1 Carte de generațiune a luĭ Iisusŭ Christosŭ hilĭlu alŭ Davidŭ hilĭlualŭ Avraamŭ. 2 Avraamŭ născu Isaac; iară Isaac născu Iacovŭ; Iacovŭ născu Iuda și frațĭlĭi a luĭ. 3 Iară Iuda născu pre Fares și Zara din Thamar; Fares născu Esromŭ, și Esromŭ născu Aramŭ. 4 Aramŭ născu Aminadabŭ: și Aminadabŭ născu pre Naasonŭ; iară Naasonŭ născu Salmonŭ. 5 Salmonŭ născu pre Boozŭ din Rahab; iară Boozŭ născu Obidŭ din Ruth; și Obidŭ născu Iesse. 6 Iară Iesse născu pre amirălu Davidŭ și Amirălu Davidŭ născu Solomonŭ din Mulĭérea a luĭ Uria. 7 Solomonŭ născu Roboamŭ; iară Roboamŭ născu Abia; și Abia născu pre Asa. 8 Iară Asa născu Iosafatŭ; Iosafatŭ născu Ioramŭ, și Ioramŭ născu pre Ozia. 9 Iară Ozia născu Ioathamŭ; Ioathamŭ născu Ahaz, și Ahaz născu pre Ezekia. 10 Ezekia născu Manaasi, Manaasi născu pre Amonŭ; și Amonŭ născu Iosia. 11 Iară Iosia născu pre Iehonia, și frațĭlĭi a luĭ în timpulŭ mutăreĭ la Babilonŭ. 12 Iară după mutarea la Babilonŭ, Iehonia născu pre Salathielŭ, și Salathielŭ născu pre Zorovavelŭ. 13 Iară Zorovavelŭ născu Abiudŭ; Abiudŭ născu Eliakimŭ, și Eliakimŭ născu pre Azorŭ. 14 Azorŭ născu Sadokŭ; Sadokŭ născu Akimŭ, șii Akimŭ născu pre Eliudŭ. 15 Iară Eliudŭ născu pre Eleazarŭ; Eleazarŭ născu Matthanŭ, și Matthanŭ născu pre Iacovŭ. 16 Iară Iacovŭ născu pre Iosifŭ bărbatŭlu a le Marie, din care s’ născu Iisusŭ çe s’ḑiçe Christosŭ. 17 Tute generațiunile de la Avraamŭ până la Davidŭ, sŭntu pas‐prĕ‐ḑéçe generațiunĭ; Și de la David până la mutarea în Babilonŭ sŭntu pas‐prĕ ḑéçe generațiunĭ: și de la mutarea în Babilonŭ până la Christosŭ sŭntu pas‐prĕ-ḑéçe generațiuni. 18 Iară nascerea luĭ Iisusŭ Christosŭ ași fu: După çe s’isusi muma a lui Maria cu Iosifŭ, înainte ca nĕșĭ să s’împreună, se află gréuă de Sântulŭ Duhŭ. 19 Și Iosifŭ bărbatŭlu a lĭeĭ, care era unŭ omŭ dreptu și nu vrea s’lĭ facă vĕr‐nŭ reŭ, s’mintui s’o alasă ascumta. 20 Ma cându elŭ avea aeste în mintea‐lĭ, écă anghelŭlu a Domnuluĭ’lĭ se spuse în v̄isŭ, și lĭ ḑisé: Iosife hilĭlu alŭ Davidŭ, s’ nu țĭ hibă frică s’ lĭéi pre Maria mulĭérea a ta; că açelŭ çe este tru nĕsă, este din Sântulŭ Duhŭ. 21 Și va s’ nască hilĭŭ, și va s’ ’lĭclĭemĭ numa a luĭ Iisusŭ; că elŭ va s’ ascapă popululŭ a luĭ de pecatele lorŭ. 22 Iară aeste tute s’ féçeră, tra să s’ împlinéscă açea çe s’ are ḑisă di Domnulŭ prin profetŭlu care ḑiçe: 23 Ecă virghina va s’ armână gréuă și va s’ nască hilĭŭ și va s’ lĭ clĭémă numa luĭ Emanuilŭ, care însemnéḑă Dumneḑeŭlu cu noĭ. 24 Și după çe se sculă Iosifŭ din somnu féçe cumŭ lĭ dimăndă anghelŭlu și ’șĭ luă mulĭérea sa. 25 Și nu o cunoscŭ până cândŭ născu hilĭlu a lĭeĭ açelŭ d’ întăn̄iu faptu, și îlĭ clĭemă numa Iisusŭ.
1 După çe s’ născu Iisusŭ în Bithleemŭ a Iudeilĭeĭ, în ḑilele a amirăluĭ Erodŭ, écă Maghĭ de la rĕsărîtŭ veniră la Ierusalimŭ, ḑicêndaluĭ: 2 Iu éste născutŭlu amiră a Iudeilorŭ? Că îlĭ veḑumŭ stéua la rĕsăritu, si vinemŭ s’ nĕ înclinămŭ a luĭ. 3 Ma cândŭ amirălu Erodŭ avḑi aeste, s’cutremură, și tutŭ Ierusalimŭlu cu nĕsŭ. 4 Și decara adună pre tuțĭ Arhiereilĭi și Cărturarĭlĭi a poporuluĭ, lĭ întrebă, iŭ éste să s’ nască Christolu. 5 Iară elĭ îlĭ ḑiseră: în Bithleemŭ a Iudeilĭeĭ; că așițe este scriată de câtrĕ profetŭlu. 6 Și tine Bithleeme locŭlu a luĭ Iuda di cu totŭ nu escĭ cama m̄ică tru domnitorĭlĭi a luĭ Iuda; că de tine va s’iasă unŭ conducĕtorŭ, care va s’ pască poporulŭ a m̄eu Israil. 7 Atunçea Erodŭ clĭemândaluĭ ascumta maghĭlĭ, s’înveță ghine di la nĕșĭ, timpulŭ cându s’ veḑu stéua. 8 Și cândŭ lĭ petrecu în Bithleemŭ lĕ ḑise: Duceți vĕ și întrebațĭ ghine tră natŭ; și decara s’lŭ aflațĭ, s’m̄ĭ dațĭ tru scire, tra s’me ducŭ și eŭ s’lĭ me înclĭnŭ a luĭ. 9 Iară açelĭ decara ascultară amirălu, s’duseră; și écă stéua, care veḑură la rĕsăritŭ, m̄iergea di ’naintea lorŭ, până çe vine și stătu de asupra locŭluĭiú era natŭlu. 10 Și cându veḑură stéua s’bucurară vĕrtosŭ, cu bucurie mare. 11 Și venindaluĭ în casă aflară natŭlu cu mă‐sa a luĭ Maria. Și caḑură și îlĭ se înclĭnară și desclĭseră thesaurire a lorŭ, și îlĭ déderă darurĭ, malamă livanŭ și smirnă. 12 Și după çe lĕ se spuse în v̄isŭ tra s’ nu s’ tórnă la Erodŭ, s’ duseră tru locŭlu a lorŭ pe tru altă cale. 13 Decara inșiră nĕșĭ, éca anghelŭ a Domnuluĭ se spune în v̄isŭ a luĭ Iosifŭ și îlĭ ḑiçe: Scólă‐te, lĭa feciorŭlu și muma luĭ și fugĭ în Egiptu, și arĕmâne acolo, până s’țĭ ḑicŭ eu; că Erodŭ va s’ caftă feciorŭlu tra s’lu chéră. 14 Iară Iosifŭ se sculă, ’șĭ luă feciorŭlu și muma luĭ nóptea, și fugi în Egiptu. 15 Și arĕmase acolo până la mórtea luĭ Erodŭ, tra să se împlinéscă çe era ḑisă di Domnulŭ prin profetŭlu, care ḑiçe: Din Egiptu îm̄ĭ chemaĭ hilĭlu a m̄eu. 16 Atunçea Erodŭ cândŭ veḑu, că fu arĕsŭ de câtrĕ maghilĭi, s’nări vêrtosŭ, și petrecu de vătámară tutĭ feciorĭlĭi çe era în Bithleemŭ, și în tute locurĭle de avĕrliga luĭ, de la doi an̄ĭ și înghiosŭ, după timpulŭ çe luă tru scire de la maghĭ. 17 Atunçea s’implini açea çe s’ are ḑisă de câtrĕ profetulŭ Ieremia care ḑiçe: 18 Bóçe s’ avḑi în Rama, diperare, plângére și ohtare multă Rahila ’șĭ plânge pre hilĭi a lĭeĭ, și nu vrea să s’asbună, că nu sŭntu malŭ. 19 Iară după çe muri Erodŭ, écă anghelŭ a Domnuluĭ se spune în v̄isŭ a lui Iosifŭ în Egiptu, 20 Și ’ly ziçe; Șcólă‐te, lĭa feciorŭlu și muma luĭ, și du te tru locŭlu a luĭ Israil; că muriră açelĭ çe căfta bana a feciorŭluĭ. 21 Și elŭ se sculă, luă feciorŭlu și muma luĭ și vine tru locŭlu a luĭ Israil. 22 Ma cândŭ avḑi că Archelau domnește ĭn Iudea în locŭlu a tată‐sui Erodŭ, ’lĭ fu frică să se ducă acolo: și luândaluĭ scire în v̄isŭ, fugi în parțile a Galileilĭeĭ. 23 Și după çe vine, locui în çetatea care s’ ḑiçe Nazaretŭ, ca să se împlinească çe fu ḑisă prin profețĭ, că Nazarianŭ va să s’ clĭémă.
1 In açéle ḑile vine Ioanŭ Botezătorulu, 2 și predica în deșertulŭ a Iudeilĭeĭ și ḑiçea: Tunusițĭ‐vĕ, că s’ aprochie amirărilĭea din çerŭ. 3 Că aestŭ éste açelŭ tră care are ḑisă profetŭlu Isaia care ḑiçe: Bóçea a unuĭ çe strigă în deșertŭ îndrégețĭ calea Domnuluĭ, îndrépte façețĭ carările a lorŭ. 4 Iară aestŭ Ioanŭ și avea veștimêntulu di perĭ de cămilă și çingătóre de chéle, de avêrliga di cópsele a luĭ; și hrana luĭ era locuste și miére agră. 5 Atunçea inșiea la elŭ Iersŭalimŭlu și tută Iudea. 6 Și tute părțile de avĕrliga a Iordanuluĭ; și s’boteza de nĕsŭ în Iordanŭ și ’șĭ spunea pecatele lorŭ. 7 Și cându veḑu că mulțĭ din Fariseĭ și Sadukeĭ v̄inu la bôtezarea luĭ lĕ ḑise: Pulĭ de nepărtică; care vĕ spuse tra s’fugițĭ de orghia çe are s’v̄ină? 8 Façețĭ cara fructe axiĭ de tunusire. 9 Și s’nu vĕ minduițĭ s’ḑiçețĭ cu mintea vóstră; că tată avemŭ pre Avraamŭ; că eŭ vĕ ḑicŭ: că Dumneḑeŭ póte să scólă hilĭi a luĭ Avraamŭ și din chețrile aeste. 10 Că écă și țupata șéde la rĕdăçina a arborilorŭ; Tr’açea içido pomŭ çe nu façe pomŭ bunŭ s’talĭe și s’aruncă în focŭ. 11 Eu vĕ bôteḑŭ cu apă tră tunusire; ma açelŭ çe v̄ine după mine, este cama putérnicŭ de câtŭ mine, și a cuĭ eu nu escuaxiu tra s’lĭ ținu încălțămintele; aestŭ va s’vĕ botéḑă cu Duhu Sântu și cu focŭ. 12 Elŭ are lupată în măĭnĭle a luĭ, și va s’cură arghia luĭ, și va s’adună grănŭlu a luĭ tru grănarŭ, iară palĭele va s’le ardă cu focŭ neastimtŭ. 13 Atunçea Iisusŭ vine din Galilea la Iordanŭ cătrĕ Ioanŭ, tra să s’bôtéḑa de nĕsŭ. 14 Ma Ioanŭ, ilŭ ținea și’ lĭ ḑiçea: eŭ prinde s’me bôteḑŭ de tine: și tine v̄in̄ĭ la mine? 15 Și Iisusŭ rĕspunse și ’lĭ ḑise: Lasă tora ca ași unzésce s’împlinimŭ içido îndreptate. 16 Și decară s’bôteḑă Iisusŭ înv̄ie eși din apă, și écă lĭ se desclĭseră çerurĭle, și veḑu Duhŭlu alu Dumneḑĕu, că s’depunea ca porumbu, venindaluĭ peste nĕsŭ. 17 Și écă s’ avḑi ună bóçe din çerurĭ çe ḑiçea: Aestu éste vrutŭlu a nieu hilĭu, la care avuĭ bună vrére.
1 Atunçea Iisusŭ fu dusŭ de cătrĕ Duhulu în deşertu, ca să s ’cărtéscă de către diabolŭ. 2 Și după çe agiună patru‐ḑĕçĭ de ḑile și patru‐ḑĕçĭ de nopțĭ, apoĭa ’lŭ luá fómea. 3 Atunçea s’ aprochie de nĕsŭ cărtitorŭlu și ḑise: Macă escĭ tine hilĭlu alŭ Dumneḑă, ḑi, tra să s’ facă pân̄ĭ aeste chețri. 4 Ma elŭ rĕspunse și ḑise: éste scriată că nŭ mașĭ cu pâne va s’ bănéḑă omŭlu, ma cu içido graiu çe iése din gura alu Dumneḑă. 5 Atunçea ’lŭ lĭa diabolŭlŭ, lŭ duçe în sânta çetate, și’lŭ bagă pe aripa templuluĭ. 6 Și lĭ ḑiçe: Fure că escĭ hilĭlu alŭ Dumneḑă aruncă te înghiosŭ, câ éste scriată; că va s’ dimândă a Anghelorn a luĭ, tră tine, și va s’ te pórtă pe măn̄ĭ, tra s’nu țĭ agudescĭ ciciorŭlu a teu di cheatră. 7 Iisusŭ lĭ ḑise a luĭ: Scris este iară. S’nu cărtesci Domnulŭ Dumneḑeŭlu a tĕu. 8 Apoia iară lŭ lĭa diabolŭlu, lŭ duçe pe unŭ munte multu ’naltŭ, și lĭ spune tute amirărilĭle a lumilĭeĭ și gloria lorŭ. 9 Și lĭ ḑiçe: aeste tute va s’țĭ le dau, ma s’caḑĭ s’te înclĭn̄ĭ la mine. 10 Atunçea Iisusŭ ’lĭ ḑiçe: Fugĭ de aó Satana; că éste scriată: „la Domnulŭ Dumneḑĕlu a tĕŭ va s’t’ înclĭn̄ĭ, și mașĭ pre nĕsŭ va s’adorĭ“. 11 Atunçea diabolulŭ lŭ alăsă, și écă anghelĭ s’aprochiară și îlĭ servia. 12 Iară cândŭ avḑĭ Iisusŭ că Ioanu s’predéde, s’trapse în Galilea. 13 Și alăsândaluĭ Nazaretŭlu, vine și locui în Capernaumŭ ningă amare, la sinorĭle de Zabulonŭ și Neftalimŭ. 14 Ca să se împlinéscă, çe era ḑisă de cătrĕ profet lu Isaia, care ḑiçe: 15 Locŭlŭ alŭ Zabulonŭ și locŭlu alŭ Neftalimŭ, pe cale de amare, dincolo di Iordanŭ, Galilea ginților. 16 Poporulŭ açelŭ çe ședea în întunérecŭ, veḑu mare lum̄ină; și açelorŭ çe ședea în locŭlu și în umbra a moartelĭeĭ, lĕ se déde lum̄ină. 17 De atunçea Iisusŭ înçepu să predică și s’ḑică: Tunusiți‐vĕ, că s’aprochie amirăriliea din çerŭ. 18 Și imnândaluĭ Iisusŭ pe ning’amarea Galileilĭeĭ, veḑu doĭ frațĭ Simon çe s’numesce Petru, și Andreĭ fratele a luĭ, aruncândaluĭ mréja tru amare, (că era pescarĭ). 19 Și ’lĕ ḑiçe: venițĭ după mine și va s’vĕ facŭ pescarĭ de ómenĭ. 20 Și de‐ună‐óra nĕșĭ lasară mrejele, și s’duseră după elŭ. 21 Și trecêndaluĭ de acolo cama năinte, veḑu alțĭ doĭ frațĭ Iacovŭ hilĭlu al Zevedeŭ, și Ioanŭ fratele a luĭ în luntre, deadunŭ cu Zevedeŭ tatălŭ a lorŭ, iu ’șĭ îndregea mrejele a lorŭ, și’lĭ clĭemă. 22 Iară elĭ de ună óră alăsară luntrea și tatălŭ a lorŭ, și s’duseră după nĕsŭ. 23 Și străbătu Iisusŭ tută Galilea, învețândŭ în sinagogele a lorŭ, și predicândaluĭ vanghelĭlu a amirărilĭeĭ, și vindecăndŭ orĭ çe lăngóre și neputére în poporŭ. 24 Și s’avḑĭ scirea di nĕsŭ în tuta Siria, si lĭ aduseră pre tuțĭ açelĭ çe era rĕu, și acățațĭ de diferite lângorĭ și pedépse, și açelĭ demonisațĭ, și lunatiçĭ și olugĭ și’lĭ vindecă. 25 Și s’duse după nĕsŭ poporŭ multŭ din Galilea și din Decapole, din Ierusalimŭ, din Iudea, și din ’naparte de Iordanŭ.
1 Și căndŭ veḑu Iisusŭ poporŭ multá, se alină pe munte. Și după çe șeḑu elŭ, s’aprochiară de nĕsŭ discipulĭi a luĭ. 2 Și elŭ desclĭise gura luĭ, și lĭ’nveța ḑicândaluĭ: 3 Fericițĭ sŭntu açelĭ orfanĭli cu duhŭlu că a lorŭ éste amirărilĭea çerurilorŭ. 4 Fericițĭ sŭntu açelĭ çe plângu că elĭ va sa s’asbună. 5 Fericițĭ sŭntu açelĭ blânḑilĭ că elĭ va s’moștenésca locŭlu. 6 Fericițĭ sŭntu açelĭ çe au fóme și séte tră dreptate că elĭ va să se satură. 7 Fericițĭ sŭntu açelĭ miluoșĭhi că elĭ va să s’miluéscă, 8 Fericițĭ sŭntu açelĭ curațĭlĭi cu inimă că elĭ va s’védă pre Dumneḑeŭ. 9 Fericițĭ sŭntu açelĭ făcătorĭlĭi de îmbunare, că elĭ va sa s’clĭémă hilĭ alŭ Dumneḑeŭ. 10 Fericițĭ sŭntu açelĭ avinațĭlĭi tră dreptate, că a lorŭ éste amirărilĭea çerurĭlor. 11 Fericițĭ hițĭ cândŭ vĕ îngiură, și v’avină, și vĕ ḑicŭ içido graiu rĕu contra vóstră cu minciună tră mine. 12 Bucurațĭ‐vĕ și alegrațĭ‐vĕ, că mare éste plata vóstra în çerurĭ; că ași asgoniră profetĭlĭi înainte de voĭ. 13 Voĭ hițĭ sarea locŭluĭ; ma s’fure că sarea s’asparge cu çe va să s’insară? Nu face tră çeva, de câtŭ s’hibă aruncată afóră, și călcată de ómen̄ĭ. 14 Voĭ hițĭ lum̄ina lumilĭeĭ; çetatea çe stă pe munte nu póte ca să se ascundă. 15 Niçĭ nu aprindu căndila și o bag sum șinicŭ, ma pe șindanŭ și luminéḑă a tutulorŭ çe sŭntu în casa. 16 Așa s’lum̄inéḑá lum̄ina vóstră di’naintea ómen̄ĭlorŭ, ca s’védă nĕșĭ faptele a vóstre açéle bune, și să glorifică Tatălŭ a vostru açelŭ din çerŭ. 17 S’nu minduițĭ că eu am venită s’aspargŭ, legea ică profețĭlĭi; n’am venită s’ aspargu ma s’împlinescu. 18 Că de alihea vĕ dicŭ: până cândŭ s’trécă çerŭlu și locŭlu, ună iota ică ună chicută nu va s’trécă de lege, până cându să s’facâ tóte. 19 Tr’açea açelŭ çe va s’aspargă ună de ca ma‐m̄içĕle aeste dimândăciunĭ, și va s’invéță ómenĭlĭi ași, ma m̄icŭ va să s’ clĭémă tru amirărilĭea çerurĭlorŭ; ma açelŭ çe va s’ facă șiva s’învéța, açelŭ mare va să s’clĭémă tru amirărilĭea cerurĭlor. 20 Că vĕ ḑicŭ: S’nu trecure îndreptatea vóstră cu multŭ pre açea a Cărturarĭlorŭ și a Fariseilor, nu va s’întrațĭ în amirălĭea din cerŭ. 21 Avḑitŭ că s’ ḑise a străușĭlorŭ: s’ nu vatăm̄ĭ; că care vatămă este stepsitŭ la giudecată. 22 Iară eu vĕ ḑicŭ: că care çido çe s’ nirésce pre frate sĕŭ fără dreptŭ, éste stepsitŭ la giudecată. Și açelŭ çe va s’ḑică afrate‐sĕu: Racá va s’hibă stepsitŭ la adunare. Și care va s’ḑică glarŭ, stepsitŭ va s’hibă în gheena focŭluĭ. 23 Tr’açea s’ aduțéreșĭ darŭlu a tĕu la altarŭ, și acolo ’țĭ aduçĭ aminte că frate‐tĕu are çeva contra ta, 24 Alasă‐țĭ acolo darŭlu, înaintea altarŭluĭ, șî du‐te îmbunéḑă‐te cama năinte cu frate‐tĕu și atunçea tórn te și dățĭ darŭlu. 25 Imbuné ă‐te curêndŭ cu contrarŭlu a tĕu, până cândŭ esci în cale cu nĕsŭ; ca s’nu te da contrarŭlu a tĕu la giudecatorŭlu, și giudecătorŭlu s’ te da la servitorŭlu, și s’te aruncă tru înclĭisóre. 26 Dealihea ’țĭ ḑicŭ, că nu va s’eșĭ d’acolo, până cândŭ s’plătescĭ și açelŭ din urmă aspru. 27 Avḑitŭ că s’avu ḑisă a străușĭlorŭ: s’nu curvesci; 28 Iară eu vĕ ḑicŭ: că içe omŭ çe ’șĭ aruncă oclĭlĭi pe muliére cu dorință tra s’o aibă açelŭ féçe curviliea cu nĕsă tru inima luĭ. 29 Și fure că oclĭulŭ a tĕŭ açelŭ dreptŭ te scandalisésce, scóte‐lŭ și arucă‐lŭ de la tine; că, cama ghine éste tră tine s’ chéră unŭ din membrele a tale, de câtŭ trupŭlu a tĕu întregŭ, să s’aruncă în gheenă. 30 Și s’ fure‐că mâna ta açea îndrépta te scandalisésce, talie‐o și aruncă‐o de la tine; că, cama ghine, éste să ți chéră unŭ din membrele a tale, de câtŭ trupŭlu a teŭ întregŭ să s’aruncă în gheenă. 31 S’are ḑisă iară: că, açelŭ çe ’șĭ alasă mulĭérea, s’ lĭ da carte de despărțire; 32 Ma eu vĕ ḑicŭ: că açelŭ çe va ’șĭ alasă mulĭérea sa afară di lucru de curvilĭe, o face să curvéscă; și açelŭ ce lĭa mulĭére alăsată curvésce. 33 Iară avḑitŭ că s’are ḑisă a străușĭlorŭ, s’nu aspargi giurâmintulŭ, ma s’daĭ a Domnuluĭ giurămintele a tale. 34 Iară eu vĕ ḑicŭ: s’ nu vĕ giurațĭ de cu totaluĭ; niçi pre çerŭ că éste thronŭlu alŭ Dumneḑă: 35 Nicĭ pre locŭ, că éste așternutŭlu a a ciciórĕlorŭ a luĭ; niçi pre Ierusalimŭ că éste çetatea a marĕlui amiră. 36 Niçi pre capŭlu a tĕu nu giură, că nu poțĭ s’façĭ niçi un perŭ albu ică laiu. 37 Ma sborŭlu a vostru s’ hibă: Da, da, și Nu, nu; că açea çe éste cama multu de aestă, éste de la açelŭ rĕu. 38 Aveți avḑită că s’are ḑisă: oclĭu tră oclĭu și dinte tră dinte. 39 Iară eu vĕ ḑicŭ: s’nu stațĭ în fața a urítuluĭ. Ma s’fure că țĭ da çineva pliscută pe fața ta îndréptă, șuță‐lĭ și alantă. 40 Și açeluĭ çe va s’ giudecă cu tine, și s’ țĭ lĭa mantaua a ta; 41 alasă‐lĭ și înveștimêntulŭ. Și açelŭ çe va s’ te lĭa angarie unŭ milĭu, du‐te cu elŭ dóŭĕ. 42 Açelui çe caftă de la tine, dă‐lĭ. Și nu te trage, de la açelŭ çe va să se împrumută de la tine. 43 Avḑitŭ că s’ are ḑisă: s’ vreĭ aprópele a tĕu și s’urĕsci neóspele a teu. 44 Ma eu vĕ ḑicŭ: s’ vrețĭ neóspețĭlĭi a voștri; dațĭ urăciunĭ açelorŭ çe vĕ blastemă; façețĭ ghine açelorŭ çe vĕ urĕscu, și rugațĭ‐vĕ tr’ açelĭ çe vĕ facŭ rĕu, și v’ agonescŭ. 45 Ca s’ hițĭ hilĭi a Tatăluĭ a vostru din çerŭ; că Elŭ da sórĕle a luĭ tră rĕĭ și tră bun̄ĭ, și da plóie tră drepțĭ și nedrepțĭ. 46 Că, ma s’ vrețĭ açelĭ ce vĕ vorŭ, çe plată va s’ avețĭ? Nu facŭ și vameșilĭi tutu açea? 47 Și s’ fure că salutațĭ mașĭ pre frațilĭi a votșri çe cama multu façețĭ? Nu facŭ și vameșilĭi tutŭ ași? 48 Hițĭ atunçea perfecțĭ precum éste perfectŭ și Tatălŭ a vostru açelŭ din çerŭ.
