami. Tohô weetíkã maa, besegɨ́ surárare pihîo, bu'îri da'rerí wi'ipɨ mɨ'ɨ̂re sõróo duti boosami. 59 Mɨ'ɨ̂re werêgɨti. Bu'îri da'rerí wi'ipɨ sãhá wapa yeé pe'otikã, mɨ'ɨ̂re neê du'u wĩrósome. A'té weeró noho mɨsâ yã'âro weesére Õ'âkɨ̃hɨ me'ra apó we'okã'ya niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

Lucas 13

1 Jesu masaré bu'erí kura ãpêrã masá kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ehâkãrã niîwã. Ehâ, Pilato ni'karérã Galiléia di'takãharãre kɨ̃ɨ̂ wẽhe dutí'kere werêkãrã niîwã. Naâ “Galiléiakãharãre wẽhéka be'ro naa yeé diîre wa'îkɨ̃rã Õ'âkɨ̃hɨre ɨ̃hâ moro peorã yeé diî me'ra more dutíkɨ niîwĩ”, niî werêkãrã niîwã. 2 Jesu teeré tɨ'ógɨ, naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ de'ró wãkûti? Galiléiakãharã ãpêrã yɨ'rɨóro yã'â butia'rã niî yɨ'rɨ nɨ'kapari? “Teé bu'iri tohô wa'âpã”, niî wãkûmiti? 3 Nií wee'. Mɨsâre werêgɨti. Mɨsá kẽ'ra yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuútirã, wẽrîrãsa'. 4 Apêyere Siloé wamêtiri makapɨ naâ yeêka tuturo nu'ri dihákã, sõ'ó niîkãrã dezoito wẽrîkãrã niîwã. Naá kẽ'rare a'tîro wãkûmiti? “Niî pe'tirã Jerusalẽ́pɨ niirã́ yɨ'rɨóro yã'â butia'rã waro niîpã”, niîmiti? 5 Nií wee'. Mɨsá kẽ'ra yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuútirã, meharóta wẽrîrãsa', niîkɨ niîwĩ Jesu. 6 Jesu masaré werêka be'ro kití weeró noho niisé me'ra a'tîro bu'êkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ kɨ̃ɨ yaá di'tapɨ ni'kâgɨ figueira wamêtikɨhɨre otê tĩhagɨ kɨókɨ niîwĩ. Be'ró dɨkâtisari? niîgɨ, ĩ'yâgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Neê dɨkâ maríkaro niîwɨ. 7 Tigɨré ĩ'yâgɨ, tií di'ta ko'tegɨ́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Ĩ'yâya. Yɨ'ɨ̂ a'tîgɨ dɨkare ba'â sĩ'rigɨ, a'mâgɨ a'tîro i'tiá kɨ'ma wa'â'. Neê ni'kâti bokatísa'. Tohô weégɨ tigɨré paâ kõ'akã'ya. Tigɨ́ mehô waro apêye noho wee boó'karore ka'mú ta'a nu'ku'”, niîkɨ niîwĩ. 8 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, tií di'ta ko'tegɨ́ a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, a'tí kɨ'ma di'akɨ̃ dɨ'á nɨ'ko ni'iya yuhûpɨ. Yɨ'ɨ̂ tigɨ́ sumútoho di'tâ ãyuró se'ê kũu, nohâ tuu yã'agɨti weé'. 9 Tohô weekã́, apé tero weéro dɨkâti boosa'. Dɨkâtitikã maa, paâ kõ'a dutiya”, niîkɨ niîwĩ, niî werêkɨ niîwĩ Jesu. Teeré tohô niîgɨ, masá naâ dɨka yuúkã ko'tê ni'igɨti yuhûpɨ, maatá bu'îri da'rêsome niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 10 Ni'kâ nɨmɨ Judeu masa naâ soo wɨári nɨmɨ niikã́ Jesu naâ nerê wɨari wi'ipɨ bu'êgɨ weékɨ niîwĩ. 11 Tií wi'ipɨ ni'kó numiô dezoito kɨ'mari do'âtigo, opâ mutiro niigó niîko niîwõ. Wãtî koôre tohô wa'akã́ weékɨ niîwĩ. Koô neê kã'ró diakɨ̃hɨ́ nu'ku masítiko niîwõ. 12 Jesu koôre ĩ'yâgɨ pihîo, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ do'âtisere yɨ'rɨó no'o toha', niîkɨ niîwĩ. 13 Tohô niîgɨta, Jesu koôre yãa peókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kurata koô diakɨ̃hɨ́ nɨ'kako niîwõ. Be'ró “Õ'âkɨ̃hɨ ãyú butia'gɨ niîmi” niî, niîko niîwõ. 14 Jesu naâ soo wɨári nɨmɨ koôre yɨ'rɨókã ĩ'yâgɨ, tií wi'i naâ nerê wɨari wi'i wiôgɨ uâ yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Be'ró masaré niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâ semanare da'rasé nɨmɨri seis nɨmɨri niî'. Tee nɨmɨ́rire mɨsâ yɨ'rɨó dutirã a'tiró ɨá'. Ni'kakã́ soo wɨári nɨmɨre yɨ'rɨó dutirã a'tîtikã'ro ɨá', niîkɨ niîwĩ. 15 Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ weé ta'sase bɨkɨrã niî'. No'ó mɨsa yagɨ́ wekɨ̂re ou mɨsâ jumentore dɨ'té nɨ'ko'kɨre akó tĩârã wa'ârã pãâ, miáatisari? 16 A'tîgore Abraão parameó niî turiagore wãtî dutí da'rekɨ niîwĩ. Koôre dezoito kɨ'mari sihâ masitikã weékɨ niîwĩ. Too pũríkãre mɨsâ tɨ'ó yã'akã, soo wɨári nɨmɨre koôre yɨ'rɨótikã'ro ɨa miáapari? Soo wɨári nɨmɨ pũrikãre tãhâgɨta koôre nemoró yɨ'rɨóro ɨá', niîkɨ niîwĩ. 17 Jesu kɨ̃ɨ̂ a'tîro niisére tɨ'órã, niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ɨatími'kãrã bopôya pe'tia wa'âkãrã niîwã. Ãpêrã pe'e Jesu kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yose ĩ'yârã, e'katíkãrã niîwã. 18 Be'ró Jesu niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yarã pãharã́ sãharã́sama niisére a'tîro werêgɨti. 19 Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ yaá wesepɨ ni'kâ pee mostarda kaperoakãre otê'karo weeró noho niî'. Tigɨ́ bɨkɨâropɨa pahikɨhɨ́ waro wa'ása'. Tohô weérã mirikɨ̃hɨá tigɨpɨ́ naâ die peoátehe su'tire weesamá. Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé kã'a kapéroakã weeró noho nɨ'kása'. Be'ró pahikɨhɨ́ bɨkɨâ'karo weeró noho niî pe'tiropɨ kɨ̃ɨ yeé kiti se'sâa wa'ârosa'. Tohô niikã́ pãharã́ kɨ̃ɨ yarã́ sãharã́sama niîgɨ, tohô werêkɨ niîwĩ. 20 Jesu werê nemokɨ niîwĩ taha: —Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisére de'ró niisé kiti me'ra marî “Tohô niîro weé'” niî masisari? 21 Teé fermento pãú bɨkɨakã́ weesé weeró noho niî'. Teeré ni'kó numiô pãú weegótigo farinhare i'tiá paa keó, po'o sãásamo. Teé me'ra fermento pãú bɨkɨakã́ weesére moresamó. Be'ró koô fermento moré'ke niî pe'tiropɨ bɨkɨâ, se'sâ pe'tia wa'ása', niîkɨ niîwĩ. Fermento farinhare bɨkɨakã́ weé'karo weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé niî pe'tiropɨ se'sârosa' niîgɨ, tohô werêkɨ niîwĩ. 22 Jesu Jerusalẽ́pɨ wa'âgɨ, toó niisé makaripɨre bu'ê yɨ'rɨ wã'kakɨ niîwĩ. 23 Toopɨ́ ni'kɨ́ Jesuré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ wa'aáhã pehêterãkã niîsari? Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: 24 —Pãharã́ ɨ'mɨ̂sepɨ sãháa sĩ'rirãsama, sãháarã pe'ea'. Sãháa sĩ'rimirã, wa'âsome. Mɨsâ pũrikã sopé, kã'a sopeákãpɨ ɨpɨ́tɨ sãháa sĩ'riya, niîkɨ niîwĩ. 25 Apêyere naâre werêkɨ niîwĩ: —Wi'í wiôgɨ wã'kâ nɨ'ka, soperé bi'ákã'sami. Be'ró mɨsâ pe'e sopepɨ́ pisûrã, a'tîro niîrãsa': “Wiôgɨ, pãâo sõrogɨ a'tiá”, niîrãsa'. Kɨ̃ɨ̂ pe'e mɨsâre yɨ'tigɨ́sami: “Mɨsâre masîtisa'. No'okãhárã niîrã niísa'”, niîgɨsami. 26 Be'ró mɨsâ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niî nu'ku baha ke'arãsa': “Marî ni'kâro me'ra ba'âwɨ. Ni'kâro me'ra sĩ'riwɨ́. Mɨ'ɨ̂ ɨ̃sa yaá makapɨre bu'ê sihawɨ”, niîrãsa'. 27 Kɨ̃ɨ̂ pe'e mɨsâre yɨ'tigɨ́sami: “Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ‘Masîtisa'’, niî tohamiapɨ baa. Mɨsâ yã'âro weé'kãrã niî'. Wa'ârãsa'”, niîgɨsami. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peótikã, ã'raré weé'karo weeró noho mɨsâre wa'ârosa'. 28 Dɨporókãharãpɨ Abraão, Isaque, Jacó, niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ niirã́re ĩ'yârã, mɨsâ pũrî no'orã, upîkari kũ'rî wagɨa, utîrãsa'. Mɨsâ pe'e wiháaropɨ kõ'â wĩro no'orãsa'. 29 Niî pe'tirokãharã Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ niîrãsama. Muhîpũ mɨhátirokãharã, muhîpũ sãháarokãharã, sumútohorikãharã niîrãsama. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'ra e'katí ba'â duhirãsama. 30 A'tóka terore ni'karérã mehô niirã́ toopɨ́re wiôrã weeró noho niîrãsama. Ni'karérã wiôrã niirã́ noho pe'e toopɨ́re mehô niirã́ toharã́sama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 31 Jesu masaré bu'erí kura ni'karérã fariseu masa kɨ̃ɨ̂ tiropɨ etârã, a'tîro niîkãrã niîwã: —A'toré mɨ'ɨ̂ niîtikã'ya. Herode mɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'riami. Toháagɨsa', niîkãrã niîwã. 32 Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —A'tîro niîrã wa'âya Herode wee soó me'rise bɨkɨre: “Jesu a'tîro niî dutiami” niîya. “Ni'kakã́, yamiákã wãtiâre kõ'â wĩro mɨha, do'âtirãre yɨ'rɨógɨti yuhûpɨ. Be'ró yamiákã yɨ'rɨkã́ yɨ'ɨ̂ da'rasére keoró pe'ogɨ́sa', niiámi”, niîya. 33 Yɨ'ɨ̂ weesére yɨ'ɨ̂ wa'aró weegɨ́ti. Ni'kakã́, yamiákã, yamiákã yɨ'rɨkã́ weegɨ́ti. Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ apêro Jerusalẽ́ niîtiropɨ wẽrîta basió wee'. Jerusalẽ́pɨ wẽrîgɨ wa'âgɨti niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 34 Fariseu masare tohô niîka be'ro Jesu Jerusalẽ́kãharãre, tohô niikã́ too dɨpóropɨ tii makápɨ niî'kãrãre wãkûgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Jerusalẽ́kãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhé kõ'a'. Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kãrã kɨ̃ɨ yeé kiti wererã́re ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhé'. Mɨsâre pehetíri yɨ'ɨ̂ ma'ígɨ, neêo kũu sĩ'rimiwɨ. Ni'kó kãrêkẽ' koô põ'raré wɨɨsé dokapɨ neêo kũu'karo weeró noho weé sĩ'rimiwɨ. Mɨsâ ɨatíwɨ. 35 Tohô weéro mɨsâ niîmi'ke wi'seri masá mariró toharósa'. Mɨsâ a'teré tɨ'o masíya. Yɨ'ɨ̂re opâturi ĩ'yâ nemosome maha. Be'ró yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ opâturi a'tikã́pɨ, mɨsâ “Õ'âkɨ̃hɨ dɨporópɨ ‘O'ôo'gɨti’ niî'kɨ ãyú butia'gɨ niîmi” niîrãpɨ ĩ'yârãsa' taha, niîkɨ niîwĩ Jesu.

Lucas 14

1 Ni'kâ nɨmɨ naâ soo wɨári nɨmɨ niikã́ Jesu ni'kɨ́ fariseu wiôgɨ yaá wi'ipɨ ba'âgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Ãpêrã fariseu masa Jesuré mehêkã weé weeti? niîrã, ĩ'yâ du'tikãrã niîwã. 2 Naâ ba'aró tiropɨ ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ doke dɨpóse kɨogɨ́ Jesu diákɨ̃hɨ niîkɨ niîwĩ. 3 Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, Jesu Moisé ohâ'kere bu'erã́re, tohô niikã́ fariseu masare sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Moisé dutî'ke “Soo wɨári nɨmɨ niikã́re do'âtirãre yɨ'rɨóro ɨá'” niîti ou nií weeti? niîkɨ niîwĩ. 4 Naâ neê yɨ'tí ma'atikãrã niîwã. Tohô weégɨ Jesu do'âtigɨre yãa peó, yɨ'rɨókɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, “Wa'âgɨsa'”, niîkɨ niîwĩ. 5 Fariseu masa pe'ere a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ makɨ ou mɨsa yagɨ́ wekɨ̂ kopêpɨ bɨrɨ̂ sãha boosami. Naâ bɨrɨ̂ sãhakã, soo wɨári nɨmɨ niîmikã, mɨsâ maatá mii wĩrórã wa'âti boosari? niîkɨ niîwĩ. 6 Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére neê yɨ'tití yɨ'rɨokã'kãrã niîwã. 7 Fariseu kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ ba'â dutigɨ pihîo'kãrãre Jesu ĩ'yâkɨ niîwĩ. Naâ duhisé ãyusé ɨ'mɨtã́sepɨ besé duhîkãrã niîwã. Teeré ĩ'yâgɨ, Jesu naâre a'tîro werê kasakɨ niîwĩ: 8 —Ni'kɨ́ mɨsâre amûkã dɨ'terí bosê nɨmɨre pihikã́, ɨ'mɨtã́se duhisépɨre duhî we'otikã'ya. Apé tero weégɨ ãpí mɨsâ nemoró wiôgɨ pihî no'o'kɨ etâ boosami. 9 Mɨsâ pɨárãpɨre pihîo'kɨ a'tîro niî boosami: “Ã'riré a'tó duhiró o'ôya. Mɨ'ɨ̂ pe'e siropɨ́ duhîgɨ wa'âya”, niî boosami. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ sirokãhá kumuropɨ duhîgɨ wa'âgɨ, bopôyaro yɨ'rɨ boósa'. 10 Mɨ'ɨ̂re ba'â dutikã, a'tîro pe'e weeyá. Sirokãhá kumuropɨ duhîya. Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, mɨ'ɨ̂re ba'â duti'kɨ a'tîro niîgɨsami: “Yɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ, a'tó ɨ'mɨtã́ kureropɨ a'tiá”, niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, niî pe'tirã ãpêrã pihî'kãrã wio pesáse me'ra mɨ'ɨ̂re ĩ'yârãsama. 11 A'tîro niî'. Ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'ka' niî tɨ'ó yã'agɨ noho mehô niigɨ́ weé no'ogɨsami. Yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî tɨ'ó yã'atigɨ pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ ãpêrã yɨ'rɨóro tohakã́ weegɨ́sami, niîkɨ niîwĩ. 12 Kɨ̃ɨ̂ a'teré uúkũka be'ro Jesu ba'â dutigɨ pihîo'kɨ fariseu masɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ba'â dutigɨ, ã'ra nohóre pihîotikã'ya. Mɨ'ɨ̂ me'rakãharãre, mɨ'ɨ̂ ma'mi sɨmɨare, mɨ'ɨ̂ akabihírãre, mɨ'ɨ̂ akawerérãre, mɨ'ɨ̂ pɨ'tokãharã pehé kɨorã́re pihîotikã'ya. Mɨ'ɨ̂ naâre pihîokã, naá kẽ'ra mɨ'ɨ̂re ba'â dutirã pihî a'me boosama. Tohô weesé me'ra naâ ba'â'kere mɨ'ɨ̂re eká a'mesama. 13 Mɨ'ɨ̂ bosê nɨmɨ wee peó, ãpêrãre pihîogɨ, a'tîro pe'e weeyá. Apêye noho moorã́re, dohôri wi'irãre, sihâ masitirãre, ĩ'yâtirãre pihîoya. 14 Teeré weégɨ, mɨ'ɨ̂ e'katí yɨ'rɨagɨsa'. Naâ pũrikã mɨ'ɨ̂re eká a'me masitisama. Tohô weesé me'ra mɨ'ɨ̂ ãyurã́ wẽrî'kãrã naâ masarí nɨmɨre ãyusé waro bokagɨ́sa', niîkɨ niîwĩ. 15 Jesu kɨ̃ɨ̂ werê'kere tɨ'ógɨ, ni'kɨ́ toopɨ́ ba'â duhigɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ ba'â duhirã pũûro e'katírãsama. 16 Teeré tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ bosê ba'agɨtigɨ, pãharã́ masaré pihî dutisami. 17 Niî pe'tise apóka be'ro kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre a'tîro niî o'ôo'sami: “Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ werêo'kãrãre pihîgɨ wa'âya. Apó pe'o toha no'oapɨ. ‘Te'á’, niîya”, niîsami. 18 Niî pe'tirãpɨta “Basió wee'”, niîsama. Pihî mɨ'ta no'o'kɨ a'tîro niîsami: “Di'tâ ni'kâroakã duú tu'a eha nɨ'ko'. Tií di'tare ĩ'yâgɨ wa'âgɨ weé'. Werêya kɨ̃ɨ̂re. ‘A'tî masitiami’, niîya”, niîsami. 19 Be'rokɨ̃hɨ́ a'tîro niîsami: “Pɨámukãrã wekɨá yɨ'ɨ̂ duú'kãrãre ãyumíti? niîgɨ, besé yã'agɨ wa'âgɨ weé'. Tohô weégɨ wa'â masitisa'”, niîsami. 20 Ãpí taha a'tîro niîsami: “Ni'kâroakã amûkã dɨ'té tu'a eha nɨ'koapɨ. Tohô weégɨ wa'â masitisa'”, niîsami. 21 Da'rá ko'tegɨ toháa, wiôgɨpɨre niî pe'tise naâ tohô niî'kere werê pe'okã'sami. Teeré tɨ'ógɨ, wiôgɨ uâ yɨ'rɨgɨ, a'tîro niîsami: “Keêro wa'â bakeo'ya. Makâ dekopɨ, no'ó naâ niirópɨ pahasé kɨorãre, dohôri wi'irãre, sihâ masitirãre, ĩ'yâtirãre pihî wã'katia”, niîsami. 22 Kɨ̃ɨ̂ pihîgɨ ehâka be'ro da'rá ko'tegɨ wiôgɨre a'tîro niîsami: “Mɨ'ɨ̂ dutî'karo nohota weeápɨ. Wi'í pe'e mu'mú wee' yuhûpɨ”, niîsami. 23 Teeré tɨ'ógɨ, wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re niîsami taha: “Wa'âgɨsa' ma'âripɨ. No'ó mɨ'ɨ̂ boka ehárãre tutuaró me'ra pihî wã'katia. Tohô weekã́, wi'í mu'mûrosa'”, niîsami. 24 A'té me'ra mɨsâre a'tîro werêgɨti. Neê ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂ pihî mɨ'tami'kãrã naâ ba'â boo'kere kã'ró ba'â yã'asome, niîkɨ niîwĩ Jesu. 25 Jesu bu'ê sihari kurare pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúkãrã niîwã. Tohô weégɨ naâre mahâmi ĩ'ya, a'tîro niîkɨ niîwĩ: 26 —Yɨ'ɨ̂ bu'esére siru tuú sĩ'rirã, a'tîro weeró ɨá'. Mɨsâ pakɨ sɨmɨá, mɨsâ pakosã́ numia, mɨsâ nɨmosã́ numia, mɨsâ põ'ra, mɨsâ akawerérã nemoró yɨ'ɨ̂ pe'ere ma'í yɨ'rɨ nɨ'karo ɨá'. No'ó mɨsâ katirí ɨmɨ̂koho nemoró yɨ'ɨ̂ pe'ere ma'í yɨ'rɨ nɨ'karo ɨá'. Mɨsâ tohô weetírã, yɨ'ɨ̂ bu'erã́ niî masitisa'. 27 Apé tero weégɨ ni'kɨ́ “Yɨ'ɨ̂ Jesuré ẽho peógɨ, wẽrî boosa'” niî uîgɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'usami. Tohô weegɨ́ noho yɨ'ɨ̂ bu'egɨ́ niî masitisami. 28 No'ó mɨsâ wa'teropɨ niigɨ́ ɨ'mɨári wi'i ko'tê duhiatihi wi'ire yeê nɨ'ko sĩ'rigɨ, a'tîro weesamí. Wi'iré tu'â eha nɨ'kogɨsari? niîgɨ, yẽ'e nohó me'ra yɨ'ɨ̂ pe'ogɨ́sari? niîgɨ, tií wi'i weeátoho dɨporo besé mɨ'tasami. 29 Tohô weetíkã maa, kɨ̃ɨ̂ kã'ró yeê nɨ'ka pe'o masítikã, teeré ĩ'yârã niî pe'tirã buhíkã'sama. 30 A'tîro niîsama: “Kɨ̃ɨ̂ yeê nɨ'kamiapĩ, yeêgɨ pe'ea'; neê pe'o masítimi”, niîsama. 31 Apêye kẽ'rare a'tîro weé no'o boosa'. Ni'kâ di'ta wiôgɨ apé di'takɨ̃hɨ me'ra a'mê wẽhegɨti niîgɨ, a'tîro weé mɨ'tasami. Kɨ̃ɨ̂ surára pɨámukãsetiri mil kɨosamí. Ãpí apé di'takɨ̃hɨ pe'e vinte mil surára kɨosamí. Yɨ'ɨ̂re naâ me'ra a'mê wẽheta basiósari? niîgɨ, ĩ'yâ bese mɨ'tasami. 32 Basiótikã maa, ãpí wiôgɨ yoarópɨ niigɨ́re a'mê wẽhetikã'rã niîgɨ, kití o'ôo'sami. 33 A'té weeró noho mɨsá kẽ'ra yɨ'ɨ̂re siru tuú sĩ'rirã, ĩ'yâ bese mɨ'taya. Niî pe'tise mɨsâ kɨosére, niisétisere du'ú sĩ'ritirã, yɨ'ɨ̂ bu'erã́ niî masitisa'. 34 Moâ okaró ba'akã́, ãyú niî'. Okasé pe'tíka be'ro opâturi okakã́ weetá basió wee'. 35 Moâ okâtikã, neê ãyutísa'. Di'tâpɨre, tohô niikã́ nohâ tuuatihi mesapɨ kũukã́ kẽ'rare, wapa marísa'. Tohô kõ'â bahurio no'osa'. Mɨsâ moâ okasé pe'tí'ke weeró noho niîtikã'ya. O'mê peeri kɨorã́ noho a'teré ãyuró tɨ'oyá, niîkɨ niîwĩ.

Lucas 15

1 Pãharã́ romano masa wiôgɨre niyéru wapa seé basarã, tohô niikã́ yã'âro weerã́ Jesu uúkũsere tɨ'órã nerêkãrã niîwã. 2 Naâre fariseu masa, Moisé ohâ'kere bu'erã́ yã'âro wãkûkãrã niîwã. Tohô weérã Jesu tiró wa'akã́ ĩ'yârã, uukahákãrã niîwã. —Ã'rí masá yã'arã́re yẽ'ê, naâ me'ra ba'âmi, niîkãrã niîwã. 3 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre kití weeró noho niisé me'ra a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: 4 —Ni'kɨ́ mɨsâ wa'tero cem ovelha kɨógɨ, ni'kɨ́ bahu dutíkã, noventa e novere kã́pupɨ bi'á nɨ'kosami. Bi'á nɨ'ko toha, ãpí bahu dutí'kɨre a'mâgɨ wa'âsami. Kɨ̃ɨ̂re Bokágɨpɨ, a'mâ du'usami. 5 Boká, kɨ̃ɨ̂re e'katígɨ, kɨ̃ɨ̂re mii wɨásami. 6 Wi'ipɨ́ dahâgɨ, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharãre, kɨ̃ɨ yaá wi'i pɨ'tokãharãre neêo kũu, naâre niîsami: “Yagɨ́ ovelha bahu dutí'kɨre bokaápɨ. E'katí tamurã a'tiá”, niîsami. 7 Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ta werêgɨti. A'té weeró noho ni'kɨ́ yã'âro weesé bɨkɨ kɨ̃ɨ̂ niisétisere dɨka yuúkã, ɨ'mɨ̂sepɨre e'katíse niî yɨ'rɨasa'. Noventa e nove ãyurã́ niî toha'kãrã yɨ'rɨóro yã'agɨ́ dɨka yuú'kɨ pe'ere e'katíse niî', niîkɨ niîwĩ. 8 Apêye Jesu a'teré werê nemokɨ niîwĩ: —Ni'kó numiô pɨámukãse kuhiri niyéru kɨosamó. Koôre ni'kâ kuhi wapa bɨhɨ́ri kuhi bahu dutí boosa'. Tii kuhíre a'mâgo, sĩ'óo'kahare sĩ'óo' yoo, wi'ipɨ́ ãyuró o'á ma'asamo. Teê bokágopɨ, a'mâ du'usamo. 9 Be'ró koô me'rakãharãre, koô pɨ'to niirã́re neêo kũu, a'tîro niîsamo: “Yɨ'ɨ̂re e'katí tamuya. Niyéru kuhi bahu dutíka kuhire bokaápɨ”, niîsamo. 10 A'tîgo weé'karo weeró noho ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuúkã, Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã e'katí yɨ'rɨ mahasama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 11 Jesu a'tîro bu'ê nemokɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ pɨárã põ'ratíkɨ niîwĩ. 12 Dɨ'sagɨ́ pe'e kɨ̃ɨ̂ pakɨré a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Pakɨ́, yee tohaátehere mɨ'ɨ̂ wẽrîgɨ kũuátehere o'ô we'oya”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ kɨosé di'tare naâ pɨárãpɨre dɨka waákɨ niîwĩ. 13 Pehête nɨmɨriakã kɨ̃ɨ̂re o'ôka be'ro dɨ'sagɨ́ pe'e kɨ̃ɨ yaá di'tare duâkã'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ duâ'ke wapa niyéru me'ra apé di'ta yoarópɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ teé niyérure kɨ̃ɨ̂ no'ó ɨaró yã'âro weé bahurió pe'okã'kɨ niîwĩ. 14 Kɨ̃ɨ̂ bahurió pe'oka be'ro tií di'tapɨre ba'asé pe'tí yɨ'rɨa wa'âkaro niîwɨ. Tiîtare kɨ̃ɨ̂ pũûro ɨhá boâgɨ, pi'etíkɨ niîwĩ. 15 Tohô weégɨ tií di'takɨ̃hɨre da'rasé sẽrí ma'agɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re yeseá ko'tesére sõróokɨ niîwĩ. 16 Kɨ̃ɨ̂ yapî sĩ'rigɨ, yeseá naâ ba'asépɨreta ba'â sĩ'ri dohakɨ niîwĩ. Neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re ba'asé o'ôtikãrã niîwã. 17 Be'ró kɨ̃ɨ̂re a'tîro wãkusé ehâkaro niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ pakɨ yaá wi'ipɨre kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terã pãharã́ niîmikã, pehé ba'asé dɨ'sá no'owã. Yɨ'ɨ̂ pe'e a'topɨ́re ɨhá boâ, wẽrîgɨ weésa'. 18 Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ yɨ'ɨ̂re toháaro ɨása'. Toopɨ́ toha ehágɨ, kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîgɨti: ‘Pakɨ́, Õ'âkɨ̃hɨ me'ra yã'âro weeásɨ. Mɨ'ɨ̂ me'ra kẽ'rare tohôta weeásɨ. 19 Yɨ'ɨ̂ yã'agɨ́ niísa'. Mɨ'ɨ̂ makɨ weeró noho niî masitisa' maha. Ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨre weeró noho yɨ'ɨ̂re kɨoyá’, niîgɨti”, niî wãkûkɨ niîwĩ. 20 A'teré wãkûka be'ro kɨ̃ɨ̂ pakɨ yaá wi'ipɨ dahâ tohaakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ toha ehákã, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ yoarópɨta ĩ'yâgɨ, pũûro pahá yã'akɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂re põo tẽrígɨ omá wã'ka, naâ wee wɨáro noho kɨ̃ɨ̂re paâ bɨ'a, wa'sûporo si'sîkɨ niîwĩ. 21 Tohô weerí kura kɨ̃ɨ̂ pakɨré niîkɨ niîwĩ: “Pakɨ́, Õ'âkɨ̃hɨ me'ra yã'âro weeásɨ. Mɨ'ɨ̂ me'ra kẽ'rare tohôta yã'âro weeásɨ. Yɨ'ɨ̂ yã'agɨ́ niísa'. Mɨ'ɨ̂ makɨ weeró noho niî masitisa' maha”, niîkɨ niîwĩ. 22 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Keêro, su'tí ãyusé warore miíti, kɨ̃ɨ̂re sãâya. Tohô niikã́ ni'kâ be'to amû pi'ka tuu sãári be'tore, sapátu kẽ'rare sãâya. 23 Wekɨ̂ wi'magɨ́ ãyuró eká no'o'kɨre miíti, wẽheyá. Kɨ̃ɨ̂re ba'â, yɨ'ɨ̂ makɨre bosê nɨmɨ wee peórã. 24 Ã'rí opâturi ‘Yɨ'ɨ̂ makɨ wẽrîa wa'âsami’ niî'kɨ dahâmi. Kɨ̃ɨ̂ yoaró wa'â bahu dutí'kɨre marî opâturi ĩ'yâ'”, niîkɨ niîwĩ. Be'ró bosê nɨmɨ nɨ'kákãrã niîwã. 25 Naâ tohô weerí kura masá ma'mi kã́pupɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ dahâ tohatigɨ wi'í pɨ'topɨ ehâgɨ, ɨpɨ́tɨ basasé bɨsɨkã́ tɨ'ókɨ niîwĩ. 26 Teeré tɨ'ógɨ, ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ pakɨré da'rá ko'tegɨre pihîo, sẽrí yã'akɨ niîwĩ: “De'ró wa'âti wi'ipɨ́re?” niîkɨ niîwĩ. 27 Kɨ̃ɨ̂ pakɨré da'rá ko'tegɨ yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ akabihí tohatámi. Kɨ̃ɨ̂ duti marígɨ tohatámi. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ pakɨ wekɨ̂ wi'magɨ́ ãyuró eká no'o'kɨre wẽhe dutiámi”, niîkɨ niîwĩ. 28 Teeré tɨ'ógɨ, masá ma'mi uâ yɨ'rɨgɨ, sãháa sĩ'ritikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re pihîgɨ wa'âkɨ niîwĩ. 29 Kɨ̃ɨ̂ pakɨré a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Pakɨ́, pehé kɨ'mari mɨ'ɨ̂re neê ni'kâti yɨ'rɨ́ nɨ'karo mariró da'rá wã'yawɨ. Yɨ'ɨ̂ tohô weemíkã, neê kã'ró ni'kɨ́ marî ekagɨ́re, wapa marígɨakã nohore yɨ'ɨ̂ me'rakãharã me'ra bosê nɨmɨ wee dutígɨ o'ô ma'atiwɨ. 30 Ni'kâroakãre a'tîro weé'. Ã'rí mɨ'ɨ̂ makɨ numiâ yã'arã́ numia me'ra mɨ'ɨ̂ o'ô'ke niyérure bahurió sihakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e maa wekɨ̂ wi'magɨ́ ãyuró eká no'o'kɨre wẽhe eká'”, niîkɨ niîwĩ. 31 Teeré tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Makɨ́, mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kukã'. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ kɨosé mɨ'ɨ yeé di'akɨ̃ niî'. 32 Marî mɨ'ɨ̂ akabihíre bosê nɨmɨ wee peó e'katíkã, ãyú niî'. A'tîro niî'. ‘Kɨ̃ɨ̂ wẽrîa wa'âsami’ niî'kɨ opâturi tohatámi. Kɨ̃ɨ̂ bahu dutí'kɨre marî opâturi ĩ'yâ'. Tohô weérã marî bosê nɨmɨ weé, e'katíro ɨá'”, niîkɨ niîwĩ, niî werêkɨ niîwĩ Jesu.

Lucas 16

1 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrãre apêye werê nemokɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ niyéru bɨkɨ ãpêrã da'rá ko'terãre dutigɨ́ sõróokɨ niîwĩ. Da'rá ko'terã niyéru bɨkɨ tiropɨ wa'â, a'tîro werê sãakãrã niîwã: “Mɨ'ɨ̂ wiôgɨ sõróokɨ mɨ'ɨ yeé niyérure yã'âro weé bahuriógɨ weemí”, niîkãrã niîwã. 2 Tohô weégɨ niyéru bɨkɨ kɨ̃ɨ̂re pihîo, a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂re werê sãa'ke diakɨ̃hɨ́ta niîti? Mɨ'ɨ̂ da'rasékãhase ohâ õ'ori pũrire yɨ'ɨ̂re ĩ'yoyá. Mɨ'ɨ̂ ãpêrã da'rá ko'terã wiôgɨ niî nemosome maha”, niîkɨ niîwĩ. 3 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, a'tîro wãkûkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ yɨ'ɨ̂re kõ'â wĩromi. Tohô weégɨ de'ró weegɨ́sari? Yɨ'ɨ̂ da'ra tutuá wee'. Ãpêrãre niyéru sẽri duhígɨ, bopôya niísa'. 4 Too pũríkã yɨ'ɨ̂re yẽ'eáto niîgɨ a'tîro weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ. 5 Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ wiôgɨre wapa moórãre ni'karérã naâ nɨkɨ pihîokɨ niîwĩ. Niî mɨ'tagɨre a'tîro sẽrí yã'akɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ wiôgɨre no'ó kõ'ro wapa moóti?” 6 Kɨ̃ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ cem tuturi ɨ'sê tuturi wapa moó'.” Teeré tɨ'ógɨ, da'rarã́ wiôgɨ ni'kâ papéra pũriakãpɨ ohâgɨ, kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mâa, mɨ'ɨ̂ wapa moóri pũri niî'. Cinquenta ɨ'sê tuturi wapa wapa yeé bakeo'ya”, niîkɨ niîwĩ. 7 Be'ró taha ãpiré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ waro no'ó kõ'ro wapa moóti?” Kɨ̃ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Cem ahuri trigo ahuri wapa moó'”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mâa, mɨ'ɨ̂ wapa moóri pũri a'ti pũrí niî'. Oitenta ahuri di'akɨ̃ wapa yeéya”, niîkɨ niîwĩ. 8 Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, niyéru bɨkɨ da'rá ko'terã wiôgɨ yã'agɨ́re kɨ̃ɨ̂ weé me'risere masîgɨ, “Mɨ'ɨ̂ me'rí yɨ'rɨapɨ”, niîkɨ niîwĩ. A'ti ɨmɨ́kohokãharã Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótirã naâ kɨosére ãpêrã naâ weeró noho niirã́ me'ra me'rí yɨ'rɨama. Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã yɨ'rɨóro me'rima, niîkɨ niîwĩ Jesu. 9 Jesu naâre a'tîro werê kasakɨ niîwĩ: —Mɨsâ a'ti nukúkãpɨ mɨsâ kɨosére pahasé kɨorãre ãyuró o'ô we'oya. Tohô weérã mɨsâ me'rakãharã bokarã́sa'. Be'ró mɨsâ kɨosé pe'tíka be'ro mɨsâ ãpêrãre wee tamú'ke ɨ'mɨ̂sepɨ niî yuu toharosa'. Mɨsâ wee tamú'kãrã ɨ'mɨ̂sepɨ niirã́ toopɨ́re mɨsâre põo tẽrírãsama. 10 Kã'ró naâ kɨosé me'ra ãyuró weérã, pehé kɨosé me'ra kẽ'rare tohôta wee boósama. Ãpêrã naâ kã'ró kɨosé me'ra keoró weetírã, naâ pehé kɨosé me'ra kẽ'rare keoró weetí boosama. 11 Mɨsâ a'ti nukúkãkãhase me'ra keoró weetíkã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ãyusé, ɨ'mɨ̂sekãhasere o'ôsome. 12 Mɨsâ ãpêrã yeekãhasere keoró weé wee'. Tohô weérã mɨsâ, mɨsa yeé niî boo'kere yẽ'êsome. 13 Neê ni'kɨ́ pɨárãre da'rá ko'te masitisami. Ni'kɨré ma'ígɨ, ãpiré ma'itísami. Tohô niikã́ ni'kɨ́ dutisére yɨ'tígɨ, ãpí yeé pe'ere yɨ'rɨ́ nɨ'kasami. Ã'rá weeró noho mɨsâ niyérure ma'írã, Õ'âkɨ̃hɨ pe'ere ma'i masítisa', niîkɨ niîwĩ. 14 Jesu tohô niisére fariseu masa tɨ'ókãrã niîwã. Naâ niyéru ɨâri pehase bɨkɨrã niî tĩharã, kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'órã, buhíkã'kãrã niîwã. 15 Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ masá ĩ'yóropɨ di'akɨ̃re “Ãyurã́ niîma” niikã́ ɨá'. Õ'âkɨ̃hɨ pe'e po'peápɨ mɨsâ weesétisere ĩ'yâ pe'okã'mi. Masá ĩ'yóropɨ “Ãyú yɨ'rɨa'” niisé nohore Õ'âkɨ̃hɨ tɨ'sâtisami, niîkɨ niîwĩ Jesu. 16 Jesu a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —João masaré wamê yeegɨ niîka teropɨ Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere bu'ê tɨokãrã niîwã. Tiîta me'ra ma'ma kití nɨ'kákaro niîwɨ. A'tîro niîkaro niîwɨ. Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóse me'ra di'akɨ̃ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ wa'â no'orosa', niîkaro niîwɨ. Niî pe'tirã toopɨ́re ɨpɨ́tɨ sãháa sĩ'rima. 17 Õ'âkɨ̃hɨ Moisére kũû'ke keoró wa'ârosa'. Kɨ̃ɨ yeé kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke kẽ'ra keoró wa'ârosa'. Ɨ'mɨ̂se, a'tí di'ta pe'timíkã, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niî'karo noho keoró wa'ârosa', niîkɨ niîwĩ Jesu. 18 Apêyere niî nemokɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ nɨmoré kõ'â, apêgore nɨmôtigɨ noho yã'agɨ́ weeró noho tohasamí. No'ó marapɨ́ kõ'â no'o'ko me'ra nɨmôtigɨ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ nɨmó niîtigo me'ra a'me tãrágɨ weeró noho tohasamí. 19 Jesu fariseu masare niî werêkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ pehé kɨogɨ́ a'tîro weékɨ niîwĩ. Ãyusé su'tí sãyâ, ma'mâ su'a, niî pe'tise nɨmɨri bosê nɨmɨri weékɨ niîwĩ. Teé bosê nɨmɨrire de'ró niisé niî pe'tise me'ra ãyuró wee mɨhákɨ niîwĩ. 20 Tiîtare ni'kɨ́ pahasé kɨogɨ waro Lázaro wamêtigɨ kɨ̃ɨ yaá wi'i sopé pɨ'topɨ duhî mɨhakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ niî pe'tiro kamî boâkɨ niîwĩ. 21 Kɨ̃ɨ̂ pehé kɨogɨ́ ba'âste'kere yapî sĩ'rigɨ seé ba'akɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yeé kamîre teê diâyɨapɨta wa'â, ne'rêkãrã niîwã. 22 Ni'kâ nɨmɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrikã́, Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã Abraão niiró ãyurópɨ kɨ̃ɨ̂re miáakãrã niîwã. Be'ró pehé kɨó'kɨ kẽ'ra wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re yaákãrã niîwã. 23 Pehé kɨogɨ́ yã'arã́ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ bu'îri da'rê no'o'kãrã tiropɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ ĩ'yâ morogɨ, Abraão yoarópɨ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Lázaro kɨ̃ɨ̂ me'ra niîkɨ niîwĩ. 24 Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, a'tîro karíkũkɨ niîwĩ: “Abraão, yɨ'ɨ̂re pahá yã'a kureya. Yɨ'ɨ̂ tiropɨ Lázarore o'ôo'ya. A'tî, kɨ̃ɨ yaá amû pi'ka me'ra akopɨ́ yosó, yɨ'ɨ̂ ye'mêro yapare yɨsɨá sãhakã weeáto. Yɨ'ɨ̂ a'tí me'e pekâ me'epɨre ɨpɨ́tɨ waro pi'etígɨ weésa'”, niîkɨ niîwĩ. 25 Abraão kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ wãkûya. Mɨ'ɨ̂ katîgɨ, ãyú butia'ro niisétiwɨ. Ã'rí Lázaro pe'e maa yã'â butia'ro wa'âwɨ. Ni'kâroakãre kɨ̃ɨ̂ a'topɨ́re soó, e'katígɨ weemí. Mɨ'ɨ̂ pe'e pi'etígɨ weé'. 26 Apêye maa taha a'tîro niî'. Ɨ̃̃sâre mɨsâ tiropɨ wa'âta basió wee'. Dekôre pahirí kopeho niî'. Tohô weérã mɨsâ a'tó a'tî sĩ'rirã, ɨ̃sâ pe'e kẽ'ra toopɨ́ wa'â sĩ'rikã, basió wee'”, niîkɨ niîwĩ. 27 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, pehé kɨogɨ́ a'tîro niîkɨ niîwĩ Abraão: “Too pũríkãre a'teré wee basáya. Lázarore yɨ'ɨ̂ pakɨ yaá wi'ipɨ o'ôo'ya. 28 Toopɨ́re yɨ'ɨ̂ ni'kâmukãrã akabihírãti'. Toopɨ́ wa'â, kɨ̃ɨ̂ naâre uúkũgɨsami. Tohô weekã́, naâ tɨ'ó, naá kẽ'ra a'tó yɨ'ɨ̂ pi'etíropɨre a'tîsome”, niîkɨ niîwĩ. 29 Abraão kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: “Naâ Moisé ohâ'kere, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã ohâ'kere kɨosamá. Teeré bu'ê ẽho peoáto”, niîkɨ niîwĩ. 30 Pehé kɨogɨ́ yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Abraão, tohôta niî', niîro pe'ea'. Wẽrî'kɨpɨ wa'â werekã́, yã'âro naâ niisétisere dɨka yuú boosama”, niîkɨ niîwĩ. 31 Abraão kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: “Moisé kɨ̃ɨ̂ niî'kere, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ niî'kere ẽho peótirã, wẽrî'kɨpɨ masá, werêgɨ wa'akã́ kẽ'rare, ẽho peótisama”, niîkɨ niîwĩ.

Lucas 17

1 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ãpêrãre yã'âro weekã́ weesé niî nu'kurosa', niîro pe'ea'. Tohô niî nu'kumiro, yã'âro weekã́ weegɨ́ nohore yã'â butia'ro wa'ârosa'. 2 A'tîro weekã́, kɨ̃ɨ̂re nemoró ãyu boósa'. Ɨ̃̃tâga pahikahá kɨ̃ɨ̂ wamɨ̂tahapɨ dɨ'te yoó, kɨ̃ɨ̂re diâ pahirí maapɨ doke yõókã, nemoró ãyu boósa'. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ maatá wẽrîa wa'â, yɨ'ɨ̂re ẽho peórã nohoakãre dohórẽ' nemoti boosami. 3 A'teré ãyuró tɨ'ó yã'aya. Mɨ'ɨ̂ akawerégɨ mɨ'ɨ̂re yã'âro weekã́, kɨ̃ɨ̂ tohô weesére werêya. Kɨ̃ɨ̂ “Tohôta weeásɨ” niî bɨhâ weti dɨka yuúkã, kɨ̃ɨ̂re akobohóya. 4 Kɨ̃ɨ̂ setetiri ni'kâ nɨmɨ mɨ'ɨ̂re yã'âro weekã́, tiikésetirita taha mɨ'ɨ̂re akobohóse sẽrígɨ a'tikã́, akobohóya, niîkɨ niîwĩ. 5 Jesu bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re a'tîro sẽríkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre ẽho peóse o'ô nemoya, niîkãrã niîwã. 6 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, marî wiôgɨ a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mostarda pee kã'a kapéroakã niî'. Tohô niîmiro, yukɨ́ pahikɨhɨ́ pĩ'rísa'. A'tîro weeró noho ẽho peóse kã'roákã niîmikã, a'tîgɨ yukɨ̂gɨre a'tîro niî masi boosa': “A'toré au pĩá wã'ka, diâ pahirí maa dekopɨ pĩ'ríro wa'âya”, niî masisa'. Mɨsâ ẽho peókã maa, tigɨ́ mɨsâ dutîro nohota wee boósa', niîkɨ niîwĩ. 7 Jesu apêye kẽ'rare a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —No'ó mɨsâ wa'teropɨ niigɨ́ da'rá ko'tegɨre kɨosamí. Da'rá ko'tegɨ oteákɨhɨ kɨ̃ɨ̂ di'tâ se'ê kũuka be'ro ou wekɨaré ko'têka be'ro wi'ipɨ́ dahâsami. Kɨ̃ɨ̂ dahakã́, mɨsâ neê a'tîro niîti boosa': “Sãhátia. Ba'âgɨ a'tiá”, niîti boosa'. 8 A'tîro pe'e niísa': “Ba'asére apoyá. Yɨ'ɨ̂ ba'arí kura yɨ'ɨ̂ ɨasé nohore miítiakɨhɨ apo yuú bakeo'ya. Yɨ'ɨ̂re ekáka be'ropɨ ba'â, sĩ'riyá mɨ'ɨ̂a'”, niî boosa'. 9 Mɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨ wee tamú'ke wapa “Mɨ'ɨ̂ ãyuró weeápɨ” kɨ̃ɨ̂re niîsari? Niîtisa'. 10 A'té weeró noho mɨsá kẽ'ra weeyá. Niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere weé tu'a eharã, a'tîro niîya: “Ɨ̃̃sâ da'rá ko'terã mehô niirã́ niî'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâre kũû'ke di'akɨ̃re weeápɨ”, niîya, niîkɨ niîwĩ Jesu. 11 Jesu Jerusalẽ́pɨ wa'âgɨ, Samaria, tohô niikã́ Galiléia wamêtise wa'teropɨ yɨ'rɨákɨ niîwĩ. 12 Toó wa'tero ni'kâ makapɨ kɨ̃ɨ̂ eharí kura ɨmɨá pɨámukãrã kamî boarã́ kɨ̃ɨ̂re põo tẽríkãrã niîwã. Moisé dutî'ke kamî boarã́re ãpêrã wa'teropɨ niî dutitikaro niîwɨ. Tohô weérã yoarópɨ tohâ nɨ'ka, 13 Jesuré karíkũkãrã niîwã: —Jesu, masaré bu'egɨ́, ɨ̃sâre pahá yã'a kureya, niîkãrã niîwã. 14 Jesu naâre ĩ'yâ bokagɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ sacerdotea tiropɨ mɨsâ ɨpɨré ĩ'yórã wa'âya, niîkɨ niîwĩ. Naâ ma'âpɨ wa'arí kura naâre kamî yatî pe'tia wa'âkaro niîwɨ. 15 Ni'kɨ́ toopɨ́ yatî no'okã ĩ'yâgɨ, Jesu tiró mahâmi tohatikɨ niîwĩ. Ɨpɨ́tɨ uúkũse me'ra “Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨagɨ, ãyú butia'gɨ niîmi” niîkɨ niîwĩ. 16 Jesu tiró etâgɨ, kɨ̃ɨ̂re “Ãyú'” niîgɨ di'tâpɨ paâ mu'ri ke'akɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weegɨ́ Samariakɨ̃hɨ niîkɨ niîwĩ. 17 Jesu kɨ̃ɨ̂ ni'kɨréta ĩ'yâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pɨámukãrãre yɨ'rɨoápɨ. Ãpêrã waro no'ó wa'aáti? 18 Ã'rí ni'kɨ́ Judeu masɨ niîtigɨ di'akɨ̃ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîgɨ yɨ'ɨ̂ tiropɨ tohátiapĩ, niîkɨ niîwĩ. 19 Tu'â eha nɨ'ko, Samariakɨ̃hɨre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ẽho peó tĩhagɨ, yɨ'rɨó no'oapɨ. Wã'kâ nɨ'kaya. Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháagɨsa', niîkɨ niîwĩ. 20 Fariseu masa Jesuré a'tîro sẽrí yã'akãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ de'ró niikã́ a'ti nukúkã wiôgɨ sãhagɨ́sari? niîkãrã niîwã. Naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Bahû yoaropɨ ĩ'yosé meheta niî'. 21 A'tîro niî no'oya marirósa'. “A'topɨ́ niî'. Sõ'opɨ́ niî'”, niî no'oya marirósa'. Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ wiôgɨ niigɨ́ mɨsâ wa'teropɨ niî tohami, niîkɨ niîwĩ. 22 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ be'ro a'tîro niîrãsa'. “Ɨ̃̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tiátehe nɨmɨrire ĩ'yâ sĩ'risa'”, niîrãsa'. No'ó ni'kâ nɨmɨ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ sĩ'rimirã, neê ĩ'yâsome. 23 Ãpêrã mɨsâre “Jesu a'tî tohami. A'tó niîmi, sõ'ó niîmi”, niîrãsama. Naâ tohô niikã́, naâre siru tuútikã'ya. 24 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tirí nɨmɨ muhîpũ mɨhátiro pe'e, kɨ̃ɨ̂ sãháaro pe'e kẽ'ra bɨpô ya'bá bi'aro weeró noho niîrosa'. 25 Yɨ'ɨ̂ tohô weeátoho dɨporo ɨpɨ́tɨ pi'etí ni'igɨsa'. A'tóka terokãharã yɨ'ɨ̂re ɨasomé. 26 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tirí kura dɨporókɨ̃hɨpɨ Noé, kɨ̃ɨ̂ niîka teropɨ weé'karo weeró noho weerã́sama. 27 Tiîtapɨre naâ ba'â, sĩ'rí, amûkã dɨ'té, naâ põ'ra numiáre numî sookãrã niîwã. Teeré Noé kɨ̃ɨ̂ yukɨ̂sɨhopɨ sãháari kurapɨ tohô wee tɨókãrã niîwã. Be'ró diâ mirî, naâre miô pe'okã'karo niîwɨ. 28 Ló niîka tero kẽ'rare meharóta weékãrã niîwã. Ba'â, sĩ'rí, duu mɨhá, duâ mɨha, otesére otê, wi'sêrire weékãrã niîwã. 29 Ló Sodomare wiháaka nɨmɨre akôro weeró noho tii makákãharãre pekâ me'e, tohô niikã́ asisé peeri bɨrɨ̂ pehakaro niîwɨ. Naâre wẽhé pe'okã'karo niîwɨ. 30 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tirí kurare meharóta weerã́sama. 31 Tii nɨmɨ́ niikã́ ni'kɨ́ wi'í dɨpo sãrí opâ sirapɨ soo peságɨ noho po'peápɨkãhasere sãháa durêtimigɨ, diakɨ̃hɨ́ wa'â wa'aáto. Ãpí no'ó wesepɨ́ tõ'ogɨ́ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ mahâmi tohatikã'ato. 32 Ló nɨmó niî'kore wãkûya. Koô marikã makâpɨ mahâmi ĩ'ya tõromigo, moâ tuturo dohó nɨ'kako niîwõ. 33 Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse me'ra yã'âro yɨ'rɨ́ sĩ'ritigɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'ugɨ noho pekâ me'epɨ bu'îri da'rê bahurió no'ogɨsami. Ãpí wẽhesére uîti, yɨ'ɨ̂re ẽho peó nu'kugɨ noho yɨ'ɨ̂ me'ra katî nu'kugɨsami. 34 Mɨsâre werêgɨti. Tohô wa'aátihi yami niikã́, pɨárã ni'kâ camapɨ pesârã, ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ miáa no'ogɨsami. Ãpí yɨ'ɨ̂re ẽho peótigɨ tohagɨ́sami. 35 Pɨárã numia ni'kâro me'ra ohôka ãrɨárã, ni'kó yɨ'ɨ̂re ẽho peógo miáa no'ogosamo. Apêgo yɨ'ɨ̂re ẽho peótigo tohagósamo. 36 Pɨárã ni'kâro me'ra wesepɨ́ niirã́ ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ miáa no'ogɨsami. Ãpí yɨ'ɨ̂re ẽho peótigɨ tohagɨ́sami. 37 Jesu tohô niisére tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ, no'opɨ́ wa'ârosari a'té? niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ãpi nohó wa'îkɨ̃ boakã́, yukâ maatá masî, wĩhî wã'kasama. Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, “Ãpi nohó boaápĩ”, niî masi'. A'té weeró noho yɨ'ɨ̂ a'tikã́, masá masîrãsama, niîkɨ niîwĩ.

Lucas 18

1 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro weeyá niîgɨ, a'te kití weeró noho niisé me'ra werêkɨ niîwĩ. Naâre du'u kũúro mariró, bɨhâ wetiro mariró Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí nu'ku dutigɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ. 2 Ni'kâ makapɨ ni'kɨ́ besegɨ́ uâmɨ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótigɨ, ãpêrãre neê wãkû ma'atigɨ niîsami. 3 Tii makápɨreta taha ni'kó numiô wapê wi'io niîsamo. Koô besegɨ́ tiropɨ bese dutígo wa'â mɨhamisamo. Koôre ĩ'yâ tu'tigɨre bu'îri da'rê dutigo tohô weesamó. 4 Yoakã́ pehetíri besegɨ́ koôre wee tamú sĩ'ritisami. Be'ró a'tîro wãkûsami: “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó wee'. Neê ãpêrã kẽ'rare ‘Naâ niîma’, niî ẽho peó wee'. 5 Tohô niîmikã, a'tîgo wapê wi'io yɨ'ɨ̂re na'îro kari boómo niîgɨ, koôre wee tamúgɨti. Yɨ'ɨ̂ koô kari boókã ɨa nemótisa' maha. Yɨ'ɨ̂ koôre põo tẽóti boosa' maha”, niîsami, niîkɨ niîwĩ Jesu. 6 Be'ró taha marî wiôgɨ Jesu werê nemokɨ niîwĩ: —Besegɨ́ yã'agɨ́ weé'kere wãkûya. Kɨ̃ɨ̂ yã'agɨ́ niîmigɨ, wapê wi'io wee tamú duti'kere weesamí. 7 Tohô niikã́ maa, Õ'âkɨ̃hɨ too pũríkãre kɨ̃ɨ̂ besé'kãrãre yamîri, ɨmɨ̂kohori kɨ̃ɨ̂re sẽrí nu'kurãre wee tamútisari? Naâ sẽrí'kere yogosarí? 8 Mɨsâre werêgɨti. Neê yogoró mariró naâ sẽrisére yɨ'tisamí. Kɨ̃ɨ̂ tohô yɨ'timíkã, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'ti nukúkãpɨ opâturi a'tirí kurare masá ẽho peóse kɨorã́sari yuhûpɨ? niîkɨ niîwĩ. 9 Jesu “A'tîro niî'” niirã́ nohore masî dutigɨ apêye kití weeró noho niisé me'ra werê nemokɨ niîwĩ. Naâ “Ãpêrã yɨ'rɨóro ɨ̃sâ ãyurã́ niî'”, niîsama. Tohô “Ãyurã́ niî'” niîrã, ãpêrãre tohô ĩ'yâ kõ'asama. Naâ nohore masî dutigɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: 10 —Pɨárã ɨmɨá Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re sẽrírã sãháakãrã niîwã. Ni'kɨ́ fariseu masɨ niîkɨ niîwĩ. Ãpí pe'e romano masa wiôgɨre niyéru wapa seé basagɨ niîkɨ niîwĩ. 11 Fariseu masɨ nu'kú ĩ'yâ moro, Õ'âkɨ̃hɨre sẽrígɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ, yɨ'ɨ̂ ãpêrã weeró noho yã'agɨ́ nií wee'. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂re “Ãyú'” niî' . Naâ yaharã́, yã'arã́ nɨmôtimirã ãpêrã numia me'ra a'me tãrá baha ke'atirã weeró noho nií wee'. Neê kã'ró sĩ'í romano masa wiôgɨre niyéru wapa seé basagɨ weeró noho nií wee'. 12 Yɨ'ɨ̂ ni'kâ semanare pɨá nɨmɨ ba'âtimigɨ, be'tí sẽrí nu'ku'. Yɨ'ɨ̂ cem apêye noho wapá ta'agɨ, pɨámukãse yɨ'ɨ̂ wapá ta'asere mɨ'ɨ̂re o'ô'”, niîkɨ niîwĩ. 13 Wapa seégɨ pe'e neê sãháaropɨ tohâ nɨ'ka, Õ'âkɨ̃hɨre sẽríkɨ niîwĩ. Neê kã'ró ɨ'mɨáropɨ ĩ'yâ moro ma'atikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ weeró noho o'ôgɨ, yɨ'ɨ̂ bu'îritisa' niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ kutîrore paâkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ, yɨ'ɨ̂ yã'agɨ́ niísa'. Yɨ'ɨ̂re pahá yã'aya”, niîkɨ niîwĩ. 14 Teeré werêka be'ro Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâre werêgɨti. Wapa seégɨ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró apó tohagɨpɨ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ dahâ tohaakɨ niîwĩ. Fariseu masɨ pe'e tohô weetíkɨ niîwĩ. A'tîro niî'. Kɨ̃ɨ̂ basi, yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî tɨ'ó yã'agɨ noho Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re mehô niigɨ́ tohakã́ weegɨ́sami. No'ó yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî tɨ'ó yã'atigɨ pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ ãpêrã yɨ'rɨóro tohakã́ weegɨ́sami, niîkɨ niîwĩ. 15 Apêye kẽ'rare masá wi'marã́re Jesu tirópɨ yãa peó dutirã miáakãrã niîwã. Tohô weekã́ ĩ'yârã, naâre miáarãre Jesu bu'erã́ tu'tîkãrã niîwã. 16 Naâ tohô niikã́ ĩ'yâgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re pihîokɨ niîwĩ: —Wi'marã́re yɨ'ɨ̂ tiro a'tikã́ du'óo'ya. Naâre ka'mú ta'atikã'ya. Wi'marã́ marî nohore ãyuró ẽho peóma. Ãpêrã kẽ'ra wi'marã́ weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórã yɨ'ɨ̂ pakɨ wiôgɨ niirópɨ wa'ârãsama. 17 Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Ã'rá weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peótigɨ noho neê kã'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ niirópɨ wa'âsome, niîkɨ niîwĩ. 18 Be'ró ni'kɨ́ Judeu masa wiôgɨ Jesuré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ masaré bu'egɨ́ ãyugɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ yẽ'e nohó weegɨ́sari katî nu'kuatehere boká sĩ'rigɨ? niîkɨ niîwĩ. 19 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —De'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re “Ãyugɨ́ niî'”, niîti? Mɨ'ɨ̂ tohô niisére tɨ'o masíti? Ni'kɨtá ãyugɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niîmi. 20 Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ dutisé kũû'kere masísa'. “Ãpi nɨmóre a'me tãrátikã'ya. Masaré wẽhé kõ'atikã'ya. Yahatíkã'ya. Ãpêrã yeekãhasere niî sootikã'ya. Mɨ'ɨ̂ pakɨ, mɨ'ɨ̂ pakore ẽho peóya”, niî', niîkɨ niîwĩ. 21 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wi'magɨ́pɨta a'teré keoró wee mɨhátiwɨ. 22 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re apêye nohoakã dɨ'sá' yuhûpɨ. Mɨ'ɨ̂ kɨosére duâ pe'okɨ̃hɨ wa'âya. Teé duâ'ke wapare pahasé kɨorãre o'ôya. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨre pehé ãyusé kɨogɨ́sa'. Tu'â eha nɨ'ko, yɨ'ɨ̂re siru tuúya, niîkɨ niîwĩ. 23 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, pehé kɨogɨ́ niî tĩhagɨ kɨ̃ɨ̂ kɨosére ma'í yɨ'rɨgɨ, bɨhâ weti yɨ'rɨakɨ niîwĩ. 24 Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Pehé kɨorã́re Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ ɨ'mɨ̂sepɨ wa'akã́, diâsa niî'. 25 Wa'îkɨ̃ camelo wamêtigɨ awigá yutâ daa pĩ'ô sõrori peepɨ sãhá yɨ'rɨ tãríkã, diâsa niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ wiôgɨ niirópɨ pehé kɨorã́ wa'akã́ pe'e maa, tootá nemoró diâsa', niîkɨ niîwĩ. 26 Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, masá a'tîro niîkãrã niîwã: —Too pũríkãre noa nohó pe'e Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'â masirãsari? 27 Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Masá naâ basi wee tutuáse me'ra yɨ'rɨ masítisama. Õ'âkɨ̃hɨ pũrikãre basió'. Kɨ̃ɨ́ maa neê apêye noho weetá basiótise marí'. 28 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, ɨ̃sâ pũrikã ɨ̃sâ kɨosére du'u kũú, mɨ'ɨ̂re siru tuúwɨ. 29 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. No'ó niigɨ́ noho, yee kitíre weresé bu'iri kɨ̃ɨ yaá wi'ire, kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨáre, kɨ̃ɨ̂ akawerérãre, kɨ̃ɨ̂ nɨmoré, kɨ̃ɨ̂ põ'raré du'u kũú wã'kagɨ nohore a'tîro wa'ârosa'. 30 A'ti nukúkãpɨre kɨ̃ɨ̂ kɨó'ke nemoró boka nemógɨsami. Be'ropɨ́ kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨ me'ra niî nu'kugɨsami, niîkɨ niîwĩ. 31 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dozere naâ se'sarore pihîo, naâre niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâroakã marî Jerusalẽ́pɨ wa'ârã weé'. Toopɨ́ niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâ mɨ'tarã naâ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre ohâ yuu'ke wa'ârosa'. 32 Naâ yɨ'ɨ̂re apé di'takãharã wiôrãre o'ô, yabî buhíkã', yã'âro uúkũ, ɨ'sê koo e'o peórãsama. 33 Yɨ'ɨ̂re tãrá, be'ró wẽherã́sama. Naâ tohô weemíkã, i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa', niîkɨ niîwĩ. 34 Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ a'tîro niisére neê tɨ'o masítikãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ naâre teeré tɨ'o masíkã weetíkɨ niîwĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'o masítikãrã niîwã. 35 Jesu Jericó pɨ'to niirí kura ni'kɨ́ kapêri bahú no'otigɨ ma'â sumútohopɨ niyéru sẽri duhíkɨ niîwĩ. 36 Kɨ̃ɨ̂ pãharã́ masá wa'akã́ tɨ'ó yã'agɨ, toó niirã́re “De'ró wa'âti?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 37 Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Jesu Nazarékɨ̃hɨ yɨ'rɨágɨ weemí, niîkãrã niîwã. 38 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, karíkũ mahakɨ niîwĩ: —Jesu, Davi paramí niî turiagɨ, yɨ'ɨ̂re pahá yã'aya, niîkɨ niîwĩ. 39 Tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ pɨ'to yɨ'rɨárã “Karíkũtikã'ya”, niî tu'tîkãrã niîmiwã. Naâ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ pe'e karíkũ nemokã'kɨ niîwĩ: —Davi paramí niî turiagɨ, yɨ'ɨ̂re pahá yã'aya, niîkɨ niîwĩ. 40 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu tohâ nɨ'ka, ãpêrãre kɨ̃ɨ̂ tiropɨ miíti dutikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pɨ'to ehakã́, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 41 —De'ró yɨ'ɨ̂ weekã́ ɨasarí? niîkɨ niîwĩ. Kapêri bahú no'otigɨ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re kapêri bahukã́ ɨása'. 42 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Aɨ. Ĩ'yâgɨsa'. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ẽho peoápɨ. Tohô weégɨ yɨ'rɨó no'o toha', niîkɨ niîwĩ. 43 Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata kɨ̃ɨ̂ kapêrire ĩ'yâkɨ niîwĩ. Be'ró Jesuré siru tuú, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re tohô wa'akã́ ĩ'yâ'kãrã kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkãrã niîwã.

Lucas 19

1 Jesu kaperi ĩ'yâtigɨre yɨ'rɨóka be'ro Jericópɨ sãhá yɨ'rɨ wã'kakɨ niîwĩ. 2 Toopɨ́ ni'kɨ́ pehé kɨogɨ́ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Zaqueu wamêtigɨ romano masa wiôgɨre wapa seé basarã wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. 3 Kɨ̃ɨ̂ Jesuré ĩ'yâ sĩ'rikɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨátigɨakã niî tĩhagɨ, pãharã́ masá niî yuukã, ĩ'yâtikɨ niîwĩ. 4 Tohô weégɨ Jesuré ĩ'yâ sĩ'rigɨ, kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨátohopɨ omá wã'kakɨ niîwĩ. Omá wã'ka, ni'kɨ́ yukɨ́ sicômoro wamêtikɨhɨpɨ mɨhâ pehakɨ niîwĩ. 5 Jesu kɨ̃ɨ̂ dokapɨ yɨ'rɨágɨ, kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ moro, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Zaqueu, keêro diháti bakeo'ya. Ni'kakã́re mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ tohá ni'igɨti, niîkɨ niîwĩ. 6 Tohô weégɨ Zaqueu soharó me'ra diháti, Jesuré e'katíse me'ra põo tẽrígɨ wa'âkɨ niîwĩ. 7 Jesu tohô weesére ĩ'yârã, niî pe'tirã a'tîro uukahákãrã niîwã: —Jesu ni'kɨ́ yã'âro weesé bɨkɨ yaá wi'ipɨ wa'âmi, niîkãrã niîwã. 8 Be'ró kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ Zaqueu wã'kâ nɨ'ka, marî wiôgɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, tɨ'oyá. Pahasé kɨorãre yɨ'ɨ̂ kɨosére dekô me'ra dɨka waágɨti. No'ó yɨ'ɨ̂ ãpêrãre niî soose me'ra yaháka be'ro niikã́, ba'pâritisetiri naâre yɨ'ɨ̂ yahá'ke nemoró wiagɨ́ti, niîkɨ niîwĩ. 9 Jesu teeré tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ni'kakã́ me'ra mɨ'ɨ̂, mɨ'ɨ yaá wi'ikãharã yã'âro weé'kere yɨ'rɨó no'o'. Mɨ'ɨ́ kẽ'ra ãpêrã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã weeró nohota Abraão paramí niî turiagɨ niî'. 10 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ bahu dutí'kãrã mɨ'ɨ̂ weeró noho niirã́re a'mâ, yɨ'rɨógɨ a'tîgɨ weewɨ́, niîkɨ niîwĩ. 11 Jesu Zaqueure uúkũkã, masá tɨ'ókãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ Jerusalẽ́ pɨ'topɨ niikã́ ĩ'yârã, “Maatá Jesu wiôgɨ sãhagɨ́sami”, wãkûkãrã niîmiwã. 12 Naâ tohô wãkusére masîgɨ, ni'kâro kití weeró noho niisé me'ra naâre werêkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ sãhaátoho dɨporo yoaró apé di'tapɨ wa'â wa'âsami. Kɨ̃ɨ̂re wiôgɨ sõróoka be'ropɨ dahâ tohaasami taha. 13 Kɨ̃ɨ̂ wa'aátoho dɨporo pɨámukãrã kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre pihîosami. Naâre naâ nɨkɨ niyéru pahiró wapatíri kuhire o'ôsami. Tii kuhíre o'ôgɨ, a'tîro niîsami: “Teê yɨ'ɨ̂ daharí kurapɨ a'ti kuhí me'ra apêye noho duú, duâ wapá ta'aya”, niîsami. 14 Wiôgɨ sãháakɨhɨ yaá di'takãharã waro pe'e kɨ̃ɨ̂re ɨatísama. Tohô weérã ãpêrã masaré a'tîro niî duti o'osama. “Kɨ̃ɨ̂re ɨ̃sâ wiôgɨ sãharó ɨatísa'”, niîsama. 15 Naâ tohô niîmikã, wiôgɨ sõróo no'osami. Be'ró kɨ̃ɨ yaá di'tapɨ dahâ tohatasami. Toopɨ́ tohatágɨ, kɨ̃ɨ̂ niyéru kuhiri o'ô'kãrãre pihîosami. “Niyéru no'ó kõ'ro wapá ta'apari naâ nɨkɨ?” niî masî sĩ'rigɨ tohô weesamí. 16 Kɨ̃ɨ̂ tiropɨ etâ mɨ'tagɨ, a'tîro niîsami: “Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ o'ôka kuhi nemoró apêye pɨámukãse kuhiri wapá ta'a nemoapɨ”, niîsami. 17 Wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tisamí: “Ãyuró weeápã. Mɨ'ɨ̂ da'rá ko'tegɨ ãyugɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ kã'roákã kũû'ke me'ra mɨ'ɨ̂ keoró weeápã. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂re pɨámukãse makari wiôgɨ sõróogɨti”, niîsami. 18 Be'ró ãpí kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'âsami taha: “Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ niyéru o'ôka kuhi me'ra apêye ni'kâmukãse kuhiri wapá ta'a nemoapɨ”, niîsami. 19 Kɨ̃ɨ́ kẽ'rare a'tîro yɨ'tisamí: “Mɨ'ɨ̂re ni'kâmukãse makari wiôgɨ sõróogɨti”, niîsami. 20 Be'ró ãpí a'tî, kɨ̃ɨ̂re niîsami: “Wiôgɨ, mɨ'ɨ yaá niyéru kuhi a'ti kuhí niî'. Su'tîro kasero me'ra omá nɨrôkã'wɨ. 21 Mɨ'ɨ̂ tutuaró da'ra dutígɨ niîwɨ. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂re uîwɨ. Ãpêrã naâ da'rasé me'ra wapá ta'awɨ. Mɨ'ɨ̂ otêtimigɨ, dɨkâti no'owɨ”, niîsami. 22 Teeré tɨ'ógɨ, wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re niîsami: “Mɨ'ɨ̂ da'rá ko'tegɨ keoró weetíwɨ. Mɨ'ɨ̂ uúkũse me'ra mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere besé no'o toha'. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ da'rasé tutuasére masiápã. Yɨ'ɨ̂ ãpêrã da'rasé wapa wapá ta'asere, yɨ'ɨ̂ otêtimigɨ dɨkâti no'osere masiápã. 23 Masîmigɨ, too pũríkãre de'ró weégɨ yeé niyérure niyéru nɨrorí wi'ipɨ bɨkɨâ nemo dutigɨ kũûtiati? Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ kũukã́, dahâgɨ tií wi'ipɨ niîro mɨhâ'ke me'ra yẽ'ê booapã”, niîsami. 24 Be'ró toopɨ́ niirã́re a'tîro niîsami: “Ni'kâ kuhi kɨogɨ́re e'mâ, ãpí pɨámukãse kɨogɨ́ pe'ere o'ôya”, niîsami. 25 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, naâ a'tîro niîsama: “Wiôgɨ, kɨ̃ɨ̂ pɨámukãse kuhiri kɨó tohami”, niîsama. 26 Teeré tɨ'ógɨ, wiôgɨ “Mɨsâre werêgɨti. No'ó pehé kɨogɨ́re nemoró o'ô no'orosa'. Ãpí moogɨ́ pe'ere kɨ̃ɨ̂ kɨomí'keakãpɨreta e'mâ pe'okã' no'ogɨsami”, niîsami. 27 “Apêye maa yɨ'ɨ̂re wiôgɨ sãhakã́ ɨatí'kãrãre a'topɨ́ miítia. Miíti, yɨ'ɨ̂ ĩ'yóropɨ wẽheyá”, niîsami, niî werêkɨ niîwĩ Jesu. Teeré niîgɨ, ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâka be'ro opâturi a'tîgɨ, masaré besegɨ́sa' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 28 Jesu teeré masaré werêka be'ro Jerusalẽ́pɨ wa'âkɨ niîwĩ. 29 Toopɨ́ wa'âgɨ, Betfagé, Betânia wamêtise makaripɨ ehaátoho dɨporo kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ pɨárãre a'tîro niî o'ôo'kɨ niîwĩ. Tee makári ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨ tiropɨ niîkaro niîwɨ. 30 Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Siî maka marî diakɨ̃hɨ niirí makapɨ wa'âya. Toopɨ́ ehârã, mɨsâ ni'kɨ́ jumento wi'magɨ́ dɨ'té nɨ'ko'kɨre boka ehárãsa'. Kɨ̃ɨ̂ neê ni'kâti pesâ no'oya marigɨ́ niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂re pãâ, miítia. 31 No'ó ni'kɨ́ mɨsâre “De'ró weérã pãâti?” niikã́, “Ɨ̃̃sâ wiôgɨ ɨaámi”, niîya, niîkɨ niîwĩ. 32 Naâ kɨ̃ɨ̂ dutî'karo nohota weékãrã niîwã. Toopɨ́ ehakã́, kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota wa'âkaro niîwɨ. 33 Naâ kɨ̃ɨ̂ jumentore pãarí kura kɨ̃ɨ̂ wiôrã naâre sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weérã kɨ̃ɨ̂re pãâti? niîkãrã niîwã. 34 Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ ɨaámi, niîkãrã niîwã. 35 Be'ró kɨ̃ɨ̂re Jesu tiró miáakãrã niîwã. Jumento bu'ipɨre naa yeé su'tí bu'îkãhasere tuu weé peokãrã niîwã. Tohô weéka be'ro Jesuré kɨ̃ɨ̂ bu'ipɨ mii peókãrã niîwã. 36 Jesu kɨ̃ɨ̂ pesâ wã'kari kura masá kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, naa yeé su'tí bu'îkãhasere ma'âpɨ sẽô kũukãrã niîwã. 37 Jesu ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨ tiropɨ diháari kura a'tîro weékãrã niîwã. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrã, e'katíse me'ra karíkũ nɨ'kakãrã niîwã. Jesu weé ĩ'yokã ĩ'yâ'kere wãkûrã, Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peorã, karíkũkãrã niîwã. 38 A'tîro niîkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ marî wiôgɨre ãyuró wa'aáto. Ɨ'mɨ̂sepɨre e'katíse niî yɨ'rɨato. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú butia'mi” niiáto, niîkãrã niîwã. 39 Naâ karíkũkã tɨ'órã, ni'karérã fariseu masa toopɨ́ niirã́ Jesuré a'tîro niîkãrã niîwã: —Masaré bu'egɨ́, ã'rá mɨ'ɨ̂re siru tuúrãre di'ta marí dutiya, niîkãrã niîwã. 40 Naâ tohô niikã́, Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Naâ di'ta maríkã maa, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re “Ãyú butia'mi” niî dutigɨ a'té ɨ̃tâ peerire karíkũkã wee boósami, niîkɨ niîwĩ. 41 Jesu Jerusalẽ́ tiropɨ ehâgɨ, tii makáre ĩ'yâgɨ, utîkɨ niîwĩ. 42 A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Jerusalẽ́kãharã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre yɨ'rɨó sĩ'rimiami. Kã'ró ni'kakã́re kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨósere tɨ'o masíkã, ãyu booápã. Mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂re ɨá wee'. Tohô weérã yɨ'rɨó no'osome. Mɨsâ yɨ'rɨó no'o boo'kere du'ú toha'. 43 Be'ró pi'etíse nɨmɨri a'tîrosa'. Tee nɨmɨ́rire mɨsâre ĩ'yâ tu'tirã a'ti makákãharãre wiháa dutitirã ni'kâ sã'riroho weé bi'a to'orãsama. Naâ be'toâ nɨ'ka, niî pe'tise pã'reripɨ ka'mú ta'arãsama. 44 Niî pe'tise mɨsa yeére kõ'â diho pe'orãsama. Mɨsâre, mɨsâ põ'rare wẽhé pe'orãsama. A'ti makákãhase wi'seri mɨto dihó no'orosa'. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ mɨsâre yɨ'rɨógɨ a'tikã́ ɨatíwɨ. Teé bu'iri tohô wa'ârosa', niîkɨ niîwĩ Jesu. 45 Jesu Jerusalẽ́pɨ ehâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháakɨ niîwĩ. Toopɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre ɨ̃hâ moro peoatehere duarã́re kõ'â wĩrokɨ niîwĩ. 46 Naâre kõ'â wĩrogɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yaá wi'i ‘Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirí wi'i niî'’, niî no'oka wi'i niî'.” Mɨsâ pe'e keoró weetiápã. Yaharã́ yaa wi'ire weeró noho tohakã́ weeápã, niîkɨ niîwĩ Jesu. 47 Niî pe'tise nɨmɨri Jesu masaré Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ bu'êkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, sacerdotea wiôrã, ãpêrã Moisé ohâ'kere bu'erã́, tii maká wiôrã kẽ'ra “Kɨ̃ɨ̂re de'ró weé wẽheró ɨatí?” niîkãrã niîwã. 48 Masá Jesu weresére tɨ'ó tɨ'sa yɨ'rɨakãrã niîwã. Tohô weérã wiôrã pe'e kɨ̃ɨ̂re de'ró wee masítikãrã niîwã. Masá ɨ̃sâ me'ra uâ boosama niîrã, wẽhe masítikãrã niîwã.

Lucas 20

1 Ape nɨmɨ́ Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ masaré bu'êgɨ, kɨ̃ɨ̂ masaré yɨ'rɨóse kitire werêkɨ niîwĩ. Toopɨ́ sacerdotea wiôrã, ãpêrã Moisé ohâ'kere bu'erã́, Judeu masa bɨkɨrã́ me'ra Jesu tiró wa'âkãrã niîwã. 2 Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —Werêya. De'ró dutisé me'ra mɨ'ɨ̂ weesére tohô weetí? Noá mɨ'ɨ̂re tohô wee dutígɨ dutisé o'oáti? niîkãrã niîwã. 3 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre sẽrí yã'a a'megɨti. Yɨ'tiápa. 4 Noá Joãore wamê yee dutigɨ o'ôo'pari? Õ'âkɨ̃hɨ ou masá o'ôo'pari? niîkɨ niîwĩ. 5 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ se'saro a'mêri uúkũkãrã niîwã: —De'ró marî yɨ'tirã́sari? Marî “Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ niîwĩ” niikã́ maa, “Too pũríkãre de'ró weérã Joãore ẽho peótiri?” niîgɨsami. 6 Marî “Masá kɨ̃ɨ̂re o'ôo'kãrã niîwã” niikã́ kẽ'rare, niî pe'tirã masá marîre ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhérãsama. Naâ a'tîro ẽho peóma. “João Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ niîwĩ”, niî ẽho peóma, niîkãrã niîwã. 7 Tohô weérã a'tîro yɨ'tíkãrã niîwã: —Masîtisa'. Noá Joãore wamê yee dutigɨ o'ôo'ro o'ôo'pã, niîkãrã niîwã. 8 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre “A'té dutiró me'ra a'teré tohô weé'”, niî weré wee', niîkɨ niîwĩ. 9 Be'ró Jesu masaré a'te kití weeró noho niisé me'ra werêkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ kɨ̃ɨ yaá di'tapɨ ɨ'sê otêsami. Tu'â eha nɨ'ko, ãpêrãre tii wesére ko'tê dutigɨ kũûsami. Naâre kɨ̃ɨ yaá di'tare da'rasé wapa “Toô kã'ro yɨ'ɨ̂re ɨ'sê wiaápa”, niî wã'kasami. Be'ró apé di'tapɨ yoakã́ niîgɨ wa'âsami. 10 Ɨ'sê dɨkâtiri tero niirí kura ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre ɨ'sê niirópɨ ĩ'yâ dutigɨ o'ôo'sami. Kɨ̃ɨ̂re o'ôo'gɨ, “Yeé di'ta da'rarã́re yeé ɨ'sêre sẽrígɨ wa'âya”, niîsami. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ ehakã́, tii wesé da'rarã́ kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, paâsama. Neê kã'ró o'ôtimirã, kɨ̃ɨ̂re o'ôo' tõrosama. 11 Be'ró tii wesé wiôgɨ ãpí kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre o'ôo'sami taha. Kɨ̃ɨ́ kẽ'rare yã'âro buhíkã', ɨpɨ́tɨ paâ, yẽ'e nohó moogɨ́ tohatákã weesamá. 12 Be'ró tii wesé wiôgɨ ãpiré o'ôo' nemosami taha. Da'rá ko'terã kɨ̃ɨ́ kẽ'rare meharóta weesamá. Kɨ̃ɨ̂re kamî da're, tii wesé sumútohopɨ kõ'âkã'sama. 13 Be'ró maha tii wesé wiôgɨ “De'ró weegɨ́sari yɨ'ɨ̂?” niîsami. “Yɨ'ɨ̂ makɨ ɨpɨ́tɨ ma'igɨ́re o'ôo'gɨti. Apé tero weérã kɨ̃ɨ̂re wio pesáse me'ra ĩ'yâ boosama”, niîmisami. 14 Wiôgɨ makɨ toopɨ́ etakã́ ĩ'yârã, naâ a'mêri niîsama: “Ã'ritá niîmi be'ropɨ́ a'ti wesére yẽ'eákɨhɨ. Mâa, kɨ̃ɨ̂re wẽherã́. Be'ró a'ti wesé mari yaá wese toharósa'”, niîsama. 15 Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, tii wesé sumútohopɨ miáa, kɨ̃ɨ̂re wẽhé kõ'asama, niî werêkɨ niîwĩ Jesu. Be'ró Jesu masaré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Too pũríkãre tii wesé wiôgɨ de'ró weegɨ́sari naâre? 16 A'tîro weegɨ́sami. Kɨ̃ɨ̂ a'tî, kɨ̃ɨ yeé di'ta da'rarã́re wẽhé kõ'a pe'ogɨsami. Be'ró ãpêrãre tií di'tare o'ôgɨsami, niîkɨ niîwĩ. Jesu tohô niikã́ tɨ'órã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ tohô wa'asére ka'mú ta'aato, niîkãrã niîwã. 17 Be'ró Jesu naâre ĩ'yâ, niîkɨ niîwĩ: —Too pũríkãre de'ró niî sĩ'riro weetí Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niisé? A'tîro niî': Ɨ̃̃tâ pĩhiri me'ra wi'í yeerã́ ni'kâ pĩhi naâ ɨatíka pĩhire kõ'ârãsama. Naâ kõ'âka pĩhi me'ra ãpêrã pe'e ãyuró tutuarí wi'i yeê nɨ'ka mɨhasama, niîwɨ. 18 No'ó tigá bu'ipɨ bɨrɨ̂ pehagɨ noho mɨto dihó no'ogɨsami. No'ó tigá pe'e kɨ̃ɨ̂ bu'ipɨ dokê pehakã maa, ãyusé mara wa'âgɨsami, niîkɨ niîwĩ. Tohô niîgɨ, kɨ̃ɨ̂re ɨatírã be'ropɨ́ bu'îri da'rê no'orãsama niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 19 Sacerdotea wiôrã, ãpêrã Moisé ohâ'kere bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata Jesuré yẽ'ê sĩ'rikãrã niîmiwã. Tee kití me'ra Jesu ɨ̃sâreta uúkũgɨ weesamí niîrã, tɨ'o masíkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê sĩ'rimirã, masaré uîrã, wee masítikãrã niîwã. 20 Ãpêrã ĩ'yâ du'tirãre niî soo duti o'okãrã niîwã. Naâ Jesuré mehêkã niikã́ tɨ'ó sĩ'rikãrã niîwã. “Teé me'ra ‘Bu'îri kɨomí’ niî, wiôgɨpɨre werê sãata basiórosa'”, niîkãrã niîwã. Wiôgɨ Jesuré bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróokã ɨárã, tohô weékãrã niîmiwã. Ãyurã́, diakɨ̃hɨ́ uúkũrã weeró noho niî sookãrã niîwã. 21 Tohô weérã Jesu tiró wa'â, sẽrí yã'akãrã niîwã: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ uúkũsere ɨ̃sâ masî'. Masaré diakɨ̃hɨ́kãhasere bu'ê'. Ãpêrã “Wiôrã niîma” niiró mariró niî pe'tirãre ni'kâro noho ĩ'yâ'. Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere diakɨ̃hɨ́ bu'ê me'rikã'. 22 Ɨ̃̃sâre werêya. Romano masa wiôgɨre kɨ̃ɨ̂ niyéru wapa seésere wapa yeékã, marîre dutisé ãyutí, ou yã'â niîti nee? niî sẽrí yã'akãrã niîwã. 23 Jesu pe'e naâ yã'âro weé sĩ'rise me'ra sẽrí yã'akã ĩ'yâ masikã'kɨ niîwĩ. Tohô weégɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: 24 —Ni'kâ kuhi niyéru kuhi miítia. Noa nohó yaa diâpoa, noá wamé wã'yatí? niîkɨ niîwĩ. Naâ a'tîro yɨ'tíkãrã niîwã: —César, romano masa wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ diâpoa, kɨ̃ɨ̂ wamé wã'yá', niîkãrã niîwã. 25 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Too pũríkãre romano masa wiôgɨ wapa yeé dutise nohore kɨ̃ɨ̂re o'ôya. Õ'âkɨ̃hɨ yee pe'e maa kɨ̃ɨ̂re o'ôya. Kɨ̃ɨ̂ wee dutísere weeyá, niîkɨ niîwĩ. 26 Jesuré masá tɨ'óropɨ mehêkã uúkũkã wee masítikãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂ uúkũse me'ra, kɨ̃ɨ̂ yɨ'tisé me'ra mehô ĩ'yâ maria mɨhakã weékɨ niîwĩ. Masá kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, di'ta mariá mɨhakãrã niîwã. 27 Be'ró ni'karérã saduceu masa Jesu tiró wa'âkãrã niîwã. Naâ “Wẽrî'kãrã masasomé”, niî ẽho peósama. Tohô weérã Jesuré a'tîro niîkãrã niîwã: 28 —Masaré bu'egɨ́, Moisé a'tîro dutisé kũûkɨ niîwĩ. “Ni'kɨ́ nɨmôtigɨ põ'ratítimigɨ wẽrikã́, kɨ̃ɨ̂ akabihí kɨ̃ɨ̂ nɨmó niî'kore nɨórẽ'ato. Be'ró kɨ̃ɨ̂ koô me'ra neê waro põ'ratí mɨ'tagɨre kɨ̃ɨ̂ ma'mi wẽrî'kɨre põ'ratí basaato”, niîkɨ niîwĩ Moisé. 29 Ni'kɨ́ põ'ra setere tohôta wa'âkaro niîwɨ. Masá ma'mi nɨmôti, põ'ratítimigɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. 30 Be'rokɨ̃hɨ́ kẽ'ra koô wapê wi'iore nɨórẽ'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra põ'ra marígɨ meharóta boâ dihakɨ niîwĩ. 31 Tohô wa'akã́ ĩ'yâgɨ, naâ be'rokɨ̃hɨ nɨórẽ'kɨ niîwĩ taha. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra põ'ratítimigɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ be'rokãharã kẽ'ra tohô di'akɨ̃ nɨórẽ', põ'ratítimirã wẽrî diha pe'tia wa'âkãrã niîwã. 32 Be'ró maha naâ nɨmó kẽ'ra wẽrîa wa'âko niîwõ. 33 Too pũríkãre wẽrî'kãrã masakã́, ni'i nɨmó waro tohá butia'gosari? Naâ niî pe'tirãpɨta koôre nɨmôtikãrã niîwã, niîkãrã niîwã. 34 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —A'tóka tero a'ti nukúkãpɨre ɨmɨá, numiâ nɨmôti, marâpɨtima. 35 Yã'âro weé'kere akobohó no'o'kãrã, wẽrîka be'ro masá'kãrã pũrikã ɨ'mɨ̂sepɨ nɨmôti, marâpɨtisome. 36 Naâ wẽrîka be'ro masá'kãrã niî tĩharã, Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niîma. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sepɨ niirã́ weeró noho niîrãsama. Tohô weérã wẽrîsome maha. 37 Moisépɨta a'tekãhásere ohâkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ yukɨ̂ siti, ɨ̃hɨrí sitipɨ kɨ̃ɨ̂re wẽrî'kãrã masasére ĩ'yókɨ niîwĩ. Toopɨ́re Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ yẽkɨ sɨmɨá Abraão, Isaque, Jacó wiôgɨ niî'”, niîkɨ niîwĩ. Tohô niîgɨ, naâ yɨ'ɨ̂ tiropɨ katîma niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 38 Õ'âkɨ̃hɨ katirã́ wiôgɨ niîmi. Wẽrî bahu dutí'kãrã marimá. Kɨ̃ɨ́ maa niî pe'tirã katî nu'ku pe'tikã'ma, niîkɨ niîwĩ. 39 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ni'karérã Moisé ohâ'kere bu'erã́ Jesuré a'tîro niîkãrã niîwã: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ waro uúkũ', niîkãrã niîwã. 40 Be'ró kɨ̃ɨ̂re apêye sẽrí yã'a sĩ'rirã, uî niîkãrã niîwã. 41 Jesu masaré niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã masá Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre “Davi paramí niîmi”, niîti? 42 Davitá Salmo wamêtiri pũripɨ a'tîro ohâkɨ niîwĩ: Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂ makɨré, yɨ'ɨ̂ wiôgɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ duhîgɨsa'. 43 Mɨ'ɨ̂ toó duhikã́, mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'timi'kãrãre dokâ ke'akã weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ Davi. 44 Davi basíta Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristore “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ paramí se'saro niîtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ kẽ'ra niîkɨ niîwĩ, niîkɨ niîwĩ Jesu. 45 Niî pe'tirã masá tɨ'óropɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: 46 —Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́re tɨ'o masíya. Masá ĩ'yaáto niîrã su'tí yoasé paka sãyâ, Õ'âkɨ̃hɨre sẽri sihá tɨ'sama. Tohô niikã́ makâ dekopɨ wio pesáse me'ra põo tẽríkã ɨasamá. Naâ neresé wi'seripɨ wiôrã naâ duhî wɨase kumuripɨ duhî sĩ'risama. Naâ ba'â wɨaropɨ kẽ'rare meharóta niî sĩ'risama. 47 Wapê wi'ia numia yeé wi'serire e'mâsama. Naâ yã'âro weé'kere wãkû dutitirã yoakã́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí ta'sasama. Naáta ãpêrã yɨ'rɨóro bu'îri da'rê yɨ'rɨ nɨ'ka no'orãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu.

Lucas 21

1 Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niîgɨ, niyéru o'ôrã sãâ wɨase akaripɨ pahiró niyéru kɨorã́re sãakã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. 2 Tohô niikã́ ni'kó wapê wi'io pahasé kɨogore ni'kâ akaropɨ pɨá kuhi niyéru wapa maríse kuhirire sãakã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. 3 Teeré ĩ'yâgɨ, Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ a'tîgo wapê wi'io pahasé kɨogo niî pe'tirã yɨ'rɨóro o'ô yɨ'rɨ nɨ'kamo. 4 Ãpêrã pe'e naâre dɨ'sasére o'ôma. Koô pe'e pahasé kɨogo niîmigo, koô kɨomí'ke, koô ba'â kati boo'keakãre o'ô pe'okã'mo, niîkɨ niîwĩ. 5 Ni'karérã kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ Jesuré Õ'âkɨ̃hɨ wi'ikãhasere uúkũkãrã niîwã. —A'tí wi'i ɨ̃tâ peeri paka ãyusé me'ra weéka wi'i ãyú butia'ri wi'i niî', niîkãrã niîwã. Tohô niikã́ tií wi'ikãhase ma'mâ su'ase masá o'ô'kere uúkũkãrã niîwã. Jesu tohô niisére tɨ'ógɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: 6 —Mɨsâ a'tó ĩ'yasé mɨto dihó no'orosa'. Neê ni'kâ ɨ̃tâga apêga bu'ipɨ yeê turia mɨha'ke tohasomé, niîkɨ niîwĩ. 7 Be'ró kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, de'ró niikã́ mɨ'ɨ̂ niî'ke wa'ârosari? Yẽ'e nohó me'ra ĩ'yogɨ́sari a'té tohô wa'aátehere? niîkãrã niîwã. 8 Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ãpêrã mɨsâre niî soori niîrã, tɨ'o masíya. Pãharã́ “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé'; Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî'”, niîrãsama. Tohô niikã́ “Jesu Cristo kɨ̃ɨ̂ a'tiátihi nɨmɨ niî toha'”, niîrãsama. Naâ tohô niikã́, tɨ'otíkã'ya. 9 Mɨsâ a'mê wẽhese kitire tɨ'órã, ɨkɨátikã'ya. A'tetá wa'â mɨ'tarosa'. Tohô niîmiro, a'ti ɨmɨ́koho pe'tiátoho dɨ'sá' yuhûpɨ. 10 Be'ró naâre niî nemokɨ niîwĩ: —Ni'kâ kurakãharã ape kurákãharã me'ra a'mê wẽherãsama. Tohô niikã́ ni'kâ di'takãharã apé di'takãharã me'ra a'mê wẽherãsama. 11 Pehé apé sia'pɨre ɨpɨ́tɨ di'tâ nara sãáse wa'ârosa'. Tohô niikã́ ɨhá boasé, do'âtise wa'ârosa'. Ɨ'mɨ̂sepɨre wiosé paka bahuárosa'. 12 A'té tohô wa'aátoho dɨporo ãpêrã mɨsâre bu'îri yẽ'êrãsama. Yã'âro weerã́sama. Mɨsâre mɨsâ neresé wi'seripɨ beserã́sama. Besé, bu'îri sõróorãsama. Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri wiôrã tiropɨ mɨsâre miáarãsama. 13 Naâ tohô weekã́ mɨsâ, yeekãhásere werêrãsa'. 14 “Wiôrãre a'tîro niîrãti”, niî wãkû ke'ti yuutikã'ya. 15 Yɨ'ɨ̂ pe'e mɨsâre uúkũ masiatehere o'ôgɨti. Mɨsâre ĩ'yâ tu'tirã neê ni'kɨ́ põo tẽósome. Naâ “Tohô nií wee'”, niî ye'sû masisome. 16 Mɨsâ pakɨ sɨmɨápɨta mɨsâre wiôrãpɨre werê sãarãsama. Mɨsâ ni'kɨ́ põ'ra niîmirã, mɨsâ akawerérã kẽ'ra, mɨsâ me'rakãharã meharóta weerã́sama. Mɨsâ ni'karérãre wẽherã́sama. 17 Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri niî pe'tirokãharã mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãsama. 18 Tohô weemíkã, mɨsâre neê mehêkã wa'â ma'asome. 19 Yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'utirã, yɨ'rɨ wetírãsa'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ katî nu'kurãsa'. 20 Mɨsâ Jerusalẽ́re surára tii maká sumútoho be'toâ nɨ'kakã ĩ'yârã, masîya. “Tii maká maatá kõ'â no'orosa'”, niîya. 21 Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, Judéia di'tapɨ niirã́ ɨ̃rɨpagɨ́pɨ du'tiáya. Makâpɨ niirã́ apêropɨ wa'âya. No'ó wesêripɨ niirã́ makâpɨre mahâmi tohatitikã'ya. 22 Tee nɨmɨ́ri Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'karo nohota wa'ârosa'. Bu'îri da'resé nɨmɨri niîrosa'. 23 Tohô wa'asé nɨmɨri numiâ nihî pakosã numiare, tohô niikã́ põ'rá mi'rirã́ kɨorã́re bɨhâ weose nɨmɨri niîrosa'. Naâ ɨmɨ̂yaro wa'â masisome. A'tí di'tapɨre ɨpɨ́tɨ pi'etíse niîrosa'. Õ'âkɨ̃hɨ masaré ɨpɨ́tɨ waro bu'îri da'rêgɨsami. 24 Ãpêrã a'mê wẽheropɨ wẽhé no'orãsama. Ãpêrãre niî pe'tise di'tapɨ bu'îri yẽ'ê miáarãsama. Apé di'takãharã Judeu masa niîtirã Jerusalẽ́re mɨto dihórãsama. Mɨto dihó, tii maká wiôrã sãharã́sama. Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masa niîtirãre “Toô kã'ro tohô weerã́sama” niî'karo ehâ tu'aro tohô weerã́sama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 25 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —A'ti ɨmɨ́koho pe'tiátoho dɨporo muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨre, yamîkɨ̃hɨre, yõkoáre pehé mehêkã bahusé wa'ârosa'. A'tí di'tapɨre niî pe'tise di'takãharã diâ pahirí maa bɨsɨsé, pã'kôrire tɨ'órã, yẽ'e nohó niîsari? niîrã, ɨkɨárãsama. 26 Masá a'tí di'tapɨre wa'aátehere wãkûrã, ɨpɨ́tɨ uîrã, tɨ'o masíse pe'tirã́sama. Niî pe'tirã ɨ'mɨáropɨ niirã́ nara sãákã weé no'orãsama. 27 Tohô wa'arí kura yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ o'me kuráripɨ tutuaró me'ra asisté dihatikã, masá ĩ'yârãsama. 28 Teé pehé wa'â nɨ'kari kurare wãkû tutua e'katíya. Ɨ'mɨáropɨ ĩ'yâ mororã weeró noho ko'têya. Maatá mɨsâ yɨ'rɨó no'orãsa', niîkɨ niîwĩ Jesu. 29 A'te kití weeró noho niisé me'ra werêkɨ niîwĩ taha: —Otesé figueiragɨ wamêtikɨhɨ ou no'ó niikɨhɨ́ yukɨ̂gɨ pũrî yãsâ wihikã, “Kɨ'ma dɨpóro niî'”, niísa'. 31 A'té weeró noho yɨ'ɨ̂ too dɨpóro niî'ke pehé wa'akã́, “Kã'roákã Jesu a'tí di'ta wiôgɨ sãhaátoho dɨ'sása'”, niîrãsa'. 32 Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. A'té pehé tohô wa'arí kurare niirã́ wẽrîsome. Tohô wa'asére ĩ'yâ pe'okã'rãsama. 33 A'ti ɨmɨ́koho, a'tí di'ta pe'ti diháarosa'. Yɨ'ɨ̂ uúkũse, yɨ'ɨ̂ bu'esé pũrikã niî nu'kukã'rosa'. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ niî'ke keoró wa'ârosa'. 34 Yɨ'ɨ̂ a'tiátihi nɨmɨre mɨsâ neê masîtisa'. Tohô weérã mɨsâ basi ãyuró ko'têya. Yã'âro weesére wee poóri niîrã, weetíkã'ya. Ke'atíkã'ya. A'ti ɨmɨ́kohokãhasere wãkû ke'titikã'ya. Tohô weérã mɨsâ wãkûtiro yɨ'ɨ̂ a'tiátihi nɨmɨ niikã́, yã'arã́ boka ehá peha no'osome. 35 Wa'îkɨ̃rãre wãkûtiro sã'ri sãá bi'á nɨ'koro weeró noho mɨsâre wa'âtikã'ato. Tii nɨmɨ́re niî pe'tirã niî pe'tirokãharã tõ'orã́sama. Tohô weérã tɨ'o masíya. 36 Mɨsâ ãyuró apo yuúya. Teé pi'etiátehe ɨ̃sâre yɨ'rɨ wetíkã weeyá niîrã, Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí nu'kukã'ya. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ tiropɨ uiró mariró põo tẽriáhã Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá, niîkɨ niîwĩ Jesu. 37 Jesu ɨmɨ̂kohori nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ bu'ê mɨhakɨ niîwĩ. Yamî pe'ere ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨpɨ niî bo'rea mɨhakɨ niîwĩ. 38 Masá niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ bo'reakã́ kure kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'órã wa'â mɨhakãrã niîwã.

Lucas 22

1 Kã'ró Páscoa bosê nɨmɨ wa'aátoho dɨ'sákaro niîwɨ. Tií bosê nɨmɨre pãú bɨkɨasé me'ra moretí'kere ba'âkãrã niîwã. Tií bosê nɨmɨ Judeu masa naâ yẽkɨ sɨmɨá Egitopɨ niî'kãrã wiháa'kere wãkurí bosê nɨmɨ niîkaro niîwɨ. 2 Tiîtare sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ “De'ró weé Jesuré wẽheró ɨamítito?” niîkãrã niîwã. Tohô niîmirã, masaré uî niîkãrã niîwã. 3 Naâ tohô niîka terore Juda naâ “Iscariote” niî no'ogɨpɨre wãtî sãháakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ doze Jesu bu'erã́ me'rakɨ̃hɨ niîkɨ niîmiwĩ. 4 Juda sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ wiôrã tiropɨ wa'âkɨ niîwĩ. Naâ tiropɨ ehâgɨ, Jesuré o'oátehekãhasere uúkũkɨ niîwĩ. 5 Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ e'katíkãrã niîwã. —Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, niyéru wapa yeérãti, niîkãrã niîwã. 6 Kɨ̃ɨ̂ “Aɨ, kɨ̃ɨ̂re mɨsâre ĩ'yogɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ. Be'ró, “De'ró niikã́ yɨ'ɨ̂re Jesuré wiôrãpɨre masá marirí kura o'oró ɨamítito?” niî wãkûkɨ niîwĩ. 7 Be'ró masá naâ pãú bɨkɨasé me'ra moretí'kere ba'arí bosê nɨmɨ niîkaro niîwɨ. Tii nɨmɨ́ niikã́, ni'kɨ́ ovelha wi'magɨ́re naâ Páscoa bosê nɨmɨ ba'aákɨhɨre wẽhesamá. 8 Tiîtare Jesu Pedro, Joãore a'tîro niî o'ôo'kɨ niîwĩ: —Marî Páscoa bosê nɨmɨ ba'aátehere apo yuúrã wa'âya, niîkɨ niîwĩ. 9 Naâ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —No'opɨ́ ɨ̃sâ apo yuúkã ɨasarí? niîkãrã niîwã. 10 Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ makâpɨ wa'âya. Toopɨ́ sãháarã, ni'kɨ́ masɨ́ akogá tuu peógɨre boka ehá peharãsa'. Kɨ̃ɨ̂re siru tuú, kɨ̃ɨ̂ no'ó wa'aró sãháaya. 11 Tií wi'i wiôgɨre niîya: “Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́ a'tîro niiámi: ‘No'opɨ́ niîsari yɨ'ɨ̂ bu'erã́ me'ra Páscoa bosê nɨmɨ ba'aátihi tũku?’ niiámi”, niîya. 12 Mɨsâ tohô niikã́, ɨ'mɨárokãha tũku apo yuúka tũkuhopɨre ĩ'yogɨ́sami. Toopɨ́ marî ba'aátehere apo yuúya, niîkɨ niîwĩ. 13 Be'ró Pedro, João makâpɨ wa'âkãrã niîwã. Jesu naâre niî'karo nohota niî pe'tisere bokákãrã niîwã. Toopɨ́ naâ ba'aátehere apo yuúkãrã niîwã. 14 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã me'ra ba'ârãtirã ehâ nuhakãrã niîwã. 15 Naâ duhî pe'tika be'ro Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâ me'ra a'té Páscoa ba'asére yɨ'ɨ̂ wẽriátoho dɨporo ɨpɨ́tɨ ba'â tɨo sĩ'ri'. 16 Mɨsâre ni'kâroakã a'tîro niîgɨti. Neê opâturi a'tîro wee nemósome. Weegɨ́sa' taha niî pe'tise yɨ'ɨ̂ wiôgɨ sãhá tu'a ehaka be'ropɨ, niîkɨ niîwĩ. 17 Tohô niîka be'ro sĩ'rirí paare miî, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Sĩ'riyá. A'mêri dɨka waá, sĩ'riyá. 18 Mɨsâre niîgɨti. A'té ɨ'sê dɨka koo vinho ni'kâroakã marî sĩ'rírã weeró noho wee nemósome. Be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re wiôgɨ sõróoka be'ro mɨsâ me'ra opâturi ma'má vinhore sĩ'ri nemógɨsa' taha, niîkɨ niîwĩ. 19 Be'ró pãugáre miî, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, dɨka waá, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re o'ôgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —A'té yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́ niî'. Mɨsa yeé niiátehere wẽrî basagɨti. A'tîro yɨ'ɨ̂ ni'kâroakã weé'karo noho weé nu'kukã'ya. Teeré weérã, yɨ'ɨ̂ mɨsâre wẽrî basasere wãkûya, niîkɨ niîwĩ. 20 Naâ ba'âka be'ro sĩ'rirí paa me'ra kẽ'rare meharóta weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re tĩâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —A'ti paá, yeé diî me'ra Õ'âkɨ̃hɨ masaré apêye ma'má “A'tîro weegɨ́ti” niî'kere kũûgɨsami. Yɨ'ɨ̂ wẽrîgɨ, diî a'mâ bɨrose me'ra mɨsâ yã'âro weé'kere wẽrî wapa yeé basagɨti. 21 Tohô niîmikã, yɨ'ɨ̂re wiôrãpɨre o'oákɨhɨ yɨ'ɨ̂ me'ra a'tó duhîmi. 22 Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre o'okã́, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota wa'âro weé'. Tohô wa'âmiro, yɨ'ɨ̂re wiôrãpɨre o'ogɨ́ maa yã'â butia'ro wa'ârosa', niîkɨ niîwĩ. 23 Tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ naâ basi a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —Noá niîsari baa kɨ̃ɨ̂re wiôrãpɨre tohô weeákɨhɨ? niîkãrã niîwã. 24 Be'ró Jesu bu'erã́ ɨpɨ́tɨ a'mêri uúkũkãrã niîwã. —Marî wa'terore noá niîrosari baa marî yɨ'rɨóro niiákɨhɨ? niîkãrã niîwã. 25 Teeré tɨ'ógɨ, Jesu naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —A'ti nukúkãre dutirã́ tií di'tare mii wapá wa'âsama. Tií di'takãharã naâ dutî no'orã pe'ere “Masaré wee tamúrã niîma”, niîsama. 26 Mɨsâ naâ wiôrã weeró noho weetíkã'ya. A'tîro pe'e weeyá. Ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨ, mehô niigɨ́ weeró noho weeyá. Ãpêrãre dutigɨ́ dutî no'ogɨ weeró noho weeyá. 27 Mɨsâ tɨ'ó yã'akã, ni'i nohó pe'e ãpí yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kasari? Ba'â duhigɨ ou kɨ̃ɨ̂re ba'asé ekagɨ́ pe'e? Ba'â duhigɨ pe'e ãpí yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kami. Yɨ'ɨ̂ pũrikã mɨsâ wa'teropɨ niîgɨ, mɨsâ dutî no'ogɨ weeró noho niî'. 28 Mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kukã'wɨ. Yɨ'ɨ̂re mehêkã wa'akã́, mɨsá kẽ'ra tɨ'ó yã'a tamuwɨ. 29 Tohô weégɨ yɨ'ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ô'karo nohota mɨsâre mɨsâ dutiátehere o'ôgɨti. 30 A'tîro weérã, mɨsâ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ ba'â, sĩ'ri duhírãsa'. Tohô niikã́ wiôrã duhisé kumuripɨ doze kurari Israel kurarikãharãre dutî duhirãsa', niîkɨ niîwĩ. 31 Marî wiôgɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Simão, tɨ'oyá. Wãtî mɨsâre no'ó kõ'ro wãkû tutuamiti naa? niîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre sẽríkɨ niiámi. Ni'kɨ́ masɨ́ trigo peerire sɨ'â wee, tee kasérire kõ'âro weeró noho mɨsâ ẽho peósere du'uáto niîgɨ dohórẽ' sĩ'rimi. 32 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, yɨ'ɨ̂ pe'e ẽho peó du'u butia'tikã'ato niîgɨ Õ'âkɨ̃hɨre mɨ'ɨ̂re sẽri basaápɨ. Be'ró mɨ'ɨ̂ opâturi ẽho peógɨ taha, mɨ'ɨ̂ akawerérã yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre wãkû tutuakã weeyá, niîkɨ niîwĩ. 33 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáakã, wa'âgɨti. Mɨ'ɨ̂ wẽrikã́ kẽ'rare, wẽrî masi', niîkɨ niîwĩ. 34 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Pedro, mɨ'ɨ̂re a'tîro niîgɨti. Ni'kakã́ yami kãrêkẽ' uuátoho dɨporo i'tiáti yɨ'ɨ̂re “Kɨ̃ɨ̂re masí wee'”, niîgɨsa', niîkɨ niîwĩ. 35 Be'ró Jesu a'tîro sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨsâre yɨ'ɨ̂ ahûri moorã́, niyéru sãaró moorã́, sapátu moorã́ o'ôo'ka terore apêye noho dɨ'sarí? niîkɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Neê dɨ'satíwɨ, niîkãrã niîwã. 36 Be'ró naâre niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâroakã maa a'tîro weeyá. No'ó ahûro kɨogɨ́ miáaya. Niyéru sãaró kẽ'rare miáaya. No'ó di'pĩhí moogɨ́ pũrikã kɨ̃ɨ yaró su'tîro bu'îkãharore duâ, di'pĩhíre duuyá. 37 Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ yɨ'ɨ̂re ohâ yuu'ke keoró wa'ârosa'. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra yã'agɨ́ weeró noho yã'arã́ wa'teropɨre yã'agɨ́ niîmi, niî no'ogɨsami”, niîwɨ. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂re ohâ'ke keoró wa'ârota weé', niîkɨ niîwĩ. 38 Tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Wiôgɨ, ɨ̃sâ pɨá di'pĩhí kɨó'. Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ãyurósa', niîkɨ niîwĩ. 39 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ ba'â duhika tũkupɨre wiháa wa'âkɨ niîwĩ. Wiháa, kɨ̃ɨ̂ weesétiro noho Oliveira wamêtikɨhɨ ɨ̃rɨgɨ́pɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re siru tuúkãrã niîwã. 40 Toopɨ́ etâgɨ, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Wãtî mɨsâre niî kehe sãatikã'ato niîrã Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá, niîkɨ niîwĩ. 41 Be'ró Jesu naâ dɨporo yoâ kureropɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽrigɨ́tigɨ ehâ ke'akɨ niîwĩ. 42 Sẽrígɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨakã́, yɨ'ɨ̂re a'té yã'âro yɨ'rɨátehe wa'âtikã'ato. Yɨ'ɨ̂ tohô niîmikã, yɨ'ɨ̂ ɨaró weetíkã'ya. Mɨ'ɨ̂ ɨaró pe'e wa'aáto, niîkɨ niîwĩ. 43 Be'ró ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ bahuákɨ niîwĩ. Bahuá, kɨ̃ɨ̂re wãkû tutuakã weékɨ niîwĩ. 44 Kɨ̃ɨ̂ yã'âro ehêri põ'ratigɨ nemoró tutuaró kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽri mɨhákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ asi tuuáse pakasé diî peeri paka weeró noho ako surú dihakaro niîwɨ. 45 Kɨ̃ɨ̂ sẽríka be'ro wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ tiropɨ wa'âkɨ niîwĩ. Naâ bɨhâ weti'kãrã niî yuukã, kãrí'kãrãpɨre boka ehákɨ niîwĩ. 46 Naâre niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã toô kã'ro kãrití? Wã'kâ nɨ'kaya. Wãtî mɨsâre niî kehe sãatikã'ato niîrã Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá, niîkɨ niîwĩ. 47 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re uúkũri kura pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ tiropɨ etâkãrã niîwã. Juda Jesu bu'erã́ doze me'rakɨ̃hɨ niî'kɨ naâ dɨporo ɨ'mɨtã́kɨ niîwĩ. Jesu tiró kure wa'â, kɨ̃ɨ̂re si'sîkɨ niîwĩ. 48 Jesu kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, niîkɨ niîwĩ: —Juda, mɨ'ɨ̂ si'sisé me'ra yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãre ĩ'yógɨ weetí? niîkɨ niîwĩ. 49 Jesu bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re yẽ'eátehere masîrã, sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ, di'pĩhíri me'ra naâre ka'mú ta'arãsari? niîkãrã niîwã. 50 Tohô niîka be'ro ni'kɨ́ Jesu bu'egɨ́ sacerdotea wiôgɨre da'rá ko'tegɨre diakɨ̃hɨ́kãha o'mê peerore dɨtê pã'rekɨ niîwĩ. 51 Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Weetíkã'ya. Toô kã'rota weeyá, niîkɨ niîwĩ. Be'ró Jesu dɨtê'karopɨre yãa peó, yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 52 Tu'â eha nɨ'ko, sacerdotea wiôrãre, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ ko'terã́re, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́re kɨ̃ɨ̂re yẽ'êrã wa'arã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ yahagɨ́re yẽ'êrã a'tîrã weeró noho yɨ'ɨ̂re di'pĩhíri, yukɨpagɨ́ me'ra yẽ'êrã a'tîti? 53 Niî pe'tise nɨmɨri yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ mɨsâ me'ra bu'ê duhiwɨ. Tohô weemíkã, mɨsâ yɨ'ɨ̂re yẽ'êtiwɨ. Ni'kâroakã mɨsâ yɨ'ɨ̂re yã'âro weesére weerí tero ehâ'. Wãtî na'î tĩ'aropɨ niigɨ́ mɨsâre kɨ̃ɨ̂ ɨaró wee dutími. Tohô weéro tohô wa'â', niîkɨ niîwĩ Jesu. 54 Be'ró Jesuré yẽ'ê, sacerdotea wiôgɨ yaá wi'ipɨ miáakãrã niîwã. Pedro yoâ kurero kɨ̃ɨ̂re siru tuúkɨ niîwĩ. 55 Jesuré naâ miáari wi'i sopé pɨ'topɨ pekâ me'e wĩhákãrã niîwã. Tií me'e sumútohopɨ so'ma duhí bɨrokãrã niîwã. Pedro kẽ'ra naâ wa'teropɨ so'ma duhíkɨ niîwĩ. 56 Tohô weerí kura ni'kó tií wi'i da'rá ko'tego Pedro toopɨ́ so'ma duhíkã ĩ'yâgo, ɨpɨ́tɨ ĩ'yâ nu'ku baha ke'ako niîwõ. A'tîro niîko niîwõ: —Ã'rí kẽ'ra sĩ'í me'ra sihâ'kɨta niîmi, niîko niîwõ. 57 Pedro koôre niî soogɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂re masîtisa', niîkɨ niîwĩ. 58 Be'roákã taha ãpí kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra Jesu me'rakɨ̃hɨ niî', niîkɨ niîwĩ. Pedro kɨ̃ɨ̂re niî sookɨ niîwĩ taha: —Nií wee'. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re neê masîtisa', niîkɨ niîwĩ. 59 Be'ró ni'kâ hora be'ro ãpí tu'tî boo kurese me'ra kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Niiróta ã'rí kẽ'ra Jesu me'ra niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Galiléiakɨ̃hɨta niîmi baa, niîkɨ niîwĩ. 60 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro niîkɨ niîwĩ: —Yẽ'e nohóre uúkũgɨ uúkũsa'. Tɨ'otísa', niîkɨ niîwĩ. Pedro uúkũ pe'otimikã, kɨ̃ɨ̂ uúkũri kura kãrêkẽ' uúkɨ niîwĩ. 61 Tohô weekã́, Jesu kɨ̃ɨ̂re mahâmi ĩ'ya bɨrokɨ niîwĩ. Toopɨ́ta Pedro Jesu kɨ̃ɨ̂re niî'kere wãkûkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Ni'kakã́ yami kãrêkẽ' uuátoho dɨporo mɨ'ɨ̂ i'tiáti yɨ'ɨ̂re ‘Kɨ̃ɨ̂re masí wee'’, niîgɨsa'”, niîkɨ niîwĩ. 62 Teeré wãkû boka wiháa, Pedro ɨpɨ́tɨ utî wã'ka wa'âkɨ niîwĩ. 63 Surára Jesuré ko'terã́ kɨ̃ɨ̂re yã'âro buhíkã', paâkãrã niîwã. 64 Kɨ̃ɨ̂re paâ, kapêrire dɨ'té bi'apekãrã niîwã. Tohô weé, kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Niî bokaya. Noá mɨ'ɨ̂re paáti? niîkãrã niîwã. 65 Pehé apêye niî nemo, kɨ̃ɨ̂re buhíkã'kãrã niîwã. 66 Ape nɨmɨ́ bo'reakã́ Judeu masa bɨkɨrã́, sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ nerêkãrã niîwã. Be'ró Jesuré naâ tiropɨ miáakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: 67 —Werêya. Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristota niîti? niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâre “Kɨ̃ɨ́ta niî'” niikã́, ẽho peósome. 68 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre apêye noho sẽrí yã'akã, neê yɨ'tí ma'asome. 69 Be'ro kuré yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨgɨ diakɨ̃hɨ́ pe'e duhîgɨsa', niîkɨ niîwĩ. 70 Tohô niikã́ tɨ'órã, niî pe'tirã sẽrí yã'akãrã niîwã: —Too pũríkãre mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîti? niîkãrã niîwã. Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ niîro nohota kɨ̃ɨ́ta niî', niîkɨ niîwĩ. 71 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ a'tîro niîkãrã niîwã: —Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re werê sãarã a'mâ nemoro ɨatísa'. Marî basita kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó toha', niîkãrã niîwã.

Lucas 23

1 Be'ró niî pe'tirã wiôrã wã'kâ nɨ'ka, Jesuré Pilato tiropɨ miáakãrã niîwã. 2 Toopɨ́ ehârã werê sãarã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rí ɨ̃sa yarã́ masaré dohórẽ'gɨ weemí. A'tîro niîmi. “Romano masa wiôgɨ warore marî wapa yeé wɨase nohore wapa yeétikã'ro ɨá'”, niîmi. Apêye kẽ'rare “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî'”, niî mɨhami. Tohô niîgɨ, “Wiôgɨ niî'” niî sĩ'rigɨ, tohô niîmi, niîkãrã niîwã. 3 Teeré tɨ'ógɨ, Pilato Jesuré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ́ta niîti Judeu masa wiôgɨ? niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ niîro nohota kɨ̃ɨ́ta niî', niîkɨ niîwĩ. 4 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato sacerdotea wiôrãre, masá toopɨ́ niirã́ niî pe'tirãre niîkɨ niîwĩ: —Neê kã'ró ã'riré bu'îri bokatísa', niîkɨ niîwĩ. 5 Naâ pe'e tohô niîmikã, tutuaró me'ra niî nemokãrã niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tirã Judéiakãharãre kɨ̃ɨ̂ bu'esé me'ra dohórẽ' kusiagɨ weemí. Neê waro Galiléiapɨ tohô weé nɨ'kakɨ niîwĩ. Ni'kâroakãre a'ti makápɨ niîmi maha, niîkãrã niîwã. 6 Pilato “Jesu Galiléiakɨ̃hɨ niiápɨ'” niikã́ tɨ'ógɨ, ãpêrãre “Niiróta kɨ̃ɨ̂ Galiléiakɨ̃hɨ niîti?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 7 Naâ “Kɨ̃ɨ́ta niîmi”, niîkãrã niîwã. Teeré tɨ'ógɨ, Herode tiropɨ kɨ̃ɨ̂re o'ôo'kɨ niîwĩ. Herode Galiléia di'ta wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Tiîtare kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Jerusalẽ́pɨta niîkɨ niîwĩ. 8 Herode too dɨpóropɨ Jesu Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé ĩ'yomi niisére tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, yoakã́ Jesuré ĩ'yâ sĩ'rikɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yokã ĩ'yâ sĩ'rikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Jesuré ĩ'yâgɨ, pũûro e'katíkɨ niîwĩ. 9 Jesuré pehé sẽrí yã'akɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e neê kã'ró yɨ'titíkɨ niîwĩ. 10 Kɨ̃ɨ̂ Herode tiropɨre niikã́, sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ niîkãrã niîwã. Naâ ɨpɨ́tɨ tutuaró me'ra Jesuré werê sãarã weékãrã niîwã. 11 Be'ró Herode kɨ̃ɨ yarã́ surára me'ra Jesuré yabî buhíkã'kãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re buhíkã'rãtirã, wiôrã sãyasé su'tí ãyusére sãâpekãrã niîwã. Tohô weé toha, Herode Pilato tiropɨ o'ôo'kɨ niîwĩ taha. 12 Tiîtare Pilato Herode me'ra too dɨpóropɨre a'mêri ĩ'yâtimi'kãrã naâ a'mé sɨ'akãrã niîwã. 13 Be'ró Pilato sacerdotea wiôrãre, Judeu masa wiôrãre, niî pe'tirã masaré neêo kũukɨ niîwĩ. 14 Naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ ã'riré “Masaré dohórẽ' kusiagɨ weemí”, niî'. Tohô niîrã, yɨ'ɨ̂ tiropɨ miítikãrã niiápɨ. Yɨ'ɨ̂ mɨsâ ĩ'yóropɨta kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'ami'. Mɨsâ ĩ'yakã́ta mɨsâ werê sãasere neê kã'ró bu'îri bokatísa'. 15 Herode kẽ'ra bokatíkɨ niiámi. Tohô weégɨ opâturi kɨ̃ɨ̂re yɨ'ɨ̂ tiro o'ôo'kɨ niiámi taha. Mɨsâ masî', kɨ̃ɨ̂re wẽheró ɨá' niisére bu'îri moomí. 16 Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re tãra dutí toha, du'u wĩrógɨti, niîkɨ niîwĩ Pilato. 17 Pilato Páscoa bosê nɨmɨ nɨkɨre masá e'katíkã ɨágɨ, ni'kɨ́ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́re du'u wĩró mɨhakɨ niîwĩ. 18 Tohô weérã niî pe'tirã ni'kâro me'ra karíkũkãrã niîwã: —Jesuré wẽhé kõ'aya. Barrabá pe'ere du'u wĩróya, niîkãrã niîwã. 19 Kɨ̃ɨ̂ Barrabá Jerusalẽ́kãharã wiôrãre yɨ'rɨ́ nɨ'ka, naâre kõ'â sĩ'rikɨ niîwĩ. Teé bu'iri, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ masaré wẽhé'ke bu'iri bi'a dɨpó no'okɨ niîwĩ. 20 Pilato Jesu pe'ere du'u wĩró sĩ'rikɨ niîmiwĩ. Tohô weégɨ masaré opâturi uúkũ nemokɨ niîwĩ taha. 21 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, nemoró karíkũkãrã niîwã: —Kurúsapɨ kɨ̃ɨ̂re paâ bi'pe wẽheyá, niîkãrã niîwã. 22 Be'ró i'tiáti niî boro Pilato niî nemokɨ niîwĩ: —De'ró weégɨ tohô wee boósari? Ã'rí neê kã'ró yã'âro weetíkɨ niiámi. Neê kɨ̃ɨ̂re wẽheró ɨá' niisére bu'îri bokatísa'. Kɨ̃ɨ̂re tãra dutí toha, du'u wĩrógɨti, niîkɨ niîmiwĩ. 23 Tohô niikã́ tɨ'órã, masá du'u kũúro mariró ɨpɨ́tɨ karíkũrã, kɨ̃ɨ̂re kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhe dutíkãrã niîwã. Naâ tohô wee yuúrã, naâ ɨá'kere bokákãrã niîwã. 24 Tohô weégɨ Pilato naâ dutisére weékɨ niîwĩ. 25 Masá du'u wĩró dutigɨre bu'îri da'rerí wi'ipɨ niî'kɨre du'u wĩrókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wiôrãre makâpɨ yɨ'rɨ́ nɨ'ka tĩhagɨ, masaré wẽhe tĩhágɨ, tií wi'ipɨ duhîkɨ niîwĩ. Jesu pe'e maa naâ ɨá'karo nohota naâre wiákã'kɨ niîwĩ. Mɨsâ ɨaró weeyá niîgɨ, tohô weékɨ niîwĩ. 26 Jesuré kurúsapɨ wẽhérã wa'ârã naâ miáari kura ni'kɨ́ masɨ́ Simão wamêtigɨ Cirene wamêtiri makakɨ̃hɨ kã́pupɨ niî'kɨ tohátigɨ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re Jesu yaá kurúsare kɨ̃ɨ̂ siro wɨâ siru tuu dutikãrã niîwã. 27 Jesuré pãharã́ masá siru tuúkãrã niîwã. Numiâ bɨhâ wetirã, utî karíkũ siru tuukãrã niîwã. 28 Jesu naâre mahâmi ĩ'ya, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Jerusalẽ́kãharã numia, yɨ'ɨ̂re utîtikã'ya. Mɨsâ basi, tohô niikã́ mɨsâ põ'ra yee niiátehe pe'ere utîya. 29 Be'ró mɨsâ yã'â butia'ro yɨ'rɨrã́sa'. Tee nɨmɨ́rire mɨsâ a'tîro niîrãsa': “Põ'ra maríkã, ãyú yɨ'rɨa'. Neê ni'kâti põ'ratí yã'atirã, neê ni'kâti mi'ó yã'atirã e'katísama”, niîrãsa'. 30 Tiîtare tohô wa'akã́, masá wẽrî sĩ'rirã, a'tîro niîrãsama: “Ɨ̃̃rɨpagɨ́ ɨ̃sâ bu'ipɨ bɨrɨ̂ peha, wẽheyá.” Opâ bu'upare a'tîro niîrãsama: “Ɨ̃̃sâre yã'âro weesére ka'mú ta'aya”, niîrãsama. 31 Yɨ'ɨ̂ masɨ́ ãyugɨ́, bu'îri moogɨ́re yã'âro weekã́, bu'îri kɨorã́ yã'arã́ pe'e maa tootá nemoró yã'âro weerã́sama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 32 Ãpêrãre pɨárã yã'âro weerã́re Jesu me'ra wẽherã́tirã miáakãrã niîwã. 33 Be'ró “Masá boâ weeka dɨpoa” wamêtiropɨ ehâkãrã niîwã. Toopɨ́ Jesuré kurúsapɨ paâ bi'pe nɨ'kokãrã niîwã. Tohô niikã́ pɨárã yã'âro weerã́re ni'kɨ́ diakɨ̃hɨ́ pe'e, ãpiré kũûpe' pe'e nɨ'kókãrã niîwã. 34 Jesu kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre naâ kurúsapɨ paâ bi'pe nɨ'koka be'ro a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Pakɨ́, ã'raré akobohóya. Naâ yɨ'ɨ̂re tohô weesére tɨ'o masítima, niîkɨ niîwĩ. Surára kɨ̃ɨ yeé su'tí niîmi'kere niî bokape wapá ta'a'kãrãre dɨka waákãrã niîwã. 35 Masá toopɨ́ ĩ'yâ nu'kukãrã niîwã. Wiôrãpɨta buhíkã'rã, Jesuré a'tîro niîkãrã niîwã: —Ãpêrã marikãre yɨ'rɨówĩ. Diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî' niîgɨ, ni'kâroakã kɨ̃ɨ̂ basi yɨ'rɨoáto, niîkãrã niîwã. 36 Surára kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ pɨ'to wa'â, buhíkã'kãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re vinho piasé me'ra moré'kere tĩârã, 37 a'tîro niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ Judeu masa wiôgɨ niî' niîgɨ, mɨ'ɨ̂ basita yɨ'rɨóya, niîkãrã niîwã. 38 Kɨ̃ɨ̂ dɨpôa bu'ipɨ ni'kâ pĩhi õ'ókãrã niîwã. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Ã'rí Judeu masa wiôgɨ niîmi”, niîkaro niîwɨ. 39 Ni'kɨ́ masɨ́ yã'âro weé'kɨ Jesu me'ra kurúsapɨ wã'yagɨ́ Jesuré tu'tîkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo nií weeti? Mɨ'ɨ̂ basi yɨ'rɨóya. Ɨ̃̃sá kẽ'rare yɨ'rɨóya, niîkɨ niîwĩ. 40 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ãpí toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'ra wã'yagɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨre tu'tîgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre uí weeti tohô niîgɨ? Marî ni'kâro noho kurúsapɨ wẽhe dutí no'o'kãrã niî'. 41 Marî pũrikã keoró marî yã'âro weé'kere pi'etí wapa yeérã weé'. Kɨ̃ɨ̂ pũrikã neê yã'âro weetíkɨ niîmiwĩ, niîkɨ niîwĩ. 42 Be'ró Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Jesu, mɨ'ɨ̂ wiôgɨ sãhágɨ, yɨ'ɨ̂re wãkuápa, niîkɨ niîwĩ. 43 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Ni'kakã́ta yɨ'ɨ̂ me'ra yɨ'ɨ̂ wa'aátoho yɨ'ɨ̂ pakɨ tiro Paraíso wamêtiropɨ niîgɨsa', niîkɨ niîwĩ Jesu. 44 Jesu kurúsapɨ wẽrirí kura daharí tero niikã́ muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨ asitíkɨ niîwĩ. Niî pe'tiro tií di'tapɨ na'î tĩ'a wa'âkaro niîwɨ. Teê yamîka' três niikã́pɨ na'î tĩ'a tɨokaro niîwɨ. Tohô wa'arí kura Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sacerdotea sãháaropɨ ka'mú ta'a yooka kasero dekô me'ra tɨ̃'rɨ̂ yohakaro niîwɨ. 46 Be'ró Jesu karíkũkɨ niîwĩ: —Pakɨ́, yaá ehêri põ'rare mɨ'ɨ̂re wiá', niîkɨ niîwĩ. Tohô niî tohagɨta, wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. 47 Surára wiôgɨ romano masɨ a'té tohô wa'akã́ ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre ãyuró wãkûgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta ã'rí neê bu'îri moogɨ́ niîmiapĩ, niîkɨ niîwĩ. 48 Niî pe'tirã toopɨ́ niirã́ Jesu wẽrikã́ ĩ'yârã, naa yeé wi'seripɨ toháarã, pũûro bɨhâ wetirã, naâ kutîrore paâ wã'kakãrã niîwã. 49 Niî pe'tirã Jesu me'rakãharã pe'e, tohô niikã́ numiâ Galiléiapɨ kɨ̃ɨ̂re siru tuú'kãrã yoarópɨ tohô wa'asére ĩ'yâ nu'kukãrã niîwã. 50 Toopɨ́re ni'kɨ́ Judéia di'takɨ̃hɨ Arimatéia wamêtiri makakɨ̃hɨ José wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ keoró weegɨ́ niîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ wiôgɨ sãhaátehere ko'têkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Judeu masa wiôrã me'rakɨ̃hɨ wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Tohô niîmigɨ, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã Jesuré wẽhesére tɨ'sâtikɨ niîwĩ. 52 Jesu wẽrîka be'ro Pilato tiro Jesu yaá ɨpɨré sẽrígɨ wa'âkɨ niîwĩ. 53 Kɨ̃ɨ̂re sẽrí toha, kurúsapɨ niigɨ́re mii dihóo, su'tîro ãyurí kasero me'ra omákɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, ni'kâ tuti ɨ̃tâgapɨ naâ se'êka tutipɨ, neê ni'kɨré yaá no'oya marirí tutipɨ kũûokɨ niîwĩ. 54 Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí nɨmɨ naâ soo wɨári nɨmɨ dɨporo apo yuúri nɨmɨ niîkaro niîwɨ. Naâ sooátoho kã'roákã dɨ'sákaro niîwɨ. 55 Numiâ Jesuré Galiléiapɨ siru tuú nɨ'ka'kãrã Joseré siru tuú wã'kakãrã niîwã. Siru tuú wã'ka, Jesuré yaáka tutire ĩ'yâkãrã niîwã. “José, de'ró weé Jesu ɨpɨ́re kũûmiti kɨ̃ɨ?” niî ĩ'yâkãrã niîwã. 56 Naâ ĩ'yâka be'ro wi'sêripɨ dahârã, ɨ'mɨ̂tihise kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré wa'reátehere apo yuúkãrã niîwã. Tu'â eha nɨ'ko, Moisé dutî'karo nohota saurú naâ soo wɨári nɨmɨre soókãrã niîwã.

Lucas 24

1 Ma'má semana sãhá nɨ'kari nɨmɨ soorí nɨmɨ niikã́ numiâ opâturi Jesuré yaá'karopɨ bo'reakã́ wa'âkãrã niîwã. Naâ ɨ'mɨ̂tihise naâ apó'kere miáarã weékãrã niîwã. 2 Naâ toopɨ́ ehârã, tii tutí bi'ákaga ɨ̃tâgahore apêropɨ kũyakã́ ĩ'yâkãrã niîwã. 3 Teeré ĩ'yârã, diakɨ̃hɨ́ sãháakãrã niîwã. Toopɨ́ sãha ehárã, neê marî wiôgɨ Jesu yaá ɨpɨré bokatíkãrã niîwã. 4 Tohô weérã “De'ró wa'âpari kɨ̃ɨ̂re?” niî wãkûkãrã niîwã. Naâ tohô wãkurí kura wãkûtiro pɨárã ɨmɨá su'tí asistése sãyâ'kãrã naâ tiropɨ bahuá nɨ'kakãrã niîwã. 5 Naâ ɨpɨ́tɨ ɨkɨá, di'tâpɨ paâ mu'ri ke'akãrã niîwã. Naâ tohô weekã́, ɨmɨá naâre niîkãrã niîwã: —De'ró weérã mɨsâ boâ'kãrã niiró nohopɨre katigɨ́re a'mâti? 6 A'toré marimí. Kɨ̃ɨ̂ masá tohami. Mɨsâre Galiléiapɨ niîgɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere wãkûya. 7 A'tîro niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ masá yã'arã́pɨre o'ô no'ogɨsa'. Naâ kurúsapɨ yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama. I'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa'”, niîmiwĩ baa, niî werêkãrã niîwã. 8 Naâ tohô niikã́pɨta, Jesu kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere wãkû bokakãrã niîwã. 9 Naâ masâ peepɨ niî'kãrã tohatárã, Jesu bu'erã́ onzere niî pe'tise naâ ĩ'yâ'kere werêkãrã niîwã. Tohô niikã́ ãpêrã Jesuré ẽho peórã niî pe'tirãre werêkãrã niîwã. 10 Jesu bese kũú'kãrãre kití miáa'kãrã a'tikérã numiâ niîkãrã niîwã: Maria Madalena, Joana, apêgo Maria Tiago pako, tohô niikã́ ãpêrã numiâ niîkãrã niîwã. 11 Naâ tohô werêmikã, Jesu bese kũú'kãrã naâ weresére ẽho peótikãrã niîwã. Naâ niî ma'asere weeró noho tɨ'ókãrã niîwã. 12 Naâ tohô weemíkã, Pedro pe'e masâ peepɨ ĩ'yâgɨ wa'âgɨ omá wã'kakɨ niîwĩ. Tii tutípɨ ehâgɨ, mu'rí ke'a, Jesuré omá'ke kaserire sumútohopɨ tuú pe'e peo'ke di'akɨ̃re ĩ'yâkɨ niîwĩ. Be'ró tohô wa'â'kere ĩ'yâ maria, de'ró wa'âpari baa? niîgɨ, kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ toháa wa'âkɨ niîwĩ. 13 Jesu kɨ̃ɨ̂ masáka nɨmɨreta pɨárã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã naa yaá maka Emaú wamêtiri makapɨ ma'âpɨ wa'ârã weékãrã niîwã. Jerusalẽ́re wihá wã'kakã, Emaúpɨ eharó pɨá hora wa'aró niîkaro niîwɨ. 14 Naâ toopɨ́ wa'ârã, niî pe'tise Jesuré wa'â'kere uúkũ wã'kakãrã niîwã. 15 Teeré uúkũri kura Jesu naâ tiropɨ ehâ, naâ me'ra sihâ wã'kakɨ niîwĩ. 16 Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâmirã, ĩ'yâ masitikãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ naâre ĩ'yâ masitikã weékɨ niîwĩ. 17 Jesu naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨsâ yẽ'e nohóre uúkũ wã'karã weetí? niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, naâ pũûro bɨhâ wetirã, tohá nɨ'kakãrã niîwã. 18 Ni'kɨ́ Cleopa wamêtigɨ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Niî pe'tirã a'te nɨmɨ́ri Jerusalẽ́pɨ wa'â'kere masî pe'tikã'sama. Mɨ'ɨ̂ ni'kɨtá tii makápɨ kãhimígɨ, tohô wa'asére masîti ko'teati? niîkɨ niîwĩ. 19 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —De'ró wa'âti? niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Jesu Nazarékɨ̃hɨre wa'â'kere uúkũrã weeápɨ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ, masá ĩ'yóropɨre kɨ̃ɨ̂ weesé, kɨ̃ɨ̂ uúkũse me'ra tutuâ yɨ'rɨamiwĩ. 20 Sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ marî wiôrã kɨ̃ɨ̂re romano masare kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhe dutírã o'ôwã. 21 Kɨ̃ɨ̂re “Romano masa dutisére kõ'âgɨ, Israel kurakãharã wiôgɨ sãhagɨ́sami”, niî wãkûmiwɨ. Apêye maa kɨ̃ɨ̂re wẽhéka be'ro i'tiá nɨmɨ wa'â'. 22 Ni'karérã numiâ ɨ̃sâ me'rakãharã naâ weresé me'ra ɨ̃sâre ɨkɨákã weeáma. Ni'kakã́ bo'reakã́ kɨ̃ɨ̂re yaá'karopɨ ehâkãrã niiáma. 23 Naâ kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré bokatíkãrã niiáma. Ɨ̃̃sâre a'tîro niiáma. “Ɨ̃̃sâ kẽ'esé weeró noho Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharãre ĩ'yaápɨ. ‘Jesu katîmi’, niiáma”, niî kiti wereáma ɨ̃sâre. 24 Naâ tohô werêka be'ro ãpêrã ɨ̃sâ me'rakãharã kɨ̃ɨ̂re yaá'karopɨ ĩ'yârã ehâkãrã niiáma. Naâ numiâ niî'karo nohota ĩ'yâkãrã niiáma. Jesu pe'e maa ĩ'yâtikãrã niiáma, niîkãrã niîwã. 25 Tohô niisére tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ tɨ'o masí wee'. No'ó kõ'ro yoakã́ mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã ohâ'kere ẽho peótirã niî nu'kurãsari? 26 “Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ sãhaátoho dɨporo pi'etígɨsami”, niî ohâkãrã niîwã, niîkɨ niîwĩ. 27 Be'ró niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ kɨ̃ɨ yeékãhase uúkũsere werêkɨ niîwĩ. Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke me'ra werê nɨ'kakɨ niîwĩ. Teê Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke me'ra yapá da'reokɨ niîwĩ. 28 Be'ró naâ wa'aró Emaúpɨ ehakã́, Jesu tii makápɨ yɨ'rɨágɨtigɨ weeró noho weékɨ niîwĩ. 29 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂re naâ me'ra toha dutíkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ me'ra tohayá. Na'î ke'a wa'âro weé'. Yamî ẽháro weé', niîkãrã niîwã. Tohô weégɨ naâ me'ra tohágɨ, wi'ipɨ́ sãháakɨ niîwĩ. 30 Be'ró naâ me'ra ba'â duhigɨ pãugáre miî, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, dɨka waá, naâre o'ôkɨ niîwĩ. 31 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, naâ “Jesutá niîmi”, niî ĩ'yâ masikãrã niîwã. Naâ tohô ĩ'yâ masikãta, kɨ̃ɨ̂ bahu dutiá wa'âkɨ niîwĩ. 32 Kɨ̃ɨ̂ bahu dutíka be'ro naâ a'mêri niîkãrã niîwã: —Marî ma'âpɨ a'tîrã, kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere bu'ekã́, ãyuró waro tɨ'ó yã'asɨ, niîkãrã niîwã. 33 Tohô niîrãta, maatá Jerusalẽ́pɨ mahâmi tohaa wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ tohatárã, Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ onzere, ãpêrã naâ me'rakãharã me'ra nerê'kãrãre boka ehákãrã niîwã. 34 Toopɨ́ nerê'kãrã naâre a'tîro niîkãrã niîwã: —Niiróta marî wiôgɨ Jesu wẽrî'kɨpɨ niîmigɨ, masákɨ niiámi. Simão Pedro kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâkɨ niiámi, niîkãrã niîwã. 35 Be'ró naâ pɨárã Emaú wa'arí ma'apɨ wa'â'kere, tohô niikã́ Jesu kɨ̃ɨ̂ pãú dɨka waákã, de'ró weé naâ ĩ'yâ masi'kere werêkãrã niîwã. 36 Naâ ma'âpɨ ĩ'yâ'kere wererí kura Jesu naâ dekopɨ bahuákɨ niîwĩ. Naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsa yeé ehêri põ'raripɨ ãyuró tɨ'ó yã'ase kɨoyá, niîkɨ niîwĩ. 37 Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ maria, ɨpɨ́tɨ uîkãrã niîwã. Naâ “Wẽrî'kɨ wãti niîsami”, niîkãrã niîmiwã. 38 Kɨ̃ɨ̂ naâre niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã yɨ'ɨ̂re uîti? Mɨsâ de'ró weérã diakɨ̃hɨ́ wãkú weeti? 39 Ĩ'yâya yɨ'ɨ̂ amûkãri, yɨ'ɨ̂ dɨ'pôkãrire. Yɨ'ɨ́ta niî'. Yɨ'ɨ̂re yẽ'ê yã'arã a'tiá. Wẽrî'kɨ wãti mɨsâ yɨ'ɨ̂re ni'kâroakã ĩ'yaró weeró noho ɨpɨtítimi, niîkɨ niîwĩ. 40 Tohô niîka be'ro kɨ̃ɨ̂ amûkãri, kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãrire, naâ paâ bi'pe'ke kamîre ĩ'yókɨ niîwĩ. 41 Naâ e'katí ĩ'yâ maria tĩharã, ẽho peótikãrã niîwã yuhûpɨ. Tohô weégɨ naâre niîkɨ niîwĩ: —A'toré ba'asé marití? niîkɨ niîwĩ. 42 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, wa'î sɨsô'kɨre kɨ̃ɨ̂re o'ôkãrã niîwã. 43 Teeré yẽ'ê, naâ ĩ'yóropɨ ba'âkɨ niîwĩ. 44 Be'ró naâre niîkɨ niîwĩ: —A'té yɨ'ɨ̂re wa'â'kere too dɨpóro mɨsâ me'ra niîgɨ, werêmiwɨ: “Niî pe'tise Moisé yɨ'ɨ̂re ohâ'ke, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke keoró wa'ârosa'”, niîmiwɨ. “Tohô niikã́ Salmo wamêtiri pũripɨ naâ ohâ'karo nohota yɨ'ɨ̂re wa'ârosa'”, niîwɨ, niîkɨ niîwĩ. 45 Be'ró teeré naâre Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere tɨ'o masíkã weékɨ niîwĩ. 46 Naâre Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ wẽrîgɨsami. I'tiá nɨmɨ kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro masagɨ́sami. 47 Kɨ̃ɨ yeé kiti masaré wẽrî basasere niî pe'tirokãharãre werê no'orosa'. Jerusalẽ́pɨ me'ra werê dɨ'pokãti no'orosa'. A'tîro niîrãsama: ‘Mɨsâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuúkã, Õ'âkɨ̃hɨ akobohógɨsami’”, niî ohâ no'okaro niîwɨ. 48 Mɨsáta tohô wa'â'kere ĩ'yâ tĩharã, “Jesuré diakɨ̃hɨ́ta wa'âwɨ”, niî masi'. 49 Yɨ'ɨ̂ pakɨ mɨsâre “Espírito Santore o'ôo'gɨti”, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota yɨ'ɨ̂ mɨsâre o'ôo'gɨti. Espírito Santo mɨsâpɨre dihatágɨ, ɨ'mɨ̂sekãhase tutuasére o'ôgɨsami. Tohô weérã Jerusalẽ́pɨ kɨ̃ɨ̂ dihátikã, yuû kue ni'iya yuhûpɨ, niîkɨ niîwĩ. 50 Be'ró Jesu Jerusalẽ́ sumútoho Betâniapɨ naâre miáakɨ niîwĩ. Toopɨ́ ehâ, kɨ̃ɨ̂ amûkãri sĩô moro, naâre “Yɨ'ɨ̂ pakɨ mɨsâre ãyuró weeáto”, niîkɨ niîwĩ. 51 Tohô niîgɨta, yoâ kurero mɨhâa, ɨ'mɨ̂sepɨ mii mɨhá wa'â no'okɨ niîwĩ. 52 Teé be'ro kɨ̃ɨ̂re e'katí peorãtirã, ehâ ke'akãrã niîwã. Be'ró pũûro e'katíse me'ra Jerusalẽ́pɨre toháakãrã niîwã. 53 Naâ Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peorã, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'â nu'kukã'kãrã niîwã. Teófilo, mɨ'ɨ̂re toô kã'rota ohâ'. Luca

João 1

1 Neê waropɨta a'ti ɨmɨ́koho weeátoho dɨporo Õ'âkɨ̃hɨ makɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra niî tohakɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ niisétisere ĩ'yoákɨhɨ kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨta niîkɨ niîwĩ. 2 Neê waropɨ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra niî dɨ'pôkãti tohakɨ niîwĩ. 3 Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ me'ra niî pe'tisere weékɨ niîwĩ. Niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ me'ra weé no'o'ke niî'. 4 Õ'âkɨ̃hɨ makɨ katisé pe'titíse o'ogɨ́ niîmi. Tohô niikã́ a'ti ɨmɨ́kohokãharãre sĩ'óo'se weeró noho niîmi. Kɨ̃ɨ̂ ãyusére, diakɨ̃hɨ́kãhasere ĩ'yomí. 5 Kɨ̃ɨ̂ a'ti ɨmɨ́kohokãharã na'î tĩ'aropɨ weeró noho niirã́re ãyusére kɨ̃ɨ̂ pakɨ yeékãhasere ĩ'yogɨ́ a'tîgɨ weékɨ niîwĩ. Na'î tĩ'ase sĩ'óo'sere ka'mú ta'a masitisa'. A'té weeró noho yã'asé kɨ̃ɨ̂re põo tẽótikaro niîwɨ. 6 Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ a'tiátoho dɨporo ɨmɨ́ ni'kɨré o'ôo' mɨ'takɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ weeró noho João wamêtiwĩ. 7 João Õ'âkɨ̃hɨ makɨ a'ti ɨmɨ́kohokãharãre sĩ'óo' weegɨ a'tiátehere uúkũ mɨ'tagɨ niîwĩ. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ makɨre ẽho peoáto niîgɨ tohô weewĩ́. 8 Kɨ̃ɨ̂ a'ti ɨmɨ́kohokãharãre sĩ'óo' weegɨ meheta niîwĩ. Tohô weeró noho o'ôgɨ, sĩ'óo' weegɨ a'tiákɨhɨ yeekãhasere werê mɨ'tagɨ a'tîkɨ niîwĩ. 9 Tiîtare sĩ'óo'gɨ waro Jesu Cristo a'ti ɨmɨ́kohopɨre bahuá tohakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ta niî pe'tirãre Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere ĩ'yókɨ niîwĩ. 10 Maatápɨta Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra a'tí di'tare weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ a'topɨ́ niikã́, kɨ̃ɨ̂ weéka di'takãharã niîmirã, kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masitikãrã niîwã. 11 Kɨ̃ɨ yaá di'tapɨ a'tîkɨ niîwĩ. Tookãhárã kɨ̃ɨ yaá di'takãharã pe'e kɨ̃ɨ̂re yẽ'êtiwã. 12 Ni'karérã kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê ẽho peówã. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra sãhakã́ weewĩ́. 13 Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niisé pakɨ sɨmɨá põ'ratíse weeró noho nií wee'. Kɨ̃ɨ̂ makɨré ẽho peóse me'ra pe'e kɨ̃ɨ̂ põ'rá niî no'o'. 14 Õ'âkɨ̃hɨ makɨ Õ'âkɨ̃hɨ niisétisere ĩ'yogɨ́ a'ti ɨmɨ́kohopɨre a'tîkɨ niîwĩ. Masɨ́ ẽha tĩhágɨ, ɨ̃sâ me'ra niîwĩ. Masaré ma'í yɨ'rɨwĩ. Niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ uúkũ'ke, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ weé'ke diakɨ̃hɨ́ niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho tutuâ yɨ'rɨgɨ, ãyú yɨ'rɨgɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weesétisere ĩ'yâwɨ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ ni'kɨtá niîmi. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ weeró noho niîmi. 15 João Õ'âkɨ̃hɨ makɨ yee kitire werêgɨ, a'tîro niîwĩ: —Ã'ritá niîmi yɨ'ɨ̂ mɨsâre uúkũ'kɨ. A'tîro niîmiwɨ baa: “Be'ropɨ́ ni'kɨ́ a'tîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ bahuaátoho dɨporopɨ niî tohakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ nemoró niîmi”, niîwĩ João. 16 Marî niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ ãyusé o'osére yẽ'êtikã weé wee'. Niî pe'tirã yẽ'ê nu'kukã'. 17 Õ'âkɨ̃hɨ dutisé Moisé me'ra o'ô no'okaro niîwɨ. Jesu Cristo me'ra pe'e maa Õ'âkɨ̃hɨ marîre ma'isére masî no'o'. Tohô niikã́ diakɨ̃hɨ́kãhasere masî no'o'. 18 Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre ĩ'yâtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ ni'kɨtá kɨ̃ɨ̂ me'ra niî nu'kugɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨré marîre masikã́ weewĩ́. 19 Jerusalẽ́kãharã Judeu masa wiôrã, sacerdoteare João tiropɨ sẽrí yã'a dutirã o'ôo'kãrã niîwã. Tohô niikã́ Levi yaá kurakãharãre o'ôo'kãrã niîwã. Naâ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ etârã, “Ni'i nohó niî butia'miti mɨ'ɨ̂?” niîwã kɨ̃ɨ̂re. 20 Kɨ̃ɨ̂ naâre diakɨ̃hɨ́ yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo meheta niî'. 21 Naâ kɨ̃ɨ̂re opâturi sẽrí yã'awã: —Too pũríkãre ni'i nohó niîti? Mɨ'ɨ̂ too dɨpórokɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Elia meheta niîti? João naâre yɨ'tiwĩ́: —Nií wee'. Naâ kɨ̃ɨ̂re opâturi sẽrí yã'a nemowã taha: —Mɨ'ɨ̂ sõ'ó niîkɨ Õ'âkɨ̃hɨ yeere werê mɨ'tagɨ, masá naâ “A'tiákɨhɨ niiápɨ'” naâ niî'kɨ meheta niîti? João naâre “Nií wee'”, niîwĩ. 22 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re “Too pũríkãre ni'i nohó niîti mɨ'ɨ̂? Ɨ̃̃sâ keoró mɨ'ɨ̂ yɨ'tisére miáa sĩ'risa' ɨ̃sâre o'ôo'kãrã tiropɨ. Mɨ'ɨ̂ basi de'ró tɨ'ó yã'ati mɨ'ɨ̂?” niî sẽrí yã'awã. 23 João naâre yɨ'tiwĩ́: —Dɨporókɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Isaía wamêtigɨ niî'karo nohota “Ni'kɨ́ yukɨ́ mariró, masá marirópɨ karíkũ nu'ku bahâ ke'atigɨsami” niî no'o'kɨ niî'. Isaía a'tîro niîkɨ niîwĩ: Marî wiôgɨ a'tiátihi ma'are apo yuúya. Diakɨ̃hɨ́ri ma'a, ãyurí ma'a kẽ'râro weeró noho wee yuúya, niî ohâkɨ niîwĩ. Marî wiôgɨ a'tiátoho dɨporo mɨsâ niisétisere apo yuúya, mɨsâ wãkusére dɨka yuúya niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 24 Joãore sẽrí yã'a'kãrã, fariseu masa naâ o'ôo'kãrã kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'a nemowã taha: —Too pũríkãre mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo, ou Elia ou sõ'ó niîkɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîtimigɨ, de'ró weégɨ wamê yeeti? 26 João naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ akó me'ra wamê yee'. Ãpí ni'kɨ́ mɨsâ wa'teropɨre mɨsâ ĩ'yâ masitigɨ niîmi. 27 Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ be'ro werê nɨ'kagɨsami. Be'ropɨ́ werê nɨ'ka'kɨ niîmigɨ, yɨ'ɨ̂ nemoró niî yɨ'rɨ nɨ'kami. Yɨ'ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ yeé sapáture tuu weé masitigɨ weeró noho mehô niigɨ́ waro tɨ'ó yã'a', niîwĩ João. 28 A'té Betânia wamêtiro Jordão wamêtiri maa siâkihipɨ tohô wa'âwɨ. Toopɨ́ João masaré wamê yeewĩ. 29 Tohô wa'âka be'ro ape nɨmɨ́ pe'e João Jesu a'tikã́ ĩ'yâwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, a'tîro niîwĩ: —Ĩ'yâya, ã'rí niîmi Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'gɨ. Kɨ̃ɨ̂ ovelha wi'magɨ́ naâ wẽhé ɨ̃hâ moro peogɨ weeró noho niîmi. Kɨ̃ɨ̂ wẽrisé me'ra a'ti ɨmɨ́kohokãharã yã'âro weé'kere akobohógɨsami. 30 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre too dɨpóropɨre a'tîro uúkũgɨ, ã'riréta uúkũwɨ. A'tîro niîwɨ: —Be'ropɨ́ ni'kɨ́ a'tîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ bahuaátoho dɨporopɨ niî tohakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ nemoró niîmi. 31 Yɨ'ɨ̂ marikã kɨ̃ɨ̂re masîtikãti. Masîtimigɨ, Israel kurakãharã kɨ̃ɨ̂re masiáto niîgɨ naâre akó me'ra wamê yeegɨ a'tîwɨ, niîwĩ João. 32 João niî nemowĩ taha: —Kãrɨ̂ Espírito Santo buhâ weeró noho bahugɨ́ diháti, ã'rí Jesu bu'ipɨ ehâ pehami. 33 Neê waro kɨ̃ɨ̂re neê ĩ'yâ masitiwɨ. Too dɨpóropɨ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re akó me'ra wamê yee dutigɨ, a'tîro niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ Espírito Santo diháti, ni'kɨpɨ́re ehâ pehakã ĩ'yâgɨsa'. Kɨ̃ɨ̂ masaré Espírito Santore o'oákɨhɨ niîgɨsami”, niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. 34 A'té tohô wa'akã́, yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masiwɨ. Tohô weégɨ mɨsâre werê'. Kɨ̃ɨ́ta niîmi Õ'âkɨ̃hɨ makɨ, niî werêwĩ João. 35 Tohô wa'âka be'ro ape nɨmɨ́ João kɨ̃ɨ̂ wamê yee wɨaropɨta niîwĩ taha. Ɨ̃̃sâ pɨárã, yɨ'ɨ̂, tohô niikã́ André João bu'erã́ niîwɨ. 36 Tiîtare Jesu ɨ̃sâ pɨ'to yɨ'rɨákã ĩ'yâgɨ, João a'tîro niîwĩ: —Ĩ'yâya, ã'rí niîmi Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'gɨ. Ovelha wi'magɨ́ weeró noho niîmi. 37 Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, ɨ̃sâ Joãore siru tuúmi'kãrã Jesu pe'ere siru tuú nɨ'kawɨ. 38 Ɨ̃̃sâ tohô weekã́, Jesu ɨ̃sâre mahâmi ĩ'yawĩ. —Yẽ'e nohóre ɨatí? niîwĩ. Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwɨ́: —Rabbi, no'opɨ́ niiáti mɨ'ɨ̂? niîwɨ. Rabbi, ɨ̃sa yeé me'ra niîro, “Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́” niî sĩ'riro weé'. 39 Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niîwĩ: —Te'á. Ĩ'yârã a'tiá, niîwĩ. Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âwɨ. Yamîka'pɨ niî yuukã, kɨ̃ɨ̂ me'ra niî na'ia wa'âwɨ. 40 André, yɨ'ɨ̂ me'ra Jesuré siru tuúgɨ, Simão Pedro akabihí niîwĩ. 41 Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ ma'mi Simãore maatá a'mâgɨ wa'âwĩ. Kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Messia masaré yɨ'rɨoákɨhɨ, Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'gɨti niî'kɨre boka ehaápɨ, niîkɨ niîwĩ. Messia, Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niî sĩ'riro weé'. 42 André Simãore Jesu tirópɨ pihî ehawĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, Jesu a'tîro niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Simão niî' Jona makɨ. Be'ró mɨ'ɨ̂ Cefa wamêtigɨsa', niîwĩ. Cefa, ɨ̃sa yeé me'ra niîro, Pedro “Ɨ̃̃tâga” niî sĩ'riro weé'. 43 Tii nɨmɨ́ be'ro Jesu Galiléiapɨ wa'â sĩ'riwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ wa'aátoho dɨporo Filipe wamêtigɨre boka ehá, niîwĩ: —Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra. 44 Filipe Betsaida wamêtiri makakɨ̃hɨ niîwĩ. Pedro kẽ'ra, André kɨ̃ɨ̂ akabihí me'ra tii makákãharãta niîwã. 45 Filipe Jesu “Te'á” niikã́ tɨ'ógɨ, Natanaelre pihîgɨ wa'âwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ehâgɨ, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ, Moisé kɨ̃ɨ yaá pũripɨ ohâ'kɨre boka ehaápɨ. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂reta ohâkãrã niîwã. Naâ ohâ'kɨ Jesu Nazarékɨ̃hɨ José makɨ́ naâ niî no'ogɨ niiámi. 46 Natanael kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ tɨ'ó yã'akã, Nazarépɨre ãyurã́ niî boosari? Filipe kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Te'á ĩ'yârã mari. 47 Jesu Natanael a'tikã́ ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Ã'rí niîmi Israel kurakɨ̃hɨ waro. Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró keoró weegɨ́ niîmi. Neê niî soose moomí. 48 Jesu tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Natanael kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awĩ: —De'ró weé mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re masîti? Jesu Natanaelre yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re Filipe pihiátoho dɨporo ĩ'yâ tohapɨ. Mɨ'ɨ̂ yukɨ́ figueira wamêtikɨhɨ dokapɨ niiápɨ. 49 Natanael kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ Israel kurakãharã wiôgɨ niî'. 50 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ “Figueiragɨ dokapɨ niiápɨ” niiseákãre tɨ'ógɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peóti? Be'ropɨ́re mɨ'ɨ̂ a'té nemoró ãyusé ĩ'yâgɨsa', niîwĩ. 51 Jesu niî nemowĩ: —Niiróta niî'. Be'ropɨ́ mɨsâ ɨ'mɨ̂se pãrikã́ ĩ'yârãsa'. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ niî'. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã yɨ'ɨ̂ tiropɨ diháti, mɨhâ mɨhakã ĩ'yârãsa', niîwĩ Jesu.

João 2

1 I'tiá nɨmɨ Filipere, Natanaelre Jesu pihîka be'ro Galiléiapɨre Caná wamêtiri makapɨ ni'kɨ́ amûkã dɨ'tewĩ́. Kɨ̃ɨ̂re bosê nɨmɨ wee peówã. Jesu pakó toopɨ́ niîko niîwõ. 2 Ɨ̃̃sá kẽ'rare Jesu me'ra pihîwã. 3 Naâ bosê nɨmɨ weerí kura vinho naâ sĩ'risé tohâ wa'âwã. Tohô weégo Jesu pakó koô makɨré niîwõ: —Makɨ́, vinho pe'tiá wa'aápɨ. 4 Kɨ̃ɨ̂ koôre yɨ'tiwĩ́: —De'ró weeákoho yɨ'ɨ̂re werêti? Yɨ'ɨ̂ pakɨ kũû'ke ehá wee' yɨ'ɨ̂re yuhûpɨ, niîwĩ. 5 Tohô niîmikã, koô pe'e tií wi'i tĩâ ko'terãre niîwõ: —Niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ dutisé nɨkɨ keoró weeyá. 6 Toopɨ́ seis paarɨ ɨ̃tá me'ra weé'ke paarɨ niîwɨ. Judeu masa yã'asére koérã akó pose yeése paarɨ niîwɨ. Ni'kârɨ akó cinquenta ou setenta litro sãhase paarɨ niîwɨ. 7 Jesu tií wi'i tĩâ ko'terãre niîwĩ: —A'te paarɨ́pɨ akoré piô sãaya. Naâ kɨ̃ɨ̂ dutîro nohota weewã́. Tee paarɨ́re ãyuró piô sãa mu'mu õ'owã. 8 Tohô weéka be'ro Jesu naâre niîwĩ: —Bosê nɨmɨ sɨ'orí weegɨ́ tiropɨ kã'ró waa mií, miáaya, niîwĩ. Naâ “Aɨ” niî, miáawã. 9 Tií bosê nɨmɨ sɨ'orí weegɨ́ Jesu kɨ̃ɨ̂ tohô weesére masîtikɨ niîwĩ. Toopɨ́ tĩâ ko'terã di'akɨ̃ akó niî'kere kɨ̃ɨ̂ vinho dɨka yuú'kere masîwã. Tií bosê nɨmɨ sɨ'orí weegɨ́ teeré sĩ'rí yã'agɨ, amûkã dɨ'té'kɨre pihîo, niîwĩ: 10 —Neê waro vinho tĩârã, ãyusére tĩâ mɨ'tasama. Pahiró sĩ'ríka be'ropɨ mehô niisé maa tĩâ bu'i peosama. Mɨ'ɨ̂ ãyusé vinho pe'ere be'ropɨ́ tĩâ dutiapã. 11 Jesu a'teré Galiléia wamêtiro Caná wamêtiri makapɨ tohô weewĩ́. A'té neê waro kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra weé ĩ'yo nɨ'ka'ke niî'. Teeré ĩ'yârã, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peówɨ. 12 Tohô wa'âka be'ro Jesu Cafarnau wamêtiri makapɨ wa'âwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pakó, kɨ̃ɨ̂ akabihírã kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âwã. Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kẽ'ra wa'âwɨ. Tii makápɨre ɨ̃sâ pehête nɨmɨri niîwɨ. 13 Judeu masa bosê nɨmɨ Páscoa wamêtiri bosê nɨmɨ dɨporo niîwɨ. Tií bosê nɨmɨ naâ yẽkɨ sɨmɨá Egitopɨ niî'kãrã wiháa'kere wãkurí bosê nɨmɨ niîwɨ. Tií bosê nɨmɨ dɨporoakã Jesu Jerusalẽ́pɨ wa'âwĩ. 14 Toopɨ́ etâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'âwĩ. Tií wi'ipɨre wa'îkɨ̃rã duarã́re ĩ'yâwĩ. Naâ wekɨaré, ovelhare, tohô niikã́ buhâre duâwã. Naâ wẽhé, Õ'âkɨ̃hɨre ɨ̃hâ moro peoahã niîwã. Ãpêrã kẽ'ra apêye di'takãhasere niyéru dɨka yuúrã toopɨ́ duhîwã. 15 Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu tãrarí daare apowĩ́. Tii daá me'ra wa'îkɨ̃rã duarã́re, naa yarã́ ovelhare, wekɨaré tãra nɨrɨ́ wĩro pe'okã'wĩ. Niyéru dɨka yuúrã pe'ere niyérure õrêste dihowĩ. Naa yeé mesarire tuu kehé kũu pe'okã'wĩ. 16 Buhâ duarã́re niîwĩ: —Ã'raré mii wiháaya. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yaá wi'ire duarí wi'i weetíkã'ya. 17 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, too dɨpórokɨ̃hɨ Davi kɨ̃ɨ̂ ohâ'kere ɨ̃sâ wãkûwɨ. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro ohâkɨ niîwĩ: Õ'âkɨ̃hɨ, mɨ'ɨ yaá wi'ire ma'í yɨ'rɨ maha'. Naâ mɨ'ɨ yaá wi'ire yã'âro weekã́ ĩ'yâgɨ, pũûro bɨhâ weti', niî ohâkɨ niîwĩ. 18 Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂ kõ'â wĩrokã ĩ'yârã, Jesuré sẽrí yã'awã: —Noa nohó dutiró me'ra mɨ'ɨ̂ duarã́re kõ'â wĩroti? Mɨ'ɨ̂ tohô wee masísere weé ĩ'yose me'ra ĩ'yoyá ɨ̃sâre. 19 Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —A'tí wi'ire kõ'âkã'ya. I'tiá nɨmɨ be'ro yɨ'ɨ̂ apogɨ́ti taha. 20 Wiôrã kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Basió wee'. A'tí wi'ire weérã, quarenta e seis kɨ'mari yogowã́. Mɨ'ɨ̂ pe'e i'tiá nɨmɨ be'ro tu'â eha nɨ'kogɨsari taha? niîwã. 21 Jesu tií wi'ire uúkũgɨ, kɨ̃ɨ yaá ɨpɨre uúkũgɨ weewĩ́. 22 Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere kɨ̃ɨ̂ wẽrî masáka be'ropɨ tɨ'o masíwɨ. Teeré wãkûrã, kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere “Diakɨ̃hɨ́ta niîpĩ”, niî ẽho peówɨ. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ kɨ̃ɨ̂re ohâ'ke kẽ'rare ẽho peówɨ. 23 Pãharã́ Jerusalẽ́pɨ Páscoa bosê nɨmɨre nerêwã. Naâ Jesu tutuaró me'ra weé ĩ'yosere ĩ'yâwã. Teeré ĩ'yârã, Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ niîmi niîrã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peówã. 24 Jesu pe'e naâre ĩ'yâ masi pe'ogɨ, neê ãpêrã werêtimikã kɨ̃ɨ̂ basi masá naâ wãkusére masî pe'okã'wĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂re ẽho peóma”, niîtiwĩ.

João 3

1 Ni'kɨ́ fariseu masɨ Nicodemo wamêtigɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ãpêrã Judeu masa wiôrã me'ra niîwĩ. 2 Ni'kâ yami Nicodemo Jesu tirópɨ ĩ'yâgɨ etâwĩ. Jesuré uúkũwĩ: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ me'ra niîmi. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ tutuaró o'oró me'ra mɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo masi'. Mɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ĩ'yârã, ɨ̃sâ a'tîro masî'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâre bu'ê dutigɨ mɨ'ɨ̂re o'ôo'pĩ. 3 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Neê ni'kɨ́ neê waropɨ kɨ̃ɨ̂ bahuá nɨ'ka'karo weeró noho bahuá apotigɨ, neê Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'â masitisami. 4 Nicodemo kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awĩ: —De'ró basió boosari marî bɨkɨâka be'ro opâturi mahâmi sãha, marî pako yaa paâgapɨ bahuákã taha? Marî pakopɨ́re opâturi bahuá masitisa'. 5 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Mɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Neê akó me'ra bahuá apo no'otigɨ, tohô niikã́ Espírito Santo dɨka yuú no'otigɨ, Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ sãháa masitisami. 6 Masá põ'ra masatá niîma. Naáta taha Espírito Santo me'ra bahuá aporã, Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra wa'âsama. 7 Yɨ'ɨ̂ “Niî pe'tirã neê waropɨ bahuá nɨ'ka'karo weeró noho opâturi bahuá aporo ɨá'” niisére tɨ'ógɨ, tɨ'o mariátikã'ya. 8 Espírito Santo me'ra dɨka yuúsere uúkũgɨ weé'. Espírito Santo wĩ'ró weeró noho niîmi. Wĩ'ró no'ó ɨaró bɨsɨ̂ wẽê tuu wã'kasa'. Masî no'oya marí', no'opɨ́kãhase a'tiápari? “Toopɨ́ wa'âro weé'”, niî no'oya marí'. Teé weeró noho Espírito Santo masaré opâturi bahuá apokã weesé ĩ'yâ no'oya marí', niîwĩ Jesu. 9 Nicodemo sẽrí yã'awĩ taha: —De'ró weé Espírito Santo me'ra bahuáta basiósari? 10 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Mɨ'ɨ̂ Israel kurakãharãre Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere bu'egɨ́ niîmigɨ, a'teré masí weeti? 11 Mɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Ɨ̃̃sâ masisére, ɨ̃sâ ĩ'yâ'kere mɨsâre werêwɨ. Mɨsâ ẽho peó wee'. 12 A'ti nukúkãkãhasere yɨ'ɨ̂ uúkũkã marikãre, mɨsâ ẽho peó wee'. Ɨ'mɨ̂sekãhasere yɨ'ɨ̂ werekã́ maa, nemoró yɨ'ɨ̂re ẽho peóti boosa'. 13 Neê ni'kɨ́ masɨ́ ɨ'mɨ̂sepɨre wa'â yã'a diháti'kɨ marimí. Yɨ'ɨ̂ ni'kɨtá ɨ'mɨ̂sepɨ niî'kɨ dihátiwɨ. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ niî'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sekãhasere masî'. 14 Dɨporópɨ yukɨ́ mariró, masá marirópɨ Moisé ãyâ komé me'ra naâ weé'kɨre ɨ'mɨáro yukɨ̂gɨpɨ yoôkɨ niîwĩ. Moisé ãyâre weé'karo nohota masá yɨ'ɨ̂re ɨ'mɨáropɨ yoôrãsama. 15 Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã, pekâ me'epɨ wa'âsome. Õ'âkɨ̃hɨ me'ra katî nu'kurãsama, niîwĩ Jesu. 16 Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkãkãharãre ɨpɨ́tɨ ma'ígɨ, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ ni'kɨ́ niigɨ́re o'ôo'kɨ niîwĩ. Teé me'ra niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ makɨré ẽho peórã, pekâ me'epɨ wa'âsome. Naâ kɨ̃ɨ̂ me'ra katî nu'kukã'rãsama. 17 Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkãkãharãre bu'îri da'rêgɨti niîgɨ meheta kɨ̃ɨ̂ makɨré o'ôo'kɨ niîwĩ. Naâre yɨ'rɨógɨ pe'e tohô weékɨ niîwĩ. 18 Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ makɨré ẽho peórãre bu'îri da'rêsome. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ ni'kɨ́ niigɨ́re ẽho peótikã pũrikãre, bu'îri da'rêgɨsami. 19 A'tîro niî'. Jesu Cristo sĩ'óo'se weeró noho niîmi. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yeere ĩ'yógɨ a'tîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ a'tikã́, a'ti nukúkãkãharã kɨ̃ɨ̂re ɨatíkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ɨaró noho o'ôrã, yã'âro weesé pe'ere ɨâri peha yuurã, na'î tĩ'aropɨ niirã́ weeró noho niîkãrã niîwã. 20 Niî pe'tirã yã'âro weerã́ Õ'âkɨ̃hɨ makɨre ɨatíma. Naâ yã'âro weesére bahúrẽ'kã ɨatírã, kɨ̃ɨ̂ pɨ'to niî sĩ'ritima. 21 Ãyuró weerã́ pe'e kɨ̃ɨ̂ pɨ'to siru tuúma. Naâ tohô weekã́, niî pe'tise naâ weesére “Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho weemá”, bahû yoaropɨ niî masî no'o'. 22 Jesu Nicodemore uúkũka be'ro Judéia wamêtiropɨ ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re sɨ'orí wa'âwĩ. Toopɨ́re masaré wamê yeerã, yoâ kurekãpɨta niîwɨ. 23 João wamê yeegɨ kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõroátoho dɨporo kɨ̃ɨ́ kẽ'ra wamê yeegɨ weewĩ́ Enṍ wamêtiri makapɨ. Enṍ Salĩ́ wamêtiro pɨ'to niîwɨ. Toopɨ́re diâ pahirí maa niîwɨ. Masá kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wamê yee dutirã wa'âwã. 25 Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura ni'kâ nɨmɨ João bu'esére siru tuúrã ni'kɨ́ Judeu masɨ me'ra dɨ'sâ soo wã'kokãrã niîwã. Judeu masa koe wɨáse noho me'ra dɨ'sâ sookãrã niîwã. 26 Tohô wa'âka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ Joãore niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, sõ'ó niîka tero Jordão siâkihipɨ mɨ'ɨ̂ me'ra niî'kɨ, Ɨ̃̃sâre mɨ'ɨ̂ werê'kɨ ni'kâroakãre kɨ̃ɨ̂ wamê yeegɨ weeámi. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re siru tuúrã weeáma. 27 João naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ dutîtikã, masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúti boosama. 28 Mɨsâ yɨ'ɨ̂ werê'kere tɨ'ó tohawɨ. Yɨ'ɨ̂ “Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ meheta niî'”, niîwɨ. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ dɨporo o'ôo' yuu mɨ'ta'kɨ niî'. 29 A'tîro pe'e niî'. Ni'kɨ́ amûkã dɨ'tekã́, kɨ̃ɨ̂ nɨmó kɨ̃ɨ yagó se'saro niîsamo. Kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dɨ'tekã́ ĩ'yâgɨ, e'katí tamusami. Jesu ã'rí amûkã dɨ'té'kɨ weeró noho niîmi. Masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúrã kɨ̃ɨ̂ nɨmó weeró noho niîma. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúkã ĩ'yâgɨ, e'katí tamu'. 30 Masá ĩ'yóropɨ kɨ̃ɨ̂ siâpe me'ra yɨ'ɨ̂ bu'ipɨ wa'âgɨsami. Yɨ'ɨ̂ pe'e mehô niigɨ́ tohagɨ́sa', niîkɨ niîwĩ João kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re. 31 João kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niî nemokɨ niîwĩ taha: —Jesu ɨ'mɨ̂sepɨ a'tî'kɨ niî pe'tirã yɨ'rɨóro niîmi. A'tí di'takɨ̃hɨ a'tokãhásere uúkũsami. Ɨ'mɨ̂sepɨ a'tî'kɨ pe'e niî pe'tirã yɨ'rɨóro niîmi. 32 Kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ ĩ'yâ'kere, kɨ̃ɨ̂ tɨ'ó'kere uúkũsami. Neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ uúkũsere ẽho peótisami. 33 Tohô niîmikã, ni'karérã kɨ̃ɨ̂re ẽho peóma. Naâ kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, “Õ'âkɨ̃hɨ diakɨ̃hɨ́ta uúkũmi”, niî ĩ'yomá. 34 Õ'âkɨ̃hɨ Jesu Cristore Espírito Santore kɨó yɨ'rɨkã weékɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ yeére uúkũmi. 35 Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ makɨré ma'ígɨ, niî pe'tisere, niî pe'tirãre dutî masisere o'ôkɨ niîwĩ. 36 Kɨ̃ɨ̂ makɨré ẽho peórã noho katî nu'kusere kɨomá. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peó sĩ'ritirã pe'e Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'âsome. Õ'âkɨ̃hɨre ɨpɨ́tɨ bu'îri da'rê no'orãsama.

João 4

1 Pãharã́ masá Jesuré siru tuúwã. João wamê yeegɨ yɨ'rɨóro ɨ̃sâ Jesu bu'erã́ pe'e masaré wamê yeewɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ basi naâre wamê yeetiwĩ. A'té, pãharã́ masá siru tuúse, wamê yeese kitire fariseu masa tɨ'ókãrã niîwã. Tee kitíre tɨ'oápã niîgɨ, Jesu Judéiapɨ niî'kɨ Galiléiapɨ wa'âwĩ. 4 Toopɨ́ wa'âgɨ, kɨ̃ɨ̂ Samaria di'tapɨ yɨ'rɨ́ wã'kawĩ. 5 Tií di'tapɨre Sicar wamêtiri makapɨ etâwĩ. Tii maká pɨ'to dɨporókɨ̃hɨ Jacó kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Joseré o'ôka di'ta niîwɨ. 6 Toopɨ́ akó waarí pee Jacó kɨ̃ɨ̂ weéka pee niîwɨ. Jesu toó yɨ'rɨágɨ, kari butiá wa'âwĩ. Tohô weégɨ daharí tero niikã́ tii peé sumútohopɨ soógɨ ehâ nuhawĩ. 7 Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ duhirí kura ɨ̃sâ ba'asé duúrã wa'ârã makâpɨ pi'áawɨ. Ɨ̃̃sâ toopɨ́ niirí kura ni'kó numiô Samariakõho tii peépɨre akó waágo etâko niîwõ. Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re akó tĩâya. 9 Koô kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíko niîwõ: —De'ró weégɨ mɨ'ɨ̂ Judeu masɨ niîmigɨ, yɨ'ɨ̂ Samariakõhore akó sẽrití? niîko niîwõ. Tiîtapɨre Judeu masa Samaria di'takãharã me'ra neê a'mé sɨ'atikũkãrã niîwã. Teé bu'iri kɨ̃ɨ̂re tohô niîko niîwõ. 10 Jesu niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ masaré o'osére masîtisa'. Yɨ'ɨ́ kẽ'rare masîtisa'. Mɨ'ɨ̂ masîgo pũrikã, yɨ'ɨ̂re sẽri booápã. Mɨ'ɨ̂ sẽrikã́, yɨ'ɨ̂ pe'e akó katisé o'osére o'ô booapã. 11 Koô niî nemoko niîwõ taha: —Yẽ'é me'ra mɨ'ɨ̂ akoré waa mií boosari? A'ti peé ɨ̃'kɨá niî'. No'opɨ́ mɨ'ɨ̂ akó katisé o'osére boka boósari? 12 Marî yẽkɨ Jacó a'ti peékãhasere sĩ'ríkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ põ'rá, kɨ̃ɨ yarã́ ekarã́ kẽ'ra sĩ'ríkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ marîre a'ti peére kũûkɨ niîwĩ. Mɨ'ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂ nemoró niîti? 13 Kɨ̃ɨ̂ koôre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Niî pe'tirã a'ti peékãhase akoré sĩ'rírã, opâturi ako wɨórãsama. 14 Yɨ'ɨ̂ o'osé pe'ere sĩ'rírã, neê ako wɨósome. Naâpɨre naa yeé ehêri põ'raripɨ akó a'mâ bɨro nu'kuro weeró noho niîrosa'. Naâ katî nu'kukã'rãsama. 15 Koô kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —Too pũríkãre yɨ'ɨ̂re teé akoré o'ôya. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'okã́, yɨ'ɨ̂ ako wɨósome. Tohô niikã́ a'ti peépɨre akó waá sĩ'rigo ĩ'yâ nu'kusome, niîko niîwõ. 16 Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ marapɨre pihîgo wa'âya. 17 Koô kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíko niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ marâpɨ marigó niî'. Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ “Marapɨ́ moó'” niîgo, diakɨ̃hɨ́ta yɨ'tiápɨ. 18 Mɨ'ɨ̂ ni'kâmukãrã ɨmɨá me'ra marâpɨti yã'ako niîmiwɨ. Ni'kâroakã mɨ'ɨ̂ kɨogɨ́ mɨ'ɨ̂ marapɨ diakɨ̃hɨ́ niîtimi. Mɨ'ɨ̂ uúkũse diakɨ̃hɨ́ta niî'. 19 Tohô niikã́ tɨ'ógo, Jesuré niîko niîwõ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niísa'. 20 Ɨ̃̃sâ yẽkɨ sɨmɨá Samariakãharã sikɨ́ ɨ̃rɨgɨ́pɨ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókãrã niîwã. Mɨsâ Judeu masa pe'e “Jerusalẽ́pɨ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóro ɨá'”, niî wãkû', niîko niîwõ. 21 Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'oyá. Kã'roákã dɨ'sá' sikɨ́ ɨ̃rɨgɨ́pɨ wa'âtimirã, Jerusalẽ́pɨ wa'âtimirã mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peoátoho. 22 Mɨsâ Samariakãharã mɨsâ ẽho peósere ãyuró tɨ'o masítisa'. Ɨ̃̃sâ pũrikã ɨ̃sâ ẽho peósere masî'. A'tîro niî'. Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ Judeu masɨ niîgɨsami. 23 Ẽho peóri kura etârosa'. Ni'kâroakãre niî toha'. Masá Õ'âkɨ̃hɨre diakɨ̃hɨ́ta ẽho peórã naa yeé ehêri põ'raripɨ ẽho peórãsama. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre tohô ẽho peókã ɨasamí. 24 Õ'âkɨ̃hɨ bahutígɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã ehêri põ'raripɨ diakɨ̃hɨ́ta ẽho peóro ɨá'. 25 Koô kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ masî'. Messia, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ Cristo, a'tîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ a'tîgɨ, marîre niî pe'tisere werêgɨsami, niîko niîwõ. 26 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, koôre niî bahurẽ'kɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra uúkũgɨ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨta niî'. 27 Naâ a'tîro niirí kura ɨ̃sâ ba'asé duúrã ehâ'kãrã Jesu tirópɨre etâwɨ. Ɨ̃̃sâ Jesu numiô me'ra uúkũkã ĩ'yârã, ĩ'yâ maria wa'âkãti. Neê ni'kɨpéta kɨ̃ɨ̂re “Yẽ'e nohóre ɨágo weeáti? ou yẽ'e nohókãhasere uúkũrã weeáti?” niî sẽrí yã'atiwɨ. 28 Ɨ̃̃sâ naâ tiropɨ etakã́ ĩ'yâgo, koô akó waatɨhɨ́re toopɨ́ta dɨpókã', makâpɨ wa'â wa'âwõ. Toopɨ́re etâgo, masaré werêko niîwõ: 29 —Mɨsá kẽ'ra ĩ'yârã a'tiá. Sõ'ó, ni'kɨ́ ɨmɨ́ niiámi. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ de'ró weé'kere masî pe'okã'mi. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨta niîsari baa?, niîko niîwõ. 30 Be'ró koô tohô werekã́ tɨ'órã, naâ Jesu tirópɨ ĩ'yârã a'tîkãrã niîwã. 31 Naâ a'tirí kura ɨ̃sâ Jesuré ba'asé ekárã weemíwɨ. 32 Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ ba'asé kɨosére mɨsâ masîtisa'. 33 Tohô niikã́ tɨ'órã, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ “Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re ba'asé eká tohapari?” niî a'mêri sẽrí yã'awɨ. 34 Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ ɨaró weégɨ weé'. Kɨ̃ɨ̂ wee dutí'kere weé pe'ogɨ, yɨ'ɨ̂ ba'âgɨ weeró noho tɨ'ó yã'a'. 35 Mɨsâ a'tîro niî wãkû': “Ba'pâritise muhipũri dɨ'sá' otesé dɨkâtiatoho.” Yɨ'ɨ̂ pe'e ĩ'yakã́ maa, pupí yãîropɨ weé'. Jesu a'tîro uúkũgɨ, masaré uúkũgɨ weewĩ́. Naâ kɨ̃ɨ̂ uúkũsere ẽho peoátoho kã'ró dɨ'sá' niîgɨ, tohô niîwĩ. 36 Otê'kere tɨ̃'rerí masɨ kɨ̃ɨ̂ da'rá'ke wapa wapa yeé no'osami. Ã'rí da'ragɨ́ weeró noho masaré ẽho peókã weegɨ́ kẽ'rare yɨ'ɨ̂ wapa yeégɨsa'. Ẽho peórã, naâ katî nu'kukã'rãsama. Neê waro werê mɨ'ta'kɨ, ãpí werê nemo turia wã'kagɨ naâ weresére ẽho peókã ĩ'yârã, naâ pɨárãpɨta e'katírãsama. 37 Masá uúkũ wɨaro noho a'tîro niî': “Ni'kɨ́ neê waro otêsami. Be'ró tee dɨkáre miirí masɨ ãpí niîsami taha.” 38 Mɨsâ yɨ'ɨ̂ bu'erã́ teé weeró noho niî'. Ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere werê mɨ'takãrã niîwã. Ni'kâroakãre yɨ'ɨ̂ mɨsâre naâ werê mɨ'ta'kere werê nemo dutigɨ o'ôo'. Mɨsâ weresé me'ra naâre yarã́ wa'akã́ weerã́sa', niîwĩ Jesu. 39 Samariakõho koo yaá makakãharãre a'tîro niîko niîwõ: —Sõ'ó niîkɨ niî pe'tise yɨ'ɨ̂ weé'kere masî pe'okã'mi. Koô tohô niikã́ tɨ'órã, pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peówã. 40 Tohô weérã Jesu tirópɨ a'tî, kɨ̃ɨ̂re naâ tiropɨ toha dutíwã. Kɨ̃ɨ̂ naâ tiropɨre pɨá nɨmɨ tohâ ke'awĩ. 41 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'órã, pãharã́ ẽho peó nemowã. 42 Be'ró numiôre niîwã: —Ɨ̃̃sâ mɨ'ɨ̂ werê'ke me'ra di'akɨ̃ kɨ̃ɨ̂re ẽho peó wee'. Ɨ̃̃sâ basi kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'oápɨ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ẽho peó'. Ɨ̃̃sâ masî'. Diakɨ̃hɨ́ta niiápã. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ a'ti nukúkãkãharã masaré yɨ'rɨógɨ niîmi, niîwã koôre. 43 Pɨá nɨmɨ Samariakãharã me'ra niîka be'ro Jesu Galiléia di'tapɨ wa'âwĩ. 44 Too dɨpóro a'tîro niîwĩ Jesu: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨre kɨ̃ɨ yaá di'takãharã ẽho peótisama. 45 Tohô niîmikã, kɨ̃ɨ yaá di'ta Galiléiapɨ etakã́, masá tookãhárã pe'e kɨ̃ɨ̂re ãyuró yẽ'êwã. Naá kẽ'ra Jerusalẽ́pɨ Judeu masa bosê nɨmɨ Páscoa ĩ'yârã ehâkãrã niîwã. Toopɨ́ Jesu kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ĩ'yâkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ẽho peówã. 46 Jesu Galiléiapɨ ehâgɨ, Canápɨ akó niî'kere kɨ̃ɨ̂ vinho weéka makapɨ opâturi dahâwĩ. Tii makápɨre ni'kɨ́ Galiléia di'ta wiôgɨ dokakɨ̃hɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ do'âtigɨre Cafarnaupɨ kɨókɨ niîwĩ. 47 Kɨ̃ɨ̂, Jesu Judéiapɨ niî'kɨ Galiléiapɨ etaápɨ' niisé kitire tɨ'ógɨ, Jesu tirópɨ a'tîkɨ niîwĩ. —Yɨ'ɨ̂ makɨre yɨ'rɨógɨ a'tiá. Kɨ̃ɨ̂ wẽrigɨ́pɨ niiámi, niîwĩ. 48 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yotikã maa, ẽho peó wee'. 49 Kɨ̃ɨ̂ do'âtigɨ pakɨ pe'e Jesuré niîwĩ: —Wiôgɨ, pahá yã'aya. Te'á keêro yɨ'ɨ̂ makɨ wẽriátoho dɨporo. 50 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháagɨsa'. Mɨ'ɨ̂ makɨ katîsami, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Jesu tohô niisére tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ toháa wa'âwĩ. 51 Kɨ̃ɨ̂ ehâgɨti weerí kura kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terã ma'âpɨ põo tẽrí, kɨ̃ɨ̂re werêkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ makɨ katiámi. 52 Naâ werekã́, “De'ró niikã́ kɨ̃ɨ̂ ãyú nɨ'kati?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. Naâ “Yamîka' daharí tero be'ro uhá'ke surû no'oami”, niîkãrã niîwã. 53 Naâ werekã́, kɨ̃ɨ̂ “Jesu yɨ'ɨ̂re tií horata ‘Mɨ'ɨ̂ makɨ katîsami’, niiámi”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weérã niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharã Jesuré ẽho peókãrã niîwã. 54 Tií di'ta Galiléiapɨre akó niî'kere vinho kɨ̃ɨ̂ dɨka yuúka be'ro wiôgɨ makɨre yɨ'rɨógɨ, Jesu pɨáti kɨ̃ɨ̂ tutuasé me'ra weé ĩ'yogɨ weewĩ́. Judéia di'tapɨ niî'kɨ dahâgɨ, teeré weewĩ́.