1 Luațĭ aminte s’ nu façețĭ eleimosinea vóstră d’ inaintea ómenĭlorŭ, ca s’ hițĭ veḑuțĭ de nĕșĭ; ică nu, nu va s’avețĭ plată de la Tatălŭ a vostru, açelŭ din çerurĭ. 2 Tr’ açea cândŭ façĭ eleimosinea, s’ nu trompeteḑĭ d’ inaintea ta, cum facŭ ipocrițĭlĭi în sinagóge și pe tru călĭurĭ, tra s’ hibă alăvdațĭ de ómen̄ĭ. De alihea vĕ ḑicŭ, că ’și au plata lorŭ. 3 Iară tine cândŭ façĭ eleimosinea, s’ nu scibă mâna ta stânga, çe façe îndrepta ta. 4 Ca s’ hibă eleimosinea ta pe ascumta; și Tatălŭ a tĕu çe vede ascumtișa’uĭ, e’ ŭ va s’ți p’ătéscă pe față. 5 Și cândŭ te rogĭ, s’nu hiĭ ca ipocrițĭlĭi: cá a lorŭ le p’açe să se rógă stândalui în sinagóge, și pe tru cohiurĭle a călĭuriorŭ tra s’ hibă veḑuțĭ de ómen̄ĭ. Dea’ihea vé ḑicŭ că ’șĭ au plata lorŭ. 6 Ma tine cândŭ te rogĭ întră în camera ta, și după çe înclĭḑĭ ușa ta, rógă‐te a Tatăluĭ a tĕu açeluĭ de ascumta; și, Tatálŭ a tĕu care véde pe ascumtișaluĭ va s’ți plătéscă pe față. 7 Iară cândŭ vĕ rugațĭ s’nu ḑiçețĭ graie multe ca păngângĭlĭi; că a lorŭ lĕ se pare că cu multele a lor graie va s’hivă avḑițĭ. 8 Tr’açea s’nu le unzitĭ a lorŭ; că scie Tatălŭ a vostru d’açea çe avețĭ lipsă, nainte ca voĭ s’căftațĭ de la Elŭ. 9 Iară voĭ ași s’vĕ rugațĭ: Tatălŭ a nostru care esci în çerŭ, să se sânțéscă numa ta, 10 S’v̄ină amirărilĭea ta; s’facă vrérea ta după cumŭ în çeru, ași și pre locŭ. 11 Pănea nóstră, açea de tute ḑi ele, dă‐ne‐o a nóuĕ astăḑĭ. 12 Și nĕ lĭ értă stepsurĭle a nóstre, după cumŭ și noĭ lĭertămŭ, a stepsițĭlorŭ a nostrorŭ. 13 Și nu nĕ du tru cârtire, ma ascapă‐nĕ de açelŭ rĕu. Că a ta este amirărilĭea și putérea și gloria în ete, amin. 14 Că s’ éste că lĭertațlĭ a ómen̄ĭlorŭ stepsurĭle a lorŭ, va s’ vĕ lĭérta și a vóuĕ Tată ŭ a vostru açelŭ din çerŭ. 15 Ma s’ fure că voĭ nu lĭertațĭ a ómenĭlorŭ 16 stepsurĭ ea lorŭ niçi Tatălŭ a vostru va s’lĭiértă stepsurile a vóstre. Și cândŭ agiunațĭ, s’ nu hițĭ ca ipocrițĭlĭi înverinațĭ; că elĭ aspargŭ fațele a lorŭ, tra s’ lĭ védă ómen̄ĭ ĭi că agiună. Dealihea vĕḑiçŭ, că ’șĭ au luată plata lorŭ. 17 Ma tine cândŭ agiunĭ, ungețĭ capŭlu și spélă‐țĭ fața. 18 Tra s’ nu hiĭ veḑutŭ de ómenĭ că agiunĭ, ma de la Tatălŭ a tĕu, care éste ascumta; și Tatălŭ a tĕu care véde pe aseumtișaluĭ, va s’ țĭ p’ătéscă pe față. 19 Nu v’adunațĭ v̄istére peste locŭ, iu mulĭița și arugina le sparge, și iu furĭlĭi le sapă și le fură. 20 Ma adunațĭ vĕ v̄istére în çerŭ, iu niçi mulĭița, niçi a rugina le asparge, și iu furĭlĭi nu sapă niçi le fură. 21 Că iu éste v̄isterea vóstră, aco o va s’ hibă și inima vóstră. 22 Căndila a trupŭluĭ éste oclĭulŭ; s’ fure că oclĭulŭ țĭ éste bunŭ, tutŭ trupŭlu atĕu va s’ țĭ hibă lum̄inatŭ. 23 Ma s’fure că oclĭu ŭ țĭ éste rĕu, tutŭ trupŭlu va s’țĭ hibă întunecatŭ. Ma cândŭ um̄ina çe ésteîn tine éste întunérecŭ, întunérecŭlu câtŭ va s’hibă? 24 Vêrnu nu póte să servéscă a doĭ domnĭ; că ică unŭ u va s’lu urască și alantŭ va s’lŭ va, ică de unŭ u va s’ aichéscă, și a antu nu va s’ va s’lu védă. Nu putețí să servițĭ la Dumneḑĕu și la Mamona. 25 Tr’açea vĕ ḑicŭ: nu vĕ minduițĭ tră bana vóstră, çe va s’ mâncațĭ și çe va s’ bețĭ; niçi tră trupŭlu a vostru cu çe va s’ vĕ învéscețî. Par‐că nu éste bana a vóstră cama multŭ de câtŭ hrana, și trupŭlu d’învéscerea? 26 Mutrițĭ pulĭi din çerŭ, că nu sémenă, niçi séçeră, niçi adună tru grănarŭ, și Tatălŭ a vostru din çerŭ îlĭ hrănésce. Par‐că nu hițĭ voĭ cama multŭ de câtŭ aeștĭ? 27 Și care din voi cu minduirea luĭ póte s’adavgă unŭ cotŭ la stătura luĭ? 28 Și tra ’nvescére çe vĕ minduițĭ? Mutrițĭ crinĭlĭi a câmpuluĭ cumŭ crescŭ; nu s’ curmă nici torcŭ. 29 Ma vĕ ḑicŭ că niçi Solomonŭ în tută gloria luĭ, nu s’ învescu ca unŭ de aeștĭ. 30 Și s’ fure că iar ba câmpuluĭ çe astăḑĭ éste și mâine s’ aruncă în cirépŭ, Dumneḑĕu ași o ’n’ vésce, nu cu multŭ cama multŭ voi cu puțină credință? 31 Și ași nu vĕ minduițĭ și s’ ḑiçețĭ; ce va s’ mâncămŭ? ică çe va s’ bemŭ? ică cu çe va s’ nĕ ’nvéscemŭ? 32 Că aeste tute pângăn̄ĭlĭi le caftă. Că Tatălŭ a vostru açelŭ din çerŭ scie că avețĭ lipsă de tute aeste. 33 Ma căftațĭ cama năinte amirărilĭea luĭ Dumneḑĕu și ’ndreptatea luĭ, și tute alante va s vĕ se adavgă. 34 Și ași nu vĕ minduițĭ tră mâine; că ḑiua de mâine va s’ aibă ea căștigă tră lucrele a lĭeĭ. Dure‐lĭ éste a ḑiulíeĭ rĕulu a lĭeĭ.
1-2 Nu giudecațĭ tra s’nu hițí giudecațí. Cá cu çe giudecatá giudecați, cu açea va s’hițí giudecațĭ; și cu çe mesură mesurațî cu açea va s’ vé se mesurá. 3 Și de çe palĭlu di tr’ oclĭulŭ a frateluĭ tĕŭ ’lŭ veḑĭ, și grenda di tr’ oclĭulŭ a tĕŭ nu o duchescĭ? 4 Ică cumŭ va lĭ ḑiçĭ a frate‐tuĭ; Alasă să‐țĭ scotŭ palĭlŭ di tr’ oclĭu, și écă grenda este tr’ oclĭulŭ a tĕŭ? 5 Ipocrite, scóte cama nâinte grenda di tr’ oclĭulŭ a tĕŭ, și atunçea va s’veḑĭ să scoțĭ palĭlu di tr’ oclĭulŭ a frateluĭ tĕŭ, 6 S’ nu dațĭ lucru sâmtu la cân̄ĭ niçi s’arŭcațĭ mărgăritarĕle a vóstre înaintea porçilorŭ, tra s’ nu le calcă cu ciciórĭle, și s’tórnă de vĕ arupŭ. 7 Çérețĭ și va s’ vĕ se da; căftațĭ și va s’ aflațĭ; bătețĭ la ușe și va s’ vĕ se desclĭdă. 8 Că açelŭ çe çére lĭa; și care caftă află; și açeluĭ çe bate, îlĭ se desclĭde. 9 Care din voi este omŭlu açelŭ çe, s’ fure că hi ĭu sĕu îlĭ caftă pâne s’lĭ da chétră? 10 Ică s’ fure că îlĭ caftă pescu, s’ lĭ da șérpe? 11 Ma că voĭ care hițĭ rĕĭ scițĭ s’ dațĭ la hilĭi a voștri darurĭ bune, câtŭ cama multŭ Tatălŭ a vostru açelŭ din çerŭ va s’ da darurĭ bune la açelĭ çe caftă de la Elŭ? 12 Tr’ açea tute câte vrețĭ s’ vĕ facă ómenĭlĭi a vóuĕ, façețĭ și voĭ a lorŭ ași, că aestă éste legea și profețĭlĭi. 13 Intrațĭ pe tru pórta açea strimtă, că mare éste pórta și largă éste calea çe duçe la cherire; și mulțĭ sŭntu açelí çe trecŭ pe tru nĕsă. 14 Ma strimtă éste pórta și îngustă este calea, care duçe tru bană, și puțin̄ĭ sŭntu açelĭ çe o află. 15 Aferițĭ‐vĕ de profețĭlĭi açelĭ minciunoșĭ, carĭ v̄inŭ câtrĕ voĭ învescuțĭ cu stranĭe de óe, ma d’înăuntru sŭntŭ luchĭ arăchitorĭ. 16 Din pómele a lorŭ va s’ lŭ cunóscețĭ. Póte s’adună de la schin̄ĭ auă, și de scalĭe hiçe? 17 Ași içi‐do arbore bunŭ, façe póme bune; iará arborĕle putredŭ façe póme réle. 18 Nu póte unŭ arbore bunŭ s’ facă póme réle, niçi iară unŭ arbore putredŭ, s’ facă póme bune. 19 Içi‐do arbore çe nu façe pomŭ bunŭ, s’ talĭe și s’aruncă în focŭ. 20 Tr’açea din pómele a lorŭ va s’ lĭ cunóscețĭ. 21 Nu care‐çido ce m̄ĭ ḑiçe: Dómne Dómne, va s’ întră tru amirărilĭea çerŭluĭ, ma açelŭ çe façe vrérea a Tatăluĭ meŭ din çerŭ. 22 Mulțĭ va s’ mĭ ḑică în açea ḑiuă: Dómne Dómne, nu profetisimŭ în numa ta, și nu scósemŭ demonĭ în numa ta, și in numa ta nŭ avemŭ faptă multe ciudiĭ? 23 Și atunçea va s’lĕ spunŭ, că vĕr‐nă óră nu v’am cunoscută. Depărtațĭ‐vĕ de la mine voĭ care lucrațĭ fără de lege. 24 Care‐çido ascultă aeste graie a méle și le façe, va s’lŭ unzescu cu unŭ bărbatŭ mintimenŭ, care ’şi adră casa pe chétră. 25 Și căḑu plóea, și veniră rîurĭle și suflară vînturĭle, și bătură pe açea çasă, și nu căḑu, că themelĭlu era pe chétră. 26 Și care‐çido ascultă aeste graie a méle şi nu le façe, va s’ lŭ unzescu cu unŭ bărbatŭ glarŭ, care ’sĭ adră casa pe arină. 27 Și déde plóe, și viniră riurile, și suflară vinturĭle și déderă pre açea casă şi căḑu; și căderea lĭeĭ fu mare. 28 Și fu că, cându fini Isusŭ aeste sbórĕ s’ciudusea poporulŭ de învĕțăturĭle a luĭ, 29 çă lĭ ’nveța ca unŭ çe avea putére, și nu ca cărturarĭlĭi.
1 Cându s’ depuse de pre munte, s’ duse după nĕsŭ poporŭ multu. 2 Și écă unŭ leprosŭ vine, și se înclĭnă la elŭ ḑicêndu: Dómne s’ vrureșĭ, poțĭ s’ me curĭ. 3 Și tése mâna, déde de nêsŭ și ’lĭ ḑise: Voiu, cură te. Și truóră îlĭ se cură lepra. 4 Și ’lĭ ḑise Iisusŭ. Mutria s’nu spun̄ĭ a vĕr‐nuĭ, ma du‐te spune‐te la preftulŭ, și dă darŭlu çe are dimândată Moisi tră mărturia lorŭ. 5 Și cându întră Iisusŭ în Capernaumŭ s’ aprochie la elŭ unŭ sutașŭ, și lŭ ruga ḑicêndŭ: 6 Dómne servitorŭlu a m̄eŭ zaçe în casă paraliticŭ, și se pedepsésçe rĕu. 7 Și Iisusŭ lĭ ḑise a luĭ: eŭ va s’ v̄inŭ și va s’ lu vindecŭ. 8 Și sutașŭlŭ rĕspunse și ḑise: Dómne, nu escŭ axiu s’ mĭ întrĭ sum stréha mea; ma ḑi unŭ sborŭ și servitorŭlu a meu va să s’ vindecă. 9 Cá și eu eșcu omŭ sum ursită și am sum mine ostașĭ; și ḑicŭ aestuĭ: Du‐te și s’ duçe; și altuĭ: Vino, și v̄ine, și a servitorŭluĭ a meu: fă aestă și o façe. 10 Cândŭ avḑi Iisusŭ s’ miră, și ḑise açelorŭ çe venia după urma luĭ. Dealihea vĕ ḑicŭ, niçi la Israilŭ n’aflaĭ ahântă credință. 11 Și iară vĕ ḑicŭ că mulțĭ va s’ vină de la răsăritŭ, și de la ascăpetat ŭ și va s’ șédă deadunŭ cu Avraamŭ, și cu Isaac, și cu Iaacovŭ tru amirărilĭea çerŭluĭ. 12 Și hilĭi amirărilĭeĭ va s’ hibă aruncațĭ tru întunérecŭlu açelŭ din afóră; acolo va s’hibă plângérea și scărcicarea dințilorŭ. 13 Și ḑise Iisusŭ a sutașŭluĭ: Du‐te, și după credință, la s’țĭ se facă. Și îlĭ se vindecă servitorŭlu de tru açea óră. 14 Și venindaluĭ Iisusŭ în casa luĭ Petru, veḑu sócra luĭ zăcută și hivrită. 15 Și o acață cu mâna, și o alasă hiévra; și se sculă și lĭ făçea serviciu. 16 Și cându întunecă, lĭ aduseră mulțĭ demonisațĭ și lĕ scóse duhurĭle cu unŭ graiŭ și tuțĭ açelĭ çe era rĕu îlĭ vindecă; 17 Tra să se împlinéscă açea çe s’are ḑisă de câtrĕ profetŭlu Isaia care ḑiçe; Elŭ luă neputerĭle a nóstre și purtă lăngorĭle a nóstre. 18 Și cându veḑu Iisusŭ poporŭ multu avĕrliga‐lĭ, lĕ dimândă s’m̄érgă ’naparte. 19 Atunçea ’lĭ s’aprochie unŭ cărturarŭ și ’lĭ ḑise: Invețătorule! orĭ iu va s’te duçĭ, după tine va s’v̄inŭ. 20 Și Iisusŭ ’lĭ ḑise: vulpile au guvele a lorŭ; și pulĭi a çerŭluĭ cuibaire; ma hilĭlu a omŭluĭ, n’are iu să’șĭ apună capŭlu. 21 Iară unŭ altu din discipulĭi a luĭ ’lĭ ḑise; 22 Dómne a lasă‐me cama năinte s’me ducŭ și s’îngropŭ tată m̄eŭ. Ma Iisusŭ lĭ ḑise: vino după mine, și alasă morțilĭ să’șĭ îngrópă morțilĭ a lorŭ. 23 Și după çe întră elŭ în luntre, s’duseră după nĕșŭ discipulĭi a luĭ. 24 Și écă cutrémurŭ mare s’féçe tru amare, 25 în câtŭ luntrea s’învĕliĕa cu valurĭ, iară elŭ dorm̄ia. Și s’aprochiară discipulĭi a luĭ, de nĕsŭ, lŭ desceptară, și lĭ ḑiseră: 26 Dómne ascapă‐nĕ că cherimŭ. Iară elŭ lĕ ḑise: că çe hițĭ fricoșĭ o voi cu puțină credință? 27 Atunçea se sculă, încăcie vinturĕle și amarea, și s’féçe bunéță mare. Și ómenĭlĭi s’mirară ḑicêndaluĭ; çe omŭ este aestŭ că și vinturĭle și amarea lŭ ascultă? 28 Cându trecu elŭ ’naparte la locŭlu a Ghergheseniloŭ, lŭ astălĭară doĭ demonisațĭ çe eșia de la mormințĭ, 29 multu rĕĭ, în câtŭ vêr‐nŭ nu putea s’trécă pe tru açea cale. Și écă îlĭ strigară și ’lĭ ḑiseră: 30 çe aĭ cu noĭ Iisuse hilĭlŭ alŭ Dumneḑĕ? Venișĭ aóçe înainte de timpŭ s’nĕ pedepsesci? Și era departe de elĭ ună turmă de porçĭ mulțĭ carĭ pășcea. 31 Și demon̄ĭlĭi lŭ ruga și lĭ ḑiçea: Ma s’nĕ scoțĭ, alasă‐nĕ s’ întrămŭ în turma de porçĭ. 32 Și lĕ ḑise: Ducețĭ‐vĕ. Iară elĭ îeșiră și întrară în turma de porçĭ. Și écă tută turma de porçĭ se sălăghi din înălțime tru amare, și muriră tru apă. 33 Și pecurarilĭi fugiră și vineră în çetate, și spuseră tute, și, açéle a demonisațĭlorŭ. 34 Și éçă çetatea întrégă eși înaintea luĭ Iisusŭ, și çândŭ lŭ veḑură, lŭ rugară să s’depărtéḑă di tu sinorĭle a lorŭ.
1 Decara întră Iisusŭ în luntre, trecu și vine în çetatea luĭ. 2 Și écă ’lĭ aduseră unŭ paraliticŭ zăcutŭ în patŭ; și cându veḑu Iisusŭ credința lorŭ, ḑise a paraliticŭluĭ: 3 Bucură‐te hilĭu, ți se lĭértă pecatele. Și écă nescânțĭ din cărturarĭ ḑiseră cu mintea lorŭ: Aestŭ blastemă. 4 Și cându veḑu Iisusŭ minduirĭle a lorŭ ḑise: 5 Că çe voi minduițĭ urîtŭ în înimĕle a vóstre? çe este cama lișiorŭ s’ ḑicŭ: Țĭ se lĭértă pecatele, orĭ s’ ḑicŭ scólă‐te și îmnă? 6 Ma tra să scițĭ că, hilĭlu a omuluĭ are putére peste locŭ s’ lĭértă pecate, (atunçea ’lĭ ḑiçe a paraliticŭluĭ) scólă‐te lĭa țĭ pátŭlu, și du‐țĭ‐te acasă. 7 Și elŭ se sculă și s’ duse acasă la nĕsŭ. 8 Cându veḑură ómen̄ĭlĭi s’mirară și măriră pre Dumneḑĕu, care déde a ómen̄ĭlorŭ ahtare putere. 9 Și cându trecu Iisusŭ pe acolo, veḑu unŭ omŭ că ședea la vamă, çare s’clĭema Matheu, și ’lĭ ḑise: v̄ino după mine; și açelŭ se sculă și s’ duse după nĕsŭ. 10 Și fu că, cându elŭ ședea la mésă în casă, écă mulțĭ vameșĭ și pecătoșĭ viniră și șeḑură deadunŭ cu Iisusŭ și cu discipulĭi a luĭ. 11 Ma Fariseilĭi cându veḑură aeste, ḑiseră a discipulĭlorŭ a luĭ: De çe învețătorŭlu a vostru mâcă și bea cu vameșĭlĭi și cu pecatoșĭlĭi? 12 Iară Iisusŭ cându avḑi, lĕ ḑise: Nu au lipsă de ghiatru sănătoșĭlĭi ma acelĭ neputuțĭlĭi. 13 Și ași duçețĭ‐vĕ și învețațĭ çe éste; Milă voiu, și nu sacrificiu. Că n’am venită s’clĭemŭ drepțĭlĭ, ma pecátoșilĭi la tunusire. 14 Atunçea v̄inŭ la elŭ discipulĭi a luĭ Ioanŭ și ḑicŭ: Tră çe noĭ și Fariseĭlĭi agiunămŭ multŭ, și disçipulĭi a tĕĭ nu agiună? 15 Și Iisusŭ lĕ ḑise: Na‐că potŭ nuntașilĭi s’ hibă în jale, până cându éste cu nĕșĭ ginerĕle? Ma va s’ v̄ină ḑile cându ginerĕle va să s’lĭa de la elĭ, și atunçea va s’ agiună. 16 Vêr‐nŭ nu bagă pétecŭ noŭ pe stran̄iu veclĭu; că pétecŭlŭ trage de stran̄iŭ, și aruptura s’ face cama réuă. 17 Niçi bagă v̄inŭ noŭ în utre veclĭi, că alĭumtrea s’arupŭ utrele, și ași v̄inŭlŭ s’ vérsă și utrele cherŭ. Ma bagă v̄inŭ noŭ în utre noĭ, și amêndóuĕle se avéglĭe. 18 Pe cându elŭ sbura aeste câtrĕ nĕșĭ, écă unŭ îndregĕtorŭ vine, îlĭ se înclĭna și ḑiçea; Hilĭa mea acmu de curêndŭ muri ma v̄ino, bagă mâna pre nĕsă, și va să înv̄iéză. 19 Și se sculă Iisusŭ, și s’duse după nĕsŭ deadunŭ cu discipulĭi a luĭ. 20 Și écă ună mulĭére çe lĭ cura sânge de doĭ sprĕ‐ḑéçe an̄ĭ, vine după nĕsŭ, și acăță póla a stran̄ĭluĭ a luĭ. 21 Că ’șĭ ḑiçea cu mintea‐lĭ: mași s’me acațŭ de póla luĭ și va s’ me vindecŭ. 22 Ma Iisusŭ cândŭ s’ turnă și o veḑu ’lĭ ḑise: Hilĭe harăsié‐te credința ta te ascăpă: și s’ vindecă mulĭérea de tru açea óră. 23 Și cândŭ vine Iisusŭ în casa a îndregĕtorŭluĭ și veḑu fluerătorĭlĭi și mulțimea çe făçea vrévă, lĕ ḑise: 24 Trăgețĭ‐vĕ că féta nu muri, ma dórme; și ’șĭ arĕdea de nĕsŭ. 25 Iară cându se scóse afóră mulțimea; întră elŭ, o apucă de mână, și se sculă féta. 26 Și se respândi scirea preste tutŭ açelŭ locŭ. 27 Și cându treçea Iisusŭ de acolo, s’duseră după nĕsŭ doĭ orghĭ, carĭ striga și ḑiçea; Milué‐nĕ o hilĭlu a luĭ Davidŭ. 28 Și cându vine în casă, se aprochiară de nĕsŭ orghilĭ, și Iisusŭ lĕ ḑise: Credețĭ că potŭ s’ facŭ aestă? Elĭ lĭ ḑiseră; Da, Dómne. 29 Atunçea băgă mâna pe oclĭlĭ a lorŭ, și ḑise: La s’ vĕ se facă după credința vóstră. 30 Și lĕ se desclĭseră oclĭilĭ. Și Iisusŭ lĕ dimândă severŭ și lĕ ḑise: Mutrițĭ ghine vêr‐nu s’nu scibă. 31 Ma elĭ eșiră și respăndiră scirea tră nĕsŭ peste tutŭ açelŭ locŭ. 32 Și cându elĭ eșia, écă lĭ aduseră unŭ omŭ surdo‐mutŭ și demonisatŭ. 33 Și după çe se scóse demonŭlu, mutŭlu, sburî; și se mirară ómen̄ĭlĭi, și ḑiçea; Vêr‐nă oră nu s’are veḑută ahtare lucru în Israil. 34 Iară Fariseilĭi ḑiçea: cu capŭlu a demon̄ĭlorŭ scóte demon̄ĭlĭi. 35 Și străbătea Iisusŭ tute çetățile și hórele, și ’lĭ înveța în sinagogele a lorŭ, și predica văngheĭlu a amirărilĭeĭ, vindecândŭ orĭ çe lăngóre, și orĭ çe neputére la poporŭ. 36 Și cându veḑu poporŭ multu, îlĭ se féçe m̄ilă de elŭ, că era dirinațĭ și rĕspăndițĭ, ca oile, çe n’au pecurarŭ. 37 Atunçea ḑise a discipulĭlorŭ a luĭ: Seçerișŭlu este multu ma lucrătorĭlĭi suntŭ puțin̄ĭ 38 Rugațĭ vĕ decară la Domnulŭ a seçerișĭluĭ, tra să scótă lucrătorĭ la seçerișŭlu a luĭ.