João 5

1 Wiôgɨ dokakɨ̃hɨ makɨre yɨ'rɨóka be'ro Jesu Jerusalẽ́pɨ Judeu masa bosê nɨmɨ ĩ'yâgɨ mahâmi tohawĩ taha. 2 Jerusalẽ́re sã'ri sãáka sã'riropɨre ni'kâ sope Ovelha wamêtiri sope niîwɨ. Tii sopé pɨ'to naâ u'arã́tirã apóka pee niîwɨ. Tii peé hebreu masa yee uúkũse me'ra Betesda wamêtiwɨ. Tii peé sumútohopɨre ni'kâmukãse tũkuri ti'âya marisé tũkuri niîwɨ. 3 Tee tũkúripɨ pãharã́ do'âtirã nukûkãpɨ kũyawã́. Kapêri ĩ'yâtirã, opa yuríri siharã́, tohô niikã́ sihâ masitirã niîwã. Tii ditárapɨre wãkûtiro ni'karétiri Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ dihatá mɨhapɨ'. Dihatá, akoré a'mé yã'akã wee mɨhápɨ'. Kɨ̃ɨ̂ tohô weéka be'ro tii peépɨ dokê yõha mɨ'tagɨ yɨ'rɨó no'opɨ'. Tohô weérã naâ kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨósere ko'têrã, toopɨ́ kũyákãrã niîwã. 5 Toopɨ́re ni'kɨ́ do'âtigɨ niîwĩ. Trinta e oito kɨ'mari wa'âkaro niîwɨ kɨ̃ɨ̂ do'âti wã'koka be'ro. 6 Jesu tii ditára tiro yɨ'rɨ́kã'gɨ, toopɨ́ kũyagɨ́re ĩ'yâwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yoakã́ do'âtikã ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awĩ: —Mɨ'ɨ̂ yɨ'rɨó no'o sĩ'risari? niîwĩ. 7 Kɨ̃ɨ̂ Jesuré yɨ'tiwĩ́: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re neê wee tamúgɨ marimí. Niî pe'tisetiri akó a'mé yã'ari kura yɨ'ɨ̂ tii peépɨ dokê yõha sĩ'rikã, ãpêrã yɨ'ɨ̂ dɨporo dokê yõha mɨhawã. 8 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Wã'kâ nɨ'kaya. Mɨ'ɨ̂ kũyaróre tuu tõré, wa'âgɨsa'. 9 Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata yɨ'rɨó no'o'kɨpɨ tohawĩ́. Be'ró wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂ kũyaróre tuu tõré, sihâ nɨ'kawĩ. Kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨóka nɨmɨ saurú niîwɨ. 10 Tohô weérã yɨ'rɨó no'o'kɨ kɨ̃ɨ̂ kũyá'karore o'makã́ ĩ'yârã, Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —De'ró weégɨti mɨ'ɨ̂ ni'kakã́ marîre soo dutíka nɨmɨ saurú niîmikã, mɨ'ɨ̂ kũyaróre o'mâ sihati? Marîre tohô wee dutí wee'. 11 Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨó'kɨ “Mɨ'ɨ̂ kũyaróre tuu tõré, o'mâ wã'kagɨsa'”, niiámi. 12 Naâ kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Noa nohó mɨ'ɨ̂re tohô wee dutiáti? 13 Kɨ̃ɨ̂ Jesuré masîtikɨ niîwĩ. Jesu sihâ masitigɨre yɨ'rɨóka be'ro pãharã́ masá wa'teropɨ moré su'u wã'kawĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masitikɨ niîwĩ. 14 Be'ró Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re boka ehágɨ, niîwĩ: —Ãyuró weeápa. Mɨ'ɨ̂ yɨ'rɨó no'o'kɨpɨ niî'. Opâturi yã'âro wee nemoákɨhɨpa. Mɨ'ɨ̂ yã'âro wee nemógɨ, nemoró yã'âro yɨ'rɨgɨ́sa', niîwĩ. 15 Jesu tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Judeu masa wiôrãre werêgɨ wa'âkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨó'kɨ Jesu wamêtikɨ niiámi. 16 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Judeu masa wiôrã Jesu kɨ̃ɨ̂ saurú niikã́ masaré yɨ'rɨó'ke kitire masîkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ me'ra uâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'rikãrã niîwã. 17 Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pakɨ da'rá nu'kukã'mi. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra da'rá nu'kukã', niîwĩ Jesu. 18 Saurú niikã́ da'ra dutítisere Jesu yɨ'rɨ́ nɨ'kase bu'iri wiôrã kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'riwã. Be'ró kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre “Yɨ'ɨ̂ pakɨ niîmi” niisére tɨ'órã, nemoró kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'riwã. “Kɨ̃ɨ̂ tohô niîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨta niî', niîgɨ weemí”, niîwã. 19 Jesu naâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ yɨ'ɨ̂ se'saro apêye noho wee masí wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ weesére ĩ'yâ'. Teé di'akɨ̃re weé'. A'tîro niî'. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ pakɨ weesére yɨ'ɨ́ kẽ'ra weé'. 20 Yɨ'ɨ̂re ma'ígɨ, yɨ'ɨ̂ pakɨ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ weesétisere ĩ'yomí. Ni'kâroakã sihâ masitigɨre yɨ'rɨó'ke nemoró be'ropɨ́re weegɨ́sami. Mɨsâ teeré ĩ'yâ mariarãsa'. 21 Yɨ'ɨ̂ pakɨ masá wẽrî'kãrãre masomí. Kɨ̃ɨ̂ weeró noho yɨ'ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ masó sĩ'rirãre masogɨ́sa'. 22 Yɨ'ɨ̂ pakɨ masá weesétisere besetími. Yɨ'ɨ̂ pe'ere masaré “Ãyuró weemá” ou “Yã'âro weemá” niî, bese dutíwĩ. Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ pakɨre ãyuró uúkũma. Yɨ'ɨ́ kẽ'rare ãyuró uúkũato niîgɨ yɨ'ɨ̂re masaré bese dutími. Yɨ'ɨ̂re ãyuró uúkũtirã, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ kẽ'rare ãyuró uúkũtima. 24 Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Yɨ'ɨ̂ niisére tɨ'orã́, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨre ẽho peórã katî nu'kusere kɨomá. Naâ bu'îri da'rê no'osome. Naâ pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrã yɨ'rɨ wetí tohama. 25 Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti taha. Kã'roákã dɨ'sá' Õ'âkɨ̃hɨre moorã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peoátoho. Naâ ẽho peóri kura niî toha'. Yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó, teeré weerã́ katî nu'kukã'rãsama. 26 Yɨ'ɨ̂ pakɨta masaré katî nu'kusere o'ô masimi. Kɨ̃ɨ́ta masaré katî nu'kukã wee dutígɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'mi. 27 Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re masaré bese dutísere kũûwĩ. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ masá weeró noho ɨpɨtígɨ niî tĩhagɨ, masaré besé'. 28 Mɨsâ a'teré tɨ'órã ɨkɨátikã'ya. Ni'kâ nɨmɨ niî pe'tirã wẽrî'kãrã yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'orã́sama. 29 Teeré tɨ'órã, masâ peeripɨ niî'kãrã masâ pe'tia wa'ârãsama. Ãyuró weeséti'kãrã katî nu'kuahã masarã́sama. Yã'âro weé'kãrã pe'e bu'îri da'rê bahurió no'oahã masarã́sama niîwĩ Jesu. Jesu Cristo “A'tîro weé ĩ'yose me'ra yɨ'ɨ̂ pakɨ diakɨ̃hɨ́ta yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ niisére ĩ'yó'” niisé niî' 30 Jesu wiôrãre niî nemowĩ taha: —Yɨ'ɨ̂ basi, yɨ'ɨ̂ se'saro masaré bese masítisa'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨaró, kɨ̃ɨ̂ dutîro noho yɨ'ɨ̂ besé'. Yɨ'ɨ̂ ɨaró weé sĩ'risere weé wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ ɨaró weé'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ besesé keoró niî'. 31 Yɨ'ɨ̂ basi yɨ'ɨ̂ weesére ãyuró uúkũkã, “Mɨ'ɨ̂ uúkũse wapa marí'”, niî boosa'. 32 Ãpí niîmi yɨ'ɨ̂ uúkũsere “Ãyú niî'” niigɨ́. Kɨ̃ɨ̂ tohô niigɨ́ yɨ'ɨ̂ pakɨ Õ'âkɨ̃hɨta niîmi. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re “Mɨ'ɨ̂ weesé ãyú niî'” niisé pũrikã, wapatí'. 33 Mɨsâ João wamê yeegɨpɨre yeekãhásere sẽrí yã'a dutirã o'ôo'kãrã niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ keoró yɨ'tíkɨ niîwĩ. 34 Yɨ'ɨ̂, yeekãhásere masá ãyuró uúkũato niisére a'mâgɨ meheta weé'. Mɨsâ yɨ'rɨkã́ ɨa sãá'. Tohô weégɨ a'tîro uúkũ'. 35 João sĩ'óo' mɨ'tagɨ weeró noho niîwĩ. Sĩ'óo'kaha marikã ɨ̃hɨ̂ro, ãyuró bo'rê yuusa'. Teé bo'rê yuuse weeró noho yee kitíre ãyuró ĩ'yowĩ́. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'órã, yoâtikã teeré e'katíwɨ. 36 Yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo'ke João uúkũ'ke nemoró wapatí'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ wee dutí'ke niî'. Tohô weesé me'ra yɨ'ɨ̂ pakɨ diakɨ̃hɨ́ta yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ niisére ĩ'yó'. 37 Tohô niikã́ yeekãhásere yɨ'ɨ̂ pakɨ, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ ãyuró uúkũmi. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũsere tɨ'ó wee'. Kɨ̃ɨ̂ bahusére ĩ'yá wee'. 38 Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kɨre ẽho peó wee'. Tohô weéro kɨ̃ɨ̂ uúkũse mɨsâre sãhá wee'. 39 Mɨsâ katî nu'kusere bokarã́sa' niîrã, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrire wio pesáse me'ra bu'ê nu'kukã'. Mɨsâ tii pũríkãhasere bu'êrã, yee kitíreta bu'ê'. 40 Mɨsâ katî nu'kusere ɨamírã, yɨ'ɨ̂re ẽho peó sĩ'ri wee'. 41 Masá yɨ'ɨ̂re ãyuró uúkũkã ɨá wee'. 42 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ĩ'yâ masi'. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre ma'í wee'. 43 Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨaró a'topɨ́re a'tîwɨ. Tohô weemíkã, mɨsâ yɨ'ɨ̂re ɨá wee'. Ãpí kɨ̃ɨ̂ ɨaró a'tigɨ́ pe'ere mɨsâ ɨarã́sa'. 44 Mɨsâ basita mɨsâ weesére a'mêri “Ãyú'”, niî kũya'. Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨ́ niigɨ́ “Ãyú'” niisé pe'ere a'má wee'. Tohô wee kũyárã, de'ró weé mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó boosari? 45 Mɨsâ “Kɨ̃ɨ̂ pakɨpɨ́re werê sãagɨsami”, niî wãkûtikã'ya. Mɨsâ ẽho peó'kɨ Moiséta mɨsâre werê sãagɨsami. Mɨsâ a'tîro wãkû': “Moisé dutî'kere keoró weé'. Tohô weérã ɨ'mɨ̂sepɨ wa'ârãsa'”, niî wãkû'. 46 Mɨsâ kɨ̃ɨ̂ ohâ'kere ẽho peórã pũrikã, yɨ'ɨ́ kẽ'rare ẽho peó boosa'. Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke, yee kitíta niîwɨ. 47 Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ohâ'kere ẽho peótirã, de'ró weé mɨsâ yɨ'ɨ̂ uúkũsere ẽho peó boosari? niîwĩ Jesu.

João 6

1 Jerusalẽ́pɨ sihâ masitigɨre yɨ'rɨóka be'ro Jesu Galiléiapɨ dahâ tohawĩ taha. Toopɨ́ niîgɨ, Galiléiakãha ditara apé pã'repɨ pẽ'âwĩ. Tii ditárata Tiberíade wamêtiwɨ. 2 Masá kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yose me'ra do'âtirãre yɨ'rɨókã ĩ'yârã, pãharã́ siru tuúwã. 3 Ɨ̃̃sâ apé pã'repɨ pẽ'atárã, ɨ̃rɨgɨ́pɨ mɨhâa, duhîwɨ. 4 Tiîtare Judeu masa bosê nɨmɨ wa'aátoho Páscoa kã'roákã dɨ'sawɨ́. 5 Jesu pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúkã ĩ'yâgɨ, Filipere niîwĩ: —No'opɨ́ marî ã'rá pãharã́re ekaátehere ba'asé duúrã wa'ârãsari? 6 Filipere de'ró yɨ'tigɨ́sari? niîgɨ, tohô sẽrí yã'awĩ. Jesu pe'e kɨ̃ɨ̂ weeátehere masî yuu tohakɨ niîwĩ. 7 Filipe kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Oito muhipũri da'rasé wapa naâre marî pãú duu ekákã, neê ba'â bokatisama. 8 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ɨ̃sâ me'rakɨ̃hɨ André, Simão Pedro akabihí Jesuré niîwĩ: 9 —A'toré ni'kɨ́ wi'magɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ ni'kâmukãse pãú cevada me'ra weé'kepare kɨomí. Tohô niikã́ wa'î pɨárã kɨomí. A'té ba'asé ã'rá pãharã́re neê se'sâsome, niîwĩ. 10 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ: —Naâ niî pe'tirãre duhî dutiya. Naâ duhiró ãyuró taâtiwɨ. Tohô weérã niî pe'tirã duhîwã. Ni'kâmukãsetiri mil ɨmɨá niîwã. 11 Be'ró Jesu pãuré miî, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, ɨ̃sâre o'ôwĩ. Be'ró ɨ̃sâ masá niî pe'tirãre etiwɨ́. Meharóta wa'î me'ra kẽ'rare weewĩ́. Ɨ̃̃sâ naâ ba'â sĩ'riro ehâ tu'aro naâre etiwɨ́. 12 Naâ ba'â yapîka be'ro Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Naâ ba'â dɨ'ase kõ'orí niîgɨ, teeré see sãáya, niîwĩ. 13 Ni'kâmukãsepaga pãú niîmi'ke ɨ̃sâ ba'â dɨ'a'kere see sãákãpɨ maa, doze pi'seri mu'musé pi'seri wihawɨ́. 14 Masá Jesu tohô weekã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂re niîwã: —“Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ a'tiákɨhɨ niiápɨ'” niî'kɨ ã'ritá niî tɨ'sami. 15 Naâ kɨ̃ɨ̂re ɨpɨ́tɨ tutuaró me'ra miáa, wiôgɨ sõróo sĩ'rimiwã. Kɨ̃ɨ̂ pe'e naâ tohô weé sĩ'risere ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ se'saro niî sĩ'rigɨ ɨ̃rɨgɨ́pɨ mɨhâa wa'âwĩ. 16 Be'ró na'î ke'a wã'katiri kura ɨ̃sâ ditârapɨ bu'áawɨ. 17 Bu'atá, Cafarnaupɨ wa'ârã yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, tii ditárare pẽ'â nɨ'kawɨ. Na'îka be'ropɨ niîwɨ. Jesu tiîtare bahutíwĩ yuhûpɨ. 18 Ɨ̃̃sâ pẽ'arí kura wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽê tuu wã'katiwɨ. Tohô wa'akã́, pã'kôri pakasé wã'kawɨ́. 19 Ɨ̃̃sâ yoaró ni'kâmukãse quilômetro wa'âka be'ro Jesu ɨ̃sâ tiropɨ a'tîgɨ, akó bu'ipɨ sihâ wã'katiwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ ɨkɨáwɨ. 20 Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ niî'. Uîtikã'ya, niîwĩ. 21 Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re mɨhâ sãha dutiwɨ. Kɨ̃ɨ̂ sãháaka be'ro ɨ̃sâ wa'aró apé pã'repɨ maatá ehâ bakeo'wɨ. 22 Ape nɨmɨ́ masá apé pã'repɨ tohá'kãrã niî tɨopɨhɨ me'ra ɨ̃sâ pẽ'â'kere masîkãrã niîwã. Tohô niikã́ “Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra wa'âtiami”, niîkãrã niîwã. 23 Naâ tohô niî kũyari kura apêye yukɨ̂sɨpawɨ etâkaro niîwɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ pakɨré “Ãyú'” niîka be'ro teepawɨ́ ɨ̃sâ ba'â'karopɨ etâkaro niîwɨ. Teé Tiberíadekãhasepawɨ niîkaro niîwɨ. 24 Be'ró masá apé pã'repɨ tohá'karã Jesu, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ marikã́ ĩ'yârã, a'tîro weékãrã niîwã. Teé yukɨ̂sɨpawɨpɨ mɨhâ sãha, Cafarnaupɨ Jesuré a'mârã a'tîkãrã niîwã. 25 Naâ tií pã'repɨ pẽ'ahárã, Jesuré boka ehárã, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awã: —Wiôgɨ, de'ró niikã́ mɨ'ɨ̂ pẽ'ahaáti a'topɨ́re? 26 Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Mɨsâ pãú ba'â yapî'kãrã niî yuurã yɨ'ɨ̂re a'mâ'. Yɨ'ɨ̂ tutuaró me'ra weé'ke pe'ere de'ró niîro weeáti? niî tɨ'o masítisa'. 27 Mɨsâ ba'asé di'akɨ̃re wapá ta'a sĩ'rirã, da'ratíkã'ya. Teé maatá pe'tisé niî'. Apêye ba'asére a'mâya. Teé katî nu'kuse o'osé niî'. Teeréta yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ mɨsâre o'ôgɨsa'. Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kɨ niisére mɨsâre ĩ'yó tohawĩ. 28 Naâ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awã: —De'ró weerã́sari ɨ̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ wee dutí'kere ãyuró wee yapá da'reo sĩ'rirã? 29 Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre wee dutí'ke a'tîro niî'. Yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kɨre ẽho peó dutimi. 30 Naâ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awã: —Yẽ'e nohó me'ra ĩ'yogɨ́sari ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂re ẽho peókã? De'ró bahusé weegɨ́sari? 31 Marî yẽkɨ sɨmɨá maná wamêtisere ba'âkãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota teé ba'asé ɨ'mɨ̂sekãhasere kɨ̃ɨ̂ o'ô'ke niîkaro niîwɨ, niîwã Jesuré. 32 Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tiwĩ́: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Moisé ɨ'mɨ̂sekãhase ba'asére o'ôtikɨ niîwĩ naâre. Yɨ'ɨ̂ pakɨ pe'e o'ôkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ta masaré ba'asé ɨ'mɨ̂sekãhase, diakɨ̃hɨ́kãhasere o'ômi. 33 Ba'asé ɨ'mɨ̂sekãhase ɨ'mɨ̂sepɨ diháti'ke niî'. Masaré katî nu'kukã weé'. 34 Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Wiôgɨ, teé ba'asére ɨ̃sâre o'ô nu'kukã'ya. 35 Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ta ba'asé ɨ'mɨ̂sekãhase niî'. Katî nu'kukã weé'. Yɨ'ɨ̂re ẽho peó siru tuúgɨ neê ɨhá boâsome. Neê ako wɨósome. A'tîro niî'. Ba'â yapîgɨ ɨhá boâtimi. Sĩ'rí yapîgɨ ako wɨótimi. A'té weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórã yapîrã weeró noho ãyuró tɨ'ó yã'a nu'kurãsama. 36 Yɨ'ɨ̂ too dɨpóro niî'karo nohota yɨ'ɨ̂re ĩ'yâmirã, mɨsâ ẽho peó wee'. 37 Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ pakɨ o'ô'kãrã yɨ'ɨ̂re ẽho peósama. Yɨ'ɨ̂re naâ ẽho peókã, naâre yẽ'êtikã weesomé. 38 Ɨ'mɨ̂sepɨ niî'kɨ yɨ'ɨ̂ ɨaró weégɨ a'tîtiwɨ. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ dutiró pe'ere weégɨ a'tîwɨ. 39 Kɨ̃ɨ̂ a'tîro ɨamí. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'ô'kãrãre bahuriókã ɨatími. Naâ pekâ me'epɨ wa'akã́ ɨatími. Be'ropɨ́ a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, yɨ'ɨ̂ naâre masokã́ ɨasamí. 40 Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ a'tîro weekã́ ɨamí. “Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã katî nu'kukã'rãsama”, niîmi. Yɨ'ɨ̂ a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, naâre masogɨ́sa', niîwĩ Jesu. 41 Jesu “Yɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ diháti'kɨ ba'asé weeró noho niigɨ́ niî'” niikã́ tɨ'órã, Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂ me'ra uâ wa'âwã. 42 A'tîro niîwã: —Ã'rí tohô uúkũgɨ, Jesu José makɨ́ meheta niîti? Kɨ̃ɨ̂ pakɨ́, kɨ̃ɨ̂ pakoré marî masî'. De'ró weégɨ kɨ̃ɨ̂ “Ɨ'mɨ̂sepɨ niî'kɨ dihátiwɨ”, niîti? 43 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re uukahátikã'ya. 44 Neê ni'kɨ́ naâ ɨaró yɨ'ɨ̂re siru tuú masitisama. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peókã ɨa sãámi. Kɨ̃ɨ̂ ɨa sãá'kãrã di'akɨ̃ siru tuú masisama. Yɨ'ɨ̂re siru tuúrãre a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, masogɨ́sa'. 45 Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã a'tîro ohâkãrã niîwã: “Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirãre bu'êgɨsami.” Tohô weérã niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ pakɨ weresére tɨ'ó ẽho peórã yɨ'ɨ̂re siru tuúrãsama. 46 Neê ni'kɨ́ masɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ pakɨre ĩ'yâtimi. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ me'ra niî'kɨ di'akɨ̃ ĩ'yâwɨ. 47 Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ katî nu'kugɨsami. 48 Yɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sekãhase ba'asé niî'. Katî nu'kusere o'ô'. 49 Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá yukɨ́ mariró, masá marirópɨ manáre ba'âkãrã niîwã. Teeré ba'â'kãrã niîmirã, wẽrîa wa'âkãrã niîwã. 50 Yɨ'ɨ̂ pe'e ba'asé ɨ'mɨ̂sekãhase pe'ere uúkũ'. Teeré ba'ârã, katî nu'kukã'rãsama. 51 Teé ba'asé ɨ'mɨ̂sepɨ diháti'kɨ yɨ'ɨ́ta niî'. Teeré ba'ârã, katî nu'kukã'rãsama. Yɨ'ɨ̂ ba'asé o'osé yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ ɨpɨré a'ti ɨmɨ́kohokãharãre katî nu'ku dutigɨ o'ôgɨti, niîwĩ Jesu. 52 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Judeu masa wiôrã a'mêri uúkũwã: —De'ró weé marîre ã'rí kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré ba'â duti boosari? 53 Jesu naâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ yeé ɨpɨré ba'âtirã, yeé diîre sĩ'ritírã, katî nu'kusome. 54 Yɨ'ɨ̂ ɨpɨré ba'arã́, yeé diîre sĩ'rirã́ pe'e katî nu'kukã'rãsama. Naâ wẽrîka be'ro a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, naâre masogɨ́sa'. 55 Yeé ɨpɨ́ ba'asé waro niî'. Yeé diî sĩ'risé waro niî'. 56 Yeé ɨpɨré ba'agɨ́, yeé diîre sĩ'rigɨ́ yɨ'ɨ̂ me'ra niîmi. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ me'ra niî'. 57 Yɨ'ɨ̂ pakɨ katî nu'kugɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ me'ra katî'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́ ba'agɨ́re katî nu'kukã weegɨ́ti. 58 Yɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨkãhase ba'asé diháti'kere uúkũ'. A'té ba'asé maná mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá ba'â'ke weeró noho nií wee'. Naâ teeré ba'âmirã, wẽrîa wa'âkãrã niîwã. Yeé ɨpɨré ba'arã́ pũrikã katî nu'kukã'rãsama, niîwĩ Jesu. 59 Jesu naâre a'teré Cafarnaupɨ Judeu masa nererí wi'ipɨ bu'êwĩ. 60 Jesuré siru tuúrã kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'órã, a'tîro niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ weresé diâsa yɨ'rɨa'. Noá teeré tɨ'o masí boosari? 61 Tohô uúkũsere tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ tohô uúkũsere tɨ'sâtisari? 62 De'ró wa'â boosari yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ opâturi too dɨpóro yɨ'ɨ̂ niî'karopɨ mɨhâakã taha? Mɨsâ teeré ĩ'yârã, de'ró tɨ'ó yã'a boosari? 63 Espírito Santo katisére o'ômi. Marî ɨpɨ́ marîre katisé o'ó wee'. Yɨ'ɨ̂ ba'asé, sĩ'risére uúkũgɨ, po'peápɨ ehêri põ'rakãhasere uúkũgɨ weé'. Yɨ'ɨ̂ uúkũsere ẽho peórã katî nu'kukã'rãsama. 64 Ãpêrã mɨsâ tiropɨre yɨ'ɨ̂ werêmikã, yɨ'ɨ̂re ẽho peótima yuhûpɨ, niîwĩ Jesu. Jesu kɨ̃ɨ̂re ẽho peótiahãre neê waropɨta masî tohakɨ niîwĩ. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂re ãpêrãre wẽhe dutígɨ o'oákɨhɨ kẽ'rare masî tohawĩ. 65 Jesu masaré niîwĩ: —Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨsâre mehêpɨ niî'karo nohota neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ ɨaró yɨ'ɨ̂re siru tuú masitisami. Yɨ'ɨ̂ pakɨ o'ô no'orã di'akɨ̃ siru tuú masisama, niîwĩ Jesu. 66 Tiîta pãharã́ kɨ̃ɨ̂re siru tuúmi'kãrã siru tuú du'ukã'wã. 67 Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re sẽrí yã'awĩ: —Mɨsá kẽ'ra wa'â sĩ'risari? 68 Simão Pedro kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Wiôgɨ, ɨ̃sâ noá pe'ere siru tuú boosari? Mɨ'ɨ̂ uúkũse katî nu'kusere o'ô'. 69 Ɨ̃̃sâ mɨ'ɨ̂re ẽho peó toha'. Ɨ̃̃sâ masî', mɨ'ɨ̂ ãyugɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨta niî'. 70 Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâ dozere besewɨ́. Yɨ'ɨ̂ tohô weéka be'ro niîmikã, ni'kɨ́ mɨsâ me'rakɨ̃hɨ wãti yagɨ́ niîmi. 71 Jesu tohô niîgɨ, Juda Iscariotere, Simão makɨre niîgɨ weewĩ́. Juda ɨ̃sâ me'rakɨ̃hɨ niîmiwĩ. Tohô niîmigɨ, be'ropɨ́re Jesuré ĩ'yâ tu'tirãpɨre o'ôwĩ.

João 7

1 Jesu masaré bu'êka be'ro Galiléiapɨ ĩ'yâ kusiawĩ. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masa wẽherí niîgɨ, Judéia di'tapɨre wa'â sĩ'ritiwĩ. 2 Tiîtare Judeu masa yẽkɨ sɨmɨá wi'sêriakã naâ weé'kere wãkû siru tuurãtirã weewã́. Tohô weérã tií bosê nɨmɨ niiátoho dɨporoakã Jesu akabihírã kɨ̃ɨ̂re niîwã: 3 —A'topɨ́re tohâ ke'atikã'ya. Mɨ'ɨ̂ bu'esére siru tuúrã tiro Judéiapɨ toháagɨsa'. Toopɨ́ naâpɨre weé ĩ'yogɨ wa'âya. 4 Masá mɨ'ɨ̂re masî dutigɨ, naâ ĩ'yâtiropɨ weé ĩ'yotikã'ya. Mɨ'ɨ̂ teeré weé ĩ'yogɨ, niî pe'tirã ĩ'yóropɨ weé ĩ'yogɨ wa'âya, niîwã. 5 Kɨ̃ɨ̂ akabihírãpɨta kɨ̃ɨ̂re ẽho peótiwã. 6 Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ no'ó ɨaró wa'â masitisa'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re kũû'ke ehá wee' yuhûpɨ. Mɨsâ pũrikãre wió wee'; no'ó ɨaró wa'â masi'. 7 A'ti ɨmɨ́kohokãharã yã'âro weerã́ mɨsâre ĩ'yâ tu'titima. Naâ yã'âro niiséti'kere werekã́, yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tima. 8 Mɨsâ bosê nɨmɨre ĩ'yârã wa'âya. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re kũû'karo ehá wee'. Tohô weégɨ ni'kâroakã maa yɨ'ɨ̂a' wa'á wee', niîwĩ Jesu. 9 Tohô niîka be'ro Galiléiapɨta tohákã'wĩ. 10 Kɨ̃ɨ̂ akabihírã Jerusalẽ́pɨ bosê nɨmɨ ĩ'yârã wa'âwã. Be'ropɨ́ Jesu kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ akabihírãre siru tuú wã'kawĩ. Toopɨ́re neê etâgɨ, masâ ĩ'yotiwĩ. Kɨ̃ɨ̂re masikã́ ɨatíwĩ. 11 Tií bosê nɨmɨ niikã́, Judeu masa wiôrã Jesuré a'mârã, “Sõ'ó niîkɨ waro no'opɨ́ niîsari?” niîkãrã niîwã. 12 Jesuré pãharã́ masá a'tîro niîkãrã niîwã. Ãpêrã “Ãyugɨ́ niîmi”, niîkãrã niîwã. Ãpêrã pe'e “Niîtimi, masaré niî soogɨ yã'agɨ́ niîmi”, niîkãrã niîwã. 13 Judeu masa wiôrãre uîrã, niî pe'tirã tɨ'óropɨ Jesu yeékãhasere uúkũtiwã. 14 Jerusalẽ́pɨ bosê nɨmɨ dekôtiri kura Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãhá, masaré bu'êwĩ. 15 Kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'órã, Judeu masa wiôrã tɨ'o mariáwã. —Ã'rí bu'êtimigɨ, de'ró weégɨ toô kã'ro masîti? niîwã. 16 Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ bu'esé, yee mehéta niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ yee niî'. 17 No'ó Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weé sĩ'rigɨ noho yɨ'ɨ̂ uúkũsere “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî masîgɨsami. “Õ'âkɨ̃hɨ dutiró bu'êmi. Kɨ̃ɨ̂ ɨaró bu'êtimi”, niîgɨsami. 18 Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ ɨaró uúkũ ma'agɨ “Kɨ̃ɨ̂ ãyuró uúkũ me'rimi” niikã́ tɨ'ó sĩ'risami. Ãpí Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weregɨ́ pe'e masá “Õ'âkɨ̃hɨre ãyú yɨ'rɨami” niikã́ ɨasamí. Kɨ̃ɨ̂ pũrikã niî sooti, diakɨ̃hɨ́ uúkũsami. 19 Mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere Moisé o'ôkɨ niîwĩ. Tohô weemíkã, mɨsâ neê ni'kɨ́ teé dutisére weé wee'. De'ró weérã mɨsâ yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'riti? niî sẽrí yã'awĩ. 20 Masá kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Noá mɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'riti? Mɨ'ɨ̂ wãtî sãháa no'o'kɨ niísa'. 21 Jesu naâre niîwĩ: —Sihâ masitigɨre saurú niikã́ yɨ'rɨókã ĩ'yâ ɨkɨá tĩharã, yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'ri'. 22 De'ró weérã mɨsâ ɨkɨáti? Moisé mɨsâre a'tîro dutîkɨ niîwĩ: “Mɨsâ põ'ra ɨmɨaré ni'kâ semana bahuáka be'ro naâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'aya”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô dutiátoho dɨporo mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá maatá tohô wee mɨháti tohakãrã niîwã. Apé tero naâ saurú niikã́ bahuá boosama. Naâ bahuáka be'ro ni'kâ semana keoró saurúta niî boosa' taha. 23 Mɨsâ Moisé dutî'kere keoró weé sĩ'rirã, saurú niîmikã, naâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'asa'. Tohô weemírã, yɨ'ɨ̂ saurú niikã́ ni'kɨré yɨ'rɨókã ĩ'yârã, yɨ'ɨ̂ me'ra tɨ'sá weeti? 24 Bu'îkãhase bahû yoaropɨkãhase di'akɨ̃re ĩ'yâ besetikã'ya. Keoró ĩ'yâ toharãpɨ beseyá, niîwĩ Jesu. 25 Jesu masaré bu'erí kura ãpêrã Jerusalẽ́kãharã niîwã: —Ã'ritá niîti naâ wẽhé sĩ'ri wapagɨ? 26 Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tirã ĩ'yóropɨ bu'êgɨ weemí. Naâ kɨ̃ɨ̂re neê mehêkã niîtiama. Apé tero weérã wiôrã ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ makɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ niîmi niisére ẽho peósari? 27 Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîtisami. Kɨ̃ɨ yaá makare marî masî'. Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niikã́ pũrikãre, marî kɨ̃ɨ̂ a'tî'karopɨre masîti booapã, niîwã. 28 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erí kura naâ tohô niî uúkũkã tɨ'ógɨ, tutuaró naâre niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂re masî', niîmi baa. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂ a'tî'karopɨre masísa'. Yɨ'ɨ̂ ɨaró me'ra a'tîtiwɨ. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ diakɨ̃hɨ́ weegɨ́ niîmi. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂re masí wee'. 29 Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ niî'kɨ niî'. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re masî', niîwĩ Jesu. 30 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa sĩ'rimiwã. Õ'âkɨ̃hɨ kũû'ke ehâti yuukã, kɨ̃ɨ̂re miáatiwã. 31 Masá pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peówã. A'tîro niîwã: —Too pũríkãre Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo a'tîgɨ, ã'rí weé ĩ'yo'ke nemoró weegɨ́sari? niîwã. 32 Fariseu masa “Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîmi” niisére tɨ'ókãrã niîwã. Tohô weérã sacerdotea wiôrã me'ra Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ surárare Jesuré yẽ'ê dutirã o'ôo'kãrã niîwã. 33 Jesu pe'e masaré a'tîro niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâ me'ra yoâtikã niîgɨsa'. Be'ró yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ tiropɨ wa'âgɨti. 34 Yɨ'ɨ̂re a'mâ siru tuurã, mɨsâ bokasomé. Yɨ'ɨ̂ wa'arópɨre wa'â masisome. 35 Judeu masa wiôrã a'mêri sẽrí yã'awã: —Ã'rí yɨ'ɨ̂re bokasomé niîgɨ, no'opɨ́ wa'âgɨsari? Kɨ̃ɨ̂ Judeu masa grego masa tiropɨ wa'âstea'kãrãre bu'ê sihagɨ wa'âgɨsari? Grego masa kẽ'rare bu'êgɨsari? 36 Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'ke de'ró niî sĩ'riro weeápari? niî a'mêri sẽrí yã'awã. 37 Jesu bosê nɨmɨ naâ wee tɨóri nɨmɨre wã'kâ nɨ'ka, tutuaró me'ra niîwĩ: —Ako wɨórã, yɨ'ɨ̂ tiropɨ a'tî, sĩ'rírã a'tiá. 38 Tohô weérã yɨ'ɨ̂re ẽho peókã, mɨsa yeé ehêri põ'raripɨ diâ akó a'mâ bɨro nu'kuro weeró noho niîrosa'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'karo nohota niîrosa', niîwĩ Jesu. 39 Kɨ̃ɨ̂ akó a'mâ bɨro nu'kusere uúkũgɨ, Espírito Santore uúkũgɨ weewĩ́. Kɨ̃ɨ́ta Jesuré ẽho peórãpɨre sãháakɨhɨ niîgɨsami niîgɨ, tohô niîwĩ. Tiîtare Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ a'tiátoho dɨporo niîwɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ wẽrî masa mɨháti yuukã, Espírito Santo a'tîtiwĩ yuhûpɨ. 40 Ãpêrã Jesu uúkũ'kere tɨ'órã, a'tîro niîwã: —Diakɨ̃hɨ́ta niî'. Ã'rí “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ a'tiákɨhɨ niiápɨ'” naâ niî'kɨta niîmi. 41 Ãpêrã a'tîro niîwã: —Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niîmi, niîwã. Ãpêrã pe'e “Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ de'ró Galiléiakɨ̃hɨ niî boosabe. 42 Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro niîwɨ: ‘Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Davi weeró noho Belẽ́kɨ̃hɨ niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ paramí niî turiagɨpɨ niîgɨsami’, niî ohâ no'owɨ”, niîwã. 43 Jesuré masá ni'kâro noho wãkûtiwã. Tohô weérã dɨka watía wa'âwã. 44 Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa sĩ'riwã. Tohô weé sĩ'rimirã, weetíwã. 45 Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ surára Jesuré yẽ'ê dutirã o'ôo' no'o'kãrã a'tîro weewã́. Naâ o'ôo'kãrã tiro fariseu masa, tohô niikã́ sacerdotea wiôrã tiropɨ mahâmi tohawã. Toopɨ́ naâ etakã́, wiôrã naâre sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weérã Jesuré yẽ'ê miítitiati? niîkãrã niîwã. 46 Surára naâre yɨ'tíkãrã niîwã: —Neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ weeró noho uúkũkã, tɨ'otírã niîkãti. 47 Fariseu masa naâre niîkãrã niîwã: —Mɨsá kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ bu'ê'kere tɨ'órã, ẽho peoáti? Niî soo no'oati? 48 Ãyuró tɨ'o masíya. Neê ni'kɨ́ wiôgɨ, neê ni'kɨ́ fariseu masɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peótima. 49 Sõhá pãharã́ kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peórã, Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutisé kũû'kere masîti butia'ma. Õ'âkɨ̃hɨ naâre bu'îri da'rêgɨsami, niîkãrã niîwã surárare. 50 Nicodemo yamîpɨ Jesuré ĩ'yâgɨ ehâ'kɨ fariseu masɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã wiôrãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: 51 —Marîre dutisé a'tîro niî': “Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'kere ĩ'yâ toharãpɨ, bu'îri da'reró ɨá'”, niî', niîkɨ niîwĩ. 52 Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra Galiléiakɨ̃hɨ niîti? Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ bu'êya. Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ Galiléiakɨ̃hɨ niîtimi, niîkãrã niîwã. 53 Niî pe'tirã masá Jerusalẽ́pɨ bosê nɨmɨ ehâ'kãrã naa yeé wi'seripɨ dahâ tohawã.

João 8

1 Jesu pe'e ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨpɨ wa'âwĩ. 2 Be'ró ape nɨmɨ́ bo'reakã́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'âwĩ taha. Masá niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ nerê wã'katiwã. Kɨ̃ɨ̂ ehâ nuha, naâre bu'êwĩ. 3 Kɨ̃ɨ̂ bu'erí kura Moisé dutî'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa Jesu tirópɨ etâwã. Naâ ni'kó numiô ãpí koô marapɨ́ niîtigɨ me'ra yã'âro weemígo tõ'ó'kore masá ĩ'yóropɨ mii eháwã. 4 Naâ Jesuré niîwã: —Wiôgɨ, a'tîgo koô marapɨ́ niîtigɨ me'ra yã'âro weegóre boka ehaápɨ. 5 Moisé tohô weegó nohore ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhé dutikɨ niîwĩ. Mɨ'ɨ̂ waro de'ró niîti? 6 De'ró yɨ'tigɨ́sari? niîrã, kɨ̃ɨ̂re tohô sẽrí yã'awã. Naâ a'tîro wãkûwã: “Kɨ̃ɨ̂ mehêkã yɨ'tikã́, wiôrãre werê sãarãsa'”, niî wãkûwã. Naâ sẽrí yã'akã tɨ'ógɨ, mu'rí ke'a, kɨ̃ɨ̂ amû pi'ka me'ra nukûkãpɨ ohâwĩ. 7 Naâ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'a nu'kukã' ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ wã'kâ nɨ'ka, naâre niîwĩ: —Mɨsâ wa'terore no'ó niigɨ́ neê ni'kâti yã'âro weetígɨ, ɨ̃tâga miî, koôre dokê nɨ'kaya. 8 Be'ró mu'rí ke'a, ohâ nemowĩ taha. 9 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ bu'îritirã tɨ'ó yã'awã. Tohô weérã siâpe me'ra niî pe'tirã uî wiha pe'tia wa'âwã. Bɨkɨrã́ wihá mɨ'tawã. Be'ró ãpêrã kẽ'ra siru tuú wihawã. Jesu ni'kɨtá koô numiô me'ra tohâ nuhawĩ. 10 Kɨ̃ɨ̂ wã'kâ nɨ'ka, koô ni'koréta ĩ'yâgɨ, niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re werê sãarã waro no'opɨ́ wa'aáti? Mɨ'ɨ̂re “Ɨ̃̃tá me'ra doke wẽhéro ɨá'”, niîtiati? 11 Koô kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Niîtiama. Jesu koôre niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂re “Bu'îri da'reró ɨá'”, nií wee'. Wa'âgosa'. Opâturi yã'âro wee nemótikã'ya maha, niîwĩ. 12 Jesu masaré bu'ê nemogɨ, a'tîro niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãkãharãre sĩ'óo'se weeró noho niî'. Yɨ'ɨ̂re siru tuúrã na'î tĩ'aropɨ niirã́ weeró noho niîtima. Yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niî nu'ku'. Naâ de'ró weeátehere ĩ'yó'. Tohô weérã ãyuró niiséti masima. 13 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, fariseu masa Jesuré niîwã: —Mɨ'ɨ̂ basi mɨ'ɨ̂ weesére uúkũkã, mɨ'ɨ̂ uúkũse wapa marí'. 14 Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ basi yɨ'ɨ̂ weesére uúkũmikã, yɨ'ɨ̂ uúkũse wapatí'. Yɨ'ɨ̂ niî'karopɨ yɨ'ɨ̂ dahâ tohaatehere masî'. Mɨsâ pũrikã yɨ'ɨ̂ niî'karo yɨ'ɨ̂ dahâ tohaatohopɨre masí wee'. 15 Mɨsâ a'ti ɨmɨ́kohokãharã wãkusé me'ra besé'. Yɨ'ɨ̂ pũrikã yɨ'ɨ̂ se'saro neê ni'kɨré besé wee'. 16 Yɨ'ɨ̂ beségɨ, keoró bese boósa'. Yɨ'ɨ̂ ɨaró besé wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ me'ra besé'. 17 Mɨsâre dutisé naâ ohâ'ke a'tîro niî': “Pɨárã masá ni'kâro noho naâ ĩ'yâ'kere werê sãakã, ẽho peóro ɨá'.” 18 Yɨ'ɨ̂ weresé kẽ'ra tohôta niî'. Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ me'ra yeekãhásere ãyuró uúkũ'. Tohô weéro yɨ'ɨ̂ uúkũse keoró niî'. 19 Naâ Jesuré sẽrí yã'awã: —Too pũríkãre mɨ'ɨ̂ pakɨ no'opɨ́ niîsari? Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂re masí wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ kẽ'rare masîtisa'. Yɨ'ɨ̂re masîrã pũrikã, kɨ̃ɨ́ kẽ'rare masî booapã, niîwĩ. 20 Jesu tohô uúkũgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niîwĩ. Masá niyéru o'ôrã naâ sãasé akari tiropɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ niikã́, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re kũû'ke ehâti yuukã, neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáatiwã. 21 Jesu Judeu masa wiôrãre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wa'âgɨ weé'. Yɨ'ɨ̂ wa'âka be'ro mɨsâ yɨ'ɨ̂re a'mârãsa'. Mɨsâ akobohó no'oya marirã́ wẽrîrãsa'. Yɨ'ɨ̂ wa'aátohopɨre mɨsâ wa'â masisome. 22 Naâ a'mêri sẽrí yã'awã: —Kɨ̃ɨ̂ basi wẽhé, wẽrîgɨsari? Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ wa'aátohopɨre marî wa'â masitisari? 23 Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâ a'ti nukúkãkãharã niî'. Yɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ niî'. 24 Tohô weégɨ mɨsâre too dɨpóro “Akobohó no'oya marirã́ wẽrîrãsa'”, niiápɨ. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Kɨ̃ɨ́ta niîmi”, niî ẽho peó wee'. Tohô weérã mɨsâ akobohó no'oya marirã́ wẽrîrãsa'. 25 Naâ Jesuré sẽrí yã'awã: —Mɨ'ɨ̂ noa nohó niîti? Jesu naâre niîwĩ: —Neê waropɨ mɨsâre werê tohamiwɨ. 26 Yɨ'ɨ̂ pehe waró mɨsâre weresé kɨó'. Tohô niikã́ mɨsâre bu'îri da'reátehe kẽ'rare kɨó'. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ diakɨ̃hɨ́ uúkũmi. Kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere, yɨ'ɨ̂ tɨ'ó'kere mɨsâre a'ti nukúkãkãharãre werê turia', niîwĩ Jesu. 27 Jesu tohô uúkũgɨ, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨreta uúkũgɨ weemíwĩ. Masá pe'e kɨ̃ɨ̂ tohô uúkũsere tɨ'o masítiwã. 28 Tohô weégɨ Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ɨ'mɨáropɨ tuu moró nɨ'korãpɨ, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niisére masîrãsa'. “Kɨ̃ɨ̂ ɨaró weetípĩ”, niîrãsa'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re werê'ke se'sarore mɨsâre werê'. 29 Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ yɨ'ɨ̂ me'ra niîmi. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ tɨ'sasé di'akɨ̃re weé'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂re neê kõ'â wã'katimi. 30 Jesu tohô niikã́ tɨ'órã, pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peówã. 31 Jesu Judeu masa kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre a'tîro niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ uúkũsere yɨ'tírã, yɨ'ɨ̂ bu'erã́ niîrãsa'. 32 Tohô weérã mɨsâ diakɨ̃hɨ́ niisére masîrãsa'. Teeré diakɨ̃hɨ́ niisére masîrã, mɨsâ yã'âro weesére dutigɨ́ doka niîsome. 33 Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —De'ró weégɨ mɨ'ɨ̂ “Yã'âro weesére dutigɨ́ doka niîsome”, niîti? Ɨ̃̃sâ Abraão paramérã niî turiarã niî'. Ɨ̃̃sâ ãpí dutisé doka niîti tohawɨ. 34 Jesu naâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Niî pe'tirã yã'âro weerã́ naâ yã'âro weesére du'u masítirã, tee doká niî nu'kusama. 35 Ni'kɨ́ ãpêrãre da'rá ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ yaá wi'ikɨ̃hɨ waro niîtimi. Tií wi'i wiôgɨ makɨ pe'e tií wi'ikɨ̃hɨ waro niîmi. 36 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ mɨsâ yã'âro weesé doka niîmi'kãrãre yɨ'rɨ wetíkã weégɨ a'tîwɨ. Tohô weéka be'ro diakɨ̃hɨ́ta mɨsâ yɨ'rɨó no'o'kãrã niîrãsa'. 37 Yɨ'ɨ̂ mɨsâ Abraão paramérã niî turiarã niisére masî toha'. Tohô niîmirã, mɨsâ yɨ'ɨ̂ uúkũsere ẽho peó sĩ'ritisa'. Tohô weérã yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'risa'. 38 Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re ĩ'yó'kere mɨsâre werê'. Mɨsâ pũrikã mɨsâ pakɨ dutî'kere weésa'. 39 Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Ɨ̃̃sâ yẽkɨ Abraão niîmi. Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâ Abraão paramérã niî' niîrã, kɨ̃ɨ̂ weé'karo weeró noho wee boósa'. 40 Diakɨ̃hɨ́kãhase yɨ'ɨ̂ pakɨ bu'ê'kere werêmikã, yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'ri'. Abraão neê tohô weetíkɨ niîwĩ. 41 Mɨsâ pe'e mɨsâ pakɨ weesé nohore weésa', niîwĩ Jesu. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ niîwã: —Ɨ̃̃sâ, pakɨ́ marirã́, tohô boká'kãrã weeró noho nií wee'. Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá ɨ̃sâ pakɨ niîmi. 42 Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâ diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâ pakɨ niîmi niîrã, yɨ'ɨ̂re ɨa boósa'. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ me'ra niî'kɨta a'tîwɨ. Yɨ'ɨ̂ ɨaró a'tîtiwɨ. Õ'âkɨ̃hɨta yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ. 43 De'ró weérã mɨsâ yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'o masí weeti? A'tîro niî'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peó sĩ'ri wee'. Tohô weérã tohô weé'. 44 Mɨsâ pakɨ wãtî niîmi. Mɨsâ kɨ̃ɨ yarã́ niî'. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ ɨaró weé sĩ'ri'. Kɨ̃ɨ̂ neê waropɨta masaré wẽhé kõ'agɨ niî tohakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ neê kã'roákã diakɨ̃hɨ́kãhasere weetími. Neê ni'kâti diakɨ̃hɨ́ uúkũtisami. Kɨ̃ɨ̂ niî soogɨ niîmi. Tohô weégɨ niî soose me'rata uúkũsami. Kɨ̃ɨ̂ niî soose piha tĩhagɨ, niî soose pakɨ niîmi. 45 Mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ uúkũse bu'iri yɨ'ɨ̂re ẽho peó wee'. 46 Noa nohó yɨ'ɨ̂re “Mɨ'ɨ̂ yã'â niî'”, niî boosari? Yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ uúkũmikã, de'ró weérã yɨ'ɨ̂re ẽho peó weeti? 47 Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó yɨ'timá. Mɨsâ kɨ̃ɨ yarã́ meheta niî'. Tohô weérã yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peó sĩ'ri wee', niîwĩ Jesu. 48 Jesu tohô niikã́ tɨ'órã, Judeu masa kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Ɨ̃̃sâ mɨ'ɨ̂re Samariakɨ̃hɨ, wãtî sãháa no'o'kɨ niî' niîrã, diakɨ̃hɨ́ta niî'. 49 Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wãtî sãháa no'o'kɨ meheta niî'. Yɨ'ɨ̂ weesé me'ra yɨ'ɨ̂ pakɨre masá ãyuró uúkũkã weé'. Mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂ weesére ĩ'yârã, “Yã'âro weégɨ weemí”, niî'. 50 Yɨ'ɨ̂, yeekãhásere masá ãyuró uúkũato niisére a'mâgɨ meheta weé'. Ni'kɨ́ niîmi yɨ'ɨ̂re ãyuró uúkũgɨ. Kɨ̃ɨ́ta besegɨ́sami. 51 Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peógɨ wẽrîsome. 52 Naâ Jesuré niîwã: —Mɨ'ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peógɨ wẽrîsome” niisére ɨ̃sâ ãyuró masî'. Mɨ'ɨ̂ wãtî sãháa no'o'kɨ niî'. Too dɨpórokãharã niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã, tohô niikã́ Abraão wẽrî pe'ti diha wa'âkãrã niîwã. 53 Mɨ'ɨ̂ ɨ̃sâ yẽkɨ Abraão yɨ'rɨóro niîti? Kɨ̃ɨ̂, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã kẽ'ra wẽrîa wa'âkãrã niîwã. Mɨ'ɨ̂ waro yamɨ nohó niîti tohô niî uúkũgɨ? 54 Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ basi, ni'kɨtá ãyuró uúkũ me'rise wapa marí'. “Ɨ̃̃sâ pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ niîmi” mɨsâ niigɨ́ta yɨ'ɨ̂re ãyuró uúkũmi. 55 Mɨsâ kɨ̃ɨ̂re masîtisa'. Yɨ'ɨ̂ pũrikã masî'. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re masí wee' niîgɨ, mɨsâ weeró noho niî soose pihagɨ niî boosa'. Diakɨ̃hɨ́ta niî'. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re masî'. Kɨ̃ɨ̂ dutisére weé'. 56 Mɨsâ yẽkɨ Abraão yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ a'tiátehere ẽho peógɨ, e'katí yuukɨ niîwĩ. 57 Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Mɨ'ɨ̂ cinquenta kɨ'mari kɨotímigɨ, Abraãore ĩ'yâri? 58 Jesu naâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Abraão bahuaátoho dɨporopɨ yɨ'ɨ̂ niî tohawɨ. 59 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhé sĩ'rimiwã. Kɨ̃ɨ̂ pe'e naâre du'tíkã'wĩ. Be'ró tií wi'i Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niî'kɨ naâ wa'teropɨ wiháa wa'âwĩ.

João 9

1 Jesu toó yɨ'rɨ́kã'gɨ ni'kɨ́ ɨmɨ́ kapêri ĩ'yâtigɨre ĩ'yâwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́pɨta kapêri ĩ'yâtigɨ bahuákɨ niîwĩ. 2 Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, ɨ̃sâ Jesuré sẽrí yã'awɨ: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, de'ró weégɨ ã'rí kapêri ĩ'yâtigɨ bahuápari? Noa yeé bu'iri niîpari? Kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá yee bu'iri ou kɨ̃ɨ yeé bu'iri? 3 Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'ke bu'iri nií wee'. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá kẽ'ra bu'îri moomá. Kɨ̃ɨ̂ me'ra Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weesére ĩ'yó sĩ'rigɨ, kɨ̃ɨ̂re tohô bahugɨ́ bahuákã weékɨ niîwĩ. 4 Ni'kâroakã Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ kũû'kere weeró ɨá' niirí kura niî'. Yamîpɨ marî da'ra masítiro weeró noho be'ropɨ́ kɨ̃ɨ̂ kũû'kere weetá basiótisa'. 5 Yɨ'ɨ̂ a'ti ɨmɨ́kohopɨ niirí kura masaré sĩ'óo'se weeró noho niî'. Yɨ'ɨ̂ naâre Õ'âkɨ̃hɨ yeere masikã́ weé', niîwĩ. 6 Jesu tohô niîka be'ro nukûkãpɨ ɨ'sê koore e'o kũúwĩ. Be'ró teeré di'tâ moreró õrê mii, kapêripɨ tuú wa'rewĩ. 7 Be'ró kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Siloé wamêtiro naâ yeêka ditarapɨ mɨ'ɨ̂ kapêrire tuu koégɨ wa'âya, niîwĩ. Siloé “O'ôo'kɨ” niî sĩ'riro weésa'. Be'ró kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ wa'â, kɨ̃ɨ̂ kapêrire tuu koékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ mahâmi tohatigɨ, ãyuró ĩ'yâkɨ niîwĩ. 8 Kɨ̃ɨ yaá wi'i pɨ'tokãharã, too dɨpóro kɨ̃ɨ̂ kapêri ĩ'yâtigɨ niikã́ ĩ'yâ'kãrã a'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rí too dɨpóropɨ niyéru sẽri duhí'kɨta niîmi baa? 9 Ni'karérã “Kɨ̃ɨ́ta niîmi”, niîkãrã niîwã. Ãpêrã pe'e “Niîtimi. Ãpí kɨ̃ɨ̂ weeró noho bahugɨ́ niîmi”, niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ pe'e “Yɨ'ɨ́ta niî'”, niîkɨ niîwĩ. 10 Naâ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weégɨ mɨ'ɨ̂ ni'kâroakãre ãyuró ĩ'yâti? 11 Naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Sõ'ó niîkɨ Jesu wamêtigɨ di'tâ akotíse me'ra yɨ'ɨ̂ kapêrire tuú wa're, Siloé ditarapɨ yɨ'ɨ̂re koe dutiámi. Toopɨ́ wa'â, yɨ'ɨ̂ koéka be'ro ĩ'yâ nɨ'kapɨ. 12 Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'a nemokãrã niîwã taha: —Kɨ̃ɨ̂ no'opɨ́ niiáti? —Masîtisa'. No'opɨ́ niîgɨ niîsami, niîkɨ niîwĩ. 13 Be'ró kapêri bahú no'oti'kɨre fariseu masa tiropɨ miáakãrã niîwã. 14 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨóka nɨmɨ saurú niîkaro niîwɨ. 15 Jesu kapêri ĩ'yakã́ weé'kɨre fariseu masa sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weégɨ mɨ'ɨ̂ ãyuró ĩ'yâti? Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂ kapêrire di'tâ akotíse me'ra tuú wa'reami. Yɨ'ɨ̂ koéka be'ro ãyuró ĩ'yâ nɨ'kapɨ. 16 Ni'karérã kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkãrã niîwã: —Marîre soo dutíka nɨmɨre a'tîro weegɨ́ noho Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ meheta niîmi. Kɨ̃ɨ̂ marîre soo dutíka nɨmɨre ẽho peótisami. Ãpêrã pe'e a'tîro niîkãrã niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ yã'âro weegɨ́ noho niîgɨ pũrikã, a'té ãyusére weé ĩ'yo masiti booapĩ, niîkãrã niîwã. Naâ mehêkã di'akɨ̃ wãkûkãrã niîwã. 17 Be'ró naâ kapêri bahú no'oti'kɨre sẽrí yã'akãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ waro de'ró niîti mɨ'ɨ̂re ĩ'yakã́ weé'kɨre? Kɨ̃ɨ̂ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂a', Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîmi, niî'. 18 Judeu masa wiôrã too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ̂ kapêri ĩ'yâti'kere ẽho peó sĩ'ritikãrã niîwã. 19 Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨáre pihîo, sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ã'rí mɨsâ makɨta niîti? Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́pɨta kapêri ĩ'yâtigɨ bahuári? De'ró weégɨ kɨ̃ɨ̂ ni'kâroakãre ĩ'yâti? 20 Kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá naâre yɨ'tíkãrã niîwã: —Ɨ̃̃ɨ̂, ɨ̃sâ makɨta niîmi. Kɨ̃ɨ̂ kapêri ĩ'yâtigɨ bahuáwĩ. A'té di'akɨ̃re ɨ̃sâ masî'. 21 Kɨ̃ɨ̂ ni'kâroakã ĩ'yasé maa masîtisa'. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yakã́ weé'kɨ kẽ'rare masîtisa'. Kɨ̃ɨ̂ basi yɨ'ti masími. Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́ meheta niîmi. Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'aya, niîkãrã niîwã. 22 Kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá uîrã, tohô niîkãrã niîwã. Judeu masa wiôrã too dɨpóropɨ a'tîro niîkãrã niîwã: “No'ó Jesuré ‘Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kɨ niîmi’ niigɨ́ nohore Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨta kõ'â wĩro no'orosa'. Kɨ̃ɨ̂ marî me'ra niiséti nemosome”, niîkãrã niîwã. 23 Tohô weérã marîre kõ'âri niî uîrã, “Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́ meheta niîmi. Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'aya”, niîkãrã niîwã. 24 Judeu masa wiôrã kapêri bahú no'oti'kɨre opâturi pihîkãrã niîwã taha. Kɨ̃ɨ̂re “Õ'âkɨ̃hɨ tɨ'óropɨre diakɨ̃hɨ́ uúkũya. Ɨ̃̃sâ masî', mɨ'ɨ̂re yɨ'rɨó'kɨ yã'agɨ́ niîmi”, niîkãrã niîwã. 25 Kɨ̃ɨ̂ naâre niîkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ yã'agɨ́ ou ãyugɨ́ niîgɨ niîsami; kɨ̃ɨ̂re yɨ'ɨ̂ masîtisa'. A'té di'akɨ̃re masî'. Too dɨpóropɨre yɨ'ɨ̂ kapêri bahú no'oti'kɨre yɨ'rɨoámi. Ni'kâroakãre ĩ'yâ'. 26 Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'a nemokãrã niîwã taha: —Noá mɨ'ɨ̂re tohô weeáti? De'ró weé mɨ'ɨ̂re ĩ'yakã́ weeáti? 27 Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâre werê tohapɨ. Yɨ'ɨ̂re ẽho peó wee'. De'ró weérã mɨsâ sẽrí yã'a nemoti taha? Kɨ̃ɨ̂re siru tuú sĩ'riti? 28 Kɨ̃ɨ̂ tohô yɨ'tikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re tu'tîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re siru tuúya. Ɨ̃̃sâ pũrikã Moisé dutisére siru tuúrãti. 29 Ɨ̃̃sâ masî', Õ'âkɨ̃hɨ Moisére uúkũkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e maa “Tookɨ̃hɨ́pɨ niîmi”, niîya marí'. 30 Kɨ̃ɨ̂ naâre niîkɨ niîwĩ: —A'yó nee. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re kapêri ĩ'yakã́ weé'kɨre masí weeti? 31 Marî ãyuró masî', Õ'âkɨ̃hɨ yã'arã́re naâ sẽrisére yɨ'titísami. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, kɨ̃ɨ̂ ɨaró weerã́ di'akɨ̃re yɨ'tisamí. 32 Neê ni'kâti “Ni'kɨ́ wi'magɨ́pɨta kapêri ĩ'yâtigɨ bahuá'kɨre ĩ'yakã́ weeápɨ'” niikã́ tɨ'ó no'oya marí'. 33 Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'ti'kɨ niîgɨ, yɨ'ɨ̂re kapêri ĩ'yakã́ weetí booapĩ. 34 Naâ kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ neê waropɨta yã'agɨ́ bahuá'kɨ ɨ̃sâre werê sĩ'riti? Kɨ̃ɨ̂ naâ me'ra niisétimi'kɨre naâ me'ra niî nemo dutitikãrã niîwã. 35 Jesu kapêri bahú no'oti'kɨre naâ kõ'â wĩro'kere tɨ'owĩ́. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re boka ehágɨ, niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre ẽho peóti? 36 Kɨ̃ɨ̂ Jesuré yɨ'tiwĩ́: —Wiôgɨ, kɨ̃ɨ̂ noa nohó niîti? Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re ẽho peó sĩ'risa'. Werêya. 37 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ĩ'yâ toha'. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra uúkũgɨta niî'. 38 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu tiró ehâ ke'a, kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂re ẽho peó'. 39 Be'ró Jesu niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ a'ti ɨmɨ́kohopɨre keoró beségɨ a'tîwɨ. Masá naâ yã'âro weesére masîtima. Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨómi niisé kẽ'rare masîtima. Tohô weérã kapêri bahú no'otirã weeró noho niîma. A'teré masî dutigɨ, ẽho peókã ɨágɨ a'tîwɨ. Ãpêrã “Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire masî'”, niî wãkûsama. Naáta kapêri ĩ'yâtirã weeró noho tohasamá, niîwĩ Jesu. 40 Tohô niikã́ tɨ'órã, ni'karérã fariseu masa kɨ̃ɨ̂ tiropɨ niirã́ a'tîro niîwã: —Ɨ̃̃sá kẽ'ra kapêri bahú no'otirã weeró nohota niîti? 41 Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Kapêri bahú no'otirã weeró noho niîrã pũrikã, mɨsâ bu'îri moo boósa'. Mɨsâ “Kapêri bahú'”, niîmi baa. Tohô weérã bu'îritirã niî', niîwĩ Jesu.

João 10

1 Jesu masaré bu'êgɨ, a'tîro werêwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Ni'kɨ́ masɨ́ ovelha ko'tegɨ́ naâ sã'ri sãáka sopepɨre keoró sãháasami. Ãpêrã ovelhare yahá sĩ'rirã pe'e sopé marirópɨ sãháasama. 3 Soperé ko'tegɨ́ ovelha ko'tegɨ́re pãâ sõrosami. Kɨ̃ɨ̂ sãháakã, ovelha kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'o masísama. Kɨ̃ɨ̂ naâ ovelha nɨkɨre naâ wameré pisûsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ siru tuú wihasama. 4 Naâre pihî wiha tohagɨ, naâ dɨporo ɨ'mɨtã́ wã'kasami. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'o masírã, kɨ̃ɨ̂ siro siru tuúsama. 5 Ãpipɨ́re naâ ĩ'yâ masitigɨre siru tuútisama. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'o masítirã, no'ó ɨaró du'tistéa wa'âsama, niîwĩ Jesu. 6 Fariseu masa a'té kɨ̃ɨ̂ kití weeró noho weresére tɨ'o masítiwã. 7 Naâ tɨ'otíkã ĩ'yâgɨ, Jesu naâre niî nemowĩ taha: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Yɨ'ɨ̂ ovelha sãháari sope weeró noho niî'. 8 Ovelha soperé sãháarã weeró noho yɨ'ɨ̂re siru tuú ẽho peórã yɨ'rɨó no'orãsama. Ovelha weeró noho uiró mariró niî masirãsama. Naâ ɨasére bokarã́sama. Ãpêrã yɨ'ɨ̂ dɨporo a'tî'kãrã yã'arã́, ovelhare yaharã́ weeró noho niîkãrã niîwã. Tohô weérã ovelha pe'e naâ uúkũsere tɨ'o masítirã, naâre siru tuútikãrã niîwã. 10 Ovelhare yaharã́ naâre yahá, wẽhé sĩ'risama. Yɨ'ɨ̂ pũrikã naâre katisére o'ôgɨ a'tîwɨ. E'katí yɨ'rɨato niîgɨ naâre tohô weewɨ́. 11 Yɨ'ɨ̂ ovelhare ãyuró ko'tê me'rigɨ weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre ãyuró ko'tê'. Ãyuró ko'tegɨ́ kɨ̃ɨ yarã́ ovelhare a'tîro weesamí. Naâre mehêkã wa'akã́ ka'mú ta'agɨ wẽrî masisami. 12 Ãpí pe'e kɨ̃ɨ̂ da'rasé wapa wapá ta'ase di'akɨ̃re wãkûsami. Kɨ̃ɨ̂ naâre ko'tegɨ́ waro niîti yuugɨ yaî a'tikã́, tootá kõ'â nɨ'ko, wa'â wa'âsami. Kɨ̃ɨ yarã́ niîti yuukã, tohô weesamí. Yaî a'tî, naâre yẽ'ê, nɨrɨsté pe'okã'sami. 13 Kɨ̃ɨ̂ wapá ta'ase di'akɨ̃re wãkûgɨ, tohô weesamí. Kɨ̃ɨ yarã́ niîti yuukã, ovelhare wãkû nɨrɨtisami. 14 Yɨ'ɨ̂ ovelhare ãyuró ko'tê me'rigɨ weeró noho niî'. A'tîro niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re masîmi. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re masî'. Teé weeró noho yɨ'ɨ́ kẽ'ra yarã́ ovelhare masî'. Naá kẽ'ra yɨ'ɨ̂re masîma. Yɨ'ɨ̂ naa yeé niiátehere wẽrî, naâre yɨ'rɨógɨti. 16 Ãpêrã kẽ'ra Judeu masa niîtimirã, yarã́ niîma. Naá kẽ'ra neêo no'o, yɨ'ɨ̂re ẽho peó siru tuúrãsama. Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã ni'kâ kura niîrãsama. Yɨ'ɨ̂ ni'kɨtá naâre ko'tegɨ́ niîgɨsa'. 17 Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re ma'imí. Yɨ'ɨ̂ masaré wẽrî yɨ'rɨoátehe wapa tohô weemí. Neê ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re wẽrikã́ wee masítisami; yɨ'ɨ̂ ɨaró me'ra wẽrîgɨti. Yɨ'ɨ̂ wẽrî masi'. Be'ró masa masí' taha. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re a'tîrota wee dutíwĩ, niîwĩ Jesu. 19 Judeu masa kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re ni'kâro noho wãkûtiwã. 20 Ni'karérã kɨ̃ɨ̂re niîwã: —De'ró weérã mɨsâ kɨ̃ɨ̂re tɨ'otí? Maatihígɨ weemí. Wãtî sãháa no'o'kɨ niîmi, niîwã. 21 Ãpêrã pe'e “Wãtî sãháa no'o'kɨ tohô uúkũti boosami. Wãtî sãháa no'o'kɨ kapêri ĩ'yâtigɨre ĩ'yakã́ wee masítisami”, niîwã. 22 Pu'êkɨ niirí kura Jerusalẽ́pɨ Judeu masa bosê nɨmɨ wee peórã weewã́. Dɨporókãharã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ire bosê nɨmɨ wee peó'kere wãkû siru tuuri nɨmɨ niîwɨ. 23 Tií bosê nɨmɨre Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'âwĩ. 24 Kɨ̃ɨ̂ Salomão wamêtiri tũkupɨ sãhá yɨ'rɨ tãríri kura Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂re ãyuró be'toâ nɨ'ka wa'âwã. Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awã: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ niî' niisére neê diakɨ̃hɨ́ weré wee'. De'ró niikã́ mɨ'ɨ̂ ɨ̃sâre keoró werêgɨsari? Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niî' niîgɨ, diakɨ̃hɨ́ta ɨ̃sâre werêya. 25 Jesu naâre niîwĩ: —Werêmiwɨ. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótiwɨ. Yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yose yɨ'ɨ̂ pakɨ dutisé me'ra yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niisére mɨsâre ĩ'yó'. 26 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre too dɨpóro niî'karo nohota yarã́ ovelha meheta niî'. Tohô weérã yɨ'ɨ̂re ẽho peó wee'. 27 Yarã́ ovelha yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ masima. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra naâre ĩ'yâ masi'. Naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó siru tuúma. 28 Naâre katî nu'kusere o'ô'. Naâ pekâ me'epɨ wa'âsome. Yɨ'ɨ̂ naâre ko'tê nu'kukɨ̃'ti. Neê ni'kɨ́, yarãré yɨ'ɨ̂re e'mâ masisome. 29 Naâre yɨ'ɨ̂ pakɨ o'ôkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tirã nemoró tutuagɨ́ niîmi. Tohô weégɨ neê ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂ pakɨ kɨorã́re kɨ̃ɨ̂re e'mâ masisome. 30 Yɨ'ɨ̂ pakɨ me'ra ɨ̃sâ ni'kɨtá niî', niîwĩ Jesu. 31 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Judeu masa ɨ̃tâ peeri me'ra kɨ̃ɨ̂re doke wẽhé sĩ'rimiwã. 32 Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pakɨ tutuasé me'ra mɨsâ ĩ'yóropɨ pehé ãyusé weé ĩ'yowɨ. Dise nohó yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo'ke bu'iri yɨ'ɨ̂re doke wẽhé sĩ'riti? 33 Naâ Jesuré niîwã: —Mɨ'ɨ̂ ãyuró weesé bu'iri wẽhesomé. Õ'âkɨ̃hɨre mɨ'ɨ̂ yã'âro uúkũse bu'iri wẽhé sĩ'risa'. Mɨ'ɨ̂ ɨmɨ́ niîmigɨ, Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho niî sĩ'ri'. Teé bu'iri mɨ'ɨ̂re wẽherã́ti, niîwã. 34 Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâ dutisé wa'teropɨre Õ'âkɨ̃hɨ niî'kere a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho niî'.” 35 Marî masî'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere “Tohô niî ma'akãro weé'”, niîta basió wee'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutisé o'ô'kãrãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho niî'”, niîkɨ niîwĩ. 36 Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re bese tĩhágɨ, a'ti ɨmɨ́kohopɨre o'ôo'wĩ. Tohô niîmikã, “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî'” niî'ke bu'iri mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂re “Õ'âkɨ̃hɨre yã'âro uúkũami”, niiápɨ. Tohô nií wee'. 37 Yɨ'ɨ̂ pakɨ dutî'karo noho weetíkã maa, yɨ'ɨ̂re ẽho peótikã'ya. 38 Kɨ̃ɨ̂ dutî'karo noho weekã́ pũrikãre, yɨ'ɨ̂re ẽho peótimirã, yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yosere ẽho peóya. Mɨsâ teeré ẽho peórã, yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂pɨre niîmi niisére masîrãsa'. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ me'ra ni'kɨtá niî' niisére masîrãsa', niîwĩ Jesu. 39 Naâ kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa sĩ'rimiwã taha. Kɨ̃ɨ̂ pe'e naâre du'tí wã'ka wa'âwĩ. 40 Be'ró Jesu Jordão siâkihipɨ pẽ'âwĩ. Toopɨ́re João wamê yeegɨ wamê yeekũ'karopɨ tohâ ke'awĩ. 41 Pãharã́ Jesuré ĩ'yârã etarã́, a'tîro niîwã: —João wamê yeegɨ uúkũgɨ, neê kã'ró weé ĩ'yotimigɨ, ã'rikãhásere diakɨ̃hɨ́ta uúkũkũwĩ, niîwã. 42 Toopɨ́re pãharã́ Jesuré ẽho peówã.

João 11

1 Jesu Jordão siâkihipɨ niirí kura Lázaro wamêtigɨ kɨ̃ɨ yaá maka Betâniapɨ do'âtigɨ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ma'miosã numia Maria, Marta naá kẽ'ra tii makápɨta niîkãrã niîwã. 2 Koô Mariata Jesuré kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãripɨ ɨ'mɨ̂tihise piô peo, koô poâri me'ra tuu koé'ko niîwõ. 3 Lázaro ma'miosã numia kɨ̃ɨ̂ pũûro niikã́ ĩ'yârã, ãpêrã me'ra Jesuré kití o'ôo'kãrã niîwã: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ ma'igɨ́ ɨpɨ́tɨ waro niîmi, niî o'ôo'kãrã niîwã. 4 Jesu tee kitíre tɨ'ógɨ, niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ do'âtigɨ wẽrî yapatí dihasome. Kɨ̃ɨ̂ tohô wẽrisé me'ra Õ'âkɨ̃hɨ tutuasére ĩ'yâ no'orosa'. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ kẽ'rare masá a'tîro niîrãsama: “Kɨ̃ɨ̂ tutuagɨ́ niîmi”, niîrãsama, niîwĩ. 5 Jesu naâre ma'imígɨ, maatá wa'âtiwĩ. 6 Tee kitíre tɨ'óka be'ro pɨá nɨmɨ toopɨ́re tohâ ke'a nemowĩ taha. 7 Be'ró kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niîwĩ: —Te'á Judéiapɨ taha. 8 Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, sõ'ó niîka tero tookãhárã Judeu masa ɨ̃tâ peeri me'ra mɨ'ɨ̂re doke wẽhé sĩ'rimiwã. Mɨ'ɨ̂ toopɨ́ wa'â sĩ'risari taha? 9 Jesu yɨ'ɨ̂ pakɨ da'rasé kũû'kere keoró pe'ogɨ́sa'; tohô weérã yɨ'ɨ̂re wẽhesomé yuhûpɨ niîgɨ, a'tîro werêwĩ: —Ni'kâ ɨmɨ̂kohore doze horari bo'rê yuu'. Marî ɨmɨ̂koho sihârã, bɨrɨ̂ ke'atisa'. A'ti ɨmɨ́koho bo'rê yuukã, tohô weésa'. 10 Na'î tĩ'aropɨ sihârã pũrikã, naâ wa'aró bahutíkã pɨ'â tuu, bɨrɨ̂ ke'asama. Naâ bo'rê yuuse marikã́ tohô wa'âsama. 11 Be'ró Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Marî me'rakɨ̃hɨ Lázaro kãriá wa'aápɨ. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re wã'kógɨ wa'âgɨsa' 12 Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Wiôgɨ, kɨ̃ɨ̂ kãrikã́, ãyú niísa'. Kɨ̃ɨ̂ kãríka be'ro soó, yɨ'rɨgɨ́sami. 13 Jesu Lázaro kãriá wa'aápɨ niîgɨ, wẽrîa wa'aápɨ niî sĩ'rigɨ weékɨ niîmiwĩ. Ɨ̃̃sâ pe'e kãrisé warore wãkûkãti. 14 Ɨ̃̃sâ tɨ'ó yẽ'etikã, Jesu ɨ̃sâre diakɨ̃hɨ́ werêwĩ: —Lázaro wẽrîa wa'aápɨ. 15 Marî toopɨ́ niîtikã, ãyú'. Yɨ'ɨ̂ e'katí'; ãyú niîrosa' mɨsâre. Tootá mɨsâ nemoró ẽho peórãsa'. Te'á marî kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, niîwĩ. 16 Tomé “Sɨ'rɨá'kɨ” naâ niî no'ogɨ ɨ̃sâre niîwĩ: —Te'á marí kẽ'ra. Jesuré naâ wẽhekã́, kɨ̃ɨ̂ me'rata wẽrîrã wa'ârã, niîwĩ. 17 Jesu Lázaro yaa makapɨ etâgɨ, kɨ̃ɨ̂re ɨ̃tâ tutipɨ sĩô sõro kũu'kere tɨ'owĩ́. Kɨ̃ɨ̂re tohô weéka be'ro ba'pâritise nɨmɨri yɨ'rɨ́karo niîwɨ. 18 Lázaro yaa maka Betânia Jerusalẽ́ pɨ'toakã niîwɨ. Pɨá quilômetro, apé quilômetro deko yoaró niîwɨ. 19 Tohô weérã Jerusalẽ́kãharã pãharã́ Marta, Mariare ĩ'yâ wãkû tutuato niîrã naâ tiropɨ wa'âkãrã niîwã. 20 Marta Jesu etasére tɨ'ógo, kɨ̃ɨ̂re põo tẽrígo ehâwõ. Maria pe'e wi'ipɨ́ toháko niîwõ. 21 Marta Jesu tiró etâgo, kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ a'topɨ́ niikã́ maa, yɨ'ɨ̂ akabihí wẽrîti booapĩ. 22 Yɨ'ɨ̂ masî', Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise mɨ'ɨ̂ sẽrisére o'ôsami, niîwõ. 23 Jesu koôre niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ akabihí masagɨ́sami. 24 Koô kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ masî', a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, niî pe'tirã wẽrî'kãrã masarí kurapɨ masagɨ́sami. 25 Jesu koôre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wẽrî'kãrãre masó, katisé o'ogɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ wẽrî'kɨpɨ niîmigɨ, katîgɨsami taha. 26 Ni'kâroakãre katirã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peórã wẽrîrã, wẽrî dohasome. Mɨ'ɨ̂ a'teré ẽho peóti? 27 Koô kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂re ẽho peó'. Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo, Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ “Ni'kɨ́ masɨ́ a'tiákɨhɨ niiápɨ'” niî'kɨ niî', niîwõ. 28 Marta Jesu me'ra uúkũka be'ro koô akabihó Mariare pihîgo wa'âwõ. Koôre ãpêrã tɨ'otíropɨ a'tîro niîko niîwõ: —Marîre bu'egɨ́ etâ tohami. Mɨ'ɨ̂re pihî dutiami. 29 Koô tohô niikã́ tɨ'ógo, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ maatá a'tîko niîwõ. 30 Jesu Martare põo tẽrí'karopɨta niîwĩ. Makâpɨre pi'atíwĩ yuhûpɨ. 31 Maria koo yaá wi'ipɨre soharó me'ra wihátiko niîwõ. Tohô weekã́ ĩ'yârã, Judeu masa toopɨ́ sihârã ehâ'kãrã koôre siru tuúkãrã niîwã. “Koô akabihí masâ peepɨ utîgo wa'âgo weesamó”, niî wãkûkãrã niîmiwã. 32 Koô pe'e Jesu tiró etâgo, kɨ̃ɨ yeé dɨ'pôkãri tiropɨ paâ mu'ri ke'awõ. Kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ a'topɨ́ niikã́ maa, yɨ'ɨ̂ akabihí wẽrîti booapĩ. 33 Jesu koô utikã́ ĩ'yâgɨ, koôre siru tuú'kãrã utikã́ ĩ'yâgɨ, ɨpɨ́tɨ bɨhâ weti, pahá yã'awĩ. 34 Naâre sẽrí yã'awĩ: —No'opɨ́ kɨ̃ɨ̂re sĩô sõro kũuri? niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂re “Te'á ĩ'yârã”, niîwã. 35 Toopɨ́ wa'âgɨ, Jesu kẽ'ra utîwĩ. 36 Kɨ̃ɨ̂ utikã́ ĩ'yârã, ni'karérã Judeu masa niîwã: —Ĩ'yâya. Ɨpɨ́tɨta kɨ̃ɨ̂re ma'iparí? niîwã. 37 Ãpêrã a'tîro niîwã: —Ã'rí kapêri ĩ'yâtigɨre yɨ'rɨó'kɨ Lázarore wẽrikã́ weetí boopari? niîwã. 38 Jesu pũûro bɨhâ wetise me'ra Lázaro masâ peepɨ wa'âwĩ. Tii masá pee ɨ̃tâ tuti niîwɨ. Tii tutí sopere ɨ̃tâgaho me'ra ka'mú ta'a no'owɨ. 39 Jesu naâre niîwĩ: —Tuu pãáoya. Marta kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Wiôgɨ, ɨ̃rí niîsami. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro ba'pâritise nɨmɨri yɨ'rɨ́'. 40 Jesu koôre niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re werêmiapɨ. “Yɨ'ɨ̂re ẽho peógo, Õ'âkɨ̃hɨ tutuasére ĩ'yâgosa'”, niîmiapɨ, niîwĩ. 41 Be'ró naâ tii tutíre pãâwã. Jesu ɨ'mɨ̂sepɨ ĩ'yâ moro, Õ'âkɨ̃hɨre niîwĩ: —Pakɨ́, yɨ'ɨ̂ sẽrí'kere mɨ'ɨ̂ tɨ'ó tohapɨ. Ãyú'. 42 Yɨ'ɨ̂ masî', mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re tɨ'ó nu'kukã'. Ã'rá a'topɨ́ nu'kurã́ yee bu'iri sẽrí'. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kere masiáto niîgɨ tohô weé'. 43 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro pũûro karíkũwĩ: —Lázaro, wihátia, niîwĩ. 44 Tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ wihátiwĩ. Kɨ̃ɨ yeé amûkãri, kɨ̃ɨ yeé dɨ'pôkãrire su'tí me'ra wa'mé no'okɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ diâpoa kẽ'ra su'ti kaséro me'ra omá no'okaro niîwɨ. Tohô weégɨ Jesu naâre niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂re pãâ, du'óo'ya. 45 Pãharã́ Judeu masa Maria me'ra ba'pâti wã'kati'kãrã kɨ̃ɨ̂ tohô weesére ĩ'yârã, Jesuré ẽho peówã. 46 Ãpêrã pe'e ẽho peóro noho o'ôrã, kɨ̃ɨ̂ tohô weé'kere fariseu masapɨre werê sãarã wa'âwã. 47 Tohô weérã fariseu masa, tohô niikã́ sacerdotea wiôrã nerêkãrã niîwã. Naâ sacerdotea wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã niirópɨ nerêkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Marî de'ró weerã́sari? Jesu pehé ãyusé weé ĩ'yogɨ weemí. 48 Marî kɨ̃ɨ̂re ka'mú ta'atikã, niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãsama. Romano masa wiôrã a'tîrãsama. A'tî, marî wiôrã niisé, Õ'âkɨ̃hɨ wi'i kẽ'rare kõ'ârãsama. 49 Ni'kɨ́ naâ me'rakɨ̃hɨ Caifá wamêtigɨ tií kɨ'mare sacerdotea wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ neê tɨ'o masí wee'. 50 Niî pe'tirã masá mari yaá di'takãharã wẽrikã́, yã'â niî boosa'. A'tîro weekã́, ãyúsa'. Ni'kɨ́ niî pe'tirã yee bu'iri wẽrî basakã, marîre ãyurósa', niîwĩ. 51 Caifá kɨ̃ɨ̂ basi wãkusé me'ra meheta tohô niîkɨ niîwĩ. Tií kɨ'ma kɨ̃ɨ̂ sacerdotea wiôgɨ niikã́, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re tohô wãkusé o'ôkɨ niîwĩ. Tohô niîgɨ, Judeu masare Jesu wẽrî basagɨsami niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 52 Jesu tií di'takãharã di'akɨ̃re wẽrî basatikɨ niîwĩ. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra kɨ̃ɨ̂re ẽho peoáhãre no'ó apêye di'tapɨ niirã́ kẽ'rare wẽrî basakɨ niîwĩ. Ni'kâ kura weé sĩ'rigɨ tohô weékɨ niîwĩ. 53 Tii nɨmɨ́ta naâ nerê uúkũka nɨmɨ me'ra naâ Jesuré wẽheátehere wãkû yuukãrã niîwã. 54 Naâ wẽhé sĩ'rise bu'iri Jesu Judeu masa ĩ'yóropɨ sihâtiwĩ. Judéiapɨ niî'kɨ wihá wã'kawĩ. Ni'kâ maka Efraĩ́ wamêtiri maka yukɨ́ mariró pɨ'to niirí makapɨ wa'âwĩ. Tii makápɨ ɨ̃sâ tohawɨ́. 55 Tiîtare Páscoa Judeu masa bosê nɨmɨ wa'aátoho kã'roákã dɨ'sawɨ́. Pãharã́ masá Jerusalẽ́pɨ wa'âkãrã niîwã. Naâ tií bosê nɨmɨ dɨporo naâ yã'âro weé'kere koe yuúrã wa'âkãrã niîwã. 56 Jesuré ĩ'yâ sĩ'rirã a'mâ kusiakãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niîrã, a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —Mɨsâ tɨ'ó yã'akã, apé tero weégɨ kɨ̃ɨ̂ a'tîgɨsari? 57 Fariseu masa, sacerdotea wiôrã masaré a'tîro dutîkãrã niîwã: —Mɨsâ Jesu toopɨ́ niiápɨ niisére masîrã, ɨ̃sâre werêya. Naâ werekã́, bu'îri da'rerí wi'ipɨ Jesuré miáarãti niîrã, tohô niîkãrã niîwã.

João 12

1 Páscoa bosê nɨmɨ wa'aátoho seis nɨmɨri dɨ'sawɨ́. Tiîtare Jesu Efraĩ́pɨ niî'kɨ Betânia wamêtiri makapɨ wa'âwĩ. Too dɨpóro tii makápɨta Jesu Lázarore masowĩ́. 2 Tookãhárã Jesuré bosê nɨmɨ wee peówã. Marta ba'asére etiwṍ. Naâ pãharã́ wa'terore Lázaro kẽ'ra Jesu me'ra ba'â duhiwĩ. 3 Ɨ̃̃sâ ba'arí kura Maria pahikahá ɨ'mɨ̂tihikaha nardo wamêtise wapa bɨhɨ́sere posetíkahare Jesu tiró miítiwõ. Miíti, kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãripɨ piô peowõ. Be'ró koô poâri me'ra tuu koéwõ. Tií wi'i niî pe'tiropɨ ɨ'mɨ̂tihi se'sa wa'âwɨ. 4 Koô tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Juda Iscariote ɨ̃sâ me'rakɨ̃hɨ be'ropɨ́ Jesuré ĩ'yâ tu'tirãre o'oákɨhɨ a'tîro niîwĩ: 5 —De'ró weégo a'té ɨ'mɨ̂tihisere duâtiati? Teeré duâgo, ni'kâ kɨ'ma da'rasé wapa weeró noho wapá ta'a booapã. Teé niyérure pahasé kɨorãre o'ô booapã, niîwĩ. 6 Kɨ̃ɨ̂ pahasé kɨorãre ma'ígɨ meheta, tohô niîwĩ. Yahasé bɨkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâ niyérure ko'tegɨ́ niîwĩ. Tii ahúropɨ ɨ̃sâ niyéru sãâ'kere yaha mɨhákũwĩ. 7 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Koô ɨaró weeáto. Koô yɨ'ɨ̂re yaátehere wãkûgo, tohô weeámo. 8 Mɨsâ pahasé kɨorãre o'ô nu'kukã'rãsa'. Be'ropɨ́ yɨ'ɨ̂ pũrikãre o'ô masisome. Yɨ'ɨ̂ a'tó niî dohakɨhɨ meheta niî', niîwĩ Jesu. 9 Pãharã́ Judeu masa Jesu Betâniapɨ niisé kitire tɨ'ókãrã niîwã. Tohô weérã Jesuré, kɨ̃ɨ̂ masó'kɨ Lázaro kẽ'rare ĩ'yârã a'tîkãrã niîwã. 10 Lázarore masó'ke bu'iri pãharã́ Judeu masa Jesuré ẽho peówã. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, sacerdotea wiôrã dutisé doka niîmi'kãrã dɨka watía wa'âwã. Naâ tohô weesé bu'iri sacerdotea wiôrã Jesuré naâ wẽhé sĩ'riro nohota Lázaro kẽ'rare wẽhé sĩ'riwã. 12 Páscoa Judeu masa bosê nɨmɨre ĩ'yârã wa'ârã pãharã́ masá Jerusalẽ́pɨre wa'âkãrã niîwã. Naâ etâka nɨmɨ ape nɨmɨ́ pe'e Jesu wa'aátehe kitire masîkãrã niîwã. 13 Tohô weérã pũrî opa keérire dɨtê, kɨ̃ɨ̂re põo tẽrírã a'tîkãrã niîwã. Naâ e'katíse me'ra a'tîro karíkũ wã'katiwã: —Marî wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ ãyú yɨ'rɨagɨ niîmi. Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨre ãyuró wa'aáto. Kɨ̃ɨ̂ marî Israel kurakãharã wiôgɨ niîmi, niîwã. 14 Jesu Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota jumentore ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ bu'ipɨ mɨhâ pehawĩ. Zacaria too dɨpórokɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ a'tîro ohâkɨ niîwĩ: 15 Mɨsâ Jerusalẽ́kãharã, uîtikã'ya. Ĩ'yâya, mɨsâ wiôgɨ jumento bu'ipɨ pesâ wã'katimi, niî ohâkɨ niîwĩ. 16 A'té ohâ'kere ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ neê waro “Jesu yeé kiti niísa'”, niîtikãti. Be'ró ɨ'mɨ̂se kɨ̃ɨ̂ mɨhâka be'ropɨ ɨ̃sâ masîwɨ. “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'karo nohota kɨ̃ɨ̂re keoró wa'âwɨ”, niîwɨ. 17 Jesu Lázarore masógɨ, kɨ̃ɨ̂ pihî wĩrokã ĩ'yâ'kãrã ãpêrãre werê turiakãrã niîwã. 18 Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ẽho peórã, Jesuré põo tẽrírã a'tîkãrã niîwã. 19 Fariseu masa pe'e tohô weekã́ ĩ'yârã, a'mêri niîkãrã niîwã: —Mɨsâ ĩ'yâti? Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'ârã weemá. Marî de'ró wee boósari? niîwã. 20 Jerusalẽ́pɨ Páscoa bosê nɨmɨ niikã́, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã nerê'kãrã wa'terore ni'karérã grego masa niîwã. 21 Naâ Jesuré ĩ'yâ sĩ'rirã Filipe tiro a'tîwã. Filipe Betsaida Galiléia di'tapɨ niirí makakɨ̃hɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîwã: —Jesuré ĩ'yâ sĩ'risa'. 22 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Filipe Andrére werêgɨ wa'âwĩ. Be'ró pɨárãpɨ wa'â, Jesuré werêrã wa'âwã. 23 Naâ grego masa ĩ'yâ sĩ'risere tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ wẽrî masa mɨháatoho kã'ró dɨ'sá'. 24 Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Ni'kɨ́ otesé kapere otêti boosami. Teé otêtikã, meharóta tohása'. Tee peéri otekã́ pũrikãre, di'tâpɨ boâ wa'ása'. Be'ró pĩ'rí, pupí, pehé dɨkâtisa'. Tee peéri weeró noho yɨ'ɨ̂ wẽrîgɨsa'. Yɨ'ɨ̂ wẽrisé me'ra pãharã́ Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra wa'ârãsama. 25 No'ó a'ti ɨmɨ́kohopɨre kɨ̃ɨ̂ katirí ɨmɨ̂kohore ma'í yɨ'rɨgɨ pekâ me'epɨ bu'îri da'rê bahurió no'ogɨsami. No'ó kɨ̃ɨ̂ katirí ɨmɨ̂kohore ma'itígɨ pe'e ɨ'mɨ̂sepɨ katî nu'kugɨsami. 26 Yɨ'ɨ̂ dutisére weé sĩ'rigɨ, yɨ'ɨ̂re siru tuuáto. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ niiátohopɨre yɨ'ɨ̂ me'ra niîgɨsami. Yɨ'ɨ̂ dutisére wee sirú tuugɨ nohore yɨ'ɨ̂ pakɨ ãyuró weegɨ́sami, niîwĩ Jesu. 27 Jesu niîwĩ: —Ni'kâroakã yɨ'ɨ̂ pũûro bɨhâ weti'. De'ró niîgɨsari? “Pakɨ́, yɨ'ɨ̂re yã'âro wa'aátehere yɨ'rɨóya” niîgɨsari? Niîsome. Yɨ'ɨ̂ teeréta pi'etí, wẽrîgɨ a'tîwɨ. 28 Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yoyá, niîwĩ Jesu. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro ni'kɨ́ ɨ'mɨ̂sepɨ uúkũ dihosere tɨ'owɨ́. A'tîro niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yó tohawɨ. Ĩ'yo nemógɨti taha, niîwĩ. 29 Masá toopɨ́ niirã́ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere tɨ'órã, “Bɨpô bɨsɨámi”, niîwã. Ãpêrã “Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ Jesuré uúkũami”, niîwã. 30 Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re tɨ'o dutígɨ meheta uúkũami. Mɨsâ pe'ere tɨ'o dutígɨ uúkũami. 31 Ni'kâroakãre Õ'âkɨ̃hɨ a'ti ɨmɨ́kohokãharãre besé, bu'îri da'rêgɨsami. Tohô niikã́ a'ti ɨmɨ́kohokãharãre dutigɨ́ wãtî kõ'â wĩro no'ogɨsami. 32 Apêye kẽ'rare yɨ'ɨ̂re naâ ɨ'mɨáropɨ tuu moró nɨ'kokã, niî pe'tirãre yɨ'ɨ̂ tiropɨ a'tikã́ weegɨ́ti, niîwĩ Jesu. 33 Tohô niîgɨ, yɨ'ɨ̂ kurúsapɨ wẽrîgɨsa' niîgɨ, tohô niîwĩ. 34 Masá teeré tɨ'órã, a'tîro niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ naâ bu'ekã́, a'tîro tɨ'ó no'owɨ: “Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo katî nu'kukɨ̃'sami.” De'ró weeákɨhɨ mɨ'ɨ̂ pe'e taha “Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ ɨ'mɨáropɨ tuu moró nɨ'ko no'ogɨsami”, niîti? Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ noa nohó niîti? niî sẽrí yã'awã. 35 Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãkãharãre sĩ'óo'se weeró noho niî'. Yɨ'ɨ̂ masaré Õ'âkɨ̃hɨ yeere ãyuró masikã́ weé'. Yoâtikã mɨsâ me'ra niîgɨsa'. Yɨ'ɨ̂ a'topɨ́ niirí kurare mɨsâ yɨ'ɨ̂ bu'esére ẽho peóya. Tohô weérã mɨsâ wãkûtiro na'î tĩ'aropɨ sihârã weeró noho wa'âsome. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã na'î tĩ'aropɨ niirã́ weeró noho niîma. Naâ weesére “A'tîro pe'e ɨá'”, niî masitisama. 36 Yɨ'ɨ̂ sĩ'óo'se weeró noho niigɨ́ mɨsâ tiropɨ niî'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ niirí kurare yɨ'ɨ̂re ẽho peóya. Tohô weérã mɨsá kẽ'ra sĩ'óo'rã weeró noho niîrãsa'. Õ'âkɨ̃hɨ yeere ãyuró masîrãsa'. Ãpêrã kẽ'rare masikã́ weerã́sa', niîwĩ Jesu. Jesu naâre tohô niîka be'ro du'tí wã'ka wa'âwĩ. 37 Jesu pehé weé ĩ'yomikã, Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂re ẽho peótiwã. 38 Naâ ẽho peótikã, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ Isaía ohâ'karo nohota keoró wa'âwɨ. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro ohâkɨ niîwĩ: Neê ni'kɨpéta ɨ̃sâ weresére tɨ'otími. Õ'âkɨ̃hɨ tutuasé me'ra weé ĩ'yokã ĩ'yâmirã, neê ẽho peótima, niî ohâkɨ niîwĩ Isaía. 39 Naâ neê ẽho peó masiti'ke kẽ'rare Isaía apêropɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨre a'tîro ohâkɨ niîwĩ: 40 Õ'âkɨ̃hɨ naâre kapêri bahutírã weeró noho weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yeére tɨ'o masítikã weékɨ niîwĩ. Tohô weérã ãyuró kɨ̃ɨ̂ weesére ĩ'yâmirã, ĩ'yâ masitikãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'omírã, tɨ'o masítikãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ bu'esére ẽho peórã, naâ yã'âro weé'kere du'ú, akobohóse sẽri boópã. Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'rɨó boopĩ, niîkɨ niîwĩ Isaía. 41 Isaía Jesu tutuasére, kɨ̃ɨ̂ asistésere ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ yeékãhasere tohô uúkũkɨ niîwĩ. 42 Pãharã́ Judeu masa Jesuré ẽho peówã. Ni'karérã wiôrã waropɨta ẽho peówã. Fariseu masare uîrã, bahû yoaropɨ Jesuré ẽho peósere uúkũtiwã. Ɨ̃̃sâre Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ niirã́re kõ'â wĩrori niîrã, tohô weewã́. 43 Wiôrã Jesuré ẽho peómirã, masá pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ nemoró ãyuró wãkukã́ ɨawã́. 44 Jesu niî pe'tirã tɨ'oáto niîgɨ, tutuaró uúkũwĩ: —Yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ yɨ'ɨ̂ se'sarore ẽho peótimi. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ kẽ'rare ẽho peómi. 45 Yɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ kẽ'rare ĩ'yâmi. 46 Yɨ'ɨ̂ sĩ'óo'se weeró noho niî'. A'ti nukúkãpɨre yɨ'ɨ̂re ẽho peórã na'î tĩ'aropɨ tohatíkã'ato niîgɨ a'tîwɨ. Naâ yɨ'ɨ̂ bu'esére masîrãsama. Masîrã, ãyuró weerã́sama. 47 Yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'omírã, teeré weetírã, bu'îri kɨorã́sama. Yɨ'ɨ̂ naâre bu'îri da'rêsome. Yɨ'ɨ̂ bu'îri da'rêgɨ meheta a'tîwɨ. Naâre yɨ'rɨógɨ a'tîwɨ. 48 Yɨ'ɨ̂re ɨatírã noho, yɨ'ɨ̂ bu'ê'kere weetírã noho Õ'âkɨ̃hɨre bu'îri da'rê no'oahãpɨ niî tohama. Yɨ'ɨ̂ bu'ê'kere weetíse bu'iri naâ a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, bu'îri da'rê no'orãsama. 49 Yɨ'ɨ̂ se'saro yɨ'ɨ̂ ɨaró bu'é wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ tohô niî bu'êya niiró bu'ê'. 50 Yɨ'ɨ̂ masî', yɨ'ɨ̂ pakɨ dutisére ẽho peórã katî nu'kukã'rãsama. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ bu'ê duti'karo nohota masaré bu'ê', niîwĩ Jesu.

João 13

1 Judeu masa bosê nɨmɨ Páscoa wa'aátoho ni'kâ nɨmɨ dɨ'sawɨ́. Jesu kɨ̃ɨ̂ a'ti ɨmɨ́kohopɨ niî'kɨ maatá kɨ̃ɨ̂ pakɨ tirópɨ wa'aátehere masî tohawĩ. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ yarã́ a'ti nukúkãkãharãre ma'í nu'kukã'wĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrisé me'ra kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́tɨ ma'isére ĩ'yowĩ́. 2 Juda Iscariote Simão makɨre wãtî a'tîro wãkusé o'ôkɨ niîwĩ. Jesuré ĩ'yâ tu'tirãpɨre o'ô dutikɨ niîwĩ. Jesu pe'e pũrikã kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ a'tîwɨ niisére masîwĩ. Tohô niikã́ toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ dahâ tohaatehere, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re wiôgɨ sõroátehe kẽ'rare masîwĩ. A'tîro weégɨ, ɨ̃sâ ba'â duhiri kura Jesu wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂ su'tí bu'îkãhasere tuu weé kũuwĩ. Be'ró marî ehêri tuu wɨaropɨ tuu koéri kaserore dɨ'té õ'owĩ. 5 Tu'â eha nɨ'ko, akoré bapapɨ́ piô sãawĩ. Teé me'ra ɨ̃sa yeé dɨ'pôkãrire koé nɨ'kawĩ. Be'ró tii kaséro me'ra tuu koéwĩ. 6 Kɨ̃ɨ̂ Simão Pedro yee dɨ'pôkãrire koé nɨ'kari kura Pedro kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Wiôgɨ, yeé dɨ'pôkãrire koegɨ́sari? 7 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Ni'kâroakã yɨ'ɨ̂ weesére mɨ'ɨ̂ tɨ'o masítisa'. Be'ropɨ́ masîgɨsa'. 8 Pedro kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Yeé dɨ'pôkãrire mɨ'ɨ̂ neê koesomé. Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ koetíkã, mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ niîsome. 9 Simão Pedro kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Too pũríkãre yeé dɨ'pôkãrire koégɨ, yeé amûkãri, yaá dɨpôa kẽ'rare koeyá. 10 Jesu pe'e kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Marî u'áka be'ro opâturi u'a apóya marísa'. Sihâka be'ro dɨ'pôkãri di'akɨ̃re koé no'osa'. Mɨsâ ũ'îri marirã́ weeró noho niî'. Tohô niîmikã, ni'kɨ́ mɨsâ wa'teropɨre yã'agɨ́ ũ'îritigɨ weeró noho niîmi, niîwĩ Jesu. 11 Jesu kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãpɨre o'oákɨhɨre masî tohawĩ. Tohô weégɨ tohô niîwĩ. 12 Ɨ̃̃sa yeé dɨ'pôkãrire koéka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'îkãharo su'tîrore sãyâ, ehâ nuhawĩ taha. Ɨ̃̃sâre niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ weesére tɨ'o masíti? 13 Mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Wiôgɨ, Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́” niî pisû'. Tohôta niî' mɨsâ niîro nohota. 14 Yɨ'ɨ̂ mɨsâ wiôgɨ, mɨsâre bu'egɨ́ niîmigɨ, mɨsa yeé dɨ'pôkãrire koeápɨ. Tohô weérã mɨsá kẽ'ra meharóta weeyá. 15 Mɨsâre yɨ'ɨ̂ weé'kere ĩ'yâ kũu, wee sirú tuuato niîgɨ a'teré weé ĩ'yoapɨ. A'mêri ãyuró weeyá. 16 Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ werêgɨti. Neê ni'kɨ́ da'rá ko'tegɨ “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ yɨ'rɨóro niî'”, niî masitisami. Ni'kɨ́ o'ôo' no'o'kɨ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re o'ôo'kɨ yɨ'rɨóro niîtisami. 17 Mɨsâ yɨ'ɨ̂ dɨ'pôkãri koesére masîrã, a'té yɨ'ɨ̂ weé'kere weérã, e'katírãsa'. 18 Yɨ'ɨ̂ mɨsâ niî pe'tirãpɨre uúkũgɨ meheta weé'. Yɨ'ɨ̂ besé'kãrãre masî'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota keoró wa'ârosa'. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ me'ra ba'â duhimigɨ, yɨ'ɨ̂ me'ra uâmi”, niî ohâ no'okaro niîwɨ. 19 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre werê yuugɨ weé'. Tohô weérã yɨ'ɨ̂ niî'ke keoró wa'akã́, a'tîro niîrãsa': “Diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ niîpĩ”, niîrãsa'. 20 Mɨsâre keoró werêgɨti. Yɨ'ɨ̂ o'ôo'kãrã weresére tɨ'ó ẽho peórã, yɨ'ɨ́ kẽ'rare ẽho peórãta weesamá. Yɨ'ɨ̂re ẽho peórã, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ kẽ'rare ẽho peósama, niîwĩ Jesu. 21 Jesu ɨ̃sâre werêka be'ro ɨpɨ́tɨ bɨhâ wetiwĩ. Tɨ'otá basiórota werêwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Ni'kɨ́ mɨsâ wa'teropɨ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãre o'ôgɨsami, niîwĩ. 22 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨ̃sâ noaré tohô niîgɨ weetí? niîrã, mehô a'mêri ĩ'yâ duhikã'wɨ. 23 Yɨ'ɨ̂ João Jesu ma'igɨ́ kɨ̃ɨ̂ pɨ'to duhîwɨ. 24 Tohô weégɨ Simão Pedro Jesuré sẽrí yã'a dutigɨ yũû pu'uwĩ. 25 Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ pɨ'toakã mu'rí wã'a, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awɨ: —Wiôgɨ, noa nohó niîti kɨ̃ɨ̂a'? 26 Jesu yɨ'ɨ̂re niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pãú yosó o'o no'ogɨ niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Simão makɨ Juda Iscariotere yosó o'owĩ. 27 Kɨ̃ɨ̂ tohô weéka be'ro wãtî Judare sãháakɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ weeátehere weé bakeo'ya. 28 Ɨ̃̃sâ niî pe'tirã toopɨ́ ba'â duhirã, kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'o masítikãti. 29 Ni'karérã a'tîro wãkûwɨ: “Juda kɨ̃ɨ̂ niyérure ko'tegɨ́ niî yuukã, Jesu kɨ̃ɨ̂re apêye noho bosê nɨmɨkãhasere duu dutígɨ weeápĩ, ou pahasé kɨorãre niyéru o'ô dutigɨ o'ô dutiapĩ”, niîwɨ. 30 Juda kɨ̃ɨ̂ pãuré yẽ'êka be'ro ɨ̃sâ tiropɨ niî'kɨ wiháa wa'âwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wiháari kura yamîpɨ niîwɨ. 31 Juda wa'âka be'ro Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Ni'kâroakã yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨpɨre yɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yó no'orosa'. Õ'âkɨ̃hɨ tutuasé kẽ'ra yɨ'ɨ̂ me'rata ĩ'yó no'orosa'. 32 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tutuasére ĩ'yokã́, kɨ̃ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ tutuasére maatá ĩ'yogɨ́sami. 33 Yɨ'ɨ̂ me'rakãharã, kã'ró mɨsâ me'ra niî tɨogɨsa'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re a'mârãsa'. Yɨ'ɨ̂ Judeu masare too dɨpóropɨre niî'karo nohota mɨsâre ni'kâroakã niîgɨti. Yɨ'ɨ̂ wa'aátohopɨre mɨsâ wa'â masitisa'. 34 Mɨsâre apêye ma'má dutisé kũûgɨti. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ma'iró nohota a'mêri ma'iyá. 35 Mɨsâ a'mêri ma'ikã́, ãpêrã niî pe'tirã mɨsâre yɨ'ɨ̂ bu'erã́ niisére masîrãsama, niîwĩ Jesu. 36 Simão Pedro kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awĩ: —Wiôgɨ, no'opɨ́ wa'âgɨsari? Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Ni'kâroakã yɨ'ɨ̂ wa'aátohopɨre mɨ'ɨ̂ wa'â masitisa'. Be'ropɨ́ yɨ'ɨ̂re siru tuúgɨsa'. 37 Pedro kɨ̃ɨ̂re niîwĩ taha: —Wiôgɨ, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra maatá wa'â masitisari? Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂ me'rata wẽrî masi'. 38 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Niiróta yɨ'ɨ̂ me'ra wẽrî masiti? Mɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Kãrêkẽ' kɨ̃ɨ̂ uuátoho dɨporo yɨ'ɨ̂re i'tiáti “Kɨ̃ɨ̂re masí wee'”, niîgɨsa', niîwĩ Jesu.

João 14

1 Jesu ɨ̃sâre a'tîro niîwĩ: —Mɨsâ ɨpɨ́tɨ waro wãkû ke'titikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóya. Tohô niikã́ yɨ'ɨ́ kẽ'rare ẽho peóya. 2 Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ mɨsâ niiátehe wi'seri pehé niî'. Teé marikã́ maa, mɨsâre werê booapã. Toopɨ́ mɨsâ niiátohore apo yuúgɨ wa'âgɨ weé'. 3 Mɨsâ niiátohore apóka be'ro mɨsâre miîgɨ a'tîgɨti. Toopɨ́re mɨsá kẽ'ra niî nu'kukã'rãsa'. 4 Mɨsâ yɨ'ɨ̂ wa'aátohore masísa'. Yɨ'ɨ̂ wa'arí ma'a kẽ'rare masísa', niîwĩ Jesu. 5 Tomé kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ wa'aátohore masîtisa'. Ɨ̃̃sâ de'ró weé masî boosari mɨ'ɨ̂ wa'arí ma'are? 6 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ wa'arí ma'a weeró noho niî'. Yɨ'ɨ̂ masaré toopɨ́ wa'akã́ weegɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ masaré diakɨ̃hɨ́kãhasere masikã́ weé'. Naâre katî nu'kukã weegɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂re ẽho peórã di'akɨ̃ yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ wa'ârãsama. 7 Mɨsâ yɨ'ɨ̂re masîrã, yɨ'ɨ̂ pakɨ kẽ'rare masî boosa'. Ni'kâroakã kɨ̃ɨ̂re masî'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã weeró noho niî', niîwĩ Jesu. 8 Filipe Jesuré niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ pakɨre ĩ'yoyá ɨ̃sâre. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yasé me'ra di'akɨ̃ ɨ̃sâre ãyurósa'. 9 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Filipe, yɨ'ɨ̂ mɨsâ me'ra yoakã́ niîwɨ. Yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ masi weeti yuhûpɨ? Yɨ'ɨ̂re ĩ'yagɨ́ yɨ'ɨ̂ pakɨ niisétise kẽ'rare ĩ'yâmi. De'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re “Mɨ'ɨ̂ pakɨre ĩ'yoyá”, niiáti? 10 Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ pakɨ me'ra pɨárã niîmirã, ni'kɨtá niî' niisére ẽho peó weeti? Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂pɨre niîmi niisé kẽ'rare ẽho peó weeti? Yɨ'ɨ̂ uúkũsere yɨ'ɨ̂ se'saro uúkũ wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂pɨre niigɨ́ta kɨ̃ɨ̂ ɨaró uúkũmi. Yɨ'ɨ̂ weesé kẽ'rare yɨ'ɨ̂ se'saro weé wee'. Kɨ̃ɨ́ta kɨ̃ɨ̂ ɨaró weekã́ weemí. 11 Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ pakɨ me'ra ni'kɨtá niî' niisére, kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂pɨre niisére ẽho peóya. Teeré ẽho peótirã pũrikã, yɨ'ɨ̂ weesé pe'ere ĩ'yâ ẽho peó kureya. 12 Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ta werêgɨti. Yɨ'ɨ̂re ẽho peórã yɨ'ɨ̂ weé'karo nohota yɨ'ɨ̂ weé'kere wee sirú tuurãsama. Tootá yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ yɨ'ɨ̂ wa'akã́ maa, a'té nemoró weerã́sama. 13 Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peókã, niî pe'tise mɨsâ sẽrisére o'ôgɨsa'. Teé me'ra yɨ'ɨ̂ pakɨ tutuasére masiáto niîgɨ tohô weegɨ́sa'. 14 Yɨ'ɨ̂re ẽho peórã, no'ó mɨsâ sẽrisére yɨ'tigɨ́ti. 15 Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ma'írã, yɨ'ɨ̂ dutisére weerã́sa'. 16 Mɨsâre yɨ'ɨ̂ pakɨre Espírito Santore sẽri baságɨti. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâre wee tamúse me'ra wãkû tutua nu'kukã weegɨ́sami. Mɨsâ me'ra niî nu'kugɨsami. 17 Espírito Santo mɨsâre keoró bu'êgɨsami. Ãpêrã a'ti nukúkãkãharã yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã kɨ̃ɨ̂re masîtirãsama. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re moorã́sama. Mɨsâ pũrikã kɨ̃ɨ̂re masî'. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâ me'ra, mɨsâpɨre niî nu'kugɨsami. 18 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre kõ'â wã'kasome. Mɨsâ me'ra niîgɨ a'tîgɨti taha. 19 Kã'roákã dɨ'sá', be'ró masá yɨ'ɨ̂re ĩ'yâsome. Mɨsâ pũrikã ĩ'yârãsa'. Yɨ'ɨ̂ katî nu'kukã'. Tohô weérã mɨsá kẽ'ra katî nu'kukã'rãsa'. 20 Yɨ'ɨ̂ pakɨ mɨsâre Espírito Santore o'ôo'gɨsami. Tohô weéka be'ro yɨ'ɨ̂ pakɨ me'ra yɨ'ɨ̂ niisére masîrãsa'. Tohô niikã́ mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'ra niisére, yɨ'ɨ̂ mɨsâpɨre niisére masîrãsa'. 21 Yɨ'ɨ̂ dutisére weegɨ́ diakɨ̃hɨ́ta yɨ'ɨ̂re ma'isére ĩ'yosamí. Yɨ'ɨ̂re ma'igɨ́re yɨ'ɨ̂ pakɨ kẽ'ra ma'igɨ́sami. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra ma'igɨ́sa'. Kɨ̃ɨ̂re yɨ'ɨ̂ niisétisere ĩ'yogɨ́sa', niîwĩ Jesu. 22 Ãpí Juda, Iscariote meheta Jesuré niîwĩ: —Wiôgɨ, de'ró weégɨ mɨ'ɨ̂ niisétisere ɨ̃sâ di'akɨ̃re ĩ'yogɨ́sari? De'ró weégɨ a'ti ɨmɨ́kohokãharã mɨ'ɨ̂re ẽho peótirã kẽ'rare ĩ'yó weeti? 23 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re ma'igɨ́ yɨ'ɨ̂ dutisére weemí. Yɨ'ɨ̂ pakɨ kɨ̃ɨ̂re ma'igɨ́sami. Ɨ̃̃sâ pɨárãpɨta kɨ̃ɨ̂ me'ra niîrãsa'. 24 Yɨ'ɨ̂re ma'itígɨ pe'e yɨ'ɨ̂ uúkũsere weetími. Yɨ'ɨ̂ uúkũse yee mehéta niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ kɨ̃ɨ̂ werê dutise niî'. 25 Yɨ'ɨ̂ mɨsâ me'ra niîgɨ, a'té niî pe'tisere werê'. 26 Yɨ'ɨ̂ sẽrikã́, yɨ'ɨ̂ pakɨ Espírito Santore mɨsâre o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâre wee tamú, wãkû tutua nu'kukã weegɨ́sami. Niî pe'tise mɨsâre bu'êgɨsami. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ mɨsâre bu'ê'kere opâturi wãkukã́ weegɨ́sami. 27 Ni'kâroakã mɨsâre we'êriti'. Yɨ'ɨ̂ ãyuró ehêri põ'rati'. Yɨ'ɨ̂ weeró noho mɨsâre ãyuró ehêri põ'ratikã weegɨ́ti. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ãyuró ehêri põ'ratikã weesé a'ti ɨmɨ́kohokãhase weeró noho nií wee'. 28 Mɨsâ “Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ wa'âgɨ weé'” niikã́ tɨ'ó tohapɨ. “Be'ró yɨ'ɨ̂ mɨsâ me'ra niîgɨ a'tîgɨti taha” niikã́ kẽ'rare tɨ'oápɨ. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂ yɨ'rɨóro niîmi. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'asé kitire tɨ'oápɨ. Teeré tɨ'órã, diakɨ̃hɨ́ta ẽho peórã pũrikã, e'katí booapã. 29 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre werê yuugɨ weeápɨ. Tohô weérã yɨ'ɨ̂ mɨsâre werê yuu'ke keoró wa'akã́, “Diakɨ̃hɨ́ta niîpĩ”, niîrãsa'. 30 Wãtî a'ti nukúkãkãharãre dutigɨ́ a'tî tohami. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ yoâtikã mɨsâ me'ra uúkũgɨti. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re neê kã'ró dutî masitimi. 31 Tohô wa'ârota weesása'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ kɨ̃ɨ̂ wee dutí'kere weegɨ́ti. Yɨ'ɨ̂ tohô weekã́, a'ti nukúkãkãharã yɨ'ɨ̂ pakɨre yɨ'ɨ̂ ma'isére masîrãsama. Te'á wa'ârã. Wã'kâ nɨ'kaya, niîwĩ ɨ̃sâre.

João 15

1 Jesu ɨ̃sâre a'tîro niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ ɨ'sêgɨ weeró noho niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ tigɨré ko'tegɨ́ niîmi. 2 Yɨ'ɨ̂re ẽho peórã tigɨkãháse dɨpɨri niîma. Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'sêgɨre ĩ'yâ nɨrɨgɨ weeró noho niî yuugɨ, dɨkâ marisé dɨpɨrire dɨtê kõ'asami. Apêye dɨkâtise dɨpɨrire ãyuró dɨkâtiato niîgɨ dɨtê wee nemosami. 3 Mɨsâ dɨkâtise dɨpɨri weeró noho niî'. Yɨ'ɨ̂ bu'ê'kere ẽho peó, yɨ'tí'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ mɨsâ yã'âro weé'kere akobohó tohawĩ. Mɨsâ akobohó no'o'kãrãpɨ niî toha'. 4 Yɨ'ɨ̂ mɨsâpɨre niî nu'kugɨsa'. Mɨsá kẽ'ra yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kukã'ya. Ni'kâ dɨpɨ yukɨ̂gɨpɨ a'mé sɨ'atimiro dɨkâtitisa'. A'té weeró noho mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kutirã, neê ãyuró wee masísome. 5 Yɨ'ɨ̂ niî'karo nohota yɨ'ɨ̂ ɨ'sêgɨ weeró noho niî'. Mɨsâ tigɨ dɨpɨ́ri niî'. Yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kugɨ, yɨ'ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂pɨre niikã́, kɨ̃ɨ̂ ãyuró wee masísami. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kutirã, neê ãyuró wee masítisa'. 6 Yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kutigɨ dɨtê kõ'a'ke dɨpɨri weeró noho niîmi. Teé yãî'ke dɨpɨrire seé, pekâ me'epɨ ɨ̃hâ kõ'a no'osa'. 7 Mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kurã, yɨ'ɨ̂ bu'esére wãkûrã, Õ'âkɨ̃hɨre mɨsâ ɨasére sẽriyá. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'tigɨ́sami. 8 Mɨsâ ãyuró weérã, Õ'âkɨ̃hɨ ãyú yɨ'rɨami niisére ĩ'yorã́sa'. Tohô weérã diakɨ̃hɨ́ta mɨsâ yɨ'ɨ̂ bu'erã́ niîrãsa'. 9 Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re ma'iró nohota yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre ma'í'. Yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kuya. Tohô weekã́, mɨsâre ma'í nu'kugɨsa'. 10 Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ dutisére weekã́, ma'imí. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ dutisére weekã́, mɨsâre ma'igɨ́sa'. 11 Yɨ'ɨ̂ e'katíro nohota mɨsâre e'katiáto niîgɨ tohô uúkũ'. Tohô weérã mɨsâ e'katí yɨ'rɨarãsa'. 12 Yɨ'ɨ̂ dutisé a'tîro niî'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ma'iró nohota a'mêri ma'iyá. 13 Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'rakãharãre wẽrî basagɨ, naâre ma'í yɨ'rɨasami. Wẽrî basase nemoró ma'itá basió wee'. 14 Mɨsâ yɨ'ɨ̂ dutisére weérã, yɨ'ɨ̂ me'rakãharã niî'. 15 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre “Yɨ'ɨ̂re da'rá ko'terã niîma”, niîsome. Da'rá ko'terã naâ wiôgɨ weesére masîtisama. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'rakãharã niî'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re niî'kere werê pe'okã'. 16 Mɨsâ yɨ'ɨ̂re besetíwɨ. Yɨ'ɨ̂ pe'e mɨsâre besewɨ́. Ãyuró weeáto niîgɨ tohô weewɨ́. Mɨsâ ãyuró weesé pe'tisomé. Ãyuró weekã́, mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peókã, no'ó Õ'âkɨ̃hɨre sẽrisé nohore o'ôgɨsami. 17 A'tetá niî' yɨ'ɨ̂ mɨsâre dutisé. A'mêri ma'iyá, niîwĩ. 18 Jesu ɨ̃sâre a'tîro niî nemowĩ: —A'ti nukúkãkãharã yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã mɨsâre ĩ'yâ tu'tikã, yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'ti mɨ'ta'kere wãkûya. 19 Mɨsâ a'ti nukúkãkãharã niikã́ maa, naâ me'rakãharãre ma'iró nohota mɨsâre ma'i boósama. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre naâ wa'teropɨ niirã́re besewɨ́. Mɨsâ a'ti nukúkãkãharã weeró noho nií wee'. Tohô weérã mɨsâre ĩ'yâ tu'tima. 20 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre niî'kere wãkûya. Neê ni'kɨ́ da'rá ko'tegɨ “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ yɨ'rɨóro niî'”, niî masitisami. Yɨ'ɨ̂re yã'âro weemá. Mɨsá kẽ'rare meharóta yã'âro weerã́sama. No'ó yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'orã́, mɨsâre tɨ'orã́sama. 21 Mɨsâ yɨ'ɨ̂re siru tuúkã ĩ'yârã, niî pe'tise yã'asére mɨsâre weerã́sama. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨre naâ masîtise bu'iri tohô weerã́sama. 22 Yɨ'ɨ̂ a'tí di'tapɨre naâre werêgɨ a'tîtikã maa, bu'îri moo boósama. Naâ ni'kâroakãre bu'îri kɨomá. “Ɨ̃̃sâ bu'îri moó'”, niî masitisama. 23 Yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirã yɨ'ɨ̂ pakɨ kẽ'rare ĩ'yâ tu'tima. 24 Neê ni'kɨ́ weetísere naâ tiropɨre pehé weé ĩ'yomiwɨ. Yɨ'ɨ̂re masî dutigɨ tohô weewɨ́. Yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yotika be'ro niikã́ maa bu'îri moo boósama. Naâ yɨ'ɨ̂ weé'kere ĩ'yâwã. Teeré ĩ'yâmirã, yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tiwã. Yɨ'ɨ̂ pakɨ kẽ'rare ĩ'yâ tu'tiwã. 25 Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota keoró wa'âro weé'. A'tîro niî': “Bu'îri moomíkã, yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tiwã”, niî ohâ no'owɨ. 26 Espírito Santo diakɨ̃hɨ́ uúkũgɨ, mɨsâre wee tamúgɨ a'tîgɨsami. Ɨ̃̃sâ yɨ'ɨ̂ pakɨ me'ra kɨ̃ɨ̂re o'ôo'rãsa'. Kɨ̃ɨ̂ a'tîgɨ, keoró yeekãhásere mɨsâre werêgɨsami. 27 Mɨsá kẽ'ra yeekãhásere werêrãsa'. Mɨsâ neê waropɨta yɨ'ɨ̂ me'ra niî tohawɨ. Tohô weérã werêrãsa', niîwĩ Jesu.

João 16

1 Jesu ɨ̃sâre niî nemowĩ taha: —Yeé bu'iri ãpêrã mɨsâre yã'âro weerã́sama niisére werê'. Yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'utikã'ato niîgɨ tohô werê'. 2 Mɨsâre Judeu masa nerê wɨase wi'seripɨ niîmi'kãrãre kõ'â wĩrorãsama. No'ó mɨsâre wẽhé kõ'aka be'ro a'tîro niîrãsama. “Marî Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weérã weé'”, niîrãsama. 3 Naâ yɨ'ɨ̂ pakɨre, yɨ'ɨ̂re masîti'ke bu'iri mɨsâre yã'âro weerã́sama. 4 Yɨ'ɨ̂ werê yuugɨ weé'. Tohô weérã keoró teé wa'akã́, mɨsâ “Tohôta niîwĩ”, niîrãsa'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâ me'ra niîgɨ, neê waropɨre maatá a'teré werêtiwɨ. 5 Ni'kâroakã yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ tiropɨ wa'âgɨ weé'. Yɨ'ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, neê ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re “No'opɨ́ wa'âti?” niî sẽrí yã'a wee'. Mehô bɨhâ weti wioritikã'. 7 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Yɨ'ɨ̂ wa'akã́, mɨsâre ãyú niîrosa'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre Espírito Santore o'ôo'gɨsa'. Yɨ'ɨ̂ wa'âtikã maa, kɨ̃ɨ̂ mɨsâre wee tamúgɨ, mɨsâ me'ra niîgɨ a'tîti boosami. 8 Espírito Santo yɨ'ɨ̂re ẽho peótirãre a'tîro masikã́ weegɨ́sami. “Ɨ̃̃sâ yã'arã́ niî'”, niî tɨ'ó yã'akã weegɨ́sami. Apêye, yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ weegɨ́ niî' niisére ĩ'yogɨ́sami. Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ wa'asé me'ra teeré ĩ'yogɨ́sami. Yɨ'ɨ̂ toopɨ́ wa'akã́, yɨ'ɨ̂re ĩ'yâsome. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peótirãre Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'reátehere ĩ'yogɨ́sami. A'tîro masîrãsama: “Wãtî, a'ti nukúkãkãharãre dutigɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre bu'îri da'rê no'oakɨhɨ niî tohami”, niîrãsama. 12 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre pehé weresé kɨomí'. Ni'kâroakãre mɨsâ tɨ'o masíti boosa'. Tohô weégɨ weré wee'. 13 Espírito Santo a'tîgɨ, niî pe'tisere keoró werêgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ uúkũgɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ se'saro uúkũsome. Õ'âkɨ̃hɨ uúkũsere, kɨ̃ɨ̂ tɨ'ó'kere werê turiagɨsami. Be'ropɨ́ wa'aátehe kẽ'rare mɨsâre werê yuugɨsami. 14 Espírito Santo yɨ'ɨ̂re ãyuró uúkũgɨsami. Yeekãhásere mɨsâre masikã́ weegɨ́sami. 15 Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ pakɨ kɨosé yeé niî'. Tohô weégɨ Espírito Santo mɨsâre yee kitíre werêgɨsami. 16 Kã'ró dɨ'sá', be'ró mɨsâ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ nemosome. Be'ró ĩ'yârãsa' taha. Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ wa'akã́ tohô wa'â ni'irosa', niîwĩ Jesu. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨ̃sâ ni'karérã a'mêri uúkũwɨ: —De'ró niî sĩ'riro weesarí kɨ̃ɨ̂ tohô niisé? 18 “Kã'roákã dɨ'sá'” kɨ̃ɨ̂ niisé de'ró niî sĩ'riro weesarí? Yẽ'e nohóre uúkũgɨ uúkũsamigɨ, masîtisa', niîwɨ. 19 Jesu ɨ̃sâ tohô niisére masîgɨ, ɨ̃sâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ “Kã'roákã dɨ'sá', ĩ'yâsome, be'ró ĩ'yârãsa' taha” niî'kere a'mêri sẽrí yã'arã weetí? 20 Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ta werêgɨti. Mɨsâ utî, pũûro bɨhâ wetirãsa'. A'ti ɨmɨ́kohokãharã pe'e e'katírãsama. Mɨsâ bɨhâ wetimi'kãrã be'ró e'katírãsa'. 21 A'tîro wa'asé weeró noho niîrosa'. Ni'kó nihî pako koô wi'magɨ́ wɨaátoho dɨporo pũrisé tɨ'ó yã'asamo. Koô wɨâka be'ro koô pũrisé tɨ'ó yã'a'kere wãkûtisamo. Koô makɨ́ bahuáse pe'ere ĩ'yâgo e'katígo, tohô weesamó. 22 Koô weeró noho mɨsâ ni'kâroakãre pi'etí'. Be'ró yɨ'ɨ̂ mɨsâre ĩ'yâgɨ a'tîgɨti taha. Yɨ'ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, mɨsâ e'katí yɨ'rɨarãsa'. Ãpêrã mɨsâre bɨhâ wetikã wee masítirãsama. 23 Mɨsâ tohô e'katíri nɨmɨre mɨsâ tɨ'otísere neê sẽrí yã'asome maha. Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peókã ĩ'yâgɨ, niî pe'tise mɨsâ sẽrisére yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'tigɨ́sami. 24 Too dɨpóropɨ yɨ'ɨ̂ tutuasé me'ra yɨ'ɨ̂ pakɨre neê sẽritíwɨ. Ni'kâroakãre mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó tĩharã sẽriyá. Mɨsâ tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ yɨ'tigɨ́sami. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'tikã́, mɨsâ e'katí yɨ'rɨarãsa'. 25 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre diakɨ̃hɨ́ niisére bu'ê sĩ'rigɨ kití me'ra wereápɨ. Be'ró kití mariró diakɨ̃hɨ́ta yɨ'ɨ̂ pakɨ yeekãhásere werêgɨsa'. 26 Espírito Santo a'tîka be'ro mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó tĩharã, yɨ'ɨ̂ pakɨre sẽrirã́sa'. Yɨ'ɨ̂ tohô niîgɨ, “Yɨ'ɨ̂ pakɨre mɨsâre sẽri baságɨti”, niîgɨ meheta weé'. Mɨsâ basi sẽrirã́sa'. 27 Kɨ̃ɨ́ta mɨsâre ma'imí. A'tîro niî'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ma'í'. Tohô niikã́ mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ niî'kɨ a'tîpĩ”, niî ẽho peó'. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ma'imí. 28 Yɨ'ɨ̂ pakɨ me'ra niî'kɨ yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨre a'tîwɨ. Ni'kâroakã yɨ'ɨ̂ a'topɨ́ niî'kɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ dahâ tohagɨti taha. 29 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Ni'kâroakãre mɨ'ɨ̂ kití me'ra weré wee'. Diakɨ̃hɨ́ uúkũkã'. 30 Ni'kâroakã ɨ̃sâ masî'. Mɨ'ɨ̂ niî pe'tisere masî pe'okã'. No'ó sẽrí yã'aatoho dɨporo masî toha'. Tohô weérã mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ niî'kɨ a'tîpã niisére masî'. 31 Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Mɨsâ ẽho peóti maha? 32 Tohô ẽho peómirã, maatá no'ó mɨsâ wa'â sĩ'riro du'tistérãsa'. Yɨ'ɨ̂ ni'kɨtá tohagɨ́sa'. Ni'kɨtá nií wee', niîgɨ pe'ea'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂ me'ra niîmi. 33 Yɨ'ɨ̂re ẽho peórã ãyuró ehêri põ'ratiato niîgɨ a'té niî pe'tisere mɨsâre wereápɨ. A'ti nukúkãkãharã mɨsâre pi'etíkã weerã́sama. Naâ tohô weemíkã, wãkû tutuaya. Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãkãharã naâ yã'âro weesére dokâ ke'akã weé tohawɨ. Tohô weérã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã wãkû tutuaya.

João 17

1 Jesu tohô niîka be'ro ĩ'yâ moro, a'tîro niîwĩ: —Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re kũû'ke ehâ'. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ makɨ niisére masaré ĩ'yoyá. Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, yɨ'ɨ̂ masaré mɨ'ɨ̂ tutuasére, mɨ'ɨ̂ ãyú yɨ'rɨsere ĩ'yogɨ́sa'. 2 Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re masá niî pe'tirã wiôgɨ sõróowɨ. Niî pe'tirã mɨ'ɨ̂ o'ô'kãrãre katî nu'kukã wee dutígɨ yɨ'ɨ̂re sõróowɨ. 3 Masá mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá keoró niigɨ́re, tohô niikã́ yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ o'ôo'kɨre ẽho peórã katî nu'kukã'rãsama. 4 Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨre mɨ'ɨ̂ tutuasére, mɨ'ɨ̂ ãyú yɨ'rɨsere masaré ĩ'yowɨ́. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re kũû'kere weé pe'okã'wɨ. 5 Pakɨ́, a'ti nukúkã weeátoho dɨporo yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra niîwɨ. Mɨ'ɨ̂ me'ra niîgɨ, mɨ'ɨ̂ weeró noho niisétiwɨ. Ni'kâroakãre mɨ'ɨ̂ tiropɨ wa'âgɨ weé'. Yɨ'ɨ̂re meharóta weeyá taha. 6 Mɨ'ɨ̂ ã'raré a'ti nukúkãpɨ niirã́ wa'terore besewɨ́. Yɨ'ɨ̂re naâre o'ôgɨti niîgɨ, tohô weékɨ niîwɨ. Mɨ'ɨ̂ niisétisere naâre masikã́ weewɨ́. Naâ mɨ'ɨ yarã́ niîmi'kãrãre yɨ'ɨ̂re wiawɨ́. Naâ mɨ'ɨ̂ dutisére weewã́. 7 Ni'kâroakã naâ masîma, niî pe'tise yɨ'ɨ̂ kɨosé mɨ'ɨ̂ o'ô'ke niî', niîma. 8 Naâre niî pe'tise mɨ'ɨ̂ werê duti'kere werêwɨ. Naâ teeré tɨ'órã, ẽho peówã. Naâ diakɨ̃hɨ́ta yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ tiropɨ a'tî'kere ẽho peówã. Tohô niikã́ mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kere ẽho peówã. 9 Yɨ'ɨ̂ naa yeé niiátehere mɨ'ɨ̂re sẽrí'. Ãpêrã yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã yee maa sẽrí wee'. Yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ o'ô'kãrã mɨ'ɨ yarã́ niîma. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂re sẽrí'. 10 Niî pe'tirã mɨ'ɨ yarã́, yarã́ niîma. Yarã́ kẽ'ra mɨ'ɨ yarã́ niîma. Naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó, yɨ'ɨ̂ tutuagɨ́ niisére masaré masikã́ weemá. 11 Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ tohâ ke'asome. Yɨ'ɨ̂ bu'erã́ pũrikã toharã́sama. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ tiropɨ wa'âgɨ weé'. Pakɨ́, ãyú yɨ'rɨgɨ, mɨ'ɨ̂ tutuasé me'ra mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'ô'kãrãre ãyuró ko'têya. Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, marî niîro nohota naâ ni'kâro me'ra niîrãsama. 12 A'ti nukúkãpɨre yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ o'ô'kãrã me'ra niîgɨ, mɨ'ɨ̂ tutuasé o'ô'ke me'ra naâre ko'têwɨ. Neê ni'kɨ́ bahuriótiwɨ. Ni'kɨ́ di'akɨ̃ too dɨpóropɨ bahu dutí'kɨ weeró noho niî'kɨre bahuriówɨ. Mɨ'ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ niîro nohota naâ ohâ'ke keoró wa'âro weé'. 13 Ni'kâroakã yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ tiropɨ wa'âgɨ weé'. Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ niîgɨ, mɨ'ɨ yeé kitire werêwɨ. Teeré tɨ'órã, naâ yɨ'ɨ̂ weeró noho e'katiáto niîgɨ werêwɨ. 14 Mɨ'ɨ̂ werê duti'kere naâre werê turiawɨ. Naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó tĩharã, yɨ'ɨ̂ weeró noho niîma. A'ti ɨmɨ́kohokãharã weeró noho wãkûti, naâ weeró noho weesétitima. Tohô weérã naá kẽ'rare masá ĩ'yâ tu'tima. 15 “Naâre, a'ti nukúkãpɨ niirã́re mɨ'ɨ̂ tiropɨ miáaya”, niîgɨ meheta weé'. Wãtî pe'ere ka'mú ta'aya niîgɨ, tohô niî'. 16 Yɨ'ɨ̂ a'ti ɨmɨ́kohokɨ̃hɨ meheta niî'. Naá kẽ'ra yɨ'ɨ̂re ẽho peórã a'ti ɨmɨ́kohokãharã weeró noho wãkûti, naâ weeró noho weesétitima. 17 Mɨ'ɨ yeé kiti diakɨ̃hɨ́ waro niî'. Teé me'ra naâre mɨ'ɨ̂ ɨaró weeáhã ãyurã́ wa'akã́ weeyá. 18 Yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ yeé kitire a'ti nukúkãkãharãre werê dutigɨ o'ôo'wɨ. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ bu'erã́re a'ti nukúkãkãharãre werê dutigɨ o'ôo'. 19 Mɨ'ɨ̂ ɨaró noho naa yeé niiátehere wẽrî basagɨti. A'tîro yɨ'ɨ̂ weekã́, naá kẽ'ra mɨ'ɨ̂ ɨaró noho diakɨ̃hɨ́ta weerã́sama. 20 Yɨ'ɨ̂ naâ di'akɨ̃re sẽri basá wee'. Be'ropɨ́ naâ bu'esére tɨ'ó ẽho peoáhã kẽ'rare sẽri basá'. 21 Naâ marî me'ra ni'kâro me'ra niiáto niîgɨ tohô weé'. Pakɨ́, yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra niîro noho, mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ me'ra niîro noho naá kẽ'ra niiáto. Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, a'ti nukúkãkãharã yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ o'ôo'kere ẽho peórãsama. 22 Yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ tutuasé, ãyú yɨ'rɨsere o'ôwɨ. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra yarã́re o'ô turiawɨ. Naâre ni'kâro me'ra marî weeró noho niiáto niîgɨ tohô weewɨ́. 23 Yɨ'ɨ̂ naâpɨre niî'. Mɨ'ɨ̂ pe'e yɨ'ɨ̂pɨre niî'. Tohô weérã naâ ni'kâro me'ra niîrãsama. Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, a'ti nukúkãkãharã mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kere masîrãsama. Apêyere, mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ma'iró nohota “Marîre ma'imí”, niîrãsama. 24 A'ti ɨmɨ́koho weeátoho dɨporo mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ma'iwɨ́. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ niisétisere yɨ'ɨ̂re o'ôwɨ. Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ o'ô'kãrãre yɨ'ɨ̂ me'ra niikã́ ɨása'. Naâre yɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yâ dutigɨ tohô weé'. 25 Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ keoró weé'. A'ti nukúkãkãharã yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã mɨ'ɨ̂re masîtima. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re masî'. Ã'rá yɨ'ɨ̂ bu'erã́ mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kere masîma. 26 Mɨ'ɨ̂ niisétisere naâre masikã́ weewɨ́. Tohô masikã́ weé nu'kukɨ̃'ti. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ma'iró nohota naá kẽ'rare a'mêri ma'i dutígɨ tohô weé'. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niî nu'kugɨti niîgɨ, tohô weé', niîwĩ Jesu.

João 18

1 Jesu kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽríka be'ro ɨ̃sâ Jerusalẽ́pɨre wiháawɨ. Wiháa, Cedrṍ wamêtiri maare pẽ'âwɨ. Tii maá siâkihipɨ naâ oliveira otê'karo niîwɨ. Ɨ̃̃sâ toopɨ́ wa'âwɨ. 2 Juda Jesuré ĩ'yâ tu'tirãre o'ogɨ́ kẽ'ra teé oliveira niiróre masîwĩ. Jesu too dɨpóro pehetíri ɨ̃sâre sɨ'orí sihâwĩ. Tohô weégɨ masîwĩ. 3 Ɨ̃̃sâ toopɨ́ niirí kura ni'kâ kura surára me'ra Juda etâwĩ. Ãpêrã kẽ'ra ni'karérã Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ surára niîwã. Sacerdotea wiôrã, fariseu masa o'ôo' no'okãrã niîwã. Naâ ãyuró wamotíwã. Sĩ'óo'se tuturi, sĩ'óo'se paa me'ra a'tîwã. 4 Jesu kɨ̃ɨ̂re wa'aátehere masî tohakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ “Noaré a'mâti?” niîwĩ. 5 Kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwã́: —Jesu Nazarékɨ̃hɨre a'mâ', niîwã. Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ta niî'. Juda Jesuré ĩ'yâ tu'tirãre o'ogɨ́ naâ me'ra niîwĩ. 6 Jesu “Yɨ'ɨ́ta niî'” niikã́ tɨ'órã, naâ uîrã, duûsti bɨrɨ̂ ke'awã. 7 Jesu opâturi sẽrí yã'awĩ taha: —Noaré a'mâti? Kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwã́: —Jesu Nazarékɨ̃hɨre a'mâ', niîwã. 8 Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâre werê toha', yɨ'ɨ́ta niî'. Too pũríkã yɨ'ɨ̂re a'mârã, ã'rá yɨ'ɨ̂ bu'erã́re du'óo'ya. 9 Jesu kɨ̃ɨ̂ uúkũ'ke keoró wa'aáto niîgɨ tohô niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niî'ke a'tîro niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ pakɨ o'ô'kãrãre neê ni'kɨ́ bahuriótiwɨ”, niîwɨ. 10 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Simão Pedro kɨ̃ɨ yaá di'pĩhíre wehê weewĩ. Wehê wee, sacerdotea wiôgɨre da'rá ko'tegɨ Malco wamêtigɨre diakɨ̃hɨ́kãha o'mê peerore dɨtê pã'rewĩ. 11 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu Pedrore niîwĩ: —Mɨ'ɨ yaá di'pĩhíre nɨrôya. Yɨ'ɨ̂ pakɨ pi'etí duti'karo nohota pi'etígɨti, niîwĩ Jesu. 12 Surára, tohô niikã́ naâ wiôgɨ, ãpêrã sacerdotea wiôrã naâ o'ôo'kãrã Jesuré dɨ'té, Aná wamêtigɨ yaá wi'ipɨ miáawã. Kɨ̃ɨ̂ Caifá maa yẽkɨ́ niîwĩ. Caifá tiîtare sacerdotea wiôgɨ niîwĩ. 14 Kɨ̃ɨ́ta too dɨpóropɨre Judeu masare “Ni'kɨ́ niî pe'tirã yee niiátehe wẽrî basakã, marîre ãyurósa'” niî'kɨ niîwĩ. 15 Naâ Jesuré miáakã, yɨ'ɨ̂ João, tohô niikã́ Simão Pedro, ɨ̃sâ pɨárã naâre siru tuú wã'kawɨ. Sacerdotea wiôgɨ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ masiwĩ. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ Jesu me'ra wiôgɨ yaá wi'i po'peapɨ sãháawɨ. 16 Pedro pe'e sopepɨ́ tohâ nɨ'kawĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, yɨ'ɨ̂ sopé ko'tegó me'ra uúkũ, kɨ̃ɨ̂re pihî sõrowɨ. 17 Be'ropɨ́ koô Pedrore sẽrí yã'awõ: —Mɨ'ɨ̂ sĩ'í me'rakɨ̃hɨ meheta niîti? Pedro koôre niîwĩ: —Nií wee', niîwĩ. 18 Pũûro yɨsɨáwɨ. Tohô weérã tií wi'i da'rá ko'terã, tohô niikã́ surára pekâ me'e wĩhawã́. Naâ tií me'e sumútohopɨ so'má nu'ku bɨrowã. Pedro kẽ'ra naâ me'ra so'mágɨ wa'âwĩ. 19 Sacerdotea wiôgɨ Aná Jesuré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Noa nohó niîti mɨ'ɨ̂ bu'erã́? Yẽ'e nohóre mɨ'ɨ̂ bu'êti naâre? niîkɨ niîwĩ. 20 Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ niî pe'tirã tɨ'óropɨ bu'êwɨ. Judeu masa neresé wi'seripɨ, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i Judeu masa nerê wɨaropɨ bu'êwɨ. Ya'yióropɨ bu'êtiwɨ. 21 De'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re sẽrí yã'ati? Ãpêrã yɨ'ɨ̂re tɨ'ó'kãrãre sẽrí yã'aya. Naâ masîsama. Naâ mɨ'ɨ̂re werêrãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 22 Jesu tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'tegɨ́ surára Jesu yaá diâpoare paâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —De'ró weégɨ tohô yɨ'tití sacerdotea wiôgɨre? 23 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ yã'âro niîka be'ro “Teé bu'iri paápɨ. Teé yã'â niî'”, niîya. Ãyuró niîka be'ro maa, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re paáti? niîkɨ niîwĩ Jesu. 24 Be'ró Aná Jesuré dɨ'té no'o'kɨre taha sacerdotea wiôgɨ Caifá tiropɨ o'ôo'wĩ. 25 Tohô weerí kura Pedro pekâ me'e sumútoho so'má nu'kuwĩ. Toopɨ́ niirã́ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awã: —Mɨ'ɨ̂ sĩ'í me'rakɨ̃hɨ meheta niîti? Pedro naâre niîwĩ: —Nií wee'. 26 Be'ró ni'kɨ́ sacerdotea wiôgɨre da'rá ko'tegɨ, Pedro kɨ̃ɨ̂ o'mê peero dɨtê pã're'kɨ akawerégɨ Pedrore niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mehêpɨ mɨ'ɨ̂re oliveira otê'karopɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra niikã́ ĩ'yaápɨ. 27 Pedro opâturi niî soowĩ. Tohô niîka be'ro kãrêkẽ' uuwĩ́. 28 Be'ró Jesuré Caifá yaá wi'ipɨ niî'kɨre Pilato yaá wi'ipɨ miáawã. Bo'rêa wa'âro weewɨ́. Judeu masa wiôrã tií wi'ipɨre sãháatiwã. Tií wi'ipɨre sãháarã, Páscoa bosê nɨmɨ ba'â wɨasere ba'âti boopã. Pilato Judeu masɨ niîtimi niisé bu'iri naâ bu'îritirã tɨ'ó yã'a boopã. Tohô weérã kɨ̃ɨ yaá wi'ire sãháatiwã. 29 Naâ sãháatikã ĩ'yâgɨ, Pilato naâ me'ra uúkũgɨ wihátiwĩ. Naâre niîwĩ: —Mɨsâ ã'riré yẽ'e nohó werê sãarã weetí? 30 Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ yã'âro weetíkã maa, mɨ'ɨ̂ tiro kɨ̃ɨ̂re miítiti booapã. 31 Naâ tohô yɨ'tikã́ tɨ'ógɨ, Pilato niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂re miáaya. Mɨsâre dutîro nohota mɨsâ basi besérã wa'âya. Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Ɨ̃̃sâ Judeu masa neê ni'kɨ́ masɨré “Wẽheyá” niî masitisa', niîwã. 32 Tiîtapɨre romano masa wiôgɨ masá yã'arã́re naâ wẽhe dutírãre kurúsapɨ paâ bi'pekũkãrã niîwã. Tohô weéro Jesu too dɨpóro niî'ke keoró wa'âwɨ. Kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂re ɨ'mɨáropɨ tuu moró nɨ'korãsama”, niîwĩ. 33 Pilato Jesuré pihî, kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ mahâmi sãhawĩ. Jesuré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ́ta niîti Judeu masa wiôgɨ? 34 Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ basi mɨ'ɨ̂ wãkusé me'ra sẽrí yã'ati? ou ãpêrã mɨ'ɨ̂re wereáti? 35 Pilato kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —De'ró weégɨ yɨ'ɨ̂ masî boosari? Yɨ'ɨ̂ Judeu masɨ meheta niî'. A'topɨ́re mɨ'ɨ yaá di'takãharã Judeu masa, tohô niikã́ sacerdotea wiôrã mɨ'ɨ̂re miítiama. De'ró weeáti mɨ'ɨ̂? 36 Jesu niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãkɨ̃hɨ wiôgɨ meheta niî'. Yɨ'ɨ̂ tohô niikã́ maa, Judeu masa wiôrãre o'ô dutitirã yɨ'ɨ̂re siru tuúrã a'me kẽé booapã. Yɨ'ɨ̂ apé sia'kɨ̃hɨ wiôgɨ niî'. 37 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato niîkɨ niîwĩ: —Too pũríkãre mɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîti? Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ niîro nohota yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niî'. Yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́kãhasere werêgɨ a'topɨ́ a'tî, bahuáwɨ. Niî pe'tirã diakɨ̃hɨ́kãhasere ɨarã́, yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'omá. 38 Pilato kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Yẽ'e nohó niîro niîsasa' diakɨ̃hɨ́kãhase? niîkɨ niîwĩ. Pilato Jesuré sẽrí yã'aka be'ro Judeu masa wiôrã me'ra uúkũgɨ wihátikɨ niîwĩ taha. Naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re neê bu'îri bokatiásɨ. 39 Mɨsâ wee wɨáse a'tîro niî'. Páscoa bosê nɨmɨ niikã́ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́re yɨ'ɨ̂re du'u wĩró dutisa'. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂re Judeu masa wiôgɨre du'u wĩrókã ɨasarí? 40 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ pũûro karíkũwã: —Kɨ̃ɨ̂re neê du'u wĩrótikã'ya. Barrabá pe'ere du'u wĩróya, niîwã. Barrabá yã'âro weegɨ́ niîwĩ.

João 19

1 Masá “Barrabáre du'u wĩróya” niî karíkũkã tɨ'ógɨ, Pilato Jesuré tãra dutíwĩ. 2 Surára ni'kâ be'to potâ me'ra weéka be'tore kɨ̃ɨ̂ dɨpôapɨre peôkãrã niîwã. Apêro, ni'kâro su'tîro wiôgɨ sãyaró noho sõ'â yĩi boó kurerore sãâkãrã niîwã. 3 Be'ró kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂re buhíkã'rã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Judeu masa wiôgɨre ãyuró wa'aáto. Tohô niîrãta, kɨ̃ɨ̂ diâpoare paâ mɨhakãrã niîwã. 4 Pilato po'peápɨ niî'kɨ wihátiwĩ taha. Masaré niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re neê kã'roákã bu'îri bokatiásɨ. Tohô weégɨ mɨsâ tiropɨ pihî wihatigɨti. Mɨsâ ĩ'yârãsa', niîwĩ. 5 Be'ró Jesu wihátiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ potâ be'tore pesâwĩ. Wiôgɨ su'tîro surára o'ô'karore sãyâ wihatiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wihatáka be'ro Pilato masaré a'tîro niîwĩ: —Ĩ'yâya. Ã'rí niîmi. 6 Sacerdotea wiôrã, ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ surára kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, pũûro karíkũwã: —Kɨ̃ɨ̂re kurúsapɨ paâ bi'pe wẽheyá, niî karíkũwã. Pilato naâre niîwĩ: —Mɨsâ basi kɨ̃ɨ̂re kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhérã wa'âya. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re neê kã'roákã bu'îri bokatísa', niîwĩ. 7 Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî'”, niîwĩ. Ɨ̃̃sâre dutî'ke tohô uúkũgɨ nohore wẽhe dutí', niîwã. 8 Pilato kɨ̃ɨ̂ “Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî'” niisére tɨ'ógɨ, nemoró uîwĩ. 9 Be'ró Jesuré pihî sãha, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ taha: —Mɨ'ɨ̂ no'okɨ̃hɨ́ niîti? Jesu kɨ̃ɨ̂re neê yɨ'titíkɨ niîwĩ. 10 Kɨ̃ɨ̂ yɨ'titíkã ĩ'yâgɨ, Pilato kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —De'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re yɨ'tí weeti? Mɨ'ɨ̂ masí weeti? Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re du'u wĩrógɨ, du'u wĩró masi'. Wẽhe dutígɨ kẽ'ra, wẽhe dutí masi', niîkɨ niîwĩ. 11 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂re ka'mú ta'akã, mɨ'ɨ̂ tohô wee masíti booapã. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ tiropɨ o'ô'kɨ mɨ'ɨ̂ nemoró bu'îritimi, niîkɨ niîwĩ. 12 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato Jesuré “De'ró weé kɨ̃ɨ̂re yɨ'ɨ̂ du'u wĩrógɨsari baa?” niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé sĩ'rikã ĩ'yârã, Judeu masa wiôrã pũûro karíkũwã: —Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re du'u wĩrógɨ, romano masa wiôgɨ me'rakɨ̃hɨ niîsome. No'ó ni'kɨ́ “Yɨ'ɨ̂ Judeu masa wiôgɨ niî'” niigɨ́ noho romano masa wiôgɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kagɨ weemí. Kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ niîtimi, niî karíkũwã. 13 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato Jesuré naâ ɨ̃tá me'ra yeêka paapɨ pihî wiha dutiwĩ. Hebreu masa yee uúkũse me'ra Gábata wamêtiwɨ. Toopɨ́ Pilato masaré bese wɨáwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ duhîwĩ. 14 Tiîtare ni'kâ nɨmɨ dɨ'sawɨ́ Páscoa bosê nɨmɨ wa'aátoho. Daharí tero wa'tero niîwɨ. Pilato toopɨ́ duhîgɨ, Judeu masa wiôrãre niîwĩ: —Mɨsâ wiôgɨre ĩ'yâya. 15 Naâ karíkũ nemowã: —Kɨ̃ɨ̂re wẽheyá. Kurúsapɨ paâ bi'pe wẽheyá, niîwã. Pilato niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâ wiôgɨre kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhe dutígɨsami, niî wãkûmiti? Sacerdotea wiôrã kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ ni'kɨtá romano masa wiôgɨ waro niîmi. 16 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato surárare Jesuré kurúsapɨ wẽhe dutígɨ o'ôwĩ. Be'ró naâ kɨ̃ɨ̂re miáawã. 17 Jesu naâ “Masá boâ weeka dɨpoa” niirópɨre wa'âgɨ, kurúsare wɨâ wã'kawĩ. Hebreu masa yee uúkũse me'ra Gólgota wamêtiwɨ. 18 Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re kurúsapɨ paâ bi'pewã. Ãpêrã pɨárã kẽ'rare tohôta weewã́. Jesuré naâ deko nɨ'kowã́. Ãpêrã pe'ere, ni'kɨré diakɨ̃hɨ́ pe'e, ãpiré kũûpe' pe'e nɨ'kowã́. 19 Pilato Jesu dɨpôa bu'i kurúsapɨ kɨ̃ɨ̂ ohâ'kere õ'o dutíwĩ. A'tîro ohâ no'owɨ: “Jesu Nazarékɨ̃hɨ Judeu masa wiôgɨ niîmi.” 20 Teé ohâ'ke hebreu masa yee uúkũse, grego yee, latim me'ra niîwɨ. Jesuré paâ bi'pe'karo makâ pɨ'to niîwɨ. Tohô weérã pãharã́ Judeu masa teeré ĩ'yâ bu'êwã. 21 Pilato ohâ'kere bu'êrã, sacerdotea wiôrã kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ “Judeu masa wiôgɨ niîmi”, niî ohâti booapã. A'tîro pe'e ohâ booapã. “Kɨ̃ɨ̂ ‘Judeu masa wiôgɨ niî'’, niiámi”, niî booapã. 22 Pilato naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ ohâ sĩ'ri'karo noho ohâ tohapɨ. Dɨka yuúsome maha. 23 Be'ró ba'pâritirã surára Jesuré paâ bi'pe'kãrã kɨ̃ɨ yeé su'tiré see neéwã. See neé, naâ nɨkɨ dɨka waáwã. Kɨ̃ɨ yaá su'tîro dokâkãharo deró a'mé sɨ'oya mariwɨ́. 24 Tohô weérã surára a'mêri niîwã: —A'toré tɨ̃'rêtikã'rã. Mehô niî bokaperã. Noá a'toré wapá ta'arosarito? niîwã. Naâ tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ ohâ'ke keoró wa'âwɨ. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yeé su'tiré dɨka waáwã. Teeré niî bokaperã wapá ta'awã.” A'té niî'karo nohota surára weewã́. 25 Jesu yaá kurúsa pɨ'to a'tikérã numiâ niîwã. Kɨ̃ɨ̂ pakó, kɨ̃ɨ̂ mɨgo Maria Cleopa nɨmo, tohô niikã́ Maria Madalena niîwã. 26 Jesu kɨ̃ɨ̂ pakoré, tohô niikã́ yɨ'ɨ̂ João kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́tɨ ma'í no'ogɨ koô tiro nu'kukã́ ĩ'yâgɨ, koôre niîwĩ: —Ma'û, ã'rí mɨ'ɨ̂ makɨ niîmi. 27 Be'ró yɨ'ɨ̂re niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pakore mɨ'ɨ̂ pako weeró noho kɨoyá. Toó tohamó mɨ'ɨ̂ pako, niîwĩ Jesu. Toó be'ro koôre yaá wi'ipɨ mii toháawɨ. 28 Jesu kɨ̃ɨ̂ pakoré ko'tê dutika be'ro “Niî pe'tise yɨ'ɨ̂re wee dutí'kere tu'â eha'”, niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ ohâ'ke wa'aáto niîgɨ Jesu a'tîro niîwĩ: —Ako wɨósa'. 29 Toopɨ́ ni'kârɨ vinho piasé posetítɨhɨ duhîwɨ. Tohô weérã surára ni'kâ si'ti miáa yãa miówã. Yãa mió, hissopo wamêtiri siti dɨpɨpɨ tií si'tire wa'mé õ'o sĩô morowã Jesu tirópɨ. 30 Kɨ̃ɨ̂ teeré sĩ'riwĩ́. Be'ró niîwĩ: —Niî pe'tise tu'â eha toha'. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro kɨ̃ɨ̂ dɨpôa paâ mu'ri yoha, wẽrîa wa'âwĩ. 31 Jesu kɨ̃ɨ̂ wẽrîka terore ni'kâ nɨmɨ Páscoa bosê nɨmɨ wa'aátoho dɨ'sawɨ́. Tií bosê nɨmɨ saurú Judeu masare soo dutíka nɨmɨ bosê nɨmɨho waro niîkaro niîwɨ. Tii nɨmɨ́re wẽrî'kãrã kurúsapɨ niikã́ Judeu masa wiôrã ɨatíkãrã niîwã. Tohô weérã naâ Pilato tiropɨ wa'â, kɨ̃ɨ yarã́ surárare naâre maatá wẽriáto niîrã naa yeé yẽkârire paâ nu'a dutikãrã niîwã. Be'ró naâ ɨpɨré mii dihóo, apé sia' miáa dutikãrã niîwã. 32 Tohô weérã surára ni'kɨré paâ nu'a mɨ'tawã. Be'ró ãpí kẽ'rare tohôta weewã́. 33 Jesu maa wẽrî'kɨpɨre ĩ'yâwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ́ maa paâ nu'atiwã. 34 Mehô di'akɨ̃ ni'kɨ́ surára Jesuré paatí pa'mapɨ yõsêwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, diî akó me'ra wihawɨ́. 35 Yɨ'ɨ̂ a'teré ĩ'yâwɨ. Diakɨ̃hɨ́ta niî'. Mɨsá kẽ'ra a'teré ẽho peoáto niîgɨ mɨsâre werê'. 36 A'té Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota wa'aáto niîro tohô wa'âwɨ. A'tîro ohâ no'owɨ: “Kɨ̃ɨ yeé õ'âri neê ni'kâ õ'a paâ nu'aya marirósa'.” 37 Apêro Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâ'karo kẽ'rare a'tîro niîwɨ: “Naâ kamî da're'kɨpɨre ĩ'yârãsama”, niî ohâ no'owɨ. 38 Jesu wẽrîka be'ro José Arimatéia wamêtiri makakɨ̃hɨ Pilatore Jesu yaá ɨpɨré sẽríkɨ niîwĩ. José Jesuré ẽho peógɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masa wiôrãre uîgɨ, ya'yióropɨ ẽho peó niisétikã'kɨ niîwĩ. Pilato “Aɨ, Jesu yaá ɨpɨré miáaya”, niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ yaá ɨpɨre mii dihówĩ. 39 Nicodemo too dɨpóro yamîpɨ Jesu me'ra uúkũgɨ ehâ'kɨ kẽ'ra pehé trinta quilos ɨ'mɨ̂tihisere mii eháwĩ. Teé ɨ'mɨ̂tihise a'té niîwɨ. Mirra aloé me'ra moré'ke niîwɨ. 40 Naâ pɨárã José, Nicodemo su'tí ãyusé kaseri ɨ'mɨ̂tihise wa'rê'ke kaseri me'ra Jesu yaá ɨpɨré omawã́. Judeu masa wẽrî'kãrãre yarã́ wee wɨáro nohota weewã́. 41 Jesuré paâ bi'pe'karo pɨ'to otesé otê'karo niîwɨ. Teé otê'karo deko ni'kâ masâ pee naâ ɨ̃tâgapɨ se'êka tuti niîwɨ. Tii peé neê ni'kâti wẽrî'kãrãre sĩô sõro kũu no'oya mariwɨ́. 42 Toopɨ́ Jesuré miáa, tii peépɨ sĩô sõro kũuwã. Naâ tohô weerí kura muhîpũ sãháari kurapɨ niîwɨ. Judeu masa naâ da'ra dutítika nɨmɨ sãháaropɨ weewɨ́. Tohô weérã tii peé pɨ'toákã niî yuukã, toopɨ́ sĩô sõro kũuwã.

João 20

1 Soorí nɨmɨ niikã́ bo'reaátoho dɨporo Maria Madalena Jesu masâ peepɨ wa'âko niîwõ. Tii peére bi'ákaga ɨ̃tâga apé sia'pɨ kũyakã́ ĩ'yâko niîwõ. 2 Tohô weégo ɨ̃sâ tiropɨ oma tohátiko niîwõ. Ɨ̃̃sâre niîwõ: —Marî wiôgɨre apé sia'pɨ miáa wa'âkãrã niiáma. No'opɨ́ miáarã miáasapã? 3 Koô tohô niikã́ tɨ'órã ɨ̃sâ, Simão Pedro, yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re yaá'karopɨ wa'âwɨ. 4 Ɨ̃̃sâ toopɨ́ wa'ârã, yɨ'ɨ̂ Pedro nemoró omawɨ́. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ dɨporo ehâwɨ. 5 Toopɨ́ ehâ, tii peépɨ mu'rí ĩ'ya sõrowɨ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re omá'ke kaseri pesâwɨ. 6 Be'ropɨ́ Pedro ehâwĩ. Kɨ̃ɨ̂a' diakɨ̃hɨ́ sãháa wa'âwĩ. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra teé su'tiré ĩ'yâwĩ. 7 Apêro Jesuré naâ diâpoapɨ naâ omáka kasero kẽ'ra niîwɨ. Apêye me'ra niîtiwɨ. Apêropɨ tuú pe'eka kasero pesâwɨ. 8 Yɨ'ɨ́ kẽ'ra tii tutípɨre sãháawɨ. Niî pe'tise tee kasérire ĩ'yâgɨ, ẽho peówɨ. 9 Ɨ̃̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere Jesu wẽrî'kɨpɨ masagɨ́sami niisére tiîtare masîtiwɨ. 10 Ɨ̃̃sâ tii peére ĩ'yâka be'ro ɨ̃sa yaá wi'ipɨ dahâ tohawɨ. 11 Maria Madalena pe'e tii peé sumútohopɨ utîgo tohâ ke'awõ. Koô utîgota, tii peépɨ yu'û ĩ'ya sõroko niîwõ. 12 Tohô ĩ'yâ sõrogo, pɨárã su'tí butisé sãyarã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terãre ĩ'yâko niîwõ. Naâ Jesuré kũû'karopɨ duhîkãrã niîwã. Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ dɨpôa niî'karopɨ, ãpí kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãri niî'karo pe'e duhîkãrã niîwã. 13 Naâ koôre sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weégo mɨ'ɨ̂ utîti? Naâre niîko niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨre miáa wa'âpã. No'opɨ́ miáarã miáasapã? 14 Koô tohô niîka be'ro apêro pe'e mahâmi ĩ'yako niîwõ. Tohô weemígo, Jesu koô tiro nu'kukã́ ĩ'yâko niîwõ. “Jesutá niîmi”, niî ĩ'yâ masitiko niîwõ. 15 Jesu koôre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —De'ró weégo mɨ'ɨ̂ utîgo weetí? Noaré a'mâti? niîkɨ niîwĩ. Ã'rí otesé ko'tegɨ́ niîsami niî wãkûgo, a'tîro niîko niîwõ: —Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re miáa'kɨ, werêya. No'opɨ́ kũuáti? Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re miáagoti, niîko niîwõ. 16 Jesu koôre “Maria”, niîkɨ niîwĩ. Koô mahâmi ĩ'ya keho, niîko niîwõ: —Rabboni. Hebreu masa yee uúkũse me'ra “Yɨ'ɨ̂re bu'egɨ́” niî sĩ'riro weé'. 17 Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Du'uyá yɨ'ɨ̂re. Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ mɨhâatiapɨ yuhûpɨ. Yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre werêgo wa'âya. “A'tîro niiámi”, niîya. “Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ ‘Wa'âgɨ weé'’, niiámi.” “Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ, tohô niikã́ mɨsâ pakɨ niîmi. Apêye kẽ'rare yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi. Tohô niikã́ mɨsâ wiôgɨ niîmi, niiámi”, niîya, niîkɨ niîwĩ. 18 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógo, Maria Madalena ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re werêgo etâwõ. Koô kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ'kere, kɨ̃ɨ̂ koôre niî'kere werêwõ. 19 Tohô wa'âka nɨmɨ soorí nɨmɨ niîwɨ. Tii nɨmɨ́ yamîpɨ ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ niî'kãrã nerêwɨ. Ɨ̃̃sâ Judeu masa wiôrãre uîrã, ãyuró bi'a sãhá wa'âwɨ. Ɨ̃̃sâ toopɨ́ niirí kura Jesu ɨ̃sâ dekopɨ bahuáwĩ. Ɨ̃̃sâre a'tîro niîwĩ: —Mɨsa yeé ehêri põ'raripɨ ãyuró tɨ'ó yã'ase kɨoyá, niîwĩ. 20 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro kɨ̃ɨ̂re paâ bi'pe'kere, kɨ̃ɨ̂re yõsê'karore ĩ'yowĩ́. Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, pũûro e'katíwɨ. 21 Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niî nemowĩ taha: —Mɨsâ e'katíse me'ra niîya. Yɨ'ɨ̂ pakɨ o'ôo'karo nohota yɨ'ɨ́ kẽ'ra yee kitíre werê dutigɨ mɨsâre o'ôo'. 22 Be'ró kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre puti peó, niîwĩ: —Mɨsâ Espírito Santore kɨoyá. 23 Mɨsâ ãpêrã naâ yã'âro weé'kere akobohókã, naâ bu'îri marirã́ toharã́sama. Mɨsâ naâre akobohótikã, naâ akobohó no'otirãsama, niîwĩ Jesu. 24 Tomé ɨ̃sâ me'rakɨ̃hɨ Jesu bu'egɨ́ “Sɨ'rɨá'kɨ” naâ niî no'ogɨ Jesu ɨ̃sâ tiropɨ bahuáka terore mariwĩ́. 25 Be'ró kɨ̃ɨ̂ dahakã́, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Marî wiôgɨre ĩ'yaápɨ, niîwɨ. Tomé pe'e ɨ̃sâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ amûkãpɨ paâ bi'pe'ke peeripɨ sĩô sõro ĩ'yatimigɨ, ẽho peósome. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂re yõsê'karopɨ yaá amû pi'kare sĩô sõro ĩ'yatigɨ, ẽho peósome. Sĩô sõro ĩ'ya tohagɨpɨ, ẽho peógɨti, niîwĩ. 26 Ni'kâ semana Jesu ɨ̃sâre bahuáka be'ro ɨ̃sâ opâturi nerêwɨ. Tiîtare maha Tomé kẽ'ra ɨ̃sâ me'ra niîwĩ. Tií wi'ikãhase soperi bi'ákã' no'owɨ. Tohô niîmikã, Jesu ɨ̃sâ dekopɨ bahuáwĩ. Ɨ̃̃sâre a'tîro niîwĩ: —Mɨsa yeé ehêri põ'raripɨ ãyuró tɨ'ó yã'ase kɨoyá, niîwĩ. 27 Be'ró Tomére niîwĩ: —Ĩ'yâya yeé amûkãrire. Mɨ'ɨ̂ amû pi'kare naâ yɨ'ɨ̂re paâ bi'pe'ke peeripɨ sĩô sõroya. Yɨ'ɨ̂re paatí pa'mapɨ naâ yõsê'karopɨre mɨ'ɨ yaá amû pi'kare sĩô sõroya. Ẽho peóse moogɨ́ niîtikã'ya. Yɨ'ɨ̂re ẽho peóya. 28 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Tomé niîwĩ: —Jesu, yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niî'. 29 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Tomé, mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tohagɨpɨ, ẽho peó'. Yɨ'ɨ̂re ĩ'yâtimirã ẽho peókã pe'ere, nemoró ãyú'. 30 Jesu ɨ̃sâ ĩ'yóropɨ pehé apêye noho weé ĩ'yowĩ. Teé niî pe'tise yɨ'ɨ̂ a'ti pũrípɨre ohá wee'. 31 Yɨ'ɨ̂ a'ti pũrípɨ Jesu ni'karé kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ohâ'. Mɨsâre Jesu Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ niîmi niisére ẽho peó dutigɨ ohâ'. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã katî nu'kuato niîgɨ tohô weé'.

João 21

1 Be'ró Jesu Tiberíade wamêtiri ditara sumútohopɨ ɨ̃sâre opâturi bahuáwĩ. A'tîro wa'âwɨ. 2 Ɨ̃̃sâ toopɨ́re niirã́ a'tikérã niîwɨ: Simão Pedro, Tomé “Sɨ'rɨá'kɨ” naâ niigɨ́, tohô niikã́ Natanael Galiléia di'takɨ̃hɨ Caná wamêtiri makakɨ̃hɨ. Ãpêrã kẽ'ra ɨ̃sâ pɨárã Zebedeu põ'ra niîwɨ. Tohô niikã́ ãpêrã pɨárã Jesu bu'erã́ niî nemowã. 3 Ɨ̃̃sâ toopɨ́ niirí kura Simão Pedro ɨ̃sâre niîwĩ: —Wa'î wẽhegɨ́ wa'âgɨti. Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Ɨ̃̃sá kẽ'ra wa'ârãti, niîwɨ. Ɨ̃̃sâ wa'â, yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãhawɨ. Tii yamíre wa'î wẽhé bo'reamiwɨ. Neê wẽhetíkãti. 4 Bo'rêa wã'katiri kura Jesu tii ditára sumútohopɨ bahuáwĩ. Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masitiwɨ. 5 Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niîwĩ: —Wẽheáti? niîwĩ. —Wẽhetiásɨ, niîwɨ. 6 Ɨ̃̃sâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ɨ̃sâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ pe'e doke yõóya mɨsâ wẽhêkɨhɨre. Tohô weérã wẽherã́sa'. Kɨ̃ɨ̂ dutîro nohota weewɨ́. Pãharã́ waro wẽhewɨ́. Neê wẽhêkɨhɨre wã'kotíkãti. 7 Tohô wa'akã́ ĩ'yâgɨ, yɨ'ɨ̂ Jesu ɨpɨ́tɨ ma'í no'ogɨ Pedrore niîwɨ: —Marî wiôgɨ niîmi. Yɨ'ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Simão Pedro su'tîro bu'îkãharore wehê sãyawĩ. Jesu tirópɨ wa'âgɨ, dokê yõhawĩ. 8 Ɨ̃̃sâ pe'e yukɨ̂sɨ me'ra sumútohopɨ wa'îre wehê nɨhawɨ. Ɨ̃̃sâ cem metro yoaró dekôpɨ pa'sâwɨ. 9 Toopɨ́ nɨhatárã, pekâ me'e kɨ̃ɨ̂ wĩháka me'ere ĩ'yâwɨ. Tií me'epɨ wa'î pɨ̃'ó nɨ'ko'kãrãre ĩ'yâwɨ. Pãú kẽ'ra niîwɨ. 10 Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Wa'î mɨsâ wẽhé'kãrãre miítia. 11 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Simão Pedro yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, wa'îre wehê mahawĩ nukûporopɨ. Wa'î pakarã́ cento cinquenta e três sãháawã. Tiikérã pãharã́ sãháamikã, wẽhêkɨhɨ tɨ̃'rɨ̂tiwɨ. 12 Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Ba'ârã a'tiá. Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masirã, neê ni'kɨpéta “Mɨ'ɨ̂ noa nohó niîti?” niî sẽrí yã'a ma'atiwɨ. 13 Jesu pãuré ɨ̃sâre etiwĩ́. Wa'î kẽ'rare etiwĩ́. 14 Jesu masáka be'ro pɨáti ɨ̃sâre bahuá tohawĩ. Ni'kâroakã me'ra i'tiáti wa'âro weewɨ́. 15 Ɨ̃̃sâ ba'âka be'ro Jesu Simão Pedrore sẽrí yã'awĩ: —Simão, Jona makɨ, mɨ'ɨ̂ ã'rá yɨ'rɨóro yɨ'ɨ̂re ma'í yɨ'rɨ nɨ'kati? Pedro kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Ɨ̃̃ɨ̂, wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ masî' yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re ma'isére. Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Too pũríkãre yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre ko'têya. Naâre bu'êya. 16 Opâturi Pedrore sẽrí yã'a nemowĩ: —Simão, Jona makɨ, yɨ'ɨ̂re ma'ití? —Ɨ̃̃ɨ̂, mɨ'ɨ̂ masî' yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re ma'isére. Jesu niîwĩ taha: —Too pũríkãre yarãré bu'êya. Naâre ko'têya. 17 Opâturi niî nemowĩ taha: —Simão, Jona makɨ, yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ ma'ití? Jesu i'tiáti kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akã ĩ'yâgɨ, Pedro pũûro bɨhâ wetiwĩ. Kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Wiôgɨ, niî pe'tisere mɨ'ɨ̂ masî'. Masî' yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re ma'isére. Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Too pũríkãre naâre bu'êya. Naâre ko'têya, niîwĩ taha. 18 Mɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Mɨ'ɨ̂ ma'mɨ̂ niîgɨ, mɨ'ɨ̂ ɨaró su'tîrore sãyâ, mɨ'ɨ̂ no'ó wa'â sĩ'riro wa'âkũwɨ. Be'ró mɨ'ɨ̂ bɨkɨ́ ẽhágɨ, mɨ'ɨ yeé amûkãrire sĩô morogɨsa'. Ãpí mɨ'ɨ̂re su'tí sãâ, mɨ'ɨ̂ wa'â sĩ'ritiro miáagɨsami. 19 Jesu tohô niîgɨ, Pedro kɨ̃ɨ̂ de'ró wa'â wẽriátehere niîgɨ, tohô niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrisé me'ra masá Õ'âkɨ̃hɨre ãyuró uúkũrãsama niîgɨ, tohô niîwĩ. Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re ẽho peó siru tuú nu'kukã'ya. 20 Be'ró Pedro mahâmi ĩ'yagɨ, yɨ'ɨ̂ naâ be'ro siru tuúkã ĩ'yâwĩ. Yɨ'ɨ̂ Jesu ma'í no'ogɨ niîwɨ. Yɨ'ɨ́ta too dɨpóro ɨ̃sâ ba'â tɨoka terore “Noá mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãpɨre o'ôrosari?” niî sẽrí yã'awɨ. 21 Pedro yɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ, Jesuré sẽrí yã'awĩ: —Wiôgɨ, ã'ri waróre de'ró wa'ârosari? 22 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ maatá wẽrikã́, mɨ'ɨ yeékãhase meheta niî'. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ opâturi a'tirí kurapɨ katî tɨokã kẽ'rare mɨ'ɨ yeékãhase meheta niî'. Wãkû nɨrɨtigɨta. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re siru tuúya, niîwĩ. 23 Jesu tohô niî'kere tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã yɨ'ɨ̂re “Kɨ̃ɨ̂ neê wẽrîsome” niisé se'sâa wa'âwɨ. Jesu yɨ'ɨ̂re “Kɨ̃ɨ̂ wẽrîsome”, niîtiwĩ. A'tîro pe'e niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ opâturi a'tirí kurapɨ katî tɨokã, mɨ'ɨ yeékãhase meheta niî'”, niîwĩ Pedrore. 24 Yɨ'ɨ̂ João niî'. Yɨ'ɨ̂ ĩ'yâ'kere ohâ'. Tohô weéro “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî masî no'o'. 25 Apêye Jesu wee nemó'ke pehé niî'. Yɨ'ɨ̂ tɨ'ó yã'akã, kɨ̃ɨ̂ weé'ke nɨkɨ ohakã́ maa, pehe pũrí waro wa'â boosa'.

Atos 1

1 Teófilo, mɨ'ɨ̂re ni'kâ pũri too dɨpóropɨre ohâwɨ. Tii pũrípɨre niî pe'tise Jesu masaré bu'ê'kere, kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra weé ĩ'yo'kere werêwɨ. Neê waro kɨ̃ɨ̂ bu'ê nɨ'ka'kere, 2 kɨ̃ɨ̂ bu'ê yapá da'reo'kere werêwɨ. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâ'kere werêwɨ. Jesu ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâatoho dɨporo kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrãre dutiró kũûkɨ niîwĩ naâ weeátehere. Espírito Santo masisé o'oró me'ra teeré dutîkɨ niîwĩ. 3 Kɨ̃ɨ̂ wẽrî masáka be'ro pehetíri Jesu bahuákɨ niîwĩ. Quarenta nɨmɨri bahuákɨ niîwĩ naâre. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, “Marî ‘Wẽrîa wa'aámi’ niî'kɨ katîmi”, niîkãrã niîwã. Naâre Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirã masa wiôgɨ niîmi niisé kitire werêkɨ niîwĩ. 4 Jesu naâ me'ra niîgɨ, ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâatoho dɨporo a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Jerusalẽ́pɨ tohayá. Neê apé sia'pɨ, ape makápɨ wiháatikã'ya. Yɨ'ɨ̂ pakɨ mɨsâre too dɨpóropɨ niî'karo nohota Espírito Santore o'ôo' dihogɨsami. Tohô weérã mɨsâ kɨ̃ɨ̂re toopɨ́ yuû kueya. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre teeré werê tohawɨ. 5 João mɨsâre akó me'ra wamê yeekɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, mɨsâ yã'âro weeséti'kere du'ú, bɨhâ weti dɨka yuúkã, masá mɨsâre ĩ'yâ masikãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂ pakɨ pũrikã kã'roákã be'ro mɨsâre Espírito Santore o'ôo' dihogɨsami. Espírito Santo mɨsâ me'ra niî nu'kukɨ̃'sami, niîkɨ niîwĩ Jesu. 6 Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra nerêka terore kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —Jesu, ɨ̃sâ wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ romano masare wiôrã niisé dɨka yuúgɨsari? Dɨka yuú, Judeu masare wiôrã sõróogɨsari? Marî yẽkɨ Davi, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Salomão a'tí di'takãharãre dutîkãrã niîwã. Naâ dutî'karo weeró noho ni'kâroakãre Judeu masa opâturi dutîrãsari taha? niî sẽrí yã'akãrã niîwã. 7 Naâ sẽrí yã'akã tɨ'ógɨ, a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ marî pakɨ di'akɨ̃ masîsami. Kɨ̃ɨ̂ “Tohôta wa'aáto” niikã́, tohôta wa'ârosa'. A'té mɨsa yeékãhase nií wee'. 8 Kã'roákã be'ro marî pakɨ tutuasére o'ôgɨsami mɨsâre. Espírito Santo mɨsâ me'ra niikã́, wãkû tutuase kɨó, yee kitíre masaré werêrã wa'ârãsa'. Jerusalẽ́kãharãre, Judéia di'takãharãre, Samaria di'takãharãre, niî pe'tiro a'ti ɨmɨ́kohopɨ niirã́re werêrã wa'ârãsa', niîkɨ niîwĩ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re. 9 Tohô niî werê tohaka be'ro kɨ̃ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ mii mɨháa wa'âkɨ niîwĩ ɨ'mɨ̂sepɨ. Kɨ̃ɨ̂ mɨhâakã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ moro siru tuukãrã niîwã. Naâ ĩ'yâ moro siru tuukã, o'me kurá kɨ̃ɨ̂re tuú bi'akã'karo niîwɨ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ nemotikãrã niîwã maha. 10 Jesuré kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ mii mɨháaka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ mɨhâa'karo pe'e di'akɨ̃ ĩ'yâ moro nu'kukãrã niîwã. Neê ĩ'yâ du'utikãrã niîwã. Naâ toó pe'e ĩ'yâ moro nu'kuri kura wãkûtiro naâ dekopɨ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã pɨárã su'tí butisé sãyarã́ bahuákãrã niîwã. —Mɨsâ Galiléiakãharã de'ró weérã toô kã'ro ĩ'yâ moro nu'kuti? Jesu ni'kâroakã ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâa'kɨta a'ti nukúkãpɨre opâturi a'tîgɨsami taha. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂re mɨhâakã ĩ'yâ'karo nohota a'tîgɨsami, niîkãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã. 12 Jesuré mɨhâakã ĩ'yâ'kɨ ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨ niîkaro niîwɨ. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã naâre Jesu opâturi a'tîgɨsami taha niisére werêka be'ro kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ tɨo'kãrã Jerusalẽ́pɨ dahâ tohaakãrã niîwã. Tigɨ́ ɨ̃rɨgɨ́ tii maká pɨ'toakã niîkaro niîwɨ. 13 Jerusalẽ́pɨre tohatárã, naâ kãhirí wi'ipɨ wa'âkãrã niîwã. Tií wi'i kasâtiri wi'i niîkaro niîwɨ. Ni'kâ tũku bu'îkãha tũkupɨ sãhá, duhîkãrã niîwã. A'tikérã niîkãrã niîwã: Pedro, Tiago, João, André. Ãpêrã Filipe, Tomé, Bartolomeu, Mateu, Tiago Alfeu makɨ, Simão zelote kurakɨ̃hɨ, Juda Tiago akabihí niîkãrã niîwã. Ã'rá niî pe'tirã tii tũkúpɨ nerê sãha tĩharã duhîkãrã niîwã. 14 Tii tũkúpɨre Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã na'îro nerê mɨhakãrã niîwã. Ãpêrã naâ me'ra nerêkãrã niîwã. Jesu akabihírã, Maria Jesu pakó, koô me'rakãharã numia niîkãrã niîwã. Naâ toopɨ́ nerê'kãrã ni'kâro noho wãkusétikãrã niîwã. 15 Ni'kâ nɨmɨ Jesuré ẽho peórã nerêkãrã niîwã tií wi'ipɨta taha. Cento e vinte wa'tero niîkãrã niîwã. Pedro naâ nererí kura wã'kâ nɨ'ka, naâre werêkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: 16 —Dɨporópɨ marî yẽkɨ Davi Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ masisé o'oró me'ra Judare wa'aátehere ohâ mɨ'takɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ ohâ duti'ke diakɨ̃hɨ́ta wa'aápɨ. Judata ĩ'yowĩ́ Jesuré ãpêrãpɨre. Tohô weérã naâ Jesuré bu'îri da'rêrãtirã yẽ'ê miáawã. 17 Juda ɨ̃sâ me'rakɨ̃hɨta niîmiwĩ. Jesu kɨ̃ɨ́ kẽ'rare masaré bu'esére kũûmiwĩ ɨ̃sâre weé'karo nohota. Ɨ̃̃sâ doze niîmiwɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra. 18 Ɨ̃̃sâ me'ra niîmigɨ, Jesuré ĩ'yowĩ́ wiôrãpɨre. Kɨ̃ɨ̂ Jesuré wiôrãre ĩ'yó'ke wapa naâ kɨ̃ɨ̂re niyérure wapa yeékãrã niîwã. Be'ró naâre teeré wiákã'kɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'ke wapare. Niyéru kɨ̃ɨ̂ wiá'ke me'ra sacerdotea wiôrã di'tâ kã'roákã duúkãrã niîwã. Be'ró ɨ'mɨáropɨ niî'kɨ kɨ̃ɨ̂ basi bɨrɨ̂ diha, kɨ̃ɨ̂ paâga tɨ̃'rɨ̂ wa'a, kɨ̃ɨ̂ ɨ'ta misí niîmi'ke wiháastea wa'âkaro niîwɨ. Tohô weé wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ Juda. 19 Kɨ̃ɨ̂ tohô wa'asére niî pe'tirã Jerusalẽ́kãharã tɨ'ó se'sakãrã niîwã. “Tohô weé wẽrîa wa'âpɨ'”, niî uukahákãrã niîwã. Naâ teé niyéru me'ra duúka di'tare “Diî kõ'âka di'ta” wamê yeekãrã niîwã. Naa yeé me'ra niîro, Acéldama niîro weésa'. 20 Pedro naâre werê nemokɨ niîwĩ: —Dɨporópɨ Salmo wamêtiri pũrire ohâ'kɨ a'tîro ohâkɨ niîwĩ: Kɨ̃ɨ yaá wi'i masá marirí wi'i tohaáto. Tií wi'ire neê ni'kɨ́ niîtikã'ato. A'té kẽ'rare a'tîro ohâkɨ niîwĩ: Kɨ̃ɨ̂ da'rasé niîmi'ke ãpipɨ́re wa'aáto, niî ohâkɨ niîwĩ. Salmo pũri niî ohâ'karo nohota tohô wa'aápɨ Judare. 21 Tohô weérã Juda dɨka yuúgɨre beseró ɨá'. Marî beseákɨhɨ ɨ̃sâ me'ra sihâ'kɨre, João Jesuré wamê yeekã ĩ'yâ'kɨre beseró ɨá'. Niî pe'tise Jesu kɨ̃ɨ̂ weé'kere, teê kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re ɨ'mɨ̂sepɨ mii mɨháakã ĩ'yâ'kɨre beseró ɨá'. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra ɨ̃sâ weeró nohota werêgɨ wa'âgɨsami Jesu wẽrî'kɨpɨ masá'kere, niî werêkɨ niîwĩ Pedro. 23 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, tii tũkúpɨ niirã́ a'tîro wamêtirã pɨárãre besékãrã niîwã. Ni'kɨ́ José wamêtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂reta ãpêrã Justo, ãpêrã Barsabá pisûkãrã niîwã. Ãpí pe'e Matia wamêtikɨ niîwĩ. 24 Tohô weé tii tũkúpɨ niirã́ Õ'âkɨ̃hɨre a'tîro sẽríkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ, niî pe'tirã masá wãkusére masî'. Ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂ besé tohapɨ Juda dɨka yuuákɨhɨre. Tohô weégɨ ɨ̃sâre ĩ'yoyá. Ni'í niîti? Juda mɨ'ɨ̂ dutisé kũûmi'kere du'úkã'mi yã'arópɨ wa'âgɨ kɨ̃ɨ̂ katîgɨ ãyuró weetí'ke bu'iri, niî sẽríkãrã niîwã. 26 Naâ tohô niî Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí toha, pɨá pee ɨ̃tâ pee Matia, Barsabá naâ wameré ohâkãrã niîwã. Ni'í Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîti? niîrã, pi'îpɨ sãâ, ni'kâ pee miî ĩ'yâkãrã niîwã. Matia wame ohâ õ'oka pee niîkaro niîwɨ. —Ã'rí Matia Juda dɨka yuuákɨhɨ niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ ãpêrã onze me'ra Jesu Cristo yee kitire werêgɨ wa'âgɨsami, niîkãrã niîwã tii peére miî ĩ'yârã.