1 Și clĭemă Iisusŭ pre açelĭ doi‐sprĕ‐ḑéçe disçipulĭ a luĭ și le déde putére asupra duhurĭlorŭ necurate, ca să le scótă, și s’vindecă içe‐do lăngóre și içe‐do neputére. 2 Iară numele açelorŭ doi‐sprĕ‐ḑéçe Apostolĭ sŭntu aeste; Açelŭ d’ntân̄iu Simon care s’ḑiçe Petru, și Andreĭlu, frate sĕŭ; Iacovŭ alŭ Zevedeŭ, și Ioanŭ fratele a luĭ; 3 Filipŭ și Bartholomeŭ; Thoma și Matheŭ, vameșŭlu; Iacovŭ hilĭlu aluĭ Alfeŭ, și Leveŭ care s’clĭemă Thadeu. 4 Simon cananitŭlu, și Iuda Iscariotŭlu, care și, îlŭ predéde. 5 Aestĭ doi‐sprĕ‐ḑéçe lĭ petrecu Iisusŭ și lĕ dimândă și le ḑise: In calea Gintelorŭ s’nu vĕ duçețĭ, și în çetate de Samaritenĭ s’nu întrațĭ. 6 Ma cama multu s’vĕ duçețĭ câtre oĭle cherdute a casălĭeĭ luĭ Israil. 7 Și tru duçére predicațĭ și ḑiçețĭ; că s’a prochie amirărilĭea din çerŭ. 8 Vindecațĭ pre lăngețĭ, curațĭ pre leproșĭ, înv̄iațĭ pre morțĭ și scótețĭ pre demon̄ĭ; dóră luatŭ, dóră s’dațĭ. 9 S’nu luațĭ malamă, niçi asime, niçi aramă, în brânele a vóstre. 10 Niçi trastu în cale, niçi dóuĕ stranie, niçi încălțăminte, niçi ciomĕgu, că lucrătorŭlu este axiu tră hrana luĭ. 11 Și tru içe‐do çetate ică hóra întrațĭ întrebațĭ care éste acolo axiu; și arĕmânețĭ acolo, până cându să eșițĭ. 12 Și cându întrațĭ în casă salutațĭ‐o. 13 Și s’fure casa axiă, la s’v̄ină pacea vóstră pre nĕsă; ma s’fure că nu éste axiă, pacea vóstra să s’tórnă la voĭ. 14 Și s’ éste că çine‐va nu vĕ ascéptă, niçi ascultă sbórele a vóstre, la eșire din casă, ică din açea çetate, scuturațĭ pulberea de pe ciciórĭle a vostre. 15 Dealihea vĕ ḑicŭ, cama lișóră va s’hibă pedépsa în loculŭ a Sodomeĭ și a Gomoreĭ în ḑiua giudecățiĭ, de câtŭ în açea çetate. 16 Écă eu vĕ petrecŭ ca oĭ nolgica de luchĭ: Tr’açea s’hițĭ mintimen̄ĭ că nepărtiçĕle, și blânḑĭ ca porunghilĭ. 17 Aferițĭ vĕ de ómen̄ĭlĭi, că va s’vĕ preda la tribunale, și va s’vĕ bată çu svicile în sinagógele lorŭ. 18 Și va s’ hițĭ adușĭ tră mine înainte de Domnĭ și de amirăraḑĭ, tra mărturia dinaintea lorŭ, și a gintelorŭ. 19 Și cândŭ va s’vĕ preda, nu vĕ minduițĭ cum și çe va să sburîțĭ; că tru açea óra va s’ vĕ se da a vóuĕ çe, avețĭ să sburîțĭ. 20 Că nu hițĭ voĭ carĭ sburîțĭ, ma duhŭlu a Tatăluĭ a vostru, care sburasce în voĭ. 21 Și frate pe frate va s’ da la mórte, și tată pre hilĭu, și fecĭorĭlĭi va să scólă contra părințilorŭ, și va s’lĭ vatămă. 22 Și va să hițĭ urîțĭ de tuțĭ tră numa mea; açelŭ çe va s’aravdă până la finitŭ, açelŭ va s’ ascapă. 23 Cându v’ agonescŭ de tr’ună çetate, fugițĭ la alantă, că dealihea vê ḑicŭ, nu va s’finițĭ çetățĭle luĭ Israil până cându s’ v̄ină hilĭlu a omŭluĭ. 24 Nu éste discipulŭ cama mare de învețătorŭlu a luĭ, niçi servitorŭ cama mare de domnŭ‐seu. 25 Dure ’lĭ éste a discipulŭluĭ să s’ facă ca învețătorŭlu a luĭ, și a servitorŭluĭ ca domnŭ‐sĕu. Fure că domnulŭ a casălĭeĭ ’lŭ clĭemară Veelzevulŭ, 26 câtŭ cama multŭ pre açelĭ din casa luĭ? Tr’ açea s’nu vĕ hibă frică de elĭ; că nu éste çeva acoperitŭ care s’ nu descóperă, niçi ascunta care s’nu s’facă cunoscutŭ. 27 Açea çe vĕ ḑicŭ eŭ la întunérecŭ, spunețĭ‐o la lum̄ină; și açea çe avḑițĭ la uréclĭe, predicațĭ‐o de pre case. 28 Și s’nu vĕ aspĕriațĭ de açelĭ çe vatămă trupŭlu, ma sufletŭlu nu potŭ s’lu omóră. S’vĕ hibă frică cama multŭ, de açelŭ çe póte s’ chéră în gheenă și trupŭlu și sufletŭlu. 29 Nu se vindŭ doĭ carabeĭ tră unŭ aspru, și niçi unŭ de nĕși nu cade peste locŭ fără vrérea a Părinteluĭ a vostru? 30 Ma a vóuĕ și perĭlĭi din capŭ vĕ sŭntu numerațĭ. 31 Di tr’ açea nŭ avețĭ frică; că voĭ hițĭ cu multu cama scumpĭ de câtŭ mulțĭ carabeĭ. 32 Și ași, açelŭ çe va s’me spună pre mine în fața ómen̄ĭlorŭ, va s’lŭ spunŭ și eu în fața a Tatăluĭ a meŭ, care este în çerŭ. 33 Și açelŭ çe va să s’lépădă de mine în fața ómen̄ĭlorŭ, va s’me lépedŭ și eu de elŭ în fața a Tatăluĭ a meŭ din çerŭ. 34 S’nu vĕ se pară că am venită s’bagŭ pace peste locŭ; n’am venită s’bagŭ pace ma cuțitŭ. 35 Că am venită s’ despartŭ omŭlu contra tatăluĭ‐sĕu, și hilĭea contra mă‐saĭ, și nora contra sócră‐sai. 36 Și neóspețĭ va s’ hibă a omŭluĭ açelĭ din casa luĭ. 37 Care ’șĭ va tată‐sĕu, ică mumă‐sa, cama multu de cătŭ mine, nu este axiu de mine; și care ’și va hilĭlŭ ică hilĭea cama multŭ de mine, nu este axiu de mine. 38 Și açelŭ çe nu lĭa cruçea luĭ și nu v̄ine după mine, nu este axiu de mine. 39 Açelŭ çe ’șĭ află bana va s’o chéră, și açelŭ çe ’șĭ o chére tră mine va s’o află. 40 Açelŭ çe ascéptă voĭ pre mine ascéptă și açelŭ çe ascéptă pre mine, ascéptă pre açelŭ çe mĕ are petrecută. 41 Açelŭ çe ascéptă profetu tru numă de profetŭ, va ’șĭ lĭa plata de profetŭ; și açelŭ çe așcéptă unŭ îndreptu tru numă de îndreptŭ, va ’șĭ lĭa plata de îndreptu. 42 Și açelŭ çe va s’da ună scafă de apă aréçe la unŭlŭ de aești m̄ici în numă de discipulŭ, dealĭhea vĕ ḑicŭ că nu va ’șĭ chérdă plata luĭ.
1 Și după çe fini Iisusŭ dimăndăciunĕle câtrĕ açelĭ doĭ‐sprĕ‐ḑéçe discipulĭ a luĭ, d’acolo s’duse tra s’învéță și s’ predică tru çetățĭle a lorŭ. 2 Iară Ioanŭ cându avḑi în înclĭsóre faptele a luĭ Iisusŭ, petrecu doĭ discipulĭ a luĭ; 3 și îlĭ ḑise: Tine escĭ açelŭ care are s’ v̄ină, ima altu s’asceptămŭ? 4 Iisusŭ respunse și lĕ ḑise: Duçețĭ‐vĕ și spunețĭ a luĭ Ioanŭ, câte vedețĭ și avḑițĭ. 5 Orghi vedŭ, sclĭopĭ imnă, leproșĭ s’cură, surḑĭ avdŭ, morțĭ înviéză, și a órfăn̄ilorŭ lĕ se spune scire bună. 6 Și fericitŭ este açelŭ care nu va să s’ scandaliséscă în mine. 7 Și cându elĭ s’duçea, înçepu Iisusŭ s’ḑică a ghimtălĭeĭ tră Ioanŭ: Ce eșitŭ s’ vedețĭ în deșertŭ? Călame legănată de vîntŭ? 8 Ma çe eșitu s’vedețĭ? Omŭ învesçutŭ în stran̄ie molĭ? Éca açelĭ çe pórtă stran̄ie molĭ sŭntu în case amirărescĭ. 9 Ma çe avețĭ eșită s’ vedețĭ? Profetu? Da, ve ḑicŭ, și cama multŭ de profetŭ. 10 Că aestŭ éste açelŭ tră care éste scriată: Écă eu petrecŭ mesagerŭlu a meu înaĭntea fațălĭeĭ a tale, care va s’țĭ îndrégă calea înaintea ta. 11 Deahihea vĕ ḑicŭ: de câțĭ s’au faptă de mulĭerĭ, vêrnu n’are eșită cama mare de Ioanŭ Botezătorŭlu. Și açelŭ cama m̄icŭ tru amirărilĭea çerŭluĭ, cama mare de elŭ éste. 12 Iară de tru ḑilele a luĭ Ioanŭ Botezătorŭlu până acmu, amirărilĭea çerŭluĭ s’ violéză și violatorĭlĭi o arăchescŭ. 13 Că tuțĭ profețĭlĭi și legea până la Ioanŭ profetisiră. 14 Și s fure că vrețĭ s’ asceptațĭ aeste, aestu éste Ilia care are s’v̄ină. 15 Açelŭ çe are ureclĭi tr’ avḑire, s’avdă. Ma cu çe s’ unzescu aestă generațiune? 16 Unzésce cu feciorĭlĭi care ședŭ în păzare și strigă câtre soçĭlĭi a lorŭ, Și ḑicŭ: 17 Vĕ căntămŭ cu fluéra șĭ nu giucatŭ; vĕ cântămŭ de jale și nu plâmsetŭ. 18 Că vine Ioanŭ fără s’ măcă și fără s’ bea, și ḑicŭ: are demonŭ tru nĕsŭ. 19 Vine hi ĭlu a omŭluĭ care măcă și bea, și ḑicŭ: Écă omŭ lacomŭ și beutorŭ de v̄inŭ; óspe a vameșĭlorŭ și a pecătoșĭlorŭ. Și mintimenilĭea ’sĭ află dreptatea de la hilĭi a lĭeĭ. 20 Atunçea înçepu s’ încace çetățile, tru carĭ s’féçeră naĭ cama multele çiudiĭ a luĭ, că nu s’tunusiră. 21 Cavaĭ de tine, Horazin, cavaĭ de tine Bethsaisdo, că, s’ éste că s’făçea la Tirŭ și la Sidonŭ ciudiile carĭ s’féçeră la voĭ, de multu era să s’tunuséscă în sacŭ și în cenușe. 22 Ma vĕ ḑicŭ: cama lișiorŭ va s’ hibă a Tirŭluĭ și a Sidonŭluĭ în ḑiua de giudecată, de câtŭ a vóuĕ. 23 Și tine Capernaumŭ, care până în çerŭ te aĭ înălțată va s’te depunĭ până tru chisă. Că ma s’făçea la Sodoma cĭudiile carĭ s’féçeră la tine, era s’arĕmână până astă‐ḑĭ. 24 Ma vĕ ḑicŭ: că, cama lișiorŭ va s’ lĭ hibă a locŭluĭ a Sodomen̄ĭlorŭ în ḑiua de giudecată, de câtŭ a țié. 25 Tru açelŭ timpŭ respunse Iisusŭ și ḑise: Ițĭ mulțumescu Tată, Dómne a çerŭluĭ și a locŭluĭ, că, le aĭ ascumtă aeste de la învețațĭlĭi și mintimenĭlĭi, și le descoperișĭ a națĭlorŭ. 26 Da! Tată, că ași fu buna vrére a ta. 27 Tute îm̄ĭ fură date am̄ié dela Tată‐m̄eu, și vêr‐nŭ nu cunósce hilĭlu, de câtŭ mașĭ Tatălŭ, și açelŭ la care va s’ va hilĭlu s’lu descóperă. 28 Venițĭ la mine, tuțĭ açelĭ carĭ hițĭ curmațĭ și încărcațĭ, 29 și eu va s’vĕ descurmŭ. Luațĭ jugŭlu a m̄eŭ peste voĭ, și învețațĭ de la mine, că escu blândŭ și aplecatŭ cu înima; 30 și va s’aflațĭ arĕpausŭ tru sufletĕle a vóstre. Că jugŭlŭ a mĕu este bunŭ, și sarçina mea lișióră.
1 Tru açelŭ timpŭ, m̄érse Iisusŭ Săm bătă pe tru semĕnăturĭ; Iară discipulĭi a luĭ îlĭ luă fómea, și înçepură s’frécă schicurĭ și s’măcă. 2 Ma Fariseilĭi cându veḑură ’lĭ ḑiseră: Éca discipulĭi a tĕĭ facŭ açea çe nu e lĭertată s’facă Sămbăta. 3 Iară elŭ lĕ ḑise: Nu avețĭ aléptă, çe are faptă Davidŭ cându îlŭ luă fómea și elŭ, și açelĭ çe era cu nĕsŭ? 4 Cumŭ întră în casa alŭ Dumneḑĕŭ și mâncă pân̄ĭle de propunere, carĭ nu era lĭertatŭ niçi a luĭ s’le năcă, niçi açelorŭ çe era cu nĕsŭ, ma mașĭ a prefțilorŭ. 5 Ică n’avețĭ aléptă în lege că Sămbătĕle prefțilĭ în bisérică o aspargŭ Sămbăta, și nu sŭntu stepsițĭ? 6 Ma eu vĕ ḑicŭ că aóçe éste ună cama mare de biserică. 7 Ma s’avéțĭ sciută çe éste: „Milă voiŭ eŭ și nu sacrificiu“ nu era s’condamnațĭ pre nestepsițĭlĭi. 8 Că hilĭlu a omŭluĭ éste Domnu și a Sămbătĕlĭeĭ. 9 Și cara porn̄i de acolo vine tru sinagóga lorŭ. 10 Și écă acolo era unŭ omŭ care avea mâna uscată; și lŭ întrebară ḑicêndŭ: di‐se éste lĭertatŭ s’vindecă Sămbăta, tra s’pótă s’lŭ află stepsitŭ. 11 Ma elŭ lĕ ḑise: care va s’hibă din voĭ omŭlu açelŭ çe s’aibă ună óe, și, s’fure că ea ’lĭ cade Sămbăta tru grópă, nu va s’o acață și va s’o scótă? 12 Ma cu câtŭ cama multŭ este unŭ omŭ de câtŭ nă óe? Care va s’ḑică, este lĭertatŭ Sămbătĕle s’facă omŭlu ghine. 13 Atunçea ḑise a omŭluĭ: Tinde‐țĭ mâna; și o tése; și îlĭ se féçe sănătósă ca alantă. 14 Iară Fariseilĭi decară eșiră afóră, ’șĭ féçeră sborŭ contra luĭ tra s’lu chéră. 15 Ma Iisusŭ cându duchi aeste, s’trapse de acolo și s’duse după nĕsŭ ghimtă multă, și lĭ vindecă pre tuțĭ. 16 Și lĕ dimândă a lorŭ s’nu lŭ spună. Tra să se împlinéscă 17 açea çe s’are ḑisă prin profetŭlu Isaia care ḑiçe: 18 Écă feciorŭlu a m̄eu pre care lŭ alepșiu; Vrutŭlu a m̄eŭ în care ghine vru sufletŭlu a m̄eu; eŭ va s’bagŭ duhŭlu a m̄eu peste nĕsŭ, și elŭ va s’declară giudecata la națiunĭ. 19 Elŭ nu va s’încace, niçi va să strigă, niçi va s’avdă çineva bóçea luĭ tru călĭurĭ. 20 Călame plăsată nu va s’frângă, și mucŭ care afumegă, nu va s’astingă, până cându s’asvingă tru giudecată. 21 Și în numa luĭ va să spéră națiunile; 22 Atunçea ’lĭ s’aduse un demonisatŭ, orbŭ și mutŭ; și lŭ vindecă, în câtŭ orbulŭ și mutŭlu sbura și vedea. 23 Și s’mira tuțĭ din poporŭ, și ḑiçea: Na‐că aestu éste hilĭlu alŭ Davidŭ? 24 Ma Fariseilĭi avḑîndaluĭ ḑiseră: Aestu nu scóte demon̄ĭ, de câtŭ cu Veelzevulŭ capŭlu a demon̄ĭlorŭ. 25 Iară Iisusŭ cândŭ cunoscu minduirĭle a lorŭ, lĕ ḑise: Içi‐do amirărilĭe care s’împarte contra lĭeĭ, arĕmâne pontă; și orĭ çe çetate ică casă care s’împarte contra lĭeĭ, nu va s’pótă să sta. 26 Și s’fure‐că Satana, scóte pre Satana s’împărți contra luĭ; cumŭ decara va să sta amirărilĭea luĭ? 27 Și s’fure‐că eu scotŭ demon̄ĭ cu Veelzevulŭ, feciorĭlĭi a voștri cu çe vâ s’lĭ scótă? Tr’açeá elĭ va s’hibă giudecătorĭlĭi a voștri. 28 Ma s’fure că eu cu duhŭlu alŭ Dumneḑĕŭ scotŭ demonĭlĭi, va‐s’ḑică, amirărĭlĭea alŭ Dumneḑéŭ agiunse la voĭ. 29 Ică cumŭ póte çinevâ s’întră în casa a vĕrtosŭluĭ, și s’lĭ arăchiéscă lucrurĭle, până s’nu légă cama năinte pre vĕrtosŭlu, și apoia s’lĭ despólĭe casa? 30 Açelŭ çe nu éste cu mine, contra mea este; și açelŭ çe nu adună cu mine, respăndésce. 31 Tr’ aestă vĕ ḑicŭ: Içi‐do pĕcatŭ și blăstemŭ a ómen̄ĭlorŭ, va s’lĕ se lĭérta: ma blăstemarea contra Sântuluĭ Duhŭ, nu va s’lĕ se lĭérta. 32 Și care‐çido va s’ḑică unŭ sborŭ, contra hilĭluĭ a omŭluĭ va s’lĭ se lĭértă; Ma açelŭ çe sburasce contra Sântuluĭ Duhŭ, nu va s’lĭ se lĭértă, niçi tru eta aestă, niçi tru açea çe va s’v̄ină. 33 Orĭ façețĭ pomŭlu bunŭ, și póma luĭ va s’hibă bună, orĭ façețĭ pomŭlu putredŭ, și póma luĭ putredă. 34 Că din pómă se cunósce pomulu. Pulĭ de nepărtică! cumŭ putețĭ să sburîțĭ bune, cându voĭ hițĭ rĕĭ? Că de açea çe éste pre‐ma‐’nsusŭ a inimĭlĭeĭ, sburasce gura. 35 Omŭlu açelŭ bunŭ scóte bunele, de tru buna v̄istére a inimĭlĭeĭ; iară omŭlu rĕu scóte arélele, de tru v̄istérea açea réua. 36 Vĕ ḑicŭ decara că, și tră ici‐do sborŭ alĭuratŭ çe va să sburască omen̄ĭlĭi, va să ’șĭ da sborŭ tru ḑiua de giudecată. 37 Că după sbórele a téle va s’eșĭ îndreptu, și după sbórele a téle, vă s’te condamnĭ. 38 Atunçea respunseră nescânțĭ cărturarĭ și Eariseĭ, și ḑiseră: Invețătorule, vremŭ s’ vedemŭ unŭ semnŭ de la tine. 39 Ma elŭ respunse și lĕ ḑise; generațiune réuă și curvă, caftă semnŭ; ma altu semnŭ nu va s’lĕ se da, de câtŭ semnulŭ a profetŭluĭ Iona. 40 Că, precumŭ Iona fu treĭ ḑile și treĭ nopțĭ în pânteca chitŭluĭ, ași și hilĭlŭ a omuluĭ va s’ hibă treĭ ḑile și treĭ nopțĭ, tru inima locŭluĭ. 41 Omen̄ĭ Ninevițĭ va să scólă la giudecată cu aestă generație, și va s’o condamnă: că elĭ s’tunusiră de predicarea luĭ Iona. Și écă aóçe éste cama multŭ de câtu Iona. 42 Amirărón̄ia de la m̄ieḑă‐ḑiuă va să se scólă la giudecată cu aestă generație, și va s’o condamnă; că ea vine de tru mărginĭle a locŭluĭ, tra s’avdă mintimenilĭea luĭ Solomonŭ; și écă açia este cama multu de câtŭ Solomonŭ. 43 Iară cându ése de tru omŭ duhŭlu necuratŭ, tréçe pe tru locurĭ fără de apă, căftândaluĭ rĕpasŭ și nŭ află. 44 Atunçea ḑiçe; va s’ me tornu la casa mea, d’iu am eșită, și cându vine o află deșértă, meturată și mușețată. 45 Atunçea s’ duçe și lĭa cu nĕsŭ alte șépte duhurĭ, cama réle de elŭ, și intrândaluĭ, locuescŭ acolo. Și açéle de pre urmă açeluĭ omŭ, s’ facŭ cama réle de açéle de ma năinte. Ași va s’lĭi hibă și aesteĭ réuă generațiune. 46 Și pe cându nĕsŭ nincă sbura cu poporulŭ, écă muma și frațĭlĭi a luĭ stătea afóră, și lŭ căfta s’lĭ sburască. 47 Și unŭ îlĭ ḑise: écă muma și frațilĭi a tĕĭ sta afóră, și caftă să sburască cu tine. 48 Ma elŭ respunse și ḑise açeluĭ çe ’lĭ avea ḑisă: care éste muma mea, și carĭ sŭntu frațĭlĭi a meĭ? 49 Și tése mâna câtrĕ discipulĭi a luĭ, și ḑise: écă muma mea și frațĭlĭi a m̄eĭ. 50 Și açelŭ çe va s’ facă vrérea Tată m̄euĭ din çerŭ, açelŭ m̄ĭ éste frate, și soră, și mumă.
1 In açea ḑiuă eși Iisusŭ din casă, și ședea ning’amare. Și se adunară la elŭ mulțime mare, 2 în câtŭ elŭ întră în luntre să șédă; și tutŭ poporulŭ ședea la marginea ’marilĭeĭ. 3 Și lĕ sburî multe în parabole și lĕ ḑise: 4 Écă eși sĕmĕnătorŭlu să sémenă. Și cându semena, semênța, nisçânte căḑură ningă cale, și veniră pulĭi asburătorĭ, și le mâncară. 5 Alta căḑu tru locurĭ chetróse, iu nu era țéră multă, și de‐ună-oră arăsĕriră, că nu era afundŭ tru locŭ. 6 Și decara arĕsĕri sórele, se păliră, și ne avêndaluĭ rădăçină, s’uscară. 7 Iară altele căḑură tru schin̄ĭ și crescură schinĭlĭi, și le înecară. 8 Și alte căḑură tru locŭ bunŭ, și déderă póme ună, ună sută, 9 altă șéĭ‐ḑeçĭ, și alta treĭ‐ḑeçĭ, Açelŭ çe are ureclĭi tră avḑire s’avdă. 10 Și s’aprochiară de Iisusŭ discipulĭi a luĭ și ’lĭ ḑiseră: De çe lĕ sburĕscĭ cu parabole? 11 Ma elŭ respunse și lĕ ḑise: că a vóuĕ vĕ éste dată ș’ cunóscețĭ misterĕle a amirărilĭeĭ a çerŭluĭ; iară açelorŭ nu lĕ éste dată. 12 Că açeluĭ çe are va s’lĭ se da, și va s’ lĭ se adavgă; ma açelŭ çe nu are și açea çe are va s’lĭ se lĭa de la nĕsŭ. 13 De açea lĕ sburĕscŭ în parabole, că veḑêndŭ, nu vedŭ, și avḑîndŭ nŭ avdŭ, nici acăchisescŭ. 14 Și ași s’implinésce la elĭ profeția luĭ Isaia care ḑiçe: Cu avḑirea va s’ avḑîțĭ, și nu va s’acăchisițĭ, și cu oclĭlĭ va s’mutrițĭ și nu va s’ vedețĭ. 15 Că se îngrășe inima aestuĭ poporŭ și cu ureclĭile greŭ avḑiră, și ’șĭ ĭnclĭseră oclĭilĭ tra s’ nu védă ver‐nă oră cu oclĭilĭ, și cu ureclĭile s’nu avdă, și cu inima s’nu acăchiséscă, și s’tornă s’lĭ vindecŭ. 16 Iară fericițĭ sŭntu oclĭilĭ a voștri că vedŭ, și ureclĭile a vóstre că avdŭ. 17 Că dealihea vĕ ḑicŭ că mulțĭ profețĭ și drepțĭ avură dorŭ s’ védă câte vedețĭ voĭ, ma nu le veḑură; și s’ avdă câte avdîțĭ voĭ, ma nu le avḑiră. 18 Tr’ açea ascultațĭ parabola semĕnătorŭluĭ. 19 Care‐çi‐do omŭ çe avde grailu a amirărilĭeĭ și nu l’achicăsésce, vine urîtŭlu și arăchiésce semĕnătura di tru inima luĭ; aestă este açea çe e semĕnată ningă cale. 20 Iară açea çe este semĕnată tru locurĭ chetróse, açelŭ éste care avde sborulŭ, și de ună‐óră ’lŭ lĭa cu bucurie; 21 Ma nu are rădăçină în elŭ, și éste tră puținŭ timpŭ; și çându s’façe strimtorare ică agonire tră sborŭlu, tru‐óră se scandalisésce. 22 Iară açea çe se sémĕnă pe tru schin̄ĭ, açelŭ este care avde sborŭlu, ma minduirĭle tră aestă, etă și minciunarea avuțiilĭeĭ, înécă sborŭlu, și s’façe fâră pomŭ. 23 Iară açea semenată tru locŭlu bunŭ, aestŭ este açelŭ care avde sborŭlu, și ’lŭ acăchisésce; și da póme și façe ună, ună sută, altă șésĭ ḑeçĭ, și altă treĭ‐ḑeçĭ. 24 Ună altă parabolă lĕ aduse înainte, și lĕ ḑise: Amirărilĭea çerŭluĭ unzésce cu unŭ omŭ, 25 care semĕnă semĕnța bună tru agrulŭ a luĭ. Ma cându ómenĭlĭi dorm̄ia, s’duse neóspele a luĭ, și semĕnă chéniță pre tru grânŭ și fugi. 26 Și cându crescu érba și déde pomŭ, atunçea s’veḑu chénița. 27 Și s’duseră servitorĭlĭi la Domnulŭ a agruluĭ, și ’lĭ ḑiseră; Dómne, nu semĕnașĭ semênță bună tru agrulŭ a tĕu? d’iu eși decara chénița? 28 Si elŭ lĕ ḑise: omŭ neóspe o are faptă aestă. Iară servitorĭlĭi ’lĭ ḑiseră: Vreĭ decara s’m̄érgemŭ, s’o alegemŭ? 29 Ma elŭ lĕ ḑise: Nu! că, alegêndaluĭ chenița nu çeva de scótețĭ și grânŭlu cu ea. 30 Alăsațĭ s’créscă deadunŭ amêndóuĕ până la seçerișŭ. Și tru timpulŭ a seçerișŭluĭ, va s’ḑicŭ a seçerătorĭlorŭ: Alégețĭ cama ’năinte chénița; și băgațĭ‐o mănuclĭe tr’ardere; și grânŭlu adunațĭ‐lu tru grănarŭlu a m̄eu. 31 Altă parabolă lĕ spuse elŭ, șĭ lĕ ḑise: Amirărilĭea çerŭluĭ, unzésce cu unŭ grănuțŭ de sinape, 32 care lŭ luă unŭ omŭ, și lŭ semĕnă tru agrulŭ a luĭ, care éste cama m̄icŭ de tute semênțele, ma cându crésce, este cama mare de tute verdețĭle, ș’ s’façe arbore, în câtŭ v̄inŭ pulĭi a çerŭluĭ și locuescŭ pre alumăçlĭe a luĭ. 33 Și altă parabolă lĕ ḑise a lorŭ: Amirărilĭea çerŭluĭ unzésce cu aluatŭlu, care îlŭ luă mulĭérea și ’lŭ ascunse în treĭ mesurĭ de fărină, pănă cându s’aluză tutŭ. 34 Aeste tute grăi Iisusŭ a poporuluĭ în parabole, și fără parabole nu lĕ sbura. 35 Tra să s’împlinéscă açea çe s’ḑise prin profetŭlu care ḑiçe: Va s’m̄i desclĭidŭ gura în parabole, și va s’lĕ spunŭ açéle ascumte de la înçeputŭlu a lumelĭeĭ. 36 Atunçea Iisusŭ alasă ghimta și vine acasă; și s’aprochiară discipulĭi a luĭ și ’lĭ ḑiseră: 37 Deslégă‐ne parabola chénițĕlĭeĭ a agruluĭ. Iară elŭ respunse și lĕ ḑise: açelŭ çe semĕnă semênța bună, este hilĭlu a omŭluĭ. 38 Și agrŭlu éste lumea; sĕmênța açea bună sŭntu hilĭi a amirărilĭeĭ, și chénița sŭntu hilĭi a rĕuluĭ. Iară neóspele care o semĕnă éste draculŭ. 39 Și seçerișĭlu éste finirea etĕlĭeĭ. 40 Iară seçerătorĭlĭi sŭntu anghelĭi. Că precumŭ s’alége chénița, și s’arde în focŭ, ași va s’hibă și la finirea aesteĭ ete. 41 Va s’petrécă hilĭlu a omuluĭ, anghelĭi a luĭ, și va s’alégă de tru amirărilĭea luĭ, tute 42 scandalele și açelĭ çe facŭ nelegiurea. Și va s’lĭ aruncă tru cirépŭlu de focŭ: 43 acolo va s’hibă plângérea și scărcicarea dințilorŭ. Atunçea açelĭ drepțĭ va s’luçéscă ca sórĕle, tru amirărilĭea Tatăluĭ lorŭ. Açelŭ çe are ureclĭi tră avḑire s’avdă. 44 Iară amirărilĭea çerŭluĭ unzésce cu ună vistére ascumtă tru agru, care cândŭ o află unŭ omŭ, o ascumse, și de bucuria ’lĭeĭ s’duçe, vinde tute câte are și acumperă agrulŭ açelŭ. 45 Iară unzésce amirărilĭea çeruluĭ, cu unŭ omŭ comerciantŭ, care căfta mărgăritale bune. 46 Și care, cândŭ află unŭ mărgăritarŭ scumpŭ, s’duse, vindu tute câte avea, și’lŭ acumperă. 47 Iară Amirărilĭea çerŭluĭ unzésce cu ună mréje, care s’arucă tru amare, și adună de tute felurĭle: 48 care după çe s’umplu, o scóseră la marginea de amare, și șeḑură și alépseră açéle bune, tru vase, și açéle réle, le arŭcară afóră. 49 Ași va s’hibă la finirea etĕlĭeĭ; 50 va s’ésă anghel’i și va s’despartă pre açelĭ rĕĭ din nolgica drepțilorŭ. Și va s’lĭ arucă tru furnulŭ de focŭ; acolo va s ’hibăplăngérea și scărcicarea dinți orŭ. 51 Ḑise a lorŭ Iisusŭ: Acăchisitŭ aeste tute? Ḑiseră a luĭ: Da, Dómne. 52 Și elŭ lĕ ḑise: De açea içi‐do cărturarŭ învețatŭ, tru amirărilĭea çerŭluĭ, unzésce cu unŭ domnŭ de casă, care scóte de tru v̄istérea luĭ lncrurĭ nale și veclĭi. 53 Și după çe fini Iisusŭ aeste parabole, fugi d’acolo. 54 Și cându vine în patria luĭ, ’lĭ ’nveța în sinagoga lorŭ, în câtŭ s’mira elĭ și ḑiçea: D’iu la aestu ahâtă mintimenilĭe, și ahâte ciudĭi? 55 Nu éste elŭ hilĭlu a mastorŭluĭ? Nu s’clĭéma muma luĭ Maria, și frațĭlĭi a luĭ Iacovŭ, și Iosi, și Simon și Iuda? 56 Și surorĭle a luĭ nu sŭntu tute la noĭ? D’iu decara aeste tóte la nĕsŭ? 57 Și se scandalisa de elŭ. Ma Iisusŭ lĕ ḑise: Nu éste profetŭ fără tin̄ie, de câtŭ mașĭ în patria luĭ, și în casa luĭ. 58 Și nu féçe acolo multe ciudĭi, de necredința lorŭ.
1 Tru açe’ŭ timpŭ avḑi Erodŭ Tetrarhulŭ, 2 fama luĭ Iisusŭ, și ḑise a servitorĭlorŭ: Aestu éste Ioanŭ Botezătorŭlu; elŭ se sculă din morțĭ, și de‐açea s’facŭ ciudĭi prin nĕsŭ. 3 Că Erodŭ acățândŭ pre Ioanŭ ’lŭ legă, și ’lŭ băgă tru înclĭsóre, 4 tră Erodiada mu ĭérea frate‐suĭ Filipŭ. Că Ioanŭ lĭ ḑiçea: nu țĭ éste lĭertatŭ s’o aĭ pre ia. 5 Și vrea s’lŭ móră, ma ’lĭ era frică de poporŭ, că lŭ avea ca unŭ profetŭ. 6 Iară cându Erodŭ sĕrbătoria ḑiua luĭ de nascere, hilĭea a Erodiadĕlĭeĭ giucă nolgica luĭ, 7 și ’lĭ plăcu a luĭ Erodŭ. Tr’açea déde sborŭ u cu giurămêntŭ ca s’lĭ da içe va s’caftă. 8 Iară nĕsă învĕțată de muma sa, ḑise: Dă‐m̄ĭ açia tru unŭ phiatŭ capŭlu a luĭ Ioanŭ Botezătorŭlu. 9 Și amirălu se învirină, ma de giuramêntele çe avea faptă, și de arŭșine câtrĕ açelĭ çe ședea cu elŭ, dimândă s’lĭ se da. 10 Și petrecu de lĭ tălĭară capulŭ a luĭ Ioanŭ tru înclĭsóre. 11 Și îlĭ s’aduse capŭlu a luĭ tru phiatŭ și îlĭ se déde a fétĕlĭeĭ, și ’lŭ duse a mă‐saĭ. 12 Și viniră discipulĭi a luĭ, și sculară trupulŭ, ’lŭ îmmormêntară, și decara viniră îlĭ déderă tru scire a luĭ Iisusŭ. 13 Și Iisusŭ cândŭ avḑi, s’depărtă de acolo cu ună luntre, singurŭ, la unŭ locŭ deșertŭ. Și de cara avḑî ghimta, s’duse de la çetățĭ după nĕsŭ pe pade. 14 Și cându eși Iisusŭ, veḑu mulțime mare și ’lĭ se féçe milă de elĭ, și vindecă lângețilĭi a lorŭ. 15 Iară cându întunecă, s’aprochiară de elŭ discipulĭi a luĭ, și ’lĭ ḑiseră: Deșertu éste locŭlu, și óra este trecută; sălăghia mulțimea s’ducă pre tru horĭ, să’șĭ acumpĕră mâncare. 16 Ma Iisusŭ lĕ ḑise: nu lĕ lipséce s’ducă; dațĭ‐lĕ voĭ s’măcă. 17 Ma elĭ ’lĭ ḑiseră: n’avemŭ aóçe afară de çinçi pân̄ĭ și doĭ pesci. 18 Și elŭ lĕ ḑise: Aduçetĭ‐m̄ĭ le açia. 19 Și dimândă, a mulțimilĭeĭ s’șédă, pre érbă, și luă açele çinçi pânĭ și doilĭi pesci, și înălțândaluĭ oclĭi câtrĕ çerŭ, lĕ déde urăciune, și frâmse pânile, și le déde a discipulĭlorŭ a luĭ, iară discipulĭi a mulțimilĭeĭ. 20 Și mâncară tuțĭ și se săturară, și adunară armăsĕturĕle de bucățĭ dóuĕ‐sprĕ-ḑéçe cóșe ’mpline. 21 Și açelĭ çe mâncară era vĕr‐nă çinçi m̄ilĭ de bărbațĭ, afară de mulĭerĭ și feciorĭ. 22 Și tru‐óră agum̄usi Iisusŭ discipulĭi a luĭ să întră în luntre, și sa m̄érgă ’nainte naparte, până cându elŭ să să’ăghiască mulțimea. 23 Și după çe sălăghi mulțimea, s’alină pre munte singurŭ, să se înclĭnă, și cându întunecă, era singurŭ acolo. 24 Și tora luntrea s’afla nolgica de amare, Și bătută de valurĭ, că vîntulŭ era contra. 25 Și tru a patra viglă a nóptelĭeĭ, s’duse câtrĕ nĕșĭ Iisusŭ imnândŭ peste amare. 26 Și cându lŭ veḑură discipulĭi imnândaluĭ preste amare, s’cutremburară, și ḑiseră, că éste aumbră, și de frică strigară. 27 Ma tru‐óră Iisusŭ lĕ grăi și lĕ ḑise: Avețĭ curagiu, eŭ escŭ; nŭ avețĭ frică. 28 Iară Petru respunse și ’li ḑise: Dómne s’fure că esci tine dimândă m̄ĭ s’v̄inŭ și eu la tine preste apă. 29 Și elŭ ḑise: Vino! Și Petru s’depuse de tru luntre, și îmnă pre apă ca s’v̄ină la Iisusŭ. 30 Ma cându veḑu vintulŭ vĕrtosŭ, s’aspĕrie, și cându înçepu să se afundă strigă, și ḑise: 31 Dómne ascapă‐me. Și tru‐óra Iisusŭ tése mâna, ’lŭ acăță și lĭ ḑise: 32 Tine cu puțină credință! de çe te îndoișĭ? 33 Și după çe întrară elĭ în luntre, stătu vintulŭ. Iară açelĭ de tru luntre viniră și se înclĭnară la elŭ și lĭ ḑiseră: Cu dealihea hilĭlu alŭ Dumneḑĕu esci. 34 Și după ce străbătură, viniră tru locŭlu Ghenisaretŭ. 35 Și cându lŭ cunoscură ómenĭlĭi de tru aestu locŭ, petrecură tru tute părțile de avĕrliga, 36 și ’lĭ aduseră a luĭ pre tuțĭ lângețĭlĭi. Și lŭ ruga mași s’acață de pólele a stran̄ielorŭ a luĭ și câțĭ s’acățară de nêsŭ, s’vindecară
1 Atunçea viniră la Iisusŭ de la Ierusa’imŭ cărturarilĭi și Fariseilĭi, și ḑiseră: 2 De‐çe discipulĭi a tĕi calcă tradițiunea aușĭlorŭ? Că nu ’sĭ spélă mânĭle cându măcă păne. 3 Ma elŭ respunse și lĕ ḑise: De çe și voĭ călcațĭ dimăndăciunea aluĭ Dumneḑĕŭ prin tradițiunea vóstră? 4 Că Dumneḑĕŭ dimândă și ḑise: Tin̄isea tată‐tĕu și muma ta și: „Açelŭ care sburasce arĕu tră tată‐sĕŭ, ică tră mumă‐sa s’chéră cu mórte“. 5 Ma voĭ ḑiçețĭ: Açelŭ çe va s’ḑică a tată‐sĕuĭ ică a mă‐săĭ, Dóră éste cu içe‐do çe va s’te agiuțĭ dĕ la mine, dure este; și póte s’nu tin̄iséscă tată‐sĕu ică mă‐sa. 6 Și avețĭ călcată dimăndăciunea luĭ Dumneḑĕŭ, prin tradițiunea vóstră. 7 Ipocrițĭ, ghine are profetisită tră voĭ Isaia, care ḑiçe: 8 Aestu poporŭ s’aprochie de mine cu gura, și cu buzele me tin̄isésce, ma inima lorŭ éste multu departe de mine. 9 Și cherută éste çe me tin̄isescu, învețândaluĭ învețăturĭ, care sŭntu dimăndaciunĭ omenesci. 10 Și clĭemă ghimta și lĕ ḑise: Ascultațĭ și acăchisițĭ: 11 Nu pângănésce omulŭ açea çe întră în gură, ma açea çe ése din gură, açea pângănésce omŭlu. 12 Atunçea s’aprochiară de elŭ discipulĭi a luĭ, și ’lĭ ḑiseră: Sciĭ că Fariseilĭi se scandalisiră, cându avḑiră aestu sborŭ? 13 Ma elŭ respunse și ḑise: Içe‐do plantă çe nu éste plăntată de çeresculŭ a meu Tată, va să se desrădăçinéḑă. 14 Alăsațĭ lĭ; elĭ suntŭ orghi conducĕtorĭ a orghilorŭ; și cându unŭ orbu conduçe altu orbŭ, amêndoĭ va s’cadă în grópă. 15 Iară Petru respunse și lĭ ḑise: Deslégă‐ne aestă parabolă. 16 Și Iisusŭ ḑise: Și voĭ nu acăchisițĭ! 17 Nu acăchisițĭ că içe‐do çe intră în gură, s’duçe în pântecă, și ése la eșitŭ? 18 Ma açéle çe esŭ din inimă, açéle pângănescu omŭlu. 19 Că din inimă esŭ urîte minduirĭ, vătămarĭ, adulterĭi, curvĭlĭ, furturĭ, mărturĭi minciunóse, blăstemurĭ. 20 Aeste sŭntu carĭ pângănescu omŭlu; ma s’măcă cu măn̄ĭle nespelate, nu lu pângănésce omŭlu. 21 Și eși Iisusŭ de acolo și s’duse tru părțile a Tirŭluĭ și a Sidonŭluĭ. 22 Și écă ună mulĭére hananeană, eși de tru sinorĭle açéle și strigă ḑicêndu‐lĭ: Milué‐me, Dómne, hilĭlu alŭ Davidŭ; că hilĭea‐mea éste rĕŭ demonisată. 23 Iară elŭ nu ’lĭ déde niçi unŭ sborŭ. Și s’aprochiară discipulĭi a luĭ și îlŭ ruga, ḑicêndŭ: 24 Dă lĭ cale, că strigă după noĭ. Ma elŭ respunse și lĕ ḑise: Nu escu petrecutŭ 25 de câtŭ mașĭ la oile cherdute a casălĭeĭ luĭ Israilŭ. Iară ea vine, se înclĭnă la elŭ și ḑise: Dómne agiută‐m̄ĭ. 26 Ma elŭ respunse și ḑise: Nu e ghine să s’lĭă pânea a feciorĭlorŭ, și să s’arucă la cățĕlĭ. 27 Iară ea ḑise: Ași e Dómne, ma și cățĕlĭi măcă de sĕrmele çe cadŭ de pre mésa a Domnilorŭ a lorŭ. 28 Atunçea respunse Iisusŭ și ’lĭ ḑise: O mulĭére! mare éste credința ta; la s’țĭ se facă cumŭ vreĭ. Și s’vindecă hilĭea a lĭeĭ de tru açea óră. 29 Și cara trecu d’acolo Iisusŭ, vine ningă amarea Galileilĭeĭ, și s’alină pe munte și ședea acolo. 30 Și vine la elŭ ghimtă mare, și avea cu elĭ sclĭopĭ, orghĭ, surḑĭ, ologĭ și alțĭ mulțĭ, și lĭ aruncară la ciciórĭle a luĭ Iisusŭ, și îlĭ vindecă. 31 In câtŭ s’ciudusea ghimta cându vedea muțilĭi că sburâscu, ologilĭi sănătoșĭ, sclĭopĭ ca imnă, și că orghi vedŭ, și măriră Dumneḑeŭlu aluĭ Israil. 32 Iară Iisusŭ clĭemă pre discipulĭi a luĭ și lĕ ḑise: m̄ĭ e m̄ilă de aestă ghimtă, că écă sŭntu de treĭ ḑile çe ședu cu mine, și n’au çe s’măcă; și nu voiu s’lĭi sălăghiescu agiun̄ĭ, s’nupu çeva de s’curmă în cale. 33 Și discipulĭi a luĭ ’lĭ ḑicŭ: De iu avemŭ noĭ açia în deșertŭ ahâte pânĭ, în cătŭ să săturamŭ ahâtă mulțime? 34 Și Iîsusŭ lĕ ḑise: câte pânĭ avețĭ? Iară elĭ respunseră; șépte, și puțin̄ĭ pesci. 35 Și dimândă a mulțimilĭeĭ să șédă în pade. 36 Apoia luă açele șépte pânĭ, și pescilĭ, lĕ déde urăciune, le frâmse și și le déde a discipŭlĭlorŭ a luĭ, iară discipulĭi a mulțimelĭeĭ. 37 Și mâncară tuțĭ și se săturară, și adunară de arĕmăsăturĭle de bucățĭ, șépte cănistre ’mpline. 38 Iară açelĭ çe măcară era patru m̄ilĭ de bărbațĭ, afară de mulĭerĭ și de feciorĭ. 39 Și decara sălăghi mulțimea întră în luntre, și m̄érse în sinorĭle a Magdalŭluĭ.