Atos 2

1 Cinquenta nɨmɨri Páscoa wa'âka be'ro Pentecoste wamêtiri bosê nɨmɨ wa'âkaro niîwɨ. Tií bosê nɨmɨ niikã́ Jesuré ẽho peórã opâturi too dɨpóro naâ nerêka wi'ipɨta nerêkãrã niîwã taha. 2 Tií wi'ipɨ naâ nerêka be'ro wãkûtiro wĩ'ró ɨpɨ́tɨ a'tîro weeró noho ɨ'mɨ̂sepɨ bɨsɨ̂ dihatikaro niîwɨ. Tií wi'i bɨsɨ̂ se'sa wa'âkaro niîwɨ. 3 Tohô wa'arí kura naâ nɨkɨ naâ dɨpopá bu'ipɨ pekâ me'e ɨ̃hɨrí põ'ra weeró noho bahuró pesâkaro niîwɨ. 4 Espírito Santore kɨó yɨ'rɨakãrã niîwã. Tohô weérã tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂ dutisére ãyuró weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ wee tamúro me'ra ape masá yee uúkũsere uúkũ masitimi'kãrã uúkũ nɨ'kakãrã niîwã. 5 Pentecoste bosê nɨmɨre Jerusalẽ́pɨre pãharã́ Judeu masa apêye di'takãharãpɨ nerêkãrã niîwã. Naâ ẽho peósetisere ãyuró weerã́ niîkãrã niîwã. Espírito Santo tutuaró o'ô no'o'kãrã uúkũkã tɨ'órã, naâ tiropɨ wa'âkãrã niîwã. Wa'â, naa yeére uúkũkã tɨ'órã, tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rá mari yeére uúkũrã a'tí di'ta Galiléiakãharã niîma. De'ró weérã a'tokãhárã niîmirã, mari yeére ãyuró uúkũti? niî a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã. 9 Marî apé sia'kãharã, Elãkãharã, Mesopotâmiakãharã niî'. Ãpêrã Judéiakãharã, Capadóciakãharã, Pontokãharã, Ásiakãharã niî'. 10 Ãpêrã Frígiakãharã, Panfíliakãharã, Egitokãharã, Líbia di'ta Cirene wamêtiri maka pɨ'tokãharã niî' a'ti makápɨre. Romakãharã bosê nɨmɨ etâma a'topɨ́re. Naâ ni'karérã Judeu masa niîma. Ãpêrã Judeu masa niîtimirã, Judeu masa weeró noho ẽho peósetirã naá kẽ'ra a'topɨ́re niîma. 11 Ãpêrã Cretakãharã, Arábiakãharã niîma. Marî apé sia'kãharã di'akɨ̃ niîmirã, mari yeé uúkũse me'ra tɨ'órã weé' Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ãyusé weé'kere, niîkãrã niîwã. 12 Niî pe'tirã naa yeére uúkũkã tɨ'órã, tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. —De'ró weéro tohô wa'âti? niîkãrã niîwã. 13 Ni'karérã Espírito Santo tutuaró o'ô no'o'kãrãre buhíkã'kãrã niîwã. —Naâ ke'árã weeápã, tohô niî uúkũrã, niîkãrã niîwã. 14 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro tií wi'ipɨ niî'kɨ wiháakɨ niîwĩ sopepɨ́re. Kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã Jesu bese kũú'kãrã kɨ̃ɨ̂ sirota siru tuú wihakãrã niîwã. Pedro niî pe'tirã tɨ'oáto niîgɨ ɨpɨ́tɨ tutuaró me'ra uúkũkɨ niîwĩ. —Yɨ'ɨ̂ akawerérã, yɨ'ɨ̂re ãyuró tɨ'oyá. Mɨsâ “Naâ ke'árã weemá”, niî wãkuápɨ. 15 Ɨ̃̃sâ ke'arã́ meheta weeápɨ. Ni'kâroakã bo'rê ke'aka be'ro nove niî'. A'tí horare ke'ayá marí'. 16 Mɨsâ ni'kâroakã tɨ'osére dɨporópɨ Joel wamêtigɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ ohâ mɨ'takɨ niîwĩ. A'tîro niî ohâkɨ niîwĩ: 17 “A'ti nukúkã pe'tiátoho dɨporo Espírito Santore niî pe'tirãre o'ôo'gɨti”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. “Espírito Santore o'ôo'ka be'ro mɨsâ põ'ra ɨmɨá, numiâ masaré werêrãsama yee kitíre. Bɨkɨrã́, ma'mâ pihare naâ kãrirópɨ ĩ'yogɨ́sa' be'ropɨ́ wa'aátehere. Yɨ'ɨ̂ dutiró weerã́re Espírito Santore o'ôo'gɨsa'. Naá kẽ'ra yeekãhásere masaré werêrãsama. 19 A'tí di'tare, ɨ'mɨ̂sepɨre mehêkã bahusé ĩ'yogɨ́sa'. Tohô wa'âro diî, pekâ me'e, o'mé bahuárosa'. 20 Ɨmɨ̂koho kẽ'ra na'î tĩ'a wa'ârosa'. Tohô wa'akã́, muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨ bahutígɨsami. Muhîpũ yamîkɨ̃hɨ kẽ'ra diî weeró noho sõ'agɨ́ wa'âgɨsami. Masaré yɨ'rɨó'kɨ kɨ̃ɨ̂ opâturi a'tiátoho dɨporo tohô wa'ârosa'. Kɨ̃ɨ̂ a'tîgɨ, wio pesáse me'ra asisté dihatigɨsami. Mehô niirí nɨmɨ meheta niîrosa'. 21 No'ó yɨ'ɨ̂re ‘Yã'âro weé'kere akobohóya’ niikã́, naâre akobohógɨsa'. Naâre pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrãre yɨ'rɨógɨti”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ Joel, niî werêkɨ niîwĩ Pedro Jerusalẽ́kãharã masaré. 22 Apêye naâre Pedro a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ ãyuró tɨ'oyá yɨ'ɨ̂ uúkũsere. Õ'âkɨ̃hɨ marî pakɨ, Jesu Nazarékɨ̃hɨre o'ôo'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'ra kɨ̃ɨ̂ tutuasére ĩ'yókɨ niîwĩ marîre. A'teré marî tiropɨre weé ĩ'yowĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ tohô weé'kere ĩ'yâ tĩharã, marî masî' Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨta niîkɨ niîwĩ niisére. Dɨporópɨ marî pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ “Yɨ'ɨ̂ makɨre masá yã'arã́ wẽherã́sama”, niî masî tohakɨ niîwĩ. Tohô wa'aátehere masîgɨ, “Tohôta wa'ârosa'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re, marî pakɨ o'ôo'kɨ niîmikã, mɨsâ yã'arã́re kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhe dutíwɨ. 24 Marî pakɨ tohô wa'âka be'ro Jesu Cristore kɨ̃ɨ̂ wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrî dohatikɨ niîwĩ. Masá wa'âkɨ niîwĩ. 25 Dɨporópɨ wiôgɨ Davi a'tîro ohâ mɨ'takɨ niîwĩ Jesu kɨ̃ɨ̂ uúkũatehere: Pakɨ́, mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ nu'kukã'. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kukã'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ uí wee'. 26 Yɨ'ɨ̂ ehêri põ'rapɨre pũûro e'katíse me'ra uúkũ'. Yɨ'ɨ̂re wẽrî'kãrã niirópɨ kõ'âsome. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ makɨ yã'asé moogɨ́ ɨpɨ́ neê boâsome. Yɨ'ɨ̂ wẽrîka be'ro opâturi masagɨ́sa' taha. Teeré yɨ'ɨ̂ masî'. Tohô weégɨ neê uisé moogɨ́sa'. Pũûro e'katí' mɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ, niî ohâkɨ niîwĩ Davi. 29 Yɨ'ɨ̂ akawerérã, mɨsâre werê sĩ'risa' marî yẽkɨ Davi yeére. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrikã́, kɨ̃ɨ̂re yaákãrã niîwã. Kɨ̃ɨ yaá masâ pee a'ti makáta niî'. Marî masî', kɨ̃ɨ̂ basi pe'e kɨ̃ɨ yeékãhasere ohâtipĩ. Ãpipɨ́re ohâgɨ weepĩ́. 30 Davi katîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîkɨ niîwĩ. Marî pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ parami niî turiagɨpɨ mɨ'ɨ̂ dutî'karo weeró nohota a'tí di'tare dutigɨ́ niîgɨsami”, niîkɨ niîwĩ. 31 Kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ tohô niî'kere Davi werê mɨ'takɨ niîwĩ Jesu kɨ̃ɨ̂ masaátehere. “Kɨ̃ɨ̂ wẽrîgɨsami. Wẽrî, maatá masagɨ́sami. Ãpêrã wẽrî'kãrã weeró noho wẽrî dohasome. Kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ boâsome”, niî ohâkɨ niîwĩ Davi. Davi a'tîro ohâ'kɨ niîmigɨ, wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. kɨ̃ɨ yaá ɨpɨ boâ wa'aápã. A'teré tohô niîgɨ, Jesuré wa'aátehe pe'ere ohâ yuugɨ weepĩ́. Jesuré kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Marî ĩ'yâ'kãrã niî tĩharã masî' kɨ̃ɨ̂ masó'kere. 33 Kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re ɨ'mɨ̂sepɨ kɨ̃ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ mii mɨhákɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ too dɨpóropɨ niî'karo nohota Kɨ̃ɨ̂ makɨré marîre Espírito Santore o'ôo' dutikɨ niîwĩ. Tohô weérã Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ wee tamúse me'ra mɨsa yeé uúkũsere ɨ̃sâ uúkũapɨ. 34 Davi pe'e kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ me'ra ɨ'mɨ̂sepɨre masa mɨhátipĩ. Tohô weégɨ Jesu pe'ere wa'aátehere uúkũgɨ weepĩ́. Apêyere Jesu Cristore wa'aátehere Davi a'tîro ohâ nemokɨ niîwĩ taha: Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂ makɨré, yɨ'ɨ̂ wiôgɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ duhîgɨsa'. Mɨ'ɨ̂ toó duhikã́, mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'timi'kãrãre ẽho peókã weegɨ́ti.” Tohô niîkɨ niîwĩ yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨoákɨhɨre Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro ohâgɨ, Jesuré uúkũgɨ weepĩ́. 36 Tohô weérã mɨsâ Judeu masa niî pe'tirã masîya. Jesuré, mɨsâ kurúsapɨ paâ bi'pe'kɨreta Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ sõróopĩ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé no'o'kɨta niîkã'miwĩ, niî werêkɨ niîwĩ Pedro. 37 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, “Ɨ̃̃sâ bu'îri kɨósa'”, niî wãkûkãrã niîwã. Tohô weérã Pedrore, ãpêrã Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrãre “Ɨ̃̃sâ de'ró weerã́sari?” niî sẽrí yã'akãrã niîwã. 38 Naâ tohô niikã́, Pedro naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Bɨhâ weti dɨka yuúya mɨsâ yã'âro weeséti'kere. Jesu Cristore ẽho peó, wamê yee no'oya. Mɨsâ tohô weéka be'ro Õ'âkɨ̃hɨ akobohógɨsami yã'âro weeséti'kere. Tohô niikã́ Espírito Santore o'ôo'gɨsami. Mɨsâ me'ra niî nu'kukɨ̃'sami. 39 Õ'âkɨ̃hɨ too dɨpóropɨ niî'karo nohota mɨsâre, mɨsâ põ'ra niî turiarãre, apêrokãharãpɨre Espírito Santore o'ôo'gɨsami. No'ó niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ beserã́re o'ôo'gɨsami, niî werêkɨ niîwĩ Pedro. 40 Kɨ̃ɨ̂ a'té di'akɨ̃ werêtikɨ niîwĩ. Naâre ãyuró bosá, werê kasa nemokɨ niîwĩ: —A'tí di'takãharã Jesuré wẽhé'kãrã yã'arã́ niîma. Naâ yã'âro weé'ke wapa Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêgɨsami. Naâ weeró noho niîtikã'ya. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre akobohóse sẽriyá. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêtigɨsami, niî werêkɨ niîwĩ Pedro. 41 Pedro tohô niî werekã́ tɨ'órã, pãharã́ Jesu Cristore ẽho peókãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã ĩ'yârã, be'ró Pedro kẽ'ra naâre wamê yeekãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ tohô niî werêka nɨmɨta i'tiáti mil wa'tero masá ẽho peókãrã niîwã. 42 Ãpêrã too dɨpóro Jesuré ẽho peó'kãrã me'ra na'îro nerêkãrã niîwã. Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã naâ weresére ãyuró tɨ'ó tɨ'sakãrã niîwã. Naâ basi sɨ'orí ba'â, Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí nu'kukã'kãrã niîwã. 43 Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã kɨ̃ɨ̂ weé'karo nohota masá do'âtirãre yɨ'rɨó, apêye pehé weé ĩ'yokãrã niîwã. Naâ tohô weesére ĩ'yârã, masá niî pe'tirã ĩ'yâ mariakãrã niîwã. 44 Jesuré ẽho peórã a'mêri ãyuró wee tamúkãrã niîwã. Pehé kɨorã́ naa yeé apêye nohore duâ, tee wapáre ãpêrã moorã́re dɨka waákãrã niîwã. Tohô weérã niî pe'tirã ni'kâro noho kɨo bɨrókãrã niîwã. 46 Ɨmɨ̂kohori nɨkɨ niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã wa'âkãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ. Naa yeé wi'seripɨre e'katíse me'ra a'mêri sɨ'orí ba'âkãrã niîwã. 47 Tohô Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peo nu'kukã'kãrã niîwã. Ãpêrã kẽ'ra naâre ãyuró wãkûkãrã niîwã. Ɨmɨ̂kohori nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peótimi'kãrãre ẽho peókã weékɨ niîwĩ. Tohô weérã siâpe me'ra Jesuré pãharã́ ẽho peó nemokãrã niîwã.

Atos 3

1 Ni'kâ nɨmɨ daharí tero be'ro três niikã́ Pedro, João Õ'âkɨ̃hɨ wi'i pahirí wi'ipɨ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã wa'âkãrã niîwã. Tií wi'ipɨre ɨmɨ̂kohori nɨkɨ tií horata Õ'âkɨ̃hɨre masá sẽrí nu'kukã'kãrã niîwã. 2 Toopɨ́ naâ wa'asétiri nɨkɨ ni'kɨ́ masɨ́ wi'magɨ́pɨta dohôri wi'i sihâ masitigɨ bahuá'kɨ duhî mɨhakɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ wi'i sopé pɨ'to neê sãháaro masá kɨ̃ɨ̂re miáa dɨpo mɨhákãrã niîwã. Tii sopé wamêtikaro niîwɨ Ãyurí Sope. Niî pe'tirã sãharã́ nɨkɨre niyéru sẽri duhíkɨ niîwĩ. 3 Toó naâ sãhakã́ ĩ'yâgɨ, Pedro, Joãore niyéru sẽríkɨ niîwĩ. 4 Kɨ̃ɨ̂ tohô sẽrikã́, naâ pɨárãpɨta kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâkãrã niîwã. Pedro pe'e “Ĩ'yâya ɨ̃sâre”, niîkɨ niîwĩ. 5 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ naâre pũûro ĩ'yâkɨ niîwĩ. “Yɨ'ɨ̂re niyéru, apêye noho o'ôrãtirã weesamá”, niî wãkûkɨ niîmiwĩ. 6 Pedro kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ niyéru moó'. Moomígɨta, mɨ'ɨ̂re apêye noho ãyusére wee tamúgɨti. Jesu Cristo Nazarékɨ̃hɨ tutuaró me'ra mɨ'ɨ̂re sihakã́ weegɨ́ti. 7 Tohô niîgɨta, kɨ̃ɨ̂ duhigɨ́re diakɨ̃hɨ́kãha amukãre yẽ'ê, wehê wã'ko nɨ'kokɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wehê wã'kokãta, maatá kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãri ãyuá wa'âkɨ niîwĩ. 8 Kɨ̃ɨ̂ sihâ masitigɨ niî'kɨ wã'kâ nɨ'kagɨta, bu'pu mahá, sihâ nɨ'kakɨ niîwĩ. Tohô bu'pu mahá sihâgɨta, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ naâ me'ra sãháakɨ niîwĩ. Tií wi'ipɨ sãha ehágɨ, Õ'âkɨ̃hɨre niîkɨ niîwĩ. —Ãyú', Õ'âkɨ̃hɨ. Mɨ'ɨ̂ ni'kâroakã yɨ'ɨ̂re sihakã́ weé', niîkɨ niîwĩ. 9 Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niirã́ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masikã'kãrã niîwã. —Sĩ'í sõ'ó bu'pu maá kusiagɨ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niigɨ́ Ãyurí Sopepɨ niyéru sẽri duhí'kɨta niîmi baa, niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masi, be'ró ĩ'yâ maria wa'âkãrã niîwã. 11 Sihâ masitigɨ niî'kɨ Pedro, Joãore neê du'ú sĩ'ritikɨ niîwĩ. Masá kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ maria, Pedro kẽ'ra tiropɨ oma sãhákãrã niîwã. Toó naâ nereró sopé ti'âya marirí tũku niîkaro niîwɨ. Tii tũkú wamêtikaro niîwɨ Salomão tũku. 12 Pedro masá kɨ̃ɨ̂ tiro oma sãhákã ĩ'yâgɨ, naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã mɨsâ toô kã'ro ĩ'yâ mariati? De'ró weérã mɨsâ ɨ̃sâre pũûro ĩ'yâti? Mɨsâ ɨ̃sâre “Naâ ãyurã́ niî tĩharã, naâ tutuaró me'ra sihakã́ weemá”, niîti? 13 Ɨ̃̃sâ tutuaró meheta niiápɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂ sihâ masitigɨ niî'kɨ sihâmi. Marî yẽkɨ sɨmɨá Abraão, Isaque, Jacó, ãpêrã marî yẽkɨ sɨmɨá naâ wiôgɨ niî'kɨ niîmi Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́. Kɨ̃ɨ́ta taha “Yɨ'ɨ̂ makɨ ãyú yɨ'rɨagɨ niîmi” niî, tutuasére ĩ'yoámi. Kɨ̃ɨ̂ makɨtá ã'rí sihâ masitigɨ niî'kɨre sihakã́ weeámi. Kɨ̃ɨ̂reta mɨsâ wiôrãre o'ôwɨ. Pilato ĩ'yóro mɨsâ kɨ̃ɨ̂re ɨatíwɨ. Kɨ̃ɨ̂ “Kɨ̃ɨ̂re du'ugɨ́ti” niîmikã, mɨsâ “Du'utíkã'ya”, niîwɨ. 14 Jesu ãyugɨ́ yã'asé moogɨ́ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ niîmikã, mɨsâ kɨ̃ɨ̂re ɨatíwɨ. Jesuré du'u wĩró dutitiwɨ. Masɨ́ yã'agɨ́ masaré wẽhegɨ́ pe'ere du'u dutíwɨ Pilatore. 15 Jesu katisé o'ogɨ́ pe'ere wẽhe dutíwɨ. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ pũríkã kɨ̃ɨ̂ makɨré wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé'kere ɨ̃sâ ĩ'yâwɨ. 16 Jesutá kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra ã'rí sihâ masitigɨre sihakã́ weeámi. Mɨsâ ĩ'yâ masigɨta niîmi kɨ̃ɨ̂ sihâ masitigɨ niî'kɨ. Ɨ̃̃sâ Jesu Cristore ẽho peórã niî yuukã, kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨoámi mɨsâ ĩ'yóro. Ɨ̃̃sâ meheta kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨoápɨ. 17 Yɨ'ɨ̂ akawerérã, mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ makɨta niîmi, niî tɨ'o masíti tĩharã, Jesuré wẽhe dutíwɨ. Mɨsâ wiôrã kẽ'ra meharóta weewã́. 18 Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé kiti werê mɨ'tarã niî pe'tirãre a'tîro werê dutikɨ niîwĩ: “Cristo yɨ'ɨ̂ besé'kɨ pi'etígɨsami, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ”, niî werê turiakãrã niîwã. Mɨsâ Jesuré wẽhekã́, naâ tohô ohâ'karo nohota wa'âwɨ. 19 Mɨsâ yã'âro weeséti'kere bɨhâ wetiya. Bɨhâ weti dɨka yuúya. Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho weeyá. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ yã'âro weé'kere akobohógɨsami. Akobohó, mɨsâre ãyuró ehêri põ'ratikã weegɨ́sami. 20 Kɨ̃ɨ̂ besé'kɨre o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, a'ti nukúkãpɨre opâturi a'tîgɨsami taha. Kɨ̃ɨ̂ a'tiákɨhɨ Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîmi. 21 Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã a'tîro niî werêkãrã niîwã: “Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ ɨ'mɨ̂sepɨ tohá ni'igɨsami yuhûpɨ. Be'ró Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkãre dɨka yuúgɨsami kɨ̃ɨ̂ neê waropɨ weé'karo nohota. Kɨ̃ɨ̂ tohô weeátoho dɨporo a'ti nukúkãpɨre kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesu Cristore o'ôo'gɨsami.” 22 Dɨporópɨ Moisé Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ marî yẽkɨ sɨmɨáre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Be'ropɨ́ marî wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨ́ kɨ̃ɨ yeé kiti wereákɨhɨre o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'ôo'karo weeró nohota kɨ̃ɨ̂re o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra marî akawerégɨ niîgɨsami. Mɨsâ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'órã, ãyuró teeré ẽho peóya. 23 Kɨ̃ɨ̂ dutisére weé sĩ'ritirã noho wẽrîrãsama. Õ'âkɨ̃hɨ naâre kõ'âgɨsami. Ãpêrã Judeu masa me'ra neê niî nemosome maha”, niîkɨ niîwĩ Moisé. 24 Niî pe'tirã dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã ni'kâroakã wa'asére ohâ mɨ'takãrã niîwã. “Be'ropɨ́ tohô wa'ârosa'”, niî ohâkãrã niîwã. Neê waro Samuel wamêtigɨ teeré ohâ mɨ'takɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ be'rokãharã kẽ'ra meharóta ohâ bɨrokãrã niîwã. 25 Too dɨpóropɨ marî yẽkɨ Abraãore Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ parami niî turiagɨ me'ra niî pe'tirã a'tí di'takãharãre ãyuró weegɨ́ti.” Abraãore Õ'âkɨ̃hɨ tohô niî'kere ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã marî yẽkɨ sɨmɨáre werê turiakãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ di'akɨ̃ mehereta niîgɨ weepĩ́. Marî naâ paramérã niî turiarã kẽ'rare tohôta niîgɨ weepĩ́. 26 Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kɨta marîre ãyuró weégɨ, marî Judeu masare kɨ̃ɨ̂ makɨ́ wẽrî'kɨpɨre masó, o'ôo' mɨ'takɨ niîwĩ. Marî yã'âro weesére kõ'â, du'u dutígɨ tohô weékɨ niîwĩ, niîkɨ niîwĩ Pedro.

Atos 4

1 Pedro kẽ'ra naâ masaré uúkũri kura sacerdotea, ãpí Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ surára wiôgɨ, ãpêrã saduceu masa naâ tiropɨ wa'âkãrã niîwã. 2 Wa'â, Pedro, João me'ra naâ masaré bu'esé bu'iri pũûro uâkãrã niîwã. Pedro pe'e a'tîro niî bu'êkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesuré wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Tohô weérã marî masî'. Marí kẽ'ra wẽrîka be'ro tohôta masarã́sa', niî werêkɨ niîwĩ Pedro. Saduceu masa neê ẽho peótikãrã niîwã masá wẽrîka be'ro masasére. Tohô weérã Pedro masaré tohô niikã́ tɨ'órã, pũûro uâkãrã niîwã. 3 Uâ, Pedro, Joãore yẽ'ê, bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo dutikãrã niîwã. Naâre yẽ'erí kura, yamîka'pɨ niîkaro niîwɨ. Tohô weérã tii ɨmɨ́kohoreta sacerdotea wiôrãpɨre werê sãa masitikãrã niîwã. Teé bu'iri Pedro kẽ'ra tii yamíre bu'îri da'rerí wi'ipɨta duhîkã'kãrã niîwã. 4 Ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ naâ bu'esére tɨ'ó'kãrã pãharã́ Jesuré ẽho peókãrã niîwã. Too dɨpóropɨ Jesuré ẽho peó mɨ'ta'kãrã me'ra niîrã, ɨmɨá se'sarore ba'pâ keokã, ni'kâmukãsetiri mil niîkãrã niîwã. 5 Ape nɨmɨ́ Judeu masa wiôrã, ãpêrã bɨkɨrã́, tohô niikã́ Moisé ohâ'kere bu'erã́ Jerusalẽ́pɨre nerêkãrã niîwã. 6 Naâ me'ra ãpêrã kẽ'ra Aná sacerdotea wiôgɨ, ãpí Caifá, ãpí João, ãpí Alexandre, ãpêrã sacerdotea wiôgɨ akawerérã nerêkãrã niîwã. 7 Nerê toha, Pedro kẽ'rare naâ tiropɨ pihî wã'ka dutikãrã niîwã. Naâ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niî'kãrã naâ tiro etakã́ ĩ'yârã, “Noá dutiró me'ra mɨsâ ã'rí sihâ masiti'kɨre sihakã́ weeáti?” niî sẽrí yã'akãrã niîwã. 8 Naâ sẽrí yã'akã, Pedro Espírito Santo tutuaró me'ra, kɨ̃ɨ̂ wee tamúse me'ra naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Judeu masa wiôrã, tohô niikã́ bɨkɨrã́, de'ró weérã werê sãati ɨ̃sâre? Mɨsâ “De'ró weé kɨ̃ɨ̂re sihakã́ weeáti?” niî sẽrí yã'ati? 10 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre niî pe'tirãre teeré werêgɨti. Jesu Cristo Nazarékɨ̃hɨ tutuaró me'ra ã'rí sihâ masitimi'kɨ sihâmi. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂ Jesuré kurúsapɨ paâ bi'pewɨ. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ pũríkã kɨ̃ɨ̂ wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra ã'rí sihâ masitigɨ niî'kɨ sihâmi. 11 Dɨporópɨ Jesuré Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâ'kɨ a'tîro niî ohâ mɨ'takɨ niîwĩ: “Masá ɨ̃tâ pĩhiri me'ra wi'í yeerí masa ni'kâ pĩhi naâ ɨatíka pĩhire kõ'ârãsama. Naâ kõ'âka pĩhi me'ra ãpêrã pe'e ãyuró tutuarí wi'i weerã́sama.” A'tîro niî sĩ'riro weé' teé ohâ'ke. Mɨsâ Jesu Cristore ɨatíwɨ. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂re ɨatímikã, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂ wẽrî masáka be'ro wiôgɨ sõróokɨ niîwĩ. 12 A'ti nukúkãpɨre Jesu Cristo di'akɨ̃ niîmi marîre yɨ'rɨógɨ. Ãpêrãpɨa marîre neê yɨ'rɨó masitisama, niîkɨ niîwĩ Pedro. 13 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, wiôrã tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. Naâ basi a'mêri uúkũkãrã niîwã: —Ã'rá mehô niirã́ niîma. Bu'ê'kãrã meheta niîma. Naâ bu'êti'kãrã niîmirã, ãyuró masisé, wãkû tutuase me'ra uúkũma. Naâ tohô weekã́, marî naâre ĩ'yâ masi'. Ã'rá Jesu me'ra niî'kãrã niîma, niîkãrã niîwã. 14 Naâ yɨ'rɨó no'o'kɨ Pedro, João tiro nu'kukã́ ĩ'yâ tĩharã, wiôrã uúkũ nemo masitikãrã niîwã. 15 Be'ró Pedro kẽ'rare wiôrã nererí tũkupɨ niî'kãrãre apêropɨ wiháa dutikãrã niîwã yuhûpɨ. Naâ wiháaka be'ro naâ se'saro a'mêri uúkũkãrã niîwã: —De'ró weerã́sari marî ã'raré? Niî pe'tirã Jerusalẽ́kãharã naâ sihâ masiti'kɨre yɨ'rɨókã tɨ'ó pe'tikã'sama. Tohô weérã “Yɨ'rɨótiama, tohô niî ma'akãrã weemá”, marî naâre niî masitisa'. 17 Masá apêrokãharãpɨ tohô wa'â'kere tɨ'o nemókã ɨatísa'. Tohô weérã a'tîro niîrã naâre: “Jesu yeé kitire neê uúkũ nemotikã'ya maha” niîrã, niîkãrã niîwã. 18 Uúkũ toha nɨ'ko, Pedro, Joãore pihî sõrokãrã niîwã taha. Naâ, naâ tiropɨ etakã́, “Ãpêrãpɨre Jesu yeé kitire mɨsâ neê werê nemotikã'ya”, niî dutîkãrã niîwã. 19 Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, Pedro, João yɨ'tíkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ mɨsâ dutiró weérã, Õ'âkɨ̃hɨ dutiró pe'ere weetí boosa'. Noá dutiró weekã́ ɨasarí Õ'âkɨ̃hɨ? Mɨsâ a'teré wãkûya. Ɨ̃̃sâ ĩ'yâ'kere, ɨ̃sâ tɨ'ó'kere werê du'u masitisa', niî yɨ'tíkãrã niîwã. 21 Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, wiôrã pe'e uî dutirã, niî nemokãrã niîwã: —Werêtikã'ya. Mɨsâ Jesu yeé kitire werê nemokã, mɨsâre bu'îri da'rêrãti, niîkãrã niîwã. Masá pe'e “Õ'âkɨ̃hɨ ãyú yɨrɨami. Sihâ masiti'kɨre sihakã́ weeámi” niî e'katíkãrã niîwã. Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, wiôrã Pedro, Joãore bu'îri da'rê masitikãrã niîwã. Tohô weérã naâre du'u wĩrókã'kãrã niîwã. 22 Naâ yɨ'rɨó no'o'kɨ quarenta kɨ'mari yɨ'rɨóro kɨókɨ niîwĩ. 23 Pedro, João toopɨ́ niî'kãrã wiháa, naâ me'rakãharã niirí wi'ipɨ wa'âkãrã niîwã. Tií wi'ipɨ etârã, sacerdotea wiôrã, bɨkɨrã́ naâre tohô niî'kere werêkãrã niîwã. 24 Naâ tohô niî werekã́ tɨ'órã, niî pe'tirã tií wi'ipɨ niirã́ ni'kâro noho wãkuséti, Õ'âkɨ̃hɨre sẽríkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ, ɨ̃sâ wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ niî pe'tise a'ti ɨmɨ́kohokãhasere weékɨ niîwɨ. Ɨ'mɨ̂se, maâri, niî pe'tirã teepɨ́ niirã́re weékɨ niîwɨ. 25 Dɨporópɨ Espírito Santo wãkusé o'oró me'ra ɨ̃sâ yẽkɨ Daviré mɨ'ɨ̂ makɨ Jesuré masá yã'âro weeátehere mɨ'ɨ̂ werê mɨ'ta dutikɨ niîwɨ. Davi mɨ'ɨ̂ dutisére weegɨ́ a'tîro niîkɨ niîwĩ: Judeu masa niîtirã Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ me'ra ɨpɨ́tɨ uârãsama. Judeu masa kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre yã'âro weé sĩ'rirãsama. Tohô wãkûmirã, neê põo tẽósome. 26 A'tí di'takãharã wiôrã nerêrãsama Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂re yã'âro weé sĩ'rirã. Kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ kẽ'rare tohôta yã'âro weé sĩ'rirãsama. Mɨ'ɨ̂ tohô niî werê dutikɨ niîwɨ ɨ̃sâ yẽkɨ Daviré. 27 Kɨ̃ɨ̂ tohô niî ohâ'karo nohota keoró wa'âwɨ. A'ti makápɨre mɨ'ɨ̂ makɨ Jesu, mɨ'ɨ̂ besé'kɨre wẽherã́tirã Herode, Pôncio Pilato, ãpêrã Judeu masa niîtirã, Judeu masa me'ra nerêwã. 28 Tohô weérã wẽhékã'wã kɨ̃ɨ̂re. Dɨporópɨ mɨ'ɨ̂ makɨre wẽheátehere masî tohakɨ niîwɨ. “Tohô wa'ârosa'”, niîkɨ niîwɨ. Mɨ'ɨ̂ masî'kere yuhûpɨta ni'kâroakã weérã weemá. 29 Õ'âkɨ̃hɨ, ɨ̃sâre sacerdotea wiôrã mɨ'ɨ̂ makɨ yee kitire werê dutitiama. “Mɨsâ werekã́, mɨsâre bu'îri da'rêrãti”, niiáma. Naâ ɨ̃sâre tohô niî'kere wãkûya. Mɨ'ɨ̂ dutiró weé sĩ'risa'. Ɨ̃̃sâre mɨ'ɨ̂ tutuasére o'ô nemoya. Ɨ̃̃sâ mɨ'ɨ̂ tutuasé o'okã́, mɨ'ɨ̂ makɨ yee kitire uúkũ tutuarãsa'. 30 Mɨ'ɨ̂ makɨ Jesu tutuaró me'ra ɨ̃sâre masá do'âtirãre yɨ'rɨókã, apêye kẽ'rare weé ĩ'yokã weeyá. Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, masá mɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yârãsama, niî sẽríkãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨre. 31 Naâ tohô niî sẽríka be'ro naâ niirí wi'i a'mé yã'akaro niîwɨ. Tohô wa'akã́, tií wi'ipɨ niirã́ Espírito Santore kɨó yɨ'rɨakãrã niîwã taha. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ wee tamúse me'ra Jesu yeé kitire uiró mariró werêkãrã niîwã. 32 Jesu bese kũú'kãrã tutuaró me'ra Jesu wẽrî'kɨpɨ masá'kere werê nu'kukã'kãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ naâre pũûro wee tamúkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã Jesuré ẽho peórã ni'kâro noho wãkuséti bɨrokãrã niîwã. Naâ kɨosére “Yeé di'akɨ̃ niî'”, niîtikãrã niîwã. Tohô weérã naâ kɨosére a'mêri dɨka waákãrã niîwã. 34 Wi'sêri, di'tâ kɨorã́ duâkãrã niîwã ãpêrãpɨre. Naâ duâ'ke wapare yẽ'ê, apêye noho moorã́re dɨka waá dutirã Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrãre o'ôkãrã niîwã. Jesu bese kũú'kãrã teeré yẽ'ê, apêye noho moorã́re dɨka waákãrã niîwã. Tohô weérã pahasé kɨorã waro maríkãrã niîwã. Ni'kâro noho kɨo bɨrókãrã niîwã. 36 Ni'kɨ́ Jesuré ẽho peógɨ José wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Levi yaá kurakɨ̃hɨ Chipre wamêtiri nɨkɨrokɨ̃hɨ niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã pe'e kɨ̃ɨ̂re Barnabé pisûkãrã niîwã. Barnabé grego masa yee uúkũse me'ra “Masaré e'katíse o'ogɨ́” niîro weésa'. 37 Kɨ̃ɨ̂ di'tâ kã'roákã kɨókɨ niîwĩ. Tií di'tare ãpêrãre duâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ duâ'ke wapare niî pe'tisepɨta Jesu bese kũú'kãrãre o'ô pe'okã'kɨ niîwĩ. —Marî me'rakãharã apêye noho moorã́re dɨka waáya, niîkɨ niîwĩ.

Atos 5

1 Ãpêrã Jesuré ẽho peórã Anania wamêtigɨ, kɨ̃ɨ̂ nɨmó Safira Barnabé kɨ̃ɨ̂ weé'karo noho weetíkãrã niîwã. Naá kẽ'ra di'tâ duâkãrã niîwã ãpêrãpɨre. 2 Naâ duâ'ke wapare Jesu bese kũú'kãrãre o'ôkɨ niîwĩ. Niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ niyéru yẽ'ê'kere o'ô pe'otikɨ niîwĩ. Apêyere kɨ̃ɨ̂ basi nɨrôkã'kɨ niîwĩ. Naâ tohô weé'kere naâ se'saro pɨárãta kɨ̃ɨ̂ nɨmó me'ra masîkãrã niîwã. Pedrore niyérure o'ôgɨ, “Toô kã'rota wapa yeeáma”, niî sookɨ niîwĩ. 3 Teé niyérure yẽ'êgɨ, Pedro kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Teé di'tâ mɨ'ɨ yeé di'ta niîwɨ. Teé mɨ'ɨ̂ duâ'ke wapa mɨ'ɨ yeé niyéruta niiápã. Mɨ'ɨ̂ no'ó kõ'ro o'ô sĩ'riro o'ô booapã. Mɨ'ɨ̂ ɨ̃sâ di'akɨ̃re niî soogɨ meheta weé'. Toô kã'rota niyéru wapa yeeáma niîgɨ, Espírito Santore niî soogɨ weé'. Mɨ'ɨ̂ tohô niî sookã, wãtî mɨ'ɨ̂re sãhá yɨ'rɨapĩ mɨ'ɨ̂ wãkusépɨre, niîkɨ niîwĩ Pedro. 5 Tohô niikã́ta, Anania bɨrɨ̂ ke'a, wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Ãpêrã tohô wa'akã́ tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ uîkãrã niîwã. 6 Be'ró kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro ma'mâ piha tií wi'ipɨ sãhá, kɨ̃ɨ̂re yaárã wa'ârã, su'ti kaséri me'ra omá, mii wiháakãrã niîwã. 7 I'tiá hora kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro naâ niirí wi'ipɨ Safira kɨ̃ɨ̂ nɨmó niî'ko sãhatáko niîwõ taha. Koô marapɨ́ wẽrî'kere masîtiko niîwõ. 8 Tií wi'ipɨ sãhatákã, Pedro koôre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Niiróta mɨsâre toô kã'rota niyéru wapa yeeáti mɨsâ di'tâ duâ'ke wapare? niîkɨ niîwĩ. A'tîro niî yɨ'tíko niîwõ: —Toô kã'rota niyéru wapa yeeáma, koô marapɨ́ niî soo'karo nohota niîko niîwõ. 9 Koô tohô niikã́, Pedro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Espírito Santo ĩ'yóro niî sooapɨ. Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yâtisami ɨ̃sâ tohô weekã́, niî wãkûmiati? Ni'kâroakãta mɨ'ɨ̂ marapɨre yaárã ehâ'kãrã tohatárã weemá. Mɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂ marapɨ wa'â'karo nohota wẽrîgosa'. Mɨ'ɨ́ kẽ'rare yaarã́sama mɨ'ɨ̂ marapɨre yaá'karo weeró nohota, niîkɨ niîwĩ Pedro. 10 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, koó kẽ'ra bɨrɨ̂ ke'a, wẽrîa wa'âko niîwõ. Koô marapɨ́re yaárã ehâ'kãrã tohatárã, koô wẽrî'kopɨre boka ehákãrã niîwã. Naáta taha koôre miáa, yaárã wa'âkãrã niîwã koô marapɨ́re yaá'karopɨta taha. Naâ niî soo'ke bu'iri wẽrîkãrã niîwã. 11 Be'ró Anania, Safirare tohô wa'â'kere tɨ'órã, niî pe'tirã Jesuré ẽho peórã, ãpêrã kẽ'ra ɨpɨ́tɨ uîkãrã niîwã. 12 Jesuré ẽho peórã na'îro Salomão wamêtiri tũkupɨ nerê nu'kukã'kãrã niîwã. Ãpêrã Jesuré ẽho peótirã naâ me'ra ba'pâti ui niîkãrã niîwã. Naâre ba'pâti uimirã, Jesuré ẽho peórãre ãyuró wãkusétikãrã niîwã. Ãpêrã ɨmɨá, numiâ pãharã́ Jesuré ẽho peó nemokãrã niîwã. Jesu bese kũú'kãrã masá wa'teropɨre pehé ãyusé weé ĩ'yokãrã niîwã. Do'âtirãre yɨ'rɨó, pehé apêye noho wee nemókãrã niîwã. Naâ tohô weekã́ ĩ'yârã, pãharã́ do'âtirãre naâ tiro naâ nererí tũkupɨ miáakãrã niîwã. Masá tii tũkúre mu'mûa mɨhakãrã niîwã. Ãpêrãre tohô weérã ma'â tiropɨ naâ kũyasé me'ra kũûkãrã niîwã. Pedro naâ tiro yɨ'rɨágɨ, naâre yãa peókã ɨákãrã niîwã. Ãpêrã kɨ̃ɨ̂ yãa peótimikã, “Kɨ̃ɨ̂ wãtî kehe kũuro me'ra yɨ'rɨrã́sa'”, niî wãkûkãrã niîwã. 16 Apêye makari Jerusalẽ́ sumútoho niisé makarikãharã kẽ'ra yɨ'rɨó dutirã do'âtirãre Jerusalẽ́pɨ miáakãrã niîwã. Wãtiâ sãháa no'o'kãrã kẽ'rare miáakãrã niîwã. Jesu bese kũú'kãrã niî pe'tirã masaré yɨ'rɨókãrã niîwã. 17 Naâ tohô weekã́ tɨ'órã, sacerdotea wiôgɨ, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã saduceu masa Jesu bese kũú'kãrãre ɨórã, pũûro uâkãrã niîwã. 18 Tohô weérã Jesu bese kũú'kãrãre yẽ'ê, bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa, sõróokãrã niîwã. 19 Wiôrã naâre tohô weemíkã, tii yamíta Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ naâ niirí tũkupɨ bahuákɨ niîwĩ. Bahuá, naâ wiôrã bi'áka sopere pãâo, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wiháaya. 20 Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ masaré werêrã wa'âya. “Mɨsâ Jesuré ẽho peórã, kɨ̃ɨ̂ me'ra katî nu'kurãsa'”, niî werêya naâre, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ. 21 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro naâ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niî'kãrã wiháa wa'âkãrã niîwã. Ape nɨmɨ́ bo'reakã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ niî'karo nohota Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ werêrã wa'âkãrã niîwã. Naâ toopɨ́ wererí kura sacerdotea wiôgɨ, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã niî pe'tirã Judeu masa wiôrãre nerê dutikãrã niîwã. Naâ nerê pe'tika be'ro surárare “Naâre pihîrã wa'âya marî yamîka' bi'a dɨpó'kãrãre”, niî o'ôo'kãrã niîwã. Naâ wiháa'kere masîtikãrã niîwã. 22 Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, surára naâre pihîrã wa'âkãrã niîwã naâ bi'a dɨpóka wi'ipɨ. Tií wi'ipɨ sãhá, naâ niîka tũkure pãâo, ĩ'yâkãrã niîmiwã. Neê maríkãrã niîwã. Naâ marikã́ ĩ'yâ, naâre bokatí, wiôrãpɨre werêrã wa'âkãrã niîwã. 23 Wiôrã tiro ehâ, “Neê mariáma. Ãyuró bi'áka tũku niîmiapɨ. Tii sopé ko'terã́ kẽ'ra ãyuró ko'têmiama. Naâ tohô weemíkã, ɨ̃sâ tii sopére pãâo ĩ'yakã́, neê ni'kɨ́ mariámi”, niî werêkãrã niîwã surára wiôrãpɨre. 24 Naâ tohô niî werekã́ tɨ'órã, sacerdotea wiôrã, Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ surára wiôgɨ pũûro wãkû ke'tikãrã niîwã. —De'ró wa'âpari baa naâre? niîkãrã niîwã. 25 Naâ wiháa'kere wãkurí kura ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niî'kɨ sacerdotea wiôrã tiropɨ etâgɨ, naâre werêkɨ niîwĩ: —Sõ'ó niîkãrã bu'îri da'rerí wi'ipɨ niî'kãrã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ masaré bu'êrã weeáma, niî werêkɨ niîwĩ. 26 Kɨ̃ɨ̂ werekã́ tɨ'órã, surára wiôgɨ ãpêrã surára me'ra Jesu bese kũú'kãrãre yẽ'êrã wa'âkãrã niîwã. Naâre yẽ'êrã, masá ɨ̃sâre ɨ̃tâ peeri me'ra naâre ma'írã dokerí niîrã, neê mehêkã weetíkãrã niîwã. 27 Be'ró naâre wiôrã dekopɨ miáa, toopɨ́ sãha ehákã, sacerdotea wiôgɨ naâre niîkɨ niîwĩ: 28 —Ɨ̃̃sâ mɨsâre Jesu yeé kitire bu'ê dutitimiapɨ. Teeré “Bu'êrã wa'âya”, neê niîtiapɨ. Ɨ̃̃sâ mɨsâre tohô dutîtimikã, niî pe'tiropɨ Jerusalẽ́pɨre mɨsâ bu'esé se'sâa wa'â'. Mɨsâ masaré tohô niî bu'ekã́, Jesu naa yeé bu'irita wẽrîpĩ, niî wãkûrãsama ɨ̃sâre. Naâ tohô niî wãkukã́ ɨárã weésa', niîkɨ niîwĩ sacerdotea wiôgɨ naâre. 29 Tohô niikã́ta, Pedro, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Wiôrã dutisé yɨ'rɨóro Õ'âkɨ̃hɨ yee pe'ere nemoró weeró ɨá'. Ɨ̃̃sâ mɨsâ dutiró weérã, Õ'âkɨ̃hɨ dutiró pe'ere weetí boosa'. 30 Õ'âkɨ̃hɨ marî yẽkɨ sɨmɨá wiôgɨ Jesu wẽrî'kɨpɨre, mɨsâ kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhe dutí'kɨre masókɨ niîwĩ. 31 Masó toha, ɨ'mɨ̂sepɨ kɨ̃ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ mii mɨhákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re toopɨ́ mii mɨhágɨ, marîre yɨ'rɨó'kɨre marî wiôgɨ niiáto niî, sõróokɨ niîwĩ. Tohô weégɨ marî Judeu masare marî yã'âro weeséti'kere bɨhâ wetikã, marîre akobohógɨsami. 32 Ɨ̃̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ tohô weé'kere werê kusiarã niî'. Ɨ̃̃sâ Espírito Santore kɨo yuúrã, kɨ̃ɨ̂ me'ra Õ'âkɨ̃hɨ tutuasére weé ĩ'yoapɨ masaré. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ dutiró weerã́re Espírito Santore o'ôo'gɨsami, niî werêkãrã niîwã Pedro kẽ'ra. 33 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, wiôrã pe'e ɨpɨ́tɨ waro uâkãrã niîwã. —Mâa. Ã'raré wẽherã́ marî, niîkãrã niîwã. 34 Ni'kɨ́ fariseu masɨ Gamaliel wamêtigɨ wiôrã me'ra naâ nererópɨta niîkɨ niîwĩ. Moisé ohâ'kere masaré bu'egɨ́ niîkɨ niîwĩ. Masá kɨ̃ɨ̂re “Ãyugɨ́ niîmi”, niî wãkûkãrã niîwã. Wiôrã Jesu bese kũú'kãrãre naâ “Wẽherã́” niikã́ tɨ'ógɨ, Gamaliel wã'kâ nɨ'ka, “Ã'raré pihî wiha ni'iya yuhûpɨ”, niîkɨ niîwĩ. Ãpêrã wiôrãre naâ tɨ'otíro apêye noho werêgɨti niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 35 Naâ wiháaka be'ro toopɨ́ niirã́ wiôrãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ãyuró wãkûya mɨsâ naâre weé sĩ'risere. 36 Tii nɨmɨ́pɨre ni'kɨ́ Teuda wamêtigɨ “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niî'”, niî wãkûkɨ niîmiwĩ. Quatrocentos masá kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúkãrã niîwã. Be'ró kɨ̃ɨ̂re ãpêrã wẽhé kõ'akã'kãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re wẽhéka be'ro kɨ̃ɨ̂ me'ra niîmi'kãrã no'ó ɨaró wa'âste pe'tia wa'âkãrã niîwã. Tohô weéka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'êmi'ke pe'tiá wa'âkaro niîwɨ. 37 Be'ró wiôgɨ masaré ba'pâ keori kura ãpí Juda wamêtigɨ Galiléiakɨ̃hɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúkãrã niîmiwã. Be'ró kɨ̃ɨ́ kẽ'rare ãpêrã wẽhé kõ'akãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re wẽhéka be'ro kɨ̃ɨ yarã́ niîmi'kãrã wa'âste pe'tia wa'âkãrã niîwã meharóta taha. 38 Yɨ'ɨ̂ tohô weégɨ mɨsâre tohô wa'â'kere werê'. Sõha pũríkãre yã'âro weetíkã'ya. Naâre du'úkã'ya. Naâ bu'esé naâ wãkusé me'ra bu'ekã́, pe'tiá wa'ârosa' Teuda, Judare wa'â'karo nohota. 39 Õ'âkɨ̃hɨ dutiró me'ra naâ bu'ekã́ pũrikãre, mɨsâ neê põo tẽósome. Tohô weérã mɨsâ naâre wẽhérã, Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'karã wee boósa'. Tohô weérã du'uyá naâre, niî werêkɨ niîwĩ Gamaliel wiôrãre. 40 Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, “Aɨ. Ã'rí marîre diakɨ̃hɨ́ta uúkũmi”, niî wãkûkãrã niîwã. Be'ró Pedro kẽ'rare pihîokãrã niîwã taha. Naâ toopɨ́ sãha ehákã ĩ'yârã, wiôrã surárare tãra dutíkãrã niîwã. Tãrá toha, “Jesu yeé kitire neê opâturi werê nemotikã'ya”, niîkãrã niîwã. Niî toha, naâre du'u wĩrókã'kãrã niîwã. 41 Naâ wiôrã tiropɨ niî'kãrã wiháa, a'mêri uúkũkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ marîre “Jesu yeé kitire werêya” niikã́, ãyú niî'. Tohô weérã wiôrã naâ tãramíkã, marî ãyuró e'katíse me'ra niî', niîkãrã niîwã. 42 Wiôrã naâre bu'ê dutitimikã, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ, wi'sêripɨ Jesu niî pe'tirãre yɨ'rɨógɨ niîmi niisére bu'ê nu'kukã'kãrã niîwã.

Atos 6

1 Be'ró siâpe me'ra pãharã́ waro Judeu masa Jesuré ẽho peókãrã niîwã. Naâ me'ra apé di'takãharã grego yee uúkũrã niîkãrã niîwã. Tií di'takãharã waro pe'e Judéiakãharã hebreu yeere uúkũkãrã niîwã. Naâ pãharã́ Jesuré ẽho peó nemori kura naáta taha dɨ'sâ sookãrã niîwã ba'asé etisé me'ra. Tohô weérã grego yee uúkũrã hebreu yee uúkũrãre a'tîro niîkãrã niîwã: —Mɨsâ ɨmɨ̂kohori nɨkɨ ba'asé etírã, mɨsa yarã́ wapê wi'ia numia pe'ere ba'asé pakasé o'ôrã niiápɨ. Ɨ̃̃sa yarã́ numia pe'ere õ'ô mahakã o'ôrã niiápɨ, niîkãrã niîwã. 2 Naâ teeré dɨ'sâ sookã tɨ'órã, Jesu bese kũú'kãrã niî pe'tirã Jesuré ẽho peórãre nerê dutikãrã niîwã. Nerê tohaka be'ro naâre a'tîro niî werêkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ ba'asé etírã, Jesu yeé kiti pe'ere werêti boosa'. Ɨ̃̃sâ teeré werê du'ukã, yã'â niî boosa'. 3 Tohô weérã ɨmɨá ba'asé etiáhãre mɨsâ wa'tero niirã́re beseyá. Sete beseyá ãyuró masirã́re, Espírito Santo dutiró weé nu'kurãre. Masá “Naáta niîma ãyurã́” niî no'orãre beseyá. Mɨsâ besé'kãrãre ba'asé etirã́ sõróo no'orosa'. 4 Tohô weérã ɨ̃sâ pe'e Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí nu'ku, Jesu yeé kitire bu'ê nu'kukã'rãsa', niîkãrã niîwã. 5 Masá naâ tohô niikã́ tɨ'órã, “Ãyú' maha”, niî wãkûkãrã niîwã. Teeré wãkû toha, besékãrã niîwã Estevãore. Kɨ̃ɨ̂ ãyuró Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ, Espírito Santo tutuasére kɨó yɨ'rɨgɨ niîkɨ niîwĩ. Ãpêrãre meharóta kɨ̃ɨ̂ weeró noho niirã́re besékãrã niîwã. Naâ a'tîro wamêtikãrã niîwã: Filipe, Prócoro, Nicanor, Timão, Parmena, Nicolau Antioquiakɨ̃hɨ. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masɨ niîtimigɨ, naâ weeró noho ẽho peósetigɨ niîkɨ niîwĩ. Ã'raré besékãrã niîwã. 6 Naâre besé toha, “Ã'raré beseápɨ” niî, Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã tiropɨ miáakãrã niîwã. Naâre naâ da'raátehekãhasere sõróorã, naâ dɨpopáre yãa peó, Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basákãrã niîwã. 7 Be'ró niî pe'tiropɨ Jesu yeé kiti se'sâa wa'âkaro niîwɨ. Pãharã́ Jerusalẽ́kãharã kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nemokãrã niîwã. Sacerdotea kẽ'ra pãharã́ ẽho peókãrã niîwã. 8 Estevãore Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró wee tamúkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra pãharã́ do'âtirãre yɨ'rɨó, pehé ãyusé weé ĩ'yo nemokɨ niîwĩ masá wa'teropɨre. 9 Kɨ̃ɨ̂ teeré weekã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂re ãpêrã Judeu masa ĩ'yâ tu'tikãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirã ni'karérã ni'kâ wi'i Judeu masa nererí wi'i Libertado wamêtiri kurakãharã niîkãrã niîwã. Naâ ãpêrãre da'rá wã'ya ko'terã wiháa'kãrã niîkãrã niîwã. Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re dɨ'sâ soo wã'korã Cirenekãharã, Alexandriakãharã, Cilícia di'takãharã, Ásia di'takãharã naâ me'ra niîkãrã niîwã. 10 Kɨ̃ɨ̂re naâ tohô weekã́, Espírito Santo Estevãore kɨ̃ɨ̂ uúkũkã, pehé masisé o'ôkɨ niîwĩ. Tohô weérã naâ kɨ̃ɨ̂ me'ra neê uúkũ põo tẽótikãrã niîwã. 11 Be'ró naâ kɨ̃ɨ̂ me'ra uúkũ põo tẽóti, masá ĩ'yâtiropɨ ãpêrã masaré niyéru wapa yeé, niî soo dutikãrã niîwã: —“Estevão marî yẽkɨ Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere yã'âro uúkũami. Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'rare yã'âro uúkũami”, niî werêya masapɨ́re, niîkãrã niîwã. 12 Naâ wapa yeé niî soo duti'kãrã masapɨ́re wa'â, werêkãrã niîwã naâ niî'karo nohota. Teeré werekã́ tɨ'órã, masá pe'e keoró ẽho peókãrã niîwã. Tohô weérã niî pe'tirã masá, ãpêrã Judeu masa bɨkɨrã́, Moisé ohâ'kere bu'erã́ Estevão me'ra pũûro uâkãrã niîwã. Naâ uakã́ ĩ'yârã, naâre uakã́ weé'kãrã maatá kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, sacerdotea wiôrã tiropɨ miáakãrã niîwã. 13 Naâ tiropɨ etârã, ãpêrã masaré meharóta niî soo dutikãrã niîwã taha. —Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ wi'i pahirí wi'ire yã'âro uúkũami. Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'ke kẽ'rare tohôta niiámi. 14 Apêye “Jesu Nazarékɨ̃hɨ tií wi'i Õ'âkɨ̃hɨ wi'ire kõ'âgɨsami”, niiámi. “Moisé marîre wee dutígɨ kũû'ke kẽ'rare dɨka yuúgɨsami”, niiámi, niî sookãrã niîwã wiôrãre. 15 Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, wiôrã Estevãore pũûro ĩ'yâkãrã niîwã. Naâ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yakã́, kɨ̃ɨ yaá diâpoa asistéa wa'âkaro niîwɨ. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ weeró noho bahurí diâpoa wa'âkaro niîwɨ.

Atos 7

1 Estevãore naâ ĩ'yarí kura sacerdotea wiôgɨ sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re werê sãase diakɨ̃hɨ́ta niîti? niîkɨ niîwĩ. 2 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Estevão yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Akawerérã, yɨ'ɨ̂re tɨ'oyá. Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró asistégɨ, niî pe'tise masî yɨ'rɨgɨ marî yẽkɨ Abraãore uúkũkɨ niîwĩ Mesopotâmia Caldeu masa niirópɨ. Harã wamêtiri makapɨ wa'aátoho dɨporo kɨ̃ɨ̂re uúkũkɨ niîwĩ. 3 A'tîro niîkɨ niîwĩ: “A'tí di'tare, mɨ'ɨ̂ akawerérãre wiháaya. Wa'âya yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re di'tâ wereátohopɨ”, niîkɨ niîwĩ. 4 Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ akawerérã Caldeu masa yee di'tapɨ niî'kɨ wiháa, Harãpɨ makari wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ niî, be'ró Abraão pakɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ wẽrîka be'ro Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re wiháa dutikɨ niîwĩ taha, a'tí di'ta Judéia marî niiróre a'tî dutigɨ. 5 Kɨ̃ɨ̂ a'topɨ́ etakã́, kɨ̃ɨ̂re neê kã'roákã di'ta o'ôtikɨ niîwĩ yuhûpɨ. O'ôtimigɨta, “Be'ropɨ́ mɨ'ɨ yeé, mɨ'ɨ̂ paramérã niî turiarã yee di'ta niîrosa'”, niîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ tohô niîka terore Abraão neê ni'kɨ́ põ'ra maríkɨ niîwĩ. 6 Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re apêye niî nemokɨ niîwĩ taha: “Mɨ'ɨ̂ paramérã niî turiarã apé di'tapɨ niîrãsama yuhûpɨ. Quatrocentos kɨ'mari tií di'takãharã da'rá ko'terã niîrãsama. Naâre da'ra dutí, tãrapérãsama. 7 Yɨ'ɨ̂ naâre tohô weekã́, tií di'takãharãre bu'îri da'rêgɨsa'. Naâre bu'îri da'rê toha, mɨ'ɨ̂ paramérã niî turiarã tií di'tapɨ niî'kãrã wihá, yɨ'ɨ̂re yɨ'tí, ẽho peórãsama”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. 8 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Abraãore a'tîro wee dutíkɨ niîwĩ: “Niî pe'tirã ɨmɨaré naâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'aya. Mɨsâ tohô weérã, yɨ'ɨ̂re ĩ'yorã́sa' mɨsâ ẽho peósere”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. Tohô weégɨ Abraão kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Isaquere ni'kâ semana kɨ̃ɨ̂ bahuáka be'ro kɨ̃ɨ̂ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'akɨ niîwĩ. Isaque kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jacoré tohôta weékɨ niîwĩ. Jacó meharóta weékɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ põ'rá dozere. Õ'âkɨ̃hɨ dutî'karo nohota weékãrã niîwã, niî werêkɨ niîwĩ Estevão. 9 Jacó põ'ra marî yẽkɨ sɨmɨá naâ akabihí Joseré ɨórã, ãpêrã masaré da'rá ko'teakɨhɨ niiáto niîrã duâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re duú'kãrãta taha ãpêrã Egitokãharãpɨre duâ turiakãrã niîwã. Naâ duâka be'ro kɨ̃ɨ̂ pi'etísetiri nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re wee tamú nu'kukã'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re wee tamúgɨ, pehé masisé o'ôkɨ niîwĩ. Faraó Egito di'ta wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re tɨ'sâ yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ dokakɨ̃hɨ wiôgɨ sõróokɨ niîwĩ. Apêyere Faraó kɨ̃ɨ yaá wi'ikãhase da'rasé wiôgɨ sõróokɨ niîwĩ. 11 José toopɨ́ wiôgɨ niirí kura niî pe'tiro Egitopɨre ba'asé pe'tiá wa'âkaro niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ akawerérã, marî yẽkɨ sɨmɨá niirópɨ Canaãpɨ kẽ'rare pe'tiá wa'âkaro niîwɨ. Teé pe'tíka be'ro masá teé di'tapɨ niirã́ ɨpɨ́tɨ ɨhá boâkãrã niîwã. Marî yẽkɨ sɨmɨá Abraão paramérã kẽ'rare neê ba'asé maríkaro niîwɨ. 12 Be'ró Jacó “Egitopɨ ba'asé duasé niiápa'ro” niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ põ'raré “Duúrã wa'âya”, niî o'ôo'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Egitopɨre neê wa'ârã weékãrã niîwã. Toopɨ́ etâ, ba'asé duú, naa yaá wi'ipɨ mahâmi tohati a'tîtikãrã niîwã. Be'ró teé ba'asé naâ duú'kere ba'â pe'o, opâturi duúrã wa'âkãrã niîwã meharópɨta taha. Tiîtare maha naâ etakã́, José “Yɨ'ɨ̂ mɨsâ akabihí mɨsâ duâ'kɨ niî'”, niî werêkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ ma'mi sɨmɨáre. Be'ró Faraó kẽ'ra “Ã'rá José ma'mi sɨmɨá niiáma” niikã́ tɨ'ókɨ niîwĩ. 14 Be'ró José kɨ̃ɨ̂ ma'mi sɨmɨá me'ra kití o'ôo'kɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ pakɨpɨ́re. “Marî pakɨ, niî pe'tirã marî akawerérã a'topɨ́ makâri a'tiáto”, niî o'ôo'kɨ niîwĩ naâre. Kɨ̃ɨ̂ akawerérã pe'e setenta e cinco niîkãrã niîwã. 15 Kɨ̃ɨ̂ ɨó'kere tɨ'ógɨ, Jacó kɨ̃ɨ̂ põ'rá me'ra José tirópɨ wa'ârã Egitopɨre bu'áakãrã niîwã. Toopɨ́ niîgɨta, naâ pakɨ́ Jacó wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ põ'rá marî yẽkɨ sɨmɨá kɨ̃ɨ̂ weeró nohota wẽrî pe'ti diha wa'âkãrã niîwã. 16 Be'ropɨ́ naâ õ'ârire yaárã wa'ârã Siquẽ́ wamêtiri makapɨ miáakãrã niîwã. Abraão kɨ̃ɨ̂ Hamor põ'rare ɨ̃tâ tuti duúka tutipɨ kɨ̃ɨ̂ mihire yaá'karopɨta naâre sĩô sõro kũukãrã niîwã. 17 Õ'âkɨ̃hɨ too dɨpóropɨ Abraãore niîkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ paramérã niî turiarãpɨ apé di'tapɨ niî'kãrã a'tí di'ta Canaãpɨ tohátirãsama taha.” Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'ke ehaátoho dɨporoakã Egitopɨ niîrã, marî yẽkɨ sɨmɨá paramérã pãharã́ masâ puti nemokãrã niîwã. 18 Egitopɨre naâ niikã́, José wẽrîka be'ropɨ Egitopɨre ãpí wiôgɨ sãháakɨ niîwĩ taha. Kɨ̃ɨ̂ Joseré neê masîtikɨ niîwĩ. 19 Kɨ̃ɨ̂ marî yẽkɨ sɨmɨá pãharã́ naâ masâ putikã ĩ'yâ, naâre yã'â butia'ro weepékɨ niîwĩ. Naâ põ'rá neê bahuá'kãrã ɨmɨaré wẽriáto niîgɨ apêropɨ kõ'â duti mɨhakɨ niîwĩ. 20 Kɨ̃ɨ̂ naâre tohô dutirí kura Moisé bahuákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ãyú butia'gɨakã niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá i'tiárã muhipũ naa yaá wi'ipɨre kɨ̃ɨ̂re masókãrã niîwã. 21 Be'ró naâ kɨ̃ɨ̂re wẽherí niîrã, diâpɨ po'ôkãrã niîwã. Naâ po'ôka be'ro Faraó mako kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ bokako niîwõ. Ĩ'yâ boka, mii maháko niîwõ koo yaá wi'ipɨ. Toopɨ́ koô makɨré weeró noho kɨ̃ɨ̂re masóko niîwõ. 22 Kɨ̃ɨ̂ tií wi'ipɨ bɨkɨâ, niî pe'tise Egitokãharã naâ bu'esére bu'êkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ masisé me'ra uúkũ, niî pe'tisere ãyuró weékɨ niîwĩ. 23 Be'ró Moisé quarenta kɨ'mari kɨógɨ, kɨ̃ɨ̂ akawerérã tiropɨ sihâgɨ wa'âkɨ niîwĩ. 24 Toopɨ́ ehâgɨ, ni'kɨ́ Egitokɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ akawerégɨre paakã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂re a'mégɨ, Egitokɨ̃hɨre paâ wẽhekã'kɨ niîwĩ. 25 Kɨ̃ɨ̂ basi Moisé pe'e a'tîro niî wãkûkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ me'rata Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ akawerérãre naâ a'tí di'takãharã da'rá ko'terã niisére wihakã́ weegɨ́sami. Naâ a'teré masîsama”, niî wãkûkɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ akawerérã pe'e kɨ̃ɨ̂ weeró noho wãkûtikãrã niîwã. 26 Ape nɨmɨ́ kɨ̃ɨ̂ naâ tiropɨ wa'âkɨ niîwĩ taha. Toopɨ́ ehâgɨ, ãpêrã pɨárã kɨ̃ɨ̂ akawerérã a'me kẽékã ĩ'yâkɨ niîwĩ. Naâre boságɨ “Akawerérã, toô kã'rota a'me kẽé du'uya. De'ró weérã toô kã'ro a'me kẽéti ni'kɨ́ akawerérã niîmirã?” niîkɨ niîwĩ. 27 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ãpiré ɨpɨ́tɨ paâ'kɨ pe'e Moisére tuu kehé nɨ'kokɨ niîwĩ. “Noá mɨ'ɨ̂re ɨ̃sâ wiôgɨ ‘Naâre beségɨ wa'âya’, niî o'ôo'ati? 28 Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'risari taha yamîka' mɨ'ɨ̂ Egitokɨ̃hɨre wẽhé'karo nohota?” niî ye'sûkɨ niîwĩ. 29 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Moisé, ã'rá yɨ'ɨ̂re teeré masî pe'ti tohasama niîgɨ, uî wã'ka wa'âkɨ niîwĩ. Be'ró apé di'tapɨ Midiã́ wamêtiropɨ du'tí wã'kakɨ niîwĩ. Toopɨ́ amûkã dɨ'té, niîkã'kɨ niîwĩ. Pɨárã ɨmɨá põ'ratíkɨ niîwĩ. 30 Midiã́ di'tapɨre quarenta kɨ'mari niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tiikése kɨ'mari niîka be'ro ni'kâ nɨmɨ yukɨ́ mariró ɨ̃rɨgɨ́ Sinai wamêtikɨhɨ tiropɨ ĩ'yâ wã'kakɨ niîwĩ. Toopɨ́ wa'akã́, ni'kâ siti yukɨ̂ siti ɨ̃hɨkã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Tií pekâ me'e ɨ̃hɨrí põ'ra dekopɨ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ weeró noho bahugɨ́ bahuákɨ niîwĩ. 31 Kɨ̃ɨ̂ tii sití ɨ̃hɨkã́ ĩ'yâgɨ, ĩ'yâ maria wa'âkɨ niîwĩ. “De'ró weéro tohô wa'âmitito?” niî, pɨ'toákã kure ĩ'yâgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Pɨ'toákã ehakã́, Õ'âkɨ̃hɨ tií me'e wa'teropɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂re uúkũkɨ niîwĩ. 32 “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ yẽkɨ sɨmɨá Abraão, Isaque, Jacó naâ wiôgɨ niî'”, niîkɨ niîwĩ. Tohô uúkũkã tɨ'ógɨ, ɨpɨ́tɨ uî, nara sãákɨ niîwĩ. Uîgɨ, ĩ'yâ du'ukã'kɨ niîwĩ tií me'ere. 33 Be'ró kɨ̃ɨ̂re uúkũ nemokɨ niîwĩ taha: “Yɨ'ɨ̂ a'totá niî' mɨ'ɨ̂ tirota. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ sãyasé sapáture tuu weéya. Mɨ'ɨ̂ teeré tuu weégɨ, ĩ'yogɨ́sa' yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ ẽho peósere. 34 Yarã́ masá Egitopɨ niirã́re naâ ɨpɨ́tɨ pi'etíkã ĩ'yaápɨ. Naâ karíkũkã tɨ'oápɨ. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂re Egitopɨ o'ôo'gɨtigɨ weé' naâre yɨ'rɨoákɨhɨ”, niî werêkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ Moisére. 35 Ã'rí Moiséreta marî yẽkɨ sɨmɨá teérã, a'tîro niîkãrã niîwã: “Noá mɨ'ɨ̂re ɨ̃sâ wiôgɨ, ‘Naâre beségɨ wa'âya’, niî o'ôo'ati?” niîkãrã niîwã. Marî yẽkɨ sɨmɨá tohô niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨ pe'e Moisére naâre yɨ'rɨoákɨhɨ, naâre dutiákɨhɨ sõróokɨ niîwĩ. Pekâ me'e siti ɨ̃hɨ̂'karo bahuá'kɨta Moisére yɨ'rɨó tamukɨ niîwĩ marî yẽkɨ sɨmɨáre. 36 Kɨ̃ɨ̂ Egitopɨ niîgɨ, pahirí maa akó sõ'arí maapɨ niîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra pehé weé ĩ'yokɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ akawerérã Egitopɨ niî'kãrãre apêye di'tapɨ sɨ'orí mii wiháakɨ niîwĩ. Quarenta kɨ'mari yukɨ́ mariró, masá marirópɨ naâ wa'akã́, Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé ĩ'yo nu'kukã'kɨ niîwĩ. 37 Moiséta marî yẽkɨ sɨmɨáre a'tîro werêkɨ niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ be'ropɨ́ ni'kɨ́ o'ôo'gɨsami kɨ̃ɨ yeé kiti wereákɨhɨre. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'karo weeró nohota kɨ̃ɨ̂re o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra marî akawerégɨ niîgɨsami”, niîkɨ niîwĩ. 38 Marî yẽkɨ sɨmɨá naâ yukɨ́ marirópɨ niikã́, Moisé naâ me'ra niîkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ɨ̃rɨgɨ́ Sinai wamêtikɨhɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ bahuá, kɨ̃ɨ̂re werê'kere naâre werê turiakɨ niîwĩ. Marí kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ werê turia'kepɨreta kɨó'. Teé tohô niî nu'kukã'rosa'. Neê pe'tisomé. 39 Moisé teeré werêmikã, marî yẽkɨ sɨmɨá neê ẽho peótikãrã niîwã. Naâ kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'ó sĩ'ritirã, “Mahâmi toha wa'ârãti Egitopɨ taha”, niî wãkûkãrã niîwã. 40 Tohô wãkûrã, Moisé opâturi kɨ̃ɨ̂ ɨ̃rɨgɨ́pɨ mɨhâaka be'ro kɨ̃ɨ̂ ma'mí Arãore a'tîro niîkãrã niîwã: “Sõ'ó niîkɨ marîre Egitopɨ niî'kãrãre miíti'kɨ waro quarenta nɨmɨri yɨ'rɨ́' kɨ̃ɨ̂ bahutíro. De'ró wa'âpari kɨ̃ɨ̂re? Marî neê masîtisa'.” Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ ma'mí Arãore niîkãrã niîwã: “Ɨ̃̃sâre ẽho peoátehere yeê basaya. Marî dɨporo wɨâ mɨ'tarãsama. Naâ marî wa'aátihi ma'are ĩ'yorã́sama”, niîkãrã niîwã. 41 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Arão naâ dutî'karo nohota ni'kɨ́ wekɨ̂ wi'magɨ́ weeró noho bahugɨ́ ouro me'ra yeêkɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, ekarã́re wẽhé ɨ̃hâ moro peokãrã niîwã. Tohô niikã́ naâ yeê'kɨreta bosê nɨmɨ weé, e'katí peokãrã niîwã. 42 Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ naâ ɨaró weeáto niîgɨ naâ me'ra niî'kɨ kõ'âkã'kɨ niîwĩ. Tohô weérã naâ no'ó ɨaró yõkoáre, muhîpũare ẽho peókãrã niîwã. Tohô naâ weé'kere Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã a'tîro niî ohâkãrã niîwã: Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mɨsâ yɨ'ɨ̂ pe'ere yukɨ́ marirópɨre quarenta kɨ'mari niîrã, neê ekarã́re wẽhé ɨ̃hâ moro peotiwɨ. 43 Ãpí Moloque wamêtigɨ ẽho peórã su'ti kaséri wi'i me'ra yoô wã'kawɨ. Ãpí Refã́ yõkoáwɨ̃ mɨsâ yeê'kɨ kẽ'rare ẽho peórã tohôta weewɨ́. Ã'raré mɨsâ basita yeê ẽho peówɨ. Yɨ'ɨ̂ pe'ere neê ẽho peótiwɨ. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peóti'ke bu'iri ãpêrã masaré mɨsâre yẽ'ê miáa dutikã weegɨ́ti yoaró Babilônia wamêtiri maka yɨ'rɨrópɨ”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti wererã́. 44 Estevão wiôrãre werê nemokɨ niîwĩ apêye Õ'âkɨ̃hɨ wi'ikãhasere: —Marî yẽkɨ sɨmɨá naâ yukɨ́ marirópɨ niîrã, ni'kâ wi'i Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóri wi'i, kɨ̃ɨ̂ pɨámukãse dutî'kere nɨrorí wi'ire kɨókãrã niîwã. Tií wi'i wa'îkɨ̃rã kaseri me'ra naâ weéka wi'i niîkaro niîwɨ. “Tohô bahurí wi'i weeyá”, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ Moisére dutî'karo nohota keoró weékãrã niîwã. 45 Naâ wẽrîka be'ro ãpêrã kɨo turiá siru tuukãrã niîwã tií wi'ire taha. No'ó naâ wa'aró miáa mɨhakãrã niîwã. Be'ró Josué Moisé wẽrîka be'ro a'tí di'ta Canaãpɨ a'tîgɨ, naâre tií wi'ire sɨ'orí miítikɨ niîwĩ. Naâ a'topɨ́ a'tikã́, Õ'âkɨ̃hɨ a'tí di'takãharãre Judeu masa niîtirãre kõ'â mɨhakɨ niîwĩ. Naâ wa'â we'o'kepɨre niîkãrã niîwã. Yoakã́ tií wi'ipɨ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókãrã niîwã teê Davi kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ sãháaka be'ropɨ. 46 Davi apé wi'i weé sĩ'rimikɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ tɨ'sâ yɨ'rɨa no'ogɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ yẽkɨ Jacó ẽho peó'kɨ niî'. Mɨ'ɨ̂re ãyurí wi'i, pahirí wi'i wee basá sĩ'risa' mɨ'ɨ̂ niiátihi wi'ire”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé sĩ'ri'kɨ niîmigɨ, tií wi'ire weetíkɨ niîwĩ. 47 Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Salomão pe'e weékɨ niîwĩ tií wi'ire. 48 Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨgɨ ni'kâ wi'i, masá weéka wi'ipɨ di'akɨ̃ niî masitisami. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ dɨporókɨ̃hɨpɨ a'tîro niî ohâkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere: 49 “Yɨ'ɨ̂ niî pe'tiropɨ niî'. Ɨ'mɨ̂se, a'tí di'ta yɨ'ɨ̂ weé'kere yɨ'ɨ́ta dutî'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ masá weéka wi'ipɨ di'akɨ̃ niî masitisa'. 50 Yɨ'ɨ̂ basita niî pe'tise a'teré weewɨ́, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ”, niî ohâkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ. 51 Be'ró Estevão naâre niîkɨ niîwĩ taha: —Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ dutisére yɨ'rɨ́ nɨ'ka yɨ'rɨa'. Kɨ̃ɨ̂re masîtirã weeró noho kɨ̃ɨ̂ weresére neê tɨ'ó sĩ'ri wee'. Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá weé'karo nohota Espírito Santo dutisére weé sĩ'ri wee'. 52 Naâ niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre pi'etíse o'ôkãrã niîwã. Ãpêrãre marîre yɨ'rɨógɨ a'tiátehere werê mɨ'tarãre wẽhékã'kãrã niîwã. Naâ tohô niî no'o'kɨreta kɨ̃ɨ̂ a'tikã́, mɨsâ ãpêrãre wiá, kɨ̃ɨ̂re wẽhe dutíwɨ. 53 Mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re werê ko'terã me'ra kɨ̃ɨ̂ dutisére o'ôo'kɨ niîwĩ. Teeré o'ôo' no'o'kãrã niîmirã, mɨsâ yɨ'rɨ́ nɨ'ka yɨ'rɨa', niî tu'tîkɨ niîwĩ naâre Estevão. 54 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, wiôrã ɨpɨ́tɨ uâ yɨ'rɨa wa'âkãrã niîwã. 55 Estevão pe'e Espírito Santore kɨó yɨ'rɨa tĩhagɨ, ɨ'mɨ̂sepɨ ĩ'yâ moro, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ãyuró asistésere ĩ'yâkɨ niîwĩ. Jesu kẽ'rare ĩ'yâkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ diakɨ̃hɨ́ pe'e nu'kugɨ́re. 56 Kɨ̃ɨ̂ naâre ĩ'yâgɨ, “Ĩ'yâya. Ɨ'mɨ̂se pãrikã́ ĩ'yâ'. Jesu, Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ pe'e nu'kugɨ́re ĩ'yâ'”, niîkɨ niîwĩ Estevão. 57 Naâ kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ karíkũ tɨ'ó sĩ'ritirã, o'mê peeri da'rá bi'akãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ pɨ'tó ni'kâro me'ra oma ehá, yẽ'ê, kɨ̃ɨ̂re miáakãrã niîwã tii maká sumútohopɨ. Kɨ̃ɨ̂re doke wẽhérãti niîrã, su'tí bu'îkãhase naâ sãyâ'kere tuu weé, Saulo wamêtigɨre ko'tê dutirã o'ôkãrã niîwã. Teeré tuu weé o'ô toha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂ Estevãore ɨ̃tâ peeri me'ra dokékãrã niîwã. 59 Naâ tohô weekã́, a'tîro niî sẽríkɨ niîwĩ: —Jesu, yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ̂ wẽrîgɨti weé'. Yɨ'ɨ̂ ehêri põ'rare yẽ'êya, niîkɨ niîwĩ. 60 Be'ró bɨrɨ̂ ke'a, pũûro karíkũro me'ra niîkɨ niîwĩ taha: —Wiôgɨ, akobohóya ã'raré yɨ'ɨ̂re naâ tohô weesére. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ.

Atos 8

1 Saulo naâ Estevãore doke wẽhékã ĩ'yâgɨ, “Ãyuró weérã, tohô weeáma”, niî wãkûkɨ niîwĩ. Ãpêrã ɨmɨá Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóri masa Estevãore yaákãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re yaá, ɨpɨ́tɨ dɨhasé wã'akãrã niîwã. Estevãore naâ wẽhéka nɨmɨreta ãpêrã Jesuré ẽho peótirã Jesuré ẽho peórãre ɨpɨ́tɨ yã'âro weé nɨ'kakãrã niîwã. 3 Saulo neê ni'kɨ́ Jesuré ẽho peógɨ mariáto niîgɨ naa yeé wi'seripɨ wa'â, naâre yẽ'ê, bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa mɨhakɨ niîwĩ. Ɨmɨá, numiâ niî pe'tirãre tohô weékɨ niîwĩ. Naâ tohô weekã́ ĩ'yârã, Jesuré ẽho peórã no'ó ɨaró du'tistéa wa'âkãrã niîwã Judéia di'tapɨ, ãpêrã Samaria di'tapɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã se'saro tohákãrã niîwã Jerusalẽ́pɨre. 4 Niî pe'tirã du'tisté wã'ka'kãrã no'ó naâ wa'aró Jesu yeé kitire werê wã'kakãrã niîwã. 5 Filipe kẽ'ra du'tí wã'ka'kɨta Samaria wamêtiri makapɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ etâ, tookãhárã masaré Jesu Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîmi niisére werêkɨ niîwĩ. 6 Apêye kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra naâre ãyusé weé ĩ'yokɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, niî pe'tirã tii makákãharã kɨ̃ɨ̂ weresére ãyuró tɨ'ó tɨ'sakãrã niîwã. 7 Pãharã́ masá wãtiâ sãháa no'o'kãrã wãtiâ masapɨ́re niîmi'kãrã kõ'â wĩrokã, ɨpɨ́tɨ karíkũ wihakãrã niîwã. Ãpêrã pãharã́ sihâ masitirãre, opa yuríri siharã́re yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 8 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, tii makákãharã pũûro e'katíkãrã niîwã. 9 Samariapɨre ni'kɨ́ Simão wamêtigɨ yoakã́ yaî weeró noho niigɨ́ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weesére Samariakãharã ĩ'yâ maria mɨhakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ basi pe'e “Yɨ'ɨ̂ tutuâ yɨ'rɨagɨ niî'”, niîkɨ niîmiwĩ masaré. 10 Niî pe'tirã tii makákãharã wiôrã, no'ó mehô niirã́ kɨ̃ɨ̂ weesére ĩ'yâ tɨ'sa yɨ'rɨakãrã niîwã. —Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho tutuasé kɨogɨ́ niîsami, niîkãrã niîmiwã. 11 Tohô weérã yaî yoakã́ siâpe me'ra pehetíri weé ĩ'yo nemokã ĩ'yâ yuurã, pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nemokãrã niîwã. 12 Filipe Samariapɨre tookãhárãre a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutiró weerã́ wiôgɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesu marîre yɨ'rɨógɨ niîmi, niîkɨ niîwĩ naâre. Kɨ̃ɨ̂ werekã́ tɨ'órã, tii makákãharã Jesuré ẽho peókãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã ĩ'yâgɨ, wamê yeekɨ niîwĩ ɨmɨá, numiâre. 13 Simão “Yɨ'ɨ́ kẽ'ra Jesuré ẽho peó'” niikã́ tɨ'ógɨ, Filipe kɨ̃ɨ́ kẽ'rare wamê yeekɨ niîwĩ. Be'ró Filipe no'ó wa'aró Simão siru tuúkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂re. Filipe Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé ĩ'yokã ĩ'yâgɨ, Simão ĩ'yâ maria mɨhakɨ niîwĩ. 14 Filipe Samariapɨ tohô weerí kurareta Jerusalẽ́pɨ niirã́ Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã kití tɨ'ókãrã niîwã Samariakãharã naâ Jesuré ẽho peósere. Teeré tɨ'órã, naâ me'rakãharãre Pedro, Joãore ĩ'yâ dutirã o'ôo'kãrã niîwã. 15 Naâ toopɨ́ etâ, Jesuré ẽho peórãre Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basákãrã niîwã. —Pakɨ́, ã'rá kẽ'rare Espírito Santore o'ôo'ya mɨ'ɨ̂ makɨre ẽho peórãre, niî sẽríkãrã niîwã. 16 Filipe kɨ̃ɨ̂ wamê yeeka terore Espírito Santore naâ moókãrã niîwã yuhûpɨ. Jesuré ẽho peóse me'ra di'akɨ̃ wamê yee no'okãrã niîwã. 17 Pedro, João Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí toharã, Jesuré ẽho peórãre naâ dɨpopápɨ yãa peókãrã niîwã. Naâre yãa peóri kurata Espírito Santo naâpɨre dihatákɨ niîwĩ. 18 Pedro kẽ'ra naâ yãa peókã, Espírito Santo dihatákã weesére Simão ĩ'yâkɨ niîwĩ. Teeré ĩ'yâgɨ, naâ Espírito Santore dihatákã weé'kere duú sĩ'rigɨ, Pedro kẽ'rare niyéru o'ôkɨ niîmiwĩ. 19 —Yɨ'ɨ̂re mɨsâ tutuasé kɨosére o'ôya. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra dɨpopápɨ no'ó yãa peórãre Espírito Santore naâ kɨokã́ weegɨ́ti weé', niîkɨ niîmiwĩ. 20 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tutuasé o'osére Espírito Santo ɨ̃sâ dihatákã weesére niyéru me'ra duugɨ́ti niî wãkûmiati? Nií wee'. Mɨ'ɨ̂ me'rata niyéru boâ bata'ato. Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂re bu'îri da'rêgɨsami. 21 Mɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ, “Mɨ'ɨ̂ wãkusé diakɨ̃hɨ́ nií wee'”, niî ĩ'yâsami. Tohô weégɨ ɨ̃sâ weeró noho Jesu yeé kitire masaré mɨ'ɨ̂ werê masitisa'. 22 Yɨ'ɨ̂ masî'. Mɨ'ɨ̂ ɨosé bɨkɨ, yã'asé wee poó yɨ'rɨa'kɨ niî'. Teé mɨ'ɨ̂re du'utá basiótisa'. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ yã'âro wãkusére bɨhâ wetiya. Õ'âkɨ̃hɨre akobohóse sẽriyá. Apé tero weégɨ mɨ'ɨ̂ yã'âro wãkû'kere akobohógɨ akobohó boosami, niîkɨ niîwĩ Pedro. 24 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Simão naâre niîkɨ niîwĩ: —Teé mɨsâ niî'ke yɨ'ɨ̂re wa'âtikã'ato niîrã, mɨsâ yɨ'ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basáya. 25 Be'ró Pedro kẽ'ra tii makákãharãre Jesu kɨ̃ɨ̂ weekã́ ĩ'yâ'kere, naâ tɨ'ó'kere werêkãrã niîwã. Naâre werê toha, Jerusalẽ́pɨ toháa wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ toháarã, Jesu yeé kitire pehe makári Samaria di'takãharã naâ niisé makarire werê tohaakãrã niîwã. 26 Be'ró Filipere ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ bahuá, a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: —Jerusalẽ́ niî wã'kari ma'a, Gaza wamêtiri maka bu'áari ma'apɨ wa'âya. Tií ma'a yukɨ́ marirópɨ niî wã'kasa', niîkɨ niîwĩ. 27 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Filipe tií ma'apɨ bu'áakɨ niîwĩ. Toopɨ́ wa'âgɨ, ni'kɨ́ Etiópia wamêtiri di'takɨ̃hɨre boka ehákɨ niîwĩ. Tií di'ta dutigó Candace wamêtigo wiôgo dokakɨ̃hɨ, niî pe'tise koo yeé niyérure ko'terí masɨ niîkɨ niîwĩ. Jerusalẽ́pɨ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ ehâ'kɨ kɨ̃ɨ yaá di'ta Etiópiapɨ dahâ tohaagɨ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yawɨ́ tũrupɨhɨ́ cavaloa naâ wehepɨhɨ́ me'ra wa'âkɨ niîwĩ. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Isaía wamêtigɨ kɨ̃ɨ̂ ohâ'kere bu'ê sãyakɨ niîwĩ. 29 Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura Espírito Santo Filipere “Tiwɨ tiró kureakãpɨ wa'âya”, niîkɨ niîwĩ. 30 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ Filipe tiwɨ tiroákãpɨ omá wã'kakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tiro ehâgɨ, Etiópiakɨ̃hɨ Isaía ohâ'kere bɨsɨró me'ra bu'ekã́ tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, “Mɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'ó yẽ'eti?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 31 Kɨ̃ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Tɨ'ó yẽ'etisa'. Yɨ'ɨ̂re neê werêtikã, de'ró weé yɨ'ɨ̂ masî boosari? Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra wa'âya. Mɨhâ sãhagɨ a'tiá yɨ'ɨ̂re wereákɨhɨ, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, tiwɨpɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'ra mɨhâ sãhakɨ niîwĩ. Be'ró wa'â wa'âkãrã niîwã. 32 Etiópiakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ bu'ê sãya'ke Õ'âkɨ̃hɨ makɨre wa'aátehe niîkaro niîwɨ Isaía kɨ̃ɨ̂ a'tîro ohâ'ke: Masá ovelhare wẽherã́tirã, kɨ̃ɨ̂re miáasama naâ wẽhe wɨáropɨ. Ni'kɨ́ masɨ́ kẽ'rare kɨ̃ɨ̂ neê bu'îri moogɨ́ niîmikã, tohôta weerã́sama. Ovelha wi'magɨ́, yutâ weerã́tirã naâ poâri seekã́, neê utîtisami. Kɨ̃ɨ̂ masɨ́ kẽ'ra ye'sûtigɨsami kɨ̃ɨ̂re yã'âro weekã́. 33 Kɨ̃ɨ̂re yã'agɨ́re weeró noho naâ yabî buhirã́sama. Ã'rí bu'îri moogɨ́ niîmi niîgɨ, neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re uúkũ basasome. Kɨ̃ɨ yaá di'takãharã pehé yã'asé weerã́sama kɨ̃ɨ̂re. Tee pehére werê pe'o masitisa'. Kɨ̃ɨ̂ katirí ɨmɨ̂koho pe'tiá wa'ârosa' a'tí di'tapɨre. Etiópiakɨ̃hɨ a'té ohâ'kere bu'êkɨ niîwĩ. 34 Kɨ̃ɨ̂ teeré bu'ê toha nɨ'ko, Filipere sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Isaía noaré ohâgɨ weeparí? Kɨ̃ɨ̂ basi pe'e ou ãpipɨ́re ohâgɨ weeparí tohô niîgɨ? niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 35 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Filipe kɨ̃ɨ̂ bu'ê'ke nɨkɨ werêkɨ niîwĩ: —Teé ohâ'ke Jesu Cristore niî sĩ'riro weé', niîkɨ niîwĩ. Teeré werê toha, be'ró Jesu yeé kitire werê nemokɨ niîwĩ taha. 36 Ma'âpɨ wa'ârã, akó niirópɨ etâkãrã niîwã. Teeré ĩ'yâgɨ, Etiópiakɨ̃hɨ Filipere “Sõ'ó akó niî'. Yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ wamê yeeta basiósari?” niîkɨ niîwĩ. 37 “Basiókã'sa' mɨ'ɨ̂ Jesu Cristore ãyuró ẽho peókã maa”, niî yɨ'tíkɨ niîwĩ Filipe. Etiópiakɨ̃hɨ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ ẽho peó', Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîmi, niîkɨ niîwĩ. 38 Be'ró Etiópiakɨ̃hɨ cavaloare tohâ nɨ'ka dutikɨ niîwĩ. Tiwɨré tũrêo kũu toha, naâ tiwɨpɨ́ sãyâ'kãrã akó niirópɨ diháakãrã niîwã. Toopɨ́ yumû wiha, Filipe kɨ̃ɨ̂re wamê yeekɨ niîwĩ. 39 Kɨ̃ɨ̂re wamê yeeka be'ro naâ yumû nɨhari kura maatá Filipere Espírito Santo miáakɨ niîwĩ apé sia'pɨ. Etiópiakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re neê opâturi ĩ'yâ nemotikɨ niîwĩ. Be'ró pũûro e'katíse me'ra toháa wa'âkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ yaá makapɨ. 40 Filipe Espírito Santo kɨ̃ɨ̂re miáaka be'ro maatá Azoto wamêtiri makapɨ bahuá nɨ'kakɨ niîwĩ. Toopɨ́ niî, be'ró niî pe'tise makaripɨ werê kusiagɨ wa'âkɨ niîwĩ Jesu yeé kitire. Teê Cesaréia wamêtiri makapɨ werê ehakɨ niîwĩ.