1 Atunçea s’aprochiară Fariseilĭi și Sadu keilĭi tra s’lu cărtéscă, și îlĭ căftară s’lĕ spună unŭ semnu din çerŭ. 2 Ma elŭ rĕspunse și lĕ ḑise: cându întunérecă ḑiçețĭ: 3 Serinu va s’hibă că aroșésce çerŭlu, și diminéță ḑiçețĭ: Astă ḑi va s’hibă furtună, că çerulŭ éste aroșŭ și nouratŭ. Ipocrițĭ! fața çerŭluĭ scițĭ s’o alégețĭ, ma sémnele a timpurilorŭ nu putețĭ s’le cunoscețĭ? 4 Generațiune rea și curvă, semnu caftă; și semnu nu va s’lĭ se da, de câtŭ mașĭ semnulŭ a profetŭluĭ Iona. Și ’lĭ alasă și fugi. 5 Și viniră discipulĭi a luĭ în partea alantă, și s’agărșiră, s’lĭa pâne. 6 Iară Iisusŭ lĕ ḑise: Mutrițĭ și avegliațĭ ve de aluatŭlu a Fariseilorŭ și Sadukeilorŭ. Ma nĕșĭ s’minduiea în mintea lĕ, 7 și ḑiçea că pâne nu luămŭ. 8 Iară Iisusŭ cându cunoscu aeste lĕ ḑise; çe vĕ minduițĭ în mintea vĕ o voĭ, cu puțină credință, că nu luatŭ pâne? 9 Nică nu acăchisițĭ, niçi v’aduçețĭ aminte açéle çinçi pânĭ, açelorŭ çinçi m̄ilĭ și câte coșurĭ luatŭ? 10 Niçi açéle șépte pânĭ, açelorŭ patru m̄ilĭ și câte cănistre luatŭ? 11 Cumŭ n’acăchisițĭ că nu vĕ grăiĭ a vóuĕ tră pâne, ma s’vĕ aveglĭațĭ de aluatulŭ a Fariseilorŭ și Sadukeilorŭ? 12 Atunçea acăchisiră că nu lĕ ḑise s’avéglĭe de aluatŭ u a pânelĭeĭ ma de învĕțătura Fariseilorŭ și Sadukeilorŭ. 13 Și cându vine Iisusŭ în părțile Çesarielĭeĭ a luĭ Filipŭ, întreba pre discipulĭi și lĕ ḑiçea: care ḑicŭ ómenilĭi că escu eu hilĭlŭ a omŭluĭ? 14 Iară elĭ ḑiseră: Nescănțĭ ḑicŭ că escĭ Ioanŭ Botezătorŭlŭ; Alțĭ Ilia, și alțĭ Ieremia, ică unŭ din profeți. 15 Elŭ lĕ ḑiçe: Ma voĭ care ḑiçețĭ că escu? 16 Și respunse Simon Petru și ḑise: Tine esci Christolu hilĭlu a v̄iŭluĭ Dumneḑeŭ. 17 Și respunse Iisusŭ și ’lĭ ḑise: Fericitŭ escĭ Simone hilĭlu a luĭ Iona, că trupŭ și sănge nu țĭ descoperi aestă, ma Tată‐m̄eŭ açelŭ din çerŭ. 18 Și eŭ țĭ ḑicŭ că tine esci Petru, și pre aestă chétră va s’adarŭ biserica mea, și porțile a chisĕlĭei nu va s’lĭ o pótă. 19 Și va s’țĭ dau clĭeile a amirărilĭeĭ din çerŭ; și içe‐va s’legĭ peste locŭ, legatŭ va s’hibă și în çerŭ; și içe va s’deslegĭ preste locŭ, deslegatŭ va s’hibă și în çerŭ. 20 Atunçea dimândă a discipulĭlorŭ a luĭ, s’nu spună la vêr‐nu că elŭ éste Iisusŭ Christosŭ. 21 De atunçea înçepu Iisusŭ să spună discipulĭi a luĭ, că prinde elŭ s’m̄érgă la Ierusalimŭ, și s’pată multe de la Aușilĭi, și s’hibă omorîtŭ și să ’nv̄iéza a treia‐ḑi. 22 Atunçea Petru ’lŭ luă singurŭ, și ’lŭ încăcie dicêndŭ‐lĭ: s’țĭ hibă m̄ilă de vetea ta, Dómne; nu va să s’facă aestă la tine. 23 Iară elŭ s’turnă și ’lĭ ḑise a luĭ Petru: fugĭ de la mine Satano m̄ĭ escĭ scandalŭ; că nu te minduescĭ la lucrele a luĭ Dumneḑeŭ, ma la açéle a ómen̄ĭlorŭ. 24 Atunçea Iisusŭ ḑise: a discipulĭlorŭ a luĭ: s’vrure çine‐va s’v̄ină după mine, la să se lépădă de vetea luĭ, și să ’șĭ lĭa crucea luĭ, și s’v̄ină după urma mea. 25 Că açelŭ care va s’ascapă bana luĭ, va s’ochéră; ma açelŭ care va s’chéra banaluĭ tră mine, va s’o află. 26 Că çe diaforŭ are omŭlu s’fure că amintă tută lumea, și ’șĭ chére bana luĭ? Ică çe va s’ da omŭlu în locŭlu a sufletŭluĭ a luĭ? 27 Că hilĭlu a omŭluĭ va s’v̄ină în gloria Tată‐sĕuĭ cu Anghelĭi aluĭ, și atunçea va s’ plătéscă a cuĭ‐çe‐do după fapta luĭ. 28 Dealihea vĕ ḑicŭ, că sŭntu niscânțĭ din açelĭ çe sta aóçe, carĭ nu va s’gustă mórte, până çându s’védă hilĭlu a omŭluĭ, că v̄ine tru amirărilĭea luĭ.
1 După șése ḑile Isusŭ lĭa cu elŭ pe Petru și Iacovŭ, și Ioanŭ fratele a luĭ, și’lĭ alină pre unŭ munte înaltŭ aparte. 2 Și ’șĭ alĕxi fața înaintea lorŭ, și’lĭ luçi fața ca sórĕle, iară stran̄iele a luĭ ’lĭ se féçeră albe ca lumina. 3 Și écă lĕ se spuse a lorŭ Moisi și Ilia și s’sbura cu elŭ. 4 Și respunse Petru și ḑise a luĭ Isusŭ: Dómne, ghine éste s’himŭ noĭ aóçe; s’éste că vreĭ s’façemŭ açia treĭ tende, ună tră tine, una tră Moisi, și ună tră Ilia. 5 Cându elŭ nică sbura, écă unŭ nuorŭ lum̄inosŭ lĭ aumbrî; și écă ună bóçe din nuorŭ care ḑiçea: Aestu éste vrutŭlu a meu hilĭu, în care avuĭ bună vrére; pre nĕsŭ ascultațĭ. 6 Și cându avḑiră discipulĭi, căḑură pe față, și s’aspĕriară multŭ. 7 Și s’aprochie Iisusŭ, băgă mâna pre nĕșĭ și lĕ ḑise: Sculați‐vĕ și nu v’aspĕriațĭ. 8 Și sculândaluĭ oclĭi a lorŭ, nu veḑură niçi unŭ, afară de Iisusŭ singurŭ. 9 Și cându s’depunea elĭ de pe munte, lĕ dimândă Iisusŭ și lĕ ḑise: S’nu spunețĭ a vêr‐nuĭ çe avețĭ veḑută până cându hilĭlu a omŭluĭ, va s’înviéză din morțĭ. 10 Și discipulĭi a luĭ lŭ întrebară, și lĭ ḑiseră: tră çe decara ḑicŭ cărturarĭlĭi că Ilia prinde s’vină cama nainte? 11 Iară Iisusŭ respunse și lĕ ḑise: Dealihea că Ilia va s’v̄ină cama nainte și va s’îndrégă tute. 12 Ma eu vĕ ḑicŭ, că Ilia are vinită și nu lŭ cunosçură, ma féçeră cu nĕsŭ tute câte vrură. Ași și hilĭlu a omŭluĭ are s’pată de la nĕșĭ. 13 Atunçea acăchisiră discipulĭi că elŭ lĕ sbura tră Ioanŭ Botezătorŭlu. 14 Si cându elĭ viniră la mulțime, s’aprochie de nĕsŭ unŭ omŭ, și îngenuclĭe d’inaintea luĭ. 15 Și ’lĭ ḑiçe: Dómne m̄iluea pre hilĭlu a m̄eu că éste lunaticŭ, și pate rĕu; că de multe orĭ cade în focŭ, și de multe orĭ în apă. 16 Și îlŭ adușu la discipulĭi a tĕĭ, și nu putură s’lŭ vindecă. 17 Iară Iisusŭ respunse și ḑise: O generație fără credință și aspartă! până cându va s’hiu cu voĭ? Până cându va s’vĕ aravdŭ? Aduçețĭ m̄ĭ lŭ aó. 18 Și ’lŭ încâce Iisusŭ, și eși de tru nĕsu demonŭlu, și s’vindecă feçiorŭlu de tru açea óra. 19 Atunçea viniră discipulĭi la Iisusŭ a parte, și ’lĭ ḑisera: De çe noĭ nu putemŭ s’lu scótemŭ? 20 Și Iisusŭ lĕ ḑise: De necredința vóstră; ca dealihea vĕ ḑicŭ: s’avurețĭ credință câtŭ unŭ grănuțŭ de sinape va s’ḑiçețĭ aestui munte: Mută‐te de aóçe acolo, și va să s’mută; și çeva nu va s’vĕ hibă preste putință. 21 Și aestu genŭ nu ése de câtu mașĭ cu rugăciune și agiunare. 22 Și cându se afla elĭ în Galilea, Iisusŭ lĕ ḑise: Hilĭlu a omŭluĭ are să s’preda în mân̄ĭle a ómen̄ĭlorŭ. 23 Și va s’lŭ omóră, și a treia‐ḑi va s’înv̄iéză. Și vĕrtosŭ se invirinară. 24 Și cându viniră în Capernaumŭ, agiunseră la Petru açelĭ çe aduna datŭlu de dóuĕ drahme, și lĭ ḑiseră: Invețătorŭlu â vostru nu plătésçe dóule drahme. 25 Și elŭ ḑise: da! Și cându întră în casă, lŭ apucă ma năinte Iisusŭ, și ’lĭ ḑise: Cumŭ ți se pare Simonŭ? Amirăraḑĭlĭi a locŭluĭ de la care, lĭau datŭ ică tributŭ? De la hiliĭ a lorŭ, ică de la streinĭ. 26 Și cându Petru ’lĭ grăi de la strĕin̄ĭ, Iisusŭ ’lĭ ḑise: Atunçea hilĭlĭi sŭntu liberĭ. 27 Ma tra s’nu lĭ scandalisămŭ, dute la amare, arucă nă mréje, și primŭlu pescu çe va să se acață, scólă lŭ, desclĭde‐lĭ gura, și va s’afli unŭ statirŭ. Lĭa‐lŭ açelŭ și dălŭ a lorŭ tră mine și tră tine.
1 Tru açea óră s’aprochiară de Iisusŭ discipulĭi a luĭ și ’lĭ ḑiseră: Care éste óre cama mare tru amirărilĭea çeruluĭ? 2 Iară Iisusŭ clĭemă unŭ m̄icŭ feciorŭ, și lŭ apuse nolgica lorŭ, Și ḑise: 3 Dealihea vĕ ḑicŭ, s’fure că nu vĕ turnațĭ și s’vĕ façețĭ ca feciorĭlĭi aeștĭ, nu va s’intrațĭ tru amirarilĭea çerŭluĭ. 4 Că açelŭ çe va ’șĭ plécă vetea luĭ ca aestu feciorŭ, açelŭ éste cama mare tru amirărărilĭea çerŭluĭ. 5 Și açelŭ çe va s’ascéptă unŭ ahtare feciorŭ, in numa mea, pe mine ascéptă. 6 Ma açelŭ çe va să scandaliséscă unŭ din miçĭlĭi aestĭ, carĭ credu în mine, cama ghine éste tra nĕsŭ să lĭ se spĕnḑură ună chétră de móră pre gușa luĭ, și să se afundă în apele a marilĭeĭ. 7 Cavaĭ a lumelĭeĭ de scandale; că lipsésce s’v̄ină scandalĕle, ma cavaĭ de açelŭ omŭ, de la care vine scandalŭlu. 8 Și s’fure că mâna‐țĭ, ică cicioru‐țĭ te scanliséză, talĭe‐le și arucă le de la tine. Cama ghine‐țĭ éste s’întri tru bană scliopŭ ică ologŭ, de câtu s’aĭ dóuĕ mânĭ dóuĕ cicióre, și s’hĭi arŭcatŭ în focŭlu eternŭ. 9 Și s’éste că oclĭulŭ a tĕu te scandalisésce, scóte‐lŭ și arucă‐lŭ de la tine; că cama ghine tĭ éste cu unŭ oclĭu să întri tru bană, de câtŭ cu doĭ oclĭi, și s’hĭi arŭcatŭ în gheena foculuĭ. 10 Aferițĭ‐vĕ s’nu mutrițĭ na rĕuluĭ vêrnu de aesti m̄içĭ; că vĕ ḑicŭ a vóuĕ că anghelĭi a lorŭ în çerŭ, tot‐una vedŭ fața a tată‐m̄euĭ care éste în çerŭ. 11 Că hilĭlu a omuluĭ are venită s’ascapă cherdutŭlu. 12 Çe vĕ se pare? Cându unŭ omŭ are ună sută de oĭ, și s’cherdure ună din ele, nu alasă açéle nóuĕ‐ḑeçĭ și nóuĕ, și s’duçe pre tru munțĭ s’caftă açea cherdută? 13 Și s’fure că o află, de alihea vĕ ḑicŭ că se bucură tră nĕsă cama multu de câtŭ tră açéle nóuĕ‐ḑeçĭ și nóuĕ, çe nu suntu cherdute. 14 Ași nu éste vrérea Tatăluĭ a vostru din çerŭ, ca s’chéră unŭ de aeștĭ m̄içĭlĭi. 15 Și s’fure că frate tĕu stepsésce çeva contra ta, dute și spune‐lĭ stépsurĭle d’înaintea ta și a luĭ singurŭ; s’te ascultare, amintașĭ pre frate‐tĕu. 16 Ma s’nu te ascultare, lĭa cu tine nică unŭ ică doĭ, tra să s’asigură içe‐do graiŭ, prin gura a doĭ ică a trei martorĭ. 17 Și s’fure că nu lĭ ascultă nĕșĭ, spune a Biséricălĭeĭ; și s’éste că nu ascultă niçi bisérica, la s’țĭ hibă ca pângănŭlu și vameșŭlu. 18 Dealihea vĕ ḑicŭ: câte va s’legațĭ preste locŭ, legate va s’hibă și în çerŭ; și câte va s’deslegațĭ preste locŭ, deslegate va s’hibă și în çerŭ. 19 Iară vĕ ḑicŭ a vóuĕ; că s’fure că doĭ din voĭ s’unescŭ preste locŭ tră ice‐do lucru çe va s’caftă, va s’lĕ se da de la Tatălŭ a meu açelŭ din çerŭ. 20 Că iu sŭntu adunațĭ doi ică treĭ în numa mea, acolo escu și eu niḑă de elĭ. 21 Atunçea s’aprochie de elŭ Petru și ’lĭ ḑise: Dómne de câte orĭ ma s’ mĭ stepséscă frate‐m̄eu și s’lu lĭertŭ? De sépte orĭ? 22 Isusŭ lĭ ḑise: nu țĭ ḑicŭ până la șépte ori, ma până la sépte‐ḑecĭ‐șépte de orĭ, câte șépte. 23 Tr’açea unzésce amirărilĭea çerŭluĭ cu unŭ omŭ amiră, care vru s’facă cuitélă cu servitorĭlĭi a luĭ. 24 Și cându înçepu s’facă cuitéla ’lĭ se aduse unŭ datorŭ de ḑéçe milĭ de talante. 25 Și decara nu avea elŭ cu çe s’plătéscă, dimândă Domnu‐sĕu, să se vindă elŭ și mulĭérea‐sa, și fumélĭa luĭ, și tute câte avea, și să se p’ătéscă datoria. 26 Atunçea căḑu servitorŭlu, se ruga la elŭ și ḑiçea: Dómne aĭ răbdare câtră mine și tute va s’țĭ le plătescu. 27 Și îlĭ fu milă a Domnu‐sĕuĭ de açelŭ servitorŭ, lŭ alăsă și îlĭ lĭertă împrumutŭlu. 28 Și cându eși açelŭ servitorŭ, află unŭ din soçĭlĭi a luĭ, care ’lĭ avea tră dare ună sută de dinarĭ; și lŭ acață și ’lŭ sŭgruma și ’lĭ ḑiçea: plătea‐m̄ĭ açea ce ’m̄ĭ aĭ tră dare. 29 Și ași servitorŭlu soçŭlu a luĭ, ’lĭ căḑu la ciciorĭle a luĭ, și lŭ ruga ḑicênda‐luĭ: Aĭ răbdare câtrĕ mine, și tute va s’țĭ le plătescu. 30 Iară elŭ nu vrea, ma s’duse și lŭ băgă tru înclĭsóre, până cându s’lĭ plătéscă datoria. 31 Ma cându veḑură servitorĭlĭi soçĭlĭi a luĭ açéle çe s’féçeră, se înverinară vêrtosŭ și viniră și spuseră a Domnuluĭ a lorŭ, tute câte s’avea faptă. 32 Atunçea lu clĭemă Domnu sĕu, și’lĭ ḑise: servitorŭ rĕu; eŭ țĭ lĭertaĭ tută datoria açea, că me rugașĭ. 33 Nu prindea și tine s’m̄iluesci pre servitorŭlu soçŭlu a tĕu, cumŭ te m̄iluĭ și eu pre tine? 34 Și s’nâiri Domnu sĕu, și’lŭ prédede la açelĭ çe pedepsescu, până cându s’plătéscă tuta datoria luĭ. 35 Ași va s’facă și Tatălŭ a m̄eu açe ŭ din çerŭ, fure çă și voĭ nu lĭertațĭ din inimĭle a vóstre, stepsurĭle a frațĭlorŭ a voștrorŭ.
1 Şi cându fini Iisusŭ aeste graie, trapse din Galilea, și vine la sinorĭle a Iudeilĭeĭ, naparte de Iordanŭ, 2 Și s’duseră după nĕsŭ mulțime mare, și ’lĭ vindecă acolo. 3 Și viniră la elŭ Fariseilĭi cărtindŭ‐lŭ și ’lĭ ḑiçea. Di‐se éste lĭertată a omŭluĭ să ’șĭ alasă mulĭérea sa tră içe‐do causă? 4 Iară elŭ respunse și ’ĕ ḑîse: N’avețĭ cântată ca açelŭ çe lĭ féçe de la înçeputŭ, mascurŭ și feminŭ lĭ féçe? 5 Și ḑise: „Tr’ açea va s’alasă omŭlu tată‐sĕŭ și mama sa, și va s’alichéscă de mulĭérea‐sa, și va s’hibă amêndoĭ unŭ trupŭ“. 6 In câtu nu maĭ sŭntu doĭ, ma unŭ trupŭ. Că açea çe Dumneḑĕu o are unită, omŭlu s’nu o despartă. 7 Elĭ lĭ ḑicŭ a luĭ: Că çe decara Moisi dimândă s’lĭ se da carte de despărțire, și s’o alasă? 8 Elŭ ’lĭ ḑiçe: Că Moisi di tra inima vóstră açea de chétră, vĕ alăsă, s’vĕ alăsațĭ mulĭerĭle, ma de la înçeputŭ nu fu ași. 9 Ma vĕ ḑicŭ că açelŭ ce ’șĭ alasă mulĭérea‐sa afară de lucru de curvilĭe, și se însóră cu altă, curvésce; și açelŭ çe s’însóră cu mulĭére alăsată, curvésce. 10 Lĭ ḑicŭ discipulĭi a luĭ; Ma‐că éste ași lucrulŭ a omŭluĭ cu mulĭérea, nu e ghine să s’însóră. 11 Ma elŭ lĕ ḑise: Nu încape la tuțĭ grailu aestu, ma la açelĭ çe lĕ éste datŭ. 12 Că sŭntu eunuchĭ, carĭ ași sŭntu fapțĭ din pânteca mameĭ a lorŭ; și sŭntu eunuchi carĭ s’féçeră eunuchi de ómen̄ĭ; și sŭntu enuchi carĭ s’féçeră nĕșĭ singurĭ, tră amirărilĭea din çerŭ. Açelŭ çe póte s’acăchiséscă aestă, la s’acăchiséscă. 13 Atunçea lĭ aduseră feciorĭ tră s’apună mânĕle pre elĭ, și să se rógă. Și discipulĭi a luĭ ’lĭ încăciară. 14 Iară Iisusŭ ḑise: Alăsațĭ feciorĭlĭi și nu lĭ ținețĭ tra s’v̄ină la mine; că ahtărorŭ éste amirărilĭea din çerŭ. 15 Și cara apuse mânĕle pre elĭ, s’depărtă d’acolo. 16 Și écă unŭ v̄ine la elŭ și lĭ ḑise: lnvețătorule bunŭ, çe bunéță s’facŭ tra s’amintŭ bana eternă; 17 Iară elŭ lĭ ḑise: çe m̄ĭ ḑiçĭ bunŭ? Niçĭ unŭ nu éste bunŭde câtŭ mașĭ unŭ Dumneḑĕŭ. Ma s’vréreșĭ s’intrĭ tru bană, 18 avéglĭe dimândăciu nĭle. Elŭ lĭ ḑiçe: Carĭ? Și Iisusŭ l ḑise: Să nu vatăm̄ĭ, s’nu curvesci, s’nu furĭ, 19 și s’nu mărturisesci marturie minciunósă; Tinisea pre tată‐tĕu, și pre muma ta, 20 și s’vreĭ aprópele a tĕu ca pre tine singurŭ. Tinerŭlu lĭ ḑiçe: Tute aeste le am aveglĭată din tinerețile a méle; 21 çe mĭ lipsésce nică? Iisusŭ ’lĭ ḑise: s’fure că vrei s’hĭi perfectu, dute vinde çe aĭ, și dă‐e a órfănĭlorŭ, și va s’aĭ v̄istére in çerŭ, 22 și v̄ino după mine. Și cându avḑî tinerŭlu, grailu aestu fugi învirinatŭ, că avea multă avére. 23 Iară Iisusu ḑise a discipulĭlorŭ a luĭ: Dealihea vĕ ḑicŭ, că cu greu va s’întră avutŭlu tru amirărilĭea çerŭluĭ. 24 Și iară vĕ ḑiçŭ: cama lișiorŭ éste, s’trécă cămila prin guva de acŭ, de câtŭ avutŭlu s’întră tru amirărilĭea a luĭ Dumneḑêu. 25 Și cându avḑiră discipulĭi, s’ciudusea multu, și ḑiçea: 26 Care decara póte s’asçapă? Și arucândŭ și oclĭilĭ Iisusŭ câtre elĭ lĕ ḑise: La ómen̄i aestă éste cu neputință, ma la Dumneḑĕu, tute suntu eu putință. 27 Atunçea Petru respunse și ’lĭ ḑise: Éca noĭ alăsămŭ tute, și vinemŭ după tine; ma çe va s’avemŭ? Iară Iisusu lĕ ḑise: 28 Dealihea vĕ ḑicŭ, cá voĭ care vinetŭ după mine, in nóua generație cându hilĭlu a omŭlui va s’șéḑă pre thronŭlu a glorielĭeĭ a luĭ, va s’ședețĭ și voĭ pre doĭ‐sprĕ‐ḑéçe thronurĭ, și va s’giudecațĭ dóue‐sprĕ‐ḑéçĕle semênțe a luĭ Israilŭ. 29 Și orĭ care ’șĭ alasă case, ică frațĭ, ică surorĭ, ică tată, ică mumă, ică mulĭére, ică feciorĭ, ică agre, tră numa mea, va s’lĭa tră ună, ună sută, și va s’moștenéscă bană eternă. 30 Și mulți primĭ va s’hibă în códă și açelĭ din códă primĭ.
1 Că unzésce amirărilĭea çerŭlui ca unŭ omŭ domnŭ de casă, eși de diminéță, să păituéscă lucrătorĭ tră av̄in̄ia luĭ. 2 Și cara ’lĭ păitui lucrătorĭlĭi câte unŭ dinarŭ pe ḑiuă, lĭ petrecu la av̄in̄ia luĭ. 3 Și eșindaluĭ pe la óra treĭ, vĕḑu alțĭ care stătea în pazare fără lucru. 4 Și ḑise și açelorŭ: Duçețĭ vĕ și voĭ la av̄inie, și çe va s’hibă dreptŭ va s’vĕ daŭ. 5 Și elĭ s’duseră; Iară eși pre la óra șése și nóuĕ și féçe tutŭ ași. 6 Și cându eși pre la óra ună‐sprĕḑéçe, află alțĭ iu stătea fâră lucru, și lĕ ḑiçe; câçe stațĭ açia tută ḑiua fâră lucru? 7 Elĭ lĭ ḑieŭ: că vêrnu nu ne păitui. Și lĕ ḑiçe: Duçețĭ vĕ și voĭ la avinie și çe e dreptŭ va s’luațĭ. 8 Iară cându întunecă, Domnulu a av̄in̄ilĭeĭ, ḑiçe câtre epitropŭlu a luĭ: clĭémă lucrătorĭlĭi și dă‐le plata, și înçepe de la açelĭ din códă pănă la açelĭ d’întân̄iŭ. 9 Și cându vineră açelĭ çe s’păituiră la óra ună‐sprĕ‐ḑéçe, luară câte unŭ dinarŭ. 10 Venindaluĭ apoĭ açelĭ d’întân̄iŭ, lĕ se păru că va s’lĭa ma multu; ma și elĭ câte unŭ dinarŭ luară. 11 Și după ce luară, murmura contra Domnului a casălĭeĭ, 12 Și ḑiçea: Că aești din urmă ună óra féçeră, și lĭ féçeșĭ ună cu noĭ, care avemŭ purtată greutatea ḑiuălĭeĭ, și cărórea. 13 Ma elŭ respunse și ḑise a unuĭ de elĭ: Ospe nu țĭ facŭ strămbătate; nu te păituiĭ tră unŭ dinarŭ? 14 Lĭa‐țĭ a téu și du‐te; eu voiŭ s’lĭ daŭ și aestuĭ din urmă ca și a țié. 15 Orĭ n’am dreptu s’facŭ çe voiŭ cu ale méle? i țĭ éste oclĭulŭ rĕu, că escu bunŭ? 16 Ași va shibă açelĭ din urmă, primĭ, și primilĭi la urmă; că mulțĭ sŭntu cl’emațí ma puțĭnĭ alepțĭ. 17 Și cându s’alină Iisusŭ la Ierusalimŭ, luă ’na‐’nă parte în cale açelĭ doĭ‐sprĕḑéçe discipulĭ, și lĕ ḑise: 18 Écă nĕ alinămŭ la Ierusalimŭ, și hilĭlu a omŭluĭ va s’hibă predatŭ la Archiereĭ, și Cărturarĭ, 19 și va s’lu giudecă la mórte; Și va s’lu preda a ginteloru să ’șĭ arădă de nĕsŭ, și s’lŭ bată cu sviciu, și s’lu cruçifică, și a treia ḑĭ va să înv̄iéză. 20 Atunçea vine la elŭ muma a hilĭlorŭ a luĭ Zevedeu, împreună cu hilĭi a lĭeĭ, și se înclĭna căftânda’uĭ çeva de la nĕsŭ. 21 Și elŭ lĭ ḑise: çe vreĭ? ia îlĭ ḑiçe: Tra s’șédă aesti doĭ hilĭ a meĭ, unŭ la dréptă‐țĭ și unŭ la stânga‐țĭ tru amirărilĭea ta. 22 Iară Iisusŭ respunse și ḑise: Nu scițĭ çe çérețĭ. Putețĭ voĭ s’bețĭ scafa çe va s’beau eŭ, și s’vĕ botezațĭ cu botezarea cu care me botezŭ eŭ? 23 Lĭ ḑicŭ a luĭ: Putemŭ. Și elŭ lĕ ḑiçe: Scafa mea va s’o bețĭ și botezarea cu care me botezŭ eŭ, va s’vĕ botezațĭ; ma să ședețĭ la drépta mea și la stânga mea, nu éste ĭn putérea mea s’vĕ o daŭ a vóuĕ, ma açelor tră carĭ s’are îndréptă de Tată‐m̄eu. 24 Și cândŭ avḑiră ḑéçelĭ, s’năĭriră pre açeli doĭ frațĭ. 25 Iará Iisulsŭ lĭ clĭemă și lĕ ḑise: Scițĭ cá Domnilĭ a gintelorŭ domnescŭ preste ele, și marĭlĭi le ursescŭ? 26 Iará la voĭ, nu va s’hibá ași: ma care din voĭ va s’hibă mare, la s’vĕ hibă servitorŭ. 27 Și care din voĭ va s’ vrea s’hibă primŭ, la s’vĕ hibă servitorŭ; 28 după cumŭ hilĭlu a omŭluĭ, nu vine tra s’hibă servitŭ de alțĭ, mă să servéscă, și să’șĭ da bana luĭ descumpărare tră mulțĭ. 29 Și cându eșia elĭ din Ieriho, s’duse după nĕsŭ poporŭ multu. 30 Și éca doi orghi carĭ ședeau în cale, avḑîndaluĭ că treçea Iisusŭ, strigară și ḑiserá: Milué‐nĕ 31 pre noĭ Dómne hilĭlu a luĭ Davidŭ Și ghimta lĭ încacie tra s’tacă; ma elĭ striga și ḑiçea: Milué‐ne pre noĭ hilĭlu a luĭ Davidŭ. 32 Și stătu Iisusŭ și ’li clĭemă și lĕ ḑise: çe vrĕțĭ s’ vĕ facŭ? Eli ’lĭ ḑicŭ: Dómne sá nĕ se deșclĭdă oclĭilĭ. Și lĭ v̄ine m̄ilă luĭ Iisusŭ, și băgă mâna pe oclĭilĭ a lorŭ, și tru‐óră veḑură oclĭilĭ a lorŭ, și s’duséră dupá urma luĭ.
1 Și cându s’aprochiară de Ierusalimŭ, și vineră la Bithfaghi câtre muntele a masinelor; atunçea petrecu Iisusŭ doĭ discipulĭ și lĕ ḑise: 2 Duçetĭ vĕ tru hóra care éste naparte de voĭ, și tru‐óră s’căftațĭ ună asină legată, și unŭ mânzu cu ea; deslegațĭ-le și aduçețĭ mĭ le. 3 Și s’fure că çineva vĕ ḑiçe çeva, s’lĭ ḑiçețĭ că a Domnuluĭ îlĭ lipsescu, și de ună‐óră va s’vĕ le petrécă. 4 Și aestă tută s’féçe tra să se împlinéscă açea çe éste ḑisă, prin profetŭlu care ḑiçe: 5 „Spunețĭ a hilĭlĭei a luĭ Sion“ Éca amirălŭ a tĕu vine la tine blăndu, și încalarŭ pre asină, și pre mânzu, hiĭlu açelĭeĭ de sum jugŭ; 6 Și s’duseră discipulĭi și féçeră cumŭ lĕ avea dimândată Iisusŭ; 7 Și aduseră asina și mânzulŭ, 8 și băgară stran̄iele de asupra lorŭ și seḑu elu pre nêse. Și partea açea cama mare din mulțime, ’șĭ așternurá stran̄ĭle în cale, și altă tălĭa lumăchĭ de arborĭ și le așternea în cale. 9 Și mulțimea care mergea ’nainte și açea ce v̄inia d’inapoĭ, striga și ḑîçea: Osana a hilĭluĭ a luĭ Davidŭ; ghine cuvéntatŭ açelŭ care v̄ine în numa Domnuluĭ; Osana în înalțimĭ. 10 Și cându ĭntră elŭ în Ierusalimŭ, s’cutremură tută çetatea, și ḑicea: care éste aestŭ? 11 Și ghimta ḑiçea: Aestu éste Iisusŭ profetŭlu din Nazaretŭ a Galileilĭeĭ. 12 Și întră Iisusŭ în templulŭ alŭ Dumneḑĕu, și scóse afóră pre tuțĭ açelĭ çe cumpĕra și vindea în templu și resturnă mésele a banchierĭlorŭ, și scamnele açelorŭ çe vindea porunghi. 13 Și lĕ ḑise: Éste scriată; „Casa mea va să s’clĭémă casă de rugăciune;“ și voĭ o féçetŭ „spilă de furĭ“. 14 Și viniră la elŭ orghi și sclĭopĭ în templu, și elŭ lĭ vindecă. 15 Iară Archieilĭi și cărturarĭlĭi, cându veḑură ciudiile çe féçe, și feciorĭlĭi çe striga în templu și ḑîçea: Osana a hilĭluĭ aluĭ Davidŭ, 16 s’năĭriră, Și lĭ ḑiseră: Avḑî çe ḑîcŭ aești? Iară Iisusŭ lĕ ḑiçe: Da, N’avețĭ cântată vêr‐nă óră, „Că din gura a națĭlorŭ, și açelorŭ çe sugŭ, țĭ aĭ faptă alăvdare?“. 17 Și lĭ alăsă și eși afóră din çetate la Bithania, și arĕmase acolo. 18 Iară diminéță cându s’turnă în çetate, îlŭ luă fómea. 19 Și cându veḑu unŭ hicŭ în cale, vine la nĕsŭ ma nu află çeva pre elŭ, de câtŭ mași frŭnḑĕ, și lĭ diçe: S’nu s’facă de tine póme în etă. Și tru‐óră s’uscă hicŭlu. 20 Și cându veḑură discipulĭi s’ciudusiră și ḑiseră: Cumŭ se uscă hicŭlu de‐ună-óră? 21 Iară Iisusŭ respunse și lĕ ḑise: Dealihea vĕ ḑicŭ, s’fure c’ă aveţĭ credință și nu vĕ îndoiţi, nu mașĭ açea a hicŭluĭ va s’façețĭ, ma și aestuĭ munte fure că ’lĭ ḑiçețĭ: Scóla-te și arucă‐te tru amare, va să s’facă. 22 Și tute câte va s’căftățĭ în rugăciune cu credință, va s’luațĭ. 23 Și cara v̄ine elŭ în templu, s’aprochiară de nĕsŭ, acolo iu elŭ înveța, Archiereĭlĭi și Aușĭlĭi a poporŭluĭ și ’lĭ ḑiseră: Cu çe putére façĭ aeste? și care ți o déde aestă putére? 24 Iară Iisusŭ rĕspunse și lĕ ḑise: Va s’vĕ întrebŭ și eu unŭ graiu; și s’fure că m̄ĭ spunețĭ, și eu va s’vĕ ḑicŭ cu çe putére facŭ aeste. 25 Botezarea luĭ Ioanŭ de iu era? din çerŭ ică de la ómenĭ? Iară elĭ s’minduia în mintea‐lĕ, ḑicêndaluĭ: Ma s’ḑiçemŭ, Din çerŭ, va nĕ ḑică, de çe de cară nu creḑutŭ în elŭ? 26 Iară ma s’ḑiçemŭ De la ómen̄ĭ, nĕ e frică de ghimtă, că Ioanŭ tuțĭ l’au ca profetŭ. 27 Și respunseră a luĭ Iisusŭ și ’lĭ ḑiseră: Nu scimŭ. Și elŭ lĕ ḑise: Niçĭ eu nu vĕ ḑicŭ a vóuĕ cu çe putére facŭ aeste. 28 Ma çe vĕ se pare? Unŭ omŭ avea doi hilĭ; și vine la açelŭ d’întân̄iŭ și ’lĭ ḑise: Hilĭu, dute astăḑĭ de lucréḑă la avin̄ia mea. 29 Iară elŭ respunse și ḑise: nu voiŭ; ma apoĭa s’tunusi, și s’duse. 30 Și s’aprochie de alantŭ și lĭ ḑise tutŭ ași. Iară elŭ respunse și ḑise: eŭ m̄ergu Dómne și nu s duse. 31 Care de aeștĭ doĭ féçe vrérea tatăluĭ? Lĭ ḑiseră: Primŭlu. Și Iisusŭ lĕ ḑiçe a lorŭ: Dealihea vĕ ḑicŭ că vameșilĭi și curvele mergu cama năinte de voĭ tru amirărilĭea alŭ Dumneḑĕu. 32 Că vine la voĭ Ioanŭ în calea dreptățilĭeĭ, și nu lŭ creḑutŭ; ma vameșilĭi și curvele ’lŭ creḑură. Și voĭ cu tóte că ’lŭ veḑutŭ, nu vĕ tunusitŭ apoĭa și să lŭ credețĭ. 33 Ascultațĭ altă parabolă: Era umŭ omŭ Domnŭ de casă, care ’șĭ plăntă ună av̄in̄ie și o îngărdi cu gardu, și săpă tru nĕsă cărute, și adră un turnŭ, și lŭ déde la lucrătorĭ, și s’duse departe. 34 Și cându s’aprochie timpŭlŭ a pómelorŭ, petrecu servitorĭlĭi a luĭ la lucrătorĭ, s’lĭea pómele a lĭeĭ. 35 Și lucrătorĭlĭi acățară, pre servitorĭlĭi a luĭ, și unŭlu lŭ bătură, altŭ lŭ vătămară, și altŭ lŭ agoniră cu chetrĭle. 36 Iară petrecu alțĭ servitorĭ, cama mulțĭ de açelĭ d’întâniŭ, și lĕ féçeră și a lorŭ tutŭ ași. 37 Apoĭa petrecu câtrĕ elĭ hilĭlŭ sĕu, ḑîcêndaluĭ, că va s’aibă anușine de hilĭlu ameŭ. 38 Ma lucrătorĭlĭi cându veḑură hilĭlu, ḑiseră unŭ cu alantu: Aestu éste mostenitorŭlu; venițĭ s’lu vătămămŭ și s’lĭ luămŭ moștenirea. 39 Și decara ’lu acățară, lŭ scóseră afóră de av̄in̄ie, și ’lŭ omorîră. 40 Atunçea cându va s’vină Domnulŭ a avin̄ilĭeĭ, çe va s’lĕ facă açelor lucrătorĭ? 41 Elĭ lĭ ḑiseră: Rĕilĭi, rĕu va s’lĭ chéră; și av̄in̄ia va s’o da la alțĭ lucrătorĭ, cari va lĭ da pómele la timpurĭle a lorŭ. 42 Iisusŭ lĕ ḑiçe: vêr‐nă óră nu avețĭ cântată în scripturĭ! „Chétra açea çe nu o aflară bună masturĭlĭi, açea s’féçe capŭ de cohe? De la Domnulŭ s’féçe aestŭ lucru și éste ciudie tru oclĭilĭ a noștri“. 43 Tr’açea vĕ ḑicŭ, că amirărilĭea alŭ Dumneḑeŭ, va s’vĕ se lĭa de la voĭ, și va să s’da a unuĭ poporŭ care va s’facă pómele a lĭeĭ. 44 Și açelŭ çe va s’cadă pre aestă chétră, va să se frângă; și pe care‐çi‐do ea va s’cadă va s’lu stulcină. 45 Și avḑîndaluĭ Archiereĭlĭi și Fariseĭlii parabolele a luĭ, cunoscură că tră elĭ ḑiçe. 46 Șicăftară s’lŭ acață, ma lĕ fu frică de ghimtă că lŭ avea ca profetŭ.
1 Și iara le rĕspunse Iisusŭ și lĕ grăi în parabole ḑicêndŭ. 2 Amirărilĭea çerŭluĭ s’unzi cu unŭ omŭ amiră, care féçe nuntă tră hilĭlu sĕŭ. 3 Și petrecu servitorĭlĭi a luĭ s’clĭémă pre açelĭ clĭemațĭ la nuntă, și nu vrea tra s’v̄ină. 4 Iară petrecu alțĭ servitorĭ, și le ḑise: ḑiçețĭ a clĭemațilorŭ: Écă prânzulŭ lu îndrepșiu; și giunçĭlĭi și nămalĭele îngrășate sŭntu tălĭate, și tute îndrépte, venițĭ la nuntă. 5 Iară elĭ nu luară aminte aestă, și s’duseră unŭ la agru, 6 altu la comerciŭlŭ a luĭ, și alanțĭ lĭ acăṭară servitorĭlĭi și lĭ îngiurară, și lĭ vătămară. 7 Și cându avḑi amirălŭ, s’năiri, și petrecu ósta luĭ, asparse pre açelĭ omorîtorĭ, și arse çetatea lorŭ. 8 Atunçea ḑiçe a sĕrvitorĭlorŭ a luĭ: nunta este îndréptă, ma clĭemațĭlĭi nu era axiĭ. 9 Duçețĭ‐vĕ la astălĭérea că’ĭurĭlorŭ, și câțĭ va s’aflațĭ clĭemațĭ lĭ la nuntă. 10 Și eșiră açelĭ servitorĭ prin calĭurĭ, adunară tuțĭ câțĭ aflară rĕi și bunĭ și se umplu nunta de óspețĭ. 11 Și cându întră amirălu s’védă pre óspețilĭi, veḑu acolo unŭ omŭ care nu era învescutŭ cu stran̄ie de nuntă. Și lĭ ḑiçe: 12 óspe cumŭ intrașĭ açia, fără s’aĭ stran̄ie de nuntă? Ma elŭ amuțî. 13 Atunçea ḑise amirălu a servitorĭlorŭ: Legațĭ‐lu de mân̄ĭ și de çiçióre, luațĭ‐lu, și aruncați‐lu tru întunérecŭlu açelŭ cama de afóră. Acolo va s’hibă plângérea și scărcicarea dințilorŭ. 14 Că mulțĭ sŭntu clĭemațĭ, ma puțin̄ĭ alepțĭ. 15 Atunçea s’duseră fariseilĭi și ’șĭ grăiră unŭ cu alantŭ, cumŭ s’lŭ acață tru sborŭ. 16 Și petrecură la elŭ disçipulĭi a lorŭ, deadunŭ cu Erodian̄ĭlĭi și ḑiseră: Invețătorŭle, scimŭ că esci omŭ îndreptu, și că învețĭ calea alŭ Dumneḑĕŭ cu îndreptate, și nu vreĭ să scĭi de vêrnu; că nu mutresci în fața ómenĭlorŭ. 17 Spune nĕ decara cumŭ țĭ se pare? Prinde s’dămŭ datŭ a luĭ Cesare, i ma nu? 18 Iară Iisusŭ cunoscêndaluĭ rĕutatea lorŭ, ḑise: Çe me cărtițĭ o voĭ ipocrițĭ? 19 Spunețĭ‐m̄ĭ moneda de datŭ. Iară elĭ ’lĭ aduseră unŭ dinarŭ. 20 Și le ḑiçe: A cuĭ este mastea aestă, și aestă scriptură? 21 Și lĭ ḑicŭ; Aluĭ Cesare. Atunçea lĕ ḑiçe: Dațĭ decara a Cesarĕluĭ, açea çe éste a luĭ Cesare, și alŭ Dumneḑĕŭ açea çe éste a luĭ Dumneḑĕu. 22 Și cândŭ avḑiră, s’ciudusiră și ’lŭ alăsară și fugiră. 23 Tru açea ḑiuă viniră la elŭ Sadukeĭ, carĭ ḑiçea că nu éste înv̄iare de morțĭ, și ’lŭ întrebară ḑicêndaluĭ: 24 Invețătorule, Moisi ḑise: s’murére çineva fără s’aibă fumélĭe, frate‐sĕu să s’însóra cu mulĭérea luĭ, ca s’analță semênța a frate sĕuĭ. 25 Ași la noĭ era șépte frațĭ; și primŭlu după çe s’însură, muri, și ne avêndaluĭ semênță alasă mulĭérea luĭ a fratesĕuĭ. 26 Așițe și al doilea, și alŭ treĭlea, până la alŭ șéptelea. 27 Iară după tuțĭ muri și mulĭérea. 28 La înv̄iarea de morțĭ dar a cuĭ din açelĭ șépte va s’hibă mulĭérea, că tuțĭ o avură. 29 Iisusŭ respunse și lĕ ḑîse: Hițĭ zăgă dițĭ că nu cunóscețĭ scripturĭle, niçi putérea aluĭ Dumneḑĕu. 30 Că la înv̄iare de morțĭ, niçi s’însóră niçi s’mărită, ma sŭntu ca anghelĭi alŭ Dumneḑĕu în çerŭ. 31 Iară tră înv̄iarea morțilorŭ, nu avețĭ cântată açea çe vé s’are ḑîsă de câtre Dumneḑĕu, care ḑiçe: 32 „Eu escu Dumneḑĕŭlu a luĭ Avraamŭ, și Dumneḑĕŭlu a luĭ Isaac, și Dumneḑĕŭlu a luĭ Iacovŭ“. Dumneḑĕ, nu este Dumneḑĕŭlu a morțĭlorŭ ma a v̄iilorŭ. 33 Și cându avḑî poporŭlu s’ciudusea de învețătura luĭ. 34 Iară Fariseilĭi cându avḑîră că lĕ înclĭse gura a Sadukeilorŭ, s’adunară împreună. 35 Și unulŭ de nĕșĭ legiuitorŭ, ’lŭ întrebă cărtindu lŭ, și ḑicêndu‐lĭ: 36 Invețatorule, care este mare dimândăciune în lege? 37 Și Iisusu ’lĭ ḑise: „S’vreĭ Domnulu Dumneḑĕŭlu a tĕu, cu tută inima ta, cu tutŭ sufletŭlu a tĕu, și cu tută mintea ta“. 38 Aestă éste prima și marea dimândăciune. 39 Și a doua totŭ ași ca nĕsă este: „S’vreĭ pre aprópele a tĕu ca pe tine singurŭ“. 40 Tru aeste dóuĕ dimândăciunĭ spinḑură legea și profețĭlĭi. 41 Și cându s’adunară Fariseilĭi, lĭ întrebă Iisusŭ, și lĕ ḑîse: 42 Çe vĕ se pare de Christolu? a cuĭ hilĭu éste? 43 Elĭ lĭ ḑicŭ: Aluĭ Davidŭ. Elŭ lĕ ḑîçe: Cumŭ decara Davidŭ cu duhŭlu îlŭ clĭémă Domnŭ, ḑîcêndaluĭ: 44 „ḑîse Domnulŭ a Domnu‐m̄ĕuĭ: Șeḑĭ la drépta mea până s’bagŭ neóspețĭlĭi a tĕĭ așternutŭ a cicĭorĭlorŭ a téle“. 45 Macă decara Davidŭ ’lŭ clĭemă Domnu, cumŭ éste hilĭlu a luĭ? 46 Și vêrnu nu putea s’lĭ respundă niçi unŭ graiŭ; niçi că cuteḑă çineva s’lu măĭ întrébă de açea ḑiuă.