Atos 9

1 Filipe kɨ̃ɨ̂ bu'ê sihari kurareta Saulo pe'e Jesuré ẽho peórãre “Naâre wẽhé pe'okã' sĩ'rimisa'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yã'âro weesére neê du'utíkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ wa'â, sacerdotea wiôgɨre “Yɨ'ɨ̂re papéra Damascopɨ wa'aátehekãhasere dutirí pũrire apo basáya. Tii pũríre Judeu masa neresé wi'serikãharã wiôrãpɨre wiagɨ́ti weé'. Jesuré ẽho peórãre ɨmɨá, numiâre no'ó yɨ'ɨ̂ boka ehárãre yẽ'ê, miítigɨti a'ti maká Jerusalẽ́pɨ bu'îri da'rerí wi'ipɨ”, niî sẽríkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ teeré sẽrikã́ tɨ'ógɨ, tii pũríre sacerdotea wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re apo basákɨ niîwĩ. 3 Kɨ̃ɨ̂ tii pũríre o'ôo'ka be'ro Saulo ãpêrã me'ra Damasco wa'arí ma'apɨ wa'â wa'âkɨ niîwĩ. Wa'â, Damascopɨ ehâgɨti weerí kura wãkûtiro ɨ'mɨ̂sepɨ bɨpô ya'baró weeró noho kɨ̃ɨ̂ tiro asisté dihati, ãyuró bo'rê yuua wa'âkaro niîwɨ. 4 Tohô wa'akã́, kɨ̃ɨ yagɨ́ cavalo bu'ipɨ pesâmi'kɨ nukûkãpɨ bɨrɨ̂ diha wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ kũyarí kura ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re uúkũkã tɨ'ókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Saulo, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re yã'âro weégɨ weetí? niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 5 Teeré tɨ'ó, Saulo pe'e “Noa niîti mɨ'ɨ̂?” niî yɨ'tíkɨ niîwĩ. —Yɨ'ɨ̂ Jesu niî'. Yɨ'ɨ̂reta yã'âro weégɨ weé'. Yɨ'ɨ̂re tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ basi pe'e yã'âro weégɨ weé'. 6 Wã'kâ nɨ'kaya. Wa'âya makâpɨ. Toopɨ́ mɨ'ɨ̂ ehakã́, ni'kɨ́ werêgɨsami mɨ'ɨ̂ de'ró weeátehere, niîkɨ niîwĩ Jesu. 7 Saulo me'ra wa'â'kãrã kẽ'ra naâ ɨpɨ́tɨ ɨkɨá, uúkũ masitikãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ókãrã niîwã, tɨ'órã pe'ea', mehô Jesu pe'ere ĩ'yâtikãrã niîwã. 8 Be'ró Saulo wã'kâ nuha, kɨ̃ɨ̂ kapêrire ĩ'yâ pãakɨ niîmiwĩ. Neê bahú no'otikɨ niîwĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'â'kãrã Damascopɨ kɨ̃ɨ̂re tɨ̃á wã'kakãrã niîwã. 9 Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ etâka be'ro i'tiá nɨmɨ neê kapêri ĩ'yâtikɨ niîwĩ. Neê sĩ'rití, neê ba'âtikɨ niîwĩ. 10 Damascopɨre Jesuré ẽho peógɨ Anania wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Saulore tohô wa'arí kurare Anania kãritímigɨ kẽ'esé weeró noho Jesu kɨ̃ɨ̂ pɨ'to a'tikã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re “Anania”, pisûkɨ niîwĩ. —De'ró niîti, yɨ'ɨ̂ wiôgɨ? niî yɨ'tíkɨ niîwĩ Jesuré. 11 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ wamêtiri ma'apɨ wa'âya. Tií ma'a mɨ'ɨ̂ wa'aró Juda yaá wi'i niísa'. Kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ sãhá, ni'kɨ́ Tarso wamêtiri makakɨ̃hɨ Saulo wamêtigɨre sẽrí yã'aya. Ni'kâroakã kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re sẽrígɨ weemí. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re mehêpɨ mɨ'ɨ̂ tií wi'ipɨ sãháasere ĩ'yó tohapɨ. Mɨ'ɨ̂ tií wi'ipɨ sãhá, kɨ̃ɨ̂ dɨpôare yãa peoápɨ, opâturi kɨ̃ɨ̂re kapêri ĩ'yâ dutigɨ taha. Kẽ'esé weeró noho ĩ'yoápɨ kɨ̃ɨ́ kẽ'rare mɨ'ɨ̂re weeró nohota, niîkɨ niîwĩ Jesu Ananiare. 13 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, pãharã́ masá kiti wereáma kɨ̃ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ niîgɨ mɨ'ɨ̂re ẽho peórãre yã'âro weé'kere. 14 A'ti maká kẽ'rare mɨ'ɨ̂re ẽho peórãre yẽ'êgɨ a'tîgɨta weeápɨ taha sacerdotea wiôrã naâ dutî o'ori pũri me'ra”, niîkɨ niîwĩ Anania. Tee kitíre tɨ'ó'kɨ niî tĩhagɨ, Anania neê wa'â sĩ'ritimikɨ niîmiwĩ. 15 Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Wa'âya. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re yee kitíre wereákɨhɨre besé tohapɨ. Kɨ̃ɨ̂ apé di'takãharãpɨre Judeu masa niîtirãre, naâ wiôrãre, Judeu masa niirã́ kẽ'rare yee kitíre werê kusiagɨsami. 16 Teeré werêgɨ, ɨpɨ́tɨ pi'etígɨsami. Yɨ'ɨ̂ basi pe'e werêgɨti kɨ̃ɨ̂re, niîkɨ niîwĩ Jesu Ananiare. 17 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ropɨta Anania Juda yaá wi'ipɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ehâ, tií wi'ipɨ sãhá, Saulore boka ehákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ dɨpôapɨre yãa peó, “Saulo, mɨ'ɨ̂re yɨ'ɨ̂ akawerégɨre weeró noho ĩ'yâ'. Jesu mɨ'ɨ̂re ma'âpɨ a'tikã́ bahuá'kɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'ami, opâturi mɨ'ɨ̂ kapêri ĩ'yaáto niîgɨ taha. ‘Espírito Santo tutuasére kɨoáto’ niî o'ôo'ami”, niî werêkɨ niîwĩ Saulore. 18 Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kura maatá kɨ̃ɨ̂ kapêripɨ wa'î nɨtɨri weeró noho bahusé wã'yá'ke bɨrɨ̂ste dihakaro niîwɨ. Tohô wa'akã́, ãyuró ĩ'yâkɨ niîwĩ too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ̂ ĩ'yâ'karo weeró nohota taha. Be'ró kɨ̃ɨ̂re wamê yeekãrã niîwã. 19 Naâ tohô weéka be'ropɨta ba'â, kɨ̃ɨ̂ tutuasére kɨókɨ niîwĩ taha. Toopɨ́re pehête nɨmɨriakã Jesuré ẽho peórã me'ra Damascopɨre tohá ni'ikɨ niîwĩ yuhûpɨ. 20 Damascopɨ niîgɨ, maatá Judeu masa neresé wi'seripɨ Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîmi niisére werê kusiagɨ wa'âkɨ niîwĩ. 21 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, niî pe'tirã tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rí Jerusalẽ́pɨ niîgɨ, Jesuré ẽho peórãre yã'âro weeséti'kɨta niîmi baa. A'ti makápɨ kẽ'rare Jesuré ẽho peórãre yẽ'êgɨ a'tîgɨ weeápɨ Jerusalẽ́pɨ naâre miáa, sacerdotea wiôrãpɨre bu'îri da'rê dutiakɨhɨ, niîkãrã niîwã. 22 Saulo Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîmi niisére wãkû tutuaro me'ra werêkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ teeré werêgɨ, keoró Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã ohâ'kere bu'ê ĩ'yo, werê mɨhakɨ niîwĩ. Tohô weérã Damascokãharã Judeu masa “Tohô niî ma'akɨ weemí”, niî masitikãrã niîwã. 23 Yoâ wa'âkaro niîwɨ kɨ̃ɨ̂ Jesu yeé kitire bu'ê kusiaro. Be'ró Judeu masa Saulore wẽhé sĩ'rikãrã niîmiwã. 24 Kɨ̃ɨ̂ pe'e tɨ'ókã'kɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'rise kitire. Naâ niî pe'tise yamiri, ɨmɨ̂kohori tii maká sumútoho ɨ̃tâ kuhiri me'ra weéka sã'riro wiharopɨ kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'rirã, ko'tê mɨhakũkãrã niîwã. 25 Tohô weekã́ ĩ'yârã, ni'kâ yami kɨ̃ɨ̂ Saulo bu'esére ẽho peórã kɨ̃ɨ̂re wẽhetíkã'ato niîrã, pi'î me'ra tií sã'riro yɨ'rɨro o'ô dihokãrã niîwã. 26 Be'ró Saulo Damascopɨ niî'kɨ Jerusalẽ́pɨ dahâ tohaa wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́re etâgɨ, ãpêrã Jesuré ẽho peórã me'ra ba'pâti sĩ'rikɨ niîmiwĩ. Naâ pe'e kɨ̃ɨ̂re uî niîkãrã niîwã. —Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Jesuré ẽho peógɨta niîsami, niî ẽho peótikãrã niîwã. 27 Be'ró kɨ̃ɨ̂re tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Barnabé Saulore wee tamúgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã tiropɨ pihî wã'kakɨ niîwĩ. Toopɨ́ ehâgɨ, Barnabé naâre werêkɨ niîwĩ Damasco wa'arí ma'apɨ Saulo Jesuré ĩ'yâ'kere. Kɨ̃ɨ̂re uúkũ'ke kẽ'rare werêkɨ niîwĩ. Apêye Damascopɨ Saulo Jesu yeé kitire wãkû tutuase me'ra bu'ê'kere werêkɨ niîwĩ. 28 Barnabé werekã́pɨta, Saulore “Jesuré ẽho peógɨta niîmi”, niî ẽho peókãrã niîwã. Tohô weégɨ naâ me'ra tohákã'kɨ niîwĩ. Be'ró Saulo Jerusalẽ́kãharãre bu'ê sihagɨ wa'âkɨ niîwĩ. 29 Uiró mariró wãkû tutuase me'ra Jesu yeé kitire werêkɨ niîwĩ. Teeré werêgɨ, ãpêrã Judeu masa niîmirã, grego yee uúkũrã me'ra ɨpɨ́tɨ a'mé tu'ti mɨhakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'ra a'mé tu'ti'kãrã Saulore wẽhé sĩ'rikãrã niîwã. 30 Naâ tohô weé sĩ'rikã ĩ'yârã, ãpêrã Jesuré ẽho peórã kɨ̃ɨ̂re miáakãrã niîwã Cesaréia wamêtiri makapɨ. Toopɨ́ yukɨ̂sɨ me'ra kɨ̃ɨ yaá maka Tarsopɨ o'ôo'kãrã niîwã. 31 Niî pe'tirã Jesuré ẽho peórã naâre yã'âro weé du'ukã ĩ'yârã, ãyuró ehêri põ'ratikãrã niîwã. Tohô weérã siâpe me'ra niî pe'tiro Judéia, Galiléia, Samariakãharã nemoró wãkû tutua nemokãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutisére ãyuró weé nu'kukã'kãrã niîwã. Espírito Santo wee tamúro me'ra pãharã́ ãpêrã Jesuré ẽho peótimi'kãrã ẽho peó nemokãrã niîwã. 32 Pedro niî pe'tiropɨ Jesuré ẽho peórã niisé makaripɨre ĩ'yâ kusiagɨ, Lida wamêtiri makapɨ etâkɨ niîwĩ. 33 Toopɨ́ etâgɨ, ni'kɨ́ Enéia wamêtigɨre boka ehákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ oito kɨ'mari kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ sihâ masitigɨ kũyákɨ niîwĩ. 34 Pedro kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Enéia, Jesu Cristo mɨ'ɨ̂re yɨ'rɨógɨsami. Wã'kâ nɨ'kaya. Mɨ'ɨ̂ kũyaróre tuu tõré, nɨrôya, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, maatá Enéia wã'kâ nɨ'kakɨ niîwĩ. 35 Niî pe'tirã Lida, Sarona wamêtise makarikãharã kɨ̃ɨ̂re tohô weekã́ ĩ'yârã, naá kẽ'ra Jesuré ẽho peókãrã niîwã. 36 Ape maká Jope wamêtiri makapɨ ni'kó numiô Jesuré ẽho peógo Tabita wamêtigo niîko niîwõ. Grego yee me'ra pe'e maa Dorca wamêtiko niîwõ. Dorca niîro, “Yamâ” niî sĩ'riro weésa'. Koô ãyuró weé nu'kukã'ko niîwõ. Pahasé kɨorãre ãyuró wee tamúko niîwõ. 37 Pedro kɨ̃ɨ̂ Lidapɨ niirí kura koô pe'e Jopepɨ niîgo, do'âti, wẽrîa wa'âko niîwõ. Koô wẽrîka be'ro naâ weeséti'karo nohota ãpêrã koô ɨpɨré koékãrã niîwã. Koôre koé toha nɨ'ko, ni'kâ tũku ɨ'mɨárokãha tũkupɨ peôkãrã niîwã. 38 Jope Lida pɨ'toakã tohákaro niîwɨ. Tohô weérã Pedro Lidapɨ niikã́ tɨ'órã, ɨmɨá pɨárã Jopekãharã Jesuré ẽho peórãre pihî dutirã o'ôo'kãrã niîwã. —Keêro a'tiáto, niî werê duti o'okãrã niîwã. 39 Naâ Lidapɨ etakã́, maatá Pedro naâ me'ra Jopepɨre wa'âkɨ niîwĩ. Dorca niirí wi'ipɨre ehârã, koô wẽrî'ko pesarí tũkupɨ kɨ̃ɨ̂re pihî mɨhakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ tii tũkúpɨ sãhatákã, wapê wi'ia numia Pedro sumútoho nerê nɨ'kakãrã niîwã. Naâ utîrãta, ĩ'yókãrã niîwã camisari, apêye su'tí koô katîgo naâre dero basá'kere. 40 Be'ró Pedro masá toó niirã́ niî pe'tirãre wiháa dutikɨ niîwĩ. Naâ wiháaka be'ro Pedro ehâ ke'a, Õ'âkɨ̃hɨre sẽríkɨ niîwĩ. Sẽrí toha, wẽrî'kore ĩ'yâ, koôre niîkɨ niîwĩ: —Tabita, wã'kâ nɨ'kaya. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, koô kapêrire ĩ'yâ pãako niîwõ. Pedrore ĩ'yâgota, wã'kâ nuhako niîwõ. 41 Koo yaá amûkãpɨ yẽ'ê, koôre wehê wã'ko nɨ'kokɨ niîwĩ. Be'ró wapê wi'ia numiare, ãpêrã Jesuré ẽho peórãre pihî mɨha, koôre wiákɨ niîwĩ. 42 Niî pe'tirã Jopekãharã tɨ'ó se'sakãrã niîwã tohô weé'kere. Tohô weérã pãharã́ Jesuré ẽho peó nemokãrã niîwã taha. 43 Pedro pehe nɨmɨ́ri tohákɨ niîwĩ Jopepɨre. Ni'kɨ́ Simão wamêtigɨ wa'îkɨ̃rã kaseri apogɨ́ yaá wi'ipɨ kãhíkɨ niîwĩ.

Atos 10

1 Cesaréiapɨ ni'kɨ́ Cornélio wamêtigɨ cem surára Italiano wamêtiri kurakɨ̃hɨ wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. 2 Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ niîkɨ niîwĩ. Romano masɨ niîmigɨ, Judeu masa weeró noho Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharã niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókãrã niîwã. Judeu masa pahasé kɨorãre niyéru o'ô mɨhakɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí nu'kukã'kɨ niîwĩ. 3 Ni'kâ nɨmɨ yamîka' três niikã́ kãritímigɨ kẽ'êgɨ weeró noho ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨre ĩ'yâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tiro sãhá, kɨ̃ɨ̂re pisûkɨ niîwĩ: —Cornélio, niîkɨ niîwĩ. 4 Kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́tɨ uisé me'ra ĩ'yâ nu'kukɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂re. —De'ró niîti? niî yɨ'tíkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ sẽrisére tɨ'oámi. Mɨ'ɨ̂ pahasé kɨorãre niyéru o'osé kẽ'rare ĩ'yaámi. Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂ sẽrisére yɨ'tigɨ́sami. 5 Ni'kâroakã Jopepɨ mɨ'ɨ̂ ɨmɨare o'ôo'ya. Naâre ni'kɨ́ Simão Pedro wamêtigɨre pihî dutiya. 6 Kɨ̃ɨ̂ ãpí Simão wamêtigɨ wa'îkɨ̃rã kaseri apogɨ́ yaá wi'ipɨ kãhisamí. Tií wi'i pahirí maa sumútohopɨ niísa', niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ Cornéliore. 7 Be'ró Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ wa'â wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wa'âka be'ro Cornélio kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terã pɨárãre, tohô niikã́ ni'kɨ́ surára kɨ̃ɨ̂re wee tamúgɨre pihîokɨ niîwĩ. Surára kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨta niîkɨ niîwĩ. 8 Niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ niî'kere naâre werêkɨ niîwĩ. Be'ró naâre o'ôo'kã'kɨ niîwĩ Jopepɨ. 9 Naâ wa'âka be'ro ape nɨmɨ́ daharí tero niikã́ naâ Jopepɨ ehârãtirã weerí kura Pedro pe'e kɨ̃ɨ̂ niirí wi'i bu'i dɨpo sãrípɨ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrígɨ mɨhâakɨ niîwĩ. Tií wi'i dɨpo sãrí opâ paa niîkaro niîwɨ. 10 Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ ɨhá boâ, pũûro ba'â sĩ'rikɨ niîwĩ. Tií wi'ikãharã naâ ba'asé weerí kura kãritímigɨ kẽ'esé weeró noho apêye noho dihátikã ĩ'yâkɨ niîwĩ. 11 Ɨ'mɨ̂se pãrikã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ni'kâro su'tîro weeró noho bahurí kaseroho nukûkãpɨ dihátikaro niîwɨ. Ba'pâritise sumútohori dɨ'té'karo niîkaro niîwɨ. 12 Tii kaséro po'peapɨre niî pe'tirã wa'îkɨ̃rã, pĩroâ, mirikɨ̃hɨá sãyâkãrã niîwã. 13 Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Pedro, ĩ'yâya. Ã'raré wẽhé ba'âya, niîkɨ niîwĩ. 14 Pedro pe'e kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Akoé. Ba'á wee', yɨ'ɨ̂ wiôgɨ. Ãpêrã wa'îkɨ̃rã ɨ̃sâ Judeu masa ba'âtirã noho niîma. Yɨ'ɨ̂ neê ã'ra nohóre ba'âtigɨ niîkãti, niîkɨ niîwĩ. 15 Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re niî nemokɨ niîwĩ taha: —Yɨ'ɨ̂ ba'â duti'kãrã ãyurã́ niîma. “Ba'âtirã noho niîma”, niîtikã'ya, niîkɨ niîwĩ. 16 I'tiáti tohô ĩ'yókɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂re tii kaséro me'ra. Kɨ̃ɨ̂ ĩ'yosétiri nɨkɨ “Ba'âya”, niîkɨ niîwĩ. Be'ró tii kasérore Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ mii mɨhá wa'âkɨ niîwĩ. 17 Pedro tii kaséro mɨhâaka be'ro ɨpɨ́tɨ wãkû ke'tikɨ niîwĩ. —De'ró niî sĩ'riro weesarí teé yɨ'ɨ̂ ĩ'yâ'ke? niî wãkûkɨ niîwĩ. Tohô kɨ̃ɨ̂ wãkurí kura Cornélio kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kãrã ɨmɨá Jopepɨre etâkãrã niîwã. 18 Etâ, “Simão wa'îkɨ̃rã kaseri apogɨ́ yaá wi'i no'opɨ́ niîti?” niî sẽrí yã'akãrã niîwã tookãhárãre. Naâ pe'e naâ sẽrí yã'akã, “Sõ'opɨ́ niísa'”, niî werêkãrã niîwã. Tohô niikã́ tɨ'ó, wa'âkãrã niîwã Simão Pedro niirí wi'ipɨ. Toopɨ́ ehâ, “A'totá niîti Simão Pedro wamêtigɨ?” niî sẽrí yã'akãrã niîwã. Naâ tohô niirí kura Pedro kɨ̃ɨ̂ ĩ'yâ'kere wãkû ke'tigɨ weékɨ niîwĩ. 19 Kɨ̃ɨ̂ tohô wãkukã́, Espírito Santo kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re sopé pɨ'topɨ ɨmɨá i'tiárã a'mârã weeáma. 20 Keêro, naâ tiropɨ diháa bakeo'ya. Naâ me'ra wa'âya. “Yɨ'ɨ̂ naâ me'ra wa'akã́, yã'â niî boosa', naâ Judeu masa meheta niîma”, niî wãkûtigɨta wa'âya. Yɨ'ɨ̂ naâre o'ôo'apɨ, niîkɨ niîwĩ Espírito Santo. 21 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Pedro diháa, “Yɨ'ɨ̂reta a'mâti? De'ró weérã a'tiáti?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 22 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Cornélio wamêtigɨ surára wiôgɨ ɨ̃sâre o'ôo'ami. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ niiámi. Kɨ̃ɨ̂re niî pe'tirã Judeu masa ãyuró wãkurã́ niiáma. Ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ Cornéliore a'tîro niiápɨ': “Pedrore pihî dutiya mɨ'ɨ̂ ɨmɨare”, niiápɨ'. Mɨ'ɨ̂ weresére tɨ'o dutígɨ weeápɨ. Tohô weérã ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂re pihîrã a'tîrã weeápɨ, niîkãrã niîwã. 23 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro naâre, “Sãhátia. A'ti yamíre a'tó kãriyá”, niîkɨ niîwĩ. Ape nɨmɨ́ kɨ̃ɨ yeé durê, wa'â wa'âkãrã niîwã. Ãpêrã tii makákãharã kẽ'ra Jesuré ẽho peórã Pedro me'ra wa'âkãrã niîwã. 24 Ape nɨmɨ́ pe'e ehâkãrã niîwã Cesaréiapɨre. Cornélio kɨ̃ɨ̂ neêo kũu'kãrã me'ra kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ naâre ko'têkɨ niîwĩ. Naâ a'tikérã niîkãrã niîwã Pedrore ko'terã́: Cornélio akawerérã, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã niîkãrã niîwã. 25 Pedro toopɨ́ etakã́, Cornélio kɨ̃ɨ̂re põo tẽrígɨ wihatákɨ niîwĩ sopepɨ́. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peógɨ ehâ ke'akɨ niîwĩ. 26 Pedro kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, “Wã'kâ nɨ'kaya. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótikã'ya. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂ weeró nohota ɨmɨ́ niî'”, niîkɨ niîwĩ. 27 Wã'kâ nɨ'kaka be'ro naâ uu tamúrãta sãháakãrã niîwã kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨre. Toopɨ́ sãhágɨ, Pedro pãharã́ masá nerê yuu'kãrãpɨre boka ehákɨ niîwĩ. 28 Be'ró naâre niîkɨ niîwĩ toopɨ́ nerê'kãrãre: —Ɨ̃̃sâ Judeu masare dutisé, ɨ̃sâ ẽho peóse a'tîro niî'. Mɨsâ Judeu masa niîtirã yee wi'seripɨre sãha dutí wee'. Neê mɨsâre ba'pâti duti wee'. Mɨsâ teeré ãyuró masísa'. Õ'âkɨ̃hɨ ni'kâroakãre yɨ'ɨ̂re ĩ'yoámi. “Neê ãpêrãre ba'pâtiti weetíkã'ya. ‘Naâ yã'arã́ niîma’ niî yabîtikã'ya”, niiámi. 29 Tohô weégɨ naâ yɨ'ɨ̂re pihîkã'tikã, maatá a'tiápɨ. “Wa'á wee', Judeu masa meheta niîma”, niîtiapɨ. Mɨ'ɨ̂ de'ró weégɨti pihîoati? Yɨ'ɨ̂ masî sĩ'risa', niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ Cornéliore. 30 Cornélio kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ba'pâritise nɨmɨri yɨ'rɨ́' a'tí horata três niikã́ a'tí wi'ipɨ yɨ'ɨ̂ be'tí Õ'âkɨ̃hɨre sẽríka be'ro. Wãkûtiro ni'kɨ́ ɨmɨ́ su'tí asistése sãyagɨ́ bahuáwĩ yɨ'ɨ̂ tiropɨ. 31 Yɨ'ɨ̂re niîwĩ: “Cornélio, Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ sẽrisére tɨ'oámi. Mɨ'ɨ̂ pahasé kɨorãre niyéru o'osé kẽ'rare ĩ'yaámi. 32 Jopepɨ mɨ'ɨ̂ ɨmɨare o'ôo'ya. Ni'kɨ́ Simão Pedro wamêtigɨre pihî dutiya naâre. Kɨ̃ɨ̂ ãpí Simão wamêtigɨ wa'îkɨ̃rã kaseri apogɨ́ yaá wi'ipɨ pahirí maa sumútohopɨ kãhisamí. Kɨ̃ɨ̂ a'topɨ́ etâgɨ, mɨ'ɨ̂re werêgɨsami Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere”, niî werêwĩ yɨ'ɨ̂re. 33 Tohô weégɨ maatá mɨ'ɨ̂re pihî dutigɨ o'ôo'wɨ. Mɨ'ɨ̂ ãyuró weégɨ a'tiápã. Marî niî pe'tirãpɨta Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ niî'. Niî pe'tise mɨ'ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ werê dutisere mɨ'ɨ̂ ɨ̃sâre werekã́ tɨ'ó sĩ'risa', niîkɨ niîwĩ Cornélio Pedrore. 34 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Pedro werêkɨ niîwĩ naâre: —Yɨ'ɨ̂ ni'kâroakã masî', Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirãre ni'kâro noho ma'isamí. 35 Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tise kurarikãharã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre, kɨ̃ɨ̂ ɨaró weé nu'kurãre ãyuró ĩ'yâsami. 36 Mɨsâ masísa'. Õ'âkɨ̃hɨ ãyusé kitire judeu masare o'ôo'kɨ niîwĩ. Jesu Cristore ẽho peóse me'ra Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyurã́ niîrãsama niisé kitire werêkɨ niîwĩ. Jesu Cristo niî pe'tirã wiôgɨ niîmi. 37 Mɨsâ tɨ'opã́ niî pe'tise Judeu masa naâ niirópɨ wa'â'kere. João masaré bu'ê, wamê yee mɨ'taka be'ropɨ Jesu bu'ê nɨ'kawĩ Galiléia di'tapɨre. 38 Jesu Nazarékɨ̃hɨre wa'â'kere mɨsâ masísa'. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Espírito Santo me'ra kɨ̃ɨ̂re tutuasére o'ôkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'ra niî nu'kukã'kɨ niîwĩ. Tohô weégɨ no'ó kɨ̃ɨ̂ wa'aró masaré ãyuró weewĩ́. Ãpêrã wãtî dutiro weé nu'kurãre wãtiâre kõ'â wĩro mɨhawĩ. 39 Jerusalẽ́ niî pe'tiropɨ Judeu masa niisé makaripɨre ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ weé'kere ĩ'yâ pe'okã'wɨ. Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhewã́. 40 Õ'âkɨ̃hɨ pe'e i'tiá nɨmɨ be'ro kɨ̃ɨ̂re masókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re masóka be'ro ɨ̃sâ tiropɨre opâturi bahuákã weewĩ́. 41 Masá niî pe'tirãpɨre bahuátiwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kãrã di'akɨ̃re bahuáwĩ. Kɨ̃ɨ̂ masáka be'ro kɨ̃ɨ̂ me'ra sĩ'rí, ba'âwɨ. 42 Ɨ̃̃sâre kɨ̃ɨ yeé kitire werê dutiwĩ ãpêrãre. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re niî pe'tirã masá ãyurã́, yã'arã́re beseákɨhɨre sõróowĩ niisére werê dutiwĩ ɨ̃sâre Jesu. 43 Niî pe'tirã dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã Jesu yeére a'tîro niî ohâ mɨ'takãrã niîwã: “Kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre niî pe'tirã naâ yã'âro weé'kere akobohóse sẽrikã́, naâre akobohógɨsami kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra”, niîkãrã niîwã, niîkɨ niîwĩ Pedro Cornélio yaá wi'ipɨ nerê'kãrãre. 44 Pedro uúkũri kurata kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'orã́pɨre Espírito Santo dihatákɨ niîwĩ. 45 Tohô wa'âka be'ro apêye uúkũsere uúkũ masitimi'kere uúkũ nɨ'kakãrã niîwã. Tohô niikã́ “Õ'âkɨ̃hɨ, mɨ'ɨ̂ ãyú yɨ'rɨagɨ niî'”, niîkãrã niîwã. Naâ tohô uúkũkã tɨ'órã, Pedro me'ra wa'â'kãrã Judeu masa Jesuré ẽho peórã tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. —Õ'âkɨ̃hɨ Espírito Santore o'ôo'ami Judeu masa niîtirã kẽ'rare, niîkãrã niîwã. 47 Pedro kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'â'kãrãre niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ Espírito Santore o'ôo'ami ã'rá kẽ'rare marî Judeu masare weeró nohota. Tohô weérã “Wamê yeetikã'ya, Espírito Santore moomá”, niî ka'mú ta'ata basió wee'. Naâ Jesu Cristore ẽho peóma. Tohô weérã naâre wamê yeero ɨá', niîkɨ niîwĩ Pedro. Be'ró Cornélio kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re “A'topɨ́ pehête nɨmɨri ɨ̃sâ me'ra tohâ ke'a ni'iya yuhûpɨ”, niîkãrã niîwã. Tohô weégɨ naâ me'ra tohá ni'ikɨ niîwĩ.

Atos 11

1 Judéiapɨ niirã́ Jesu bese kũú'kãrã, tohô niikã́ Jesuré ẽho peórã toopɨ́ niirã́ Cornélio kẽ'ra Judeu masa niîtimirã naâ Jesuré ẽho peósere tɨ'ókãrã niîwã. 2 Teeré tɨ'ó'kãrã niî yuurã, Pedro Jerusalẽ́pɨ tohatákã, tookãhárã Judeu masa Jesuré ẽho peórã kɨ̃ɨ̂re tu'tîkãrã niîwã: 3 —Mɨ'ɨ̂ Judeu masɨ niîmigɨ, Judeu masa niîtirã yaá wi'ipɨ sãháapã. Naâ me'ra ba'âpã. Teé mɨ'ɨ̂ tohô weé'ke yã'â niî', niîkãrã niîwã. 4 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, naâre niî pe'tise kɨ̃ɨ̂re toopɨ́ wa'â'kere nɨkɨ werê pe'okã'kɨ niîwĩ: 5 —Ni'kâti Jopepɨ niîgɨ, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirí kura kẽ'esé weeró noho ɨ'mɨ̂sepɨ apêye noho dihátikã ĩ'yâwɨ. Ni'kâro su'tîro weeró noho bahurí kaseroho dihátiwɨ yɨ'ɨ̂ tiropɨ. Toó ba'pâritise sumútohori dɨ'téka kasero niîwɨ. 6 Yɨ'ɨ̂ yẽ'e nohó niîti? niîgɨ, tii kaséropɨ niisére ĩ'yâwɨ. Niirã́ nɨkɨ sãyâwã. Wa'îkɨ̃rã, nɨkɨ̂kãharã, ekarã́, pĩroâ, mirikɨ̃hɨá sãyâwã. 7 Yɨ'ɨ̂ tohô ĩ'yarí kura Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re uúkũkã tɨ'owɨ́: “Pedro, naâre wẽhé ba'âya”, niîwĩ. 8 Yɨ'ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwɨ́: “Ba'á wee', yɨ'ɨ̂ wiôgɨ. Ãpêrã wa'îkɨ̃rã Judeu masa ba'âtirã noho niîma. Neê ni'kâti naâ nohore ba'âtigɨ niîkãti”, niîwɨ kɨ̃ɨ̂re. 9 Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re opâturi uúkũ dihowĩ taha: “Yɨ'ɨ̂ ba'â duti'kãrã ãyurã́ niîma. ‘Ba'âtirã noho niîma’, niîtikã'ya”, niîwĩ. 10 I'tiáti tohô wa'âwɨ. Be'ró Õ'âkɨ̃hɨ tii kasérore mii mɨhá wa'âwĩ ɨ'mɨ̂sepɨ. 11 Tohô wa'arí kurata i'tiárã ɨmɨá Cesaréiakãharã yɨ'ɨ̂re pihirã́ yɨ'ɨ̂ niirí wi'ipɨre ehâkãrã niîwã. 12 Espírito Santo yɨ'ɨ̂re naâ me'ra wa'â dutiwĩ. “Naâ Judeu masa niîtima, yɨ'ɨ̂ naâ me'ra wa'akã́, yã'â niî boosa', niî wãkû nɨrɨtigɨta wa'âya”, niîwĩ. Ã'rá seis Jesuré ẽho peórã Jopekãharã Cesaréiapɨ wa'ârã, naá kẽ'ra yɨ'ɨ̂re ba'pâti wã'kawã. Toopɨ́ ehâ, ɨ̃sâ Cornélio wamêtigɨ yaá wi'ipɨ sãháawɨ. 13 Ɨ̃̃sâ toopɨ́ sãha ehákã, Cornélio ɨ̃sâre werêwĩ: “Ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ yaá wi'ipɨ sãhátikã ĩ'yâwɨ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ‘Ɨmɨá o'ôo'ya Jopepɨ. Ni'kɨ́ Simão Pedro wamêtigɨre pihî dutiya. 14 Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ ehâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ yeere mɨ'ɨ̂re werêgɨsami. Teeré ẽho peókã, mɨ'ɨ̂, mɨ'ɨ yaá wi'ikãharãre Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'rɨógɨsami’, niî werêwĩ yɨ'ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ”, niîwĩ Cornélio. 15 Yɨ'ɨ̂ naâre uúkũ nɨ'kari kurata neê waro marîre dihatá'karo nohota Espírito Santo dihatáwĩ naâpɨre. 16 Tohô wa'akã́ ĩ'yâgɨ, yɨ'ɨ̂ Jesu marî wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kere wãkûwɨ: “João mɨsâre akó me'ra wamê yeekɨ niîwĩ. Be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ pũrikã Espírito Santore o'ôo'gɨsami mɨsâre. Mɨsâ me'ra niî nu'kukã'gɨsami” kɨ̃ɨ̂ niî'kere wãkûwɨ. 17 Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ tohô wa'arí kurapɨta wãkûkãti maha. Õ'âkɨ̃hɨ Espírito Santore o'ôo'kɨ niîwĩ Judeu masa niîtirãre marîre o'ôo'karo nohota naâ marî wiôgɨ Jesu Cristore ẽho peókã. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'ka masitikãti. Kɨ̃ɨ̂re “Judeu masa niîtirã yaá wi'ipɨ sãhá wee'”, niî masitikãti, niîkɨ niîwĩ Pedro. 18 Kɨ̃ɨ̂ teeré tohô niî werê tohaka be'ro Judeu masa di'ta marí pe'tia wa'âkãrã niîwã. —Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masa niîtirã kẽ'rare naâ yã'âro weé'kere bɨhâ wetikã ɨasamí naâ ɨ'mɨ̂sepɨ katî nu'kuato niîgɨ, niî e'katí peokãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨre. 19 Estevãore naâ wẽhéka terore Jesuré ẽho peórãre yã'âro weékãrã niîwã. Tohô weekã́, naâ no'ó ɨaró du'tistéa wa'âkãrã niîwã. Ãpêrã Feníciapɨ, ãpêrã Chipre nɨkɨropɨ, ãpêrã Antioquiapɨ wa'âkãrã niîwã. Naâ teepɨ́ etârã, Judeu masa di'akɨ̃re Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã. 20 Ni'karérã Antioquiapɨ du'tí wã'ka'kãrã Chipre, Cirenekãharã niîkãrã niîwã. Naâ pũrikã Judeu masa niîtirãre Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã. —Jesu niî pe'tirã wiôgɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã, marî yã'âro weé'kere akobohógɨsami, niî werêkãrã niîwã. 21 Õ'âkɨ̃hɨ naâ tohô wererã́re ãyuró wee tamúkɨ niîwĩ. Naâ werekã́ tɨ'órã, pãharã́ tookãhárã Jesuré ẽho peókãrã niîwã. Naâ too dɨpóropɨ ẽho peómi'kere ẽho peó du'ukã'kãrã niîwã. 22 Jerusalẽ́kãharã Jesuré ẽho peórã Antioquiakãharã kɨ̃ɨ̂re ẽho peóse kitire tɨ'ókãrã niîwã. Teeré tɨ'ó, Barnabére Antioquiapɨ ĩ'yâgɨ wa'âya de'ró wa'âmitito? niîrã, o'ôo'kãrã niîwã. 23 Kɨ̃ɨ̂ tii makápɨ ehâ, ĩ'yâkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ naâre wee tamú'kere. Teeré ĩ'yâgɨ, ɨpɨ́tɨ e'katí, naâre werêkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Jesuré mɨsâ neê wãkû du'utikã'ya. Kɨ̃ɨ̂ dutisére ãyuró weé nu'kukã'ya, niî werêkɨ niîwĩ. 24 Barnabé Espírito Santore kɨó yɨ'rɨ tĩhagɨ, ãyuró Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó nu'kugɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tii makákãharãre werekã́, pãharã́ masá Jesuré ẽho peókãrã niîwã. 25 Barnabé Antioquiapɨ niî'kɨ wa'â, Saulo Tarsopɨ niigɨ́re a'mâgɨ wa'âkɨ niîwĩ. 26 Kɨ̃ɨ̂re boka ehá, Antioquiapɨ mii mahámi tohakɨ niîwĩ. Naâ tii makápɨre Jesuré ẽho peórã me'ra ni'kâ kɨ'ma niîkãrã niîwã. Toopɨ́re pãharã́ masaré bu'êkãrã niîwã. Tiîtareta tookãhárã Jesuré ẽho peórãre “Cristão, Jesu Cristo yarã niîma”, niî pisû nɨ'kakãrã niîwã. 27 Barnabé, Saulo Antioquiapɨ niirí kura Jerusalẽ́kãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ tiropɨ etâkãrã niîwã. 28 Naâ me'ra wa'â'kɨ ni'kɨ́ Ágabo wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ehâ, Espírito Santo tutuaró me'ra tookãhárãre werêkɨ niîwĩ. —Niî pe'tiropɨ ba'asé pe'tiá wa'ârosa', niî werê yuukɨ niîwĩ naâre. Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'ke keoró wa'âkaro niîwɨ Cláudio romano masa wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ sãháaka be'ropɨ. 29 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Antioquiakãharã Jesuré ẽho peórã a'tîro niî wãkûkãrã niîwã: “Marî Judéia di'tapɨ niirã́ Jesuré ẽho peórãre niyéru o'ôrã marî kɨoró ehâ tu'aro.” 30 Tohô weérã Saulo, Barnabé me'ra naâre wee tamúrã niyéru neêo, o'ôo'kãrã niîwã. —O'ôya a'teré Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́pɨre, niî o'ôo'kãrã niîwã.

Atos 12

1 Antioquiapɨ Saulo, Barnabé naâ bu'ê kusiari kurare Herode Judéia di'ta wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Tiîtareta Jerusalẽ́pɨre yã'âro weé nɨ'kakɨ niîwĩ ni'karérã Jesuré ẽho peórãre. 2 Tohô weégɨ João ma'mi Tiagore di'pĩhí pahirí pĩhi me'ra wẽhe dutíkɨ niîwĩ. 3 Kɨ̃ɨ̂ tohô wẽhekã́ ĩ'yârã, ãpêrã Judeu masa Jesuré ẽho peótirã pũûro e'katíkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ teeré masîgɨ, nemoró e'katírãsama maha niîgɨ, Pedrore yẽ'ê dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ taha. Teé tohô wa'âkaro niîwɨ pãú bɨkɨasé me'ra moretíka bosê nɨmɨ niikã́. Tii nɨmɨ́re masá pãú bɨkɨasé me'ra naâ moretí'kere ba'âkãrã niîwã. 4 Pedrore yẽ'êka be'ro Herode bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ. Tií wi'ipɨre ba'pâritise kurari surára kɨ̃ɨ̂re dɨka yuú, ko'tê mɨhakãrã niîwã. Tee kurári nɨkɨ ba'pâritirã surára niîkãrã niîwã. Herode “Páscoa bosê nɨmɨ be'ro kɨ̃ɨ̂re mii wĩrógɨti masá wa'teropɨ. Naâ ĩ'yóropɨ kɨ̃ɨ̂re wẽhe dutígɨti”, niî wãkûkɨ niîmiwĩ. 5 Tohô weérã surára Pedrore ãyuró ko'tê mɨhakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niirí kura Jesuré ẽho peórã pe'e Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basá nu'kukã'kãrã niîwã. 6 Pedrore Herode “Yamiákã mii wĩrógɨti” niîka yamire kome daári me'ra dɨ'té no'o'kɨ pɨárã surára wa'teropɨ kãríkɨ niîwĩ. Ni'kɨ́ surára diakɨ̃hɨ́kãha amukã pe'e kome daáre kɨ̃ɨ yaá amukãpɨ dɨ'té õ'okɨ niîwĩ. Ãpí pe'e kẽ'ra kũûpe'kãha amukã pe'ere meharóta weékɨ niîwĩ. Pedro mehêkã weekã́ tɨ'ó yã'arãti niîrã, tohô weékãrã niîwã. Ãpêrã tií wi'i sope pɨ'topɨ ko'têkãrã niîwã. 7 Be'ró wãkûtiro ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ Pedro niirí tũkupɨ bahuákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, tii tũkú ãyuró bo'rê yuu se'sa wa'âkaro niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂re wã'kógɨ, tuu karékɨ niîwĩ. —Keêro. Wã'kâ nɨ'kaya, niîkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ta, kome daári Pedrore dɨ'temí'ke surû maha wa'âkaro niîwɨ. 8 —Ehêri tuuya. Mɨ'ɨ yeé sapáture sãyâya, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ó, ehêri tuu, kɨ̃ɨ yeé sapáture sãyâkɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'kokã ĩ'yâ, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ taha: —Mɨ'ɨ yaró bu'îkãharo asî busurore sãyâya. Te'á yɨ'ɨ̂re siru tuúya. 9 Pedro kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ó, kɨ̃ɨ̂ siro siru tuú wihakɨ niîwĩ. “Diakɨ̃hɨ́ta niîsari a'té Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ yɨ'ɨ̂re mii wiháse? Apé tero weégɨ kẽ'êgɨ weésa'”, niî wãkûkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô wihasére ãyuró masîtikɨ niîwĩ. 10 Surára naâ neê ko'tê duhirore yɨ'rɨákãrã niîwã. Be'ró apêro kẽ'rare taha yɨ'rɨáa, tií wi'i neê sãháaro kome sopé tiropɨre ehâkãrã niîwã. Naâ toopɨ́ ehakã́, tii sopé basi pãrîa wa'âkaro niîwɨ. Be'ró naâ tii sopére yɨ'rɨ wihá wa'âkãrã niîwã. Yoâ kurero wa'â, Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ bahu dutiá wa'âkɨ niîwĩ. Pedro ni'kɨtá tohâ nɨ'kakɨ niîwĩ maha. 11 Be'ró kɨ̃ɨ̂ bahu dutíkãpɨta ãyuró tɨ'o masíkɨ niîwĩ. —Diakɨ̃hɨ́ta niiápã yɨ'ɨ̂ ĩ'yâ'ke. Niiróta Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨ dutígɨ ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re werê ko'tegɨre o'ôo'apĩ Herode yã'âro weetíkã'ato niîgɨ. Tohô niikã́ Judeu masa Jesuré ẽho peótirã niî pe'tise yɨ'ɨ̂re yã'âro weé sĩ'risere ka'mú ta'agɨ o'ôo'apĩ, niîkɨ niîwĩ Pedro. 12 Kɨ̃ɨ̂ teeré wãkûgɨta, wa'âkɨ niîwĩ Maria João Marco wamêtigɨ pako yaá wi'ipɨ. Tií wi'ipɨre Jesuré ẽho peórã Pedrore pãharã́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basárã weékãrã niîwã. 13 Tií wi'i tiro ehâgɨ, sopé pɨ'to ɨ̃tâ kuhiri me'ra naâ weéka sã'riro tiropɨ ehâ nɨ'ka, pisûkɨ niîwĩ naâre. Tií wi'ikãharãre da'rá ko'tego Rode wamêtigo tií wi'i po'peapɨ niîko niîwõ. Pedro pisukã́ tɨ'ógo, sopepɨ́ wa'â, yu'û ĩ'yago wa'âko niîwõ. 14 Pedro kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'o masígo, koô ɨpɨ́tɨ e'katígo, kɨ̃ɨ̂re pãâo sõrotimigota oma sãhá, Õ'âkɨ̃hɨre sẽri duhírãpɨre werêgo wa'âko niîwõ. Naâ tiro ehâgo, “Pedro sopé pɨ'to niiámi”, niî werêko niîwõ. 15 Koô tohô niikã́ tɨ'órã, “Mɨ'ɨ̂ tohô niî ma'ako weé'”, niîkãrã niîwã. Koô pe'e “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niîko niîmiwõ. Be'ró naâ “Too pũríkãre Pedro wãti niiápĩ”, niîkãrã niîwã. 16 Naâ tohô niî kũyari kura Pedro sopé pɨ'topɨre pisûgɨ weékɨ niîwĩ. Be'ropɨ́ta naâ sopepɨ́ wa'â, tii sopére pãâo ĩ'yâkãrã niîwã. Pedro toopɨ́ nu'kukã́ ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ ɨkɨákãrã niîwã. 17 Be'ró Pedro naâre amûkã me'ra di'ta marí dutikɨ niîwĩ. Be'ró bu'îri da'rerí wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kɨre Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re mii wihá'kere werêkɨ niîwĩ. Apêye taha naâre werê nemokɨ niîwĩ: —Werêya Tiagore, ãpêrã Jesuré ẽho peórãre yɨ'ɨ̂re tohô wa'â'kere, niîkɨ niîwĩ. Niî toha, kɨ̃ɨ̂ tií wi'ipɨ niî'kɨ wihá, wa'â wa'âkɨ niîwĩ apêropɨ. 18 Bo'rê ke'aka be'ro bu'îri da'rerí wi'i ko'terã́ Pedro marikã́ ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ wãkû ke'tikãrã niîwã. —De'ró wa'âpari baa Pedrore? niî, naâ basi a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã. 19 Be'ró Herode Pedro marikã́ tɨ'ógɨ, surárare “A'mârã wa'âya”, niî o'ôo'kɨ niîwĩ. Naâ a'mâkãrã niîmiwã. Neê bokatíkãrã niîwã. Be'ró Herode Pedrore ko'têmi'kãrãre ɨpɨ́tɨ sẽrí yã'a kumí, naâre wẽhékã' dutikɨ niîwĩ. Toó be'ro Herode Judéia di'tapɨre wihá wã'ka, Cesaréia wamêtiri makapɨ niîgɨ wa'âkɨ niîwĩ taha. 20 Herode ɨpɨ́tɨ uâkɨ niîwĩ Tiro, Sidṍ wamêtise makarikãharã me'ra. Herode yaa di'takãhase niîkaro niîwɨ tee makárikãharã naâ ba'asé pe'e. Kɨ̃ɨ̂ naâ me'ra uâgɨ, tookãhárãre neê ba'asé duâ dutitikɨ niîwĩ. Tohô weérã ba'asé opâturi duaáto taha niîrã teeré Herode tiropɨ apórã wa'âkãrã niîwã. Herode me'ra da'ragɨ́ Blasto wamêtigɨre uúkũ mɨ'takãrã niîwã. —Ɨ̃̃sâre uúkũ basagɨ wa'âya Herode tiropɨ, niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ naâre wee tamú sĩ'rigɨ, “Aɨ”, niîkɨ niîwĩ. 21 Tohô weégɨ Herode me'ra uúkũgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Be'ró Herode pe'e kɨ̃ɨ̂ werekã́ tɨ'ógɨ, ni'kâ nɨmɨ naâ me'ra uúkũatihi nɨmɨre besékɨ niîwĩ. Tii nɨmɨ́ niikã́ Herode kɨ̃ɨ yeé wiôgɨ su'tire sãyâ, wiôrã duhirí kumuropɨ duhîkɨ niîwĩ. Toopɨ́ Tiro, Sidṍkãharãre uúkũ peokɨ niîwĩ. 22 Kɨ̃ɨ̂ uúkũkã tɨ'órã, “Ã'rí a'tó uúkũgɨ, ɨmɨ́ di'akɨ̃ niîtimi. Õ'âkɨ̃hɨ niîmi”, niî karíkũkãrã niîwã. 23 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Herode “Yɨ'ɨ̂ ɨmɨ́ niî', Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨréta ẽho peóro ɨá'”, neê niîtikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ naâ karíkũri kurata Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ Herodere dutí da'rekɨ niîwĩ. Be'ró maha kɨ̃ɨ̂ bekoâ ba'â weé no'o', wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. 24 Tee kitíre tɨ'órã, pãharã́ Jesuré ẽho peó nemokãrã niîwã. Niî pe'tiropɨ Jesu yeé kiti se'sâa wa'âkaro niîwɨ. 25 Be'ró Barnabé, Saulo Jerusalẽ́pɨ niyéru o'ô tohaka be'ro mahâmi tohakãrã niîwã taha Antioquiapɨre. João Marco wamêtigɨ kẽ'ra naâ me'ra wa'âkɨ niîwĩ.

Atos 13

1 Antioquiapɨre Jesuré ẽho peórã wa'terore Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yeere bu'erã́ a'tikérã niîkãrã niîwã: Barnabé, ãpí Simão, kɨ̃ɨ̂reta taha “Yĩigɨ́” pisûkãrã niîwã. Ãpí Lúcio Cirene wamêtiri makakɨ̃hɨ, ãpí Manaé Herode Galiléia wiôgɨ tiro ni'kâro me'ra masá'kɨ, tohô niikã́ Saulo niîkãrã niîwã. 2 Ni'kâti naâ be'tí Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirí kura Espírito Santo naâre niîkɨ niîwĩ: —Barnabé, Saulore beseápɨ. Naâre apêropɨ wa'â dutigɨ weé'. Naâ apêye di'tapɨ kẽ'rare bu'ê kusiarã wa'ârãsama. Tohô weérã naâre o'ôo'ya, niîkɨ niîwĩ. 3 Tohô niikã́ tɨ'ó, be'tí Õ'âkɨ̃hɨre sẽríka be'ro naâ me'rakãharã Saulo, Barnabére naâ dɨpopáre yãa peó, naâre we'êriti, o'ôo'kã'kãrã niîwã. 4 Be'ró Barnabé, Saulo Espírito Santo niî'karo nohota Selêucia wamêtiri makapɨ wa'ârã, Antioquiapɨ niî'kãrã wihá wã'kakãrã niîwã. Tookãhárã yukɨ̂sɨ me'ra wa'â ehâkãrã niîwã Chipre nɨkɨrore ni'kâ maka Salamina wamêtiri makapɨ. Tii makápɨ niîrã, Judeu masa naâ neresé wi'seripɨ Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã. João Marco Antioquiapɨ niî'kɨ naâre wee tamú kusiagɨ naâ me'ra wa'âkɨ niîwĩ. 6 Tii makápɨ wiháa, nɨkɨ̂ropɨre Jesu yeé kitire werê kusia bi'akã'kãrã niîwã. Teê apé sia' pã're Pafo wamêtiri makapɨ werê ehakãrã niîwã. Tii makápɨre ni'kɨ́ Judeu masɨ yaî weeró noho niigɨ́re boka ehákãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ wamêtikɨ niîwĩ Barjesu. Grego yee me'ra pe'e maa kɨ̃ɨ̂re Elima pisûkãrã niîwã. “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti weregɨ́ niî'”, niî sookɨ niîwĩ tii makákãharãre. 7 Kɨ̃ɨ̂ yaî tii nɨkɨ́ro wiôgɨ Sérgio Paulo wamêtigɨ ãyuró tɨ'o masíse kɨogɨ́ me'rakɨ̃hɨ niîkɨ niîwĩ. Sérgio Paulo Jesu yeé kitire tɨ'ó sĩ'rigɨ pihî duti o'okɨ niîwĩ Barnabé, Saulore. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ werêrã wa'âkãrã niîwã. 8 Yaî pe'e Sérgio Paulo Jesuré ẽho peótikã'ato niîgɨ naâ weresére ka'mú ta'a sĩ'rimikɨ niîwĩ. 9 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, neê waropɨre Saulo, Paulo pisû no'ogɨta Espírito Santore kɨó yɨ'rɨgɨ kɨ̃ɨ̂re pũûro ĩ'yâ, 10 kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ wãtî dutiro weegɨ́ niî'. Mɨ'ɨ̂ masaré ãyuró weé sĩ'rirãre ka'mú ta'a'. Diakɨ̃hɨ́ nií wee'. Weé ta'sase bɨkɨ niî'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ weresére “Tohô nií wee'”, niî uúkũ maa soó'. 11 Mɨ'ɨ̂re ni'kâroakã Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêgɨsami. Mɨ'ɨ̂ kapêri ĩ'yâtigɨ tohagɨ́sa' teê Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró põo tẽóro, niîkɨ niîwĩ Paulo. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂re yamî weeró noho wa'âkaro niîwɨ. Neê kapêri ĩ'yâtigɨ tohákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re tohô wa'akã́ tɨ'ó yã'agɨ, kɨ̃ɨ̂re tɨ̃á wã'kakɨhɨre a'mâkɨ niîwĩ. 12 Yaîre tohô wa'akã́ ĩ'yâgɨ, Sérgio Paulo Jesuré ẽho peókɨ niîwĩ. Paulo, Barnabé naâ Jesu yeé kitire bu'ê me'rikã ĩ'yâ maria tĩhagɨ, tohô ẽho peókɨ niîwĩ. 13 Paulo, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã Pafopɨ niî'kãrã wihá pẽ'a, ni'kâ maapɨ nɨhá, ehâkãrã niîwã Perge wamêtiri makapɨre. Tii maká Panfília wamêtiri di'tapɨ niîkaro niîwɨ. Naâ Pergepɨ etakã́, João Marco naâre tootá soôkã', Jerusalẽ́pɨ mahâmi toha wa'âkɨ niîwĩ. 14 Be'ró tii makápɨ niî'kãrã wa'âkãrã niîwã ape maká Antioquia wamêtiri makapɨ taha. Tii maká Pisídia wamêtiri di'tapɨ tohákaro niîwɨ. Saurú niikã́ Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ Paulo kẽ'ra tookãhárã me'ra sãhâ nuhu duhîkãrã niîwã. 15 Be'ró tií wi'i wiôrã bu'êkãrã niîwã Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâka pũrikãhasere, be'ró taha Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere. Bu'ê toha, tií wi'i wiôrã ãpêrã toó duhirã́re “Sõharé werê dutirã wa'âya”, niî o'ôo'kãrã niîwã. Naâ pe'e wa'â, “Akawerérã, mɨsâ wãkû tutuase noho kiti kɨórã, ni'kâroakã werêya ɨ̃sâre”, niîkãrã niîwã. 16 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Paulo wã'kâ nɨ'ka, naâre amûkã me'ra di'ta marí dutikɨ niîwĩ. Tohô weé toha, naâre werêkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Judeu masa, ãpêrã naâ weeró noho Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'oyá. 17 Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâ Judeu masa ẽho peógɨ ɨ̃sâ yẽkɨ sɨmɨáre bese kũúkɨ niîwĩ. Naâ ãpêrã yee di'ta Egitopɨ niikã́, naâre pãharã́ masâ puti nemokã weékɨ niîwĩ. Be'ró naâ tií di'tapɨ niirã́re kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra mii wiháakɨ niîwĩ. 18 Quarenta kɨ'mari yukɨ́ mariró, masá marirópɨ niîrã yã'âro naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨ́ nɨ'kamikã, naâ tohô weesére kɨ̃ɨ̂ nɨ'kákɨ niîwĩ. 19 Be'ró naa yaá di'ta waro Canaã di'tapɨ ehakã́, tií di'takãharãre sete kurarire kõ'â õ'okɨ niîwĩ. Tií di'tare ɨ̃sâ yẽkɨ sɨmɨáre o'ôgɨtigɨ, tohô weékɨ niîwĩ. 20 Be'ró taha naâ Canaã di'tapɨ niikã́, Õ'âkɨ̃hɨ naâre sɨ'orí niisétiahãre sõróokɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂ sõróo'kãrã masaré beserí masa niîkãrã niîwã. Quatrocentos cinquenta kɨ'mari naâ masaré beserí masa dutîkãrã niîwã. Samuel Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ kɨ̃ɨ̂ niisé nɨmɨripɨ dutî tɨokãrã niîwã. 21 Samuelreta masá sẽríkãrã niîwã: “Ɨ̃̃sâ ni'kɨ́ wiôgɨ waro ɨása'.” Naâ tohô niikã́ tɨ'ó, Samuel Õ'âkɨ̃hɨre sẽríkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ tohô weégɨ naâ wiôgɨ waro niiákɨhɨre Saul wamêtigɨre sõróokɨ niîwĩ. Saul Quis makɨ Benjami yaa kurakɨ̃hɨ quarenta kɨ'mari wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. 22 Saul wiôgɨ niisére Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re wĩróoka be'ro ãpí Davi wamêtigɨre sõróokɨ niîwĩ taha. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Davi Jessé makɨ niî pe'tise yɨ'ɨ̂ tɨ'sasére weemí. Tohô weégɨ pũûro e'katí' kɨ̃ɨ̂ me'ra”, niîkɨ niîwĩ. 23 Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâ yẽkɨ sɨmɨáre “Ni'kɨ́ Davi paramí niî turiagɨpɨ mɨsâ Judeu masare yɨ'rɨógɨ a'tîgɨsami”, niî werêkɨ niîwĩ. Jesu wamêtigɨ Õ'âkɨ̃hɨ tohô niî'kɨta niîmi. 24 Neê waropɨre Jesu kɨ̃ɨ̂ masaré bu'ê nɨ'kaatoho dɨporopɨre João masaré bu'ê yuukɨ niîwĩ: “Mɨsâ yã'âro weé'kere bɨhâ wetiya. Mɨsâ niisétisere dɨka yuúya. Mɨsâ tohô dɨka yuúkã, yɨ'ɨ̂ mɨsâre wamê yeegɨsa'”, niîkɨ niîwĩ. 25 João kɨ̃ɨ̂ bu'ê du'uatoho dɨporo naâre niîkɨ niîwĩ: “Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ‘Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ niîmi’ niî wãkûti? Yɨ'ɨ̂ nií wee'. Yɨ'ɨ̂ be'ro ãpí a'tîgɨsami masaré yɨ'rɨoákɨhɨ. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ waro niîgɨsami. Yɨ'ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ yeé sapáture tuu weé masitigɨ weeró noho mehô niigɨ́ waro tɨ'ó yã'a'”, niîkɨ niîwĩ João. 26 Yɨ'ɨ̂ akawerérã Abraão paramérã niî turiarã, niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórãre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ too dɨpóropɨ “Masaré yɨ'rɨógɨti”, niîkɨ niîwĩ. Tohô niîgɨ, marîre a'te kitíre o'ôo'kɨ niîwĩ. 27 Tohô weemíkã, Jerusalẽ́kãharã, naâ wiôrã kẽ'ra “Jesu marîre yɨ'rɨoákɨhɨ niîmi”, niî ĩ'yâ masitikãrã niîwã. Naâ saurú nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere bu'êmirã, neê tɨ'o masítikãrã niîwã. Jesu Cristore wiôrã wẽhe dutíkã, dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke keoróta wa'âkaro niîwɨ. 28 Jerusalẽ́kãharã Jesu Cristore bu'îri bokatímirã, Pilatore “Wẽhe dutíya”, niîkãrã niîwã. 29 Naâ Jesu Cristore wẽhérã, dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ mɨ'ta'ke nɨkɨta weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro ãpêrã kurúsapɨ niî'kɨre mii dihóo, ɨ̃tâ tutipɨ kɨ̃ɨ̂re yaárã sĩô sõro kũukãrã niîwã. 30 Õ'âkɨ̃hɨ naâ wẽhemíkã, kɨ̃ɨ̂ makɨré wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. 31 Kɨ̃ɨ̂ masáka be'ro too dɨpóro Galiléia, Jerusalẽ́pɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra ba'pâti kusia'kãrãre pehe nɨmɨ́ri bahuákɨ niîwĩ. Ã'ratá kɨ̃ɨ̂ masakã́ ĩ'yâ'kãrã kɨ̃ɨ yeé kitire masaré werêrã weesamá. 32 Yɨ'ɨ̂ Barnabé me'ra mɨsâre ãyusé kitire werêgɨ a'tiápɨ. Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâ yẽkɨ sɨmɨáre werê yuugɨ, “Yɨ'ɨ̂ makɨ wẽrî'kɨpɨre masogɨ́sa'”, niîkɨ niîwĩ. Naâre tohô niîmigɨ, naâ niîka teropɨre “Kɨ̃ɨ̂ weegɨ́ti” niî'kere weetíkɨ niîwĩ. Ɨ̃̃sâ naâ paramérã niî turiarãpɨre, ãpêrã a'tóka teropɨ niirã́re teeré weé ĩ'yokɨ niîwĩ. Niî mɨ'tari pũri be'roka Salmo Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ wẽrî'kɨpɨre masó'kere “Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ makɨ niî'. Ni'kakã́ me'ra yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ pakɨ niisére ĩ'yó'”, niîkaro niîwɨ. 34 Ape pũrí Isaía kɨ̃ɨ̂ ohâka pũripɨ kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨ werê yuukɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ makɨré wẽrî'kɨpɨre masoátehere, kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ boâ dohatiatehere. “Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ Daviré dɨporópɨ ‘O'ôgɨti’ niî'karo nohota mɨ'ɨ̂re o'ôgɨsa'”, niîkɨ niîwĩ. 35 Apêro Salmo Davi kɨ̃ɨ̂ ohâ'karopɨre taha a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Mɨ'ɨ̂, mɨ'ɨ̂ makɨre wẽrî dohakã weesomé”, niîkaro niîwɨ. 36 Davi Õ'âkɨ̃hɨ dutiró weégɨ, kɨ̃ɨ̂ niîka terokãharãre keoró di'akɨ̃ weékɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ wẽrikã́ ĩ'yâ, kɨ̃ɨ̂re yaákãrã niîwã ãpêrã kɨ̃ɨ̂ yẽkɨ sɨmɨá meharãre yaá'karopɨta. Kɨ̃ɨ̂re yaáka be'ro kɨ̃ɨ yaá ɨpɨ boâ wa'âpã. Õ'âkɨ̃hɨ masó'kɨ Jesu pũríkãre kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ boâtipã. Tohô weérã marî masî'. Jesu pe'ere kɨ̃ɨ yaá ɨpɨ boâ dohatiatehere ohâgɨ weepĩ́ Davi. 38 Yɨ'ɨ̂ mɨsâre weresére wãkûya. Jesu Cristo me'ra mɨsâ akobohóse bokarã́sa'. No'ó niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre yã'âro naâ weé'kere akobohó pe'okɨ̃'sami. Moisé kɨ̃ɨ̂ dutisé me'ra pũrikãre marî akobohóse neê boka masítisa'. 40 Dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã a'tîro ohâkãrã niîwã: Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre buhíkã'rã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peótirã tɨ'ó yã'aya. Mɨsâ katirí ɨmɨ̂kohore yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ãyusé weegɨ́sa'. Mɨsâre ãpêrã ãyuró werêmikã, neê ẽho peósome. Tohô weérã mɨsâ ẽho peóti'ke wapa wẽrîrãsa'. A'té naâ ohâ'kere ãyuró tɨ'ó yã'aya, mɨsâre tohô wa'âri niîrã, niî werêkɨ niîwĩ Paulo Antioquiakãharãre. 42 Teeré werê toha, naâ wiháari kura Paulo kẽ'rare toó nerê'kãrã a'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre apé saurú niikã́ werê nemoya taha teekãhásere, niîkãrã niîwã. 43 Tií wi'i niî'kãrã naâ wiháasteari kura pãharã́ Judeu masa, ãpêrã Judeu masa weeró noho weesétirã naâ weresére tɨ'ó tɨ'sarã, Paulo, Barnabé me'ra ba'pâti wã'kakãrã niîwã. Naâre Paulo kẽ'ra a'tîro niîkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ãyuró weesére wãkû du'utikã'ya. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nu'kukã'ya, niî werêkãrã niîwã. 44 Ape nɨmɨ́ saurú niikã́ pãharã́ tii maká Antioquiakãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire tɨ'orã́tirã nerêkãrã niîwã taha. 45 Naâ pãharã́ nerekã́ ĩ'yârã, Paulo kẽ'rare tii makákãharã Judeu masa ɨpɨ́tɨ doékãrã niîwã. Tohô weérã Paulo kɨ̃ɨ̂ weresére “Mehêkã werêmi. Diakɨ̃hɨ́ nií wee'”, niî buhíkã'kãrã niîwã. 46 Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, Paulo kẽ'ra tutuaró me'ra naâre niîkãrã niîwã: —Mɨsâ Judeu masare Jesu yeé kitire werê mɨ'taro ɨá'. Mɨsâ teeré werêmikã, neê ẽho peó wee'. Tohô weérã “Ɨ̃̃sâ katisé pe'titísere ɨatísa'”, niîrã weé'. Ɨ̃̃sâ ni'kâroakãre ãpêrã Judeu masa niîtirãre Jesu yeé kitire werê nɨ'karã wa'ârãsa'. 47 A'tîrota dutîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé ohâ no'oka pũripɨre. A'tîro niîkɨ niîwĩ: Yɨ'ɨ̂ mɨsâre Judeu masa niîtirãre yeekãháse kitire werê kusiarã kũûgɨti. Mɨsâ me'rata niî pe'tiro a'ti nukúkãkãharãpɨ naâ yɨ'rɨátehere masîrãsama. A'té kɨ̃ɨ̂ niî'kereta Paulo kẽ'ra “Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâre dutîgɨ weemí”, niîkãrã niîwã. 48 Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ãyú butia'” niîrã, tií wi'i niirã́ Judeu masa niîtirã ɨpɨ́tɨ e'katíkãrã niîwã. Toopɨ́ niî'kãrã Õ'âkɨ̃hɨ “Yɨ'ɨ̂re a'tikérã ẽho peórãsama”, niî no'o'kãrã nɨkɨta Jesuré ẽho peókãrã niîwã. 49 Tohô weé niî pe'tiro Pisídia di'tapɨre Jesu yeé kiti se'sâa wa'âkaro niîwɨ. 50 Tohô weekã́ ĩ'yârã, Judeu masa Paulo kẽ'rare kõ'â sĩ'rikãrã niîwã. Tohô weérã ni'karérã niyéru pahiró kɨorã́ numiare, Judeu masa weesétisere ãyuró weé nu'kurãre uâro sãhakã weékãrã niîwã. Ɨmɨá tii maká wiôrã niirã́ noho kẽ'rare tohôta weékãrã niîwã. Tohô weérã Paulo kẽ'rare nɨrɨ́rã, pi'etíse o'ô nɨ'kakãrã niîwã. Tii makápɨ naâ niirã́re kõ'â wĩro toharãpɨ, yã'âro weé du'ukãrã niîwã. 51 Paulo kẽ'ra Antioquiapɨre naâ kõ'â wĩrokã wiháarã, tii makákãhase di'tare paâste kõ'akãrã niîwã. Teeré tohô weérã mɨsâ Jesu yeé kitire teérã, ‘A'ti makákãharã bu'îri kɨó'’ niî sĩ'rirã, tohô weékãrã niîwã. Be'ró ape maká Icônio wamêtiri makapɨ wa'â wa'âkãrã niîwã taha. 52 Naâ wa'âka be'ro niîmikã, Jesuré ẽho peórã Antioquiakãharã Espírito Santore kɨó yɨ'rɨa tĩharã, ɨpɨ́tɨ e'katíse me'ra tohákãrã niîwã.

Atos 14

1 Icôniopɨre ehârã, naâ Antioquiapɨre weé'karo nohota Paulo kẽ'ra Judeu masa nererí wi'ipɨ sãhâ nuhu, duhîkãrã niîwã. Toopɨ́ kẽ'rare Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã. Naâ ãyuró werê tɨ'sa yuukã, pãharã́ Judeu masa, ãpêrã Judeu masa niîtirã Jesuré ẽho peókãrã niîwã. 2 Judeu masa Jesuré ẽho peó sĩ'ritirã Judeu masa niîtirã pe'ere uâro sãhakã weékãrã niîwã. Tohô weérã naâ uâro sãhakã weé'kãrã Jesuré ẽho peórãre yã'âro wãkûkãrã niîwã. 3 Tohô weekã́ ĩ'yârã, Paulo kẽ'ra naâre werê nemorãtirã Icôniopɨre yoakã́ tohákãrã niîwã. Naâ tii makápɨ niîrã, Jesu niî pe'tirã masaré ma'ígɨ ãyuró weemí niisére ɨpɨ́tɨ wãkû tutuaro me'ra werêkãrã niîwã. Naâ a'teré werekã́ ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ diakɨ̃hɨ́ta werêma yeekãhásere niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra masaré weé ĩ'yokã weékɨ niîwĩ. 4 Naâ weé ĩ'yomikã, tii makákãharã mehêkãri di'akɨ̃ dɨka watíkãrã niîwã. Ãpêrã Judeu masa Jesuré ẽho peótirã me'ra niisétikãrã niîwã. Ãpêrã Paulo, Barnabé me'ra niisétikãrã niîwã. 5 Paulo, Barnabére ɨatírã, wiôrã me'ra nerê uúkũkãrã niîwã. Naâ nerê, ni'kâro noho wãkû tohaka be'ro naâre pi'etíse o'ô, ɨ̃tâ peeri me'ra dokerã́ti niîrã, tohô weékãrã niîwã. 6 Paulo kẽ'ra naâ tohô weé sĩ'risere tɨ'órã, Licaônia wamêtiri di'tapɨ du'tí wã'ka wa'âkãrã niîwã. Tií di'tapɨre Listra, Derbe wamêtise makari niîkaro niîwɨ. Teepɨ́ niirã́re, tee makári niirã́re Jesu yeé kitire bu'ê kusiakãrã niîwã taha. 8 Naâ Listrapɨ niîrã, ni'kɨ́ masɨ́ dohôri wi'i wi'magɨ́pɨta sihâ masitigɨ bahuá'kɨre boka ehákãrã niîwã. 9 Tii makápɨre Paulo masaré bu'êkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'esére dohôri wi'i kẽ'ra tɨ'ókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re ãyuró yɨ'rɨó masisami niî wãkusére Paulo tɨ'ó yã'agɨ, tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂re uúkũ kehokɨ niîwĩ: —Wã'kâ nɨ'kaya, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta bu'pu mahá, sihâ masitimi'kɨ sihâ nɨ'kakɨ niîwĩ. 11 Paulo tohô weekã́ ĩ'yârã, tookãhárã Licaônia yee me'ra ɨpɨ́tɨ karíkũkãrã niîwã: —Marî ẽho peórã ɨmɨá weeró noho bahurã́, marî tiropɨ dihatáma, niîkãrã niîwã. 12 Barnabére Júpiter pisûkãrã niîwã. Tii wamé naâ ẽho peórã noho wiôgɨ wame niîkaro niîwɨ. Paulo pe'ere kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́tɨ uúkũgɨ niî yuukã, Mercúrio pisûkãrã niîwã. Mercúrio naâ ẽho peórãre werê ko'tegɨ niîkɨ niîwĩ. 13 Tii maká sumútohopɨ Júpitere ẽho peóri wi'i niîkaro niîwɨ. Tií wi'ikɨ̃hɨ sacerdote Paulo kẽ'rare ẽho peógɨ, wekɨá ɨmɨaré o'ôri me'ra ma'mâ su'a'kãrãre tii maká neê sãháaropɨ wehê wã'kakɨ niîwĩ. Sacerdote, ãpêrã tookãhárã Paulo kẽ'rare ẽho peórã wekɨaré wẽhé ɨ̃hâ moro peo sĩ'rimikãrã niîwã. 14 Naâ tohô weé sĩ'rikã tɨ'órã, Paulo, Barnabé naâ basi naa yeé su'tire tɨ̃'rêstekãrã niîwã. Mɨsâ tohô weé sĩ'rise yã'â niî' niîrã, tohô weékãrã niîwã. Be'ró karíkũ, naâ pãharã́ dekopɨ wa'âkãrã niîwã. Naâre a'tîro niîkãrã niîwã: 15 —Mɨsâ ɨ̃sâre de'ró weerã́tirã tohô weetí? Ɨ̃̃sá kẽ'ra mɨsâ weeró nohota ɨmɨá niî'. Õ'âkɨ̃hɨ meheta niî'. Mɨsâre ãyusé kitire werêrã a'tiápɨ. Mɨsâ a'tîro weesétisere toô kã'rota weé du'uya. Mɨsâ ẽho peóse neê wapa marí'. Õ'âkɨ̃hɨ katigɨ́ pe'ere ẽho peóya. Kɨ̃ɨ̂ weékɨ niîwĩ niî pe'tise ɨ'mɨ̂se, a'tí di'ta, maâri, niî pe'tirã wa'îkɨ̃rã, mirikɨ̃hɨá, wa'î, teepɨ́ niirã́re. 16 Õ'âkɨ̃hɨ too dɨpóropɨre Judeu masa niîtirã naâ ãpêrã nohore ẽho peókã, tohô tɨ'ó yã'akã'kɨ niîwĩ. Neê ka'mú ta'atikɨ niîwĩ. 17 Naâ kɨ̃ɨ̂re ẽho peótimikã, kɨ̃ɨ̂ niisétisere niî pe'tirã masaré ĩ'yókɨ niîwĩ. Niî pe'tirãre ãyuró weégɨ, akôro pehasé, otesé kẽ'rare dɨkâtikã weékɨ niîwĩ. Ba'asé, tohô niikã́ e'katíse o'ôkɨ niîwĩ, niî werêkãrã niîwã. 18 Naâ werêmikã, ɨpɨ́tɨ wekɨaré wẽhé, Paulo kẽ'rare ɨ̃hâ moro peo sĩ'rimikãrã niîwã. Kã'roákã waro dɨ'sákaro niîwɨ naâ wẽhé ɨ̃hâ moro peoatoho. Paulo kẽ'ra “Ɨpɨ́tɨ weetíkã'ya” niî pũrikã, weetíkãrã niîwã. 19 Be'ró Judeu masa Antioquiakãharã, ãpêrã Icôniokãharã Listrapɨre etâkãrã niîwã. Toopɨ́ Paulo kẽ'rare yã'âro weé sĩ'rirã siru tuú ehâkãrã niîwã. Tookãhárã masaré naâ weeró noho wãkusétiro ɨákãrã niîwã. Naâ tohô weekã́, tookãhárã pe'e kẽ'ra uâro sãha wa'âkãrã niîwã. Tohô weérã Paulore ɨ̃tâ peeri me'ra doké, tii maká sumútohopɨ kɨ̃ɨ̂re kõ'ârã wa'ârã wẽhé wã'kakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re “Wẽrîa wa'âmi”, niî wãkûkãrã niîmiwã. 20 Paulore kõ'â'karopɨ Jesuré ẽho peórã kɨ̃ɨ̂ kũyaró tiropɨ ĩ'yâ eha nɨ'kakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ naâ toopɨ́ ehakã́ta, masá wa'âkɨ niîwĩ taha. Be'ró opâturi makâpɨ naâ me'ra pi'á wa'âkɨ niîwĩ. Ape nɨmɨ́ Barnabé me'ra Derbepɨ wa'â wa'âkãrã niîwã. 21 Naâ toopɨ́ etâ, Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã. Teeré naâ werekã́, tookãhárã masá pãharã́ Jesuré ẽho peó nemokãrã niîwã. Be'ró naâ mahâmi toha wa'âkãrã niîwã Listra, Icônio, Antioquia too dɨpóro naâ a'tî'ke makaripɨta taha. 22 Tee makáripɨre tookãhárã Jesuré ẽho peórãre wãkû tutuase o'ôkãrã niîwã. Tohô niikã́ “Jesuré neê wãkû du'utikã'ya. Pehé pi'etíse wa'ârosa' Jesuré ẽho peórãre marî ɨ'mɨ̂sepɨ wa'aátoho dɨporo”, niî werê yɨ'rɨ wã'ka wa'âkãrã niîwã. 23 Jesuré ẽho peórã naâ neresé wi'seri nɨkɨ ni'karérã naâre sɨ'orí niisétiahãre bese bɨrókãrã niîwã. Naâ be'tí Õ'âkɨ̃hɨre sẽríka be'ro “Marî ẽho peógɨ Jesu wee tamuáto mɨsâre”, niî sẽri basá, kũû wã'kakãrã niîwã. 24 Be'ró Listra, Icônio, Antioquia wamêtise makaripɨ niî'kãrã yɨ'rɨ́ wã'kakãrã niîwã Pisídia di'tare. Tií di'tare yɨ'rɨáa, Panfília di'ta Perge wamêtiri makapɨ ehâkãrã niîwã. Tii makápɨre Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã. Be'ró Atália wamêtiri maka petâpɨ bu'a ehákãrã niîwã taha. 26 Toopɨ́ naâ neê waro wihá wã'katika maka Antioquiapɨ dahârã, yukɨ̂sɨ me'ra wihá wã'kakãrã niîwã. Tii makápɨta tee makáripɨ naâ wa'aátoho dɨporo Jesuré ẽho peórã “Mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró ko'teáto”, niî sẽri basá, o'ôo'kãrã niîwã. Espírito Santo naâre bu'ê duti'karo nohota teeré bu'ê pe'o toha nɨ'ko, dahâkãrã niîwã. 27 Tii makápɨ naâ dahârã, Jesuré ẽho peórãre neêo kũu, naâre werê pe'okã'kãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨ naâ me'ra wee tamú siha'kere. Tohô niikã́ “Judeu masa niîtirã kẽ'ra Jesuré ẽho peórã weeáma maha”, niî kiti werékãrã niîwã naâre. 28 Naâ yoakã́ Jesuré ẽho peórã me'ra Antioquiapɨre tohákãrã niîwã.

Atos 15

1 Paulo, Barnabé Antioquiapɨ niirí kurare ãpêrã Judeu masa Judéia di'takãharã naâ tiropɨ wa'âkãrã niîwã. Naâ tii makákãharã Jesuré ẽho peórãre naâ Judeu masa weesétisere wee dutíkãrã niîwã. —Mɨsâ Moisé dutî'karo weetíkã, mɨsâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'atikã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre yɨ'rɨósome, niî werêkãrã niîwã. 2 Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, Paulo, Barnabé naâ me'ra ɨpɨ́tɨ a'mé tu'tikãrã niîwã. Tohô weérã Antioquiakãharã Jerusalẽ́pɨ o'ôo'rãtirã Paulo, Barnabére, ãpêrã tookãhárãre neêo, besékãrã niîwã. Naâre a'tîro niî o'ôo'kãrã niîwã: —Jerusalẽ́pɨ wa'âya. Jesu kɨ̃ɨ̂ neê waro bese kũú'kãrã, tohô niikã́ Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́ tiro sẽrí yã'arã wa'âya. Diakɨ̃hɨ́ta niîmiapari toó Judéiakãharã marîre werê'ke? niîkãrã niîwã. Toopɨ́ wa'ârã, Fenícia, Samaria wa'asé ma'aripɨ yɨ'rɨákãrã niîwã. Toó yɨ'rɨárã, Judeu masa niîtirã Jesuré ẽho peósere werê yɨ'rɨa mɨhakãrã niîwã. Tee kitíre tɨ'órã, Jesuré ẽho peórã pũûro e'katíkãrã niîwã. 4 Paulo, Barnabé, ãpêrã Antioquiakãharã Jerusalẽ́pɨre etâkãrã niîwã. Toopɨ́re naâ etâka be'ro Jesu kɨ̃ɨ̂ neê waro bese kũú'kãrã, Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́, niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã naâre põo tẽríkãrã niîwã. Be'ró Paulo kẽ'ra werêkãrã niîwã niî pe'tiro naâ sihâ'karopɨ Õ'âkɨ̃hɨ naâre wee tamú'kere. 5 Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, Jesuré ẽho peórã fariseu masa wã'kâ nɨ'ka, uúkũkãrã niîwã: —Marî Judeu masa weeró nohota Judeu masa niîtirã Jesuré ẽho peórã kẽ'rare wee dutíro ɨá'. Naâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'a dutiro ɨá'. Niî pe'tise Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere wee dutíro ɨá', niîkãrã niîwã. 6 Tohô weérã Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre sɨ'orí niirã́ nerê, uúkũkãrã niîwã fariseu masa naâre tohô niî'kere. 7 Toopɨ́ta naâ yoakã́ uúkũka be'ro Pedro wã'kâ nɨ'ka, naâre niîkɨ niîwĩ: —Akawerérã, Õ'âkɨ̃hɨ sõ'ó niîka teropɨ Judeu masa niîtirã kẽ'rare kɨ̃ɨ yeé kitire werê dutigɨ yɨ'ɨ̂re besewĩ́. Teeré tɨ'ó, naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peoáto niîgɨ besewĩ́. Mɨsâ niî pe'tirã ãyuró masî' a'teré. 8 Kɨ̃ɨ́ta niî pe'tise masá wãkusétisere ĩ'yagɨ́ marîre o'ô'karo nohota naá kẽ'rare Espírito Santore o'ôo'wĩ. Tohô weérã marî naâ yɨ'rɨó no'o'kãrãpɨta niîma niisére masî'. 9 Õ'âkɨ̃hɨ marîre ma'iró nohota naá kẽ'rare ma'imí. Neê dɨka waátisami. Naâ Jesuré ẽho peókã, naâ yã'âro weeséti'kere akobohókɨ niîwĩ. 10 Tohô weérã marî Judeu masa niîtirãre “Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'karo weeyá”, niîtikã'ro ɨá'. Marî teeré weeyá niîrã, “Õ'âkɨ̃hɨ naâre yɨ'rɨótikɨ niîwĩ yuhûpɨ”, niîrã wee boósa'. Marî, marî yẽkɨ sɨmɨá marikã Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere weé põo tẽótikãrã niîwã. Tãhâsama naâpɨa. Tohô weérã naâre teeré wee dutítikã'ro ɨá'. 11 A'tîro pe'e niî'. Marî wiôgɨ Jesu Cristo ma'i tĩhágɨ, marî wapa yeékã meheta, marîre yã'âro weé'kere akobohókɨ niîwĩ. Marîre yɨ'rɨó'karo nohota Jesu Cristo naâ Judeu masa niîtirã kẽ'rare yɨ'rɨókɨ niîwĩ, niîkɨ niîwĩ Pedro. 12 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, niî pe'tirã di'ta marí pe'tia wa'âkãrã niîwã. Be'ró Paulo, Barnabé naâre werêkãrã niîwã Judeu masa niîtirã tiropɨ Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra naâ weé ĩ'yo kusia'kere. 13 Niî pe'tise naâre werêka be'ro Tiago uúkũkɨ niîwĩ: —Akawerérã, yɨ'ɨ̂ mɨsâre werekã́ tɨ'oyá. 14 Ni'kâroakã Simão Pedro wereámi Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masa niîtirãre neê waro ãyuró weé nɨ'ka'kere. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yarã́ niiáto niîgɨ, naá kẽ'rare besékɨ niîwĩ. 15 Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã Judeu masa niîtirã kẽ'ra Jesuré ẽho peoátehere keoróta ohâ mɨ'takãrã niîwã. A'tîro ohâkãrã niîwã: 16 “Davi kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisé pe'tiá wa'âkaro niîwɨ. Be'ropɨ́ kɨ̃ɨ̂re yɨ'ɨ̂ wiôgɨ sõróo'karo nohota kɨ̃ɨ̂ paramí niî turiagɨpɨre sõróogɨti. 17 Kɨ̃ɨ̂re tohô sõróoka be'ro ãpêrã Judeu masa niîtirã kẽ'ra, yɨ'ɨ̂ besé'kãrã yɨ'ɨ̂re ẽho peórãsama.” Dɨporópɨ marî wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ tohô niî werê yuukɨ niîwĩ. A'tîro niî ohâkãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'ta'kãrã. 19 Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ wãkû'. Judeu masa niîtirã Jesuré ẽho peórãre pehé dutisé o'ôtikã'ro ɨá'. 20 Mehô di'akɨ̃ ni'kâ pũri “A'tikése weetíkã'ya”, niî ohârã naâre. “Wa'îkɨ̃ di'i, ãpêrã nohore Õ'âkɨ̃hɨ mehereta ẽho peórã naâ wẽhé ɨ̃hâ moro peo'kere ba'âtikã'ya”, niîrã. “Mɨsâ nɨmosã́ numia niîtirãre, mɨsâ marapɨ́ sɨmɨa niîtirãre a'me tãrátikã'ya”, niîrã. “Niî pe'tirã wa'îkɨ̃rã wamɨ̂taha ãrɨá sure'kãrãre ba'âtikã'ya. Niî pe'tirã diî miîya marirã́re ba'âtikã'ya. Wa'îkɨ̃rã yee diîre ba'âtikã'ya.” Tiikéseta dutîrã naâre. 21 Dɨporópɨ saurú nɨkɨ Judeu masa naâ neresé wi'seripɨ Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere bu'ê nu'kukã'ma. A'teré niî pe'tise makaripɨ bu'êrã weemá. Tohô weérã Judeu masa niîtirã kẽ'ra masîsama Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere, niîkɨ niîwĩ Tiago. 22 Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã, Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́, niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã pɨárãre besékãrã niîwã. Ni'kɨ́ Juda wamêtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂reta taha Barsabá pisûkãrã niîwã. Ãpí pe'e Sila wamêtikɨ niîwĩ. Tiikérãre besékãrã niîwã Paulo kẽ'ra me'ra Antioquiapɨ tii pũríre miáahãre. Naâ pɨárã Jesuré ẽho peórã wa'teropɨre wiôrã boo kure niîkãrã niîwã. 23 Jesu bese kũú'kãrã dutisé ohâka pũrire Paulo kẽ'ra me'ra o'ôo'kãrã niîwã. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ tii pũrípɨre: “Ɨ̃̃sâ Jesu bese kũú'kãrã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre sɨ'orí niirã́ mɨsâre ãyu dutí'. A'ti pũríre mɨsâre ohâ o'o' niî pe'tirã Antioquiakãharãre, Judeu masa niîtirã Jesuré ẽho peórãre. Tohô niikã́ Síria, Cilícia di'tapɨ niirã́re ohâ o'o'. 24 Ãpêrã ɨ̃sâ me'rakãharã a'tokãhárã, mɨsâ tiropɨ wa'â, naâ wãkuró me'ra mɨsâre kari boó sihapa'rã. ‘Mɨsâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'aya, Moisé kɨ̃ɨ̂ dutisére weeyá’ niî, mɨsâre werê su'riakũapa'rã. Ɨ̃̃sâ dutiró mariró tohô weeápã mɨsâre. 25 Tohô weérã ɨ̃sâ ni'kâro noho wãkusé me'ra pɨárã ɨmɨaré mɨsâ tiropɨ besé o'ôo'rã weé'. Naâ ɨ̃sâ ma'irã́ Barnabé, Paulo me'ra wa'ârãsama. 26 Barnabé, Pauloreta Jesu Cristo marî wiôgɨ yeere naâ bu'ê kusiakã, wẽhékãrã niîmiwã. 27 Ɨ̃̃sâ besé'kãrã Juda, Sila a'ti pũrípɨ niisé niî pe'tisere naâ basi mɨsâre bu'ê, werêrãsama. 28 Ɨ̃̃sâre Espírito Santo wãkusé o'ô yuukã, pehé mɨsâre dutî sĩ'ritisa'. A'tikéseta mɨsâre dutîrãti. 29 Wa'îkɨ̃ di'i, ãpêrã nohore Õ'âkɨ̃hɨ mehereta ẽho peórã naâ wẽhé ɨ̃hâ moro peo'kere ba'âtikã'ya. Niî pe'tirã wa'îkɨ̃rã yee diîre ba'âtikã'ya. Wa'îkɨ̃rã wamɨ̂taha ãrɨá sure'kãrãre ba'âtikã'ya. Wa'îkɨ̃rã diî miîya marirã́re ba'âtikã'ya. Mɨsâ nɨmosã́ numia niîtirãre, mɨsâ marapɨ́ sɨmɨa niîtirãre a'me tãrátikã'ya. Mɨsâ ɨ̃sâ dutisére weérã, ãyuró weerã́sa'. Toô kã'rota mɨsâre ohâ'”, niî ohâkãrã niîwã. 30 Be'ró naâ o'ôo' no'o'kãrã we'êriti, Antioquiapɨ wa'â wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ ehârã, naâ dutisé ohâka pũrire tookãhárã Jesuré ẽho peórãre nerê duti, wiákãrã niîwã. 31 Tohô weekã́, tii pũríre bu'êrã, wãkû ke'timi'kãrã naâ diakɨ̃hɨ́ nɨ'kokã, tii makákãharã pũûro e'katíkãrã niîwã. 32 Juda, Sila Õ'âkɨ̃hɨ werê duti'kere werê turiarã niî tĩharã, Antioquiakãharãre ãyuró werêkãrã niîwã. Tohô weérã naâre nemoró wãkû tutuase me'ra tohakã́ weékãrã niîwã. 33 Naâ me'ra toopɨ́re kã'ró tohá ni'ikãrã niîwã yuhûpɨ. Be'ró tookãhárãre we'êritikã, tookãhárã pe'e “Õ'âkɨ̃hɨ me'ra wa'âya mɨsâre o'ôo'kãrã tiropɨ”, niî o'ôo'kãrã niîwã. 34 Sila pe'e “Yɨ'ɨ̂ pũrikã a'topɨ́ tohagɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ toopɨ́ tohákã'kɨ niîwĩ. 35 Paulo, Barnabé yoakã́ Antioquiapɨre Jesuré ẽho peórã me'ra tohákãrã niîwã. Tookãhárãre pãharã́ ãpêrã me'ra Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã. 36 Be'ró Paulo Barnabére niîkɨ niîwĩ: —Te'á opâturi taha too dɨpóropɨ marî Jesu yeé kitire bu'ê kusia'ke makaripɨ. Tookãhárãre ĩ'yârã wa'ârã de'ró niisétimiti naa? niîkɨ niîwĩ. Barnabé “Aɨ”, niîkɨ niîwĩ. 37 João Marco wamêtigɨre ɨpɨ́tɨ miáa sĩ'rimikɨ niîwĩ. 38 João Marco too dɨpóropɨ naâ me'ra ãyuró bu'ê yapá da'reotikɨ niîwĩ. Jerusalẽ́pɨ wa'âgɨ, Panfília di'tapɨ naâre kõ'â toha wa'âkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Paulo kɨ̃ɨ̂re neê miáa sĩ'ritikɨ niîwĩ. 39 Be'ró naâ basi ɨpɨ́tɨ a'mé tu'ti, a'mêri dɨka watía wa'âkãrã niîwã. Barnabé pe'e yukɨ̂sɨ me'ra Chipre nɨkɨropɨ Marcore miáakɨ niîwĩ. 40 Paulo pe'e kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'aákɨhɨre Silare besékɨ niîwĩ. Tookãhárã Jesuré ẽho peórã “Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ko'teáto”, niî sẽri basákãrã niîwã. Be'ró Paulo kẽ'ra naâre we'êriti, wa'â wa'âkãrã niîwã. 41 Toó wa'ârã, Síria, Cilícia wamêtise di'tapɨre yɨ'rɨákãrã niîwã. Teepɨ́ Jesu yeé kitire werêrã, tookãhárã Jesuré ẽho peórãre wãkû tutuase o'ô nemo wã'kakãrã niîwã.

Atos 16

1 Paulo, Sila Derbe, Listra wamêtise makaripɨre etâkãrã niîwã. Listrapɨ ni'kɨ́ Jesuré ẽho peógɨ Timóteo wamêtigɨre boka ehákãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ pakó Judeu maso Jesuré ẽho peógo niîko niîwõ. Pakɨ́ pe'ea' grego masɨ niîkɨ niîwĩ. 2 Jesuré ẽho peórã Listra, Icôniokãharã Timóteore ãyuró wãkûkãrã niîwã. “Ãyugɨ́ niîmi”, niî ĩ'yâkãrã niîwã. 3 Tohô weégɨ Paulo naâre ba'pâtiato niîgɨ, kɨ̃ɨ̂re miáa sĩ'rikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re miáa sĩ'rigɨ, kɨ̃ɨ̂ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'a dutikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé no'otigɨ Judeu masa kɨ̃ɨ̂ bu'esére ẽho peóti boosama niîgɨ, tohô weékɨ niîwĩ. Toó niirã́ niî pe'tirã Judeu masa Timóteo pakɨ grego masɨ niisére masîkãrã niîwã. Judeu masa niîtirã naâ põ'raré õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'atikãrã niîwã. 4 Be'ró Timóteo Paulo kẽ'ra me'ra wa'âkɨ niîwĩ. Niî pe'tise naâ yɨ'rɨáse makaripɨre Jesuré ẽho peórãre werê yɨ'rɨa mɨhakãrã niîwã. Jerusalẽ́pɨ niirã́ Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre sɨ'orí niirã́ dutî o'o'kere werêkãrã niîwã. Niî pe'tirãre “Naâ dutî'kere weeyá”, niî bɨrokãrã niîwã. 5 Naâ tohô werekã́ tɨ'órã, Jesuré ẽho peórã siâpe me'ra wãkû tutua nemokãrã niîwã. Neê Jesuré ẽho peó du'utikãrã niîwã. Ãpêrã kẽ'ra Jesuré ẽho peótimi'kãrã ɨmɨ̂kohori nɨkɨ pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nemokãrã niîwã. 6 Paulo kẽ'rare naâ Ásiapɨ Jesu yeé kitire bu'êrã wa'â boo'kãrãre Espírito Santo ka'mú ta'akɨ niîwĩ. Tohô weérã naâ apêro Frígia, Galácia tiro pe'e yɨ'rɨákãrã niîwã. 7 Toopɨ́ yɨ'rɨáa, Mísia naâ di'tâ ta'â'karo sumútohopɨ ehâkãrã niîwã. Toopɨ́ ehâ, naâ Bitínia wamêtiri di'tapɨ wa'â sĩ'rimikãrã niîwã taha. Toopɨ́ wa'â sĩ'rirãre opâturi Espírito Santo naâre ka'mú ta'akɨ niîwĩ. 8 Naâ toó Mísia yɨ'rɨáa, bu'áakãrã niîwã Trôade wamêtiri makapɨ. 9 Toopɨ́ naâ etâka yami Paulo kẽ'esé weeró noho ni'kɨ́ Macedôniakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tiro sẽrí nu'kukã ĩ'yâkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —A'tiá a'tó Macedôniapɨ. Ɨ̃̃sâre wee tamúgɨ a'tiá, niîkɨ niîwĩ. 10 Be'ró kɨ̃ɨ̂ kẽ'esé weeró noho ĩ'yâ'kere werekã́, maatá ɨ̃sa yeé durê wa'â wa'âwɨ. Yɨ'ɨ̂ Luca a'ti pũríre ohâ'kɨ kẽ'ra naâ me'ra wa'âwɨ. Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂ kẽ'esé weeró noho ĩ'yâ'kere a'tîro wãkûwɨ: “Õ'âkɨ̃hɨ marîre Macedôniakãharãre kɨ̃ɨ yeé kitire werê dutigɨ weeápĩ”, niî wãkûwɨ. 11 Ɨ̃̃sâ Trôadepɨ niî'kãrã yukɨ̂sɨ me'ra pẽ'âwɨ Samotrácia wamêtiri nɨkɨropɨre. Tookãhárãta ape nɨmɨ́ wa'â nemowɨ ape maká Neápoli wamêtiri makapɨ. 12 Toó maa ma'âpɨ maháa, romano masa naâ weéka maka Filipopɨre etâwɨ. Tii makáta tií di'ta Macedônia wa'teropɨre dutirí maka niîwɨ. Toopɨ́re ɨ̃sâ pehête nɨmɨri tohá ni'iwɨ. 13 Saurú niikã́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirã́re a'mârã wa'âwɨ. Tohô weérã makâpɨ niî'kãrã diâ sumútoho naâ nerê wɨaropɨ wa'âwɨ. Naâre boka ehá, naâ tiro ehâ nuha, toó numiâ nerê'kãrãre Jesu yeé kitire werêwɨ. 14 Ni'kó toopɨ́ ɨ̃sâ weresére tɨ'ó'ko Lídia wamêtigo niîwõ. Koô Tiatira wamêtiri makakõho, su'tí wapa bɨhɨ́se sõ'â yĩi boó kuresere duagó niîwõ. Judeu maso niîtimigo, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógo niîwõ. Paulo kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peoáto niîgɨ Õ'âkɨ̃hɨ koôre tɨ'o masíse o'ôkɨ niîwĩ. 15 Be'ró koôre, koo yaá wi'ikãharã niî pe'tirãre wamê yeewɨ. Koô ɨ̃sâre niîwõ: —Yɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta Jesuré ẽho peógo niîmo niîrã, yaá wi'ipɨ kãrirã́ wa'âya, niîwõ. Koô ɨpɨ́tɨ toha dutíkã tɨ'órã, koo yaá wi'ipɨ tohawɨ́. 16 Ni'kâ nɨmɨ ɨ̃sâ Õ'âkɨ̃hɨre sẽri wɨáropɨ wa'ârã, ni'kó numiô wãtî sãháa no'o'kore ehâ pehakãti. Koô ãpêrãre da'rá ko'tego niîwõ. Wãtî wee tamú no'ogo “Be'ró tohô wa'ârosa'”, niî masisére kɨowṍ. Koô masisére ãpêrãre weresé me'ra koôre kɨorã́ pahiró niyéru wapá ta'awã. 17 Ɨ̃̃sâre ĩ'yâ siru tuú, karíkũwõ: —Ã'rá Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ dutisére weerã́ niîma. Mɨsâre werêrã weemá Jesuré ẽho peórã yɨ'rɨrã́sama niisé kitire, niî karíkũwõ. 18 Koô pehe nɨmɨ́ri tohô niî kusiawõ. Be'ró Paulo kari butí, mahâmi ĩ'ya, wãtî koôpɨre niigɨ́re niîwĩ: —Jesu Cristo tutuaró me'ra mɨ'ɨ̂re koôpɨre niigɨ́re wiháa duti'. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, maatá wiháa wa'âwĩ. 19 Kɨ̃ɨ̂ wiháaka be'ro koô masîmi'ke pe'tiá wa'âwɨ. Tohô weérã koôre kɨó'kãrã marî niyéru wapá ta'asome niîrã, uâ wa'âwã Paulo, Sila me'ra. Tohô weérã makâ deko wiôrã tiropɨre naâre yẽ'ê miáawã. Be'ró wiôrãpɨre koô wiôrã niîmi'kãrã werê sãawã. A'tîro niîwã: —Ã'rá Judeu masa niîma. A'ti makákãharãre kari boó siharã weemá. 21 Naâ bu'esé marî romano masare dutisé meheta niî'. Tohô weérã marî naâ wee dutísere weetíkã'ro ɨá', niîwã wiôrãpɨre. 22 Naâ toopɨ́ nerê'kãrã tohô niikã́ tɨ'órã, Paulo kẽ'ra me'ra uâ wa'âwã. Tohô weérã wiôrã Paulo, Silare naa yeé su'tire tuu weé duti, naa yarã́ surárare tãra dutíwã. 23 Naâre ɨpɨ́tɨ tãrá toha, bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróowã. Be'ró tií wi'i ko'tegɨ́re du'ti wihári niîrã, ãyuró bi'ákã' dutiwã. 24 Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, bu'îri da'rerí wi'i ko'tegɨ́ niî tɨori tũkupɨ sõróokɨ niîwĩ naâre. Pɨá yukɨ̂ tĩa wa'teropɨ naâ dɨ'pôkãrire sĩô kũu duti, naâre dɨ'te kũúkɨ niîwĩ. 25 Be'ró yamî deko Paulo, Sila Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí, basâ peokãrã niîwã. Naâ tohô weekã́, tií wi'ipɨ niirã́ bu'îri da'rê no'o'kãrã naâre tɨ'ókãrã niîwã. 26 Wãkûtiro di'tâ ɨpɨ́tɨ nara sãákaro niîwɨ. Naâ niirí wi'i kẽ'ra a'mé yã'akaro niîwɨ. Tohô weéro maatá tií wi'i bi'amí'ke soperi, niî pe'tirã bu'îri da'rerí wi'ipɨ niirã́re dɨ'te kũúmi'ke kome daári pãrîstea wa'âkaro niîwɨ. 27 Tohô wa'âka be'ro tií wi'i ko'tegɨ́ wã'kákɨ niîwĩ. Wã'ká, tee sopéri susû pe'tikã ĩ'yâkɨ niîwĩ. “Niî pe'tirã du'ti wihá pe'tia wa'âpã”, niî wãkûkɨ niîmiwĩ. Tohô weégɨ uîgɨ, di'pĩhí miî kɨ̃ɨ̂ basi wẽhékã'kɨ niîmiwĩ. 28 Tohô weé sĩ'rikã, Paulo kɨ̃ɨ̂re ɨpɨ́tɨ karíkũ kehokɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ basi wẽhetíkã'ya. Ɨ̃̃sâ niî pe'tirã a'topɨ́ niî pe'tikã', niîkɨ niîwĩ. 29 Paulo tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ãpêrã surárare “Sĩ'asé miítia”, niîkɨ niîwĩ. Naâ o'ôka be'ro sĩ'ó oma sãhákɨ niîwĩ Paulo, Sila naâ niirí tũkupɨ. Uîgɨ, ɨpɨ́tɨ nara sãágɨta, naâ tiro ehâ ke'akɨ niîwĩ. 30 Be'ró wã'kâ nɨ'ka, naâre pihî wĩro, sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —De'ró weegɨ́sari yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨoáto niîgɨ? 31 Naâ pe'e a'tîro yɨ'tíkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ marî wiôgɨ Jesuré ẽho peógɨ, yɨ'rɨgɨ́sa'. Mɨ'ɨ yaá wi'ikãharã kẽ'ra mɨ'ɨ̂ weeró noho ẽho peórãta, yɨ'rɨrã́sama, niîkãrã niîwã. 32 Be'ró kɨ̃ɨ̂re, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharãre Jesu yeé kitire bu'êkãrã niîwã. 33 Surára bu'îri da'rerí wi'i ko'tegɨ́ Paulo kẽ'rare yamî dekota naâ tãrá'ke kamîre koékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ koéka be'ro Paulo kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharãre wamê yeekãrã niîwã. 34 Be'ró tií wi'i ko'tegɨ́ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ pihî wã'ka, naâre sɨ'orí ba'âkɨ niîwĩ. Naâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóka be'ro kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ akawerérã ɨpɨ́tɨ e'katíkãrã niîwã. 35 Ape nɨmɨ́ bo'reakã́ tii makákãharã romano masa wiôrã surárare tií wi'i ko'tegɨ́pɨre werê dutikãrã niîwã. A'tîro niî o'ôo'kãrã niîwã: —“Naâ toó pɨárã ɨmɨá niirã́re du'u wĩró dutiama”, niî werêrã wa'âya, niîkãrã niîwã. 36 Surára toopɨ́ ehâ, wiôrã naâ werê duti'kere tií wi'i ko'tegɨ́pɨre werêkãrã niîwã. Teeré tɨ'ó toha, kɨ̃ɨ̂ pe'e kẽ'ra werê turiakɨ niîwĩ Paulo, Silare taha. —Mɨsâre a'ti makákãharã wiôrã “Du'u wĩroáto”, niîkãrã niiáma. Tohô weérã mɨsâ wiháaya. Ãyuró e'katíse me'ra wa'âya, niîkɨ niîmiwĩ tií wi'i ko'tegɨ́ pe'e. 37 Kɨ̃ɨ̂ tee kitíre werekã́ tɨ'ógɨ, Paulo surárare niîkɨ niîwĩ: —A'ti makákãharã wiôrã ɨ̃sâre bu'îri bokatiáma. Bokatímirã, masa tirópɨ miáa, tãrá, a'tí wi'i bu'îri da'rerí wi'ipɨ ɨ̃sâre sõróoama. Ɨ̃̃sâ romano masa niîmikã, tohô weeáma. Ni'kâroakãre ɨ̃sâre masá ĩ'yâtiropɨ nɨo wĩró sĩ'risama. Basió wee'. Naâ basita a'tî tĩharã, ɨ̃sâre wĩrórã a'tiáto, niîkɨ niîwĩ surárare. 38 Surára kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kere tɨ'órã, wiôrãpɨre werêrã wa'âkãrã niîwã. Paulo kẽ'ra “Romano masa niî'” niiáma niisé kitire werekã́ tɨ'órã, wiôrã ɨkɨá wa'âkãrã niîwã. 39 Naâ tií wi'ipɨ wa'â, Paulo kẽ'rare akobohóse sẽríkãrã niîwã. Sẽrí toha, naâre bu'îri da'rerí wi'ipɨ niî'kãrãre mii wihá, “Neê a'ti makáre niîtikã'ya, wiháaya”, niîkãrã niîwã. 40 Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, Paulo, Sila bu'îri da'rerí wi'ipɨ niî'kãrã wihá wã'ka, Lídia yaá wi'ipɨ wa'âkãrã niîwã taha. Toopɨ́ Jesuré ẽho peórãre wãkû tutua nemokã weékãrã niîwã. Be'ró tii makápɨ niî'kãrã wa'â wa'âkãrã niîwã.

Atos 17

1 Paulo, Sila Filipopɨ niî'kãrã yɨ'rɨákãrã niîwã Anfípoli, Apolônia wamêtise makarire. Toó yɨ'rɨáa, etâkãrã niîwã Tessalônica wamêtiri makapɨ. Tii makápɨre Judeu masa nererí wi'i niîkaro niîwɨ. 2 Paulo kɨ̃ɨ̂ weesétiro noho tií wi'ipɨ sãháakɨ niîwĩ. I'tiá semana saurú nɨkɨ Jesu yeé kitire bu'êkɨ niîwĩ. Dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere bu'êkɨ niîwĩ: —“Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ pi'etí, wẽrîgɨsami. Wẽrî'kɨpɨ niîmigɨ, masagɨ́sami”, niî ohâkãrã niîwã. Naâ tohô niî ohâ no'o'kɨreta mɨsâre ni'kâroakãre werê'. Jesutá niîmi naâ tohô niî'kɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ, niî werêkɨ niîwĩ Paulo. 4 Tohô niî werekã́ tɨ'órã, ni'karérã Judeu masa ẽho peókãrã niîwã. Judeu masa weeró noho ẽho peósetirã kẽ'ra grego masa pãharã́ ẽho peókãrã niîwã. Wiôrã weeró noho niirã́ numia pãharã́ ẽho peókãrã niîwã. 5 Ãpêrã Judeu masa Paulo kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peótirã noho ɨpɨ́tɨ ɨókãrã niîwã Paulore. Tohô weérã ɨmɨá nihî siharãre, yã'arã́ niî baha ke'atirãre makâ dekopɨ neêo, o'ôo'kãrã niîwã: —Niî pe'tiropɨ karíkũste sihâya, niîkãrã niîwã. Naâ tohô weekã́, tii makákãharã niî pe'tirã uâro sãhakãrã niîwã. Be'ró Paulo kẽ'rare masa dekópɨ miáarãtirã a'mârã wa'âkãrã niîwã. Naâ kãhíka wi'i Jasṍ wamêtigɨ yaá wi'ipɨ wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ ehâ, naâre a'mârã, tií wi'i sopere wehê pã'rekã'kãrã niîwã. 6 Neê bokatíkãrã niîwã. Bokatí, tií wi'i niigɨ́ Jasṍre, ãpêrã Jesuré ẽho peórãre yẽ'ê miáakãrã niîwã wiôrã tiropɨ. Toopɨ́ ehârã, a'tîro karíkũkãrã niîwã: —Apé sia'kãharã ɨmɨá mari yaá makapɨ a'tîkãrã niiáma. Niî pe'tiro naâ siharópɨre dohórẽ' siharã weemá. 7 Jasṍ naâre kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ kãhí o'okɨ niiámi. Naâ niî pe'tise marî wiôgɨ Romakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutisére yɨ'rɨ́ nɨ'karã weeáma. Ãpí Jesu wamêtigɨ pe'ere “Wiôgɨ waro niîmi” niîrã weeáma, niî karíkũkãrã niîwã. 8 Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, tii makákãharã, tii maká wiôrã niî pe'tirã karíkũstea wa'âkãrã niîwã. 9 Be'ró wiôrã Jasṍre, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharãre a'tîro niîkãrã niîwã: —Mɨsâ ɨ̃sâre niyéru wapa yeékã, mɨsâre du'u wĩrórãti. Paulo, Sila naâ a'ti makápɨre wiháaka be'ro mɨsa yeé niyérure wiarã́ti taha, niîkãrã niîwã. Tohô niikã́ tɨ'órã, naâ wapa yeékãrã niîwã. Naâ tohô weéka be'ro naâre du'úkã'kãrã niîwã. 10 Yamîka', na'î ke'ari kurapɨ ãpêrã Jesuré ẽho peórã Tessalônicakãharã Paulo, Silare Beréia wamêtiri makapɨ wiháa dutikãrã niîwã. Be'ró tii makápɨ ehâ, Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ wa'âkãrã niîwã taha. 11 Beréiakãharã pe'e Tessalônicakãharã nemoró Paulo weresére tɨ'ó tɨ'sakãrã niîwã. Paulo marîre diakɨ̃hɨ́ta bu'êgɨ weemíti? niîrã, ɨmɨ̂kohori nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti oharã́ naâ ohâ'kere bu'ê nu'kukã'kãrã niîwã. 12 Kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta werekã́ ĩ'yârã, Judeu masa pãharã́ ẽho peókãrã niîwã. Ãpêrã pãharã́ grego masa ɨmɨá ẽho peókãrã niîwã. Numiâ kẽ'ra grego numiata pahiró niyéru kɨorã́ numia ẽho peókãrã niîwã. 13 Judeu masa Tessalônicakãharã Paulo Beréiapɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire bu'ekã́ tɨ'ókãrã niîwã. Teeré tɨ'órã, naâ Beréiapɨ wa'âkãrã niîwã masaré uâro sãhakã weerã́ wa'ârã taha. 14 Naâ uâro sãhakã ĩ'yârã, maatá Jesuré ẽho peórã Paulore ãpêrã me'ra diâ pahirí maapɨ o'ôo'kã'kãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã pe'e Sila, Timóteo tii makápɨta tohákã'kãrã niîwã. 15 Paulo kɨ̃ɨ̂re ba'pâti wã'ka'kãrã me'ra bɨrɨ̂a, Atena wamêtiri makapɨ ehâkãrã niîwã. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re sookã́, mahâmi tohati a'tîtikãrã niîwã naa yaá maka Beréiapɨ taha. Naâ me'rata Paulo kití o'ôkɨ niîwĩ. —Keêro Sila, Timóteo a'tiáto a'topɨ́, niîkɨ niîwĩ. 16 Sila, Timóteore yuû kuegɨ noho Paulo Atenapɨ niîgɨ, tii makápɨ ĩ'yâ kusiakɨ niîwĩ. Toopɨ́ pãharã́ naâ ẽho peórã yeê'kãrãre ĩ'yâkɨ niîwĩ. Teeré ĩ'yâgɨ, pũûro bɨhâ wetikɨ niîwĩ. 17 Tohô weégɨ Jesu yeé kitire Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ werêkɨ niîwĩ. Judeu masare, ãpêrã naâ weeró noho ẽho peósetirãre werêkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ ɨmɨ̂kohori nɨkɨ makâ dekopɨ wa'â mɨhakɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ boka ehárãre Jesu yeé kitire werê mɨhakɨ niîwĩ. 18 Ni'karérã epicureu, estóico wamêtise kurarikãharãre bu'erã́ Paulo me'ra uúkũkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ Jesu yeé kitire, apêye kẽ'rare wẽrî'kãrãpɨ masasére werêkɨ niîwĩ naâre. Tohô weérã ni'karérã naâ basi a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró niî werê sĩ'rigɨ weetí toô kã'ro uúkũse pihagɨ? Ãpêrã pe'e a'tîro niîkãrã niîwã: —Apé di'takãharã naâ ẽho peórã nohore uúkũgɨ weesamí, niîkãrã niîwã. 19 Be'ró kɨ̃ɨ̂re pihî wã'kakãrã niîwã wiôrã naâ uúkũ wɨaro Areópago wamêtiropɨ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ mɨ'ɨ̂ ma'makãháse bu'esére tɨ'ó sĩ'risa'. 20 Ɨ̃̃sâre mehêkã warota niîkã'sa'. Teeré neê tɨ'otírã niîkãti. De'ró niî sĩ'riro weetí teé mɨ'ɨ̂ bu'esé? Werêya, niîkãrã niîwã. 21 Tii maká Atenakãharã, ãpêrã toopɨ́ makâri wa'â'kãrã naâ weesétise a'tîro niîkaro niîwɨ. Ma'ma kití di'akɨ̃re tɨ'ó, uúkũ nu'kukã' sĩ'rikãrã niîwã. 22 Naâ werê dutikã tɨ'ógɨ, Paulo Areópagopɨ wã'kâ nɨ'ka werêkɨ niîwĩ Atenakãharãre: —Yɨ'ɨ̂ ĩ'yakã́, mɨsâ ẽho peórã nohore ãyuró ẽho peóseti'. 23 Yɨ'ɨ̂ a'ti makápɨ sihâgɨ, mɨsâ ẽho peósere ĩ'yaápɨ. Toopɨ́ ni'kâro mɨsâ ẽho peórã nohore wa'îkɨ̃rã wẽhé ɨ̃hâ moro peoropɨ a'tîro ohâ õ'o no'o'karore boka ehá pehasɨ. “Õ'âkɨ̃hɨ masî no'oya marigɨ́re ẽho peóro niî'”, niiápɨ. Mɨsâ masîtimirã ẽho peó'kɨre mɨsâre ni'kâroakã werêgɨti. 24 Õ'âkɨ̃hɨ a'ti ɨmɨ́koho niî pe'tisere weé'kɨ ɨ'mɨ̂se, a'tí di'ta wiôgɨ niîmi. Tohô wiôgɨ niî tĩhagɨ, ɨmɨá naâ weé'ke wi'seripɨ di'akɨ̃ niî masitisami. 25 Neê apêye noho dɨ'satísa' Õ'âkɨ̃hɨre. Niî pe'tirãre katisé, ehêri miise, niî pe'tisere o'ôsami. Neê marî da'rasé me'ra kɨ̃ɨ̂re wee tamúta basiótisa'. 26 Õ'âkɨ̃hɨ neê waropɨta ni'kɨ́ masɨ́ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'rata niî pe'tise kurarikãharãre weékɨ niîwĩ. Naâre niî pe'tiro a'ti nukúkãpɨre niî bɨroato niîgɨ dɨka waákɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutiró me'ra marî põo tẽóro katiátohore, marî niiátohore kũûkɨ niîwĩ. 27 Kɨ̃ɨ̂ weé'kere ĩ'yârã, yɨ'ɨ̂re masî sĩ'rirã a'maáto niîgɨ teeré weékɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. Kɨ̃ɨ̂re a'maáto niîmigɨ, yoarópɨ niîtisami. Marî tiroakã niîsami. 28 Õ'âkɨ̃hɨ wee tamúro me'rata marî katî', da'rá'. Ni'karérã mɨsa yaá kurakãharã papéra oharã́ a'tîro niî ohâkãrã niîwã: “Marí kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ weé'kãrã kɨ̃ɨ̂ põ'rá niî'.” 29 Marî Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niî' niîrã, kɨ̃ɨ̂re “Ouro, prata wamêtise me'ra yeê'kɨ niîmi”, niî wãkûtikã'ro ɨá'. Tohô niikã́ “Ɨ̃̃tâga me'ra weé'kɨ niîmi”, niîtikã'ro ɨá'. “Masá naâ wãkuró me'ra yeê me'ri'kɨ niîmi Õ'âkɨ̃hɨ”, niîtikã'ro ɨá'. 30 Dɨporókãharãpɨre naâ masîtirã yeê ẽho peó'kere Õ'âkɨ̃hɨ tohô ĩ'yâkã'kɨ niîwĩ. A'tóka terore marî niî pe'tirokãharãre a'tîro ɨasamí. Marî yã'âro weesétisere bɨhâ weti, du'u dutísami. 31 Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkã niî pe'tirokãharãre beseátihi nɨmɨre ĩ'yâ kasa nɨ'kokɨ niîwĩ. Tii nɨmɨ́ niikã́, keoró niisé me'ra besegɨ́sami. Kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ Jesu me'ra tohô weegɨ́sami. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ã'ritá mɨsâre beseákɨhɨ niîmi niîgɨ, wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ, niîkɨ niîwĩ Paulo. 32 Paulo “Ni'kɨ́ masɨ́ wẽrî'kɨpɨ masákɨ niîwĩ” niikã́ tɨ'órã, ãpêrã ni'karérã mehô buhíkã'kãrã niîwã. Ãpêrã pe'e “Mɨ'ɨ̂ apé tero teeré uúkũkã, tɨ'o nemó sĩ'risa' taha”, niîkãrã niîwã. 33 Be'ró Paulo naâ nererópɨ niî'kɨ wiháa wa'âkɨ niîwĩ. 34 Ni'karérã kɨ̃ɨ̂re siru tuú wiha, kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'órã, Jesuré ẽho peókãrã niîwã. Ni'kɨ́ Dionísio wamêtigɨ Areópagopɨ ãpêrã wiôrã me'ra nerê wɨagɨ niîkɨ niîwĩ. Apêgo Dâmari wamêtigo, tohô niikã́ ãpêrã Jesuré ẽho peókãrã niîwã.

Atos 18

1 Paulo Atenapɨ werêka be'ro Corinto wamêtiri makapɨ wa'âkɨ niîwĩ. 2 Toopɨ́ etâgɨ, ni'kɨ́ Judeu masɨ Áquila wamêtigɨre, kɨ̃ɨ̂ nɨmó Priscilare boka ehákɨ niîwĩ. Neê waropɨre Ponto wamêtiri di'takɨ̃hɨpɨ niîkɨ niîmiwĩ. Be'ró Itália di'tapɨ makâri wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ niîka be'ro tookɨ̃hɨ́ romano masa wiôgɨ Cláudio niî pe'tirã Judeu masare tií di'tapɨ niirã́re wiháa dutikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ nɨmó me'ra Corintopɨ wa'âkɨ niîwĩ. Paulo kɨ̃ɨ̂ Corintopɨ etaátoho dɨporoakã naá kẽ'ra neê etarã́ta niîkãrã niîwã. Paulo toopɨ́ etâka be'ro ni'kâ nɨmɨ naâ tiropɨ sihâgɨ wa'âkɨ niîwĩ. 3 Naá kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ weeró nohota da'rasétirã niîkãrã niîwã. Ɨ̃̃se bɨtíse su'ti kaséri paka me'ra ãpêrã sihârã wa'ârã naâ miáase wi'serire da'rerã́ niîkãrã niîwã. Teé naâ da'rasétikã ĩ'yâgɨ, naâ tiro naâ me'ra da'rágɨ tohákã'kɨ niîwĩ. 4 Saurú nɨkɨ Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ Judeu masare, Judeu masa niîtirãre Jesu yeékãhasere kɨ̃ɨ̂re ẽho peoáto niîgɨ werêgɨ wa'â mɨhakɨ niîwĩ. 5 Be'ró Sila, Timóteo Macedônia di'tapɨ niî'kãrã Paulo kɨ̃ɨ̂ ɨó no'o'kãrã Corintopɨre etâkãrã niîwã. Toopɨ́ naâ etakã́, Paulo su'ti kaséri me'ra wi'sêri weemí'kere da'rá du'ukã'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tise nɨmɨri bu'eró bahuró Jesu yeékãhasere bu'êkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masare “Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ marî yoakã́ yuû kue'kɨ Jesu wamêtigɨ niîmi”, niî bu'êkɨ niîwĩ. 6 Naâ pe'e a'teré tɨ'ó sĩ'ritikãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ werêmikã, tookãhárã kɨ̃ɨ̂re tu'tî, kɨ̃ɨ̂ weresére ye'sû mɨhakãrã niîwã. Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ tɨ'sâtisere ĩ'yógɨ, kɨ̃ɨ yeé su'tire tookãháse di'ta wã'á'kere paâste ĩ'yokɨ niîwĩ. Naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre bu'îri da'rekã́, mɨsa yeé bu'iri wa'ârosa'. Yeé bu'iri niîsome. Mɨsâre yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ yeékãhasere werê tohapɨ. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ ni'kakã́ me'ra Judeu masa niîtirãre Jesu yeékãhasere bu'êgɨ wa'âgɨti, niîkɨ niîwĩ. 7 Tohô niî toha nɨ'ko, tií wi'ipɨ niî'kɨ wiháa, Tício Justo yaá wi'ipɨ wa'â, niîkã'kɨ niîwĩ. Tií wi'i pe'e naâ nererí wi'i pɨ'toakã niîkaro niîwɨ. Justo Judeu masɨ niîtimigɨ, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ niîkɨ niîwĩ. 8 Ãpí naâ nererí wi'i wiôgɨ Crispo wamêtigɨ kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Jesuré ẽho peókɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharã Jesuré ẽho peórã di'akɨ̃ niîkãrã niîwã. Ãpêrã kẽ'ra tii makákãharã Paulo kɨ̃ɨ̂ werê'kere tɨ'órã, pãharã́ Jesuré ẽho peókãrã niîwã. Naâ ẽho peó tohakã ĩ'yâgɨ, Paulo naâre wamê yeekɨ niîwĩ. 9 Ni'kâ yami Paulo kãritímigɨ kẽ'esé weeró noho Jesu kɨ̃ɨ̂re uúkũkã tɨ'ókɨ niîwĩ: —A'ti makápɨre pãharã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peoáhã niîma. Tohô weérã mɨ'ɨ̂re ãpêrã neê mehêkã weetá basiósome. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra niîgɨti. Tohô weégɨ uîtikã'ya. Yeekãhásere neê werê du'utikã'ya. Tohô werê nu'kukã'ya, niîkɨ niîwĩ Jesu Paulore. 11 Tohô weégɨ Paulo ni'kâ kɨ'ma apé kɨ'ma deko tookãhárãre Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire bu'êgɨ, Corintopɨre tohákɨ niîwĩ. 12 Tiîtareta tií di'ta Acaia wiôgɨ Gálio wamêtigɨ sãhákɨ niîwĩ. Tohô kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirí kura Judeu masa Paulore yẽ'ê, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ miáakãrã niîwã. 13 Kɨ̃ɨ̂re werê sãarã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rí mehêkã ẽho peó dutimi. Ɨ̃̃sâre dutisé mehereta wee dutígɨ weemí, niîkãrã niîwã. 14 Paulo yɨ'tigɨ́ti weerí kurata Gálio uúkũ kehokɨ niîwĩ Judeu masa kɨ̃ɨ̂re werê sãa'kãrãre: —Kɨ̃ɨ̂ yã'âro weéka be'ro niikã́ pũrikãre, yɨ'ɨ̂ tɨ'o booápã. 15 Mɨsâ Judeu masa dutisé niî yuukã, mɨsâ basi apoyá. Yɨ'ɨ̂ pũrikã teeré neê besesomé, niîkɨ niîwĩ. 16 Tohô niî toha nɨ'ko, toopɨ́ niirã́re kɨ̃ɨ yarã́ surárare kõ'â wĩro dutikɨ niîwĩ. 17 Naâ toopɨ́ niîrãta, maatá Sóstene wamêtigɨre wiôgɨ ĩ'yóropɨ yẽ'ê, paâkãrã niîwã. Naâ paagɨ́ Judeu masa nererí wi'i wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Gálio naâ tohô weekã́, tohô ĩ'yaró bahuró ĩ'yâkã'kɨ niîwĩ. Neê ka'mú ta'atikɨ niîwĩ. 18 Paulo pehe nɨmɨ́ri Corintopɨre tohákɨ niîwĩ. Be'ró tookãhárã Jesuré ẽho peórãre we'êriti, Priscila, Áquila me'ra Síria di'tapɨ wa'â wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ wa'aátoho dɨporo Corintopɨ niî'kɨ Cencréia wamêtiri makapɨ bu'áakɨ niîwĩ. Tii makápɨta yukɨ̂sɨ me'ra wa'aátoho dɨporo kɨ̃ɨ̂ poârire seê kõ'a dutikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ too dɨpóropɨ Õ'âkɨ̃hɨre “A'tîro weegɨ́ti” niî'kere tu'â eha' niî sĩ'rigɨ tohô weékɨ niîwĩ. 19 Kɨ̃ɨ̂re seêka be'ro naâ yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, diâ pahirí maare pẽ'â, apé pã're Éfeso wamêtiri makapɨ etâkãrã niîwã. Toopɨ́ etâ, kɨ̃ɨ̂ Judeu masa nererí wi'ipɨ sãhá, Jesu yeékãhasere Judeu masa me'ra uúkũkɨ niîwĩ. Ni'karérã tií wi'i niirã́ kɨ̃ɨ̂re yoakã́ toha dutíkãrã niîmiwã. Kɨ̃ɨ̂ pe'e tohá sĩ'ritikɨ niîwĩ. —Yɨ'ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ bosê nɨmɨ yɨ'rɨógɨ wa'âgɨ weé'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨakã́, apé tero weégɨ a'tîgɨti taha, niîkɨ niîwĩ naâre. Priscila, Áquila pũrikã tii makápɨta tohákã'kãrã niîwã. Paulo ni'kɨtá toó niî'kɨ yukɨ̂sɨ me'ra yɨ'rɨákɨ niîwĩ. 22 Yɨ'rɨáa, etâkɨ niîwĩ Cesaréiapɨre. Toopɨ́ etâ, yukɨ̂sɨpɨ niî'kɨ diháa, Jerusalẽ́pɨ wa'âgɨ ma'âpɨ mahákɨ niîwĩ. Jerusalẽ́pɨre etâgɨ, tookãhárã Jesuré ẽho peórã me'ra uúkũ, toopɨ́ tohákã'kɨ niîwĩ. Be'ró Antioquiapɨre yɨ'rɨákɨ niîwĩ taha. 23 Toopɨ́re kã'ró niî keho, yɨ'rɨá wa'âkɨ niîwĩ taha Galácia, Frígia di'ta niisé makaripɨre. Niî pe'tirã Jesuré ẽho peórãre nemoró wãkû tutuase o'ô nemo wã'kakɨ niîwĩ. 24 Paulo Galácia, Frígia di'tapɨ siharí kurata ãpí Judeu masɨ Jesuré ẽho peógɨ Apolo wamêtigɨ Éfesopɨre etâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Alexandriakɨ̃hɨ ãyuró uúkũ me'rigɨ niîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti wererã́ naâ ohâka pũrikãhasere masirí masɨ niîkɨ niîwĩ. 25 Too dɨpóropɨre ãpêrã Jesu yeé kitire werekã́ tɨ'ókɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ werê tɨ'saro me'ra, diakɨ̃hɨ́ niisé me'ra ãpêrãre Jesu yeé kitire werê turiakɨ niîwĩ. Tohô weemígɨ, João kɨ̃ɨ̂ masaré wamê yee'ke di'akɨ̃re masîkɨ niîwĩ. Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ dihatá'ke pe'ere masîtikɨ niîwĩ. 26 Kɨ̃ɨ̂ neê uiró mariró wãkû tutuaro me'ra Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ Jesu yeé kitire werêkɨ niîwĩ. Be'ró Priscila, Áquila tɨ'ókãrã niîwã kɨ̃ɨ̂ weresére. Teeré werekã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re naa yaá wi'ipɨ miáakãrã niîwã. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re ãyuró Jesu yeé kitire kɨ̃ɨ̂ masîtimi'kere diakɨ̃hɨ́ nɨ'kokãrã niîwã. 27 Be'ró Apolo “Acaiapɨ wa'â sĩ'risa'” niikã́ tɨ'órã, Éfesokãharã Jesuré ẽho peórã kɨ̃ɨ̂re papéra ohâ basakãrã niîwã. Tii pũríre Acaiakãharã Jesuré ẽho peórãpɨre ohâ o'okãrã niîwã. A'tîro niî ohâkãrã niîwã: “Ãyuró yẽ'êya Apolo kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ ehakã́”, niî ohâ o'okãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ toó Acaiakãharãre naâre ma'ígɨ, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesuré ẽho peókã weékɨ niîwĩ. Naâreta Apolo kɨ̃ɨ̂ bu'esé me'ra Acaiapɨ ehâgɨ, wãkû tutuase o'ô nemokɨ niîwĩ. 28 Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tirã ĩ'yóropɨ Judeu masare kɨ̃ɨ̂ werê me'rise me'ra dokâ ke'a mɨhakã weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhase ohâka pũripɨ bu'ê, naâre werêkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ marî yoakã́ yuû kue'kɨ niîmi Jesu, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ãyuró diakɨ̃hɨ́ bu'ê werê me'rikã, kɨ̃ɨ̂re naâ mehêkã niî masitikãrã niîwã.

Atos 19

1 Apolo Corintopɨ niirí kura Paulo pe'e ɨ'mɨáse bu'upare yɨ'rɨáa, Éfesopɨre ehâkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ãpêrã Jesuré ẽho peórãre boka ehákɨ niîwĩ. 2 Naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨsâ Jesuré ẽho peórã, Espírito Santore yẽ'êri? niîkɨ niîwĩ. Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Yẽ'êtiwɨ. Ɨ̃̃sâ “Espírito Santo niîsami” niikã́ tɨ'otírã niîkãti, niîkãrã niîwã. 3 —Too pũríkãre mɨsâ wamê yee no'orã, yẽ'e nohó me'ra wamê yee no'ori? niî, naâre sẽrí yã'a nemokɨ niîwĩ Paulo. —João kɨ̃ɨ̂ bu'ê wamê yeero nohota ɨ̃sâre wamê yeewã, niîkãrã niîwã. 4 Paulo naâre niîkɨ niîwĩ taha: —João wamê yeekɨ niîwĩ masá naâ yã'âro weeséti'kere bɨhâ weti dɨka yuúka be'ro. João a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ be'ro ni'kɨ́ a'tîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peóya”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niî werê'kɨta niîmi Jesu, niîkɨ niîwĩ Paulo. 5 Kɨ̃ɨ̂ naâre werê tohaka be'ro naâ Jesuré ẽho peókã ĩ'yâgɨ, wamê yeekɨ niîwĩ. 6 Be'ró naâ dɨpopápɨre kɨ̃ɨ yeé amûkãrire yãa peókɨ niîwĩ. Tohô weerí kurata Espírito Santo naâpɨre dihatákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ naâre dihatákã, apêye uúkũsere uúkũ masitimi'kere uúkũ nɨ'kakãrã niîwã. Apêye kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ werê dutisere kɨ̃ɨ̂ wãkusé o'oró me'ra werêkãrã niîwã. 7 Naâ niî pe'tirã niîrã, doze wa'tero ɨmɨá niîkãrã niîwã. 8 Paulo tii makápɨ niîgɨ, i'tiárã muhipũ Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ wãkû tutuaro me'ra bu'ê sihagɨ wa'â mɨhakɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirã wiôgɨ niîmi niisére naâ Jesuré ẽho peoáto niîgɨ pũûro werêkɨ niîwĩ. 9 Ãpêrã ni'karérã tií wi'ipɨ niirã́ kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'ó tɨ'satikãrã niîwã. Neê ẽho peótikãrã niîwã. Jesu yeékãhasere masá naâ tɨ'óropɨ yã'âro buhíkã'kãrã niîwã. Tohô weégɨ Paulo naâ me'ra niîmi'kɨ kõ'â wiha wa'âkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã Jesuré ẽho peórãre kɨ̃ɨ̂ me'ra tií wi'ipɨ niirã́re pihî wihakɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ ɨmɨ̂kohori nɨkɨ Tirano wamêtigɨ yaá wi'i bu'erí wi'ipɨ masaré bu'êkɨ niîwĩ. 10 Pɨá kɨ'ma bu'êkɨ niîwĩ. Tohô weérã tií di'ta Ásiakãharã tɨ'ó pe'tikã'kãrã niîwã Jesu yeé kitire. Judeu masa, ãpêrã Judeu masa niîtirã kẽ'ra tɨ'ókãrã niîwã kɨ̃ɨ̂ weresére. 11 Paulo tii makápɨ niikã́, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ me'rata pehé ãyusé weé ĩ'yo mɨhakɨ niîwĩ. 12 Tohô weégɨ Paulo kɨ̃ɨ̂ basi wa'âtimikã, ãpêrã kɨ̃ɨ yeé su'tí bu'îkãhase tuu weé kũu'ke su'tire, kɨ̃ɨ yeé nesurire miáa mɨhakãrã niîwã do'âtirã tiro, wãtiâ sãháa no'o'kãrã tiropɨ. Teé me'ra do'âtimi'kãrã yɨ'rɨá mɨhakãrã niîwã. Wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩro mɨha no'okãrã niîwã. 13 Tiîtareta ãpêrã masá wãtiâ kõ'â wĩro sihari masa Éfesopɨre etâkãrã niîwã. Naâ sete niîkãrã niîwã. Ceva wamêtigɨ põ'ra ni'kɨ́ põ'rata niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨ́ Judeu masa sacerdotea wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Naâ Jesuré ẽho peótimirã, Paulo weeró noho naá kẽ'ra Jesu wamére pisû tĩharã, wãtiâre kõ'â wĩro sĩ'rimikãrã niîwã. Tohô weérã wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩrorãtirã a'tîro niîkãrã niîwã: —Wãtiâ mɨsâ masapɨ́re niirã́re wiháa duti' Jesu, Paulo kɨ̃ɨ̂ werê sihagɨ wamé me'ra. 15 Naâ tohô niikã́, wãtî naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Jesuré masî'. Paulo kẽ'rare masî'. Mɨsâ pũrikãre masîtisa'. Noa nohó niîti mɨsâ? niîkɨ niîwĩ. 16 Naâre tohô niîka be'ro masɨ́ wãtî sãháa no'o'kɨ naâre bu'pu kehé pehakɨ niîwĩ. Naâre ɨpɨ́tɨ paâkɨ niîwĩ. Kamî da're, naa yeé su'tiré paâ tɨ̃'re pe'okã'kɨ niîwĩ. Ni'kâ pee naâre paâkã'kɨ niîwĩ. Naâ pe'e neê a'metíkãrã niîwã. Naâ su'ti marírã oma wihá wa'âkãrã niîwã tií wi'ipɨ niî'kãrã. 17 Tii maká Éfesopɨ niirã́ Judeu masa, ãpêrã Judeu masa niîtirã niî pe'tirã tɨ'ó se'sa wa'âkãrã niîwã tohô wa'asére. Teeré tɨ'ó ɨkɨá, Jesuré wio pesáse me'ra wãkusétikãrã niîwã. 18 Tohô weérã pãharã́ masá Jesuré ẽho peórã, masá naâ tɨ'óropɨ werê yɨ'rɨkãrã niîwã naâ too dɨpóropɨ masaré dohórẽ'seti'kere, naâ yaî weeró noho niiséti'kere. 19 Pãharã́ tohô weé'kãrã papérare naâ tee nohó bu'ê'ke turirire masá naâ ĩ'yóropɨ ɨ̃hâ kõ'a pe'okã'kãrã niîwã. Naâ ɨ̃hâ'ke turiri wapatíro naâ ba'pâ keokã, cinquenta mil niyéru kuhiri wapa bɨhɨ́se kuhiri wiháakaro niîwɨ. 20 Tohô weé Jesuré pãharã́ ẽho peó nemokãrã niîwã. Kɨ̃ɨ yeé kiti niî pe'tiropɨ se'sâkaro niîwɨ. 21 Be'ró Paulo wãkûkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ toháagɨti. Toopɨ́ wa'âgɨ, Macedônia, Acaia di'tapɨ yɨ'rɨágɨti. Jerusalẽ́re kã'ró niî keho, yɨ'rɨágɨti taha Romare ĩ'yâ sihagɨ wa'âgɨ”, niîkɨ niîwĩ Paulo. 22 Tohô weégɨ pɨárã kɨ̃ɨ̂re wee tamúrãre Timóteo, Erastore Macedôniapɨ o'ôo' yuu mɨ'takɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e Ásia di'tapɨta tohákã'kɨ niîwĩ. 23 Tiîtareta Paulo kɨ̃ɨ̂ Éfesopɨ niikã́, Jesuré pãharã́ ẽho peóse bu'iri pũûro kumûkã wa'âkaro niîwɨ. 24 Teé kumûkãre wã'kókɨ niîwĩ ni'kɨ́ Demétrio wamêtigɨ. Kɨ̃ɨ̂ así pa'ase prata wamêtisere da'rarí masɨ niîkɨ niîwĩ. Teé así pa'ase me'ra Diana wamêtigore naâ ẽho peóse wi'seriakãre yeê, duâ mɨhakɨ niîwĩ. Diana naâ ẽho peógo naâ yeê'ko niîko niîwõ. Teé wi'seriakãre duarã́ Demétrio, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'ra da'rá ko'terã pahiró wapá ta'a mɨhakãrã niîwã. 25 Be'ró pãharã́ Jesuré ẽho peókã ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã, ãpêrã naâ weeró noho da'rasétirãre neêo kũukɨ niîwĩ. Naâ nerêka be'ro naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ ãyuró masî'. Marî a'té da'rasétise me'ra ãyuró wapá ta'a niîkã'. 26 Mɨsá kẽ'ra Paulo weresére tɨ'ó yã'aya. Marî ẽho peórã masá naâ yeê'kãrãre “katisé kɨorã́ meheta niîma. Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho niîtima”, niî werê sihagɨ weemí. Kɨ̃ɨ̂ tohô weresére a'tokãhárã pãharã́ ẽho peórã weemá. A'tokãhárã di'akɨ̃ ẽho peósetirã weetíma. Pãharã́ ẽho peórã weemá. A'tí di'ta Ásiakãharã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peóma. 27 Tohô weéro marîre a'té wio pesá butia'. Marî da'rasére masá yã'âro wãkûrãsama. Teeré duutírãsama. Apêye kẽ'rare marî ẽho peógo ãyú butia'go yaá wi'i mehô niirí wi'i tohákã'rosa'. A'tóka terore Ásiakãharã, niî pe'tirokãharã koôre ẽho peóma. Masá Paulo weresére ẽho peórã, siâpe me'ra koôre ẽho peó du'ukã'rãsama, niîkɨ niîwĩ Demétrio. 28 Naâ kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ uâ, karíkũkãrã niîwã: —Diana Éfesokãharã wiôgo ãyú butia'go niîmo. 29 Ãpêrã kẽ'ra teeré tɨ'ó, toó niirã́ waroa ãyuró karíkũ se'sa wa'âkãrã niîwã. Tohô karíkũrãta Gaio, Aristarco wamêtirãre yẽ'ê, soharó me'ra wehê wã'kakãrã niîwã pahirí wi'i tii makákãharã naâ nererí wi'ipɨ. Naâ Macedôniakãharã Paulo me'ra sihâ'kãrã niîkãrã niîwã. 30 Paulo kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ basi masá pãharã́ tiropɨ naâ me'ra uúkũgɨ wa'âgɨ wa'â sĩ'rimikɨ niîwĩ. Ãpêrã Jesuré ẽho peórã pe'e kɨ̃ɨ̂re wẽhe boósama niîrã, neê du'óo'tikãrã niîwã. 31 Ãpêrã kẽ'ra Ásiakãharã wiôrã Paulo me'rakãharã kití o'ôo'kãrã niîwã kɨ̃ɨ̂re: —Masá pãharã́ wa'teropɨ neê wa'âtikã'ato, niî kití o'ôo'kãrã niîwã. 32 Naâ toopɨ́ nererã́ mehêkã di'akɨ̃ no'ó naâ ɨaró karíkũ ma'akã'kãrã niîwã. Naâ de'ró weerã́tirã a'topɨ́ marî nerêti? niisére neê masîtikãrã niîwã. 33 Naâ pãharã́ tií wi'ipɨ niirí kurata masá ĩ'yóropɨ Judeu masa naâ akawerégɨ Alexandre wamêtigɨre tuu kehé nɨ'kokãrã niîwã. Toó karíkũrãre wereáto niîrã tohô weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ naâre di'ta marí dutigɨ amûkãre yũû morokɨ niîwĩ. Ɨ̃̃sâ Judeu masa bu'îri moó' niisére werê sĩ'rimikɨ niîwĩ. “Paulo kɨ̃ɨ̂ werê sihase ɨ̃sa yeékãhase meheta niî'”, niî sĩ'rimikɨ niîwĩ. 34 Naâ kɨ̃ɨ̂re Judeu masɨ niîmi niî ĩ'yâ masirã, ã'rí kẽ'ra Dianare ẽho peótisami niîrã, maatá ni'kâro me'ra karíkũ mahakãrã niîwã: —Diana Éfesokãharã wiôgo ãyú butia'go niîmo. Pɨá hora teeré tohô karíkũ nu'kukã'kãrã niîwã. 35 Be'ró ni'kɨ́ tii makákãharã wiôgɨpɨ naâre di'ta maríkã weékɨ niîwĩ. Naâre niîkɨ niîwĩ: —Marî a'ti maká Éfesokãharã Diana ãyú butia'go ẽho peóri wi'ire ko'terã́ niî'. Koô bahusé weeró noho yeê'kere ɨ'mɨ̂sepɨ diháti'kere ko'terã́ niî'. Niî pe'tirokãharã a'teré masîsama. 36 Neê ni'kɨ́ “Mɨsâ teeré ko'terã́ nií wee'”, niî masitisami marîre. Tohô weérã mɨsâ uasére toô kã'rota du'uyá. Diakɨ̃hɨ́ wãkû mɨ'tatimirã, yã'âro weetíkã'ya. 37 Ã'rá mɨsâ miíti'kãrã apêye nohoakã marî ẽho peóse wi'serikãhasere neê yahatíkãrã niiáma. Marî ẽho peógore yabîtikãrã niiáma. Naâ weetímikã, mɨsâ naâre mehô waro miítikãrã niiápɨ. 38 Demétrio, kɨ̃ɨ̂ me'ra da'rarã́ ãpêrã masaré werê sãa sĩ'rirã, marîre bese wɨáropɨ werê sãarã wa'aáto. Teé niiáteheta na'îro beserí masa beserã́ niiáma. 39 No'ó apêye noho mɨsâ ɨasére sẽrí sĩ'rirã, wiôrã naâ a'ti makákãharãre nerê dutikã, mɨsâ ɨasére uúkũya. 40 Ni'kakã́ marî karíkũ'kere romano masa wiôrã “Marîre yɨ'rɨ́ nɨ'karã weesamá”, niî wãkûrãsama. Marî tohô karíkũro bahuró karíkũ ma'akãrã weeápɨ. Tohô weérã romano masa naâ werê sãakã, marîre de'ró niî yɨ'titá basiótisa', niîkɨ niîwĩ Éfesokãharã wiôgɨ. 41 A'té uúkũ yapatí, “Toô kã'rota niî'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ “Mɨsa yeé wi'seripɨ wa'âya” niikã́ tɨ'órã, wiháaste pe'tia wa'âkãrã niîwã.

Atos 20

1 Kumûkã pe'tíka be'ro Paulo Jesuré ẽho peórãre werê kasa nɨ'kogɨti pihîokɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ werêka be'ro naâre we'êriti, wa'â wa'âkɨ niîwĩ Macedônia di'tapɨ. 2 Tookãháse makaripɨ yɨ'rɨágɨ, tookãhárãre kɨ̃ɨ̂ weresé me'ra nemoró wãkû tutuase o'ô nemo wã'kakɨ niîwĩ. Tohô weé wã'ka, ehâkɨ niîwĩ Grécia di'tapɨre. 3 Toopɨ́ i'tiá muhipũ tookãhárã me'ra tohákɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ Síriapɨ yukɨ̂sɨ me'ra wa'âgɨti weemígɨ, kití tɨ'ókɨ niîwĩ Judeu masa mɨ'ɨ̂re wẽherã́tirã weeáma niisé kitire. Tohô weégɨ “Meharó yɨ'ɨ̂ a'tîka ma'a Macedôniapɨta wa'âgɨti taha”, niî wãkûkɨ niîwĩ. 4 Kɨ̃ɨ̂ wa'akã́, kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âkãrã niîwã Beréiakɨ̃hɨ Sópater wamêtigɨ, Tessalônicakãharã pɨárã Segundo, Aristarco wamêtirã. Tohô niikã́ Derbekɨ̃hɨ Gaio wamêtigɨ wa'âkɨ niîwĩ. Ãpí Timóteo, ãpêrã Ásiakãharã pɨárã Tíquico, Trófimo wamêtirã wa'âkãrã niîwã. Be'ró Filipopɨre etâwã. Yɨ'ɨ̂ Luca kẽ'ra Filipopɨ niî'kɨ wa'âwɨ taha naâ me'ra. 5 Naâ ɨ̃sâ dɨporo Filipopɨ niî'kãrã wihá wã'kawã. Ɨ̃̃sâre Trôadepɨ ko'têkãrã niîwã. 6 Pãú bɨkɨasé me'ra moretíka ba'arí bosê nɨmɨ be'ro ɨ̃sá kẽ'ra Paulo me'ra naâre siru tuúwɨ Filipopɨ niî'kãrã. Tohô siru tuú wã'karã, yukɨ̂sɨ me'ra naâ wa'â'karopɨta ɨ̃sá kẽ'ra wa'âwɨ. Wa'â, ni'kâmukãse nɨmɨri be'ro Trôadepɨre ehâwɨ. Toopɨ́ ɨ̃sâ me'rakãharã ɨ̃sâre põo tẽríwã. Toopɨ́re ni'kâ semana tohá ni'iwɨ. 7 Soorí nɨmɨ yamîpɨ põo tẽrírãtirã nerêwɨ. Paulo põo tẽriátoho dɨporo masaré bu'êwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ape nɨmɨ́ wa'âgɨti wee yuúgɨ, naâre yoakã́ bu'êwĩ. Teê yamî dekopɨ bu'ê du'uwĩ. 8 Ɨ̃̃sâ i'tiá kasâtiri wi'i bu'îkãha tũkupɨ nerêwɨ. Tii tũkúpɨre pehé sĩ'óo'sepa niîwɨ. Ni'kɨ́ ma'mɨ̂ Êutico wamêtigɨ janela sopepɨ duhîwĩ. Paulo yoakã́ uúkũ yuukã, kɨ̃ɨ̂re wɨhá ehâ yɨ'rɨakaro niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ kãrí yɨ'rɨ, bɨrɨ̂ diha wa'âwĩ nukûkãpɨ. Tii tũkúpɨ niî'kãrã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ diháa, kɨ̃ɨ̂ wẽrî'kɨpɨre wehê wã'ko dɨpowã. 10 Paulo kẽ'ra diháa, mu'rí ke'a, kɨ̃ɨ̂re paâ bɨ'a wehê wã'kowĩ. “Katîmi yuhûpɨ. Wãkû ke'titikã'ya”, niîwĩ. 11 Paulo kɨ̃ɨ̂re masóka be'ro ɨ̃sâ opâturi mɨhâwɨ tii tũkúpɨta taha. Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre sɨ'orí põo tẽríse o'ô, uúkũ nemowĩ taha teê bo'rêa mɨhatikãpɨ. Be'ró werê toha nɨ'ko, wiháa wa'âwĩ. 12 Kɨ̃ɨ̂ wa'âka be'ro Êutico wẽrî'kɨpɨ masá'kɨre toopɨ́ nerê'kãrã kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ miáawã. Kɨ̃ɨ̂ masakã́, naâ pũûro e'katíse me'ra tohawã́. 13 Be'ró Paulo ɨ̃sâre Trôadepɨ niirã́re diâpɨ wa'â yuu dutiwĩ Assô wamêtiri makapɨ. Tohô weérã toopɨ́ wa'âwɨ. Paulo kɨ̃ɨ̂ wa'â sĩ'ri'karo nohota ma'âpɨ wa'âkɨ niîwĩ. 14 Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re Assôpɨ boka ehá, kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâ me'ra diâpɨ wa'âwĩ. Be'ró taha ɨ̃sâ Mitilene wamêtiri makapɨ wa'âwɨ. 15 Toopɨ́ ehâ, ape nɨmɨ́ yɨ'rɨáwɨ Quio wamêtiri nɨkɨro pɨ'topɨ. Toopɨ́ kãrí, ape nɨmɨ́ yɨ'rɨáwɨ taha. Yɨ'rɨáa, ehâwɨ Samo wamêtiri nɨkɨropɨre. Toó yɨ'rɨáa, ehâwɨ Trogílio wamêtiri makapɨ taha. Toopɨ́ kãriwɨ́. Ape nɨmɨ́ wa'â, ehâwɨ Mileto wamêtiri makapɨ. 16 Ásiapɨre yoakã́ niî sĩ'ritigɨ, “Éfesore diakɨ̃hɨ́ yɨ'rɨrã́”, niîwĩ Paulo. Kɨ̃ɨ̂ sohâ yɨ'rɨawĩ. Apé tero weégɨ kɨ̃ɨ̂re basiókã maa, Pentecoste bosê nɨmɨ dɨporo maatá Jerusalẽ́pɨre niî yuu sĩ'ri tohawĩ. 17 Miletopɨ niîgɨta, Éfesokãharã Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́re Paulo kití o'ôo'wĩ: —Toopɨ́re wa'á wee'. A'topɨ́ yɨ'ɨ̂re põo tẽrí uúkũrã a'tiá, niî o'ôo'wĩ. 18 Naâ etakã́ ĩ'yâ, naâre niîwĩ: —Mɨsâ ãyuró masî' yɨ'ɨ̂ mɨsâ wa'teropɨre weeséti'kere. Yɨ'ɨ̂ neê waro Ásiapɨ etâgɨ weeséti nɨ'ka'kere, teê yɨ'ɨ̂ niî tɨogɨpɨ wee yapá da'reo'kere mɨsâ ãyuró masísa'. 19 Yɨ'ɨ̂ marî wiôgɨ dutiró weegɨ́ niîgɨ, “Yɨ'ɨ̂ masiró me'ra uúkũ'”, neê niîtiwɨ. Masá Jesuré ẽho peótikã utîkãti. Yɨ'ɨ̂re Judeu masa naâ wẽhé sĩ'ri wapakã́, yɨ'ɨ̂ pi'etíkãti. 20 Yɨ'ɨ̂ mɨsâ nerê wɨaropɨ, no'ó mɨsa yeé wi'seripɨ mɨsâre wee tamúse nohore ya'yiótiwɨ. Werê pe'okã'wɨ. 21 Judeu masare, Judeu masa niîtirã kẽ'rare a'tîro werêwɨ: “Mɨsâ yã'âro weesétisere bɨhâ weti dɨka yuúya. Jesu marî wiôgɨre ẽho peóya”, niîwɨ. 22 Yɨ'ɨ̂ ni'kâroakã Jerusalẽ́pɨ wa'âgɨ weé' Espírito Santo yɨ'ɨ̂re dutî'karo nohota. Toopɨ́ yɨ'ɨ̂re de'ró wa'aró wa'ârosa'. Masîtisa'. 23 A'té di'akɨ̃re masî'. Niî pe'tise makaripɨ yɨ'ɨ̂ wa'asétiri nɨkɨ Espírito Santo yɨ'ɨ̂re werêwĩ: “Masá mɨ'ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo, mɨ'ɨ̂re pi'etíkã weerã́sama”, niî werê yuuwĩ. 24 Naâ yɨ'ɨ̂re tohô weerã́sama niîmigɨ, wãkû ke'ti wee'. Yɨ'ɨ̂ katirí ɨmɨ̂kohore ma'í wee'. Marî wiôgɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ da'rasé kũû'ke pũrikãre pe'ó sĩ'risa'. Õ'âkɨ̃hɨ masá niî pe'tirãre ma'imí niisé kitire werê dutiwĩ yɨ'ɨ̂re. 25 Yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ niîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirã wiôgɨ niîmi niisé kitire werê sihawɨ. Ni'kâroakãre “Mɨsâ neê ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ nemosome maha”, niî tɨ'ó yã'asa'. 26 Yeé bu'îri meheta niîrosa' mɨsâ ɨ'mɨ̂sepɨ wa'âtikã. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre teé niiátehereta werê pe'okã'wɨ. Niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre werê duti'kere neê kã'roákã ya'yiótiwɨ. 28 Mɨsâ basi pe'e ko'têya. Éfesopɨ toháarã, ãpêrã Espírito Santo mɨsâre ko'tê duti no'o'kãrã kẽ'rare ko'têya. Õ'âkɨ̃hɨ makɨ wẽrisé me'ra naá kẽ'ra marî weeró nohota kɨ̃ɨ̂ põ'rá niîma. Tohô weérã naâre ovelha ko'terã́ naa yarã́ ovelhare ãyuró ko'terã́ weeró nohota ãyuró ko'têya. 29 Yɨ'ɨ̂ wa'âka be'ro ãpêrã niî soorã a'tîrãsama. Yaîwa ovelhare ba'â'karo weeró noho mɨsâ Jesuré ẽho peómi'kere pe'tikã́ weé sĩ'rirãsama. 30 Mɨsâ tiro niirã́ kẽ'ra Jesuré ẽho peórãre naâ bu'esé pe'ere siru tuuáto niîrã niî soose wã'korã́sama. 31 Tohô weérã mɨsâ naâ niî soori niîrã, ãyuró ko'têya. Wãkûya. I'tiá kɨ'ma ɨmɨ̂kohori, yamîri niî pe'tirã mɨsâ nɨkɨre utisé me'ra bu'êwɨ. 32 Ni'kâroakãre maha mɨsâre ko'teáto niîgɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basá kũugɨti. Kɨ̃ɨ yeékãhase kitire tɨ'órã, mɨsâ masîrãsa' Õ'âkɨ̃hɨ masaré ma'isére. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâre tutuakã́ weegɨ́sami. Õ'âkɨ̃hɨ “Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ besé'kãrãre ãyusé o'ôgɨti”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota mɨsâre o'ôgɨsami. 33 Yɨ'ɨ̂ neê ɨotíwɨ ãpêrã yee niyérure, naa yeé su'tiré. 34 Mɨsâ ãyuró masî'. Yɨ'ɨ̂ basi da'rasé wapa me'ra niî pe'tise yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ me'rakãharã ɨasé nohore bokawɨ́. 35 Yɨ'ɨ̂ tohô weégɨ, ãpêrãre wee tamúsere mɨsâre ĩ'yowɨ́. Marî tohô da'ra tĩhárãta, pahasé kɨorãre wee tamúro ɨá'. Wãkûya Jesu marî wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kere. “Apêye noho o'ogɨ́ pe'e yẽ'egɨ́ nemoró e'katísami”, niîkɨ niîwĩ Jesu, niî werê tɨowĩ Paulo Éfesokãharã Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́re. 36 A'teré tohô niî toha nɨ'ko, Paulo naâ niî pe'tirã me'ra ehâ ke'a, Õ'âkɨ̃hɨre sẽriwĩ́. 37 Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí toha, naâ niî pe'tirã utî tĩharã, pũûro ma'isé me'ra kɨ̃ɨ̂re paâ bɨ'a, we'êriti tɨowã. 38 Naâ “Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ nemosome maha” niikã́ tɨ'ó'kãrã niî tĩharã, pũûro bɨhâ wetirã tohawã́. Be'ró kɨ̃ɨ̂re petâ yukɨ̂sɨpɨ tuu soówã.

Atos 21

1 Éfesokãharã Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́re we'êriti tɨo, yukɨ̂sɨ a'mé do'kawɨhopɨ mɨhâ sãha, wa'â wa'âwɨ. Wa'â, diakɨ̃hɨ́ pẽ'a eháwɨ Cós wamêtiri makapɨ. Toopɨ́ kãrí, ape nɨmɨ́ yɨ'rɨáwɨ Rode wamêtiri makapɨ. Tii makáre yɨ'rɨáa, ehâwɨ Pátara wamêtiri makapɨ taha. 2 Toopɨ́ta ɨ̃sâ apêwɨ me'ra Fenícia tiro wa'apɨhɨ́pɨ mɨhâ sãha, wa'â wa'âwɨ. 3 Wa'â, Chipre nɨkɨrore ĩ'yâ wã'ka, tii nɨkɨ́ro kũûpe' pe'e tohawɨ́. Toó yɨ'rɨáa, Síria di'tapɨre etâwɨ. Etâ, Tiro wamêtiri makapɨ maháawɨ. Toopɨ́ tiwɨ́ da'rarã́ apeká naâ durê dihokã, ɨ̃sá kẽ'ra tiwɨpɨ́ sãyâ'kãrã diháawɨ. 4 Toopɨ́ ɨ̃sâ Jesuré ẽho peórãre boka eháwɨ. Naâ me'ra ni'kâ semana tohá ni'iwɨ. Naâ Espírito Santo masisé o'ô no'o'kãrã Paulore “Mɨ'ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ wa'âtikã'ya mɨ'ɨ̂re wẽherí”, niî werêwã. 5 Naâ tohô niîmikã, ɨ̃sâ “Tiikése nɨmɨri toharã́ti” niîka be'ro wa'â wa'âwɨ taha. Ɨ̃̃sâre niî pe'tirã, naâ nɨmosã́ numia, naâ põ'rá ba'pâti tɨowã petâpɨ. Ɨ̃̃sâ niî pe'tirã nukûporopɨ ehâ ke'a, Õ'âkɨ̃hɨre sẽriwɨ́. 6 Sẽrí toha we'êriti, ɨ̃sâ yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãhawɨ. Naâ pe'e kẽ'ra naa yeé wi'seripɨ toháa wa'âwã. 7 Ɨ̃̃sâ Tiro wamêtiri makapɨ niî'kãrã yɨ'rɨáa, etâwɨ taha Ptolemaida wamêtiri makapɨ. Toopɨ́ Jesuré ẽho peórãre a'mêri boka ehá uúkũwɨ. Ni'kâ nɨmɨ naâ me'ra tohawɨ́. 8 Ape nɨmɨ́ yɨ'rɨáa, etâwɨ taha Cesaréiapɨre. Toopɨ́re etâ, ɨ̃sâ Filipe Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê kusiagɨ yaá wi'ipɨ kãriwɨ́. Kɨ̃ɨ̂ me'ra toopɨ́ tohákã'wɨ. Filipe too dɨpóro Jerusalẽ́pɨre ãpêrã seis me'ra ba'asé etiákɨhɨ naâ bese kũú'kɨ niîwĩ. 9 Kɨ̃ɨ̂ me'ra kɨ̃ɨ̂ põ'ra numiá ba'pâritirã numia marâpɨ sɨmɨa moorã́ niîwã. Naâ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere werê turiarã niîwã. 10 Ɨ̃̃sâ pehête nɨmɨri niîka be'ro ni'kɨ́ Judéiakɨ̃hɨ Ágabo wamêtigɨ etâwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ'kere werê turiagɨ niîwĩ. 11 Ɨ̃̃sâ tiro ehâ, Paulo yaa daá ehêri turi daare miî, kɨ̃ɨ̂ basi kɨ̃ɨ yeé amûkãri, kɨ̃ɨ yeé dɨ'pôkãripɨ dɨ'tewĩ́. Dɨ'té toha, ɨ̃sâre niîwĩ: —Espírito Santo a'tîro niiámi yɨ'ɨ̂re: “Mɨ'ɨ̂ a'ti daá me'ra dɨ'té'karo weeró noho Judeu masa Jerusalẽ́pɨ a'ti daá wiôgɨre dɨ'terã́sama. Naâ Judeu masa niîtirãre o'ôrãsama kɨ̃ɨ̂re yã'âro wee dutírã”, niiámi Espírito Santo, niîwĩ Ágabo. 12 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨ̃sâ, ãpêrã Cesaréiakãharã Paulore “Neê Jerusalẽ́pɨ wa'âtikã'ya”, niîmiwɨ. 13 Kɨ̃ɨ̂ pe'e ɨ̃sâre niîwĩ: —Mɨsâ neê utîtikã'ya. Yɨ'ɨ̂re tohô weérã, ɨpɨ́tɨ bɨhâ wetise o'ôrã weé'. Naâ yɨ'ɨ̂re dɨ'té sĩ'rikã, yɨ'ɨ̂ naâre “Dɨ'tetíkã'ya”, niîsome. Jerusalẽ́pɨ naâ yɨ'ɨ̂re Jesu yeé bu'iri wẽhé sĩ'rikã, yɨ'ɨ̂ e'katíse me'ra wẽrîgɨti, niîwĩ Paulo. 14 Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re de'ró ka'mú ta'a masiti, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ de'ró ɨaró weeáto niîrã tohô du'úkã'wɨ. 15 Be'ró ɨ̃sâ, ɨ̃sa yeé durê, Jerusalẽ́pɨ wa'â wa'âwɨ. 16 Ãpêrã pehêterã toó Cesaréiakãharã, Jesuré ẽho peórã ɨ̃sâre ba'pâti wã'kawã. Ni'kɨ́ naâ me'ra Menasṍ wamêtigɨ yoakã́ Jesuré ẽho peósetigɨ Chipre nɨkɨrokɨ̃hɨ niîwĩ. Jerusalẽ́pɨre ɨ̃sâ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ kãrirã́ wa'âwɨ. 17 Ɨ̃̃sâ Jerusalẽ́pɨre etakã́, ɨ̃sâre Jesuré ẽho peórã e'katíse me'ra põo tẽríwã. 18 Ɨ̃̃sâ etâka nɨmɨ ape nɨmɨ́ pe'e Paulo Tiagore ĩ'yâgɨ wa'âgɨ ɨ̃sâ me'ra wa'âwĩ. Toopɨ́re niî pe'tirã Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́ kɨ̃ɨ̂ me'ra niîwã. 19 Paulo naâ me'ra uúkũ toha, Judeu masa niîtirã tiropɨ niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra weé'kere ni'karé tee nɨkɨ́ werê bɨrowĩ. 20 Naâre tohô niî werêka be'ro Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú butia'gɨ niî'” niîwã. Be'ró Paulore niîwã: —Mɨ'ɨ̂ ãyuró masísa'. Pãharã́ waro Judeu masa Jesuré ẽho peórã niîma. Naâ Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere niî pe'tirãre pũûro wee dutírã weemá. 21 Ãpêrã masá a'tîro niî uukaháma mɨ'ɨ̂re. “Mɨ'ɨ̂ Judeu masa niîtirã yaá di'tapɨ niîgɨ, Judeu masa toopɨ́ niirã́re Moisé dutî'kere wee dutítiapa'ro. Naâ põ'rá õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'a dutitiapa'ro. Tohô niikã́ marî Judeu masa weesétise noho kẽ'rare wee dutítiapa'ro”, tohô niî uukaháma ãpêrã mɨ'ɨ̂re. 22 Naâ mɨ'ɨ̂ a'topɨ́ ehaápɨ niisé kitire tɨ'órã, nerêrãsama. Too pũríkãre de'ró weé sĩ'risari? 23 Mɨ'ɨ̂ a'tîro weekã́, ãyu boósa'. Ɨmɨá ba'pâritirã niîma a'toré. Naâ Õ'âkɨ̃hɨre “Apêye noho tohô weerã́ti”, niîkãrã niiáma. 24 Naâ me'ra mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'âya. Naâ Moisé dutî'karo nohota weérã weeáma. Naâ yã'âro niiséti'kere Õ'âkɨ̃hɨ naâ me'ra ãyuró e'katí dutirã dɨka yuúrã weeáma. Mɨ'ɨ́ kẽ'ra naâ weeró nohota weeyá. Niî pe'tise wa'îkɨ̃rã naâ Õ'âkɨ̃hɨre ɨ̃hâ morose wapare naâre mɨ'ɨ̂ wapa yeé basaya. Mɨ'ɨ̂ tohô weéka be'ro naâ poârire seê kõ'a dutirãsama. Niî pe'tirã Judeu masa mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, mɨ'ɨ̂re kití “Tohô niî ma'akãrã weeápã”, niîrãsama. “Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Moisé dutî'kere ãyuró weegɨ́ niîmi”, niîrãsama. 25 Ɨ̃̃sâ sõ'ó niîka teropɨ Jesuré ẽho peórã Judeu masa niîtirãre papéra dutirí pũri ohâ tohawɨ naâ weeátehere. Wa'îkɨ̃ di'i ãpêrã nohore Õ'âkɨ̃hɨ mehereta ẽho peórã naâ wẽhé ɨ̃hâ moro'kere ba'â dutitiwɨ. Niî pe'tirã wa'îkɨ̃rã yee diîre, wa'îkɨ̃rã naâ wamɨ̂taha ãrɨá sure'kãrã nohore ba'â dutitiwɨ. Ãpêrãre a'me tãrá dutitiwɨ naâ nɨmosã́ numia, naâ marapɨ́ sɨmɨa niîtirãre, niî ohâ o'owɨ Judeu masa niîtirãre, niîwã Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́ Paulore. 26 Paulo pe'e “Aɨ”, niîwĩ. Tohô weégɨ sõ'ó niîkãrã ba'pâritirãre miáa, ape nɨmɨ́ pe'e naâ yã'âro niiséti'kere du'ú dɨka yuúrã wa'ârã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'âwã. Tií wi'i Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháa, Paulo sacerdotere werêkɨ niîwĩ: —Ni'kâ semana dɨ'sá' ã'rá yã'âro niiséti'kere du'ú dɨka yuuátoho. Niî tɨori nɨmɨre naâ masá nɨkɨ ovelhare wẽhé o'ôrãsama Õ'âkɨ̃hɨre, niîkɨ niîwĩ Paulo. 27 Naâ yã'âro niiséti'kere dɨka yuú, naâ ãyuró tu'â eha boro ãpêrã Judeu masa Ásiakãharã Paulore kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niikã́ ĩ'yâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, ãpêrã masá tií wi'ipɨ niirã́re uâro sãhakã weékãrã niîwã. Naâ kɨ̃ɨ̂re yẽ'êa, karíkũkãrã niîwã: 28 —Ɨ̃̃sâ akawerérã, ɨ̃sâre wee tamúrã a'tiá. Ã'ritá niîmi niî pe'tiro marîre yã'âro uúkũse me'ra dohórẽ' kusia'kɨ. Kɨ̃ɨ̂ “Judeu masa yã'â niîma”, niî kusiami. “Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'ke wapa marí'”, niîmi. A'tí wi'i Õ'âkɨ̃hɨ wi'i kẽ'rare “Yã'â niî'”, niî bu'ê kusiagɨ weemí. Apêye maa taha grego masare a'tí wi'ipɨre mii sãhátiapĩ. Judeu masa niîtirã grego masa a'tí wi'ipɨre de'ró sãhátita basió wee'. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro weégɨ, a'tí wi'i yã'asé marirí wi'ire dohórẽ'gɨ weeápĩ, niî werê sãakãrã niîwã. 29 Naâ too dɨpóro Éfesokɨ̃hɨ Judeu masɨ niîtigɨ Trófimo wamêtigɨre Paulo me'ra niikã́ ĩ'yâkãrã niîwã makâpɨ. Tohô ĩ'yâ'kãrã niî tĩharã, naâ “Kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ mii sãhápĩ”, niî wãkûkãrã niîmiwã. 30 Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, tii makákãharã niî pe'tirã uâro sãhawã. Tohô weérã soharó me'ra naâ oma sãhá, Paulo tiropɨ ehâ, kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niigɨ́re wehê wihawã teé sopé pɨ'topɨ. Be'ró maatá tií wi'i sopêrire ãyuró bi'ákã'wã kɨ̃ɨ̂ tií wi'ipɨ du'ti sãhári niîrã. 31 Naâ Paulore wẽherã́tirãpɨ weemíwã. Naâ wẽhé sĩ'riri kura ãpêrã masá surára wiôgɨpɨre werêrã wa'âkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Niî pe'tirã a'ti maká Jerusalẽ́kãharãre kumûkã wa'âro weeápɨ, niî werêkãrã niîwã surára wiôgɨpɨre. 32 Kɨ̃ɨ̂ tee kitíre tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ yarã́ surárare nerê duti, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã wiôrã kẽ'rare neêo, omá wã'katikãrã niîwã naâ tiropɨ. Be'ró naâ tohô a'tikã́ ĩ'yârã, Paulore paâmi'kãrã paâ du'ukã'wã. 33 Be'ró surára wiôgɨ Paulo tiropɨ wa'â, kɨ̃ɨ yarã́ surárare yẽ'ê duti, pɨá daa kome daári me'ra dɨ'te dutíwĩ. Tohô weé tohaka be'ro masaré “Noá niîti ã'rí? De'ró weeáti?” niî sẽrí yã'awĩ. 34 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, masá pe'e ãpí mehêkã, ãpêrã kẽ'ra mehêkã no'ó ɨaró karíkũ ma'akã'wã. Tohô weégɨ surára wiôgɨ pe'e tɨ'ó su'ria wa'âwĩ. “Ã'rí a'tîro weeámi” niisére keoró masîtiwĩ. Tohô masîti, kɨ̃ɨ yarã́ surárare miáa dutiwĩ naâ surára niirí wi'ipɨ. 35 Naâ toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re miáakã, pãharã́ masá naâre siru tuúwã. Siru tuú, pũûro karíkũwã: —Kɨ̃ɨ̂re wẽheyá, niîwã. Tohô weérã surára naa yaá wi'i sopé pɨ'to mɨhârotiro ehârã, masá “Kɨ̃ɨ̂re wẽheyá” niikã́ tɨ'órã, surára Paulore mii wɨá mɨhâawã. 37 Tií wi'ipɨ ehâ, kɨ̃ɨ̂re o'ô sõrorãtirã weerí kura Paulo surára wiôgɨre grego yee me'ra “Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra uúkũ sĩ'risa'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ uúkũkã tɨ'ógɨ, surára wiôgɨ pe'e “Mɨ'ɨ̂ grego yeere masîti? 38 Too pũríkãre kãrɨ̂ sõ'ó niîkɨ Egitokɨ̃hɨ masaré neêo kũu wee tĩhágɨ, romano masa wiôrã me'ra a'me kẽé'kɨ meheta niîti? Pãharã́ wẽherã́re ba'pâritisetiri mil niî'kãrãre kɨ̃ɨ̂ yukɨ́ marirópɨ miáakɨ niîwĩ. Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ meheta niîti? niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ Paulore. 39 Paulo kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Nií wee'. Yɨ'ɨ̂ Judeu masɨ, Tarso wamêtiri makakɨ̃hɨ niî'. Tarso mehô niirí maka meheta niî' Cilícia di'tapɨre. Yɨ'ɨ̂ ã'rá masá me'ra uúkũ sĩ'risa', niîkɨ niîwĩ. 40 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, surára wiôgɨ “Aɨ. Uúkũya”, niî yɨ'tíkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Paulo mɨhâaropɨ nu'kúgɨta, amûkã me'ra masaré di'ta marí dutiwĩ. Naâ di'ta maríkã ĩ'yâ, Paulo masaré naa yeé hebreu masa yee uúkũse me'ra uúkũwĩ.

Atos 22

1 —Yɨ'ɨ̂ akawerérã, yɨ'ɨ̂re tɨ'oyá. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre yeekãhásere werêgɨti mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Bu'îri moomí” niiáto niîgɨ, niîwĩ. 2 Be'ró Paulo naa yeé hebreu masa yee uúkũse me'ra uúkũkã tɨ'órã, nemoró di'ta mariáwã. Paulo naâre niîwĩ: 3 —Yɨ'ɨ̂ Judeu masɨ niî'. Cilícia di'takɨ̃hɨ, ni'kâ maka Tarso wamêtiri makapɨ bahuákɨ niîwɨ. A'ti maká Jerusalẽ́pɨ ãyuró masá tu'â eha nɨ'kowɨ. Yɨ'ɨ̂re bu'ê'kɨ Gamaliel niîwĩ. Moisé marî yẽkɨ sɨmɨáre dutî'kere niî pe'tisere bu'ê pe'okã'wɨ. Mɨsâ a'tóka terore Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutî'kere ãyuró weesétiro nohota yɨ'ɨ́ kẽ'ra weewɨ́. 4 Yɨ'ɨ̂ too dɨpóropɨre Jesuré ẽho peórãre yã'âro weékũkãti. Ehêri põ'ra ãyukã́ti teê no'ó ãpêrãre wẽhé tohagɨpɨ. Ɨmɨá, numiâre yẽ'ê, naâre bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo mɨha dutikãti. 5 Sacerdotea wiôgɨ, niî pe'tirã Judeu masa wiôrã “Kɨ̃ɨ̂ tohôta weewĩ́”, niî masisama. Naáta yɨ'ɨ̂re papéra apo basá tĩharã o'ôo'wã Damascokãharã Judeu masa marî akawerérãre. Yɨ'ɨ̂ tii pũrí me'ra Damascokãharã Jesuré ẽho peórãre yẽ'êgɨ wa'âmiwɨ. A'ti maká Jerusalẽ́pɨ naâre miíti, bu'îri da'rêgɨti niîgɨ, tohô weemíwɨ. 6 Damascopɨ yɨ'ɨ̂ ehâgɨti weerí kura daharí tero niikã́ wãkûtiro ɨ'mɨ̂sepɨ bɨpô ya'baró weeró noho yɨ'ɨ̂ tiro asisté dihati bo'rê yuua wa'âwɨ. 7 Tohô wa'akã́, yɨ'ɨ̂ nukûkãpɨ bɨrɨ̂ ke'a wa'âkãti. Toó be'roakã ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re uúkũkã tɨ'owɨ́. “Saulo, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re yã'âro weégɨ weetí?” niîwĩ. 8 Teeré tɨ'ó, yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwɨ́: “Noá niîti mɨ'ɨ̂?” niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e “Yɨ'ɨ̂ Jesu Nazarékɨ̃hɨ niî'. Yɨ'ɨ̂reta yã'âro weégɨ weé'”, niîwĩ. 9 Yɨ'ɨ̂ me'ra wa'â'kãrã kẽ'ra teé asistésere ĩ'yâkãrã niîwã. Teeré ĩ'yârã, ɨkɨá wa'âkãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ uúkũ'ke pe'ere tɨ'otíkãrã niîwã. 10 Jesu tohô niikã́ tɨ'ó, “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ de'ró weegɨ́sari?” niî sẽrí yã'awɨ kɨ̃ɨ̂re. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: “Wã'kâ nɨ'kaya. Wa'âya Damascopɨ. Toopɨ́ mɨ'ɨ̂re ni'kɨ́ werêgɨsami niî pe'tise yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re wee dutiátehere”, niî o'ôo'wĩ. 11 Yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ asisté'ke neê kapêri bahutíkã weekã́ti. Tohô weérã yɨ'ɨ̂ me'rakãharã Damascopɨ sɨ'orí wa'ârã, yɨ'ɨ̂re tɨ̃á wã'kawã. 12 Tii makápɨre ni'kɨ́ Anania wamêtigɨ, Moisé dutî'kere weé nu'kugɨ niîwĩ. Niî pe'tirã Judeu masa Damascopɨ niirã́ kɨ̃ɨ̂re “Ãyugɨ́ niîmi”, niî ĩ'yâwã. 13 Yɨ'ɨ̂ tii makápɨ etâka be'roakã Anania yɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ ehâwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re niîwĩ: “Saulo, mɨ'ɨ̂ opâturi ĩ'yâgɨsa' taha.” Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata yɨ'ɨ̂ opâturi ĩ'yâkãti taha. Tohô wa'akã́, kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâwɨ yɨ'ɨ̂ tiro nu'kugɨ́re. 14 Be'ró yɨ'ɨ̂re niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ marî yẽkɨ sɨmɨá ẽho peó'kɨ dɨporópɨ mɨ'ɨ̂re besékɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨaró mɨ'ɨ̂re masiáto niî, kũûkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesu yã'asé moogɨ́re ĩ'yâ, kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'oáto niîgɨ kũûkɨ niîwĩ. 15 Niî pe'tirãre niî pe'tiropɨ mɨ'ɨ̂ ĩ'yâ'kere, mɨ'ɨ̂ tɨ'ó'kere Jesu yeé kitire mɨ'ɨ̂ werê kusiagɨ wa'âgɨsa'. 16 Yẽ'e nohó pe'e basió weeti mɨ'ɨ̂re? Basió' pũrikã. Wamê yee dutiya. ‘Yɨ'ɨ̂ Jesuré ẽho peó', yɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohóya’, niî sẽriyá Õ'âkɨ̃hɨre”, niîwĩ yɨ'ɨ̂re Anania. 17 Tohô wa'âka be'ro yɨ'ɨ̂ Damascopɨ niî'kɨ tohátiwɨ a'ti maká Jerusalẽ́pɨ. Tohatá, Õ'âkɨ̃hɨre sẽrígɨ wa'âwɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ. 18 Yɨ'ɨ̂ sẽrirí kura kãritímigɨ kẽ'esé weeró noho Jesuré ĩ'yâkãti. Jesu yɨ'ɨ̂re niîwĩ: “Keêro a'ti maká Jerusalẽ́re wiháaya. A'ti makákãharã yee kitíre mɨ'ɨ̂ werê sihakã, neê ẽho peósome”, niîwĩ. 19 Yɨ'ɨ̂ teeré tɨ'ó, kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, naâ ãyuró masîsama yeekãhásere. Niî pe'tise Judeu masa naâ neresé wi'seri nɨkɨ mɨ'ɨ̂re ẽho peórãre a'mâ sãha, naâre yẽ'ê, bu'îri da'rerí wi'ipɨ kũû, paâpe kũuwɨ. 20 Estevão mɨ'ɨ yeé kiti werê'kɨre naâ wẽherí kurare yɨ'ɨ́ kẽ'ra toopɨ́ta ĩ'yâ nu'kuwɨ. Naa yeé su'tí bu'îkãhasere ko'tê basawɨ. ‘Ãyuró weérã, tohô weé bata'ma’, niî wãkuséti nu'kuwɨ”, niî werêwɨ Jesuré. 21 Jesu yɨ'ɨ̂re niîwĩ: “Wa'âya. Yɨ'ɨ̂ apêropɨ yoarópɨ o'ôo'gɨti weé' mɨ'ɨ̂re Judeu masa niîtirã tiropɨ”, niîwĩ. 22 A'totá Paulo uúkũsere tɨ'o tɨówã. Kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂re ‘Judeu masa niîtirã tiropɨ wa'âya’ niîwĩ” niikã́ tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ karíkũwã: —Kɨ̃ɨ̂re wẽheyá, niî karíkũwã. 23 Karíkũ nemo, naâ uasére ĩ'yórã, naa yeé su'tí bu'îkãhasere dokêo mɨha, di'tâ mararire õrê dokesté moro mɨhawã. 24 Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, surára wiôgɨ Paulore o'ô sõrokã' dutiwĩ naa yaá wi'i po'peapɨ. Sõróo toha nɨ'ko, “De'ró weérã toô kã'ro karíkũti?” niî masî sĩ'rigɨ Paulore tãragɨ́tigɨ dɨ'te dutíkɨ niîwĩ. 25 Naâ dɨ'téka be'ro Paulo surára wiôgɨ toó ko'tegɨ́re niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ romano masare bu'îri besé mɨ'tatimirã, tãratá basióti? Basiótisa'. Romano masare dutisé tohô wee dutítisa', niîkɨ niîwĩ. 26 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, surára kɨ̃ɨ̂re dutî butia'gɨ pe'ere werêgɨ wa'âkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ãyuró weeápa sĩ'iré. Romano masɨta niiámi kɨ̃ɨ̂, niîkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨpɨre. 27 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, surára wiôgɨ Paulo tiropɨ wa'â, kɨ̃ɨ̂re “Niiróta romano masɨ niîti?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. Paulo yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃ɨ̂, romano masɨta niî', niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, 28 surára wiôgɨ pe'e niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂a' niyéru pahiró wapa yeéwɨ romano masɨ niisére sãhagɨ́tigɨ, niîkɨ niîwĩ. Paulo pe'e “Yɨ'ɨ̂ pũrikã maatá wi'magɨ́pɨta bahuá'kɨ niîwɨ romano masɨ niisére”, niîkɨ niîwĩ. 29 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, kɨ̃ɨ̂re tãra boó'kãrã uî wiha wa'âkãrã niîwã. Naâ surára wiôgɨ kẽ'ra “Romano masɨre dɨ'te dutiásɨ” niî tĩhagɨ, uîa wa'âkɨ niîwĩ. 30 Surára wiôgɨ ape nɨmɨ́ pe'e de'ró weérã kɨ̃ɨ̂re werê sãapari? niî masî sĩ'rigɨ, sacerdotea wiôrã, ãpêrã niî pe'tirã Judeu masa wiôrãre nerê dutikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Paulore naâ dɨ'té'ke kome daárire pãâ, naâ wiôrã tiropɨ pihî wã'kakɨ niîwĩ.