1 Atunçea Iisusŭ grăi câtrĕ mulțime, și câtrĕ discipulĭi a luĭ, Și ḑîse: 2 Cărturarĭlĭi și Fariseilĭi ședŭ pre scamnulŭ a lui Moisi: 3 Ași tute câte vĕ ḑicŭ s’avegliațĭ, aveg’ĭațĭ‐le, și façețĭ‐le; ma după faptele a lorŭ s’nu façețĭ. Că nĕșĭ ḑicŭ ma nu facŭ. 4 Câçe nĕșĭ légă sârçin̄ĭ gréle çe nu s’pórtă, și le bagŭ pre umerĭlĭi a ómen̄ilorŭ; iară elĭ niçĭ cu dégetŭlu a lorŭ nu vorŭ s’le mină, 5 Iară tute lucrărĭle a lorŭ le facŭ ca să s’védă de ómen̄lĭ; lărgescu filacterĭle ă lorŭ, și ’șĭ mărascu pólele a stran̄ielorŭ a lorŭ. 6 Și vorŭ tra șédă la ospețŭ în capŭlu a mésălĭeĭ, și în sinagóge pre scamnele açéle din susŭ. 7 Și vorŭ să lĭ salută în pazare, și să se clĭémă de cátrĕ ómen̄ĭ, „Rabbi Rabbi“. 8 Iară voĭ s’nu vĕ clĭemațĭ Rabbi: că unŭ este învețătorŭlu a vostru Christosŭ; și tuțĭ voĭ hițĭ frațĭ. 9 Și tată să nu clĭemațĭ çineva preste locŭ, că unŭ éste Tatălŭ a vostru açelŭ din çerŭ. 10 Niçi s’vĕ clĭemațĭ învĕțătorĭ; că unŭ éste învețătorŭlu a vostru Christosŭ. 11 Și açelu cama marĕle de voĭ la s’vĕ hibă servitorŭlu a vostru. 12 Iară açelŭ care va să s’înalță singurŭ, va s’aplécă; iară açelŭ çe va să s’aplécă, açelŭ va să s’analță. 13 Cavaĭ de voĭ Cărturarĭ și Fariseĭ ipocrițĭ, că înclĭdețĭ amirărilĭea a çerŭluĭ înaintea ómen̄ĭlorŭ; Că voĭ nu întrațĭ; niçĭ açelĭ ce vorŭ să întră, nu lĭ alăsațĭ s’intră. 14 Cavaĭ de voĭ o Cărturarĭ și Fariseĭ ipocrițĭ, că măcațĭ casele a veduvĕlorŭ, și tr’aestă făçețĭ rugăciunĭ lungi, de açea va s ’luațĭ cama mare pedépsă. 15 Cavaĭ de voĭ o Cărturarĭ și Fariseĭ ipocrițĭ, că cutreerațĭ amarea și uscatŭlu, tra s’façețĭ unŭ proselitŭ: și cândŭ s’façe ’lŭ façeți hilĭu de gheenă, de dóue orĭ cama mare de câtŭ voĭ. 16 Cavaĭ de voĭ conducĕtorĭ orghi, carĭ ḑiçețĭ: Açelŭ çe va s’giură pre templu nu e çeva; ma açelŭ çe va s’giură pre malama templuluĭ, éste datorŭ. 17 Glarĭ și orghi, çe éste cama mare? Malama ima templŭlu care sânțésce malama? 18 Și açelŭ çe va s’giură pre altarŭ, nu e çeva; ma açelŭ çe va s’giură pre darŭlu çe éste preste altarŭ, este datorŭ. 19 Glarĭ și orghi, çe e cama mare? darŭ u, ima altarŭlu care sântésce darŭlu. 20 Și ași açelŭ çe giură pre altarŭ, giură pre elŭ și pre tute câte sŭntu în altarŭ. 21 Și açelŭ çe giură pre templu, giură pre elŭ și pre açelu çe locuesce tru nĕsŭ. 22 Și açelŭ çe giură pre çerŭ, s’giură pre thronŭlu a luĭ Dumneḑĕu, și pre açelŭ çe șéde pre nĕsŭ, 23 Cavaĭ dĕ voĭ o Cărturarĭ și Fariseĭ ipocrițĭ, că ghismuițĭ minta, și mărarŭlu, și chimionulŭ, și alăsațĭ açéle çe suntu cama gréle a legilĭeĭ, giudecata m̄ila și credința. Aeste prindea s’le façețĭ și açéle s’nu le alăsațĭ. 24 Conducĕtorĭ orghi, carĭ stricurațĭ taun̄lĭĭi, și o înglĭțițĭ camila. 25 Cavaĭ de voĭ o Cărturarĭ și Fariseĭ ipocrițĭ, că curațĭ partea de afóră, a scafĕlĭeĭ, și a blidŭluĭ, și năuntru sŭntu împline de arăchirĭ, și de nedreptate. 26 Fariseule orbŭ, cură cama năinte partea d’inauntru a scafĕlĭeĭ și a blidŭluĭ, tra s’hibă curată, și açea de afóră. 27 Cavaĭ de voĭ o Cărturarĭ și Fariseĭ ipocrițĭ, că unzițĭ cu mormênțĭ asvestusițĭ carĭ de afóră s’vedŭ mușați, iară d’inăuntru sŭntu ’mplinĭ de óse de morțĭ, și de içe do necurățilĭe. 28 Așî și voĭ pe din afóră ve spunețî a ómenĭlorŭ îndrepțĭ, ma d’înăuntru hițĭ ’mpin̄ĭ de ipocrisie și nelegiuire. 29 Cavaĭ de voĭ o Carturarĭ și Fariseĭ, ipocrițĭ, că adărațĭ mormênțĭlĭi a profețĭlorŭ, și immoșițițĭ grópele a drepțilorŭ, Și ḑiçețĭ: 30 s’eramŭ noĭ în ḑilele a părințilorŭ a noștrorŭ, nu vrea s’luămŭ parte cu açelĭ, la sângele a profețĭlorŭ. 31 In câtŭ voĭ singurĭ mărturisițĭ tră voĭ, că hițĭ hilĭi açelorŭ çe omorîră profețĭlĭi. 32 Decara și voĭ împlinițĭ mĕsura a părințilorŭ a voștrorŭ. 33 Șerpi, Pulĭi de nepârtiçĭ, cumŭ va s’fugițĭ de giudecata gheeneĭ? 34 Tr’açea écă eu petrecŭ la voĭ Profețĭ și sciuțĭ și cărturarĭ: și nescânțĭ din nĕșî, va s’lĭ vătămațĭ, și va s’lĭ cruçificațĭ; iară nescânțĭ va s’lĭ batețĭ cu sviciŭlu în sinagógele a vóstre, și va s’lĭ agonițĭ din çetate în çetate. 35 Tra s’v̄ină asupra vóstră içe‐do sânge ’ndreptu, çe s’are versată preste locu, de la sângele a dreptuluĭ Abelŭ, până la sângele a luĭ Zaharia, hilĭlu alŭ Barahia, care îlŭ vătămatŭ nolgica de templu și de altarŭ. 36 Dealihea vĕ ḑicŭ, că tute aeste va s’v̄ină preste aestă generațiune. 37 Ierusalime, Ierusalime, care omorĭ profețĭlĭi și vatăm̄ĭ cu chetri pre petrecuțĭlĭi la tine; de câte orĭ vruĭ să țĭ adunŭ feciorĭlĭi, precumŭ gallina ’șĭ adună pulĭi sum aripĕle, și nu vrutŭ? 38 Éca casa vóstra s’alasă deșértă. 39 Că vĕ ḑicŭ: De aó înainte nu va s’me vedețĭ, până cându va s’ḑiçețĭ: Ghine cuvêntatu éste açelŭ çe v̄ine în numa Domnuluĭ.
1 Și eși Iisusŭ și s’depărtă de la templu; și s’aprochiară discipulĭi a luĭ, tra s’lĭ spună adărămintele a templuluĭ. 2 Ma Iisusŭ lĕ ḑise: nu vedețĭ tute aeste? Dealihea vĕ ḑicŭ, nu va s’arĕmână aó chétra preste chétră, care să nu s’aruvuiéscă. 3 Și pe cându elŭ ședea pre muntele a masin̄ĭlorŭ, îlĭ s’aprochiară discipulĭi ’na’nă parte și ’lĭ ḑiseră: Spune nĕ cându va să se facă aeste? Și care e semnulŭ a venĭrĕlĭeĭ a tale, și a fluituluĭ a etĕlĭeĭ? 4 Și Iisusŭ respunse și lĕ ḑîse: Mutrițĭ s’nu vĕ arădă çineva. 5 Că mulțĭ va s’v̄ină în numa mea, și va s’ḑică; „Eu escu Christolŭ“, și mulțĭ va să s’arădă. 6 Și va s’avḑițĭ alumte, și sciri de alumte: mutrițĭ ghine, nu vĕ aspĕriațĭ. Că prinde aeste tute să se facă, ma nică nu éste finitŭlu. 7 Că va să se scólă poporŭ, peste poporŭ și amirărilĭe preste amirări ĭe; și va s’hiba fómete și pusclĭe și cutremurí pre locuri. 8 Și tute aceste va s’hibă înçeputŭlu a durerĭlorŭ. 9 Atunçea va s’ vĕ preda la strimtorare și va s’vĕ omóră; și de tute națiile va s’hițĭ urîțí tră numa mea. 10 Și atunçea va să se scandaliséscă mulți, și va să se tradéḑă unulŭ pre alantŭ, și va să se urască unŭ cu alantŭ. 11 Și mulțĭ profețĭ mincĭunoșĭ va să se scólă, și mulțĭ va să arădă. 12 Și de imulțirea nelegĭuĭrilorŭ, va s’arĕçéscă a multorŭ vrérea. 13 Ma açelŭ çe va s’aravdă pâna la finitŭ, açelŭ va s’hibă ascăpatŭ. 14 Și va să se predică aestu vănghelĭu a amirărilĭeĭ preste tutŭ locŭlu, tra mărturia tutulorŭ popórelorŭ; și atunçea va s’hibă finitŭlu. 15 Și cându va s’vedețĭ utîtéța și aspârgáciunea çe s’are ḑîsă de profetŭlu Daniilŭ, că stă in locŭ sântu, (açelŭ care cântă la s’acăchisescă), 16 atunçea açelĭ çe sŭntu în Iudea, s’fugă pre tru munțĭ; 17 și açelŭ çe éste preste casă, s’nu s’depună s’lĭa çeva din casă. 18 Și açélŭ çe éste la agru s’nu se tórnă înăpoĭ, să șĭ lĭa stran̄iele. 19 Ma cavaĭ de açéle çe suntu sarçine, și de açele çe va s’alăptéză în açele ḑile: 20 Ma rugați‐vĕ să nu se facă fuga a vóstră iarna, niçi Sămbăta. 21 Cava s’hibă atunçea strîmtorare mare, cumŭ nu fu de la înçeputŭlu a lumelĭeĭ, până tora, niçĭ ca va s’hibă. 22 Și ma s’nu se șcurta açéle ḑile, nu era s’ascapă vêr‐nu trupŭ; ma tră alepțĭlĭ vă să se’șcurté ḑă açéle ḑile. 23 Atunçea s’fure că çine‐va vĕ ḑiçe. Ecă aó éste Christolŭ, ică acolo, s’nu credețĭ. 24 Că va să s’scólă Christoșĭ minciunoșĭ, și profețĭ minciunoșĭ, și va să spună sémne marĭ, și ciudiĭ tra s’plăniséscă, s’fure cu putință și pre alepțilĭ. 25 Ecă vĕ o ḑișŭ de cama nainte. 26 Și ma s’vĕ ḑică écă Christolu éste în deșertŭ, s’nu eșițĭ. Ecă‐lŭ în camerĭ, s’nu credețĭ. 27 Că precumŭ ascăperatŭlu, ése de la Rĕsăritŭ, și s’véde l’ Ascăpetatŭ, ași va s’hibă și vinirea hilĭluĭ a omŭluĭ. 28 Ca in éste mărșea, acolo va s’adună și orn̄ile. 29 Și de ună‐óra după strîmtorarea din açéle ḑile, Sórĕle va să s’întunecă, și Luna nu va s’da lum̄ina lĭeĭ, și stélele va s’cadă din çerŭ, și puterĭle a çerŭluĭ va să s’mină. 30 Și atunçea va să s’védă semnulŭ a hilĭluĭ a omŭluĭ în çerŭ; și atunçea va să plângă tute gințile a locŭluĭ, și va s’védă hilĭlu a omŭluĭ că v̄ine preste norĭlĭi a çerŭluĭ cu putére și glorie multă. 31 Și va s’petrécă anghelĭi a luĭ cu bóçe mare de trompetă; și va s’adună alepțilĭ a luĭ de la patrule vînturĭ, de la margin̄ĭle a çerŭluĭ, până la açea alantă margine a lorŭ. 32 Iară de la hicŭ invetațĭ parabola. Cându lumachea luĭ éste móle, și lĭ esŭ frunzele, cunóscețĭ că aprópe este véra. 33 Ași și voĭ, cându va s’vedețĭ aeste tute, să scițĭ că aprópe éste ningă ușe. 34 Dealihea vĕ ḑicŭ că nu va s’trécă generația aestă, până cându nu va să s’facă tute aeste. 35 Cerŭlu și locŭlu va s’trécă, ma graĭle a méle nu va s’trécă. 36 Iară de ḑiua açea și de óra açea vêr‐nu nu scie, niçi anghelĭi din çerŭ, de câtŭ mașĭ Tatălŭ a m̄eu singurŭ. 37 Și precumŭ ḑilele a luĭ Noe, ași va s’hibă și la venirea a hilĭluĭ a omŭluĭ. 38 Că precumŭ era în ḑilele açéle de cama nainte de deluviŭ, cându măca și bea, și se însora și s’mărita, pâna în ḑiua cându Noe întră tru arcă. 39 Și nu sciură până cându vine deluviŭlu, și lĭ luă pre tuțĭ. Ași va s’hibă și venirea a hilĭluĭ a omŭluĭ. 40 Atunçea doĭ va s’hibă la agru, și unŭlu va să s’lĭa, și alantuiu va să s’alasă. 41 Dóuĕ mulĭerĭ va s’maçină la móră; ună se lĭa, și alantăs’alasa. 42 Stațĭ deșcepțĭ decara, că nu scițĭ în çe óră v̄ine Domnulŭ a vostru. 43 Ma açea să scițĭ, că să sciare Domnulŭ a casă‐lĭeĭ la care aveglĭare a nopțilĭeĭ v̄ine furŭlu, era să sta deşceptu și nu era s’alasă s’lĭ se aspargă casa. 44 De açea și voi s’hițĭ îndrepțĭ; că la óra cându nu vĕ tréçe prin minte, v̄ine hilĭlu a omŭluĭ. 45 Care éste credinciosŭlu și mintimenŭlu servitorŭ, care lŭ băgă domnu sĕu preste servitorĭlĭi a casălĭeĭ a luĭ, 46 ca s’lĕ da hrană la timpŭ? Fericitŭ éste açelŭ servitorŭ, care cându va s’vină domnu sĕŭ, va s’lu află facêndaluĭ ași. 47 Dealihea vĕ ḑicŭ că preste tută averea luĭ va s’lu bagă. 48 Ma s’fure că servitorŭlu açelŭ rĕu ḑiçe în inima luĭ: „Se amână Domnum̄eu 49 s’v̄ină“ și înçepe s’bată servitorĭlĭi soçilĭi aluĭ, și s’măcă și s’bea cu îmbetătorĭlĭi, 50 va s’v̄ină domnulŭ açeluĭ servitorŭ în ḑiua cându elŭ nu se aștéptă, și în óra, cându elu nu scie; 51 și va s’lu talĭe în dóuĕ, și partea luĭ va s’o bagă cu ipocrițĭliĭ. Acolo va s’hibă plângérea și scărcicarea dințĭlorŭ.
1 Atunçea va s’unzéscă amirărilĭea çerŭluĭ, cu ḑéçe virghine, carĭ, luară căn, dilele a lorŭ, și eșiră s’aștéptă ginerĕle. 2 Çinçi din ele erau mintimene, și çinçi nebune. 3 Açéle nebune, cându ’și luară căndilele a lorŭ, nu luară și untu‐lemnu cu nĕse. 4 Ma mintimenĕle luară untu‐lemnu în vasele a lorŭ, de adunŭ cu căndilele a lorŭ. 5 Și cara s’amână ginerĕle, lĕ vine somnu a tutulorŭ, și dorm̄ia. 6 Ma în am̄iaḑă nópte s’avḑi ună bóçe: Écă ginerĕle v̄ine, eșițĭ s’lu așteptațĭ. 7 Atunçea se sculară tute açéle virghine, și ’șĭ îndrépseră căndilele a lorŭ. 8 Ma nebunele ḑîseră a mintimenelorŭ: Dați‐nĕ de untulemnulŭ a vostru, că căndilele a nóstre s’astingŭ. 9 Și mintimenele respunseră și ḑiseră: Nu ași, s’nu çeva de nu nĕ agiunge niçi a nóuĕ, niçi a vóuĕ; ma cama ghine duçețĭ‐vĕ la açelĭ ce vindu, și acumpărațĭ‐ve. 10 Și cându açéle s’duseră s’acumpĕră, vine ginerĕle și açele çe era îndrépte, întrară cu elŭ la nuntă, și se înclĭse ușa. 11 Apoĭa v̄inŭ și alante virghine, și ḑicŭ: Dómne, Dómne, desclide‐nĕ. 12 Iară elŭ respunse și ḑîse: Dealihea vĕ ḑicŭ, că nu vĕ cunoscŭ. 13 Stațĭ decara deșcepțĭ, că nu scițĭ ḑiua niçi óra în care hilĭlu a omŭluĭ va s’v̄ină. 14 Că éste ca unŭ omŭ, care cându m̄ergea departe, clĭemă pre servitorĭlĭi a luĭ, și lĕ déde avérea luĭ; 15 Și a unuĭ lĭ déde çinçi talanțĭ, a altuĭ doĭ, iară a altuĭ unŭ, a cuĭ‐çido după putérea luĭ, și fugi tru óră. 16 Și s’duse açelŭ çe luă çinçilĭ talanțĭ, lucră cu nĕșĭ, și féçe alțĭ çinçi talanțĭ. 17 Așițe și açelŭ cu doĭ amintă și aestu alțĭ doĭ. 18 Iară açelŭ çe luă unŭlu, s’duse, săpă în locŭ, și ascunse asimea a domnu‐sĕuĭ. 19 După multu timpu vine domnulŭ açelorŭ servitorĭ, și lĕ căftă cuitéla. 20 Și vine açelŭ çe luă çinci talanțĭ, și aduse alțĭ çinçi talanțĭ, și ḑîse: Dómne çinçi talanțĭ m̄ĭ aĭ dată, écă alțĭ çinçi amintaĭ cu nĕșĭ. 21 Lĭ ḑise domnu‐sĕu; ghine o bunŭ și credinciosŭ servitorŭ; tră puține fuși credinciosŭ, ma va s’te bagŭ pre multele: întră tru bucuria a domnu tĕuĭ 22 Și vine și açelŭ çe luă doĭ talanțĭ și ḑise: Dómne doĭ talanțĭ mĭ aĭ dată, écă alțĭ doĭ talanțĭ amintaĭ cu elĭ. 23 Și lĭ ḑise a luĭ domnu‐sĕu: Ghine a bunŭ și credinciosŭ servitorŭ; tră puține fușĭ credinciosŭ tră multe va s’te bagŭ; întră tru bucuria a domnu‐tĕuĭ. 24 Și cându vine açelŭ çe luă unŭ talantu, ḑîse: Dómne, eu te cunosceamŭ că escĭ unŭ omŭ strimtu la inimă: séçerĭ acolo, iu nu semenașĭ; și adun̄ĭ d’acolo iu nu împărțîșĭ. 25 Și me asperiaĭ, și me dușŭ de ascumșu talantulŭ a tĕu în locŭ; écă‐lŭ al tĕu. 26 Respunse domnu‐sĕu, și lĭ ḑise: O rĕu și lenevosŭ servitorŭ; aĭ sciută că séçerŭ iu nu semĕnaĭ, și adunŭ d’iu n’am impărțită. 27 Prindea decara s’ daĭ asimea mea la bancherŭ, și venindaluĭ eŭ, era s’lĭau a meu, cu amitatecŭlu. 28 Tr’açea luațĭ de la elŭ talantulŭ, și dațĭ‐lu la açelŭ çe are ḑéçe talante. 29 Că tutŭ aceluĭ çe are, va s’lĭ se da, și va s’lĭ se adav̄gă. Iară de la açelŭ ce nu are, și açea çe are va c’lĭ se lĭa de la nĕsŭ. 30 Și pre servitorŭlu açelŭ rĕa arucațĭ‐lu tru întunéreculŭ açelŭ de afóră. Acolo va s’hibă plângérea și scărcicarea dințilorŭ. 31 Iară cându va s’v̄ină hilĭlu a omŭluĭ, în gloria luĭ, și tuțĭ sânțilĭ anghelĭ cu elŭ, atunçea va s’șédă pre scamnulŭ de gloria luĭ. 32 Și tute gintele va să s’adună înaintea luĭ, și va s’despartă ună de alantă, cumŭ pecurarŭlu desparte oĭle de căpri; 33 și va s’bagă oĭle la drépta și căprile la stănga luĭ. 34 Atunçea amirălu va s’ḑică la açelĭ din drépta luĭ: Venițĭ ghine cuvêntațĭ a Tată‐mĕuĭ, moștenițĭ amirărilĭa îndréptă a vóuĕ, de la façerea lumelĭeĭ. 35 Că eramŭ agiunŭ și m̄ĭ dédetŭ s’mâcŭ; m̄ĭ fu séte și m̄ĭ dédetŭ s’ beau; streinŭ eram și me preadunatŭ; 36 golŭ și me învescutŭ; lângedŭ și me vizitatŭ; tru înclĭsóre eram, și vinitŭ la mine. 37 Atunçea va s’lĭ respundă drepțilĭ, și va s’lĭ ḑică: Dómne; cându te veḑumŭ agiunŭ și’țĭ dédemŭ mâncare: ică că ți‐era séte, și’țĭ dédemŭ s’beaĭ? 38 Cându te veḑumŭ streinŭ și te preadunămŭ? Ică golŭ, și te învescumŭ? 39 Cându te veḑumŭ lângedŭ, icî tru înclĭsóre, și vinemŭ la tine? 40 Și amirălu va s’respundă și va s’lĕ ḑică a lorŭ: Dealihea vĕ dicŭ a vóuĕ, câtŭ féçetŭ a unuĭ din aești m̄içĭlĭi a meĭ frațĭ, a m̄ié m̄ĭ féçetŭ. 41 Atunçea va s’ḑică și acelorŭ de la stânga: Duçețĭ‐vĕ de la mine blăstemațĭlĭi în focŭlu eternu, care éste îndreptŭ tră diavolŭlu și anghelĭi a luĭ. 42 Că eram agiunŭ și nu m̄ĭ dédetŭ s’măcŭ; mĭ fu séte și nu m̄ĭ dédetŭ s’beau; 43 streinŭ eram, și nu me preadunatŭ; golŭ, și nu me învescutŭ; lângedu și tru înclĭsóre și nu me vizitatŭ. 44 Atunçea, va s’li respundă și elĭ ḑicêndŭ: Dómne cându te veḑumŭ, agiunŭ, ică avéĭ séte, ică streinŭ, ică golŭ ică lângedŭ, ică tru înclĭsóre, și nu te agiutămŭ? 45 Atunçea va s’lĕ respundă, și va s’lĕ ḑică: Dealihea vĕ ḑicŭ catŭ nu avețĭ faptă a unuĭ din aesti m̄içilĭi, niçĭ a mié nu mĭ avețĭ faptă. 46 Și aesti va să s’ducă tru pedépsă eternă, iară drepțilĭ tru bană eternă.
1 Și fu că după çe fini Iisusŭ tute aeste sbórĕ, ḑîse câtrĕ discipulĭi a luĭ. 2 Scițĭ că după dóue ḑile v̄ine paștele și hilĭlu a omŭluĭ se preda tra să se cruçifică. 3 Atunçea ’se adunară Archiereilĭi și Cărturarĭlĭi și Marĭlĭi a poporŭluĭ tru oborŭlu a Archiereŭluĭ, care se clĭema Caiafa, 4 și ’șĭ sburîră tra s’acață pre Christolu cu vulpilĭe, și s’lu omóră. 5 Ma ḑîçea: Nu în sĕrbătóre, tră s’nu s’facă turburare în poporŭ. 6 Și cându era Iisusŭ în Bithania, în casa leprosŭluĭ Simonŭ, 7 vine la elŭ ună mulĭére, cu unŭ vasŭ de alabastru cu mirŭ multu scumpu, și ’lŭ turna pre capŭlu a luĭ cându ședea la mésă. 8 Ma discipulĭi cându veḑură, s’năiriră și ḑiseră. 9 Tră çe s’facă aestă chérdere? Că aestu mirŭ putea să se vindă scumpu, și să s’da la órfăn̄ĭ. 10 Ma Iisusŭ cându cunoscu aestă, lĕ ḑîse: Câ‐çe o turburațĭ mulĭérea? Că ea bunŭ lucru m̄ĭ féçe a m̄ié. 11 Că orfán̄ĭlĭi lĭ avețĭ tot‐una cu voĭ, ma mine nu me avețĭ tot‐una. Că 12 ea çe versă aestu mirŭ pre trupŭlu a m̄eŭ, o féçe tră îmmormêntarea mea. 13 Dealihea vĕ ḑîcŭ: iu çe‐do çe va să s’predică aestu vănghelĭu, în tută lumea, are să se ḑîcă açea çe féçe ea, tră aduçérea aminte a lĭeĭ. 14 Atunçea unŭlu din açelĭ doi‐sprĕ‐ḑéçe, care se ḑîçea Iuda Iscariotŭ, s’duse la Archiereĭ, și ḑîse: 15 Çe va s’m̄ĭ dațĭ, și eu s’vĕ lŭ predau? 16 Și açelĭ lĭ déderă treĭ ḑeçĭ de argințĭ. Și de atunçea căfta óra s’lu preda. 17 Și la întân̄ia ḑiuă a azimelorŭ, se aprochiară discipulĭi de Iisusŭ și lĭ ḑiseră: Iu veĭ să îndrégemŭ tra să măçĭ paștele? 18 Și elŭ lĕ ḑise: Duçețĭ‐vĕ în çetate la cutare, și ḑîcețĭ lĭ: Invețătorŭlu ḑîçe: Timpulŭ m̄ĭ se aprochie, la tine va s’facŭ paștele deadunŭ cu discipulĭi a m̄eĭ. 19 Și féçeră discipulĭi cumŭ lĕ dimândă Iisusŭ, și îndrépseră paștele. 20 Și cându întunecă Iisusü ședea la mésă cu doi‐sprĕḑéçĭlĭi; 21 Și când mânca eĭ, lĕ ḑise: Dealihea vĕ ḑîcŭ că unŭlu din voĭ va s’me preda. 22 Și elĭ se învirinară multu, și înçepură s’ḑică a luĭ, orĭ care de nĕșĭ: 23 Nu çeva de escu eu Dómne? Iară elŭ respunse și ḑîse: Açelŭ ce mólĭe de adunŭ cu mine cu mâna în blidŭ, açelŭ va s’me preda. 24 Hilĭlu a omŭluĭ s’duçe precumŭ éste scriată tră elŭ: ma, ca vaĭ de açelŭ omŭ, prin care hilĭlu a omŭluĭ s’preda; cama ghine era tră nĕsŭ, s’nu era faptŭ. 25 Atunçea Iuda açelŭ çe predéde respunse și ḑîse: Rabbi nu çeva de escu eŭ? Lĭ ḑîçe: Tine dîseșĭ. 26 Și cându elĭ mânca, luă Iisusŭ pânea, ’lĭ déde urăciunea, o frâmse și o déde a discipulĭlorŭ, a luĭ, și lĕ ḑîse: Luațĭ mâncațĭ aestu éste trupŭlu a m̄eu. 27 Și apoĭa luă scafa, o mulțumi, și o déde a lorŭ, și lĕ ḑîse: 28 Bețĭ de tru aestă tuțĭ; că aestŭ éste sângele a m̄eu, a noŭluĭ testamentŭ, care s’vérsă tră mulțĭ tră lĭertarea pecatelorŭ. 29 Ma vĕ ḑicu că de aó ’nainte nu va s’beau de aestu pomŭ a v̄itĕlĭeĭ, până la ḑiua açea, cându va s’lu beau cu voĭ din noŭ, tru amirărilĭea a Tataluĭ‐m̄eŭ. 30 Și după çe cântară unŭ psalmu, eșira la muntele a masin̄ĭlorŭ. 31 Atunçea ḑîse câtrĕ elĭ Iisusŭ: In aestă nópte tuțĭ va s’vĕ scandalisațĭ în mine; că éste scriată: „Va s’batŭ pecurarŭlu, și va să se respândéscă oile a cupielĭeĭ“. 32 Iară după înv̄iarea mea, va s’m̄érgu înainte de voĭ în Galilea. 33 Ma Petru rĕspunse și lĭ ḑise: Și tuțĭ cara să se scandaliséscă în tine, eŭ vêr‐nă óră nu va s’me scandalisescu; 34 ḑîse câtrĕ elŭ Iisusŭ. Dealihea ḑîcŭ a țié, că în nóptea aestă înainte ca s’cântă cocotŭlu, de trei orĭ va s’te lépeḑĭ de mine. Petru ḑise a luĭ; 35 S’lipsire și s’morŭ cu tine, nu va s’me lépedŭ de tine. Ași ḑîseră și tuțĭ discipulĭi. 36 Atunçea Iisusŭ v̄ine deadunŭ cu elĭ la unŭ locŭ, çe s’clĭema Ghetsimani și lĕ ḑîçe a discipulĭlorŭ. Ședețĭ aóçe până s’m̄ergu acolo să me înclĭnŭ. 37 Și luă cu elŭ Petrulŭ și doilĭi hilĭ aluĭ Zevedeŭ, și înçepu să se învirinéḑă, și să lĭ v̄ină mare ângusă. 38 Atunçea ḑîse câtre elĭ. Multŭ învirinatŭ m̄ĭ éste sufletŭlu până la mórte; arĕmănețĭ aó și stațĭ descepți cu mine. 39 Și s’duse puținŭ ma năinte, căḑu pre față și se ruga, ḑîcêndŭ: Tatălŭ a m̄eu, s’fure cu putință, la s’trécă de la mine aestă scafă; Iară nu cumŭ voiŭ eu, ma cumŭ vreĭ Tine. 40 Și v̄ine la discipulĭi, lĭ află iu dorm̄ia, și lĭ ḑiçe a luĭ Petru; Ași, nu pututŭ să stațĭ deșcepțĭ ună óră cu mine? 41 Hițĭ deșcepțĭ, și rugați‐vĕ tra s’nu întrațĭ în cărtire. Că duhŭlu éste desceptu, ma trupŭlu neputinciosŭ. 42 Iară, a dóua óră s’duse și se rugă ḑîcêndŭ: Tatălŭ a m̄eu s’éste că nu se póte s’trécă de la mine aestă scafă tra s’nu o beau, la s’facă vrérea ta. 43 Și vine și lĭ află iară dorm̄indaluĭ; 44 Că oclĭlĭ lĕ era îngreunațĭ Și îlĭ alăsă, și s’duse iară și se rugă a treia óră, ḑîcêndŭ iară açéle sbórĕ. 45 Atunçea vine la discipulĭ și lĕ ḑiçe: dorm̄ițĭ de tora încolo, și v’arăpăsațĭ. 46 Écă s’aprochie óra, și hilĭlu a omŭluĭ s’preda în măn̄ĭle a pecătoșĭlorŭ. Sculațĭ‐vĕ; la s’m̄érgemŭ; écă s’aprochie açelŭ çe me preda. 47 Și cându elŭ nică sbura, écă Iuda unŭlŭ de doĭ‐spĕ‐ḑéçĭlĭi vine, și cu elŭ mulțime mare cu lémne și cu cuțite, de la Archiereĭ și Aușĭlĭi a poporŭluĭ. 48 Și açelŭ çe lŭ predéde, lĕ déde semnu, și lĕ ḑîse: Care va s’lŭ bașŭ, açelŭ éste, acățațĭ lu. 49 Și vine îndreptu la Iisusŭ și lĭ ḑîse: 50 Bucură‐te Rabbi. Și lŭ bășă. Iară Iisusŭ lĭ ḑîse: óspe tră çe venișĭ? Atunçea s’aprochiară elĭ, băgară măn̄ĭle pre Iisusŭ, și lŭ açățară. 51 Și écă unŭ din açelĭ çe era cu Iisusŭ tése mâna, scóse cuțitŭlu a luĭ, și agudi servitorŭlu a Archiereŭluĭ, și ’lĭ tălie uréclĭea. 52 Atunçea Iisusŭ ḑîse açeluĭ: Intórnă‐țĭ cuțîtŭlu la locŭlu a luĭ, că tuțĭ carĭ au luatŭ cuțîtŭ, de cuțîtŭ va s’chéră. 53 Ică minduescĭ că nu potŭ eu sá rogŭ acmu Tată‐m̄eu, să m̄í apună înainte cama de dóuĕ‐sprĕ ḑéçe legiun̄ĭ de Anghelĭ? 54 Cumŭ decara va să se împlinéscă scripturĭle, că ași prinde să se facă? 55 In açea óră Iisusŭ ḑîse a mulțimilĭei; Ca la vr’unŭ furŭ avețĭ eșită cu cuțîte și cu lemne s’me acățațí? Tute ḑilele la voĭ ședeam învețândaluĭ în templu și nu me acățatŭ. 56 Ma aeste tute s’féçeră tra să se ĭmplinésçă scripturĭle a profețílorŭ. Atunçea toțĭ discipulĭi lŭ alásará și fugiră. 57 Iară açelĭ çe acățară Iisusŭ, ’lŭ aduseră la Archiereŭlu Caiafa, iu era adunațĭ cărturarĭlĭi și Aușĭlĭi. 58 Și Petru s’duçea după nĕsu de departe, până tru oborŭlu a Archiereŭluĭ. Și întră înăuntru, și ședea cu servitorilĭi, tra s’védă finitŭlu. 59 Ma archiereilĭi și aușilĭi și tută adunarea căfta marturie minciunósă contra luĭ Iisusŭ, tra s’lu omóră; 60 ma nu aflară; cu tute că vineră mulțĭ martorĭ minciunoșĭ, nu aflară. Apoĭa veninda‐luĭ doĭ martorĭ mincĭunoșĭ ḑiseră: 61 Aestu ḑîse: Potŭ s’aspargu biserica alŭ Dumneḑĕu, și în treĭ ḑiles’o adaru. Și se sculă Archiereŭlu și lĭ ḑîse: Nu respunḑĭ çeva? 62 Çe mărturisescu aeștĭ contra ta? 63 Iară Iisusŭ tăçea. Și respunse Archiereŭlu și lĭ ḑîse: Te giurŭ pre v̄iŭlu Dumneḑĕu, să nĕ ḑîçĭ s’éste că tine esci Christolu hilĭlu alu Dumneḑeu. 64 Iisusŭ lĭ ḑiçe: Tine ḑîseșĭ; ma vĕ ḑîcŭ; De aó înainte va s’vedețĭ hĭlĭlu a omŭluĭ șeḑêndu la drépta putérelĭeĭ, și venîndŭ pre nuorĭlĭi a çerŭluĭ. 65 Atunçea archiereŭlu ’șĭ arupse straniele, și dîse: Elŭ blastemă; çe nĕ lipsescu marturĭ? 66 Ecă tora lĭ avḑîtu blăsmarea. Çe vĕ se pare? Și açelĭ respunseră și ḑîseră: 67 Stepsitŭ éste tră mórte. Atunçea lu ascuçhiéră pre față, și lŭ bătură; iară alțĭ lĭ déderă palme ḑicêndŭ: 68 Christóse, profitisea‐nĕ care éste açelŭ çe te agudi? 69 Iară Petru ședea afóră tru oborŭ; și s’aprochie de nĕsŭ ună servitóre, și lĭ ḑîse: Și tine eraĭ cu Iisusŭ Galileanŭlu. 70 Ma elu se lepădă înaintea tutulorŭ și ḑîse: Nu sciu çe ḑîçĭ. 71 Și cându eși la pórtă, ’lŭ veḑu altă servitóre, și ḑîse açelorŭ de açolo. Și aestŭ era cu Iisusŭ Nazarianŭlu. 72 Și iară se lepăda cu giuratŭ, că nu cunoscu omŭlŭ. 73 După puținŭ iară s’aprochiară açelĭ çe stătea acolo, și ḑiseră a luĭ Petru: Dealihea și tine unŭ din elĭ escĭ; că de pre sborŭlu a tĕu te cunoscĭ. 74 Atunçea înçepu s’anătheméḑă și săgiură, că nu cunoscŭ omŭlu. Și tru‐óră cocotŭlu cântă. 75 Și ’șĭ aduse aminte Petru de sborŭlu a luĭ Iisusŭ, care lĭ avea ḑîsă, că înainte ca s’cântă cocotŭlu, de treĭ orĭ va să te lépăḑĭ. Și eși afóră și plâmse amarŭ.
1 Și cându aperi, féçeră sborŭ tuțĭ archiereilĭi și aușilĭi a poporŭluĭ, contra luĭ Iisusŭ, tra s’lŭ omóră. 2 Și decara lŭ legară, lŭ duseră și lŭ predéderă la Guvernatorŭlu Ponțiu Pilatŭ. 3 Atunçea Iuda care lŭ avea predată, cându veḑŭ că Iisusŭ fu giudecatŭ tră mórte, s’tunusi și turnă năpoĭ treĭ ḑeçĭlĭi de argințĭ a archiereilorŭ și aŭșilorŭ, și ḑîse: 4 Feciu pecatŭ că am predată sânge nestepsitŭ. 5 Ma elĭ ḑîseră: Çe nĕ éste a nóuĕ? Tine veḑĭ tr’aestă. Ș’arŭcă argințilĭ în templu, fugi, și s’duse de se spinḑură. 6 Iară archiereĭlĭi, luară argĭnțĭlĭ și ḑîseră: Nu prinde s’lĭ băgămŭ în casa templuluĭ, că éste prețŭ de sânge. 7 Și decara féçeră sborŭ acumperară cu elĭ agrulŭ a Olarŭluĭ, tră îngroparea strĕin̄ĭlorŭ. 8 De açea açelŭ agru s’clĭemă agrulŭ a sângeluĭ până în ḑiua de astă‐ḑĭ. 9 Atunçea se împlini açea çe fu ḑîsă prin profetŭlu Ieremia care ḑîçe: „’Șĭ luară treĭ ḑeçĭlĭi de argințĭ prețulŭ a vindutŭluĭ, care fu tin̄isitŭ de hilĭi a luĭ Israilŭ; 10 și lĭ déderă tră agrulŭ a Olarŭluĭ, precumŭ mĭ dimândă Domnulŭ“. 11 Iară Iisusŭ stătu înaintea guvernatorŭluĭ și guvernatorŭlu lŭ întrebă ḑîcêndŭ: Tine esci amirălu a Iudeĭlorŭ? Și Iisusŭ lĭ ḑîse: 12 Tine ḑiçĭ. Și cându s’acuză de câtrĕ archiereĭ și de aușĭ, nu respunse çeva. 13 Atunçea Pilatŭ ḑîse câtrĕ elŭ: Nu avḑĭ câte mărturisescu contra ta? 14 Și nu lĭ respunse la niçi unŭ graiu, în câtŭ guvernatorŭlu se mira multu. 15 Iară la serbătóre lipsea ca guvernatorŭlu să sălăghiéscă a poporŭluĭ din înclĭsóre, unŭ care vrea elĭ. 16 Și avea atunçea în înclĭsóre, unŭ omŭ avḑîtŭ care se clĭema Baraba. 17 Și cându elĭ s’adupară lĕ ḑise Pilatŭ: Care vrețĭ s’vĕ sălăghiescu, Baraba, ică Iisusŭ care s’ḑîçe Christosŭ? 18 Că scia că de pismă l’avea predată. 19 Ma cându elŭ ședea pe scamnu de giudecată, petrecu la elŭ mulĭérea luĭ ḑicêndŭ: S’nu lĭ façĭ çeva açeluĭ îndreptu, că multe pățĭi tră nĕsŭ astăḑĭ în v̄isŭ. 20 Ma archiereilĭi și aușilĭi înduplecară mulțimea tra s’çéră Baraba, iară Iisusŭ s’lu chéră. 21 Și respunse guvernatorŭlu, și lĕ ḑîse: Care din amêndoĭ vrețĭ s’vĕ sălăghiescu? Șĭ açelĭ ḑîseră: Baraba. 22 Pilatŭ lĕ ḑîçe: Çe s’lu facŭ decara Iisusŭ care s’dîçe Christosŭ? Tuțĭ lĭ ḑîseră: 23 Să se cruçifică. Iară guvernatorŭlu ḑîse: Ma çe rĕŭ are faptă? Iară açelĭ cama multu striga și ḑîçea: Să se cruçifică. 24 Și Pilatŭ cara veḑu că çeva nu póte s’facă, ma cama multă vrévă s’façe, luă apă ’șĭ spelă mân̄ĭle a luĭ înaintea mulțimilĭeĭ, și ḑîse: Nestepsitŭ escu de sângele aestuĭ dreptu; voĭ vedețĭ tr’aestă. 25 Și tutŭ poporŭlu respunse și ḑîse: Sângele a luĭ s’hibă asupra nóstră și asupra hilĭlorŭ a nostrorŭ. 26 Atunçea lĕ sălăghi Baraba, iară pre Iisusŭ, după çe lŭ bătŭ, lŭ déde tra să se cruçifică. 27 Atunçea ostasĭlĭi a Domnitorŭluĭ Iuară pre Iisusŭ la pretoriu, și adunară ningă nĕsŭ tuta banda a ostașilorŭ. 28 Și lŭ desvescură și lŭ învescură cu hlamidă aroșe. 29 Și ’lĭ împlătiră ună corónă de schin̄ĭ, lĭ o apuseră pre capŭ, și ună calame la mâna lĭ dréptă; și îngenuclĭară d’înaintea luĭ, și ’șĭ arîdea de elŭ, ḑîcêndŭ: 30 Bucură‐te amiră a Iudeilorŭ. Și ascuipară preste elŭ, și luară călamea, și lŭ batea preste capŭ. 31 Și după çe ’șĭ bătură peză de elŭ, îlŭ desvescură de hlamidă, și lŭ învescură cu straniele aluĭ, și ’lŭ duseră s’lŭ cruçifică. 32 Și cându eșia afóră, aflară unŭ omŭ Kirineanŭ, care se clĭema Simonŭ; pre açelŭ lu acățară angarie tra s’lĭ pórtă cruçea. 33 Și cându viniră la locŭlu numitŭ Golgotha, care s’ḑîçe locŭlu a Capățîneĭ, lĭ déderă tra s’bea puscă amestecată cu hére; și gustândaluĭ nu vru s’bea. 34 Și după çe ’lŭ cruçificară, lĭ împărțiră stran̄iele, șî arŭcară șcurta, tra să se împlinéscă açea çe fu ḑîsă, prin profetŭ: 35 ’Șĭ împărțiră veștimêntele a méle între elĭ, și tră stran̄ĭlu a m̄eu arŭcară șcurta. 36 Și șeḑêndaluĭ, lu aveglĭa acolo. 37 Și lĭ băgară de asupră capŭluĭ a luĭ acuzarea luĭ scrisă: AESTU „ESTE IISUSŬ AMIRĂLU A IUDEILORŬ.“ 38 Atunçea cruçificară deadunŭ cu elŭ și doĭ furĭ, unŭlu ’n‐a‐drépta, și unŭlu ’n‐a‐stânga. 39 Și açelĭ çe treçea pre ningă nĕsŭ, ’lŭ îngiura și ’șĭ legăna capetĕle a lorŭ ḑîcêndŭ: 40 Tine care aspargĭ templulŭ, și în treĭ‐ḑîle lŭ adarĭ, ascăpă‐te pre tine. S’éste că esci hilĭlu alŭ Dumneḑĕŭ, depune‐te de pre cruçe. 41 Așițe și Archiereĭlĭi ’șĭ bătea peză deadunŭ cu Cărturarĭlĭi și aușĭlĭi și ḑîçea: 42 Alțĭ ascăpă, elŭ singurŭ nu póte să se ascapă; s’éste că éste amiră aluĭ Israilŭ, la s’depună tora de pre cruçe, și s’lŭ credemŭ. 43 Spéră în Dumneḑĕu; la s’lu ascapă tora s’éste çă lŭ va; 44 că ḑîse: Hilĭlu alŭ Dumneḑĕu escu. Tutŭ ași și furĭlĭi carĭ era deadunŭ cu elŭ cruçificațĭ, ’lu îngiura. 45 Iară de la óra șése, s’féçe întunérecŭ preste tutŭ locŭlu, până la óra nóuĕ. 46 Și pre la óra nóuĕ strigă Iisusŭ cu bóçe mare, ḑîcêndu: „Ili, Ili, lama sabahtani?“ Care va s’ḑîcă „Dumneḑĕŭlu a m̄eu Dumneḑeŭlu a m̄eu, câ‐çe me alăsașĭ?“ 47 Iară niscânțĭ din açelĭ carĭ ședea acolo, cându avḑîră ḑiçea: „Că pre Ilia strigă elŭ“. 48 Și tru óra unŭ din elĭ, alĕgă și luă unŭ sfungŭ, lŭ umplu cu puscă, și cara lu băgă tr’ună călame, lĭ déde s’bea. 49 Iară alanțĭ ḑîçea: Alăsațĭ la svedemŭ dise va s’v̄ină Ilia s’lu ascapă. 50 Atunçea Iisusŭ iară strigă cu bóçe mare, și déde duhŭlu. 51 Și écă curtina a templuluĭ s’arupse în dóuĕ, din susŭ până în ghiosŭ; și locŭlu s’cutremură, și chetrele s’disicară și mormênțĭlĭ s’desclĭseră, 52 și multe trupurĭ de sânțĭ, carĭ era morțĭ se sculară. 53 Și decara eșiră din mormênțĭ după înv̄iarea luĭ, întrară în sânta çetate, și se spuseră la mulțĭ. 54 Iara sutașŭlu și açelĭ çe era cu elŭ de aveglĭa Iisusŭ, cându veḑură cutremurŭlu, și açéle çe s’féçeră, s’aspĕriară vêrtosŭ, și ḑîseră: Dealihea hilĭlu a luĭ Dumneḑĕu fu aestu. 55 Și era acolo multe mulĭerĭ çe mutria de departe, și carĭ avea vinită după Iisusŭ din Galilea, și lĭ servia; 56 Intre carĭ era Maria Magdalena, și Maria muma luĭ Iacovŭ și a luĭ Iosi, și muma a hilĭlorŭ a luĭ Zevedeŭ. 57 Si cându întunecă, vine unŭ omŭ avutŭ din Arimathea cu numa luĭ Iosifŭ care și elŭ fu discipulŭ aluĭ Iisusŭ. 58 Aestu vine la Pilatŭ și çeru trupŭlu a luĭ Iisusŭ. Atunçea Pilatŭ déde ordinŭ să lĭ se da trupŭlu. 59 Si Iosifŭ luă trupŭlu lŭ înfășură în giulgiu curatŭ, și lŭ băgă în noŭlu a luĭ mormêntu, 60 çe l’avea săpată în chétră, și tăvăli ună chétră mare pre ușa mormêntuluĭ, și s’turnă elŭ. 61 Iară era acolo Maria Magdalena, și Maria alantă, șeḑêndaluĭ în fața mormêntuluĭ. 62 Iară a dóua ḑi care este după Vinerĭ, se adunară archiereilĭi și Fariseilĭi la Pilatŭ, și ḑiseră: 63 Dómne ne adusemŭ aminte că açelŭ amăgitorŭ nică de cându era v̄iu, ḑîse: După treĭ ḑile va s’me scolŭ. 64 Ma dimândă să se asiguréḑă mormêntulŭ, până a treia ḑi, tra s’nu çeva de v̄inu discipulĭi a luĭ nóptea s’lu fură, și să ḑîcă a poporŭluĭ: că se sculă din morțĭ. Si amăgirea de apoia va s’hibă cama réua de açea d’ întân̄iŭ. 65 Ma Pilatŭ lĕ ḑise: avețĭ aveglĭătorĭ; duçețĭ‐vĕ și asigurațĭ‐vĕ cumŭ scițĭ. 66 Si elĭ s’duseră asigurară mormêntulŭ și vulusiră chétra, de adunŭ cu a veglĭătorĭlĭi.
1 Iară Sâmbătă séră amânatŭ cându aperia întân̄ia ḑiuă a sĕptâmănilĭei, vine Maria Magdalena, și Maria alantă, s’védă mormêntulŭ. 2 Și écă s’féçe mare cutrémurŭ, că Anghelŭlu a Domnuluĭ s’depuse din çerŭ, vine, și resturnă chétra de pre ușă, și ședea de asupra lieĭ Și era veḑuta luĭ, 3 ca ascăperatŭlu, și veștimintele a luĭ albe ca néua. 4 Iară aveglĭătorĭlĭi de frica luĭ, s’ cutremurară și s’féçeră ca morțĭ. 5 Și anghelu respunse și ḑise a Mulĭerĭlorŭ: Voĭ, nu vĕ aspĕriațĭ că sciŭ că căftațĭ Iisusŭ cruçificatŭlu. 6 Nu éste açia că se sculă precum ḑîse: venițĭ vedețĭ locŭlu îu ḑăçea Domnulŭ. 7 Și curêndu ducețĭ‐vĕ și spunețĭ la discipulĭi a luĭ, că se sculă din morțĭ, și écă m̄érge înaintea vóstră în Galilea; acolo va s’lŭ vedețĭ; écă vĕ ḑîșŭ. 8 Și decara eșiră ele truóră de la mormêntu, cu frică și cu bucurie mare alĕgară s’da tru scire la discipulĭi a luĭ. 9 Și cându m̄ergea s’da tru scire la discipulĭi a luĭ, écă și Iisusu lĕ eși înainte și lĕ ḑise: Bucurați‐vĕ! Și ele s’aprochiară, lĭ acățară ciciórĭle, și se înclĭnară a luĭ. 10 Atunçea Iisusŭ lĕ ḑîse: Nu vĕ aspĕrĭațĭ; duçețĭ‐ve dațĭ tru scire la frațĭliĭ a m̄eĭ, tra s’mérga în Galilea, și acolo va s’ me védă. 11 Și cându ele m̄ergea, ecă niscânțĭ din avegliătorĭ, vinĭră în çetate și spuseră a archiereĭlorŭ, tute çe s’féçeră. 12 Și s’ adunară împreună cu aușĭlĭi, și féçeră sborŭ, și déderă nimalŭ argințĭ a ostașilorŭ și le ḑiseră: 13 ḑiçețĭ că discipulĭi a luĭ viniră noaptea, și ’lŭ furară, cându noĭ dorm̄iamŭ. 14 Si s’avḑire aestă la guvernatorŭlu, noĭ va s’lu înduplecămŭ, și vá s’ façemŭ s’nu avețĭ vĕr‐nă căștigă. 15 Si açelĭ luară argințilĭ și féçeră cumŭ fură învĕțațĭ, și se respăndi aestu sborŭ la Iudeĭ până în ḑiua de astăḑĭ. 16 Iară unusprĕ‐ḑéçĭlĭi discipulĭ s’duseră în Galilea la muntele, iu lĕ avea dimăndată Iisusŭ. 17 Si cându lŭ veḑură se inclinară a luĭ; ma nescânțĭ se îndoiră. 18 Si s’aprochie Iisusŭ, lĕ grăi a lorŭ și‐lĕ ḑise: Tută puterea m̄i se déde, în çerŭ și preste locŭ. 19 Tr’ açea duçețĭ‐vĕ și învețațĭ tute popórele, și botezațĭ‐le în numa a Tatăluĭ, și a Hilĭluĭ și a Sântulŭĭ Duhŭ. 20 Si învețațĭ‐lĕ s’avéglĭe tute câte v’am dimândată. Si écă eŭ escu cu voĭ în tute ḑilele, până la finitŭlu a etĕlĭeĭ. AMIN.