Atos 23

1 Paulo wiôrãre wio pesáro me'ra ĩ'yâ põo tẽó, naâre niîkɨ niîwĩ: —Niî pe'tiro yɨ'ɨ̂ katiró põo tẽóro Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ĩ'yóropɨ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ ɨaró weé nu'kukã'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ wãkû ke'tiro mariró niîkã', niîkɨ niîwĩ. 2 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Anania sacerdotea wiôgɨ Paulo tiro nu'kurã́re kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó sĩ'ritigɨ, ɨsêropɨ paâ dutikɨ niîwĩ. 3 Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Paulo Ananiare niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ wee soóse pihagɨ niî'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂re bu'îri da'rêgɨsami. Mɨ'ɨ̂ Moisé dutî'ke me'ra yɨ'ɨ̂re keoró beségɨ weé' niîmiti? Mɨ'ɨ̂ tohô weemígɨta, ãpêrãre yɨ'ɨ̂re paâ dutigɨ, keoró weé wee'. Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere yɨ'rɨ́ nɨ'kagɨ weé', niîkɨ niîwĩ Paulo kɨ̃ɨ̂re. 4 Kɨ̃ɨ̂re tohô niikã́, kɨ̃ɨ̂ tiro nu'kurã́ pe'e Paulore niîkãrã niîwã: —A'tîro yã'âro uúkũtikã'ro ɨá' sacerdotea wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre, niîkãrã niîwã. 5 Teeré tɨ'ógɨ, Paulo naâre niîkɨ niîwĩ: —Akawerérã, kɨ̃ɨ̂ sacerdotea wiôgɨ niisére yɨ'ɨ̂ masîtiasɨ. Masîgɨ pũrikã, tohô niîti booapã. Õ'âkɨ̃hɨ ohâka pũripɨ a'tîro niî ohâ no'okaro niîwɨ: “Makâ wiôgɨre yã'âro uúkũ ko'tetikã'ya”, niîwɨ, niîkɨ niîwĩ Paulo. 6 Toopɨ́ niirã́ pɨá kura niîkãrã niîwã. Saduceu masa, fariseu masa niîkãrã niîwã. Naâre ĩ'yâgɨ, ɨpɨ́tɨ karíkũ boo kure uúkũkɨ niîwĩ: —Akawerérã, yɨ'ɨ́ kẽ'ra fariseu kurakɨ̃hɨta niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ kẽ'ra kɨ̃ɨ́ta niîmi. Masá wẽrî'kãrã be'ropɨ́ masasére yɨ'ɨ̂ ẽho peó'. Teeréta yɨ'ɨ̂re ni'kâroakãre besérã weemá, niîkɨ niîwĩ. 7 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, maatá fariseu masa saduceu masa me'ra naâ basi wẽrî'kãrãpɨ masasékãhasere a'mêri dɨ'sâ sookãrã niîwã. Tohô weérã naâ nererí wi'ipɨta ni'kâro me'ra niisétimi'kãrã a'mêri dɨka watía wa'âkãrã niîwã. 8 Saduceu masa “Masá wẽrî'kãrãpɨ masasomé. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã, wãtiâ kẽ'ra marimá”, niî ẽho peókãrã niîwã. Fariseu masa pe'e a'tîro ẽho peókãrã niîwã: “Masá wẽrî'kãrãpɨ masarã́sama. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã, wãtiâ kẽ'ra niîma”, niî ẽho peókãrã niîwã. A'té ẽho peóse me'ra dɨ'sâ sookãrã niîwã. 9 Naâ ɨpɨ́tɨ karíkũ, ni'karérã Moisé dutî'kere bu'erã́ fariseu kurakãharã wã'kâ nɨ'ka, niîkãrã niîwã: —Ã'riré neê bu'îri yã'asé boká wee'. Apé tero weégɨ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ uúkũgɨ uúkũapĩ Damasco wa'arí ma'apɨ. Tohô weérã marî Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'ka boosa' niîrã, kɨ̃ɨ̂re mehêkã niîtikã'rã. 10 Naâ ɨpɨ́tɨ karíkũ dɨ'sâ sookã ĩ'yâgɨ, surára wiôgɨ Paulore wẽherí niî uîgɨ, kɨ̃ɨ yarã́ surárare niîkɨ niîwĩ: —Paulo tiropɨ wa'â, kɨ̃ɨ̂re pihî wã'kaya marî niirí wi'ipɨ, niîkɨ niîwĩ. 11 Ape nɨmɨ́ yamîpɨ Jesu Paulo tiropɨ bahuá, kɨ̃ɨ̂re uúkũkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ wãkû tutuaya. A'ti makápɨ yee kitíre uúkũ'karo nohota Romapɨ wa'âgɨ kẽ'ra, tohôta uúkũya, niîkɨ niîwĩ. 12 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka yami ape nɨmɨ́ ãpêrã Judeu masa ya'yióropɨ Paulore wẽherã́ niîrã, nerê apo yuúkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ni'kakã́ me'ra Paulore wẽhetírã, neê kã'roákã ba'âti, sĩ'rití weerã́. Kɨ̃ɨ̂re wẽhé toharãpɨ ba'â, sĩ'rirã́. Wẽhetímirã, ba'â, sĩ'rikã́ maa, Õ'âkɨ̃hɨ marîre bu'îri da'reáto, niî apo yuúkãrã niîwã. 13 Tohô uúkũrã quarenta yɨ'rɨóro niîkãrã niîwã. 14 Naâ tohô niî uúkũ apóka be'ro sacerdotea wiôrã, ãpêrã Judeu masa bɨkɨrã́ tiropɨ wa'â, naâre niîkãrã niîwã: —“Ɨ̃̃sâ Paulore wẽhetírã, neê ba'âti, sĩ'rití weerã́ti”, niî apo yuuápɨ. “Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re wẽhetímirã ba'â, sĩ'rikã́ maa, Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâre bu'îri da'rêgɨsami”, niiápɨ. 15 Mɨsâ, mɨsâ me'rakãharã wiôrã me'ra kití o'ôo'ya surára wiôgɨpɨre. Yamiákã Paulore mɨsâ tiropɨ miíti dutiya. “Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ yeé kitire dɨ'pokã́pɨta ãyuró masî sĩ'risa'”, niî kití o'ôo'ya, niî soo duti o'okãrã niîmiwã. —Kɨ̃ɨ̂ a'topɨ́re etâsome. Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re wẽherã́ti niîrã, ma'âpɨ yuû kuerãti, niî werêkãrã niîwã wiôrãre. Wiôrã naâ tohô niikã́ tɨ'órã, “Aɨ”, niîkãrã niîwã. 16 Paulo paákɨ̃hɨ naâ tohô wẽhé sĩ'rise kitire tɨ'ógɨ, surára naâ niirí wi'ipɨ wa'â, Paulo tiropɨ ehâ, werêkɨ niîwĩ. 17 Paulo pe'e kɨ̃ɨ̂ werekã́ tɨ'ógɨ, ni'kɨ́ surára wiôgɨre pihîo, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Ã'rí ma'mɨ̂re mɨ'ɨ̂ wiôgɨ tiropɨ pihî wã'kaya. Apêye noho weresé kɨoápɨ, niîkɨ niîwĩ. 18 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, kɨ̃ɨ̂re surára wiôgɨ tiropɨ miáa, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Paulo marî bu'îri da'rerí wi'ipɨ kɨogɨ́ yɨ'ɨ̂re pihî tĩhagɨ, ã'riré mɨ'ɨ̂ tiropɨ o'ôo'ami. Apêye noho werêgɨtigɨ weeápɨ mɨ'ɨ̂re, niîkɨ niîwĩ. 19 Tohô weégɨ surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re tɨ̃á wã'ka, masá naâ tɨ'otíropɨ sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Yẽ'e nohó weresé kɨomíti mɨ'ɨ̂? niîkɨ niîwĩ. 20 Ma'mɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Judeu masa wiôrã Paulo yɨ'ɨ̂ pako pãá nɨmɨre yamiákã naâ tiropɨ miáa dutirãsama mɨ'ɨ̂re. “Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ yeékãhasere dɨ'pokã́pɨta ãyuró masî sĩ'risa'” niî soorãsama. 21 Naâ tohô niikã́, keoró tɨ'otíkã'ya. Quarenta yɨ'rɨóro ɨmɨá Paulore yuû kuerã ma'âpɨ du'tí nu'kurãsama. “Ni'kâroakãre ɨ̃sâ Paulore wẽhetírã, neê ba'âti, sĩ'rití weerã́ti. Kɨ̃ɨ̂re wẽhé toharãpɨ ba'â, sĩ'rirã́ti”, niiáma. “Wẽhetímirã, ɨ̃sâ ba'â, sĩ'rikã́ maa, Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâre bu'îri da'rêgɨsami”, niiáma. Ãyuró apó pe'o tohakãrã niiáma naâ weeátehere. Tohô weérã naâ ni'kâroakãre mɨ'ɨ̂ “Aɨ” niisé di'akɨ̃re yuû kuerã weeáma, niîkɨ niîwĩ. 22 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro surára wiôgɨ pe'e kɨ̃ɨ̂re we'êritigɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —“Paulore wẽhé sĩ'rise kitiré werêgɨ ehaápɨ surára wiôgɨpɨre” niî neê ãpêrãre werêtikã'ya, niî o'ôo'kɨ niîwĩ. 23 Paulo paákɨ̃hɨ wa'âka be'ro surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ dokakãharã pɨárãre pihîokɨ niîwĩ. —Mɨsa yarã́ surárare werê, apo yuú dutiya. Naâ ni'kakã́ yami nove niikã́ Cesaréiapɨ Paulore miáarãsama. A'tîro wa'ârãsama. Duzentos surára dɨ'pôkã me'ra wa'aáto. Setenta cavaloa me'ra pesâ wã'kaato. Duzentos yõsesé pĩhiri me'ra wa'aáto. 24 Paulo kɨ̃ɨ̂ pesaáhã cavaloa kẽ'rare apo yuú dutiya. Neê apêye noho mehêkã wa'aró mariró Féli, Judéia wiôgɨ tiropɨ miáaya, niîkɨ niîwĩ surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ dokakãharãre. 25 Be'ró naâre kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro papéra ni'kâ pũri ohâ o'okɨ niîwĩ Félipɨre. A'tîro niî ohâ no'okaro niîwɨ tii pũrípɨre: 26 “Yɨ'ɨ̂ Cláudio Lísia, mɨ'ɨ̂ Féli Judéia di'ta wiôgɨre ãyu dutí'. 27 Judeu masa ã'rí Paulore yẽ'ê, wẽhé sĩ'rimikãrã niiáma. Be'ró ‘Kɨ̃ɨ̂ romano masɨ niîmi’ niikã́ tɨ'ógɨ, yɨ'ɨ̂, yarã́ surára me'ra wĩórẽ'gɨ ehâwɨ naâ wẽhe boó'kɨre. 28 ‘Yẽ'e nohó bu'iri kɨ̃ɨ̂re werê sãapari?’ niî masî sĩ'rigɨ, Judeu masa wiôrã tiropɨ kɨ̃ɨ̂re miáawɨ. 29 Naâ kɨ̃ɨ̂re naâ ẽho peósetise bu'iri werê sãakãrã niîwã. Neê kɨ̃ɨ̂re teé bu'iri wẽheró ɨá', bu'îri da'rerí wi'ipɨ kẽ'ra sõroró ɨá' niisé nohore bu'îri bokatísa'. 30 Ãpêrã Judeu masa kɨ̃ɨ̂re wẽherã́ti niisé kitire tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂re wẽhe boósama niî wãkûgɨ, yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ tiropɨre ã'riré o'ôo'. ‘Kɨ̃ɨ̂re a'topɨ́ werê sãa'kãrã mɨ'ɨ̂ tiropɨta wa'â, mɨ'ɨ̂re werê sãarã wa'aáto’, niîwɨ naâre. Toô kã'rota niî'”, niî ohâ o'okɨ niîwĩ surára wiôgɨ Félipɨre. 31 Surára kɨ̃ɨ̂ dutî'karo nohota tii yamí Paulore miáakãrã niîwã Antipátride wamêtiri makapɨ. 32 Toopɨ́ kãrí, ape nɨmɨ́ pe'e surára dɨ'pôkã me'ra wa'â'kãrã tootá mahâmi tohati a'tîtikãrã niîwã Jerusalẽ́pɨ naa yaá wi'ipɨta taha. Cavaloa me'ra wa'â'kãrã di'akɨ̃ Paulo me'ra yɨ'rɨákãrã niîwã Cesaréiapɨre. 33 Naâ Cesaréiapɨ etâ, surára wiôgɨ ohâ o'oka pũrire wiákãrã niîwã Félire. Kɨ̃ɨ̂ tiropɨta Paulo kẽ'rare kũûkãrã niîwã. 34 Féli tii pũríre bu'ê toha nɨ'ko, Paulore “No'okɨ̃hɨ́pɨ niîti mɨ'ɨ̂?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ “Cilícia di'takɨ̃hɨ niî'” niikã́ tɨ'ógɨ, 35 Féli “Mɨ'ɨ̂re werê sãa'kãrã yɨ'ɨ̂ tiropɨ etakã́, mɨ'ɨ yeé uúkũsere tɨ'ogɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ. Be'ró Paulore surárare ko'tê dutigɨ kũûkɨ niîwĩ Herode kɨ̃ɨ̂ wee dutíka wi'ipɨ.

Atos 24

1 Ni'kâmukãse nɨmɨri yɨ'rɨ́ka be'ro sacerdotea wiôgɨ Anania, ãpêrã Judeu masa bɨkɨrã́, ãpí masaré werê sãa'kãrãre uúkũ basagɨ Tértulo wamêtigɨ Cesaréiapɨre wa'âkãrã niîwã. Wa'â, Féli tiropɨ Paulore werê sãakãrã niîwã. 2 Tohô weekã́, Féli Paulore pihîokɨ niîwĩ. Paulo naâ tiropɨ ehakã́, Tértulo kɨ̃ɨ̂re werê sãa wã'kokɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ, ãyu pũríkã mɨ'ɨ̂ dutisé. Mɨ'ɨ̂ masisé me'ra ãyuró dutî masi'. Tohô weérã ɨ̃sâ a'me kẽése moó'. Ãyu pũríro niî me'rikã'. Teé mɨ'ɨ̂ da'rasé me'ra a'tí di'takãharãre ãyuró wee tamúgɨ weé'. 3 Tohô mɨ'ɨ̂ wee yuúkã, mɨ'ɨ̂re niî pe'tirokãharãpɨ “Ãyú'” niîma. 4 Mɨ'ɨ̂re yɨ'ɨ̂ yoakã́ kari boó sĩ'ritisa'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ kã'ró uúkũsere tɨ'oyá. 5 Ã'rí kari boóse bɨkɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tiro a'tí di'tapɨre Judeu masare uâro sãhakã wee sihágɨ weemí. Apêye maa taha Jesu Nazarékɨ̃hɨre ẽho peósetirã kurakɨ̃hɨ wiôgɨ niîmi. 6 Kɨ̃ɨ̂ Judeu masa niîtirãre pihî sãha sĩ'rigɨ, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ire dohórẽ' sĩ'rimikɨ niîwĩ. Ɨ̃̃sâ Judeu masare dutisé tohô wee dutí wee'. Tohô weesé bu'iri kɨ̃ɨ̂re yẽ'êwɨ. Ɨ̃̃sâ Judeu masare bese wɨáro nohota kɨ̃ɨ̂re besé sĩ'rimiwɨ. 7 Ɨ̃̃sâ tohô weé sĩ'rikã, Cláudio Lísia surára wiôgɨ ɨ̃sâ tiro a'tî, ɨ̃sâre tutuaró me'ra e'mâ wã'ka wa'âwĩ. 8 Ɨ̃̃sâre a'tîro niîwĩ: “Mɨsâ Paulore werê sãa sĩ'rirã, mɨsâ a'tí di'ta wiôgɨ Félipɨre werê sãarã wa'âya. Féli, mɨ'ɨ̂ basita kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'are. Ɨ̃̃sâ diakɨ̃hɨ́ niisé me'rata kɨ̃ɨ̂re werê sãarã weé', niîkɨ niîwĩ Tértulo Félire. 9 Judeu masa toopɨ́ niirã́ kẽ'ra “Tértulo diakɨ̃hɨ́ta uúkũmi”, niîkãrã niîwã. 10 Be'ró Féli Paulore yũû pu'u uúkũ dutikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Paulo uúkũkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yoakã́ a'tí di'tapɨre dutigɨ́ niî yuukã, yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re masî'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂pɨre e'katíse me'ra werêgɨti yeekãhásere. 11 Doze nɨmɨrita yɨ'rɨ́' Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ a'tîgɨ yɨ'ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ etâka be'ro. Mɨ'ɨ̂ basita ãpêrãre yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta uúkũmiti? niîgɨ, sẽrí yã'aregɨ. 12 Yɨ'ɨ̂ tii makápɨ niikã́, ãpêrã me'ra Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ, Judeu masa naâ neresé wi'seripɨ, no'ó makâ dekopɨ yɨ'ɨ̂ dɨ'sâ sookã, ãpêrã masaré yɨ'ɨ̂ uâro sãhakã weekã́, neê ni'kâti boka ehátiwã. 13 Ã'rá naâ werê sãa'ke diakɨ̃hɨ́ta “Teé bu'iri niî'”, niî ĩ'yotá basió wee'. 14 A'te pũríkãre diakɨ̃hɨ́ta werêgɨti. Yɨ'ɨ̂ yẽkɨ sɨmɨá naâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóseti'karo nohota yɨ'ɨ́ kẽ'ra ẽho peó'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ Jesuré ẽho peó'. Ã'rá pe'e teeréta “Jesuré ẽho peóse yã'â niî', diakɨ̃hɨ́ nií wee'”, niîrã weemá. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra niî pe'tise Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere ẽho peó'. 15 Masá ãyurã́, yã'arã́ wẽrî'kãrãpɨ masarã́sama niisé kẽ'rare ã'rá weeró nohota yuû kue'. 16 Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ yɨ'ɨ̂ tutuaró põo tẽóro ãyuró weé sĩ'risa'. Masá naâ ĩ'yóropɨ kẽ'rare tohôta weé sĩ'risa'. 17 Yɨ'ɨ̂ pehé kɨ'mari be'ro apêye di'tapɨ bu'ê siha'kɨ Jerusalẽ́pɨre dahâwɨ. Judeu masa pahasé kɨorã niirã́re niyéru o'ôgɨ a'tîwɨ. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ apêye noho o'ôgɨ a'tîwɨ. 18 Yɨ'ɨ̂ a'teré tohô weerí kura Ásiakãharã Judeu masa etâ pehawã yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niigɨ́re. Ɨ̃̃sâ Judeu masa weesétiro noho yɨ'ɨ̂ yã'âro niiséti'kere dɨka yuúkã ĩ'yâwã. Tiîtare yɨ'ɨ̂ me'ra pehêterãkã masá niîwã. Neê naâre uâro sãhakã weetíwɨ. 19 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niikã́ ĩ'yâ'kãrã, naâ pũrikã bu'îri kɨomí niîrã, mɨ'ɨ̂ tiro werê sãarã a'tiró ɨá'. 20 Naâ a'tîtikã maa, ã'rá mɨ'ɨ̂ tiro niirã́ kãrɨ̂ wiôrã tiropɨ yɨ'ɨ̂ niikã́, naâ bu'îri boká'kere werê sãato. 21 Yɨ'ɨ̂ a'te pũríkãre niîkãti. Yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́tɨ uúkũ tutuaró me'ra naâre niîwɨ: “‘Masá wẽrî'kãrãpɨ masarã́sama’, niî yɨ'ɨ̂ ẽho peóse bu'iri mɨsâ ni'kakã́ yɨ'ɨ̂re besérã weé'”, niîwɨ, niîkɨ niîwĩ Paulo Félire. 22 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Féli Jesuré ẽho peórã naâ weesétisere ãyuró masigɨ́ niî yuugɨ, “Toô kã'rota tɨ'ogɨ́ti. Be'ró Lísia surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ etakã́pɨ, yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re besegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ. 23 Tohô weégɨ Féli surárare ko'tê dutikɨ niîwĩ Paulore taha. —Ãyuró weeyá kɨ̃ɨ̂re. A'tí wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂ sihâ sĩ'rikã, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã kɨ̃ɨ̂re wee tamú sĩ'rikã, ka'mú ta'atikã'ya, niî dutikɨ niîwĩ Féli kɨ̃ɨ yagɨ́ surárare. 24 Pehête nɨmɨri yɨ'rɨ́ka be'ro Féli, kɨ̃ɨ̂ nɨmó Judeu maso Drusila me'ra wa'âkãrã niîwã taha Paulo niirí wi'ipɨ. Toopɨ́ etâgɨ, surárare pihî dutikɨ niîwĩ Paulore. Paulo kɨ̃ɨ̂ tiropɨ etakã́ ĩ'yâgɨ, “Werêya Jesuré ẽho peóse nohokãhasere”, niîkɨ niîwĩ. 25 Paulo a'teré werêkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂re: —Õ'âkɨ̃hɨ marîre kɨ̃ɨ̂ dutî'kere ãyuró weeséti dutikɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ “Marî basi yã'âro weé sĩ'rirã, weetíkã'ya, wãkû tutuaya”, niîkɨ niîwĩ. Be'ropɨ́ besegɨ́sami Õ'âkɨ̃hɨ marî weeséti'kere, niîkɨ niîwĩ. Paulo kɨ̃ɨ̂ a'teré niikã́ tɨ'ógɨ, Féli tɨ'o mariá wa'âkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Paulore “Wiháagɨsa'. Apé tero no'ó apêye noho weesé moógɨ, mɨ'ɨ̂re pihîogɨti taha mɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'oákɨhɨ”, niîkɨ niîwĩ. 26 Féli kɨ̃ɨ̂re niyéru wapa yeékã ɨágɨ, pihîo uúkũ mɨhakɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niyéru wapa yeéka be'ro bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́re du'u wĩrógɨti niîgɨ, tohô weékɨ niîmiwĩ. Paulo pe'e kɨ̃ɨ̂re neê wapa yeétikɨ niîwĩ. 27 Be'ró pɨá kɨ'ma be'ro Féli wiôgɨ niisére wiháakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ dɨka yuúro sãháakɨ niîwĩ taha Pórcio Festo wamêtigɨ. Féli kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisére wiháagɨ, Judeu masa me'ra ãyuró tohá sĩ'rigɨ Paulore bu'îri da'rerí wi'ipɨta kũûkã'kɨ niîwĩ.

Atos 25

1 I'tiá nɨmɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisé sãháaka be'ro Festo Cesaréiapɨ niî'kɨ Jerusalẽ́pɨ wa'âkɨ niîwĩ. 2 Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ ehakã́, sacerdotea wiôrã, ãpêrã Judeu masa wiôrã opâturi Paulore werê sãarã wa'âkãrã niîwã kɨ̃ɨ̂pɨre taha. Paulo pe'e Cesaréiapɨ niîkɨ niîwĩ. 3 Paulore wẽheátehere apo yuú tohakãrã niîwã. Tohô weérã Festore ɨpɨ́tɨ tutuaró me'ra Paulore miáa dutikãrã niîwã Jerusalẽ́pɨ. “Festo kɨ̃ɨ̂ Paulore ɨokã́ maa, kɨ̃ɨ̂ ma'âpɨ a'tigɨ́reta wẽhé kõ'arãti”, niîkãrã niîmiwã. 4 Naâ tohô niikã́, Festo pe'e “Kɨ̃ɨ̂ Cesaréia bu'îri da'rerí wi'ipɨta niî tohami. Yɨ'ɨ̂ basi maatá toháagɨsa' taha toopɨ́re. 5 No'ó ãpêrã mɨsâ wiôrã apêye noho bu'îri kɨomí niisére kɨórã, yɨ'ɨ̂ me'rata wa'â wee tĩhárã, werê sãarã wa'âya toopɨ́ta”, niîkɨ niîwĩ. 6 Be'ró Festo Jerusalẽ́pɨre oito ou dez nɨmɨri niî, dahâ tohaa wa'âkɨ niîwĩ Cesaréiapɨre. Kɨ̃ɨ̂ dahâka nɨmɨ ape nɨmɨ́ pe'e masaré naâ bese wɨáropɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ehâ, Paulore pihî dutikɨ niîwĩ. 7 Paulo toopɨ́ sãha ehákã, Jerusalẽ́kãharã Judeu masa Festo me'ra wa'â'kãrã Paulo tiro wa'âkãrã niîwã. Wa'â, kɨ̃ɨ̂ weetí'kepɨreta yã'â butia'se werê sãakãrã niîwã. Naâ werê sãa'ke diakɨ̃hɨ́ niîti? neê basiótikaro niîwɨ. 8 Naâ tohô niîka be'ro Paulo pe'e “Judeu masare dutî'kere yã'âro uúkũtiwɨ. Õ'âkɨ̃hɨ wi'i pahirí wi'ire dohórẽ'tiwɨ. Romano masa wiôgɨre neê kã'roákã yɨ'rɨ́ nɨ'katiwɨ”, niîkɨ niîwĩ. 9 Festo kẽ'ra Judeu masa me'ra ãyuró tohá sĩ'rigɨ, Paulore “Mɨ'ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ wa'â sĩ'risari, yɨ'ɨ̂ toopɨ́ mɨ'ɨ yeékãhasere besekã́?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 10 Paulo kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ a'tó bese wɨáropɨ romano masa wiôgɨ tiropɨ niî'. A'topɨ́ta yɨ'ɨ̂re beseró ɨá'. Yɨ'ɨ̂ Judeu masare neê kã'roákã yã'âro weetíwɨ. Mɨ'ɨ̂ a'teré ãyuró masísa'. 11 Yɨ'ɨ̂ yã'asé weé'ke bu'iri “Kɨ̃ɨ̂re wẽheró ɨá'” niikã́ pũrikãre, neê “Yɨ'ɨ̂re wẽhetíkã'ya”, niîti boosa'. Naâ yɨ'ɨ̂re werê sãa'ke diakɨ̃hɨ́ niîtikã maa, neê ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re sõhá Judeu masapɨre bu'îri da'rê dutita basió wee'. Tohô weégɨ César romano masa wiôgɨ Romapɨ niigɨ́ yɨ'ɨ̂re besekã́ ɨása', niîkɨ niîwĩ Paulo Festore. 12 Be'ró Festo kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã werê kasarã me'ra uúkũ toha, Paulore pihîokɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ romano masa wiôgɨ waropɨre beseró ɨaápɨ. Too pũríkãre mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ tiropɨta bese dutígɨ wa'âgɨsa', niîkɨ niîwĩ Festo. 13 Pehête nɨmɨri Festo Paulore uúkũka be'ro Judéia di'ta wiôgɨ waro Agripa wamêtigɨ kɨ̃ɨ̂ ma'mió Berenice me'ra wa'âkãrã niîwã Cesaréiapɨre. Naâ Festore kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisé sãháaka be'ro ĩ'yârã wa'âkãrã niîwã. 14 Naâ toopɨ́ pehe nɨmɨ́ri niî yuukã, Festo Agripare werêkɨ niîwĩ Paulo yeekãhásere. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —A'tó ni'kɨ́ masɨ́ niiámi bu'îri da'rerí wi'ipɨ Féli kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisé wiháagɨ du'u wĩróti'kɨ. 15 Yɨ'ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ ehakã́, sacerdotea wiôrã, ãpêrã Judeu masa bɨkɨrã́ Paulore wẽheáto niîrã, yɨ'ɨ̂pɨre werê sãawã. 16 Yɨ'ɨ̂ naâre yɨ'tiwɨ́: “Ɨ̃̃sâ romano masa a'tîro weeséti'. Neê ãpêrãre wẽhe dutíro marí' kɨ̃ɨ̂re werê sãa'kãrã, werê sãa no'o'kɨ kẽ'ra beserópɨ naâ basi a'mêri diakɨ̃hɨ́ nɨ'kotika be'ro. Naâ werê sãa no'o'kɨ naâre yɨ'tíka be'ropɨ besé no'o'”, niîwɨ naâre. 17 Tohô weégɨ naâ a'tó etâka nɨmɨ ape nɨmɨ́ pe'e maatá yogoró mariró yɨ'ɨ̂ masaré bese wɨáropɨ wa'âwɨ. Toopɨ́ ehâ, Paulore pihîowɨ. 18 “Yɨ'ɨ̂re werê sãarã, ‘Yã'â butia'se pehe waró bu'îri kɨomí’, niî werê sãarãsama”, niî wãkûmiwɨ. Neê maríkaro niîwɨ. 19 Naâ ẽho peósetisekãhase di'akɨ̃ niîkaro niîwɨ. Apêye, ni'kɨ́ masɨ́ Jesu wamêtigɨ Judeu masa naâ “Wẽrîa wa'âwĩ” niî'kɨre Paulo pe'e kɨ̃ɨ̂reta taha katîmi niisé kiti di'akɨ̃re werê sãawã. 20 Yɨ'ɨ̂ a'te nohóre de'ró weegɨ́sari? niî masiti, Paulore sẽrí yã'awɨ. “Mɨ'ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ wa'â sĩ'risari? Toopɨ́ beseró ɨasarí teekãhásere?” niîwɨ. 21 Kɨ̃ɨ̂ pe'e “Jerusalẽ́pɨre wa'â sĩ'ritisa'. Romano masa wiôgɨ waro Augusto tiro pe'e besé no'o sĩ'risa'”, niîwĩ. Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, “Mɨ'ɨ̂ a'totá bu'îri da'rerí wi'ipɨ tohá ni'igɨsa'. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re o'ôta basiókã, mɨ'ɨ̂ wa'âgɨsa'”, niîwɨ, niî kiti werékɨ niîwĩ Festo Agripare. 22 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Agripa “Yɨ'ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ uúkũkã tɨ'ó sĩ'risa'”, niîkɨ niîwĩ. Festo pe'e “Too pũríkãre mɨ'ɨ̂ yamiákãta tɨ'ogɨ́sa'”, niîkɨ niîwĩ. 23 Ape nɨmɨ́ Agripa, kɨ̃ɨ̂ ma'mió Berenice naâ ãyusé wiôrã su'tí sãyasé me'ra naâ nerê wɨari tũkuhopɨ sãháakãrã niîwã. Ãpêrã surára wiôrã, tii makákãharã wiôrã kẽ'ra naâ me'ra sãháakãrã niîwã. Naâ nerê tohaka be'ro Festo Paulore pihî duti o'okɨ niîwĩ. 24 Paulo naâ tiropɨ sãha ehákã, Festo toó niirã́re niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ Agripa, ãpêrã a'tó duhirã́, ã'rí Paulore mɨsâ ĩ'yâ'. Pãharã́ Judeu masa Jerusalẽ́kãharã, a'ti makákãharã kɨ̃ɨ̂re werê sãawã yɨ'ɨ̂pɨre. Na'îro kɨ̃ɨ̂re “Wẽheró ɨá'”, niî karíkũ mɨhawã. 25 Naâ tohô niîmikã, yɨ'ɨ̂ pe'e “Kɨ̃ɨ̂re wẽheró ɨá'” niisé bu'irire bokatíkãti. Kɨ̃ɨ̂ basi “Yɨ'ɨ̂ Augusto tiropɨ besé no'o sĩ'risa'” niikã́, “Kɨ̃ɨ̂re toopɨ́ta o'ôo'gɨti”, niîwɨ. 26 Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re o'ôo'gɨ, “Ã'rí a'té bu'îri kɨomí, tohô weékɨ niîwĩ”, neê papéra niî ohâ o'ota basió wee' marî wiôgɨpɨre. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ ã'riré pihîoapɨ. Mɨ'ɨ̂re weégɨ pihîoasɨ ɨ̃sâ wiôgɨ ã'rí me'ra uúkũato niîgɨ. Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ me'ra uúkũka be'ro Augustopɨre “A'té bu'îri kɨomí” niî ohâ o'ota basiórosa' niîgɨ, kɨ̃ɨ̂re pihîoasɨ. 27 Ni'kɨ́ bu'îri da'rê no'oakɨhɨre o'ôo'gɨ, “A'té bu'îri kɨomí” niî werêtimigɨ, o'ôo'ta basió wee' marî wiôgɨpɨre. Mehô warota o'ôo'ro weeró noho tɨ'ó yã'asa', niîkɨ niîwĩ Festo Agripare.

Atos 26

1 Be'ró Agripa Paulore uúkũ dutikɨ niîwĩ: —Ni'kâroakã mɨ'ɨ̂ yɨ'tiyá mɨ'ɨ̂re naâ werê sãa'kere, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Paulo wiôgɨre naâ weesétiro nohota amûkãre sĩô moro wiôgɨre uúkũkɨ niîwĩ: 2 —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ niî pe'tise Judeu masa naâ weesétisere masísa'. Apêye naâ uúkũ a'mé tu'ti mɨhase kẽ'rare masísa'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ ãyuró e'katíse me'ra mɨ'ɨ̂re werêgɨti Judeu masa naâ yɨ'ɨ̂re werê sãa'kere. Ãyuró pahá yã'ase me'ra yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'oyá. 4 Yɨ'ɨ̂ wi'magɨ́ niikã́pɨta Judeu masa niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ niiséti'kere masî mɨhatiwã. Yaa maká Tarsopɨ niikã́, Jerusalẽ́pɨ yɨ'ɨ̂ niikã́ masîwã. A'tóka teropɨ kẽ'rare masîsama yɨ'ɨ̂ weesétisere. 5 Yɨ'ɨ̂ ma'mɨ̂pɨta fariseu kurakɨ̃hɨ niî nɨ'kawɨ. Naâ teeré werê sĩ'rirã, ãyuró masîsama. Niî pe'tirã Judeu masa wa'teropɨre tii kuráta niî' niî pe'tise Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere ãyuró weerí kura. 6 Ni'kâroakãre Õ'âkɨ̃hɨ masá wẽrî'kãrãpɨre masogɨ́sami niisé yɨ'ɨ̂ ẽho peóse bu'iri a'topɨ́ bese dutírã o'ôo'ama. A'té masasékãhasere marî yẽkɨ sɨmɨápɨreta Õ'âkɨ̃hɨ werê tohakɨ niîwĩ. 7 Teeréta yuû kuerã weé' marî doze kurarikãharã. Tohô weérã ɨmɨ̂kohori, yamîri kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, kɨ̃ɨ̂ ɨaró noho weé nu'kukã'. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra wẽrî'kãrãpɨ masarã́sama niisére yuû kuegɨ weé'. A'té bu'irita ni'kâroakãre Judeu masa yɨ'ɨ̂re werê sãarã weemá. 8 Too pũríkãre de'ró weérã mɨsâ pe'e Õ'âkɨ̃hɨ masá wẽrî'kãrãpɨre masosére ẽho peó weeti? 9 Yɨ'ɨ́ kẽ'ra too dɨpóropɨ Jesu Nazarékɨ̃hɨre ẽho peórãre yã'âro weé sĩ'riro põo tẽóro weékũmiwɨ. 10 Jerusalẽ́pɨ sacerdotea wiôrã naâ dutî o'o mɨharo me'ra Jesuré ẽho peórãre yẽ'ê, bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa mɨhawɨ. Naâre wẽhekã́, yɨ'ɨ́ kẽ'ra neê ka'mú ta'atiwɨ. 11 Pehetíri yɨ'ɨ̂ Judeu masa naâ neresé wi'seripɨ wa'â, Jesuré ẽho peó du'uato niîgɨ bu'îri da'rêkũwɨ. Ɨpɨ́tɨ waro naâ me'ra uâgɨ, apêye di'tapɨ naâre bu'îri da'rê sĩ'rigɨ siru tuú wã'kakũwɨ. 12 Bu'îri da'rêgɨti taha niî wãkû wã'kagɨ, sacerdotea wiôrã dutî o'ori pũri me'ra Damascopɨ wa'âmiwɨ. 13 Tii maká wa'arí ma'apɨ wa'âgɨ, daharí tero niikã́ muhîpũ asistéro nemoró ɨ'mɨ̂sepɨ asisté dihati, ãyuró bo'rê yuua wa'âwɨ. Yɨ'ɨ̂ tiro, yɨ'ɨ̂ me'rakãharã tiropɨ asisté se'sa wa'âwɨ. 14 Tohô wa'akã́, ɨ̃sâ nukûkãpɨ niî pe'tirã bɨrɨ̂ ke'a wa'âwɨ. Ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re hebreu masa yee uúkũse me'ra uúkũkã tɨ'owɨ́: “Saulo, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re yã'âro weetí? Tohô weégɨ, mɨ'ɨ̂ basita yã'âro weégɨ weé'”, niîwĩ. 15 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, “Noá niîti mɨ'ɨ̂?” niîwɨ kɨ̃ɨ̂re. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: “Yɨ'ɨ̂ Jesu niî'. Yɨ'ɨ̂reta yã'âro weégɨ weé'. 16 Wã'kâ nɨ'kaya. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re yeekãhásere werêgɨ wa'aáto niîgɨ mɨ'ɨ̂re bahuápɨ. Ni'kakã́ mɨ'ɨ̂ ĩ'yâ'kere, yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re be'ropɨ́ ĩ'yoátehere werêgɨ wa'âgɨsa'. 17 Judeu masa, ãpêrã Judeu masa niîtirã mɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'rikã, ãyuró ko'têgɨti. Judeu masa niîtirã tiro naâ tɨ'o masiáto niîgɨ yee kitíre mɨ'ɨ̂re werê dutigɨ o'ôo'gɨtigɨ weé'. Mɨ'ɨ̂ werekã́, yã'âro weeséti'kere du'ú, ãyusé pe'ere siru tuúrãsama. Tohô weekã́, na'î tĩ'aropɨ niî'kãrã bo'rê yuuse pe'ere bokarã́sama. Yɨ'ɨ̂ naâ wiôgɨ niîgɨti. Wãtî pe'e naâ wiôgɨ niî nemotikã'ato niîgɨ tohô weegɨ́ti. Yɨ'ɨ̂re ẽho peókã, naâ yã'âro weeséti'kere akobohógɨti. Tohô weérã naá kẽ'ra ãpêrã yɨ'ɨ̂re ẽho peó'kãrã, yɨ'ɨ̂ besé'kãrã me'ra niîrãsama”, niîwĩ Jesu yɨ'ɨ̂re. 19 Tohô weégɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ uúkũ diho'kere keoró weewɨ́. Yɨ'rɨ́ nɨ'katiwɨ. 20 Yɨ'ɨ̂ neê waro Damascokãharãre Jesu yeé kitire werê nɨ'kawɨ. Be'ró Jerusalẽ́kãharãre, niî pe'tiro Judéia di'takãharãre, ãpêrã Judeu masa niîtirã kẽ'rare a'tîro werêwɨ. “Yã'âro mɨsâ weeséti'kere du'uyá. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨaró weeyá”, niîwɨ. Naâ tohô weéka be'ro naâ dɨka yuú'kere ãpêrãre ĩ'yoáto niîgɨ naâre ãyuró niiséti dutiwɨ. 21 A'té yɨ'ɨ̂ werê'ke bu'iri Judeu masa Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ yɨ'ɨ̂ niigɨ́re yẽ'ê, wẽhé sĩ'rimiwã. 22 Naâ tohô weé sĩ'rimikã, Õ'âkɨ̃hɨ pe'e yɨ'ɨ̂re wee tamú nu'kukã'wĩ. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ a'tóka terore wiôrãre, ãpêrã mehô niirã́ kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê'. Dɨporópɨ Moisé, ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã “Be'ropɨ́ tohô wa'ârosa'” naâ niî'karo noho teeréta yɨ'ɨ̂ werê'. 23 Naâ a'tîro niî ohâkãrã niîwã: “Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ pi'etí, wẽrîgɨsami. Wẽrî toha, kɨ̃ɨ́ta wẽrî'kɨpɨ masá mɨ'tagɨsami. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨósere werêgɨsami Judeu masare, Judeu masa niîtirãre”, niî ohâkãrã niîwã, niî werêkɨ niîwĩ Paulo. 24 Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata Festo karíkũ kehokɨ niîwĩ Paulore: —Paulo, mɨ'ɨ̂ maatihígɨ weé'. Ɨpɨ́tɨ mɨ'ɨ̂ bu'esé bu'iri mɨ'ɨ̂ tɨ'o masítigɨ tohá', niîkɨ niîwĩ Festo. 25 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Paulo yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ maatihígɨ meheta weé'. Yɨ'ɨ̂ weresé diakɨ̃hɨ́ta niî'. Wio pesáse me'ra werê'”, niîkɨ niîwĩ. 26 Be'ró Agripare werêkɨ niîwĩ taha: —Mɨ'ɨ̂ a'tekãhásere ãyuró masísa'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re uiró mariró werê'. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re werê'kere ãyuró masísa'. A'té Jesu yeé kiti ya'yióropɨ wa'âtiwɨ. 27 Too pũríkãre mɨ'ɨ́ kẽ'ra, Agripa, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere ẽho peó weeti? Yɨ'ɨ̂ tɨ'ó yã'akã, mɨ'ɨ̂ ẽho peósa', niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ Paulo. 28 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Agripa niîkɨ niîwĩ: —Pehêteakã uúkũse me'ra mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re Jesuré ẽho peókã weékã' sĩ'riti? niî yɨ'tíkɨ niîwĩ. 29 Paulo niî nemokɨ niîwĩ taha: —Pehé uúkũse, pehêteakã uúkũse me'ra mɨ'ɨ̂, a'tó niirã́ niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ weeró noho Jesuré ẽho peókã ɨása', yɨ'ɨ̂ weeró noho bu'îri da'rerí wi'ipɨ niîtimirã, niîkɨ niîwĩ. 30 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Agripa, Festo, Berenice, ãpêrã naâ me'ra duhirã́ wã'kâ nɨ'ka, ape tũkúpɨ Paulo yeekãhásere uúkũrã sãháakãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ pũrikã teé bu'iri wẽheró ɨá' niisére neê mooámi. Neê bu'îri da'rerí wi'ipɨ kẽ'rare o'ôta basiótimiapã, niîkãrã niîwã. 32 Agripa pe'e Festore niîkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ basi pe'e “Augusto romano masa wiôgɨ yɨ'ɨ̂re beseáto” niîtikã maa, marî kɨ̃ɨ̂re du'u wĩrókã' booapã, niîkɨ niîwĩ.

Atos 27

1 Be'ró Festo Romapɨ o'ôo'ta basiókã ĩ'yâgɨ, Paulore, tohô niikã́ ãpêrã bu'îri da'rerí wi'ipɨ niirã́re Júlio surára wiôgɨre ko'tê dutiwĩ. Júlio surára wiôgɨ Augusto wamêtiri kurakɨ̃hɨ niîwĩ. Yɨ'ɨ̂ Luca kẽ'ra naâ me'ra wa'âwɨ. 2 Ɨ̃̃sâ ni'kâwɨ yukɨ̂sɨ Adramítio wamêtiri makakãhawɨ Ásiakãhase petaripɨ wa'apɨhɨ́ me'ra mɨhâ sãha wa'âwɨ. Ãpí Aristarco wamêtigɨ Macedônia di'ta Tessalônica wamêtiri makakɨ̃hɨ ɨ̃sâ me'ra wa'âwĩ. 3 Cesaréiapɨ wiháa'kãrã ape nɨmɨ́ ɨ̃sâ Sidṍ wamêtiri makapɨre etâwɨ. Toopɨ́ ɨ̃sâ etakã́, Júlio Paulore pahá yã'agɨ a'tîro weewĩ́. Tookãhárã kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã kɨ̃ɨ̂ ɨasé nohore o'oáto niîgɨ naâ tiropɨ sihâ dutigɨ o'ôo'wĩ. 4 Ɨ̃̃sâ tii makápɨ niî'kãrã wihá wã'ka, Chipre nɨkɨrore diakɨ̃hɨ́kãha amukã pe'e yɨ'rɨáwɨ. Tiîape wĩ'ró tutuâtiwɨ. 5 Ɨ̃̃sâ Cilícia, Panfília wamêtise di'ta tiro tii maáreta yɨ'rɨ tãrí pẽ'a, Mirra wamêtiri makapɨ Lícia di'tapɨre ehâwɨ. 6 Tii makápɨ apêwɨpɨ mɨhâ sãharãtirã tiwɨpɨ́ sãyâ'kãrã diháawɨ. Be'ró surára wiôgɨ apêwɨ Alexandriakãhawɨ Itáliapɨ wa'apɨhɨ́re boka eháwĩ. Ɨ̃̃sâ tiwɨpɨ́ mɨhâ sãha, wa'â wa'âwɨ taha. 7 Wĩ'ró ɨ̃sâre ɨpɨ́tɨ wẽé ka'mú ta'a yuukã, ɨ̃sâ pehe nɨmɨ́ri yogowɨ́. Ɨ̃̃sâ ɨpɨ́tɨ pi'etíka be'ropɨ ehâwɨ Gnido wamêtiri maka diakɨ̃hɨre. Wĩ'ró apé sia' pe'e wẽéo yuukã diakɨ̃hɨ́ yɨ'rɨá masiti, apêro pe'e mahâmiawɨ. Salmona peta tiro pe'e yɨ'rɨáa, Creta nɨkɨrore kũûpe' pe'e bahâ ke'awɨ. 8 Ɨ̃̃sâ sumútohopɨ yɨ'rɨáa, ɨpɨ́tɨ da'rá yɨ'rɨa'kãrã kari butírãpɨ Ãyurí Peta wamêtiropɨre ehâwɨ. Tii petá Laséia wamêtiri maka pɨ'to niîwɨ. 9 Ɨ̃̃sâ ɨpɨ́tɨ yogó'ke bu'iri Judeu masa be'tirí bosê nɨmɨ yɨ'rɨá tohakaro niîwɨ. Tohô weéro wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wa'â, pu'êkɨ nɨ'kaátoho kã'roákã dɨ'sawɨ́. Ɨ̃̃sâ yɨ'rɨákã, ɨpɨ́tɨ waro wio pesá niîwɨ. 10 Teeré masîgɨ, Paulo naâre werêmiwĩ: —Marî yɨ'rɨákã, wió niísa'. A'tîwɨ, tiwɨkãháse apeká, marí kẽ'rare mirîta wio niísa'. Tohô weérã marî a'topɨ́ta tohá ni'irã yuhûpɨ, niîmiwĩ. 11 Kɨ̃ɨ̂ tohô niîmikã, surára wiôgɨ Paulo uúkũsere tɨ'otíwĩ. Tiwɨ́ wiôgɨ, tiwɨ́ au tuúgɨre naâ uúkũse pe'ere ẽho peówĩ. 12 Tii petá pe'e pu'êkɨ niikã́ yã'â niîpa'ro. Tohô weérã tiwɨpɨ́ sãyarã́ pãharã́ tii nɨkɨ́ro Cretare yɨ'rɨá wa'â sĩ'riwã Fêni wamêtiri makapɨ. “Toopɨ́ apé tero weérã pu'êkɨ tõ'orã́sa'”, niîwã. Tii petá pe'ere ɨpɨ́tɨ wĩ'ró wẽetípa'ro. 13 Tohô weérã sahâtiro wĩ'ró wẽê tuu wã'katikã, tiwɨ́ da'rarã́ pe'e “Yɨ'rɨáro ɨá' Fênipɨ”, niî wãkûwã. Tohô weé ɨ̃sâ Creta wamêtiri nɨkɨro sumútohopɨ yɨ'rɨáwɨ. 14 Ɨ̃̃sâ wiháaka be'ro maatá wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽé wã'katiwɨ ɨ̃sâ tiro nɨkɨ̂ro tiro pe'e. Teé wĩ'ró Nordeste wamêtiwɨ. 15 Tiwɨré wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽé ka'mu ta'awɨ. Tohô wẽekã́, wĩ'ró wẽe põó tẽoro pe'e wa'âta basiótiwɨ. Basiótikã ĩ'yâ, toó wẽé wã'karo pe'eta ɨ̃sâre sɨ'orí miáawɨ. 16 Ɨ̃̃sâ ni'kâ nɨkɨro Clauda wamêtiri nɨkɨroakãpɨre ehâ, yɨ'rɨáwɨ wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽéo pũritiro pe'e. Tiwɨ sirópɨ ni'kâwɨ yukɨ̂sɨ kã'wɨakã pahipɨhɨ́ mirikã́, naâ yɨ'rɨápɨhɨre dɨ'té po'o no'owɨ. Wĩ'ró ɨpɨ́tɨ weekã́, tiwɨákãre ɨpɨ́tɨ da'rá toharãpɨ pahipɨhɨ́hopɨ mii sãáwɨ. 17 Tiwɨré wehê moro peo toha, pũú nɨ'mo daari me'ra wĩ'ró me'ra batarí niîrã pahipɨhɨ́pɨta warɨâ, dɨ'tewã́. Be'ró naâ uî, Sirte wamêtiro nukûporohopɨ marîre wẽéori niîrã, naâ “Su'ti kaséri wĩ'ró miáato” niî, dɨ'té õ'o'ke kaserire pãâkã'wã. Naâ pãâka be'ro wĩ'ró wẽéoro pe'eta wa'âwɨ. 18 Ape nɨmɨ́ meharóta wĩ'ró wẽekã́ ĩ'yârã, a'tîro weewã́. Pa'sâ tutuato niîrã tiwɨpɨ́ apeká sãyasére kõ'â dɨowã. 19 Ape nɨmɨ́ ɨ̃sâ basita ni'karé tiwɨkãháse su'ti kasérire, naâ dɨ'té'ke daarire, naâ tuâ tuu'ke sẽ'rerire doke yõó nemowɨ taha. 20 Pehe nɨmɨ́ri muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨ, yõkoá neê bahutíwã. Tohô weérã ɨ̃sâ no'o diákɨ̃hɨ wa'ârãsari, niîta basiótiwɨ. Wĩ'ró kẽ'ra tohô wẽé nu'kukã'wɨ. Tohô weé “Ɨ̃̃sâ neê yɨ'rɨsomé”, niî wãkûmiwɨ. 21 Pehe nɨmɨ́ri ɨ̃sâ ba'âtiwɨ. Tohô weekã́ ĩ'yâ, Paulo naâ wa'teropɨ niî'kɨ wã'kâ nɨ'ka, naâre niîwĩ: —Mɨsâre sõ'opɨ́ Cretapɨ yɨ'ɨ̂ werê'kere tɨ'okã́, ãyú niî booapã. Marî toopɨ́ wihatírã, a'tîwɨre dohórẽ', tiwɨkãhásere bahurióti booapã. 22 Ni'kâroakãre mɨsâ uîtikã'ya. Neê ni'kɨ́ wẽrîsome. A'tîwɨ di'akɨ̃ bahu dutírosa'. 23 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ niî'. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi. Ni'kakã́ yami ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re werê ko'tegɨ yɨ'ɨ̂ tiropɨ bahuámi. 24 A'tîro niî wereámi: “Neê uîtikã'ya. Mɨ'ɨ̂ Augusto wiôgɨ tiropɨ besé no'ogɨ wa'âgɨsa'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ sẽrisére ãyuró tɨ'oámi. Tohô weérã a'tîwɨpɨ niirã́ yɨ'rɨ́ pe'tikã'rãsama. Neê ni'kɨ́ wẽrîsome”, niiámi. 25 Tohô weérã mɨsâ wãkû tutuaya. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó'. Kɨ̃ɨ̂ niî'ke diakɨ̃hɨ́ta wa'ârosa'. 26 Wĩ'ró di'akɨ̃ marîre nɨkɨ̂ropɨ wẽé tu'a po'orosa', niîwĩ Paulo. 27 Pɨá semana ɨ̃sâ Cretare wiháaka be'ro ehâkãti pahirí maa Adriático wamêtiri maahopɨre. Wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽéo ka'mu ta'a yuukã, yogokã́ti. Yamî deko niikã́ tiwɨkãhárã da'rarã́, “Marî di'tâ tiropɨ ehârã weé tɨ'sa'”, niîwã. 28 Tohô weérã naâ no'ó kõ'ro ɨ̃'kɨámitito? niîrã, ni'kâ daa yapapɨ nɨkɨkaháre dɨ'té õ'o, keó yã'awã. Naâ tohô weekã́, trinta e seis metros ɨ̃'kɨáwɨ. Too nɨháro opâturi keó yã'awã taha. Vinte e sete metrota niîkaro niîwɨ maha. 29 Yamî niî yuukã, naâ ɨ̃ta paápɨ dokê wã'ari niîrã, a'tîro weewã́. Ba'pâritise kome pĩhíri pakare tee yapúripɨ opa daári me'ra dɨ'té õ'o'kere doke yõówã. Au tuúro pe'e tiwɨré wehê yẽ'e po'oato niîrã tohô weewã́. Tohô weé tohaka be'ro naâ “Maatá bo'reakã́ ɨamísa'”, niî wãkû ke'tiwã. 30 Yamîta tiwɨré da'rá ko'terã du'tí sĩ'rimiwã. Tohô weé naâ “Kome pĩhírire ɨ'mɨtã́ro pe'e doke yõórãtirã weé'” niî soo, yukɨ̂sɨakãre mii dihóo, tiwɨ́ me'ra du'tí sĩ'rimiwã. 31 Paulo naâ tohô weé sĩ'rikã ĩ'yâgɨ, surára wiôgɨre, ãpêrã surárare werêwĩ: —Ã'rá a'tîwɨpɨ tohatíkã, mɨsâ neê ni'kɨ́ katîsome, niîwĩ. 32 Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, surára pe'e tiwɨ́ yukɨ̂sɨakãre dɨ'té'ke daarire dɨtê sure kehe yõokã'wã. 33 Bo'rê ke'aatoho dɨporo Paulo tiwɨpɨ́ niirã́re ba'â dutiwĩ: —Pɨá semana wa'â' mɨsâ kãrití, ba'âtimirã mɨsâ niiró. 34 Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨsâ baa nɨhá tutuato niîgɨ mɨsâre ba'â dutigɨti. Neê kã'roákã mɨsâre mehêkã wa'âsome, niîwĩ. 35 Tohô niî toha, Paulo pãuré miî, niî pe'tirã ĩ'yóropɨ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ basi tigaré dekô me'ra pe'ê, ba'âwĩ. 36 Naâ kɨ̃ɨ̂ tohô ba'akã́ ĩ'yârã, naâ bɨhâ wetimi'kere akobohó, naá kẽ'ra e'katíse me'ra ba'âwã. 37 Ɨ̃̃sâ tiwɨpɨ́ sãyarã́ niî pe'tirã duzentos setenta e seis niîwɨ. 38 Naâ ba'â sĩ'riro põo tẽóro naâ ba'âka be'ro tiwɨpɨ́ sãyasé trigo ahurire tii maápɨ doke yõó pe'okã'wã. Yukɨ̂sɨ ka'rasá nemopɨhɨ tohaáto niîrã teeré kõ'âwã. 39 Bo'rê ke'aka be'ro tiwɨ́ da'rarã́ nɨkɨ̂rore ĩ'yâ bokawã. No'opɨ́ niîti, niî ĩ'yâ masitiwã. Naâ tohô ĩ'yâ masitimirã, opâ tũku nukûporo niiróre ĩ'yâ, “Sõ'ó bɨâ nɨharã, apé tero weéro basiókã maa, toó maharã́”, niîwã. 40 Tohô weérã too dɨpóro “Kome pĩhíri wehê yẽ'e po'oato” niî, naâ dɨ'té doke yõó'ke pĩhirire dɨtê sure dihowã́. Apêye wahâ pĩhiri pakare, au tuúse pĩhiri dɨ'té'ke daarire pãâ ka'ra nɨ'kowã. Naâ tohô weé tohaka be'ro ɨ'mɨtã́ropɨ niirí su'ti kasérore wĩ'ró tii kaséropɨ yẽ'ê miáato niîrã wehê moro yoowã. Tohô weéro tiwɨ́ nukûporo sumútoho pe'e nɨháawɨ. 41 Nɨháa, ɨ̃'kɨátiro nukûporo opâ bu'a niirópɨ sɨ'â peha wa'âwɨ. Wahá mɨ'taro pe'e nukûporopɨ opâ sĩ'o doké bi'pe ke'awɨ. Neê sĩô bɨrota basiótiwɨ. Tiwɨ́ au tuúro pe'e pã'kôri pakase paâ kehe õ'okã, batá wa'âwɨ. 42 Tohô wa'akã́ ĩ'yâ, surára tiwɨpɨ́ bu'îri kɨorã́ naâ yẽ'ê'kãrãre neê ni'kɨ́ dokê yõha baá du'titikã'ato niîrã wẽhékã' sĩ'rimiwã. 43 Surára wiôgɨ pe'e Paulore yɨ'rɨó sĩ'rigɨ, naâre ka'mú ta'awĩ. Be'ró baa masírãre sumútohopɨ baa nɨhá mɨ'ta dutiwĩ. 44 Ãpêrãre tábua pĩhiri me'ra pa'sâ nɨha dutiwĩ. Teé me'ra wa'âtirã, tiwɨkãháse batá'ke pĩhiri me'ra pa'sâ nɨha dutiwĩ. Tohô wee tĩhárã, ɨ̃sâ niî pe'tirã yɨ'rɨ́ pe'tikã'wɨ.

Atos 28

1 Ɨ̃̃sâ niî pe'tirã sumútohopɨ nɨhahá, mahá nɨ'kaka be'ro ɨ̃sâ masîwɨ, tii nɨkɨ́ro Malta wamêtikaro niîwɨ. 2 Tookãhárã masá akôro pehakã́ yɨsɨákã ĩ'yârã, ɨ̃sâre ãyuró pahá yã'awã. Tohô weérã pekâ me'e wĩha basá, ɨ̃sâre so'ma dutírã pihîowã. 3 Paulo kẽ'ra pekâ boposé seégɨ wa'â, mii tĩáwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô mii tĩári kura ãyâ pekâpɨ niî'kɨ asisé uî wihatigɨ, Paulo yaa amûkãpɨ kũ'rî doke yohawĩ. Toopɨ́ta wã'yákã'wĩ. 4 Tii nɨkɨ́rokãharã ãyâ Paulo yaa amûkãpɨ wã'yakã́ ĩ'yârã, naâ a'tîro niîwã: —Ã'rí masá wẽhegɨ́ niîsami. Kɨ̃ɨ̂ diâ pahirí maapɨ yɨ'rɨ́ toha'kɨ niîmigɨ, kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'ke wapa wẽrîgɨsami, niîwã. 5 Paulo pe'e ãyâre pekâ me'epɨ wehêste kehe sãawĩ. Kɨ̃ɨ̂re neê mehêkã wa'âtiwɨ. 6 Naâ tookãhárã pe'e “Maatá kɨ̃ɨ̂re bipiá wa'ârosa'”, niîmiwã. “Bipitíkã maa, wãkûtiro bɨrɨ̂ ke'a, wẽrîa wa'âgɨsami”, niî wãkûmiwã. Naâ yoakã́ yuû kue kumí, kɨ̃ɨ̂re mehêkã wa'âtikã ĩ'yâ, mehêkã wãkûwã taha. “Ã'rí ɨmɨ mehéta niîsami. Marî ẽho peógɨ niîgɨ niîsami. Tohô weéro kɨ̃ɨ̂re ãyâ kũ'rikã́, neê mehêkã wa'á wee'”, niîwã. 7 Ɨ̃̃sâre tohô wa'â'karo tii nɨkɨ́ro wiôgɨ Públio wamêtigɨ yaá di'ta pɨ'toakã niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ kãri dutígɨ pihîkã'wĩ. I'tiá nɨmɨ ɨ̃sâ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ niisé nɨmɨrire ɨ̃sâre ãyuró weewĩ́. 8 Tiîtare Públio pakɨ uhá'ke, yohâ do'âtigɨ kãhiwĩ́. Paulo kɨ̃ɨ̂ kãhirópɨ sãhá, Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basá, kɨ̃ɨ̂ dɨpôapɨre yãa peówĩ. Tohô weé kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨkã́ weewĩ́. 9 Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, tii nɨkɨ́ropɨ niirã́ do'âtirã naâ do'âtisere yɨ'rɨó dutirã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ a'tîwã. Niî pe'tirã naâ do'âtisere yɨ'rɨó no'owã. 10 Tii nɨkɨ́rokãharã ɨ̃sâre pehé apêye noho o'ôwã. Be'ropɨ́ ɨ̃sâ yukɨ̂sɨpɨ wa'ârã, pu'êtiatehe kẽ'rare o'ôwã. 11 Ɨ̃̃sâ tii nɨkɨ́ropɨre i'tiá muhipũ niîwɨ. Be'ró Alexandria wamêtiri makakãhawɨ me'ra wa'âwɨ taha. Tiwɨ́ toopɨ́ pu'êkɨ tõ'ó niî ni'ikaro niîwɨ yuhûpɨ. Tiwɨ́ yukɨ̂sɨ ẽ'keapɨ ãpêrã masá ẽho peósetirã Castor, Pólu wamêtirã naâ weeró noho bahurã́ paâ tee õ'o'ke wã'yawɨ. 12 Maltapɨ niî'kãrã wihá, Siracusa wamêtiri makakãha petapɨ ehâwɨ. Toopɨ́ i'tiá nɨmɨ tohá ni'iwɨ. 13 Be'ró Régio wamêtiri makapɨ wa'ârã sumútohopɨ nɨháawɨ. Toopɨ́ etâ, ni'kâ nɨmɨ be'ro ɨ̃sâ wa'aró pe'eta wĩ'ró wẽéowɨ. Tohô weérã ape nɨmɨ́ pe'e ehâ bakeo'wɨ Putéoli wamêtiri makapɨre. Toopɨ́ etâ, ɨ̃sâ tiwɨpɨ́ sãyâ'kãrã diháawɨ. 14 Toopɨ́re ãpêrã Jesuré ẽho peórãre boka eháwɨ. Naâ ɨ̃sâre “Ni'kâ semana ɨ̃sâ me'ra tohá ni'iya”, niîwã. Tohô weérã ɨ̃sâ ni'kâ semana toó niî, be'ró Romapɨ wa'ârã ma'âpɨ yɨ'rɨáwɨ taha. 15 Ãpêrã Romakãharã Jesuré ẽho peórã ɨ̃sâ Romapɨ wa'asé kitire tɨ'ó tohakãrã niîwã. Teeré tɨ'ó, ɨ̃sâre põo tẽrírã etâwã ma'âpɨ praça de Ápio wamêtiri makapɨ. Ãpêrã kẽ'ra apêropɨ siharã́ naâ kãrirópɨ Três Venda wamêtiropɨ ɨ̃sâre põo tẽríwã. Paulo naâre ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niî, kɨ̃ɨ̂ basi kẽ'ra nemoró e'katí, wãkû tutuase boka nemówĩ. 16 Ɨ̃̃sâ Romapɨ etâka be'ro surára wiôgɨ Júlio a'tîro weewĩ́. Bu'îri kɨorã́ kɨ̃ɨ̂ miáa'kãrãre tookãhárã bu'îri kɨorã́re ko'terã́ wiôgɨpɨre wiawĩ́. Paulo pe'ere apé wi'ipɨ ni'kɨ́ surára kɨ̃ɨ̂re du'tirí niîgɨ ko'teákɨhɨ me'ra kũûwĩ. 17 I'tiá nɨmɨ ɨ̃sâ Romapɨ etâka be'ro Paulo tii makákãharã Judeu masa wiôrãre pihîowĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ tiropɨ naâ ehakã́ ĩ'yâ, naâre a'tîro niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ akawerérã, neê kã'roákã mehêkã weetíwɨ marî akawerérãre. Neê marî yẽkɨ sɨmɨápɨ weeséti'kere “Tohô nií wee'”, niîtiwɨ. Tohô weetímikã, marî akawerérã Jerusalẽ́pɨ yɨ'ɨ̂re yẽ'ê, romano masa wiôrãpɨre o'ôwã. 18 Naâ romano masa wiôrã yɨ'ɨ̂re sẽrí yã'a', kɨ̃ɨ̂re wẽheró ɨá' niisé bu'irire bokatí tĩharã, du'ú sĩ'rimiwã. 19 Naâ Judeu masa pe'e pũrikã yɨ'ɨ̂re neê du'u wĩróro ɨatíwã. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ “Wiôgɨ Augusto Romakɨ̃hɨpɨta beseáto”, niîwɨ. Neê yɨ'ɨ̂ akawerérãre werê sãagɨ meheta yɨ'ɨ̂ ɨaró me'ra a'tiápɨ. 20 Yɨ'ɨ̂ tohô wee tĩhágɨ, mɨsâ me'ra uúkũgɨti niîgɨ, diakɨ̃hɨ́ masiáto niîgɨ mɨsâre pihîoapɨ. Marî Judeu masa yoakã́ yuû kue'kɨ a'tî tohakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Jesu Cristo wamêtimi. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re ẽho peóse bu'iri a'te daári kome daári me'ra dɨ'té no'o'kɨ niî', niîwĩ Paulo. 21 Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Ɨ̃̃sâ neê ni'kâ papéra pũri Judeu masa Judéiakãharã naâ ohâ o'oka pũrire yẽ'é wee'. Mɨ'ɨ yeékãhasere tɨ'ó wee'. Toó Judéiakãharã a'topɨ́ siharã́ etârã, neê yã'âro uúkũ werê sãatiwã mɨ'ɨ̂re. 22 Ɨ̃̃sâ a'té di'akɨ̃re masî'. Niî pe'tirokãharã “Jesuré ẽho peóse yã'â niî'”, niî uúkũma. Tohô weérã ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂ ẽho peósere tɨ'ó sĩ'risa', niîwã. 23 Tohô niîka be'ro naâ ni'kâ nɨmɨ teeré uúkũatihi nɨmɨre besewã́. “Tii nɨmɨ́ a'tîrãti” niî, wa'â wa'âwã. Tii nɨmɨ́ niikã́ pãharã́ masá Paulo kãhirí wi'ipɨ etâwã. Naâ nerê pe'tika be'ro bo'reakã́ bu'ê nɨ'ka'kɨ, teê yamîka' bu'ê na'î tõ'oa wa'âwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niî pe'tirã wiôgɨ niisé kitire bu'êwĩ. Jesu Cristore ẽho peoáto niîgɨ, Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâ'kere, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere naâre pũûro ẽho peókã ɨágɨ bu'ê ĩ'yowĩ. 24 Ni'karérã kɨ̃ɨ̂ bu'esére ẽho peówã. Ãpêrã neê ẽho peótiwã. 25 Naâ ni'kâro noho wãkûti, ni'karérã toopɨ́ duhî'kãrã wã'kâ nɨ'ka wihari kura Paulo naâre niîwĩ: —Espírito Santo diakɨ̃hɨ́ta uúkũpĩ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Isaía me'ra uúkũgɨ marî yẽkɨ sɨmɨápɨre. A'tîro niî werê dutikɨ niîwĩ: 26 Ã'rá masaré a'tîro niî werêgɨ wa'âya: “Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere teérã, ĩ'yâ sĩ'ritirãsa'. Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó sĩ'ritirã, diakɨ̃hɨ́kãhasere tɨ'ó sĩ'ritirãsa'. Tohô ẽho peóti tĩharã, yɨ'ɨ̂re akobohóse sẽrisomé. Tohô weérã mɨsâre werekã́, tɨ'orã́sa', tɨ'órã pe'ea'. Mehô de'ró niîro weesarí, niî tɨ'o masísome. Mɨsâ ãyuró yɨ'ɨ̂ weesére ĩ'yâmirã, ĩ'yâ masisome”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. 28 Tohô weérã mɨsâ tɨ'ó sĩ'ritise bu'iri Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóse kitire ni'kakã́ me'ra Judeu masa niîtirãre werê no'orosa'. Naâ pe'e ãyuró tɨ'ó tɨ'sarãsama, niîwĩ. 29 Paulo teeré niîka be'ro Judeu masa toopɨ́ niirã́ naâ basi a'mé tu'ti wihawã. 30 Pɨá kɨ'ma Paulo tií wi'i naâ wasó, wapa yeé dutika wi'ipɨre surára kɨ̃ɨ̂re ko'tegɨ́ me'ra niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ siharãre e'katíse me'ra naâre põo tẽríwĩ. 31 Uiró mariró, wãkû tutuaro me'ra masaré Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisére, tohô niikã́ Jesu Cristo yeekãhasere bu'ê nu'kukã'wĩ. Ãpêrã neê ka'mú ta'aro mariró tohô weewĩ́. Teófilo, mɨ'ɨ̂re toô kã'rota ohâ'. Luca

Romanos 1

1 Yɨ'ɨ̂ Paulo mɨsâ Roma wamêtiri makakãharã Jesu Cristore ẽho peórãre ohâ'. Jesu Cristo dutiró weé wã'ya ko'tegɨ niî'. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóse kitire werê dutigɨ besewĩ́. 2 Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé kiti werê mɨ'tarã me'ra “Yɨ'ɨ̂ masaré yɨ'rɨógɨti”, niî werê yuukɨ niîwĩ. Tohô weérã tee kitíre tɨ'órã, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ ohâkãrã niîwã. 3 Naâ ohâ'ke marî wiôgɨ Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ makɨ yee kiti niî'. Kɨ̃ɨ̂ a'ti nukúkãpɨre marî weeró noho ɨpɨtígɨ bahuákɨ niîwĩ. Masɨ́ niîgɨ, dɨporókɨ̃hɨpɨ wiôgɨ Davi paramí niî turiagɨpɨ niîkɨ niîwĩ. 4 Kɨ̃ɨ̂ marî weeró noho ɨpɨtímigɨ, Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî yuugɨ, yã'asé moogɨ́ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Espírito Santo tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂re wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Tohô weesé me'ra masaré yɨ'ɨ̂ makɨ niîmi niisére ĩ'yókɨ niîwĩ. 5 Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ Paulore ãyuró weégɨ, kɨ̃ɨ yeé kitire werê dutigɨ besewĩ́. Niî pe'tiropɨ masá Jesu Cristore ẽho peoáto niîgɨ tohô weewĩ́. Ẽho peó tĩharã, kɨ̃ɨ̂ ɨaró weerã́sama. 6 Mɨsâ Romakãharã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ tohô niî no'o'kãrãta niî'. Tohô weégɨ mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ ma'irã́re a'ti pũríre ohâ'. Õ'âkɨ̃hɨ Jesu Cristo yarã sãha dutígɨ mɨsâre besékɨ niîwĩ. Marî pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ, tohô niikã́ marî wiôgɨ Jesu Cristo mɨsâre ãyuró weeáto. Mɨsâre ãyuró ehêri põ'ratikã weeáto. 8 A'teré mɨsâre werê mɨ'tagɨti. Niî pe'tirokãharãpɨ mɨsâ Jesu Cristore ẽho peósere uúkũ se'sama. Teeré tɨ'ógɨ, Jesu Cristo wee tamúse me'ra Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niî'. 9 Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrisétiri nɨkɨ mɨsa yeékãhasere sẽri basá nu'kukã'. Yɨ'ɨ̂ tohô weesére Õ'âkɨ̃hɨ “Diakɨ̃hɨ́ta weemí”, niîsami. Yɨ'ɨ̂ ãyuró ehêri põ'ratise me'ra kɨ̃ɨ̂ ɨaró weé'. Teeré weégɨ, ãyusé kiti kɨ̃ɨ̂ makɨ yeére werê'. 10 Apêye kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨre a'tîro sẽrí nu'kukã'. “Mɨ'ɨ̂ ɨágɨ, yɨ'ɨ̂re Romapɨ wa'â dutigɨ du'óo'ya. Tii makákãharã mɨ'ɨ̂re ẽho peórãre ĩ'yâ sĩ'risa'”, niî sẽrí'. Yoâ wa'a' yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ wa'â sĩ'rimi'karo. 11 Mɨsâre nemoró wãkû tutuakã ɨa sãágɨ Espírito Santo yɨ'ɨ̂re masisé o'oró weeró noho mɨsâre o'ô turia sĩ'risa'. Tohô weégɨ toopɨ́re wa'â sĩ'risa'. 12 Mɨsâre a'tîro niîgɨti. Marî pɨ̂a pe'eseri a'mêri wee tamúrãsa'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ ẽho peókã ĩ'yârã, nemoró wãkû tutuarãsa'. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâ ẽho peókã ĩ'yâgɨ, meharóta weegɨ́sa'. 13 Akawerérã, mɨsâre a'teré masikã́ ɨása'. Pehetíri mɨsâ tiropɨ wa'â sĩ'rimi'. Apé sia'kãharã marikã Judeu masa niîtirã yɨ'ɨ̂ Jesu Cristo yee kitire werekã́, ẽho peówã. Mɨsa yaá makakãharã kẽ'rare Jesu Cristore ẽho peókã ɨa sãágɨ werêgɨ wa'â sĩ'risa'. Tohô weé sĩ'rimikã, basió wee' yuhûpɨ. 14 Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé kitire niî pe'tirãre yɨ'ɨ̂re werê dutiwĩ. Yeé uurã́re, uutírã kẽ'rare werê dutiwĩ. Bu'ê'kãrãre, bu'êti'kãrãre werê dutiwĩ. 15 Tohô weégɨ mɨsa yaá makakãharã Jesu Cristore ẽho peótirãre kɨ̃ɨ yeé kitire pũûro werê sĩ'risa'. 16 Masá Jesu Cristo yee kitire tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nɨ'kasama. Yɨ'ɨ̂ masî', Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra niî pe'tirã Jesu Cristore ẽho peórãre pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrãre yɨ'rɨósami. Tohô weégɨ masaré tee kitíre neê bopôya sãa wee'. Neê waro kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã Judeu masa niirã́re yɨ'rɨósami. Judeu masa niîtirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã kẽ'rare meharóta yɨ'rɨósami. 17 Tee kití a'tîro niî'. Õ'âkɨ̃hɨ Jesu Cristore ẽho peórãre “Bu'îri marirã́, ãyurã́ niîma”, niî ĩ'yâsami. Jesu Cristore ẽho peórã di'akɨ̃re tohô ĩ'yâsami. Teekãhásere Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre “Ãyurã́ niîma”, niî ĩ'yâsami. Kɨ̃ɨ̂ me'ra niî nu'kurãsama, niîwɨ. 18 Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ masá yã'âro weesétisere ĩ'yâgɨ, bu'îri da'rêsami. Yã'âro weé nu'kurã diakɨ̃hɨ́kãhasere ka'mú ta'asama. Tohô weégɨ naâre ɨpɨ́tɨ bu'îri da'rêsami. 19 Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niisétise masîta basiósere masá ãyuró masîsama. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ basi teeré masikã́ weékɨ niîwĩ. 20 Marî Õ'âkɨ̃hɨ bahusére ĩ'yâtimirã, kɨ̃ɨ̂ weé'ke me'ra kɨ̃ɨ̂ tutuasére, kɨ̃ɨ̂ niisétisere masî no'o'. Kɨ̃ɨ̂ tutuasé, kɨ̃ɨ̂ niisétise niî nu'kukã'rosa'. Neê waro kɨ̃ɨ̂ a'ti nukúkãre weé nɨ'kaka teropɨta kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niî' niisére masî no'o'. Tohô weérã masá “Mɨ'ɨ̂re masîtisa'. Tohô weérã bu'îri moó'”, niî masitisama. 21 Kɨ̃ɨ̂ niisétisere masîmirã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peótisama. Neê kɨ̃ɨ̂re “Ãyú'” niîtisama. No'ó ɨaró wãkû ma'a, siâpe me'ra nemoró yã'âro wãkû sãhasama. 22 Naâ masî yɨ'rɨa' niîmirã, tɨ'o masítirã tohasamá. 23 Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ katî nu'kugɨre ẽho peótisama. Naâ apêye noho masá yeê'ke boâ dihaatehe pe'ere ẽho peósama. Masá weeró noho bahurã́, mirikɨ̃hɨá weeró noho bahurã́, wa'îkɨ̃rã weeró noho bahurã́, pĩroâ weeró noho bahurã́re yeê, ẽho peósama. Neê waropɨta teeré wee mɨháti, ni'kâroakã kẽ'rare meharóta weé nu'kuma. 24 Naâ tohô weé'ke bu'iri Õ'âkɨ̃hɨ naâ yã'âro weé sĩ'risere weeáto niîgɨ kõ'â wã'kakɨ niîwĩ. Naâ bopôyase yã'asére a'mêri weékãrã niîwã. Teeré weérã, naâ basi naâ ɨpɨré dohórẽ'rã weékãrã niîwã. 25 Diakɨ̃hɨ́kãhasere ẽho peóro noho o'ôrã, mehô niî soo wioritima. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peóro noho o'ôrã, kɨ̃ɨ̂ da'rê'ke a'ti nukúkãkãhase pe'ere ẽho peóma. Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise weé'kɨre e'katí peo nu'kukã'ro ɨá'. Tohôta weé no'oato. 26 Õ'âkɨ̃hɨ bopôyase naâ ɨâri pehasere weeáto niîgɨ naâre kõ'â wã'kakɨ niîwĩ. Numiâpɨta ɨmɨá me'ra naâ wee wɨáse nohore naâ basi numiâ se'saro yã'âro weesamá. 27 Ɨmɨá kẽ'ra naâ basi yã'âro a'mêri weesamá. Ɨmɨá numiâ me'ra wee wɨáse nohore du'úrã, ɨmɨá se'saro ɨâri peha, yã'âro weesamá. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ naâre yã'âro weesé wapa, bu'îri da'rêsami. Naâre bu'îri da'rêgɨ, naâ ɨpɨpɨ́re pi'etíkã weesamí. 28 Kɨ̃ɨ̂ weé'kere ĩ'yâmirã, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó sĩ'ritisama. Tohô weégɨ naâ wãkû ma'asere weeáto niîgɨ kõ'â wã'kakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ naâre kõ'akã́, tootá naâ yã'âro weé'kere nemo peósama. 29 Niî pe'tise yã'âro weesére yɨ'rɨókã'sama. Pahá yã'aro mariró ãpêrãre yã'âro weé sĩ'risama. Apêye noho kɨomírã, kɨo nemó sãha sĩ'risama. A'té niî pe'tise yã'asére weesamá. Doésama. A'mê wẽhesama. A'mé tu'tisama. Wee soósama. Yã'âro weé sĩ'riro põo tẽóro yã'âro weesamá. Uukahá, kití maa soósama. 30 Ãpêrãre yã'âro weé sĩ'rirã, diakɨ̃hɨ́ niîtimikã, werê sãasama. Õ'âkɨ̃hɨre ɨatísama. Ãpêrãre ĩ'yâ muisama. “Yɨ'ɨ̂ pe'e ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'ka'”, niîsama. Yã'asére wee bokásama. Naâ pakɨ sɨmɨáre yɨ'rɨ́ nɨ'kasama. 31 Tɨ'o masítisama. Naâ “Weerã́ti” niî'kere weetísama. A'mé tu'tika be'ro apó sĩ'ritisama. Naâ akawerérãpɨreta ma'itísama. Ãpêrãre pahá yã'atisama. 32 Õ'âkɨ̃hɨ tohô weerã́re keoró weégɨ, “Pekâ me'epɨ kõ'â bahuriógɨti”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro niîmikã, yã'âro weé nu'kusama. Tohô niikã́ ãpêrãre yã'âro weekã́ ĩ'yârã, “Ãyuró weérã, tohô weemá”, niîsama.

Romanos 2

1 Mɨsâ ãpêrãre “Naâ yã'arã́ niîma” niî, ĩ'yâ besetikã'ya. Mɨsá kẽ'ra naâ weeró noho yã'âro weesétisa'. Naâ bu'îritima niîrã, ɨ̃sá kẽ'ra bu'îriti' niîro noho wa'â' mɨsâre. Mɨsâ ni'kâro noho bu'îri kɨó'. 2 Õ'âkɨ̃hɨ yã'âro weerã́re bu'îri da'rêgɨ, keoró weégɨ weemí niisére masî no'o'. 3 Mɨsâ ãpêrãre yã'âro weemá niîmirã, naâ weeró nohota weé'. Tohô weérã “Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâre bu'îri da'rêsome”, niîtikã'ya. Da'rêgɨsami. 4 Yã'âro weemíkã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre pahá yã'agɨ, maatá bu'îri da'rêtisami. Tohô weérã mɨsâ “Ɨ̃̃sâre bu'îri da'rêsome”, niîmisa'. Tohô nií wee'. Mɨsâ yã'âro weesére bɨhâ weti dɨka yuuáto niîgɨ mɨsâre pahá yã'asami. 5 Kɨ̃ɨ̂ tohô weemíkã, mɨsâ yã'âro weesére bɨhâ weti dɨka yuú sĩ'ritisa'. Mɨsâ siâpe me'ra yã'asére wee nemórã, bu'îri da'resére see neéo kũu nemorã weé'. Be'ró masaré bu'îri da'reátihi nɨmɨ niikã́, Õ'âkɨ̃hɨ uâgɨ, mɨsâre keoró besé, ɨpɨ́tɨ bu'îri da'rêgɨsami. 6 Masá naâ weé'ke nɨkɨre keoró wapa yeégɨsami. 7 Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro weerã́re kɨ̃ɨ̂ tiropɨ katî nu'kuatehere o'ôgɨsami. “Kɨ̃ɨ̂ me'ra dɨka yuú niî nu'kurãsa'” niirã́re, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ “Ãyuró weeápɨ” niisére a'marã́ nohore o'ôgɨsami. Tohô niikã́ ape ɨpɨ́ boâtiri ɨpɨ su'ti wetí sĩ'rirãre o'ôgɨsami. Naâ katî nu'kusere ɨárã, ãyuró weé nu'kurãsama. 8 Ãpêrã pe'e Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'karã, naâ ɨaró weesétisama. Diakɨ̃hɨ́kãhasere ɨatírã, yã'asé pe'ere wee sirú tuusama. Õ'âkɨ̃hɨ uâ, naâre ɨpɨ́tɨ bu'îri da'rêgɨsami. 9 Niî pe'tirã yã'âro weesétirã pi'etí, yã'âro tɨ'ó yã'arãsama. Neê waro Judeu masare tohô wa'â mɨ'tarosa'. Judeu masa niîtirã kẽ'rare meharóta wa'ârosa'. 10 Ãyuró weesétirã pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weegɨ́sami. Naâre “Mɨsâ ãyuró weewɨ́”, niîgɨsami. Tohô niikã́ naâre ãyuró ehêri põ'ratikã weegɨ́sami. Neê waro Judeu masare tohô weé mɨ'tagɨsami. Judeu masa niîtirã kẽ'rare meharóta weegɨ́sami. 11 Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masare, Judeu masa niîtirãre ĩ'yâ dɨka waá nɨ'kotisami. 12 Judeu masa niîtirã Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutî'kere masîtisama. Naâ yã'âro weé'kere teé dutisé me'ra meheta Õ'âkɨ̃hɨ besegɨ́sami. Yã'âro weé'ke wapa me'ra pe'e naâre besé pekâ me'epɨ kõ'â bahuriógɨsami. Judeu masa pũrikã Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutî'kere masîsama. Teeré masîmirã, yã'âro weesamá. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ naá maa teé dutisé me'ra naâ yɨ'rɨ́ nɨ'ka'ke wapare bu'îri da'rêgɨsami. 13 Moisé dutisére tɨ'osé me'ra di'akɨ̃ Õ'âkɨ̃hɨ “Bu'îri marirã́ niîma”, niîtisami. Kɨ̃ɨ̂ dutisére weerã́ pe'ere “Bu'îri marirã́ niîma”, niîsami. 14 Judeu masa niîtirã Moisé dutisére moomírã, naâ ãyuró weérã, Õ'âkɨ̃hɨ dutiséreta weérã weemá. Naâ basi Moisé dutisére masirã́ weeró noho weesamá. 15 Ãyuró weesé me'ra naâ diakɨ̃hɨ́ wãkusére ĩ'yosamá. Moisé dutisére masirã́ weeró noho niîma. Tohô weérã keoró weetíka be'ro yã'âro tɨ'ó yã'asama. Ãyuró weéka be'ro bu'îri moorã́ tɨ'ó yã'asama. 16 Yɨ'ɨ̂ Jesu Cristo yee kitire werêro nohota a'tîro wa'ârosa'. Õ'âkɨ̃hɨ masaré bu'îri da'reátihi nɨmɨ niikã́, niî pe'tirã wãkusére, ãpêrã ĩ'yâtiropɨ weesére besegɨ́sami. Jesu Cristo yã'âro wãkurã́re, yã'âro weerã́re bu'îri da'rêgɨsami. Ãyusé wãkurã́re, ãyuró weerã́re ãyuró weegɨ́sami. 17 Mɨsâ a'tîro wãkûmisa': “Ɨ̃̃sâ Judeu masa Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutisé kũû'kere ẽho peórã niî'. Õ'âkɨ̃hɨ yarã niî'. Tohô weérã Judeu masa niîtirã yɨ'rɨóro ãyú yɨ'rɨ nɨ'ka'”, niîmisa'. 18 Tohô niikã́ a'tîro niî nemosa'. “Ɨ̃̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ ɨasé nohore masî'. Moisé dutî'kere masî yuurã, ɨ̃sâ ãyusé di'akɨ̃re bese masí'. 19 Kapêri bahutírãre tɨ̃á wã'karã weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ yeere masîtirãre bu'ê masi'. Na'î tĩ'aropɨ niirã́re sĩ'óo'rã weeró noho yã'âro weerã́re ãyuró wee dutí'”, niísa'. 20 “Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere kɨórã, diakɨ̃hɨ́kãhasere keoró masî'. Tohô weérã tɨ'o masítirãre, Õ'âkɨ̃hɨ yeere neê waro bu'ê wã'korãre bu'ê masi'”, niîmisa'. 21 Mɨsâ “Ãpêrãre bu'ê masi'” niîrãtirã, mɨsâ basi pe'e bu'ê mɨ'taro ɨá'. Ãpêrãre “Yahatíkã'ya” niîmirã, ãpêrã yeere yahása'. 22 Mɨsâ, “Mɨsâ nɨmosã́ numia, marapɨ́ sɨmɨa niîtirãre a'me tãrátikã'ya”, niísa'. Tohô niîmirã, a'me tãrása'. “Ãpêrã noho weeró noho bahurã́ yeê'kere ẽho peótikã'ya” niîmirã, naâre ẽho peóse wi'serikãhasere yahása'. 23 “Ɨ̃̃sâ Moisé dutî'kere kɨo tĩhárã, ãpêrã yɨ'rɨóro niî'”, niî wãkûmisa'. Tohô niîmirã, teeré weetírã, kɨ̃ɨ̂ dutî'kere yɨ'rɨ́ nɨ'karã weé'. Tohô weérã ãpêrãre Õ'âkɨ̃hɨre buhíkã'kã weérã weé'. 24 Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ mɨsâ tohô weesére a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere yɨ'rɨ́ nɨ'kase bu'iri Judeu masa niîtirã Õ'âkɨ̃hɨre yã'âro uúkũsama”, niîwɨ. 25 Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutisé kũû'kere weekã́, mɨsâ Judeu masa weesétise, õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'ase wapatí'. Weetíkã maa, mɨsâ Judeu masa niisé wapa marí'. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ kũû'kere weetírã, Judeu masa niîtirã weeró noho tohákã'. Õ'âkɨ̃hɨ yarã weeró noho niîtisa'. 26 Judeu masa niîtirã õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'a no'oya marimá. Naâ Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutî'kere weérã, Judeu masa weeró noho niîsama. Õ'âkɨ̃hɨ naâre “Yarã́ niîma”, niîsami. 27 Mɨsâ Judeu masa Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutî'kere kɨomí'. Õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'amirã, kɨ̃ɨ̂ dutî'kere weé wee'. Ãpêrã, Judeu masa niîtirã õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'atimirã, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutî'kere masîtimirã, kɨ̃ɨ̂ dutisére weesamá. Naâ tohô weekã́, mɨsâ bu'îri kɨosére masî no'o'. 28 Judeu masɨ waro bu'îpɨ di'akɨ̃ weesétitimi. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'ase me'ra di'akɨ̃ judeu masɨ niîtimi. 29 Moisé dutisére yɨ'tigɨ́ meheta Õ'âkɨ̃hɨ yagɨ niîmi. Espírito Santore wãkusé dɨka yuú no'o'kɨ pe'e Judeu masɨ waro niîmi. Kɨ̃ɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ yagɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ “Ãyugɨ́ niîmi” niî ĩ'yâsami. Masa mehéta tohô ĩ'yâsama.

Romanos 3

1 Yɨ'ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, mɨsâ “Too pũríkãre Judeu masa niisé wapa marísari? Õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'ase kẽ'ra wapa marísari?” niísa'. 2 Wapatí yɨ'rɨa'. Neê warore a'tîro niî'. Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masare kɨ̃ɨ yeé kitire werê dutigɨ, ãpêrãre werê dutigɨ kũûkɨ niîwĩ. Tohô weéro Judeu masa niisé wapatí'. Mɨsâre a'tîro niî nemogɨti. 3 Ãpêrã Judeu masa Õ'âkɨ̃hɨ uúkũsere ẽho peótisama. Naâ tohô ẽho peótimikã, Õ'âkɨ̃hɨ naâre kɨ̃ɨ̂ “Tohô weegɨ́ti” niî'kere “Weé wee'”, niîtisami. 4 Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ “Weegɨ́ti” niî'kere keoró weegɨ́sami. Marî niî pe'tirã niî soose piharã niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota keoró weegɨ́sami. Õ'âkɨ̃hɨre kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: Õ'âkɨ̃hɨ, mɨ'ɨ̂ uúkũsere “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî no'o'. Mɨ'ɨ̂re niî soose marí'. Tohô weéro mɨ'ɨ̂re ãpêrãpɨre neê werê sãata basió wee'. Naâ werê sãakã maa, yɨ'rɨ wetí mɨhagɨsa', niî ohâkɨ niîwĩ dɨporókɨ̃hɨpɨ. 5 Teeré tɨ'órã, ãpêrã a'tîro niî ma'asama. “Ɨ̃̃sâ yã'âro weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weesé nemoró ĩ'yó no'orosa'.” Too pũríkãre “Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâ yã'âro weesére bu'îri da'rêgɨ, keoró weetími”, niîrã weesarí? 6 Tohô nií wee'. Naâ tohô niisé keoró niikã́ maa, Õ'âkɨ̃hɨ neê ni'kɨré bu'îri da'rê masiti boosami. 7 Apêye maa ãpêrã a'tîro niî nemo ma'asama. “Ɨ̃̃sâ niî sookã, Õ'âkɨ̃hɨ uúkũsere keoró ĩ'yó no'orosa'. Tohô weérã masá kɨ̃ɨ̂re ‘Ãyú yɨ'rɨami, diakɨ̃hɨ́ uúkũ nu'kugɨ niîmi’, niîrãsama. Tohô niikã́ maa, de'ró weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ marîre ‘Mɨsâ yã'âro weesé bɨkɨrã niî'’, niîsari? Kɨ̃ɨ̂ tohô niîgɨ, keoró weetími”, niîsama. Naâ tohô niisé niî ma'ase niî'. 8 Naâ “Ɨ̃̃sâ yã'âro weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weesére nemoró masîrãsama”, niîsama. Tohô weérã “Ãyusé wa'aáto niîrã yã'asére weerã́”, niîsama. Ãpêrã yɨ'ɨ̂re, yɨ'ɨ̂ me'rakãharãre mehêkã wãkuáto niîrã, “Paulo a'teré bu'êmi”, niî soosama. Naâ tohô niî soose wapa Õ'âkɨ̃hɨ naâre bu'îri da'rêgɨ, keoró weegɨ́sami. 9 Marî Judeu masa ãpêrã yɨ'rɨóro ãyurã́ niî yɨ'rɨ nɨ'kati? Nií wee'. Marî masî toha'. Niî pe'tirã Judeu masa, Judeu masa niîtirã yã'âro weerã́ niî yuurã, ni'kâro noho bu'îritirã di'akɨ̃ niî'. 10 Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨre marîre a'tîro niîwɨ: Neê ni'kɨ́ ãyugɨ́ marimí. 11 Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere tɨ'o masígɨ marimí. Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre masî sĩ'rigɨ, wãkû nɨrɨtisami. 12 Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yeere du'úrã, dohó pe'tia wa'âsama. Niî pe'tirã yã'âro weemá. Neê ni'kɨ́ ãpêrãre ãyuró weegɨ́ marimí. 13 Naâ uúkũse masâ pee susurí pee weeró noho niî'. Tii peé ɨ̃ri wihása'. Teé ɨ̃ri wiháse weeró noho masá yã'âro uúkũsama. Niî soo nu'kusama. Ãyâ nimá kɨogɨ́ weeró noho pũrîro uúkũsama. 14 Ãpêrãre dohá, ɨpɨ́tɨ tu'tîsama. 15 Naâ masaré wẽhé kõ'ase maa tɨ'sâ yɨ'rɨasama. 16 No'ó naâ wa'aró masaré yã'âro weé wã'kasama. Naa yeére dohórẽ', pahasé kɨorã tohakã́ weesamá. 17 Ãpêrãre ãyuró tɨ'ó yã'akã weesére moosamá. 18 Õ'âkɨ̃hɨre wio pesáse me'ra ĩ'yâtisama. Kɨ̃ɨ̂re uîtisama, niî ohâ no'okaro niîwɨ. 19 Marî masî', Moisé kɨ̃ɨ̂ dutisére ɨ̃sâ Judeu masare kũûkɨ niîwĩ. Ɨ̃̃sâ teé dutisére masîmirã, teeré weetírã, bu'îritirã tohása'. Kɨ̃ɨ̂ dutisé kũû'ke a'tîro niî'. Niî pe'tirã Judeu masare, Judeu masa niîtirãre bu'îritirã niîma, niî masî dutiro tohô niî'. 20 Neê ni'kɨ́ Moisé dutî'kere weé pe'o masitisami. Tohô weégɨ “Moisé dutisére weé pe'okã, ‘Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re bu'îri marigɨ́ niîmi’, niîgɨsami”, niî masitisami. Moisé dutî'ke marîre yã'arã́ niî', niî masî dutiro kũû no'okaro niîwɨ. 21 Ni'kâroakãre maha Õ'âkɨ̃hɨ marîre bu'îri marirã́ niikã́ weesé kitire ĩ'yomí. Tee kitíre Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere weetímirã, masî no'o'. Marîre Jesu Cristore ẽho peóse me'ra Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre bu'îri marirã́ niîta basió'. Dɨporópɨ Moisé, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã Õ'âkɨ̃hɨ tohô weeátehere kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ ohâkãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirã Jesu Cristore ẽho peórãre “Bu'îri marirã́, ãyurã́ niîma”, niîsami. Neê dɨka waá nɨ'kotisami. 23 Marî niî pe'tirã yã'âro weerã́ niî'. Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho weegɨ́ marimí. 24 Tohô niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨ marîre ma'ígɨ, kɨ̃ɨ̂ makɨré o'ôo'kɨ niîwĩ. Marî yã'âro weé'kere wẽrî wapa yeé dutigɨ tohô weékɨ niîwĩ. Tohô weéro marî wapa yeétimikã, a'tîro niî'. Jesu Cristore ẽho peóse me'ra Õ'âkɨ̃hɨ marîre “Bu'îri marirã́, ãyurã́ niîma”, niî ĩ'yâsami. 25 Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesu Cristore marî yã'âro weé'kere wẽrî wapa yeékã weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîgɨ diî a'mâ bɨro'ke me'ra marî kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã, akobohósami. Teeré weégɨ, Õ'âkɨ̃hɨ keoró kɨ̃ɨ̂ weesére ĩ'yosamí. Dɨporókãharãpɨre naâ yã'âro weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ pahá yã'agɨ, bu'îri da'rêtikɨ niîwĩ. Tohô tɨ'ó yã'akã'kɨ niîwĩ. 26 A'tóka terore Jesu Cristo marî yã'âro weé'kere wẽrî wapa yeé'ke me'ra Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ keoró weesére ĩ'yosamí. Meharóta taha kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesu Cristore ẽho peórãre bu'îri marirã́, ãyurã́ wa'akã́ weesamí. 27 Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre marî basi “Ãyurã́ niî'”, niî masitisa'. Moisé dutî'kere weérã meheta, ãyurã́ niî'. Jesu Cristore ẽho peókã pe'e, Õ'âkɨ̃hɨ marîre “Ãyurã́ niîma”, niî ĩ'yâsami. 28 Tohô weérã a'tîro niî masi'. Marî Jesu Cristore ẽho peókã, Õ'âkɨ̃hɨ “Bu'îri marirã́ niîma”, niî ĩ'yâsami. Moisé dutî'kere weekã́ meheta, tohô wa'â'. 29 Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masa wiôgɨ se'saro niîtimi. Judeu masa niîtirã kẽ'rare wiôgɨ niîmi. 30 Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ ni'kɨréta Õ'âkɨ̃hɨtima. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masa Jesu Cristore ẽho peórãre “Bu'îri marirã́, ãyurã́ niîma”, niîsami. Judeu masa niîtirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã kẽ'rare meharóta niîsami. 31 Too pũríkãre marî Jesu Cristore ẽho peóse me'ra Moisé dutî'ke pe'ere wapa marí', niîrã weetí? Nií wee'. A'tîro pe'e weé'. Marî Jesu Cristore